Sunteți pe pagina 1din 2

Fantasticul este o categorie estetica care se realizeaza prin redarea, recrearea lumii dintr-o

perspectiva imaginara. Intr-o opera fantastica realul este imbinat cu o latura ireala,iar Straniul este
construit prin intermediul unor evenimente care vor schimba destinul personajului central.
Prima secventa din nuvela este dominata de planul real in care personajul principal savarseste un
cifra reprezentand
poate fi considerata drept o consecinta a unei greseli care i-a schimbat cursul vietii.
Elementele fantastice care apar pe parcursul secventei sunt sugestive in conturarea
personajului. El merge cu tramvaiul intr-o zi caniculara de vara, participa la o discutie despre
un anumit colonel Lawrence si de asemenea se face referire cu o oarecare retinere la locul
numit la tiganci, unde timpul pare a fi suspendat: Avem timp. Ca n-am ajuns inca la
tiganci. Pentru ceilalti pasageri din tramvai casa tigancilor este un loc rau famat, pentru
Gavrilescu este un refugiu impotriva canicului. In momentul in care el realizeaza ca si-a uitat
partiturile la eleva lui, Otilia, va schimba cursul destinului sau, intrand intr-o noua etapa
existentiala. Este prea tarziu sa se intoarca din drum, astfel se produce o ruptura de
realitate in momentul in care patrunde in spatiul miraculos de la tiganci. Prima secventa
sta sub semnul unui destin ratat, soarta nefiindu-i favorabila din pricina firii lui de artist.
Urmatoarele 3 secvente stau sub semnul fantasticului, personajul traind o experienta
stranie, fiind prins intre realitate si mistic. Intrand la tiganci, el cunoaste o noua dimensiune
existentiala. Este intampinat de o baba care ii cere bani - ea semnifica cerberul care ia bani
celor care trec dintr-un spatiu(viata) intr-altul(moarte). Tigancile s-au stabilit in Bucuresti de
21 de ani (adica de 3 ori cate 7), semn al perfectiunii , al creatiei perfecte,suma pe care
trebuie sa o achite Gavrilescu la intrarea in borderi valoreaza 3 lectii,iar numarul fetelor pe
care trebuie sa le ghiceasca este 3. Aceste indicii sunt ignorate de Gavrilescu care nu poate
face diferenta dintre realitate si fantastic. Amestecul de real si mitic va conduce la
ambiguitate, personajul fiind derutat pe parcursul intregii nuvele.
Intrarea in labirint este asociata cu sentimentul abandonului; el fiind parasit de cele
trei fete, se pierde si el la randul lui printre paravane, este sufocat de caldura si se
dezbraca, semn al pierderii identitatii si individualitatii.
Secventele V, VI, VII reprezinta confruntarea lui Gavrilescu cu o realitate ambigua.
Timpul petrecut in bordeiul tigancilor si ratacirea personajului in labirint este o
avertizare asupra a ceea ce-l asteapta in lumea profana, caci intors in realitate eroul
se va confrunta cu un nou labirint: in locurile cunoscute el intalneste alti oameni,
banii se schimbasera, tramvaiul se scumpise, in casa lui locuiau alti oameni, Elsa
este plecata in Germania, iar pe strada Preoteselor, la doamna Voitinovici locuiau
niste straini. El nu este recunoscut de crasmarul Costica, care ii relateaza ca
Gavrilescu a disparut de 12 ani. In acest moment eroul realizeaza ca cele cateva ore
petrecute la tiganci echivaleaza cu 12 ani, adica un ciclu cosmic

Revenirea la casa tigancilor reprezinta ultima secventa, momentul in care trece din real in
sacru, primind o a doua sansa de a-si implini destinul. Intalnirea cu Hildegard inseamna
dreptul de a intra in eternitate prin iubire, prin nunta care se realizeaza sub semnul visului
Asa incepe. Ca intr-un vis.
La tiganci este o nuvela fantastica, intrucat exista elemente ce definesc
fantastical,precum : planul real-ireal, trecerea din viata in moarte, motivul nunta-
moarte, ritualul initiatic pentru desavarsirea destinului cosmic.