Sunteți pe pagina 1din 14

Boala de reflux gastroesofagian ce este i cum se trateaz

Friday, February 24th, 2012 44 comentarii


Ce este boala de reflux gastroesofagia?
Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) este o afec iune digesti! cronic "n care
acidul #si uneori si bila$ din stomac a%unge #reflueaz$ "n esofag #tubul care leaga
faringele de stomac$, irit&nd mucoasa esofagian i cauz&nd sim'tome 'recum arsuri,
eructatii #r&g&ieli$, regurgitatii, durere "n 'ie't( )ceste sim'tome 'ot fi resim ite de
oricine c&teodat( *ar c&nd a'ar mai des #cel 'u in de dou ori 'e s'tm&n$ sau c&nd
afecteaz !ia a de zi cu zi, !orbim de boala de reflux gastroesofagian(
Simptomele pot include:
+ , senza ie de arsur "n 'ie't, uneori a%ung&nd '&n la ni!elul g&tului, cu un gust
acru+amar "n gur
+ *urere "n 'ie't
+ *ificultate la "nghi ire #disfagie$
+ -use seac
+ .gu eal, dureri de g&t
+ .egurgita ie #"ntoarcerea$ m&ncrii sau reflux de lichid acru #reflux acid$
+ /enza ie de nod "n g&t
0&nd trebuie s merge i la medic1
2erge i urgent la medic dac a!e i durere "n 'ie't, "n s'ecial acom'aniat de alte semne
i sim'tome 'recum dificult i de res'ira ie, durere la ni!elul bra ului( )cestea 'ot fi
semne de infarct miocardic(
2erge i la medic dac a!e i sim'tome de B.34 se!ere sau frec!ente sau dac trebuie s
utiliza i medicamente ,-0 'entru scderea acidit ii de mai mult de dou ori 'e
s'tm&n(
0are sunt cauzele1
B.34 este cauzat de refluxul #"ntoarcerea$ acidului sau bilei de la ni!elul stomacului "n
esofag( 0&nd "nghi im, sfincterul esofagian inferior #un muschi circular situat la ca'tul
dins're stomac al esofagului$ se relaxeaz 'entru a 'ermite alimentelor s treac "n
stomac, a'oi se "nchide din nou( *ac acest mu chi se relaxeaz anormal #"n afara
'erioadelor de "nghi ire$ sau este slbit, acidul si con inutul din stomac 'ot reflua "n
esofag, cauz&nd sim'tome de B.34 'recum arsuri( )cest reflux constant de acid 'oate
irita mucoasa esofagian, cauz&nd inflama ie #esofagit$( 5n tim', inflama ia 'oate duce la
eroziuni #rni ale mucoasei$ esofagiene, chiar i ulcere, care se 'ot com'lica cu s&ngerri
sau 'robleme res'iratorii(
0are sunt factorii de risc1
0ondi ii care cresc riscul a'ari iei B.341
+ obezitatea
+ hernia hiatal
+ fumatul
+astmul
+ diabetul zaharat
+ golirea "nt&rziat a stomacului
+ boli de esut con%uncti!, 'recum sclerodermia
+ sarcina
+ /indromul 6ollinger 4llison
0um se 'oate com'lica boala de reflux
gastroesofagian1
5n tim', inflama ia cronic de la ni!elul esofagului inferior 'oate duce la com'lica ii
'recum1
+ 5ngustarea esofagului #stricturi esofagiene$ 'rin formarea unei arii de esut
cicatriceal( /trictura esofagian 'oate determina dificult i de "nghi ire
+ 7lcer esofagian #o ran 'rofund a mucoasei esofagiene$ cu risc de sngerare sau
'erfora ie,
cauz&nd durere, dificultate la inghi ire(
+ 2odificri 'recanceroase ale esofagului #esofagul Barrett$ atunci c&nd a'ar ni te
'relungiri ro ietice ale mucoasei gastrice la ni!elul esofagului care sunt asociate cu risc
de cancer esofagian( .iscul de cancer este mic, dar se recomanda urmrire 'rin
endosco'ie cu bio'sii efectuate regulat 'entru a e!iden ia semne tim'urii de transformare
malign(
0um se 'oate 'une diagnosticul
*ac ! deran%eaz sim'tomele de B.34, este 'osibil ca medicul s 'oat 'un
diagnosticul numai 'e baza sim'tomelor descrise de d!s( 5n anumite situa ii "ns, medicul
ar 'utea s sugereze anumite 'roceduri i teste 'entru a 'une un diagnostic corect,
'recum1
7n tranzit baritat #radiografie cu bariu$ al tractului digesti! su'erior( )ceast
'rocedur im'lic "nghi irea unui lichid cu gust ca de cret #bariu$ care 'une "n
