Sunteți pe pagina 1din 87

DIAGNOSTIC ORODENTAR SI ERGONOMIE

- Note de curs-
Autor :ADRIANA PIRTE
1
DIAGNOSTICUL ORODENTAR

Se ocupa cu examinarea pacientului si etapele acesteia .Aceasta
elaborare a diagnosticului are ca final individualizarea unui
tratament complex .Cuvantul diagnostic vine din termenul grecesc
diagnosticas = se poate diagnostica , in DEX , cuvantul diagnostic
reprezinta identificarea unei afectiuni pe baza semnelor clinice si
de laborator .
Prima etapa : elaorarea dia!"osticului
- ormularea unui diagnostic rezulta in urma unui proces
complex ,de foarte putine ori , practicianul este pus in fata
unui semn care este patognomonic !specific bolii , afectiunii
respective" si cand procesul de diagnosticare este foarte
simplu .
Etapele elaorarii dia!"osticului # este necesar a utiliza metode
stiintifice care tin seama de anumite elemente #
1. Culegerea informatiilor
$. Evaluarea informatiei
%. Deciziile referitoare la diagnostic
&. 'eevaluarea
$
REGULI DE #A$A IN DES%ASURAREA INTER&IULUI
'( Deutul i"ter)iului :
(edicul trebuie sa afle motivul prezentarii de la persoana
ce a facut programarea .
)data ce pacientul intra in cabinet se fac prezentarile ceea
ce sporeste increderea pacientului.
*n cazul durerilor acute e important ca interviul sa fie tintit
pentru a nu pierde timp.
+a pacientii anxiosi e bine ca debutul interviului sa vizeze
teme neutre .
$. I"ter)iul * pacie"tul treuie i"+ormat despre orice ma"e)ra
stomatolo!ica , timp su+icie"t acordat

-( Utili.area c/estio"arelor = ce poate sa cuprinda intrebari
referitoare la antecedente medicale in a,utorul medicului dar nu
inlocuiesc interviul . E util in aflarea detaliilor .
%
0( Luarea de "otite -.otarea in timpul interviului trebuie sa fie
limitata !se produc intreruperi ce pot duce la o limitare in
comunicarea cu pacientul " util ar fi notarea unor elemente
esentiale, iar notitele sa fie completate dupa terminarea interviului .
1( Atitudi"ea medicului / pentru ca pacientul sa fie cat mai
comunicativ, medicul nu trebuie sa desfasoare alte activitati ce pot
distrage atentia pacientului .
'aspunsurile pacientului trebuie g0idate , fara a vorbi prea mult.
Tipuri de i"treari #
Cu final desc0is
Cu final inc0is
Strict directionate
Cu optiuni multiple
Contradictorii sau de control
*ndirecte
De urmarire
&
cu final deschis #ex. ce tratament stomatologic ati urmat
anterior 1
Cu final inchis# ex. cand v-a consultat medicul ultima data 1
Directionate # ex. ce s-a mai intamplat cu dintii de la ultimul
control1
Optiuni multiple# ex. puteti descrie durerea 1
Contradictorii sau de control # ex. de ce ati luat
medicamentele acestea daca nu aveti o anumita suferinta 1
Indirecte pentru a vedea atitudinea generala a pacientului.
De urmarire / pentru a clarifica un aspect 2 pentru a
extinde raspunsul initial !aveti probleme cu 3.A.4 ce valori 1 "
5
Eleme"te speci+ice ale i"ter)iului
6e linga setul de intrebari trebuie cunoscute te0nicile specifice de
interviu #
'( Desc/iderea / medicul se prezinta , conversatia initiala
trebuie sa se limiteze la problemele care tin strict de
stomatologie , mai ales in cazul pacientilor anxiosi .
2( Pastrarea dista"tei - oricat de grabit ar fi medicul , interviul
trebuie sa fie condus de el si nu de personalul auxiliar iar cand se
programeaza un pacient nou , trebuie sa se tina cont de timpul
alocat acestuia.
De asemenea, pentru a exista o buna comunicare, medicul si
pacientul trebuie sa discute asezati .

-( Stailirea u"ei stari de i"credere reciproca / care permite
o comunicare desc0isa si directa.
) buna comunicare stabilita intre medic si pacient are ca efect
eliminarea neintelegerilor, a programarilor nereusite si c0iar la
eliminarea viitoarelor situatii de malpraxis.
*ndatoririle medicului in acest sens sunt de a sustine
pacientul , sa-i arate preocupare si interes , sa arate empatie ,
7
(edicul nu trebuie sa critice si sa nu faca pacientul sa se
simta stan,enit
Efectele unei bune comunicari pe termen scurt ne aduc
informatiile necesare iar pe termen lung , colaborarea cu un pacient
receptiv.
&. Dialo!ul care presupune mai multe zone de atentie#
a" ormularea intrebarilor
*ntrebarea initiala trebuie sa fie o intrebare cu final desc0is
deoarece i se da pacientului prile,ul sa controleze discutia iar
medicul ascultand isi poate face o impresie asupra problemelor si a
cunostintelor pacientului.
Ex : care este motivul pentru care ati venit ? in functie de
evolutia raspunsului , daca este vorba de un pacient succint , se
continua completandu-se intrebarile pentru a obtine detalii sau
pentru a redirectiona conversatia .
b" Si"cro"i.area #
(edicul trebuie sa fie atent si sa sincronizeze problemele in
timpul interviului a,utand pacientii sa-si aminteasca evenimentele
specifice
8
Ex. pacientul vorbeste despre o interventie c0irurgicala -
sincronizare cu alergiile .
c" Ale!erea cu)i"telor #
+imba,ul pe care trebuie medicul sa-l foloseasca - sa fie adaptat
la nivelul si cunostiintele pacientului .
d" E)itatea pierderii timpului
6ierderea de timp este contraindicata si plictisitoare pentru
pacient mai ales cand se discuta despre antecedentele pacientului,
nu intrebam un adolescent despre afectiuni specifice virstei a treia.
e" %acilitatea comu"icarii . Este un element verbal utilizat in a
incura,a pacientului ex. inteleg , continuati 9
f" Umorul #cabinetul de medicina dentara perceput ca loc
neprietenos, stresant .
g" Co"+ru"tarea
Este imposibil de evitat aparitia unor confruntari in cabinet in
timpul interviului de diagnostic .
:
Acesta poate aparea ca urmare a unor elemennte contradictorrii in
relatarea pacientului sau a refuzului de a discuta despre problemele
dentare.
/3 Co"clu.ia comu"icarii
Se refera la tragerea unor concluzii si confirmarea acestora de
catre pacient .
Aspecte de e)itat i" timpul des+asurarii i"ter)iului
I"treari su!esti)e - dau raspunsul prin formularea
intrebarii / niciodata nu specificam noi unde radiaza durerea sau
unde doare ,pentru ca putem influenta pacientul.
I"treari de tipul: de ce 1 - pacientul se poate simti
amenintat / poate cauza disconfort , o atitudine stan,enitoare
ex #de ce nu va periati dintii 1
I"treari multiple - puse toate deodata, deruteaza
pacientul , cind a aparut durerea, cu ce se calmeaza , cit
dureaza1 ,toate intrebarile se pun pe rand.
I"treari care "ecesita raspu"s scurt : da sau "u / pentru
ca in acest fel , medicul isi pierde accesul la anumite detalii.
;
Opi"ii precoce , pacientii de foarte multe ori , vor din
primul moment , lamuriri si asigurari , *n aceasta faza, medicul
trebuie sa evite in a da un rapuns si sa dea incredere pacientului
ca in momentul in care a strans toate informatiile necesare si are
un diagnostic va beneficia de cea mai buna ingri,ire .
(etode prin care se poate cunoaste istoricul pacientului
INTER&IUL
C4ESTIONARUL MEDICAL
METODA COM#INATA
'( INTER&IUL
pacientul este intrebat intr-un mod organizat despre starea de
sanatate , de asemenea pacientului ii este permis sa discute orice
problema pe indelete
*ntervievatorul poate folosi o lista de control a temelor puse
in discutie
A)a"ta5ele interviului sunt reprezentate de stabilirea unei
relatii profesionale bune cu pacientul .
De.a)a"ta5e / informatiile primite pot fi dezorganizate - pot
fi omise anumite aspecte importante
1<
2( C4ESTIONARUL MEDICAL
= reprezinta o lista cu intrebari legate de starea de sanatate pe care
pacientul o completeaza la prima intalnire .
A)a"ta5ele = economisirea timpului si furnizarea unei
documentatii care are un caracter privind istoricul medical .
De.a)a"ta5 - stabilirea unei relatii medic /pacient nu are
loc.
-( METODA COM#INATA
1. Este o metoda care utilizeaza avanta,ele si reduce
dezavanta,ele celor doua metode enuntate anterior.
2( Este foarte important ca medicul , dupa ce a trecut in revista
c0estionarul , sa discute cu pacientul in felul acesta ,
clarificandu-se neintelegerile si raspunsurile gresite.
-( Cate)a raspu"suri care treuiesc clari+icate :
- Daca pacienttul este alergic la ceva .! medicamente,
alimente "
- Daca are probleme cardiace sau pulmonare! infarct ,
3=C..."
11
- *ntrebari referitoare la tensiunea arteriala
- 3endinta la sangerare
- Existenta unei boli 0epatice / 0epatita sau alte boli
infectioase
- Existenta unei boli metabolice de tip / Dibetul za0arat .
- Daca pacientul urmeaza un tratament medicamentos.
- Daca a fost diagnosticat cu o forma de cancer sau daca face
radioterapie / oricare din aceste raspunsuri, trebuie mentionate
in fisa pacientului fie cu afirmativ, fie cu negativ .
Se apreciaza ca aceasta metoda combinata da cel mai bun
rezultat atat privind volumul de informatii cat si exactitatea si
sistematizarea acestora .
1$
ANTECEDENTELE PACIENTULUI
Compo"e"tele a"tecede"telor pacie"tului #
1. *dentificarea pacientului .
$. Acuza principala si istoricul .
%. *storicul social .
&. *storicul emotional si comportamental .
5. Antecedentele 0eredo-colaterale .
7. Antecedentele medicale.
8. *storicul dentar.
'( Ide"ti+icarea pacie"tului.
Se refera la datele biografice # nume complet , varsta, sex,
adresa, numarul de telefon , posta electronica .
Date necesare completarii formularelor in cazul in care
exista o asigurare dentara , avem nevoie de CNP si act
doveditor ca pacientul este asigurat.
.umele medicului de familie si numarul de contact pentru
cazul unor urgente sau a unui consult interdisciplinar .
Este recomandat ca aceste informatii sa fie obtinute de la
pacient prin completarea in scris de catre acesta a unui formular.
1%
*n acest mod se evita greselile si omiterea unor informatii.
2( Acu.a pri"cipala si istoricul
Este reprezentata de motivul prezentarii pacientului la
cabinetul de medicina dentara.
3rebuie inregistrata cu cuvintele pacientului , motivele care
pot fi multiple si sunt inregistrate in ordinea importantei pentru
pacient .
*storicul acuzei principale este reprezentat de descrierea pe
care o face pacientul in momentul in care a sesizat simptomele
legate de acuza principala. Ex # pacientul la controlul de rutina
nu are foarte multe de relatat insa daca se prezinta cu o durere,
aceasta trebuie descrisa din momentul aparititiei .
-( Istoricul social
Cuprinde starea sociala , educatia , obiceiurile vicioase.
6rofesia poate influenta orarul programarilor.
1&
De asemenea mediul in care pacientul isi desfasoara
activitatea poate duce la afectiuni specifice !ex # mediul toxic "
totodata poate influenta profesia si tipul de tratament.
0( Istoricul emotio"al
trebuie observat in vederea stabiliri unei relatii bune medic-
pacient4 tipul de personalitate a pacientului
poate fi un pacient intro sau extrovertit
poate fi agresiv, anxios , depresiv, apatic sau receptiv.
o persoana extrovertita poate raspunde cu usurinta la intrebari
/ uneori c0iar in mod excesiv, pe cand relatia medic-pacient cu un
pacient introvertit e mai greu de stabilit.
1(A"tecede"tele /eredocolaterale(
ne intereseaza istoricul familial cu privire la starea de santate
a parintilor / datorita faptului ca exista boli care au caracter
ereditar ex# bolile genetice si bolile comunicante , Diabetul za0arat
, 0emofilia, >3A, alergiile , anumite forme de cancer.
mediul in care traieste pacientul , mediu in care poate
contacta boli transmisibile # prezenta 0epatitei, a tuberculozei la un
membru din familie poate creste riscul pacientului de a contacta
afectiunea.
15
6( A"tecede"tele medicale
- antecedente care trebuie sa se adreseze in egala masura
afectiunilor diagnosticate in trecut cat si celor prezente.
Clasi+icarea a"tecede"t medicale:
bolile acute ,cronice
infectii si imunizari specifice
spitalizari
alergii
reactii adverse la medicamente cat si daca exista un tratament
medical actual.
'( #olile acute si cro"ice
- Afectiunile cardiace,
- 'eumatismul poliarticular acut .
- >3A,
- afectiuni 0ematologice,
- diabetul za0arat,
17
- *' cronica
- anumite endocrinopatii.
- Sunt necesare precizari despre mome"tul in care a fost
diagnosticata boala, tratame"tul care s-a efectuat, e)olutia bolii
si starea ei actuala, complicatii aparute.
- (a,oritatea pacientilor sunt constienti de starea lor de sanatate,
dar exista si pacienti incapabili sa-si inteleaga boala, sau refuza sa
o accepte. Este bine sa se ia legatura cu medicul curant.

