Sunteți pe pagina 1din 14

ARGUMENT

Dreptul la sntate este unul din drepturile fundamentale ale omului.Conform


Organizatiei Mondiale a Sntatii, sntatea individului este definit drept o stare de
bine fizica,mentala si social si nu doar absenta bolii sau infirmitatii.
Educatia pentru sntate inc de la vrsta prescolar, reprezint una din principalele
ci de promovare a cunostintelor corecte privind diferite aspecte ale sntatii si totodata
de formarea a atitudinilor si deprinderilor indispensabile unui comportament responsabil
si sntos.
Cnd vorbim despre educatie, nu trebuie s se piarda din vedere faptul c orice
activitate uman este supus unei legi suverane ! adaptarea individului la mediul su, dar
si ntretinerea sntatii lui.
Educatia pentru sntate este un drum sigur, prin care notiunile a"ung la copilul de
v#rsta prescolar ca reguli sau norme ce vor ptrunde ad#nc n modul de viat cotidian.
OBIECTIVE CADRU
I. Cunoasterea unor notiuni elementare de anatomie si fiziologie.
II. $tilizarea unui limba" specific,educatie pentru sntate.
III. %ormarea si dezvoltarea unor comportamente de prote"are a sntatii
personale si a mediului.

OBIECTIVE DE REFERIN
O.CI 1.&dentificarea principalelor prti ale organismului uman,utiliz#nd termini simpli de
anatomie.
2.Cunoa'terea si nsusirea unor no(iuni legate de organele de sim(.
O.CII 1.Cunoa'terea no(iunilor legate de sntate si boal,n vederea dezvoltrii
armonioase a personalit(ii.
2.%ormarea si cultivarea interesului pentru problematica sntatii.
O.CIII 1.%ormarea si consolidarea deprinderilor de igiena personala,igiena muncii,de
odi)n si recreere.
2.%ormarea si consolidarea deprinderilor de alimenta(ie ra(ional.
3.&nsu'irea unor norme de comportament pentru asigurarea ec)ilibrului dintre
sntatea individual si sntatea colectiv.

EXEMPLE DE COMPORTAMENT
*S identifice principalele par(i ale organismului uman
*S in(eleag no(iunile de sntate,igien,boal
*S cunoasc +s recunoasc, simptomele unor stri de boal
*S aplice corect normele igienico*sanitare
*S recunoasc comportamentele sntoase si comportamentele de risc
*S cunoasca alimentele ce men(in sntatea din(ilor si sa le evite pe cele ce le duneaz
*S previn si s combata cariile
*S reprezinte grafic sc)ema corporala
*S foloseasc corect obiectele de igien personal
*S cunoasc principalele reguli de igien personal +si s le aplice,
*S deosebeasca prin comportament atitudini favorabile ocrotirii mediului si snta(ii
propriului organism
*S*'i cleasca organismul la factorii de mediu+apa,aer,soare,
*S cunoasc alimentele de baz,s le diferen(ieze+piramida alimentelor,
*S identifice rolul activita(ii si a odi)nei in mentinerea sntatii
*S manifeste interes pentru aprecierea calit(ii produselor alimentare+valabilitatea
acestora,etc

CONTINUTURI
I.Notiuni eleent!"e #e !n!toie $i %i&iolo'ie.
1.Corpul uman - parti componente
2.Organele de simt
3.Starea de sanatate . boala
II.I'ien! (e"$on!l!
1.&giena cavitatii bucale
2.&giena miinilor,a ung)iilor
3.&giena corpului
).&giena imbracamintei,incaltamintei
*./oli cauzate de lipsa igienei
III.A+ti,it!te $i o#i-n!
1.0egimul de activitate si odi)na in perioada copilariei
PLANIFICARE
NR
CRT
OBIECTIVE
CADRU.
REFERIN
DATA TEMA PROPU/
MI0LOACE
DE
REALI1ARE
OB/ERVAII
1
I.1

