Curs 8 procedura penala (14.04.

2014)

1



5.Presedintele completului de judecata

Cand vorbeam despre faza de judecata si de functia judiciara pe care o implica, ne
spunea ca nu toate activitatile care opun aceasta faza procesuala sunt realizate de instanta
de judecata in complet legal constituit, in sedinta de judecata care se circumscrie unor
reguli distincte.
Exista o serie de activitati care sunt realizate in afara sedintei de judecata si nu se
indeplinesc de instanta, ci de presedintele completului, si corespund unor atributii
specifice art. 356-361 CPP si se realizeaza in mod unilateral, nu pe cale contencioasa.
Aceste activitati nu stau sub cerinta publicitatii, oralitatii, contradictorialitatii si
nemijlocirii, chiar daca fac parte din faza de judecata.
Art 357 alin 1 arata ca presedintele completului este cel care conduce sedinta,
indeplinind toate indatoririle prevazute de lege, fiind cel care decide asupra tuturor
cererilor formulate de subiectii procesuali, daca aceste cereri au caracter incident - numai
acestea determina obligatia pt presedinte si apoi pt instanta de a se pronunta prin
incheiere motivata. Dispozitiile presedintelui de complet sunt obligatorii pt toate
persoanele care participa la judecata.
In cazul completelor formate din 2 sau mai multi judecatori avem art 53 alin 2
din Legea 304/2004 care spune ca completul de judecata e prezidat prin rotatie de unul
din membri sai. Aceasta ascendenta pe care o are presedintele de complet in desfasurarea
judecatii nu are si o ascendenta in ceea ce priveste rezolvarea cauzei penale, presedintele
de complet avand la deliberare aceeasi valoare pt opinia sa. La deliberare insa, acesta isi
spune parerea ultimul.

Atributiile presedintelui de complet - privesc urm. faze procesuale - unele au loc in
timpul sedintei sau in afara sedinte de judecata :

a) Strigrarea cauzei si apelul celor citati
b) Asigurarea ordinii si solemnitatii sedintei
c) Constatarea infractiunilor de audienta
d) Pregatirea sedintei de judecata
e) Intocmirea listei de sedinta si afisarea acesteia cu cel putin 24 h inaintea
sedintei de jud

a) Strigarea cauzei si apelul celor citati - 358

Cand vorbim despre activitatea desfasurata in timpul sedintei de judecata, aceasta
are nevoie de un complet afectat care sa se manifeste. Acest context se manifesta rin
Curs 8 procedura penala (14.04.2014)

2

declaraea deschisa a sedintei de judecata intr-un cadru solemn - doar presedintele de
complet este cel care declara deschisa sedinta de judecata - iar apoi, noi trebuie sa
intelegem dimensiunea judiciara : - se declanseaza cadrul judiciar in care pot fi luate
masuri procesuale.
Declansarea deschisa a sedintei de judecata marcheaza momentul de la care pres
completului poate exercita asa numitul drept al politiei de audienta.

Intr-un context normativ cutumiar, in sedintele dejudecata din sistemul nostru
procesual, pe rolul instantei de jud sedintele au mai multe dosare s-a intercalat un
momentsui generis, in care se redacteaza ad hoc o lista cu toate cauzele care pot fi
amanate. Intocmirea acestei liste fiind lasata la aprecierea presedintelui de complet care ii
stabilestre si limitele intocmirii.
NCPP trateaza sedinta de judecata, la nivel ideal, ca si cum ar avea 1 singur dosar pe rol.
Nu exista asa ceva decat in cazul completelor speciale dosare mediatizate.

Art 358 - Strigarea cauzei : cauzele se striga in ordine ca urmare a dispozitiilor
presedintelui de complet (el anunta ce cauza urmeaza sa fie strigata).
Strigarea efectiva a cauzelor se face de grefierul de sedinta sau de catre magistratul
asistent la ICCJ.
Dupa efectuarea apelului, grefierul de sedinta prezinta un referat legat de indeplinirea
procedurii de citarementionand cine s-a rezentat,cine a fost citat etc.