2(I"+ectii sau imu"i.arile speci+ice
- *n cazul in care apar boli febrile in copilarie, in perioada de
mineralizare, pot aparea defecte la nivelul smaltului dentar.
E7( Administrarea de tetraciclina in aceasta perioada duce la
colorarea dintilor!dentinei" dintii capatand o tenta de brun galbui .
- boala care a necesitat o spitalizare necesita o discutie,
- interv c0irurgicale,
- leziuni traumatice,
- transfuzii de sange,
- importanta deosebita trebuie data afectiunilor maligne.
- *nterventiile c0irurgicale si transfuziile de sange in
antecedente reprezinta potentiale surse de infectare cu virusul
0epatitei = si C.
18
3raumatismele craniene intervenite in trecut sunt foarte
importante deoarece pot exista devitalizari ale dintilor sau c0iar
fracturi, pot aparea dureri la nivelul A3(.
Edentatiii produse ca urmare a traumatismelor trebuie
cunoscute deoarece prognosticul este diferit fata de situatiile in
care dintii s-au pierdut prin carii dentare sau boli parodontale.
- =olile maligne pot fi localizate la nivelul capului sau
gatului , iradierea terapeutica a acestei zone poate duce la
osteoradionecroza.
- Alergii si reactiile adverse la medicamente. 6ot exista
reactii adverse la materialele dentare sau la medicamentele
prescrise. *n cazul de sensibilitate trebuie testat medicamentul.
Tratame"tul actual
- .e interseaza medicamentul utilizat, doza, sc0ema
terapeutica si durata tratamentului pentru a sti natura si severitatea
afectiunii de care sufera pacientul.
- (ulte din medicamentele administrate au efecte la nivelul
cavitatii bucale producand uscarea gurii sau inflamatii gingivale.
- ?tilizarea de rutina a unor medicamente trebuie de
asemenea notata.
1:
STAREA GENERALA DE SANATATE A PACIENTULUI
Clasificare#
6acienti fara boli sistemice
6acienti cu boli sistemice moderate
6acienti cu boli sistemice severe
6acienti cu boli care duc la incapacitate sau pun in pericol
viata pacientului.
Aparatul cardio )ascular # oarte multi dintre pacientii care
se adreseaza la cabinetul de medicina dentara sufera de afectiuni
cardio vasculare.
- De multe ori sunt asimptomatice iar simptomele, care ne
pot indica o astfel de afectiune trebuie sa le cautam la pacientii
trecuti de &< de ani si care se manifesta prin durere sau arsura in
piept, respiratie dificila, edemul extremitatilor, batai cardiace
neregulate, racirea extremitatilor.
1;
- *n general medicul de medicina dentara trebuie sa
cunoasca legatura dintre manifestarile somatice ale anxietatii si
simptomele cardio-vasculare si sa evalueze corect situatia.
- (anifestari ale anxietatii# senzatia de sufocare, dispneea,
ta0icardia, palpitatii, dureri toracice pana la senzatie de lesin.
Aparatul di!esti)
- 6ot exista simptome gastro-intestinale reprezentate de greata,
voma, diaree, constipatie, indigestie, dureri abdominale, toate
acestea pot indica o disfunctie la nivelul tractului digestiv superior
ducand pana la ulcer gastric sau duodenal, obstructie biliara.
3oate acestea pot fi asociate din punct de vedere stomatologic cu o
masticatie dificila.
Sa"!ele
Aceste boli ale sangelui se datoreaza unor deficite de functie, a
uneia sau a mai multor componente ale acestuia /tratamentul cu
anticoagulante, 0emofilia .
Simptomele asociate bolilor de sange#
$<
- aste"ia !starea de oboseala continua, se datoreaza deficitului de
eritrocite" progresia infectiilor ca rezultat a deficitului de
leucocite.
- /emora!iile sau )a"ataile la traumatisme mi"ore care apar
in 0emofilie -Exista doua tipuri ma,ore de 0emofilie:
- 0emofilia A care este cauzata de un deficit de factorul
@*** activat al coagularii. Aproximativ :<A din populatia
0emofilica prezinta forma A, iar ma,oritatea acestor cazuri sunt
severe. Aproximativ 1 la 5<<< de baieti este nascut cu 0emofilia
A.
- 0emofilia = !boala C0ristmas" care este cauzata de o
lipsa a factorului *X al coagularii. Apare mai rar, doar 1 la
%<<<< de baieti.
- 6entru medicul de medicina dentara este obligatoriu sa
cunoasca daca pacientii urmeaza un tratament cu substante
anticoagulante in special cand se realizeaza manevre
sangerande.
ISTORICUL DENTAR
$1
-Antecedentele stomatologice furnizeaza informatii asupra
atitudinii pacientului fata de problemele dentare.
-(edicul trebuie sa primeasca raspuns la urmatoarele
intrebari#
'( %rec)e"ta si scopul )i.itelor a"terioare
- ingri,ire stomatologice de ruti"a, care implica programari
periodice la control si tratamentul imediat al oricarei probleme
noi aparute.
- ingri,ire stomatologice episodica care implica un tratament
mai putin cuprinzator si un model neregulat de programari
- ingri,irea stomatologica simptomatica, indica faptul ca
pacientii viziteaza cabinetul numai in situatii de urgenta fara a
avea o atentie deosebita asupra sanatatii lui dentare.
2(Tratame"tele e+ectuate si a"umite di+icultati le!ate de
acestea
- pacientul este rugat sa raspunda la intrebari privitoare la
experientele de tratament efectuate in trecut, atat ca reactie a sa, cat
si ca perceptie asupra medicului dentist.
$$
- tratamentele protetice, parodontale si de c0irurgie orala. Se
specifica si cand a fost efectuat tratamentul si daca pacientul a
respectat intructiunile date.
- radiografiile dentare recente# daca pacientul are radiografii
dentare recente care pot fi utile acestea se folosesc pentru a evita
expunerea la radiatii suplimentare.
Alte surse de a+lare ale a"tecede"telor pacie"tului
- Sunt situatii cand pacientul nu este capabil sa relateze
antecedentele. Acestea sunt reprezentate de anumite categorii#
- 6acienti care au un retard mintal, acestia pot avea tratamente in
institutii specializate unde sursa de informatii este medicul curant
sau foaia de observatie, fie vin insotiti de un infirmiernsau un
membru al familiei care are cunostinte despre pacient.
- 6acienti cu bariere de limba, care necesita o persoana
intermediara ! pacientii surdomuti" .
Singura sursa de incredere in ceea ce priveste antecedentele
pacientului poate fi reprezentata de medicii de familie .
Co"sultul i"terdiscipli"ar(
$%
- medic de familie trimite de obicei la stomatolog pentru
diagnosticarea unor simptome orale asociate cu boli sau cu o
terapie sistemica.
- Acest consult interdisciplinar poate fi recomandat ori de
cate ori medicul doreste o asistenta in managementul pacientului.
- Aceasta dorinta poate aparea din mai multe motive#
stabilirea diagnosticului, a statusului pacientului, a tratamentului
specificat, a lipsei de raspuns, a $- a opinie.
Re!uli pe"tru care cli"icia"ul +ace trimiteri:
6rogramarea trebuie sa se faca prin intermediul cabinetului
care face trimiterea.
) foaie de consult care trebuie trimisa impreuna cu pacientul.
Specificarea informatiilor cu privire la antecedentele
pacientului, la medicamentatia prezenta, eventualele radiografii sau
rezulate de laborator, cronologia tratamentului anterior.
Clinicianul care face trimiterea trebuie sa explice in totalitate
manevrele si impactul asupra bolilor medicale!ex. un medic de
medicina muncii nu stie abrevierile stomatologice".
TE4NICI DE E8AMINARE
$&
3e0nicile de examinare se bazeaza pe simturile
examinatorului si utilizarea instrumentarul de consultatie.
- 3e0nicile utilizate sunt#
inspectia,
palparea,
percutia,
ascultatia,
aspiratia,
sondarea,
evaluarea functiei.
INSPECTIA