Cine sunt eu1

convorbire

2 I.2 /atistu(a memorizare
3 I.1 /atistu(a * pliere 2ctivitate
practic
) II.1 Cui i este fric de doctor 1
3izita
cadrelor
sanitare n
grdini(
* II.1

Ce spune oglinda despre
mine1
"oc didactic
2 II.2 ,,Colorm obiectele de

%i' sanitar
toalet44
3 III.3 ,,/atistu(a 54 "oc de mi'care
4 I.1 6a)arul * pliere 2ctivitate
practic
5 III.1 ,, /atista ,prosopul44 desene
decorative

16 III.1
%eti(a cu fundi(e rosii
de Cella 2ldea
lectura
educatoarei

11 III.3
6eriem )inu(ele de praf activitate
practic

12 III.1 Din(i snto'i memorizare
13
II.1 Cum m ngri"esc1
7ectur dupa
imagini
1) III.2
,, Ce face feti(a, ce face
bie(elul1

%i' sanitar
1* II.2
8)ici , g)icitoarea mea dezlegare de
g)icitori
12 III.3
,, 6rietenii cur(eniei44
memorizare
13 III.2

,, 2'a arat c)ipul meu944
2ctivitate
practic

14 III.2

Ce e bun si ce e rau 1
observare
+alimente,
15 III.2
6oveste pentu din(ii ti

lectura
educatoarei
26 III.1
0obinetul
memorizare
21 III.1
Cine stie mai multe9
"oc didactic
22 III.2
,, 6lantele medicinale 'i
sntatea 9 convorbire
23 III.1
&edul cu trei capre povestirea
educatoarei
2) I.2
Cum e bine , ce e rau1
convorbire
2* II.1
6eriuta cea glumea(
memorizare
22 II.2
,, Singurel m ngri"esc9 54 :oc didactic
23 III.1
,, 2erul prietenul nostru 9 "ocuri de
miscare
in aer liber
24 II.1
Cine stie mai
multe g)icitori1
concurs de
g)icitori
25 I.1 Eu si prietenii mei desene pe
asfalt
36 III.1
De*a gospodina
De*a bucatarul "ocuri de rol
31 III.3 Salata de fructe activitate
practica
MODALITATI DE EVALUARE
2v#nd in vedere ca evaluarea este o componenta importanta a procesului de invatam#nt+si a
oricarei situatii de invatare, vor fi utilizate cele mai variate,dar eficiente,modalitati de evaluare!probe
orale;probe practice;fise de activitate individuala;"ocuri*concurs; dezlegari de rebusuri+cu a"utorul unor
simboluri,autoevaluarea;
portofolii etc.
BIBLIO7RAFIE
Manual de educatie pentru sanatate*Editat de %undatia Soros
Minig)id de educatie pentru sanatate*Ed.D<stell*Craiova =>>?
6rograma activitatilor instructive*educative in gradinita de copii
Ed.3@& &ntegral*/ucuresti ABBB
Copilaria fundament al personalitatii*/ucuresti