e!iden mucoasa tractului digesti! la radiografie i e!entuale anomalii ale
acesteia #"ngro ri, ulcere$( 8oate aduce infoma ii cu 'ri!ire la tranzitul
alimentelor #du' modul "n care bariul trece 'rin diferitele segmente digesti!e$,
inclusi! cu 'ri!ire la refluxul "n esofag( 8oate diagnostica afec iuni 'recum hernia
hiatal(
Endoscopia digesti! superioar!( .e'rezint o metod de !izualizare direct a
interiorului esofagului #'recum i stomacului i duodenului$ d!s( cu a%utorul unui
tub flexibil care este 're!zut cu o camera !ideo i cu o surs de lumin,
'ermi &nd medicului examinarea mucoasei esofagiene 'recum i, dac este
ne!oie, recoltarea unei 'robe de esut #bio'sie$ care s fie trimis 'entru
examinarea la microsco' a modificrilor celulare #examen histo'atologic$(
-otodat, endosco'ia 'oate ser!i la e!iden ierea de com'lica ii ale B.34 'recum
esofagul Barrett(
"#$metria esofagian! un test care monitorizeaz cantitatea de acid de la ni!elul
esofagului cu a%utorul unui dis'oziti! s'ecial #'h+metru$, identific&nd c&nd i c&t
tim' acidul reflueaz "n esofag( 8h+metrul este de regul un tub sub ire care se
introduce 'rin nas '&n la ni!elul esofagului, tub care este conectat la un a'arat de
"nregistrare a !aria iilor de aciditate(
%anometria un test care e!alueaz motilitatea #mi crile$ i 'resiunea la
ni!elul esofagului, 'rin 'lasarea unui cateter "n esofag 'e cale nazal(
0um se trateaz1
8rimele medicamente care se administreaz de regul "n B.34 sunt diferite ti'uri de
antiacide care neutralizeaz acidul 'e moment #dicarbocalm, maalox$, dar nu 'ot !indeca
inflama ia esofagian( 0a efecte ad!erse, acestea 'ot cauza consti'a ie sau diaree( *ac
nu ob ine i ameliorarea sim'tomelor cu aceste medicamente "n c&te!a s'tm&ni, medicul
! !a recomanda medicamente care reduc 'roducerea de acid gastric #inhibitori de 921
ranitidin, famotidin sau de 'om' de 'rotoni1 ome'razol, 'anto'razol, esome'razol$(
4fectul lor nu este at&t de ra'id 'recum al antiacidelor, dar este de mai mult durat i
sunt ca'abile s !indece inflama ia mucoasei si s 're!in a'ari ia com'lica iilor(
)lte medicamente folosite sunt acelea care "ntresc sfincterul esofagian inferior
#medicamente 'ro:inetice$ a%ut la golirea mai ra'id a stomacului i la str&ngerea
!al!ei dintre stomac i esofag(
5n situa ia "n care medicamentele nu " i mai fac efectul scontat, medicul ! 'oate
recomanda metode mai in!azi!e 'recum cele chirurgicale, cea mai cunoscut inter!en ie
chirurgical 'entru aceast afec iune fiind cea denumita fundo'licatura ;issen #'artea
su'erioar a stomacului este "nf urat "n %urul 'or iunii exterioare a esofagului inferior,
'entru a str&mta sfincterul esofagian inferior$(
2odificarea dietei i stilului de !ia
/chimbrile "n diet i "n stilul de !ia sunt la fel de im'ortante ca i medica ia(
2en inerea unei greut i normale a cor'ului sau scderea "n greutate "n cazul
'ersoanelor obeze sau su'ar'onderale( 3reutatea "n exces determin cre tertea
'resiunii "n abdomen, "m'ing&nd stomacul "n torace i cauz&nd refluarea acidului
"n esofag(
4!itarea hainelor 'rea str&mte( )cestea 'ot cauza 'resiune la ni!elul abdomenului
i slbi sfincteul esofagian inferior(
4!itarea alimentelor i buturilor care 'ot determina arsuri de regul grsimi,
'r%eli, alcool, ciocolat, ment, cea', usturoi, condimente 'icante, cafea, bauturi
carbogazoase, ro ii, citrice(
4!itarea 'ozi iei orizontale imediat du' mas( ;u ! "ntinde i "n 'at du' ce a i
m&ncat, ci a te'ta i cel 'u in < ore "nainte de a merge la culcare( 4ste bine de
asemenea s nu ! a'leca i imediat du' mese i "n general s e!ita i ridicarea de
greut i(