I"spectia sau e7ami"area )i.uala comporta $ etape#
absolut indispensabila- e7ami"area )i.uala pasi)a in care se
face o examinare a starii generale ca o prima intalnire cu pacientul.
i"spectia acti)a care este de fapt observarea pacientului
dupa modificarea starii de relaxare.
- 6entru examinarea amanuntita este "e)oie de#
- lumina- unitul dentar are o sursa de lumina,
- oglinda dentara este necesara pentru examinarea cavitatii
bucale, deoarece ea reflecta lumina in zonele intunecoase si ne
a,uta la indepartarea partilor moi.
$5
- buna vizibilitate, pentru aceasta zonele care urmeaza sa fie
examinate, trebuie sa fie curate, fara saliva si fara placa dentara.
Aparatele sau protezele trebuiesc indepartate in timpul
examinarii.
- 6entru anumite evaluari sunt necesare instrumente de
masura, liniar, instrument =oleB, degetele etc..
- Datele astfel obtinute pot fi folosite in punerea
diagnosticului si in evaluarea tratamentului.
PALPAREA
- este o metoda de examinare fizica care se bazeaza pe
simtul tactil.
- prin palpare se pot examina structuri profunde si se pot
obtine informatii despre dimensiune, consistenta, temperatura,
sensibilitate, si rapoartele cu celalalte structuri anatomice.
- in functie de informatiile pe care dorim sa le obtinem
palparea se poate efectua diferit#
-cu varful degetelor, bidigital, bimanual sau cu suprafata
dorsala a degetelor.
- dimensiunea unei formatiuni sau nodul se poate obtine atat
prin inspectie cat si prin palpare.
$7
- prin palpare in acest caz se obtin date in ceea ce priveste
profunzimea si contururile structurilor examinate.
SONDAREA
= palparea cu a,utorul unui instrument
- reprezinta una din cele mai utilizate te0nici de diagnostic
dentar.
- depistarea cariilor cu a,utorul sondelor dentare
-masurarea pungilor parodontale / cu sonde parodontale speciale,
- pentru a stabili traiectul unor fistule - conurile de gutaperca.
ASPIRATIA
- este tot o manevra palpatorie, reprezinta o sondare mai
adanca.
- se poate realiza cu aspiratorul sau cu a,utorul unui ac,
- poate fi limitata la tesuturile moi sau poate interesa
cavitatile naturale ale organismului si se face in scop diagnostic.
Substantele ce pot fi aspirate#
- puroi, sange, lic0id de culoare galben !c0iste"
- acele care se folosesc au diametrul intre 17 si $< mm pentru a se
evita ruperea.
$8
- intotdeauna cand se fac in,ectii cu solutii anestezice, inaintea
in,ectarii se aspira pentru a evita producea unor 0ematoame sau
producerea altor accidente.
PERCUTIA
- te0nica de lovire cu a,utorul unor instrumente sau c0iar a
degetelor.
- prin percutie se observa date privind matitatea sunetului,
respectiv sensibilitatea unei anumite zone.
- extraoral sau exooral la nivelul extremitatii cefalice, percutia se
foloseste pentru a diagnostica sensibilitatea la nivelul sinusurilor
frontale sau maxilare.!se aseaza un deget deasupra sinusului si se
loveste cu indexul de la cealalta mina".
- intraoral percutia este folosita in timpul examinarii dintilor, se
utilizeaza cu manerul unui instrument de consult, cu care se face
percutia in axul dintelui.
- in mod "ormal percutia este "edureroasa, durerea apare
cand intervin afectiuni pulpare si ale parodontiului. *n acest caz
percutia nu se incepe cu dintele afectat.
- tot prin percutie se poate obtine un sunet mat- care indica de
obicei un dinte devital sau o anc0iloza osoasa.
$:
- palpand zona periapicala sau apicala a dintelui la care
realizam percutia putem simti o anumita vibratie care indica de
cele mai multe ori o osteita.
AUSCULTA IA
- este un procedeu de diagnosticare prin care sunt percepute
sunetele provenite din interiorul organismului si de la nivelul
diferitelor structuri.
- Se poate face fara intensificarea sunetului, cu urec0ea sau
un stetoscop.
- examinatorul poate auzi diverse sunete care pot fi datorate
unei obstructii respiratorii sau unor constrictii la nivel bronsic,
sunete anormale date de A3( !cracmete in timp ce pacientul
inc0ide sau desc0ide gura"
- *n medicina dentara stetoscopul este foarte rar folosit, la
A3( in caz de fracturi.
E7ami"area cu a5utorul mirosului
- de obicei mirosul clinicianului intervine mai rar in examinare.
$;
- exista situatii # 0alena de acetona sau de alcool asociata unor
persoane cu diabet za0arat, reprezinta un semnal de alarma.
- de obicei infectiile bacteriene sunt insotite de un miros neplacut
sau c0iar putrid.
- Simtul olfactiv intervine in diagnostic in timpul tratamentelor
endodontice, mirosul de gangrena simpla si complicata fiind
inconfundabil.
E&ALUAREA %UNCTIILOR
- *n timpul examinarii mai ales la nivelul extremitatii cefalice se
poate evalua secretia lacrimala, o scadere a secretiei lacrimale
poate fi asociata cu #
- utilizarea drogurilor,
- cu sindromul S,ogren,
- in artrita reumatoida ,
- persoanele in varsta.
%<
- o 0ipersecretie poate aparea in bloca, la nivelul ductului
nazolacrimal sau datorita incapacitatii de a clipi sau datorita
prezentei unui corp strain.
- secretia glandelor salivare - poate fi evaluata prin
palparea glandelor salivare.
- in ceea ce priveste saliva este importan ca"titatea,
)asco.itatea sau prezenta puroiului(
- pentru a evalua secretia salivara de la nivelul parotidelor
se izoleaza zona din ,urul canalului Stenon. - Exprimarea salivei
poate fi accelerata prin palparea sau masarea glandei parotide.
- o alta evaluare este evaluarea gustului, limba este organul
gustului iar functia sa este evaluata prin utilizarea de solutii
saturate, sarate, acide sau prin folosirea fructozei sau folosirea altor
glucide.
- evalurarea masticatiei si deglutitiei # pentru ca masticatia si
deglutitia sa se realizeze este nevoie de saliva, coordonarea si
functioanarea musculaturii masticatorii de A3( sanatoasa, de dinti
si parodontiu sanatos, de integritatea arcadelor dentare, de o
mucoasa orala si faringiana normala. .u intodeauna afectarea unui
element compromite functia.
- simptomele masticatorii care pot aparea sunt# limitarea
desc0iderii gurii, durere, dificultati in masticatie, deglutitie si
altele.
%1
- fizionomia- importanta pentru pacienti, poate fi afectata
data leziunilor carioase ale dintilor, edentatiilor frontale si laterale,
a restaurarilor necorespunzatoare sau altor cauze.
3oate aceste functii pot fi afectate ca urmare a unor leziuni
neurologice sau tumorale ce duc la paralizii sau parestezii.
Le.iu"i ale mucoasei ucale
+eziuni albe
+eziuni colorate
+eziuni cu pierderea integritatii mucoasei
Excrescente ale tesutului moale
+eziuni osoase
Ex. +eziuni care merg cu pierderea integritatii mucoasei #
eroziunile, veziculele ,pustulele, bula, ulceratie.
Excrescente ale mucoasei # exista termenul de polip
! pedunculat sau sesil", c0ist, nodul sau tumora.
- Dupa ce localizam nodulul prin inspectie si prin examinare
urmarim sa obtinem date privind pozitia, culoarea forma,
dimensiunea, prezenta sensibilitatii, textura suprafetei, marginile
acestuia.
- .odulul poate fi localizat superficial deasupra planului
muscular, situatie in care prin contractia musc0ilor devine mai
%$
proeminent sau mai profund in stratul muscular fiind mai dificil de
detectat 2 specificarea regiunii topografice.
- 3extura suprafetei da informatii despre ritmul de crestere, o
eventuala malignizare!suprafata ulcerata", sau c0iar o
inflamatie!congestie".
E8AMINAREA SI E&ALUAREA CLINICA E8OORALA
- Este o etapa clinica importanta in obtinerea de informatii
privind stabilirea diagnosticului.
- ) examinare completa presupune o examinare a pacientului
nu doar in ceea ce priveste motivul prezentarii ci si o evaluare a
statusului sau general, examaminare detaliata a zonei anatomice
cap- gat.
Clasificarea pacientilor#
%%
- pacienti normosomatici, cand exista o concordanta intre
varsta biologica si cea cronologica
- 0iposomatici cand varsta biologica este mai mica ca cea
cronologica
- 0ipersomatici cand varsta biologica este mai mare ca cea
cronologica
Dezvoltarea constitutionala
1. 3ipul e"domor+!picnic" este numit si tip bra0imorf!scund"
membre si gat scurt cu lordoza cervicala sau lombara, cu o
0ipotonie a musculaturii , de obicei fata ovala sau de luna plina, are
dintii mici si incidenta crescuta la carie.! persoane predispuse la
parodontopatii"
$.3ipul me.omor+ !stenic" , are o inaltime medie cu musculatura
puternica, cu o fata colturoasa, dintii au forma de lopata,
caracteristic pentru ei sunt 0iperostoza la nivelul alveolelor.
!extractia dentara este dificila ".
%.3ipul ectomor+9 astenic" are membrele lungi, musculatura
0ipotona, fata inalta alungita, dinti mari, prezinta incongruente
dento-alveolare, au frecventa crescuta de ra0itism sau de
osteomalacie.
%&
(ersul anormal este caracteristic bolilor neuromusculare.
Sem"ele )itale
--acestea includ te"siu"ea arteriala , intervalele normale
pentru un adult, presiunea sistolica intre 1<<-1&< mm >g, iar
pentru cea diastolica intre 7<-;<mm>g.
--?rmarim pulsul: inregisteaza bataile pe minut, cu valori
situate intre 7<-;< batai2min.
--@alorile mai mici poarta numele de bra0icardie, in timp ce
un puls mai rapid poata numele de ta0icardie.
-- .e intereseaza ritmul respirator ce reprezinta numarul
de inspiratii inregistate timp de 1 minut. 'itmul normal# 1&-1:
respiratii2min.
Temperatura- normala inregistrata oral este cu <,5 grade
mai mare decat cea axilara.
E8AMINAREA LOCO-REGIONALA
%5
- Cap -extremitatea cefalica # fata, parul, tegumentele, oc0ii,
urec0ile, ganglionii pre si retroauriculari, sinusurile nazale si
paranazale, A3(, glanda parotida.
- Cat # musc0ii, glandele salivare submandibulare si sublinguale,
ganglionii limfatici, glanda tiroida, artera carotida.
*n cadrul examinarii loco-regionale, la nivelul capului si gatului
prin intermediul inspectiei urmarim configuratia capului.
- incadrarea tipului constitutional morfologic al fetei
- aspectul si culoarea tegumentelor faciale
- aprecierea in plan frontal a simetriei faciale
- stabilirea tipurilor antropologice prin determinarea indexului
facial
- aprecierea in plan frontal a proportionalitatilor dintre eta,e
- aprecierea aspectului santurilor fetei in plan frontal
- profilul fetei
- examinarea amplitudinii maxime de desc0idere a gurii, aprecierea
caracterului functional al desc0iderii gurii.
6rin palpare se obtin date privind#
- textura tegumentelor fetei,
- contururile osoase,
-punctele de emergenta a pac0etelor nervoase si a nervilor.
- palparea glandei parotide,
%7
- palparea sinusurilor nazale si paranazale
- A3(
- tonusul musc0ilor-masticatori,
- glanda tiroida,
- artera carotida(
- prin ascultatie putem gasi elemente patologice la nivelul
A3(,
EXA(*.A'EA E3E*
= regiunii piloase - menton
topografic este impartita in % eta,e#
eta,ul inferior, intre menton!gnation" si linia
subnazala!acantion".
- eta,ul mi,lociu de la linia subnazala pana la linia
bisprancenoasa !nasion"
- eta,ul superior, de la linia bisprancenoasa pana la limita
frontala a regiunii piloase a capului !tric0ion"
*n mod normal cele % eta,e sunt egale.