Cum activitatea din timpul sedintei se caracterizeaza prin nemijlocire, presedintele de
complet procedeaza el insusi la verificarea procedurii de citare.

b) Asigurarea ordinii si solemnitatii sedinte - art 359

Art 359 alin 1 indica pres completului ca fiind persoana indreptatia sa vegheze la
asigurarea ordinii si solemnitatii sedintei de judecata putand lua masurile necesare in
acest scop masuri care alcatuiesc politia audientei.

Activitatea din timpul judecatii trebuie sa se caracterizeze prin ordine si solemnitate,
deoarece asa se asigura rolul edicativ al activitatii de judecata, care continue sa se
manifeste si trbeuie asigurat de instanta de judecata, chiar daca nu mai e mentionat in
NCPP.

Masurile care alcatuiesc acest drept de politie al sedintei de judecatasunt
dispuse de presedintele completului si au : caracter eventual si nu sunt obligatorii.

1) Limitarea accesului publicului in sala de sedinta (corespunde regulii publicitatii)
Curs 8 procedura penala (14.04.2014)

3

Nu se indeplineste aceasta cerinta a publicitatii daca presedintele de complet ia
masuri pt ridicarea accesului publicului in sala pe considerente de locuri etc.

2) Indepartarea din sala de sedinta a persoanei care tulbura sedinta prin abateri
repetate sau abateri grave a oricarei persoane care tulbura sedinta indiferent de
rolul sau pozitia in care se afla acolo(parte, pers vatamata, avocat etc)

Nu pot fi indepartati cei a caror prezenta este obligatorie, adica cei care constituie
instanta si NU o compun.

Pt asigurarea contradictorialitatii, legea instituie obligatia in sarcina presedintelui
de complet de a chema din nou in sala persoana indepartata inainte de inceperea
dezbaterilor si de a ii aduce la cun actele efectuate in lipsa ; sub acest aspect,
NCPP a adus modificari, astfel este posibil ca tulburarea sedintei de jud sa aibe
loc in momentul pronuntarii hotararii, nu in mom judecatii obisnuite, legea
permitand in prezent, indepartarea din sala chiar si in acest moment.

De asemenea exista posibilitatea recunosucta la nivel legislativ ca presedintele de
complet sa indeparteze din nou persoana din sala de sedinta, putand dispune ca
dezbaterile sa aibe loc in lipsa acestei persoane (ZRF considera masura ca fiind
excesiva intrucat dezbaterile repr momentul culminant al activitatii judiciare,
mom concluziilor pe fond si crede ca ar fi trebuit sa fie insotita si de o garantie
suplimentara ; in cazul in care presedintele de complet ar dispune indepartarea ,in
timpul dezbaterilor , a unei persoane din sala de judecata, pt a nu priva aceasta
persoana de exercitiul unor dr procesuale esentiale trebuia sa ii asigure, indiferent
daca asistenta era sau nu obligatorie, un avocat din oficiu.)

c) Constatarea infractiunilor de audienta art 360

Manifestarile celor care particia la judecata pot imbraca uneori forma unor fapte
incrimitae de legea penala -potrivit art 379 alin 1, pres de complet este indreptatit sa
constate savarsirea infract de audienta si sa il identifice pe faptuiror in sensul legii penale
pt ca psp si tragerea la rasp penala a persoanei.

Din ratiuni de celeritate, in prezent NCPP nu ii mai cere presedintelui de complet
intocmirea unui p-v in care sa materializeze toate aceste constatari, ele fiind facute in
cuprinsul incheierii de sedinta care se comunica procurorului care va exericta UP fata de
aceatsa persoana.

Curs 8 procedura penala (14.04.2014)

4

Prin asimilare, doctrina a considerat infractiunea de audienta si infractiunea cea savarsita
in fata instantei care efectueaza o cercetare la fata locului.

Cert este ca in sistemul nostru actual nu exista diferente de ordin material intre
infractiunile obisnuite si cele de audienta sau cele in flagrant, singurele deosebiri
functionand pe plan procesual, adica nu am limita de pedeapsa, nu am cauze speciale de
agravare, infractiunile de audineta fiiind caracterizate prin cerinte speciale de loc si de
timp.
Infractiunile de audienta nu au subiecti caracterizati, pt ca sunt savarsite in fata instantei,
indiferent de cine sunt subiectii pasivi.

