Sunteți pe pagina 1din 8

Curs 7 Procedura Penala (07.04.

2014)

1

JUDECATA (continuare)


C.Principiile specifice fazei de judecata
1. Oralitatea
2. Nemijlocirea
3. Contradictorialitatea
4. Publicitatea
Principiul publicitatii a fost analizat in cadrul cursului #6.

2.Nemijlocirea
- este enuntata la nivel general in art 351 NCPP

- continutul acestei reguli este reglementat implicit, putand fi determinat in mod indirect, prin
idetificarea obligatiilor pe care le determina.
Pentru nemijlocire, ca si pt contradictorialitate si oralitate, nu avem ca regula generala o
explicatie (detaliere) a acestor trasaturi, ele sunt consacrate pentru ca noi sa determinam acest
continut , identificand din institutiile separate din cursul judecatii obligatiile.

- definitie nemijlocire = obligatia instantei de a indeplini in mod direct toate activitatile care
compun sedinta de judecata.
Exemplu : la momentele pregatitoare sedintei de judecata, dupa deschiderea ei, exista un
moment in care se face strigarea cauzei si apelul celor citati de catre grefier., care si prezinta
presedintelui de complet un referat oral cu privire la situatia persoanelor prezente si a indeplinirii
procedurii de citare. Cu toate acestea , nemijlocirea il obliga pe presedintele de complet sa
procedeze el insusi la verificarea indeplinirii procedurii de citare.

- in NCPP, dimensiunea acesti trasaturi a nemijlocirii s-a relativizat in ceea ce priveste obligatia
instantei de judecata de a proceda la readministrarea probelor din timpul urmaririi penale =>
instanta nu trebuie sa rezolve cauza pe baza aprecierii organului de urmarire penala , ci pe baza
propriei aprecieri. Exceptii de la teoria relativizarii :

a) Conform art 374 alin 7 , probele administrate in cursul UP si necontestate de catre parti
nu se mai readministreaza de instanta de judecata

b) In materie penala, relatiile procesuale , mai ales cele care privesc relatia acuzare - aparare
, sunt in mod esential antagonice. De aceea exista aceasta relatie generala specifica
duelului judiciar si care se manifesta in toate actele care dau continut sedintei de judecata.
In cazul in care judecata are loc in baza recunoasterii invinuirii, ca urmare a solicitarii
inculpatului, solicitare acceptata de catre instanta de judecata => instanta va rezolva
Curs 7 Procedura Penala (07.04.2014)

2

cauza exclusiv pe baza probelor administrate in cursul UP , probe pe care nu le mai
readminsireaza.


c) In timul UP, NCPP accepta posibilitatea audierii anticipate a unui martor, instanta
nemaiprocedand in mod direct la readministrarea acestei probe - art 308 NCPP

Indiferent de aceste exceptii, nemijlocirea se aplica in dimensiunea ei completa in ceea ce
priveste operatiunea de apreciere a probelor, intrucat aprecierea probelor e fundamentul intimei
convingeri a instantei.

- nemijlocirea prespune ca intreaga activitate sa se desfoare in mod direct in fata instantei, care
percepe astfel continutul actelor de procedura : cereri , exceptii., chestiuni incidente.
Nemijlocirea este asigurata prin regula unicitatii si continuitatii completului de judecata .
Aceasta regula este prevazuta in Legea de organizare judiciara + art 354(2) NCPP potrivit caruia
completul trebuie sa ramana acelasi in tot cursul judecatii. Din complet , va face parte , in mod
obligatoriu , judecatorul de camera preliminara. Regula nu are caracter absolut pentru ca
activitatea de judecata se desfasoara in timp si pot aparea modificari , iar completul se poate
schimba, insa pana la inceperea dezbaterilor. Dupa inceperea dezbaterilor, orice schimbare
intervenita in compunerea completului atrage reluarea acestor dezbateri.