ACTIVITATE OPTIONALA
%etita cu fundite ro'ii
de Cella 2ldea
Era odata o fetita careia nu*i placea sa se spele si nici sa se pieptene, din care pricina copiii au
poreclit*o CMur*daricaD. 3azind*o atit de murdara, toti fugeau de ea. &ntr*p zi a plecat in padure sa*si
gaseasca un prieten de "oaca. &n calea ei a intilnit o veverita, careia i*a spus!
E C3everita, veverita, "oaca*te cu mine9D
E CSa ma "oc cu tine1 Fici nu ma gindesc. Grebuie sa*mi matur casa si sa*mi pieptan blanita. pana
acum am cules alune. Dar tu ce*ai facut de nu te*ai spalat si pieptanat1D
%etita n*a zis nimic, ci si*a continuat drumul. &ntr*un tufis a zarit doi iepurasi.
E &epurasilor, iepurasilor, nu vreti sa ne "ucam impreuna1 ,
E F*avem timp de "oaca, ne ducem la riu sa ne spalam; tocmai am terminat de mancat. Gu de ce nu
te piepteni si nu te speli1
...2 rugat si pe ursulet sa se "oace, dar el avea treaba! isi calca sortuletul si bonetica si nici n*a bagat*
o in seama.
6e cand se pregatea sa iasa din padure, vazu un aric" ce se zbenguia printre frunzele uscate.
E 2riciule, ariciule, nu te "oci cu mine1
E Ma "oc pentru ca am invatat lectiile. Stai putimsa*mi c)em si prietenii. Dupa ce s*au saturat de
8o!+!9 Mu"#!:rica aH intrebat!
E In padure nimeni n*a vrut sa se "oace cu mine, numai voi9 6entru ce1
E 6entru ce1 E raspunsera aricii pri<ind*o i"!ti E pentru ca te*am luat drept o aricioaica! ai
paru9 ca niste tepi, fata si miinile iti sunt negre ca taciunele9 2cum vedem ca nu esti decat o fetita
murdara si nepieptanata. 6leaca si sa nu mai indraznesti sa te "oci cu noi9 Si aricii s*au facut g)em de
suparare.
%etita n*a scos un cuvint; s*a dus acasa, s*a spalat, si*a prins parul cu doua fundite rosii, mari, si*a
sc)imbat roc)ia, apoi a iesit in curte. cand au vazut*o copiii, toti au strigat!
E :oaca*te cu noi, fetita cu fundite rosii9