2odificarea 'ozi iei de dormit( *ac a!e i arsuri "n tim'ul no' ii, 'ute i "ncerca s
! folosi i de gra!ita ie i s dormi i cu ca'ul mai ridicat dec&t trunchiul
"nclin&nd 'atul sau salteaua sau adug&nd mai multe 'erne(
Evitarea fumatului. Fumatul scade presiunea i capacitatea
sfincterului esofagian Consumul de migdale crude
2igdalele crude sunt alimente alcaline, care 'ot echilibra '9+ul, "ntruc&t re'rezint o
surs bun de calciu(
Consumul de ap cald i suc de lmie
8rin consumul unei cni de a' cald i suc de lm&ie "n fiecare diminea=, cu 1>+20 de
minute "nainte de a m&nca, cor'ul "i 'oate echilibra "n mod natural ni!elul de acid(
Consumul de bicarbonat de sodiu
, lingur de bicarbonat de sodiu "ntr+o %umtate de can de a' este o solu=ie eficient
'entru ameliorarea sim'tomelor de reflux gastroesofagian(
Consumul ceaiurilor
0eaiul de tei, de ment i de schinduf 'oate a%uta la ameliorarea sim'tomelor de acid
gastroesofagian(
inferior de a func iona cores'unztor(
Refluxul gastro-esofagian
Generalitati
Sus
Vezi galerie foto
Refluxul gastro-esofagian este o afectiune datorata unei disfunctionalitati a sfincterului cardia si consta in
inchiderea incompleta a sa, ceea ce va permite continutului gastric sa urce in esofag.
Cardia este sfincterul situat la limita dintre esofag si stomac, este de forma unui inel muscular care se
comporta asemenea unei valve permitand in mod normal trecerea alimentelor si a lichidelor doar intr-un
sens: de la esofag la stomac.
Cuprins articol
1. Generalitati
. Simptome
!. Cauze
". #nvestigatii
$. %ratament
&. Complicatii
'. (e retinut)
Simptome
Sus
*rincipalele simptome sunt reprezentate de pirozis si regurgitatia acida.
- *irozis este senzatia de arsura la nivelul esofagului resimtita de +olnav retrosternal ,in spatele sternului-
cand continutul gastric se revarsa in esofag, datorita aciditatii acestuia
- Regurgitatia acida reprezinta un simptom prin care continutul lichid al stomacului poate a.unge pana in
cavitatea +ucala.
/u intotdeauna pirozisul este un simptom patologic. 0l poate aparea si sporadic in plina stare de sanatate
fara a avea o semnificatie patologica. *ersistenta pirozisului mai mult de doua saptamani poate fi considerat
ca semn al refluxului gastro-esofagian si impune investigatii suplimentare.
Refluxul gastroesofagian poate aparea la orice varsta si la am+ele sexe.
Sunt persoane ce prezinta reflux gastroesofagian fara a avea insa si pirozis, prezenta acestuia nefiind
o+ligatorie pentru a putea fi diagnosticata +oala. #n schim+ acestia pot prezenta o durere in piept nespecifica
si care nu poate fi explicata prin prezenta altei afectiuni, decat raguseala in special dimineata si eventuale
dificultati de deglutitie. 1ai poate fi perceputa si o senzatie de gat stramt si inecare dupa deglutitie, precum
si tuse uscata si respiratie dificila.
Cauze
Sus
(esi nu sunt cunoscute in totalitate elementele cauzatoare de reflux gastroesofagian, una dintre cauze ar
putea fi:
- 2ernia hiatala - aceasta are loc atunci cand o parte a stomacului ascensioneaza supradiafragmatic prin
hiatusul esofagian al diafragmului.
1ai concret, la nivelul diafragmului ,muschiul ce separa cavitatea a+dominala de cea toracica- exista un
orificiu prin care traverseaza esofagul dinspre torace spre a+domen si are denumirea de hiatus esofagian.
3cest orificiu prin suprapunerea cu cardia ,sfincterul dintre esofag si stomac- a.uta la oprirea refluxului.
Cand o parte a stomacului urca prin acest orificiu si se afla practic in cavitatea toracica secretia acida
gastrica va urca la nivelul esofagului cauzand reflux si pirozis fiind tul+urat si procesul deglutitiei.