Si!aud descrie & tipuri morfologice #
%8
1.tipul muscular #- figura si fata patrata , cele % eta,e au o
inaltime egala .
$.tipul respirator / figura ovala , eta,ul mi,lociu predomina.
%. tipul cereral / figura si fata trapezoidala cu baza mare in
sus , predomina eta,ul superior.
&. tipul di!esti) / figura si fata trapezoidala cu baza mare in
,os ,predomina eta,ul inferior.
Simetria fetei in cele % planuri este pastrata in mod normal,
pot exista situatii cind simetria nu se pastreaza !temporare sau
permanente".
Ex# abcese perimaxilare sau formatiuni tumorale, pareze,edentatii
partiale, extinse, unilaterale, 0ipertrofii musculare,accidente.
6roportia dintre diametrul vertical al fetei, adica de la nasion-
gnation si diametrul orizontal! zBgion-zBgion" inmultit cu 1<< da
valoarea indicelui antropometric al fetei.
&aloari ale i"dicelui a"tropometric al +etei:
- de peste ;; caracterizeaza o fata alungita si relativ ingusta
%:
- su valoarea de ;0: fata este lata cu arcade zigomatice
proeminente.
- valori intre ;0-;; au fata armonioasa.
Culoarea si aspectul tegumentelor fetei pot da informatii
importante cu privire la starea generala a pacientului.
3rebuie observate de asemeni simetria orbitelor si aspectul
fantelor palpebrale, cat si nasul, buzele si mentonul.
Aspectul acestora corerat cu forma fetei poate duce la
concluzii privin caracterul psi0osomatic al pacientului. .e
inetreseaza la buze, conturul buzei superioare cat si al celei
inferioare, volumul, simetria si mobilitatea.
*n mod normal linia surasului se afla pe marginea superioara a
buzei inferioare fiind paralela cu linia care uneste marginile
incizale ale frontalilor maxilari pana la primii premolari acoperind
marginea incizala a frontalilor inferiori cu 1-$ mm.
Clanda parotida- este localizata pe marginea externa a ramurei
mandibulei, se extinde posterior spre musc0iul
stercleidomastoidian.
%;
*n conditii normale aceasta glanda este dificil de recunoscut la
palpare. Situatii cand poate fi palpata# ganglioni limfatici sau
prezenta durerii.
Cand este marita in volum depaseste lobul urec0ii indicand
un anumit boca, al canalului Stenon. 6oate varia cand exista o
infectia secundara, poate da paralizia faciala prin afectarea
nervului facial.
*n parotidita epidemica glanda este crescuta in volum,
unilateral sau bilateral si este sensibila la palpare.
Articulatia temporo-mandibulara !A3("= localizata in fata
tragusului, se evidentiaza cand punem pacientul sa inc0ida si sa
desc0ida gura.
)data localizata, poate fi examinta prin inspectie, palpare si
ascultatie,
prin inspectie se urmareste examinarea comparativa a
regiunii pretragiene, desc0iderea maxima a gurii, excursia pe care
o face mandibula in cursul desc0iderii precum si evaluarea
amplitudinii maxime de desc0idere a cavitatii bucale.
(iscarea de inc0idere a gurii trebuie urmarita deoarece poate fi
discontinua sau cu devieri de la linia mediana.
6alarea se face simultan, examintorul sta in fata, palparea se
face introducand indexul mainii in conductul auditiv extern si cele
&<
$ police situate pretragian urmarindu-se anumite stari patologice
cand pacientul este invitat sa desc0ida sau inc0ida gura.
*n mod normal aceasta excursie condiliana este simetrica si
se desfasoara fara durere. ?neori se simt salturi ale unui condil sau
miscarile sunt insotite de zgomot,cracmente sau crepitatii. Durerea
la palpare poate fi datorata inflamatiei sau unei afectari interne.
MUSC4II MO#ILI$ATORI AI MANDI#ULEI
= musc0ii maseteri, temporali, pterigoidieni interni si externi.!pot
exista #0ipertrofii, zone dureroase ,spasme musculare "
Artera carotidiana poate fi palpata in triung0iul carotidian,
prin palpare se simt pulsatiile acesteia, pulsatiile in ritm crescut
indica 0ipertensiune, in timp ce pulsul variabil indica un anevrism.
.ervii cranieni#1$perec0i
*- n olfactiv,
**- n optic,
***- n oculomotor,
*@ - tro0lear,
@- n trigemen,
@* / n abducens,
@**- n facial,
&1
@***- n acustic,
*X / n glosofaringian,
X- n vag,
X* - n accesoriu ,
X**- n 0ipoglos
.E'@?+ 3'*CE(E.! @"
- are o componenta senzitiva cu % ramuri si una motorie #
)ftalmic# inerveaza con,unctiva , corneea si irisul si este
raspunzator de reflexul cornean
(axilar # inerveaza dintii maxilari , mucoasele nazale, palatul dur ,
palatul moale , amigdalele si faringele
(andibular # senzitiv / inerveaza dintii mandibulari ,gingia si
mucoasa limbii
# motor / controleaza musc0ii masticatori