Incheierea de sedinta in care sunt consemnate constatarile predesintelui de complet nu
reprezinta actul de incepere a UP pt acea infractiune de audienta, avand doar rol probator.
UP incepe potrivit art 305 alin 1, printr-o ordonanta a procurorului.

Exceptie: daca modul de savarsire a infractiunii de audienta reclama niste masuri
prompte, legea permite activarea cadrului procesual necesar intr-un mod la fel de promp
art 360 alin 2- legea da posibil proc de sedinta sa ia unul sau toate actele procesuale : sa
dispuna inceperea UP, punerea in miscare a actiunii penale sau sa dispuna retinerea
inculpatului. Nu au nevoie de forma scrisa ca sa se materializeze, ci pot fi dispuse in
forma orala.

d) Pregatirea sedintei de judecata exista diferenta temporara intre mom sesizarii
instantei prin rechizitoriu, mom investirii instantei care se materializeaza prin hot jud de
cam preliminara si mom inceperii judecatii care are loc la primul termen de judecata.
Intre mom investirii instantei si mom primului termen de judecata, legea ii ofera
presedintelui de complet sarcina de a asigura inceputul judecatii.

Aceste masuri constau in: preluarea dosarelor, verificarea dispozitiilor privind citarea.
Pegea prefiguraz aun scop pt aceste masuir cuc aracter premergator - solutionarea cu
celeritate a cauzei.

Daca avem pluralitate de persoanei vatamate sau parti civile cu aceleasi interese,
presedintele completului desemneaza un reprezentant comun; daca asistenta juridica este
obligatorie, presedintele completului ia masuri pt asigurarea unui aparator din oficiu (el
nu le desemenaza direct, aceasta masura apatine baroului).

In cazul in care avem un dosar in care pers juridica, aceasta va sta in fata inbstantei prin
reprezentantul sau insa rasp penala a pj se poate cumula cu cea a reprezentatului sau, prin
urmare trebuie reprezentata de altcineva. daca prg de conducere a pers juridice nu
Curs 8 procedura penala (14.04.2014)

5

desemneaza un reprezentant, atunci prsedintele compeltului are posibilitatea sa
desemneze el insusi un reprezentant din randul practicienilor in insolventa. In cazul
acesta, repr pers juridice este desemnat chiar de catre presedintele de complet.

e) Intocmirea listei de sedinta si afisarea acesteia cu cel putin 24 h inaintea sedintei de
jud

La intocmirea ei se tine cont de ordinea in care au intrat dosarele la judecata si cauzele in
care sunt arestati.

6.Dispozitii referitoare la masurile de preventie - art 362 CPP

Acest art este temeiul juridic pt identificarea unei alte functii judiciare, cu caracter
subsidiar, ce se exercita in timpul judecatii.
Chiar daca nu e enumerata in art 309 : de urmarire, de dispozitie cu privire la a drepturi si
libertati, functia judecatorului de camera preliminara si fuctia de judecata.

ZRF spune ca intre acestea, putem identifica o alta functie judiciara, in baza art 362,tot cu
caracter subsidiar, a carei existenta de sine statatoare e mai greu de stabilit intrucat
aceasta se exercita de acelasi organ judiciar care exercita si functia principala de judecata.
Se exercita potrivit potrivit aceleiasi proceduri si prin aceleasi modalitati precum celor
aferente exercitiului functiilor principale.

De exemplu, daca in timpul UP, functia de dipozitie cu privire la libertatea persoanei si la
celelalte drepturi si libertati fundamentale se exercita de un judecator care trebuia investit
printr o notificare, in faza de judecata, instanta capata dreptul de a se pronunta asupra
libertatii persoanei si din oficiu.
In cursul UP, puteam identifica o alta functie jud, adica activitatea prin care judecatorul
de dr si lib se pronunta - in camera de consiliu, dar potrivit art 362, aceasta functie
subsidiara exercitata de catre instanta de judecata se exercita simultan cu judecata p-z si
in sedinta publica. Insa, ea exista separat pt ca se materializeaza intr o hotarare
judecatoreasca care are caracter diferit si efecte diferite decat cele ale hotararii aferente
pronuntate in urma desfasurarii judecatii p-z.