IEDUL CU TREI CAPRE
de Octav 6ancu &asi
6ovestea asta nu s*a intimplat c)iar pe vremea cand se potcoveau puricii, ci mult mai aproape,
cand puricii au devenit tare nesuferiti E iar eu va doresc, copii, sa n*aveti de*a face cu ei...
Cica nu departe de casa caprei cu trei iezi isi avea casa un ied cu trei capre. Era un ied ca toti
iezii! nici mai mare, nici mai mic, nici mai frumos, nici mai urit. Cum s*ar spune! nici prea*prea, nici
foarte*foarte. Fumai ca el in loc de o capra avea trei! o capra*mama, o matusa*capra si o capra*bunica.
8rozav de bine o mai ducea iedul9 Ce sa va spun, copii, pe mine daca m*ar lasa sa stau macar o zi in
casa aceea, nu mi*ar trebui nimic. M*as lipsi bucuros c)iar si de guturai E si voi doar stiti ce bine e sa ai
guturai; stai in casa, bei ceai, toata lumea te intreaba cum te mai simti... &n sfirsit, e strasnic. Ei bine, eu
m*as lipsi fara pic de amaraciune pana si de guturai, numai sa pot trai o zi asa cum traia iedul cu trei
capre. lAzJKA?leJJrun
Mama mamulita, ce mai trai9
Dimineata, nici nu apuca bine iedul sa desc)ida oc)ii, ca si incepea sa porunceasca!
E Capra*mama9
E Spune, fiul meu iubit9
E imbraca*ma. Fu pot singur . . .
Capra*mama nu astepta sa i se spuna de doua ori. Se apleca sa*i caute opincile sub pat, se urca pe dulap
sa*i gaseasca nadragii si se baga dupa cuptor sa*i afle camasuica.
+De, iedul nu obisnuia E ca voi E sa foloseasca spatarul scaunului ori cuierul9 isi arunca )ainele unde
nimerea.,
Capra*mama ii aduna straiele si se caznea sa*l imbrace! ii lega opincile E o), ii tragea nadragii si
camesuica E vai9 si*i infasura briul E uf9 cand se vedea imbracat, iedul iarasi poruncea! LE Matusa*
capra9
E Spune, nepotelul meu drag9
E* Ospateaza*ma. Fu pot singur . . .
%ara sa mai zaboveasca, matusa*capra se repezea la bucatarie, turna. &ntr*o ulcica lapte dulce si aseza
intr*o strac)ina mamaliguta calda, apoi punea ulcica si strac)ina pe*un stergar si le aducea fuguta la
patul iedului; ii rupea matusa*capra din mamaliguta si indesa in gura iedului9 Si tine*i matusa*capra
ulcica la gura sa soarba iedul laptele9 Si uite*asa, pana ispravea iedul toata mamaliguta din strac)ina si
tot laptele din ulcica, ba ii mai aducea matusa*capra si cite*o placinta, ca era mare mestera la copt, iar
iedul mare mester la ing)itit.
Mburda iedul toata ziulica pe afara, iar seara, cand se intorcea acasa, se intindea in pat si poruncea!
E Capra*bunica9
E Spune, nepotelul meu scump9 . . .
E 2doarme*ma9 Fu pot singur . . .
Cit ai clipi, capra*bunica venea langa ied si se pornea sa*i cinte si sa*l legene;
E Fani, nani, nani, coboara, somn, pe scara ta nevazuta, nani, nani, nani, si opreste*te, somn, pe oc)ii
nepotelului meu, nani, nani, nani.
Nei, asa trai ca al iedului mai zic si eu9
E Capra*mama, imbraca*ma9
LE Matusa*capra, ospateaza*ma9
E Capra*bunica, adoarme*ma9 Fu pot singur.
Si capra*mama si matusa*capra si capra*bunica lasau toate treburileDsi veneau fara zabava la porunca
iedului. 7asa capra*mama rufele in albie, abia avea ragaz sa*si usuce miinile dar venea intr*un suflet sa*l
imbrace pe ied9 7asa matusa*capra camasa necirpita, in graba se intepa la un deget, dar alerga sa*l
ospateze pe ied9 7asa capra*bunica fusul, in fuga, scapa oc)e* larii si le spargea sticlele, dar nu intirzia
sa*l adoarma si sa*l legene pe ied;
E Capra*bunica, adoarme*ma9
E Matusa*capra, ospateaza*ma9
E Capra*mama, imbraca*ma9 Fu pot singur . . .
2sa viata sa tot traiesti o suta de ani si inca ai zice ca n*ai trait destul9
Dar Dintr*o seara capra bunica il adormi pe ied, cand batu la poarta vecina, capra cu trei iezi.