E8AMINAREA CLINICA INTRAORALA
&$
Ec0ipamentul medicului#
-manusi
-masca de protectie,
-masca
-camera intraorala
E7ami"area mucoasei ucale
- tesuturile moi care tapeteaza cavitatea bucala sunt denumite
mucoasa bucala.
- 3opografic vorbim despre mucoasa labiala, ,ugala, linguala,
palatinala, gingivala, sublinguala.
- Din punct de vedere functional se delimiteaza % categorii#
1. mucoasa de acoperire !acopera buzele, fata interna a
obra,ilor, vestib bucal, palat moale, fata ventrala a limbii si
planseul bucal"
$. mucoasa specializata , suprafata dorsala a limbii, este
adaptata functiei gustative
%. mucoasa masticatorie, suporta fortele functionale din
timpul maticatiei! se gaseste la niv boltei palatine, la niv proceselor
alveolare! gingie".
3oate aceste zone trebuiesc examinate inainte de a examina dintii.
&%
#u.ele si mucoasa laiala :
=uzele sunt zona de acces in cavitatea bucala , au o portiune
extraorala, rosul buzelor si piele si o portiune intraorala numita
mucoasa labiala.
6ielea din ,urul gurii prezinta cateva santuri, fiind
reprezentat de santurile labiale laterale, labial median, median
mentonier.
(ucoasa labiala poate fi vizualizata prin rasfrangerea
buzei superioare si inferioare . 6alparea bidigitala pune in evidenta
o grosime si o consistenta uniforma.
Mucoasa 5u!ala #
- captuseste fata interna a obrazului fiind o membrana muco
scuamoasa cu o grosime variabila. +a nivelul acestei mucoase
,ugale in apropierea ($ superior, se gaseste papila glandei
parotide, o proeminenta cu diametrul de aproximativ 5 mm la
nivelul careia se desc0ide orificul exterior al canalului Stenon.
- )bservam o linie alba omogena numita <li"ea ala= si care
corespunde cu planul de ocluzie a dintilor laterali.
&&
Aceasta linie este de natura 0iperDeratozica si aparitia ei se
datoreaza fie presarii mucoasei pe cuspizii vestibulari ai molarilor
superiori de catre musc0iul buccinator fie obiceiului pacientului
de a mesteca sau suge obrazul. Cand este prezenta aceasta linie
bilateral, la nivelul extremitatii ei anterioare se gaseste un nodul
palpabil numit caliculus a"!ularis.
+a limita posterioara a mucoasei ,ugale se gasete o plica
tisulara numita ra+eu pteri!oma"diular ! la acest nivel isi au
originea musc0iul buccinator si constrictorul superior al
faringelui".
*n zona premolarilor se gasesc frenurile laterale
! bride" care solidarizeaza mucoasa ,ugala la maxilar respectiv la
mandibula.
Alte elemente care sunt considetate variatii topografice
ale anatomiei normale sunt granulele ordBce si edemul alb.
&estiulul ucal
- se gaseste intre obra,i, buze, si versantul extern al
proceselor alveolo- dentare.
&5
Superior si inferior se termina la nivelul funduui de sac sau
fornixului.
Examinind vestibulul bucal $ elemente sunt de observat
Suprafetele vestibulare ale oaselor maxilare si plicile
mucobucale! bride" / cute ale mucoasei cu rol similar cu a
frenurilor labiale.
+a nivelul tesutului osos prezenta exostozelor trebuie
evidentiata, sunt mai frecvente in zona molarilor superiori.
6rezenta lor poate afecta insertia protezelor situatie in care aceste
exostoze se indeparteaza c0irurgical.
*nsertia frenurilor si bridelor trebuie urmarita, un atasament
neadecvat a acestora poate contribui la aparitia problemelor muco
gingivale in cadrul bolilor parodontale putand cauza o malpozitie
sau o ing0esuire la nivelul incisivilor superiori. De asemeni aceste
insertii inalte pot compromite stabilitatea protezelor prin dislocarea
bazei acestora.
Palatul dur
este delimitat#
&7
- anterior de versantul intern al crestei alveolare maxilare ,
- in lateral pana in zona de langa ultimul molar si al tuberozitatii
maxilare
- iar posterior se continua cu palatul moale
6A6*+A *.C*S*@A - situata pe linia mediana c0iar in
spatele incisivului central superior- aceasta ridicatura este
denumita si extremitatea anterioara a rafeului palatin si reprezinta
locul de efectuare a anesteziei in teritoriul nervului naso- palatin.
Dupa papila , mergand transversal pe ambele parti a liniei
mediane , sunt rugile palatine - acestea sunt importante in actul
vorbirii a,utand mai ales la pronuntarea consoanei EsF.
Ra+eul palati" este ca o banda ingusta albicioasa de tesut care
se afla pe linia mediana a palatului ,cu originea la nivelul papilei
incisive terminandu-se pierdut la cele mai multe persoane c0iar
inainte de uvula.
pe linia mediana se intalneste frecvent torusul maxilar care
este o proeminenta osoasa de forma si marime variata .
mucoasa palatului dur contine de asemenea numeroase
orificii de desc0idere a glandelor salivare accesorii .
+a ,onctiunea dintre palat dur si moale se afla linia vibratorie
!numita astfel datorita aspectului sau in pronunta vocalei EaF" c0iar
&8
inainte de aceasta linie se gasesc $ mici depresiuni denumite fosele
palatine care reprezinta orifiiciile de desc0idere ale glandelor
palatine.
6alatul dur se examieaza direct sau indirect. Accesul direct vizual
se face din perspectiva submentoniera , pacientul cu gura larg
desc0isa si capul in extensie , permite evidentierea conturului
posterior al palatului .
6alatul are un aspect roz palid fiind acoperit de un epiteliu
Deratinizat cu un strat superficial de tesut con,unctiv, dens , de
asemenea rugiile palatine sunt simetrice au aspect pliat si incretit.
olta palatina se examineaza prin aprecierea adancimii latimii si
forma ei / poate fi 4
,oasa , plata ! sub 5 mm adancime "
medie
adanca ! peste 1< mm"
bolta ogivala care se intalneste frcvent in ocluzia desc0isa

PALATUL MOALE
&:
Este reprezentat de o cortina musculara subtire care separa
cavitatea bucala de cea nazala este denumita si val palatin .
+a nivelul marginii posterioare pe linia mediana se gaseste
uvula putand fi si bifida.
+a nivelul fetei orale se gasesc numeroase glande mucoase.
Examinarea orofaringelui si nazofaringelui #
)rofaringele se gaseste posterior de valul palatin si este
format din fosele tonsilare care contin amigdalele palatine.
LIM#A

Este un organ muscular care umple aproape in totalitate cavitatea
bucala atunci cand dintii sunt in ocluzie.
- este alcatuita din $ segmente # radacina si corpul limbii .
- corpul limbii cu fata dorsala , ventrala , margini
- fata dorsala a limbii se observa cand pacientul are gura des0isa si
limba este asezata pe planseul bucal .
- este acoperita de mucoasa orala specializata care are o textura
rugoasa datorata prezentei a & tipuri de papile #
1.6apilele filiforme = cele mai numeroase , acopera cea mai
pare parte a fetei dorsale aparand ca niste proiectii mici albicioase
datorate cantitatii de Dertina, ele nu contin muguri gustativi .
&;
$.6apilele fungiforme =sub forma de ciuperca imprastiate
printre papilele filiforme fiind mai proeminente pe margine si in
virful limbii au culoarea rosie datorita cantitatii reduse de
Deratina,contin muguri gustativi
%. 6apilele circumvalate= aproximativ 1<-1$ , sunt asezate
posterior formand @ lingual si contin muguri gustativi 4
&. 6apilele foliate #sunt localizate pe marginile laterale ale
limbii , destul de dificil de identificat avand o forma de frunza .
recvent pe linia mediana a limbii se gaseste o fisura de adanncime
variabila numita fisura sau sant median care se termina posterior
printr-un foramen cecum .
6rezenta a numeroase fisuri pe fata dorsala da aspectul de limba
fisurata, o varietate anatomica destul de des intalnita.
ata ventrala a limbii -se ataseaza de tuberculii gemeni ai
mandibulei si prezinta fenul limbii
+ateral de fren se gaseste o proemiinenta tisulara care contine
orificiul de desc0idere a glandelor salivare.
Gona ventrala a limbii este o zona puternic vascularizata cu
exceptia frenului.
)data cu inainteara in varsta, venele linguale pot forma
numeroase varicozitati care sunt asezate simetric care nu au
semnificatie clinica.
5<
PLANSEUL #UCAL
= reprezinta podeaua cavitatii bucale, are un contur unduit
care se sc0imba odata cu modificarea pozitie limbii si a gradului
de contractie a musculaturii limbii.
renul lingual imparte planseul bucal in $ ,umatati / lateral
de acestea se gasesc carunculele sublinguale care sunt ca niste
proeminente nodulare = ele reprezinta locul de desc0idere a
glandelor salivare submandibulare, canalele lui Hart0on glandele
salivare sublinguale cu canalele 'isorius, musc0iul milo0ioidian si
numerosi noduli limfatici .
E8AMINAREA DINTILOR SI A PARODONTIULUI
51
?rmeaza in general examinarii tesuturilor moi , aceasta
examinare se desfasoara in mai multe etape #
1. Examinarea dentara si parodontala orientativa prin
inspectie vizuala
$. Examinarea detaliata a fiecarui dinte folosind inspectia
,sondarea , palparea , percutia si evaluarea functiei
%. Examinarea detaliata parodontala prin inspectie , palpare,
sondare
&. Examinarea ocluziei
6entru inspectia vizuala se foloseste - oglinda dentara
- sursa buna de lumina , utilizarea camerei
intraorale permite vizualizarea a mai multor detalii, cu
a,utorul sondei acesteia preia imagini din zone greu
acceasibile si mareste imaginea facand detaliile mai
clare , pacientul poate participa activ la examinare iar
toate imaginile pot fi stocate si consultate ulterior ,
singurul dezavanta, fiind pretul de cost ridicat de
asemeni aceasta examinare se realizeaza inainte
curatirii dintiilor si inaintea peria,ului pentru a observa
si gradul de autoingri,ire.
'(E7ami"area de"tara orie"tati)a
5$
)bservam aspectul arcadelor dentare odata cu examinarea
tesuturilor intraorale
3ipuri de arcade ! dupa *zard " #
parabola ,
elipsa,
0iperbola,
semicerc,
forma de @ ,
ovoida ,
+a maxilar predomina formele de parabola , iar la mandibula
forma de 0iperbola .
Aspectele patologice sunt reprezentate de urmatoarele forme
de arcade dentare # omega , in forma de trapez sau in forma de
litera ( sau forma evazata ingusta cu incongruenta dintilor frontali
, cu ectopie de canini sau asimetrica
orma anormala se datoreaza anomaliilor sau unor
incongruente dentoalveolare .
Sunt evidentiate de asemeni edentatiile sau lipsa dintiior care
sunt clasificate in functie de topografie # clasificarea dupa
IennedB!1;$%" care este o clasificare utilizata in prezent #
clasa * = edentatie termino- terminala
clasa a **-a= edentatie terminala unilateral
clasa a ***-a = edentatie laterala !intercalata"
5%
clasa a *@-a = edentatie frontala .
3oate clasele de edentatie inafara de clasa a *@-a pot fi
complicate cu zone edentate suplimentare care sunt numite
modificari in numar de 1 pana la & .
Aprecierea calitatii i!ie"ei de"tare
*ndicatori ai lipsei de igiena sunt #
- acumularea de resturi alimentare ,
- prezenta placii bacteriene,
- inflamatie gingivala ,
- 0alena
- un alt indicator este si incidenta crescuta a cariilor
Evaluarea igienei dentare nu trebuie sa se limiteze doar la
inspectie ci se utilizeaza si indicii de placa.
Distributia placii si a inflamatiei gingivale ne poate a,uta sa
tragem niste concluzii .
Cand distributia placii este generalizata, igiena orala a
pacientului lasa de dorit.
*n absenta unei igiene corespunzatoare , orice plan de tratament
va fi afectat .
Cand zonele de gingivita sunt localizate , trebuie suspectata
prezenta unei carii , a unei restaurari sau a unei lucrari debordante
5&
sau subconturate , o carie secundara cu inc0idere marginala
defectuoasa .
Aspectul di"tilor - la dentitia normala urmarim numarul
dintiilor =%$
3rebuie urmarite mai multe elemente #
- integritatea anatomica a coroanelor dentare
-pot exista leziuni carioase ,leziuni necarioase care sunt datorate
uzurii dintiilor fie prin abrazie , prin atritie, eroziune sau datorita
unor traumatisme dentare.
- marimea si forma dintiilor
- volumul coroanei
- numarul dintilor
- culoarea
-pozitia
-alinierea si simetria acestora pe arcada
-prezenta anomaliilor dentare
Examinarea orientativa evidentiaza si absenta dintiilor nu
doar prezenta lor , acestia fie nu au erupt fie au fost extrasi .
*n cazul traumatismelor dentare este obligatoriu sa examinam
zona , cautam necroza dentara#
fractura radiculara ,
55
mobilitate crescuta ,
anomalii de dezvoltare ,
anomalii de numar ,
anomalii de dimensiune ,
anomalii de forma ,
anomalii de structura si de culoare.
E8AMINAREA DENTARA DETALIATA
= se mai numeste si Eapelul dintilorF4
- presupune evaluarea fiecarui dinte in parte privind pozitia,
prezenta cariilor simple sau complicate, coloratii anormale,
anomaliile, migrarile, fatele de abrazie, mobilitatea, si eventualele
traumatisme!fracturi, luxatii, subluxatii" 4
- evaluam tratamente ce au fost efectuate pe dinte #obturatie,
lucrare protetica, material, grad de finisare 4
!ehnici si materiale #
te0nici de examinare #inspectie, palapare, percutie, evaluarea
functiei 4
instrumentele necesare #sonda, oglinda, sursa de aer si sursa
de lumina
57
surse auxiliare #0artie de articulatie pentru relief ocluzal,
icurile de lemn, matase, ata dentara, caldura, g0eata si un aparat
electric!pentru testarea vitalitatii" 4
- pentru elaborarea unui diagnostic corect avem nevoie
de radiografii si modele de studiu 4
Depistarea cariilor:
/ se face in conditii de iluminare foarte buna si dintii sa fie curati
si uscati 4
- se face prin inspectie si palpare cu a,utorul sondei ce se aplica
cu o usoara presiune perpendicular pe dinte 4
- dintii cu leziuni carioase au aspect alb cretos, colorat sau
prezinta cavitati 4
- din punct de vedere al palparii dovada cea mai clara e agatarea
sondei 4
- cariile din santuri si fosete au semne specifice #
consistenta mai scazuta la baza unui sant sau foseta 4
opacitate care incon,oara un sant sau o foseta -indica
subminarea sau demineralizarea smaltului 4
demineralizarea smaltului ce poate fi indepartat cu instrument
de explorare 4
Cariile din 12% cervicala apar sub forma de pata alba cretoasa
pe marginea gingiei 4astfel dintii trebuie sa fie foarte bine uscati 4
58
-cariile interporximale # sunt mai dificil de explorat si
diagnosticat.
-leziunile incipiente nu pot fi depistate decat radiologic 4iar la
dintii frontali cu a,utorul transiluminarii
) depistare indirecta a cariilor aproximale se poate face
prin indicarea unei papilite la nivelul dintilor laterali putem
suspiciona o carie pe fetele proximale sub punctul de contact, sau
daca e distrusa creasta de smalt- cavitate carioasa.
Cariile secundare= recurente 4 sunt de $ feluri #- marginale si
recidiva de carie !recidivante" 4
marginalele- apar la marginile obturatiilor, se investig0eaza
prin sondare 4
'ecidiva - apare sub restaurari 4- pot fi depistate radiologic
sau prin transiluminare 4
E8AMINAREA RESTAURARILOR
inc0iderea marginala 4
conturul lor trebuie sa refaca conturul inital al dintelui 4
modelarea si finisarea 4
raporturile cu gingia 4nu trebuie sa fie nici debordante si nici
conturate 4
5:
refacerea punctului de contact ,pentru protectie parodontala si
pentru transmiterea fortelor ocluzale 4
trebuie verificate si in ocluzie statica!*(=intercuspidare
maxima" si in ocuzie dinamica!propulsie si lateralitate " 4
)rice restaurare nefunctionala trebuie inlocuita 4la fel si
pentru lucrarile protetice 4
!estarea vitalitatii dintilor
se indica in carii profunde, dureri, dinti tratati cu obturatii
voluminoase 4
se poate face electric, termic sau freza, explorator!creezi o
cavitate de acces"se face ocazional 4
aparatul electric= are $ electrozi din care unul pe dinte si
celalalt la medic 4 se realizeaza prin inceperea cu dintii vecini
marind intensitatea curentului 4
test termice= se fac la cald sau la rece #
- cele la cald se fac cu gutaperca incalzita pe un dinte izolat
uscat si se aplica la nivelul coletului unde e smaltul subtire 4
- la rece-cu clorura de etil sau g0eata- pe un dinte uscat, tot la
nivelul coletului 4
+a dintele vital apare senzatie de disconfort ce dispare in 5
sec.
5;
Daca durerea se prelungeste apare o inflamatie pulpara iar
daca nu e deloc atunci dintele e devital 4
se mai poate face in cazul unor c0iste mari pe maxilar sau
mandibula ce ar putea interesa un dinte vecin .
PERCUTIA