De exemplu, azi, in cursul judecatii am efectuat activitati de judecata (am administrat
probe, am incheiat cercetare judecatoreasca) si in acelasi timp potrivit art 362 am
exercitat si functia subsidiara si am verificat din 60 in 60 de zile si am dispus mentinerea
arestarii preventive.

Curs 8 procedura penala (14.04.2014)

6

Desi cele 2 activiati au fost relizate simultan, in aceeasi sedinta publica de judecata,
teoretic am avut participanti diferiti, adica la sedinta de judecata p-z am avut procuror,
inculpat, pers vatamata, martori samd iar la verificarea legalitatii si arestarii am avut
numai pe procuror si pe inculpat (pe ceilalti, teoretic nu ar trebui sa ii las in sala de
judecata) si el ne sfatuieste sa dam 2 inchieri diferite :
una prin care se dispune amanarea judecatii, citarea si altor martori in continuare
si este supusa unui alt regim juridic de atacare odata cu fondul- si de control.
Critica : instanta mi-a respins o cerere de administrare a unei probe.
pt functia cu caracter subsidiar sa dam o incheiere separata prin care dispunem
mentinerea arestarii preventive, doar aceasta poate fi atacata separata, in termen
de 48 h, in contestatie

In cursul judecatii, incheierea este actul prin care se poate exprima atat judecatorul care
compune completul de judecata si care exercita functia de judecata cat si judecatorul sau
organul care exercita functia de dispozitie cu privire la libertatea persoanei. Spre
deosebire de UP, organul dispune prin ordonante, in timp ce judecatorul de drepturi si
libertati se pronunta prin incheiere.



Participantii la judecata

- pe langa atributii si competenta care in timpul judecatii sunt consecinta unei functii
judiciare si privesc exclusiv instanta de judecata , participarea celorlalti subiecti
procesuali la judecata este data de exercitiul unei functii procesuale (determina rolul ,
pozitia si limitele in care subiectii procesuali participa la judecata).

- in sistemul procesual actual dat de NCPP , sub influenta jurisprudentii Curtii de la
Strasbourg (temeiul art 6 din conventie dreptul la un proces echitabil) si sub influenta
elementelor de tip acuzatorial , relatia dintre functiile procesuale poate fi caracterizata
prin urmatoarele 2 aprecieri :
egalitatea formala intre functia de acuzare si cea de aparare
preeminenta functiei de jurisdictie
Acestea caracterizeaza participarea subiectilor procesuali la judecata.
Egalitatea dintre acuzare si aparare a generat consacrarea acelorasi drepturi procesuale
pentru toti participantii la judecata , acestia avand potrivit legii , urmatoarele drepturi
procesuale : dreptul de a formula cereri , de a ridica ceriri , de a pune concluzii.
Continutul/limitele acestor drepturi procesuale , identice in natura lor , sunt
particularizate pentru fiecare participant la judecata in functie de rolul pe care il exercita
si in functie de latura procesuala in care isi desfasoara activitatea.
Curs 8 procedura penala (14.04.2014)

7

1) Participarea procurorului la judecata

- in considerarea atributiilor sale , prevazute in legea de organizare judiciara (art 63 din
L304/2004) + art 53 NCPP , Ministerul Public participa la judecata prin reprezentantul
sau. Acest reprezentant este cunoscut sub denumirea de procuror de sedinta sau procuror
judiciar , exercitand in faza de judecata atributii proprii acestei etape judiciare.

Atributii specifice Ministerului Public in faza de judecata :
Participarea la sedintele de judecata
Exercitarea actiunii penale si civile
Exercitarea cailor de atac , in conditiile legii

- potrivit art 67 din L304/2004 poate participa la sedinta de judecata procurorul care a
efectuat UP sau un alt procuror desemnat de conducatorul Parchetului , in Romania
neexistand o specializare concreta in acest sens.