E Scumpele mele surate E le zise ea caprei*mama, matu*sei*capre si caprei*bunice, dupa ce trecu
pragul E am intrat uu o mare rugaminte in casa suratelor voastre. Miine seara mi se insoara iedul cel
mare. &a de nevasta o iada asezata si )arnica, nu ca altele care... dar ce sa mai lungim vorba9 Gare as vrea
sa le pregatesc un ospat sa i se duca vestea. Ma rog, domniilor voastre, fiti bune si poftiti miine la mine
sa*mi a"utati la invelitul sarmalutelor, la impletitul colacilor ori la ce*o mai fi trebuinta. O sa va
multumesc si*o sa va rasplatesc, asezindu*va in capul mesei, ca pe cei mai de seama oaspeti. 3a invoiti1
E Da se poate sa nu ne in voim1 Miine in zori suntem la dumneata, surato. Ge*a"utam cu draga inima, ii
raspunse capra*mama. Cit priveste rasplata, de*o sa ne asezi in capul mesei, cinsteaDne*o fi prea mare si
noi iti cerem sa nu*ti mai bati capul cu ea.
2 doua zi, dimineata, pe la ceasul cand soarele inca se mai freca la oc)i de somn, plecara cele trei capre
ale iedului la vecina capra cu trei iezi.
Mai tirziu se trezi si iedul. Dupa cum ii era obiceiul, striga!
E Capra*mama9 imbraca*ma9
Dar nimeni nu veni sa*l imbrace. Capra*mama, precum se stie, era plecata. 2tunci incepu iedul sa se
tavaleasca prin pat si sa urle ca vai de lume!
E imbraca*ma9 imbraca*ma9 imbraca*ma9 Fu pot singur...
3ulpea, care tocmai trecea pe acolo si auzind urletele iedului, curioasa din fire, baga capul pe geam ca sa
afle ce se intimpla. Fu stiu cum sunt toate vulpile, ca n*am avut prile"ul sa fac cunostinta c)iar cu toate,
dar vulpea asta, pe linf ca era curioasa, mai era pe deasupra si tare )oata. %ura de stingea9 Era atit de
)oata, incit prietenului meu, bursucul, nea*vind altceva sa*i fure, i*a sterpelit darul de a scrie povesti. . .
&ar la "udecata, ce credeti c*a spus )oata1 Cica nu i*a furat nimic pentru ca, de fapt, darul asta nu l*a avut
niciodata prietenul meu . . .
E Fu mai striga atita, iedutule, ii vorbi mieros vulpea, daca nu poti sa te imbraci singur, te a"ut eu .. .
2runca*mi )ainele si numaidecat te imbrac9
/ucuros, iedul azvirli opincile si nadragii si camesuica. $na cite una, vulpea le prinse, le viri intr*un sac
si pe*aici ti*e drumul9 %ugi cu ele sa le vinda in tirg.
Mare amaraciune il cuprinse pe ied si multe lacrimi grele varsa. Dar tot plingind si vaicarindu*se il
apuca foamea. Striga!
E Matusa*capra9 Ospateaza*ma9
Dar nimeni nu veni sa*l ospateze. Si matusa*capra, precum se stie, era plecata.
Se porni iar iedul sa se tavaleasca si sa urle!
E Ospateaza*ma9 Ospateaza*ma9 Ospateaza*ma9 Fu pot singur.
Cind tipa el asa, trecu pe acolo ursul. Eu, copii, am vazut multi ursi in viata mea, unii mai mari, altii mai
mici, altii... de ciocolata, dar mancacios ca ursul asta n*am mai vazut. Min*ca de rupea9 +Era atit de
mancacios, incit, odata, nemaiavind ce infuleca, si*a rontait propria lui coada. Se zice ca! ,,de*aceea n*
are ursul coadaD ...,
E Fu mai striga atita, iedutule9 il potoli ursul cu vocea lui groasa. Mai bine spune*mi unde e mancarea
ca sa te a"ut eu ... Ge ospatez pe cinste9
De buna seama ca iedul ii spuse. Si intra ursul in bucatarie si incepu sa infulece cit sapte. &nfuleca toata
mamaliga. Sorbi si ultimul strop de lapte. /a, de lacom ce era, ing)iti si ceaunul si facaletul9 +Nm9 2ti
auzit, copii, de ursi care sa ing)ita ceaune si facalete1 6e cuvintul meu de cinste ca eu n*am mai auzit9,
2poi, bineinteles, ursul pleca fara sa*i mai dea iedului buna*ziua.
De*abia a.cum se puse iedul si mai virtos pe plins. Si plingi si plingi. .. 0asuna casa de zbieratele lui9
+3ai, copii, ori cit ati incerca nu l*ati putea intrece, dar mai bine nu incercati9, Goata lumea insa stie ca