- aprecierea probelor are loc dupa momentul deliberarilor.Fiind premisa intimei convingeri,
aprecierea este secreta, la deliberare. Ce trebuie sa asiguram prin nemijlocire? Ca judecatorul
care a luat parte la dezbateri sa fie neaparat si judecatorul care va aprecia probele => judecatorul
care a participat la dezbateri , intra si la deliberare.

- sanctiunea in cazul in care hotararea e data de un complet din care judecatorul nu a
participat la dezbateri : ZRF zice ca sanctiunea care intervine pentru nerespectarea acestei
reguli nu e nulitatea absoluta, ci nulitatea relativa, intrucat nu putem circumscrie acestei incalcari
acea norma care atrage nulitate absoluta de la art 281(1) NCPP privind compunerea completului
de judecata. Ratiunea acestei distinctii este fundamentata pe art. 426 NCPP care reglementeaza
distinct aceste motive de nulitate. Nulitatea relativa aplicabila acestei incalcari este una din acele
nulitati relative exprese pentru care legea prezuma caracterul evident, atat al vatamarii
procesuale, cat si a imposibilitatii de acoperire in alt mod decat prin anularea actului.

3.Contradictorialitatea

- spre deosebire de nemijlocire, contradictorialitatea si-a pastrat caracterul absolut , intrucat
reprezinta o cerinta esentiala a activitatii de judecata.

- reprezinta una din garantiile implicite ale dreptului la un proces echitabil (Corneliu Barsan)
Curs 7 Procedura Penala (07.04.2014)

3

- conform jurisprudentii Curtii de la Strasbourg pe art 6 , contradictorialitatea = dreptul
fiecarei parti de a lua cunostinta si de a discuta toate piesele dosarului.

- in sistemul national, regula contradictorialitatii este transpusa in dispozitiile art 351(2) , care
instituie in sarcina instantei obligatia de a pune in discutia partilor toate cererile, exceptiile
ridicate de subiecti procesuali sau cele ridicate din oficiu , de catre instanta , inainte de a se
pronunta => contradictorialitatea impiedica instanta de judecata sa se pronunte inainte de a pune
chestiunea incidenta in discutia partilor. Contradictorialitatea ofera instantei posibilitatea de a
gasi fundament pentru masura pe care urmeaza sa o ia.

- este premisa altei garanii implicite ale dreptului la un proces echitabil - egalitatea de arme
intrucat aseaza subiectii procesuali pe acelasi nivel : si acuzarea, si apararea. Conform art 363-
366 , drepturile procesuale recunoscute subiectilor procesuali sunt aceleasi:
o de a propune probe
o de a formula cereri
o de a ridica exceptii
o de a pune concluzii.
Aceste drepturi procesuale sunt modalitati juridice prin care se asigura contradictorialitatea. In
prezent, contradictorialitatea este o trasatura care insoteste doar exercitiul functiei de judecata ,
pentru celalte functii judecata, desi implica un caracter jurisdictional, contradictorialitatea nu
functioneaza.

1.Oralitatea

- nu trebuie redusa doar la modalitatea de desfasurare a activitatii din timpul jud prin viu grai.
Oralitatea trebuie conceputa prin prisma consecintelor sale juridice:
participantii la activitatea de judecata se manifesta juridic atunci cand li se acorda
cuvantul
Toate cele 3 drepturi procesuale amintite mai sus se circumscriu , dpdv al continutului , acestei
modalitati orale de desfasurare a procedurii
spre deosebire de faza de UP, oralitatea permite instantei de judecata sa dea valenta
juridica nu numai aspectelor care au fost consemnate in scris (in incheieri sau in notele
grefierului) , ci si aspectelor pe care instanta le-a perceput in mod direct , ca urmare a
nemijlocirii , in sedinta si care nu au suport material scris. (ex : atitudinea inculpatului)

In scop probator, si ca o garantie a echitatii procesuale, activitatea desfasurata oral in
timpul sedintei se consemneaza in scris in notele grefierului(incheierea de sedinta,
declaratia). Mai mult, desfasurarea insasi a sedintei, se inregistreaza cu mijloace tehnice -
audio.