- in prezent , participarea procurorului este obligatorie la toate sedintele de judecata,
indiferent de obiectul judecatii si indiferent de tipul judecatii (fond , apel etc).
Nerespectarea acestor dispozitii atrage nulitatea absoluta (art 281(1) NCPP)

- dpdv administrativ , procurorul de sedinta trebuie sa aiba acelasi grad sau grad
corespunzator instantei in fata careia se desfasoara activitatea si sa aiba aceeasi
specializare cu cel care a efectuat UP

- in faza de judecata , procurorul sustine invinuirea (functia acuzarii) , aceasta fiind
fundamentata de materialul strans in timpul UP. In exercitarea acestui rol , procurorul are
aceleasi drepturi procesuale recunoscute si celorlalti subiecti procesuali.
Invinuirea nu se exercita nici in mod absolut , nici in mod arbitrar => cererile si exceptiile
procurorului trebuiesc motivate , iar procurorul nu sustine in orice conditii inviniuirea , ci
atunci cand el considera ca exista un caz care impiedica exercitarea actiunii penale , poate
pune concluzii de achitare sau de incetare a procesului penal.

2) Participarea inculpatului la judecata

- inculpatul este subiectul central al procedurii judiciare , respectiv subiectul pasiv al
actiunii penale

- NCPP , ca regula , proclama nevoia ca inculpatul sa participe la judecata , aceasta
regula neavand caracter absolut , judecata putand avea loc si in lipsa inculpatului , putand
Curs 8 procedura penala (14.04.2014)

8

fi chiar condamnat fara sa participe la judecata (=judecare si condamnare in
contumacie)
Aducerea inculpatului aflat in stare de detinere (arestat , retinut , internat etc) este
obligatorie. Uneori , judecata poate avea loc si in lipsa inculpatului atunci cand acesta se
sustrage , este disparut sau si-a schimbat adresa unde locuieste fara a anunta organele in
acest sens. De asemenea , inculpatul poate fi judecat in lipsa , cand citat fiind , instanta
apreciaza , in mod neindoielnic , ca refuza sa participe la judecata.

- Nou NCPP : prevede posibilitatea ca inculpatul sa fie judecat in lipsa , urmand un
model consacrat in NCPC. Astfel , inculpatul (inclusiv cel aflat in stare de detinere) poate
solicita in scris sa fie judecat in lipsa , fiind reprezentat de un avocat ales sau de un
avocat in oficiu.

- desfasurarea judecatii in lipsa inculpatului, atunci cand prezenta acestuia este
obligatorie , se sanctioenaza cu nulitate absoluta (art 281(1) NCPP) , iar in anumite
cazuri expres prevazute de lege art 466 NCPP care exclud atat reaua-credinta , cat si
lipsa de diligenta a inculpatului , acesta poate solicita redeschiderea procesului penal
si rejudecarea cauzei atunci cand a fost judecat in lipsa !

- inculpatul are aceleasi drepturi procesuale ca toti participantii la judecata : dreptul de
formula cereri , de a ridica exceptii si de a pune concluzii. Aceste drepturi procesuale cu
caracter special se completeaza cu drepturile procesuale generale din art 83 NCPP
(dreptul de a nu da nicio declaratie ; dreptul de a fi informat ; dreptul de a propune
administrarea de probe ; dreptul de a consulta dosarul)


3) Participarea celorlalti subiecti procesuali la judecata

- aici avem : persoana vatamata , partile si ceilalti subiecti procesuali

- participarea acestora are caracter eventual , instanta dispunand citarea acestora doar
daca considera necesar.