J e necesara la dinte cu obturatie masiva sau leziune carioasa
mare 4se percuteaza in axul dintelui cu capatul sondei sau
oglindei 4 se realizeaza intotdeauna si pe dinte vecin .
- durerea apare in inflamatiile ligamentelor parodontale, pulpitele
acute, parodontite apicale acute sau dinte fisurat!caz special" 4
J se foloseste pentru a identifica dintele afectat in cazul in care
dor mai multi dinti 4
J mobilitatea # se evalueaza instrumente rigide aplicate pe fata
vestibulara sau fata orala sau fata palatinala si miscarile sunt # v-
o 4 m-d si in ax 4
J "r de mobilitate # <=in absenta ei 4
J 1= mobil v-o!vestibulo-orala" 4
J $=vo-md!vestibulo-orala"si !mezio-
distala"4
J %= vo, md si in ax4
7<
J ) alta evaluarea mai subiectiva are gr <= mobil usoara sau
deloc 4
J 1- deplasare de 1 mm 4
J $= deplasare mai mare de 1 mm 4
J %= deplasare de cel putin 1 mm in toate sensurile 4
Cau#e ale mobilitatii #
J indepartarea recenta a unui aparat ortodontic 4
J pierderea sustinerii parodontale4
J malocluzia4
J afectiuni ale parodontiului apical4
J producerea unui traumatism4
J afectiuni ale parodontiului de sustinere4
Determinarea "radului de u#ura :
-procesul poate afecta 1 dinte , un grup de dinti sau toti
dintii 4
poate fi uniforma sau nu 4
-la 1 dinte= trauma ocluzala
- toti dintii= bruxism 4
71
Clasificarea "radului de u#ura #
1= prezenta doar in grosimea smaltului 4
$= uzura atinge limita amelodentinara4-se evidentiaza insule
de dentina4
%= nu exista smalt ocluzal, dentina expusa in intregime 4
&= uzura se apropie de camera pulapara ce poate sa transpara
prin dentina4
5= uzura cu desc0iderea camarei pulpare 4
E8AMINAREA PARODONTIULUI
Anatomie topografica # parodontiul e format din tesuturi care
incon,oara si sustin dintele 4
Se imparte in # gingie, ligamente parodontale, os alveolar si
cement 4
Cingia / e formata din % zone#
a$ "in"ia mar"inala- in apropierea coletului dintilor4
nu e libera si formeaza peretele extern al santului gingival4
se continua cu gingia fixa sau atasata- se delimteaza de ea
printr-o usoara depresiune4
7$
b$ "in"ia atasata- e atasata de os alveolar 4
- are latime intre 1 si ; mm 4
- e Deratinizata si se intinde pana la ,onctiunea
mucogingivala 4
c" "in"ia interdentara !papila interdentara"
- ocupa spatiul interproximal dintre $ dinti, nisa gingivala 4