Curs 7 Procedura Penala (07.04.2014)

4

D.Reguli generale privind judecata

- art 349-370 NCPP - alcatuiesc cadrul normativ comun lex genralis dupa care se desfasoara
judecata, indiferent de tipul judecatii prima instanta , apel, recurs sau de felul instantei care
realizeaza judecata. Astfel , pentru orice procedura sau institutie din cursul judecatii , care e
reglementata de o normla speciala, daca aceasta norma speciala este incompleta sau neclara , o
vom completa cu aceste dispozitii 349-370.

1. Rolul si functia instantei de judecata

- functia judiciara specifica acestei faze este incredintata exclusiv instantei de judecata - art
349(1) reglementeaza expres care e rolul instantei de judecata : rolul instantei de judecata este
de a solutiona, in sens de rezolvare a cauzei pe fond, cauza dedusa judecatii. Aceasta activitate
trebuie desfasurata in mod just si echitabil , cu garantarea respectarii drepturilor subiectilor
procesuali.

- aceasta activitate se realizeaza ca urmare a administrarii legale a probelor. Prin exceptie, art
349(2) observam ca rolul instantei de judecata se realizeaza si fara a administra in mod direct
probele (proba recunoasterii invinuirii/vinovatiei cand inculpatul recunoaste in totalitate faptele
retinute in sarcina sa , iar apoi solicita ca judecata sa aiba loc exclusiv in baza probelor
administrate in cursul UP)
ZRF explica : Desi s-a consacrat acest termen de recunoastere a vinovatiei, exista mai multe acte
de dispozitie si mai multe solicitari pe care le implica aceasta : recunoastere in totalitate ;
asumarea probelor etc
Aceasta exceptie de la regula , care i-ar permite instantei sa isi realizeze functia si fara
administrarea de probe, nu functioneaza in cazul in care actiunea penala vizeaza o infractiune pt
care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata.

Consecinte ale acestei reglementari :

- Consecinta 1 : instanta de judecata nu-si poate desfasura activitatea prorie functiei
sale judiciare fara o sesizare si investire prealabila => judecata nu se poate face din
oficiu ; legea interzice autoinvestirea pentru functia de judecata. Instanta de jud isi
desfasoara activitatea exclusiv pe baza unei sesizari si investiri prealabile. In prezent ,
investirea instantei se realizeaza prin rechizitoriul de trimitere in judecata (fixeaza
obiectul judecatii , fapta si persoana) + hotararea judecatorului de camera preliminara
(traseaza limitele judecatii) . Cele 2 acte stabilesc limitele investirii.

- Consecinta 2 : odata investita , instanta de judecata este obligata sa rezolve fondul
cauzei, nemaiavand posibilitatea sa refuze beneficiul investirii (pe VCPP exista
Curs 7 Procedura Penala (07.04.2014)

5

aceasta posibilitate). Judecatorul trebuie sa pronunte una dintre urmatoarele hotarari
conform art 396 NCPP : de condamnare, de renuntare la aplicarea pedesei, de
amanare aplicarii pedepsei, de achitare sau de incetare a procesului penal.
A disparut posibilitatea restituirii cauzei la parchet sau a extinderii procesului penal , cand
judecatorul putea refuza beneficiul investirii! (judecatorul spunea : Domne , nu sunt probe ,
trimit dosarul inapoi la parchet. Astazi , daca judecatorul constata ca nu exista probe la dosar , el
va dispune achitarea).

- activitatea aferenta functiei de judecata are si un rol educativ care se asigura prin desfasurarea
judecatii intr-un cadru solemn si in spatii adecvate (art 350 NCPP - la sediul instantei). Pentru
motive temeinice, judecata poate avea loc si in afara sediului instantei.