dupa plins ti se face somn. +Ori daca cineva, nu stie, afla de la mine., Striga iedul!E Capra*bunica9
2doarme*ma9
Dar nimeni nu veni sa*l adoarma E caci si capra bunica, precum am mai spus, era plecata.
Si din nou incepu iedul sa se tavaleasca si sa urle!
E 2doarrne*ma9 2doarme*ma9 2doarme*ma9 Fu pot singur . . .
7upu tocmai iesea la plimbare. Se afla nu departe si*l auzi pe ied strigand. +Grebuie sa va spun, copii, ca
eu pana acum, spre fericirea mea, nu m*am intilnit cu nici un lup si ca, tot spre fericirea mea, nici nu
doresc sa ma intilnesc . . . 7upii, de obicei, nu prea stiu de gluma E iar eu, din pacate, sunt un om
glumet. 7upul din povestea asta era tare )ain. Fu numai ca nu stia de gluma, dar nici macar serios nu v*
as sfatui sa stati de vorba cu el...,
E Fu mai striga atita, iedutule9 glasui ragusit lupul. 7asa ca vin eu sa te adorm ...
&ntra lupul in casa, se aseza langa ied, leganindu*l si cintindu*i!
E Fani, nani, nani, nu mai cobori, somn, ca nu*i nevoie Fani, nani, nani, 2m sa*l maninc 6e iedul cel
rasfatat 0izgiiat si alintat, Fani, nani, nani. ..
&edul se*nspaiminta E si nici eu nu pot sa va spun de unde mai gasi putere sa se smulga de langa lup si
s*o rupa la fuga incotro vedea cu oc)ii.
Se*napoie acasa gol, flamind si ostenit, abia pe seara. Si cum intra pe usa, zise!
E Capra*mama, matusa*capra, capra*bunica, am sa va povestesc tot ce s*a intimplat, dar mai intii sa*mi
caut niste )aine ca sa ma imbrac si apoi sa maninc ceva ca tare mi*e foame.
Se imbraca iedul, manca ce mai gasi prin oale E dar inainte sa*si inceapa povestea, adormi bustean ...
Dar voua, copii, nu vi*e somn1 Mie, de ce sa va mint, imi cam este. Foapte buna, dragii mei copii9
P"ietenii +u"!teniei
2pa. mana si sapunul
Fumai trei. doar parcam unul.
Spala*ntai perec)ile
Oc)ii si urec)ile.
Spala corpul "umatate.
Si pe fata si pe spate.
/ucuroasa, periuta
Spala dintii uta. uta.
Pe"iut! +e! 'lue!t! #e $en !le;!n#"u
3esela e periuta!
Goata ziua se da )uta
Si se "oaca, si glumeste,
Fici n*ai spune ca munceste.
$ite*asa, mai mult in gluma,
Mburda pana face spuma.
Dintilor le infiripa
2lb vesmant ce tine*o clipa.
&i iubeste, ii albeste
Si pe cei mai mici ii creste.
Si*o asculta, ca*i isteata,
6eriuta cea glumeata.
P"o$o!(ele no!$t"e #e %ili(
2lbe si curate,
7anga spalator
Cateva prosoape
%lutura usor.
0anduri insirate,
6e fiece cui,
&ata, colorate,
/ile verzi, galbui9
7a prosopul
7iei,
/ilele*s roscate,
&ar cel al
Mariei
7e*are verzi pe toate
Cel cu patru bile
2lbe, sclipitoare,
E a lui
3asile,
Si e mandru tare.
/ile verzi, albastre,
Stim sa numaram9
6rosoapele noastre
Fu le incurcam9
Tie:ti (l!+e $! te $(eli<
%loricica. floricea
Cu obraz de catifea
Si fustita de petale.
&a sa*mi spui cinstit matale!
Oare*ti place mult sa*ti speli
Minunatele*ti gateli1
Daca*mi place1
2sta*i buna9
6loaia*ntreab*o si*o sa*ti spuna9
Mai pisoiule. zglobiu.
Gare mult as vrea sa stiu...
Gu adeseori te speli1
Fumai vezi sa nu ma*nseli9
$ita*te la blana mea.
E curata1
Da sau ba1
Mai bobocule de rata
Gi*e penetul alb ca neaua.
Oare*n orice dimineata
Gi*l spoiesti cu bidineaua1
Fu*l spoiesc de fel9
Mac9
Mac9
Milnic eu ma spal pe lac9
Ro=inetul #e D!n F!u"
Dimineata, la camin.
Mai intai la el venim...
2i sapun, prosop, ma*ntreaba
F*ai uitat nimic1
Naide, spala*te degraba...
Si*apoi canta! pic. pic. pic9
Fu mai tace; canta*ntr*una,
Ostenit nu*i niciodata,
&mi da apa totdeauna!
Gare*i vesel ca*s curata.
2ltceva nu vrea nimic...
&*auzi! pica. pica. pic9
A(! "e+e #e i-!i ne'ule$+u
Cu sapun ma spal
Si cu apa rece...
Fe*ndurat, clabucul
6rintre gene trece.
Dar, de*acolo, somnul
&ute o sa plece9
Caci daca ma spal
Sun vioi cat zece...