- au aceleasi drepturi procesuale , insa dpdv al continutului se circumscriu limitelor in
care acesti subiecti isi pot desfasura activitatea procesuala (ex : drepturile procesuale ale
partii responsabile civilmente pot fi exercitate doar in masura in care au legatura cu
exercitiul actiunii civile a procesului penal)

- NCPP stabileste si limitele in care pot participa la judecata si alti subiecti procesuali
decat partile si persoana vatamata. In acest sens art 366 NCPP persoanele ale caror
Curs 8 procedura penala (14.04.2014)

9

bunuri sunt supuse confiscarii extinse , altele decat inculpatul , trebuie citate la instanta ,
pot fi reprezentate de avocat si pot exercita cele 3 drepturi procesuale , insa acestea nu
sunt circumscrise fondului cauzei , interesul lor fiind circumscris unui element colateral
confiscarea extinsa (dreptul de proprietate etc)



7.Dispozitii privind hotararile judecatoresti

= actul prin care se exprima instanta de judecata. Este cel mai important act al procesului
penal. Este un act cu caracter jurisdictional ramasa definitiva , hotararea
judecatoareasca dobandeste autoritate de lucru judecat.
Autoritatea de lucru judecat are 2 efecte : a) pozitiv permite punerea in executarea a
hotararii ; b) negativ care blocheaza deschiderea unei noi proceduri judiciare. Solutiile
procurorului nu au autoritate de lucru judecat , ele putand fi infirmate oricand.

- hotararile judecatoresti definitive reprezinta expresia aflarii adevarului in cauza dedusa
judecatii (vorbim de un adevar judiciar , care poate fi rectificat , si nu de un adevar
absolut. Astfel , realitatea judiciara capata preferinta in detrimentul realitatii obiective).
Probele sunt singurele elemente care pot sa conduca la aflarea adevarului.

- prin hotarare judecatoreasca , intelegem :
Dispozitia/decizia prin care instanta de judecata dispune fie asupra fondului
cauzei , fie asupra elementelor adiacente fondului cauzei = actul procesual prin
care instanta dispune in cursul judecatii (actul de continut)
Inscrisul/forma in care se materializeaza dispozitia pronuntata de catre instanta
de judecata (actul forma)

Clasificare hotarari judecatoresti clasificare legala (conform art 370 NCPP)

a) Sentinte
b) Decizii
c) Incheieri

a) Sentinta = hotararea judecatoreasca prin care cauza este solutionata de prima instanta
de judecata pe fond.
Prin raportare la art 396 , sentintele pot fi :

De condamnare
De renuntare la aplicarea pedepsei
Curs 8 procedura penala (14.04.2014)

10

De amanare a aplicarii pedepsei
Achitare
Incetarea procesului penal

Alte sentinte :
- hotararea prin care prima instanta rezolva actiunea civila disjunsa. In acest caz
sentinta este de admitere/respingere a actiunii civile
- hotararea prin care prima instanta de judecata se dezinvesteste fara a rezolva
fondul ( ex : hotararea de declinare a competentei , dispusa de instanta de judecata
este tot o sentinta. Aceasta nu este supusa niciunei cai de atac)
- hotararea pronuntata in rezolvarea cererii de stramutare , nefiind supusa niciunei
cai de atac
- punerea in executare a hotararilor judecatoresti penale. Exista cale de atac
- redeschiderea procesului penal (art 469 NCPP)
- in procedura reabilitarii (art 535 NCPP)

b) Deciziile = hotararile prin care instanta se pronunta asupra apelului , recursului in
casatie si recursului in interesul legii.

Alte decizii :
o in contestatie in anulare (art 432 NCPP)
o in contestatie , ca si cale de atac (art 425^1 NCPP)
o rezolvarea problemor prealabile de drept ( ex : decizia ICCJ pentru a stabili
aplicarea legii penale mai favorabile)

c) Incheierile = sunt toate celelalte hotarari dispuse de instanta in cursul judecatii
Termenul de incheiere desemneaza nu numai hotararea prin care instanta se pronunta cu
privire la toate actele care compun judecata , ci si suportul in care se consemneaza
desfasurarea procesului in sedinta de judecata. Aceasta incheiere (de sedinta , in
acceptiunea legii) este un act constatator. Incheierea este ca un proces-verbal asupra
aspectelor desfasurate in sedinta de judecata.
Se redacteaza in maxim 72 de ore de la terminarea sedintei , de catre grefier , si nu se
semneaza decat de presedintele completului + grefier.