!ehnica de examaminare #
inspectie, palapare, sondare 4
%in"ia caracteristici :
Culoare normala e roz , patologic e rosu-violaceu 4
conturul marginal / trebuie sa fie ascutit ,taios, normal 4
patologic= rotun,it decapitat sau c0iar crateriform 4
consistenta # ferma rezistenta 4 patologic= moale,
edematoasa, fibroasa sau fibroedematoasa 4
textura # coa,a de portocala 4 patologic= stearsa, lucioasa 4
marimea # patologic= 0ipertrofie sau atrofie 4
pozitia # aderenta la nivelul zonei de ,onctiune smalt-cement 4
patologic= apare deplasata fata de ,onctiune 4
+a sonda, - patologic poate aparea singerare usoara, moderata
sau severa 4
&antul "in"ival
7%
- e un spatiu virtual situat intre gingia marginala si dinte 4
- se intinde in plan vertical de la marginea gingivala la epiteliul
,onctional 4
- are adancime de aproximativ 1, :mm 4
- adancimea se examineaza pe 7 -: puncte in ,urul dintelui 4
pot aparea patologic 0ipertrofie gingivala, pungi false- se
produc prin cresterea gingie 4
pungile adevarate= datorita pierderii atasamentului
epiteliului de dinte 4
'fectarea furcatie : !furcatia = spatiul dintre radacini "
clasificare # - clasa a *-a = stadiu initial se paote detecta
concavitatea furcatie 4
clasa a ** -a = stadiu partial 4 poate fi sondata furcatia 1-$mm
clasa a ***- a = sonda trece prin furcatie pe partea cealalta 4
Adancimea santului gingival foloseste pentru diagnostic sau
pentru eficienta tratamentului 4
?n indicator pentru distructia osoasa alveolara = evaluarea
mobilitatii4
7&
I"dicele CPITN
!CommunitB 6eriodontal *ndex of 3reatment .eeds"
are in vedere severitatea bolii si necesitatea de tratament.
<= normal 4
1= singerare la palpare- tratament instructa, de igienizare 4
$=tartru supra si subgingival 4 iritatie marginala iatrogena 4
tratament - instructa, de igienizare, detartra, si indepartarea
factorilor iatrogeni 4
%= pungi pana la 5 mm- !tratament de la $"
&= pungi mai mari de 7mm - tratament de la $ Kc0irugie
parodontala! tratament c0irugical" 4
75
E8AMINAREA OCLU$IEI
)cluzia se examineaza atat static cat si dinamic, urmareste
atat aspectul anatomic cat si cel functional cu dintii in
intercuspidare maxima .
Anatomic sunt de urmarit raporturile la nivelul incisivilor , la
nivelul caninilor, a primilor molari permanenti precum si curba
sagitala !Spee" si transversala! Hilson"de ocluzie si consemnarea
breselor edentate.
J Examenul functional reprezinta timpul fundamental din
analiza ocluziei
J *n timpul *( contactele dentare trebuie sa fie repartizate
uniform , de intensitate egala si sa fie punctiforme
J *nregistrarea acestor contacte se face cu a,utorul 0artiei de
articulatie / de preferat este 0artia bicolora
J Sau poate exista un spraB sau c0iar policalibrate din ceara
J Cand postura de intercuspidare maxima!*(" corespunde cu
relatia centrica !'C" = point centric .
77
J Exista situatii cand se produce o alunecare a mandibulei din
relatie centrica in intercuspidare maxima si atunci vorbim de long
centric .
J *n cazul in care exista contacte premature, glisarea
mandibulei va fi mai mare de aproximativ 1 mm .
J Aceste rapoarte care se stabilesc in *( trebuie analizate
tridimensional / adica #in plan sagital , transveral si vertical
!S,3,@"
- sagital / se utilizeaza clasificarea lui Angle care are ca element
de referinta primul molar maxilar
- este denumita Ec0eie de ocluzieF
- transversal / raporturile statice intre arcade in acest plan , se
examineaza la nivelul dintilor frontali si la nivelul dintilor laterali .
+a nivelul dintilor frontali - liniile interincisive! inferioara
si superioara " / care coincid si cu linia mediosagitala a fetei 4
+a nivelul dintilor laterali , dintii maxilari / ii circumscriu
pe cei mandibulari
'aporturile patologice sunt caracterizate prin absenta
continuitatii liniei interincisive, prin laterodeviatia mandibulei sau
ocluzie inversa in zona laterala care poate interesa un dinte sau
toata 0emiarcada .
78
- vertical
Aprecierea raporturilor se face la nivelul dintilor frontali in primul
rand
J )cluzia normala este considerata - ocluzia psalidodonta /
unde gradul de acoperire al incisivilor inferiori de catre cei
superior este de 12% din fata @ !overbite " .
J ocluzia cap la cap !ocluzia labiodonta " unde nu exista o
supraacoperire verticala a dintilor frontali inferiori de catre cei
superiori .
J )cluzia adanca reprezinta gradul de acoperire de 12$4 $2% sau
c0iar 121 care e considerata patologica.
I( )E*+,'! #
J *n timpul miscarii de propulsie ,g0ida,ul este incisiv,cu
traiectorie rectilinie si cu dezarticularea dintilor posterior ,
J *n timpul miscarii de lateralitate , g0ida,ul este canin , antero-
lateral sau de conducere de grup functionala pe partea activa , cu
dezocluzia dintilor din partea de balans .
7:
J )rice contact prematur sau interferenta aparute in cursul
acestor miscari trebuie inregistrata .
IN&ESTIGATIILE PARACLINICE
- examenul radiologic si modelul de studiu.
E7ame"ul radiolo!ic
informatia este folosita nu doar in scop diagnostic ci si in
realizarea planurilor de tratament in monitorizarea afectiunilor si in
evaluarea succesului sau esecului la nivel de tratament
J Situatii in care este indicat examenul radiologic #
1. Examinarea initiala
$. *n examinarea din timpul tratamentului
%. Examinarea de control
&. *n examinarea post tratament
J Examinarile radiologice sunt intraorale si extraorale .
J 'adiografiile intraorale cele mai utilizate sunt cele
retroalveolare / si cele ocluzale .
J 'adiografiile exoorale / o parte din ele se pot realiza in
cabinet , celelalte fiind realizate in serviciile speciale de
7;
radiologice 4 cea mai solicitata este radio!ra+ia pa"oramica
care expune atat mandibula cat si maxila , condilii , A3( .
J Exista te0nici speciale de examinare # tomografia
computerizata !C3", teleradiografia, '(.!rezonanta magnetica
nucleara ".
Modelul de studiu
este efectuat atat in scop diagnostic cat si pentru a evalua
rezultatele tratamentului !in special in ortodontie"
Ele permit aprecierea formelor arcadelor cat si a starii dintilor
!forma , prezenta unor leziuni netratate, fatete de abrazie , de uzura
fiziologica" , cat si analiza topografica a breselor edentate cat si
aprecierea relatiilor intermaxilare
toate aceste elemente se pot obtine in absenta pacientului ,
multe aspecte fiind mai usor de observat pe modelul de studiu
decat la examenul intraoral .

E7ami"arile paracli"ice 9 de laorator3
examenul 0ematologic # care cuprinde analiza eritrocitara ,
leucocitara , cuprinde 0emostaza cat si compozitia c0imica a
sangelui si teste serologice 4
8<
culturi bacteriene si testarea sensibilitatii
Examenul anatomo-patologic # biopsia tisulara si citologia
exfoliativa orala 4
DUREREA

Ca si scopuri ale medicinei dentare moderne =
identificarea ,diagnosticul si eliminarea precoce a durerii
Durerea este intodeauna subiectiva .
iecare pacient invata semnificatia acestui cuvant prin
intermediul suferintelor traite .
Definitie # o senzatie de suferinta care rezulta dintr-o
stimulare nociva a terminatiilor nervoase, printr-o afectare a
structurilor nervoase sau dintr-o tulburare psi0ica .
Exista cauze multiple ale durerii aceasta nefiind provocata
doar de stimularea terminatiilor nervoase
enomenul durerii comporta doua componente distincte #
perceptia durerii si reactia la durere.
Clasificarea durerii :
81
o durere somatica , fiziologica = este o durere acuta >
primara : e bine localizata, aparuta la aprox <,1 sec din momentul
aplicarii stimulului
durerea somatica , "europatica / este determinata de
tulburari functionale inflamatorii sau metabolice
caracteristici # spontaneitate, continuitate, manifestari
paroxistice, deficit senzorial si fenomenul de cascada
durerea "euro!e"a / este determinata de alterari morfologice
tisulare ale cailor de transmisie
durerea psi/o!e"a / are de obicei o cauza psi0ica si nu se
datoreaza unei afectari a structurilor nervoase.
Dia"nosticul durerii
-pentru diagnostic se folosesc mai multe metode fiind esentiali
parametrii durerii #
debutul ,
localizarea,
cronologia
caracterul ,
factorii care o influenteaza
datele asociate
D?'E'EA )D).3)CE.A
8$
poate fi de origine pulpara! pulpo-dentinara, pulpara, pulpo-
periapicala"
poate fi durere de origine parodontala si mucozala ! durere de
origine gingivala,parodontala , mucozala , trauma ocluzala, eruptie
dentara , tratament ortodontic"
Obiceiuri vicioase orale:
o cauza frecventa de esec terapeutic o reprezinta
incapacitatea medicului de a descoperi daca pacientul are obiceiuri
vicioase
acest lucru este destul de dificil de depistat deoarece pentru
pacient unele gesturi sunt inconstiente 4
bruxismul = care poate fi diurn cand dintii sunt inclestati
pentru perioade lungi de timp si sunt insotiti de contractii si
relaxari ritmice ale musc0ilor maseteri .
bruxismul nocturn = este un act inconstient , de care
pacientul devine constient cand este atentionat de apartinatori sau
cand se spala cu dintii inclestati sau mai grav , cu dureri la trezire .
)nicofagia =roaderea ung0iilor
umatul de pipa
'uperea atei cu dintii
3inerea creionului intre dinti
8%
'espiratia bucala
3oate sunt cauzatoare de solicitari nefiziologice in primul
rind asupra parodontiului si in final asupra A3(
CONCEPEREA PLANULUI DE TRATAMENT
- un plan de tratament sa fie bun trebuie sa fie bine
individualizat pentru fiecare pacient, se bazeaza pe informatiile
obtinute in timpul examinarii putand fi elaborat numai dupa
stabilirea diagnosticului .
actori care trebuie avuti in vedere in momentul in care se
stabileste planul de tratament #
1. starea generala de sanatate a pacientului
$.varsta pacientului
%.perspectivele pacientului
&.factorii psi0ologici
5.alte afectiuni dentare
7.experienta medicului
8.prognosticul
8&
Etapele planului de tratament
1. 3ratamentul urgentei, al prioritatii
$. Controlul bolii care presupune tratamentul tuturor afectiunilor
%. 'estaurarea functionala si estetica
&. 'eexaminarea si controlul periodic
-.!ratamentul de ur"enta
6lanul de tratament de urgenta se refera la rezolvarea
problemei cu care se prezinta pacientul. ?rgenta in sens medical se
refera la#
durere,
infectie, in special infectia acuta.
*n cabinet pot aparea si urgente care se datoreaza afectarii
+u"ctiei si esteticii.
3ratamentul de urgenta poate rezolva problema prin calmarea
durerii si controlul infectiei urmand ca in vizita urmatoare sa se
efectueze tratamentul propriu zis !pulpectomia, pulpotomia,
tratamentul parodontal si altele" situatie cand pacientul poate opta
pentru continuarea sau nu a tratamentului. *n cazul in care avem
un dinte total compromis sau cand pacinetul refuza tratamentul
endodontic urgenta se rezolva prin extractia dintelui. *n aceasta
85
faza pacientului trebuie sa i se explice consecintele extractiei unui
dinte folositor, decizia apartinindu-i pacientului.
..!ratamentul tuturor afectiunilor
- planul de tratament se face strict pentru o problema care de
obicei nu reprezinta o urgenta. Acest tratament se face de obicei de
un parodontolog sau implantolog, situatie in care avem - o etapa
in cursul unui plan complet de tratament.