2ernia hiatala poate aparea la pacientii de orice varsta. Se considera ca practic chiar si la persoanele
sanatoase peste $4 de ani poate aparea un mic grad de hernie hiatala.
Alti factori cauzatori de reflux gastro-esofagian sunt reprezentati de:
- consumul de alcool
- o+ezitate
- sarcina
- fumatul.
Alimente a caror consum poate provoca refluxul:
- citricele
- ciocolata
- +auturile cu cafeina
- alimentele cu continut mai mare de grasimi si pra.elile
- ceapa si usturoiul
- dulciurile mentolate
- alimentele condimentate
- sosurile cu suc de rosii utilizare la spaghetti, sosurile iuti si pizza.
Investigatii
Sus
(aca arsurile nu cedeaza in urma schim+arilor aduse modului de viata si in urma tratamentului administrat
atunci se impune o investigare paraclinica mai amanuntita prin:
- Radiografia gastroduodenala cu bariu poate evidentia anumite anomalii ale tractului digestiv precum
hernia hiatala sau semne de inflamatie severa a esofagului. 3ceasta investigatie se efectueaza prin
radiografierea a+domenului dupa ingestia de sulfat de +ariu in scopul vizualizarii conturului gastric si
esofagian prin opacifierea acestuia la razele 5. 6 iritatie esofagiana de mica intensitate nu este vizi+ila prin
aceasta investigatie7 alte leziuni - stricturi esofagiene, ulceratii, hernia hiatala, etc. - sunt vizi+ile.
- 0ndoscopia digestiva superioara are o mai mare acuratete in investigarea esofagului prin vizualizarea
directa a mucoasei acestuia si poate fi efectuata si fara internare. #ntr-o prima etapa a efectuarii acestei
investigatii doctorul va anestezia mucoasa faringeana prin pulverizarea, dintr-un flacon special, cu xilina sau
alt anestezic, in felul acesta pacientul nu mai are reflexul de voma. 0ndoscopul va patrunde prin faringele
+olnavului si va inainta prin esofag si stomac pana la nivelul duodenului putand vizualiza pe un ecran %V
imagini preluate de o microcamera.
0xplorarea imagistica prin intermediul endoscopului este de electie oferind atat posi+ilitatea de a vizualiza
direct leziunile cat si prelevarea de fragmente tisulare pentru +iopsie. 8iopsia din fragmentele prelevate
astfel are marele avanta. de a a.uta in diagnosticul diferential7 putem exclude astfel o serie de afectiuni ce
de+uteaza cu simptomatologie similara. Cand avem la dispozitie aceasta examinare, uzual nu mai sunt
necesare si alte explorari.
- 6 alta investigatie este masurarea aciditatii stomacului si esofagului pe " de ore, explorare pe care o
realizam printr-un mic tu+ ce va fi implantat in esofag. 3ceasta investigatie va fi mai utila oferindu-ne
informatii atat despre aciditatea gastroesofagiana cat si despre evolutia acesteia pe perioada a " de ore
dar nu poate insa evidentia si eventuale alte leziuni. 0ste mai rar utilizata in ultima perioada7 este utila in
special pentru a vedea daca refluxul gastroesofagian este cauza unor simptome precum 9heezing-ul
,respiratia suieratoare- si tusea uscata.
Tratament
Sus
(aca sunt prezente si persista semne precum pirozisul ,arsuri in capul pieptului si pe gat- sau alte simptome
descrise mai sus este recomanda+il sa va prezentati la un medic specializat pentru diagnosticare si
tratament de specialitate. (e preferat sa va consulte un medic specializat in aceste afectiuni cum ar fi un
gastroenterolog.
#n functie de cat de severa este afectiunea tratamentul va implica una sau mai multe masuri prin care se va
schim+a modul de viata, daca este nevoie se va administra si un tratament medicamentos sau chiar
interventie chirurgicala in cazurile cele mai grave.
Schim+arile modului de viata ce vor tre+ui facute sunt in primul rand urmatoarele:
- daca fumati sa renuntati la fumat
- sa evitati consumul de +auturi alcoolice
- sa scadeti in greutate atat cat este nevoie
- sa mancati cate putin si mai des
- tre+uie evitata vestimentatia prea stramta.
Tratamentul medicamentos
- 3ntiacidele - in cazurile in care se impune, medicul va prescrie medicamente antiacide, medicamente care
in general pot fi cumparate si fara prescriptie medicala si care au ca efect neutralizarea aciditatii gastrice. (e
asemenea pot fi administrate si medicamente antisecretorii a caror efect este de a reduce secretia acida.