2.Citarea subiectilor procesuali la judecata

- pentru a se asigura contradictorialitatea, legea instituie regula citarii persoanei vatamate si a
partilor la judecata. Subiectii procesuali particulari sunt : 1) partile - inculpatul, partea civila si
partea responsabila civilmente ; 2) subiecti procesuali principali - suspectul si persoana vatamata
; 3) si alti subiecti procesuali - avocatul, expertul, interpretul, persoane ale caror bunuri sunt
supuse confiscarii.

- in Romania , desfasurarea judecatii nu e conditionata de prezenta persoanei citate, ci de
citarea legala si indeplinirea procedurii de citare - art 353(1) NCPP. In prezent este
obligatorie doar citarea persoanei vatamate si a partilor, ceilalti subiecti procesuali se citeaza
doar daca instanta apreciaza necesar.
Reprezentantul Ministerului Public nu se citeaza niciodata, ci intra in obligatiile lui sa se
intereseze de termen si sa participe la judecata. Art 353 alin 9 prevede in mod expres ca prezenta
procurorului este obligatorie la judecata. Neprezentarea persoanei vatamate si a partilor nu
impiedica judecarea cauzei , daca insa instanta apreciaza necesara prezenta acestora , va lua
masuri in acest scop , pentru prezentarea lor (ex : emiterea unui mandat de aducere ; daca
inculpatul se afla in arest vom trimite o adresa catre penitenciar.)

- prezenta partilor - personal sau prin reprezentant, avocat ales sau din oficiu, insa doar daca
acesta din urma a luat legatura cu persoana reprezentata , acopera orice neregularitate intervenita
in procedura de citare. => vatamarea procesuala derivand din neindeplinirea procedurii de citare
poate fi acoperita => sactiune : nulitatea relativa.
Cu toate acestea, nulitatea relativa derivand din neindelinirea procedurii de citare, este si
ea o nulitate cu caracter special, expres prevazuta in lege si pentru care e prezumat caracterul
evident al vatamarii si al imposibilitatii de acoperire - art 421 pct 2 lit b relegementeaza ca
santiune specifica desfintarea hotararii si trimiterea cauzei spre rejudecare atunci cand judecata
in prima instanta a avut loc in absenta unei parti nelegal citate. Insa, ca orice exceptie de la
Curs 7 Procedura Penala (07.04.2014)

6

regimul nulitatii relative, caracterul special al acestei nulitati opereaza doar pentru judecata in
prima instanta. Pentru judecata in apel cand are loc in absenta unei parti nelegal citate , si
aici avem o sanctiune expresa care imbraca forma unui motiv de contestatie in anulare , potrivit
art 426 lit.a NCPP.

- cum judecata nu se realizeaza la un singur termen, noua legislatie reglementeaza mai multe
remedii pentru simplificarea activitatii procesuale in legatura cu citarea:

a) Termenul in cunostinta : inlatura obligatia citarii unui subiect procesual pentru fiecare
termen, daca a fost primit potrivit legii.

Cum se primeste termenul in cunostinta? Raspuns : exista 2 modalitati :
in mod direct - de catre partea prezenta in fata instantei, ea personal sau prin
reprezentant sau avocat ales.
Nu se poate primi prin avocat din oficiu!
in mod indirect - de catre partea careia i s-a inmanat in mod legal citatia. Chiar
daca nu s-a prezentat la termen, persoana vatamata sau partea poate primi un
termen in cunostinta daca procedura de citare s-a indeplinit prin inmanarea legala
a citatiei.

In ce situatii nu functioneaza termenul in cunostinta? Raspuns :
- pentru partea a carei prezenta e obligatorie , respectiv inculpatul aflat in stare de
detinere care nu solicita sa fie judecat in lipsa.
- militarii si detinutii care trebuie citati pentru fiecare termen, indiferent de calitatea lor
procesuala , pentru ca ambii au libertatea afectata si citatia ofera premisa invoirii, plecarii,
procedurii de aducere etc.

b) Judecata in lipsa (nou conform NCPP) - dispusa la solicitarea persoanei vatamata si a
partilor, in scris sau oral, caz in care nu mai sunt citate in termenele ulterioare , conform art
353(10).

c) Preschimbarea termenului de judecata - se dispune de completul investit cu judecarea
cauzei, din oficiu sau la cerere, in 2 situatii:
cand judecata la termenul fixat nu mai poate avea loc
pentru motive de celeritate.