Tratame"tul complet are mai multe sec)e"te#
1. 'ezolvarea urgentei !ex. pansamentul calmant, obturatie
provizorie, coafa,ele pulpare, incizia sau drenarea unui abces,
tratarea unor leziuni traumatice cat si extractia dintelui". ?n
element suplimentar este reprezentat de biopsie ceea se refera la
biopsierea oricarei leziuni suspecta de a fi o tumora maligna
!cancer". Aceasta boala poate sa apara si la nivelul cavitatii bucale.
$.Controlul infectiei si a afectiunilor active / se face prin
identificarea factorilor etiologici, eliminarea acestora si tratamentul
leziunilor. Aceasta presupune in primul rand asanarea cavitatii
bucale prin igienizare si educarea pacientului in ceea ce priveste
igiena prin peria, si mi,loace suplimentare de igiena.
87
tratarea leziunilor carioase simple si complicate si refacerea
tratametelor odontale necorespunzatoare, mai bine zis refacerea
unor obturatii necorespunzatoare.
3ot in aceasta etapa se face extractia dintilor irecuperabili, se
pregateste terenul pt restaurarile protetice care au ca scop refacerea
functiei si a esteticii. 'ealizarea unui dispoztiv corono radicular
!DC'", aplicarea unor implante daca este cazul, alte interventii de
c0irurgie orala !rezectiile apicale, modelarea de creasta, adancirea
unor santuri" .
%.'ealizarea esteticii si a functiilor cavitatii bucale. Acest lucru se
realizeaza prin restaurarea finala a dintilor care au suferit un
tratament endodontic, tratamentul leziunilor carioase superficiale si
in final tratamente protetice. 3ratamentele protetice mai
costisitoare pot fi amanate o perioada fara sa existe riscul unei
deteriorari suplimentare.
Daca este necesar un tratament ortodontic, acesta se
realizeaza dupa definitivarea altor proceduri avand rolul de a
realiza un tratament optim. Ca element final al acestei etape este
tratamentul protetic si consta in realizarea de microproteze si
proteze fixe mobilizabile sau mobile - in functie de posibilitatile
pacientului.
88
&.Etapa de evaluare a tratamentului efectuat - controlul periodic
reprezinta o evaluare a starii de sanatate orala la pacienti, in
functie de afectiune. Controlul se poate face la % / 7 / 1$ luni.
/ro"nosticul = o previziune a rezultatului probabil al tratamentului
Obiectivele determinarii pro"nosticului#
de a prevedea succesul unui plan terapeutic
de a identifica interrelatiile dintre factori
de a selecta factorii care ar putea limita obtinerea unui
tratament de succes
de a dezvolta un plan terapeutic alternativ sau a fragmenta
tratamentul pt a evita factorii adversi
de a renunta la un tratament sortit din start esecului
Atunci cand se determina prognosticul trebuie evaluate
urmatoarele zone#
dorintele si posibilitatile pacientului
starea de sanatate sistemica
statusul structurilor de sustinere
starea dintilor
potrivirea dintre dorintele pacientului si planul terapeutic
unele consideratii particulare ale pacientului
8:
Notiu"i de er!o"omie #
*ntrodus in 1;&; I.C.>. (urell in (area =ritanie
= studiul relatiei dintre om si mediul sau de munca
Etimologic, gr. er"on = munca, putere
nomos = stiinta, teorie
)rganizatia *nternationala a (uncii, defineste ergonomia ca
Eaplicarea conjuncta a unor stiinte biologice si tehnice pentru a
asigura intre om si munca, optimul de adaptare cu scopul de a
creste randamentul muncii si a contribui la bunastarea sa.
Ergonomia moderna este o stiinta aplicata interdisciplinara
care creeaza premisele valorificarii tuturor informatiilor in scopul
de a optimiza raporturile dintre om si munca sa.
8;
Cunosterea si aplicarea acestor notiuni de ergonomie
reprezinta o necesitate in cabinetul de medicina dentara datorita
speci+icului pro+esiei #
1. Solicitarilor fizice si psi0ice ale activitatii
$. .umarului mare de instrumente si ec0ipamente
%. Datorita relatiilor interumane care se stabilesc - la relatia
medic-pacient, medic /medic , medic-asistenta , medic- furnizor ,
medic /te0nician , medic / contabil , etc
Oiecti)ele er!o"omiei #
Au fost introduse in '?;; de Crand,ean #
1. )ptimizarea relatiei om-munca in scopul sporirii eficientei,
in conditiile unui consum rational de energie umana
$. 'ealizarea de te0nologii cu maxim de eficacitate - precizie
si securitate,
%. Studierea configuratiei posturilor pt a asigura o precizie cat
mai mare si securitate
&. Adaptarea mediului de lucru la cerintele fiziologice ale
omului.
:<
POSTURILE SI ACTI&ITATEA MUSCULARA
Postura este definita ca modul in care diferitele segmente ale
corpului sunt asezate pentru a permite efectuarea unei activitati .
POSTURA * PO$ITIA DE LUCRU
6entru a analiza postura, trebuie avut in vedere mai multi
factori , acestia sunt#
a" caracteristicile personale !experienta, conditie fizica,
virsta, obiceiuri de viata, sex"
b" conditiile de munca !eforturi, tipuri de activitate
,instrumente utilizate "
c" constrangerile din mediu si exigentele de postura!spatiu,
mediu, lumina, zgomot, etc"
)ptimizarea locului de munca#
6entru optimizarea locului de munca , trebuie respectate
cateva principii #
1. corespo"de"ta- se refera la aran,area ec0ipamentului
utilizat cel mai des, in locul cel mai convenabil pentru utilizare
$. locali.area - asezarea ec0ipamentului pentru a putea fi
accesat direct fara miscari de aplecare , rasucire sau inainte
%. +rec)e"ta / ec0ipamentul se aseaza in functie de frecventa
si secventialitatea utilizarii
Solicitarile in timpul muncii#
:1
- i"telectuala
- +i.ica / este efortul muscular static si dinamic
Efortul muscular - dinamic , se caracterizeaza prin alternanta
ritmica de alungiri si scurtari ale musc0iului # co"tractiile
i.oto"ice !tensiunea ramane constanta si se modifica doar forma "
?n alt efort dinamic este prin co"tractie i.ometrica cand
lungimea musc0iului nu se sc0imba .
Solicitarile in timpul muncii , presupun #
'( Gestualitate / care este raportul direct intre om si mi,locul
de munca / este reprezentat de componenta fizica
2( Posturalitate = care este pozitia corpului in timpul
desfasurarii activitatii = pozitia statica
Exista afectiuni musculo-sc0eletale care afecteaza personalul
ce desfasoara activitate statica !dentist, croitor , operator
calculator"
Alte tipuri de solicitari #
1.(icroclimatul, temperatura aerului , umiditatea, curentul de
aer , pentru asigurarea unui confort termic
:$
$.Solicitari neuro-psi0ice / gradul de pregatire , nivelul
intelectual , memoria , spiritul de observatie , aptitudinile te0nice ,
simtul cromatic , dexteritatea , manualitatea
%.Solicitari senzoriale / care pot fi atat vizuale cat si auditive
: )i.uale / oboseala vizuala , ambienta vizuala= iluminatul si
cromatica ,auditi)e # zgomote exterioare, activitati zilnice in
cabinet 4 toate acestea duc la oboseala , diminuarea atentiei , si
aparitia iritabilitatii si a cefaleei .
&.Solicitari datorate unor noxe / duce la dermatite , rinite ,
eczeme .
Amia"ta pro+esio"ala:
Amia"ta pro+esio"ala , atmosfera de lucru si de
comunicare optima cand intre persoanele implicate exista o stare
de compatibilitate de ec0ilibru.
actorii implicati #
actorii psi0osociali / este vorba despre intercunoastere ,
intercomunicare , interinfluentare
actorii psi0ologici
actorii psi0ologici # simpatic / antipatic , particularitatile
temperamentale , nivelul aspiratiilor cat si preocuparile
extraprofesionale.
:%
Oboseala:

Stare in care capacitatea de munca este considerabil
diminuata
Cau.ele care conduc la i"stalarea ooselii sunt#
fizice - efortul fizic intre mediu si maxim mai ales pe
perioade lungi de timp duc la oboseala fizica cu instalarea
afectiunilor musculo-sc0eletale.
fiziologice / este vorba despre oboseala nervoasa sau
senzoriala care apare in suprasolicitarea vizuala sau auditiva .
Cauze psi0ice - este vorba despre oboseala mentala sau
stresul
Cauze sociale / care sunt cu sau fara legatura cu activitatea
propriu zisa !ambianta psi0o-sociala , imbolnaviri ,probleme de
viata. "
Consecinte#
Co"seci"tele unei stari de ooseala cro"ice sunt #
scaderea imunitatii organismului ,
declansarea unor reactii psi0ice de la anxietate pana la
nevroze ,
imbolnaviri prematurre ale organismului ,
scaderea concentrarii ,
reducerea randamentlui atat calitativ cat si cantitativ.
:&
6revenirea starii de obosela #
6entru a preveni aceste stari , este necesar#
un management bun al activitatii ,
optimizarea medotelor de lucru ,
optimizarea factorilor mediului fizic de munca
optimizarea ambiantei profesionale sau psi0o-sociale ,
stabilirea unui regim de lucru cu pauze.
(i,loace de munca #
Sistemul er!o"omic #
(edic- ec0ipament te0nic- pacient
(i,loacele de munca #- unit dentar
- aparatura
- instrumentar
- materiale
%u"ctiile medicului #
1.'eceptioneaza informatiile / prin examinare
$.*nregistreza si stoc0eaza informatiile
%.6relucreaza informatiile si ia decizia /stabileste diagnostic si
plan de tratament
&.Executa decizia / efectueaza tratamentul
6entru o functionare buna sistemul implica si activitatea #
te0nicianul dentar, asistenta ,igienista ,etc.
:5

Acti)itatea er!o"omica i" cai"etele de medici"a de"tara

Eleme"te care alcatuiesc acest sistem su"t :
factorul uman !medic , asistenta, te0nician dentar, personalul
administrativ"
locul de munca !cabinet, sala de sterilizare, laborator de
te0nica dentara "
mi,loacele de munca !unit dentar , aparatura , materiale,
instrumentar"
spatiul de lucru ! cabinete, dotare, ambient "
obiectul muncii ! pacientul "
Scopul acti)itatii i"tr-u" cai"et de medici"a de"tara este:
1.realizarea de tratamente dento-parodontale
$. tratamente protetice
%. interventii de c0irurgie orala si implantologie cu refacerea
esteticii si functionalitatii aparatului dento-maxilar
&. asigurarea unui mediu confortabil pentru pacient
5. mentinerea starii de sanatate a personalului si utilizarea
rationala a mi,loacelor financiare
G).A
:7
Spatiul care cuprinde una sau mai multe regiuni si spatiul
dintre acestea necesar culoarelor este denumit .o"a. Exista mai
multe zone #
zona pentru pacienti
zona de tratament
zona personalului
zona administrativa
6unctul zero #
Pu"ctul .ero intr-un cabinet de medicina dentara il
reprezinta cavitatea orala a pacientului in ,urul acestui obiectiv
trebuie sa se organizeze#
instrumentarul ,
materialele si aparatura
:8