- Legea permite doar preschimbarea primului termen sau a termenului luat in cunostinta.
- Preschimbarea termenului se dispune pe cale administrativa prin urmare nu este o masura
procesuala , ci o masura adm dispusa in scop procesual. Nu se dispune prin incheiere , ci prin
rezolutie administrativa , nu trebuie motivata si nu poate fi atacata!
Curs 7 Procedura Penala (07.04.2014)

7


Aceste dispozitii cu caracter general privind citarea trebuiesc completate cu normele din partea
generala , art 263 NCPP , care reglementeaza incidentele privind citarea. Exista 2 situatii:

Invocarea acestor incidente de catre persoana nelegal citata orice viciu in cadrul
procedurii de citare se invoca de catre persoana nelegal citata la urmatorul termen celui la
care a intervenit incidental.
Invocarea acestor incidente de catre alte parti sau procuror sunt invocate la termenul la
care aceste incidente s-au produs.


3.Compunerea completului de judecata

- activitatea specifica functiei de judecata se realizeaza la termen, in sedinta de judecata, de catre
un complet, in compunerea prevazuta de lege. Celelalte activitati prevazute in acest capitol care
nu se circumscriu judecatii propriu-zise, nu se realizeaza de instanta in complet , ci in mod
unilateral , de catre presedintele completului.

- regulile privind compunerea completului de judecata le regasim in Legea de organizarea
judecata :
- Pentru ICCJ in art 31-34 din lege
- Pentru celelalte instante in art 52-55 din lege
In NCPP regasim prevederi cu privire la completul de judecata in ceea ce priveste RIL (25 de
judecatori) , si completul de judecata pentru hotararile prealabile pronuntate de ICJJ (9,10 sau 13
judecatori) art 473 (RIL) + art 476 (hotarari prealabile). Ele sunt instrumente destinate sa
asigure o practica unitara in materie penala.

NOU NCPP! : In cursul judecatii orice instanta poate suspenda judecata si poate sesiza ICCJ cu
dezlegarea unei probleme de drept necesare rezolvarii cauzei, care va fi obligatorie si pentru
viitor si , in acelasi timp , poate fi un mod de a temporiza judecata. ZRF spune : In premiera ,
ICCJ va da la sfarsitul lunii aprilie o hotarare prealabila cu privire la aplicarea legii penale mai
favorabile.

- nerespectarea dispozitiilor referitoare la compunerea completului se sanctioneaza cu nulitate
absoluta - art 281(1) lit a. Nerespectarea dispozitiilor privitoare la compunerea instantei se
sanctioneaza cu nulitate relativa speciala - pentru ca daca nu exista identitate de premisa intre
compunerea comnpletului si a instantei, nu exista nici identitate de sanctine!



Curs 7 Procedura Penala (07.04.2014)

8

4.Durata judecatii si asigurarea apararii
- in sistemul nostru procesual, judecata nu se circumscrie unui termen maxim stabilit de vointa
legiutorului. Judecata dureaza pana cand sunt epuizate toate etapele care o compun si se
realizeaza obiectul judecatii.
Exceptie : in cauzele in care sunt judecati inculpati privati de libertate , judecata se face
de urgenta si cu precadere , termenele acordate neputand fi mai mari de 7 zile.
In cauzele in care presedintele completului constata ca se impune asistenta juridica
obligatorie , ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu. Aceste masuri constau in
emiterea unei adrese catre un Barou de avocati , in circumscriptia caruia functioneaza instanta.
Prin urmare , avocatul din oficiu , nu se desemneaza de catre instanta/presedintele de complet , ci
de catre Barou.