1ai poate fi utila si o medicatie ce stimuleaza evacuarea gastrica prin cresterea frecventei si fortei
contractiilor musculaturii stomacului.
3ntiacidele utilizate in tratamentul +olii de reflux gastroesofagian cat si in gastrita si ulcer sunt: 1aalox,
(icar+ocalm, *epto-8ismol, etc. Sunt recomandate pentru ameliorarea simptomelor suparatoare din reflux
precum: pirozisul si regurgitatia acida. #n ma.oritatea lor aceste medicamente contin o com+inatie a trei
elemente de +aza: magneziu, calciu si aluminiu su+ forma unor hidroxizi sau +icar+onati ce au ca efect
neutralizarea acidul clorhidric gastric.
3ceasta clasa de medicamente prezinta insa si efecte adverse. 1agneziul si compusii sai pot determina
diaree sau constipatie. Sarurile de aluminiu si magneziu sunt adesea prezentate su+ forma unor com+inatii
in diverse procente ce contra+alanseaza efectul advers.
1edicamentele antiacide ce contin car+onat de calciu ca neutralizator al aciditatii gastrice pot reprezenta
totodata si o sursa de calciu pentru organism dar pot avea si efecte adverse precum constipatia.
*rin neutralizarea continutului gastric aceasta clasa de medicamente are proprietatea de a reduce leziunile
esofagiene din cadrul refluxului ,esofagita de reflux-.
- #nhi+itoare ale secretiei gastrice - antagonistii receptorilor 2 sunt o clasa de su+stante farmaceutice
extrem de utilizata in practica cu efect antisecretor pe mucoasa gastrica, avand efectul de a reduce efectiv
secretia de acid si nu doar de a o neutraliza. (in aceasta clasa fac parte urmatoarele medicamente:
Cimetidina, :amotidina, Ranitidina, etc. 3cestea in general sunt eli+erate atat pe +aza de prescriptie cat si
fara reteta. (urata tratamentului cu aceasta clasa de medicamente tre+uie sa fie de cateva saptamani. Sunt
in general +ine tolerate provocand rar efecte adverse care de cele mai multe ori sunt neinsemnate.
1a.oritatea pacientilor cu reflux gastroesofagian se trateaza eficient cu medicamente din clasa antagonistilor
receptorilor 2 ,anti- 2 -.
- #nhi+itorii pompei de protoni ,6meprazol, ;ansoprazol, *antoprazol, etc.- - sunt o categorie de
medicamente antisecretorii gastrice ce actioneaza asupra altei structuri a celulei secretoare. Sunt o clasa
mai moderna de su+stante farmaceutice si au un efect puternic, avand o eficienta superioara in tratamentul
antiulceros si totodata antireflux fata de clasa precedenta. 3cestea se eli+ereaza pe +aza de prescriptie
medicala. 0ficienta acestora este recunoscuta aproape de catre toti pacientii cu reflux gastro-esofagian cu
ameliorarea simptomelor mai rapid si mai dura+il.
- Su+stantele pro<inetice - reprezinta un alt grup de medicamente utilizat in tratamentul acestei afectiuni.
3cestea au efectul de a creste tonusul cardiei si de a stimula evacuarea gastrica prin cresterea frecventei si
fortei undelor peristaltice. Cel mai utilizat medicament din aceasta clasa este 1etoclopramidul. %re+uie
acordata ceva mai multa atentie efectelor adverse in cazul acestei clase si in special la copii la care pot
declansa efecte extrapiramidale: spasme faciale, miscari involuntare, torticolis, simptome care de regula
cedeaza la intreruperea tratamentului.
(eoarece efectele medicamentelor sunt diferite din punct de vedere al mecanismului lor farmacologic,
asocierea acestora poate creste eficienta tratamentului. (e pilda persoanele ce acuza pirozis ,arsurile pe
gat- pot lua ca tratament un medicament antiacid asociat cu un anti-2 , antiacidul avand efectul de a
neutraliza aciditatea gastrica iar antisecretorul de a reduce secretia acesteia. #nformatii suplimentare si alte
indicatii despre asocierile medicamentoase si eficienta acestora in tratamentul refluxului gastroesofagian va
oferi medicului dumneavoastra curant.
Tratamentul chirurgical
6ptiunea chirurgicala este ultima la care se poate apela in tratamentul refluxului gastroesofagian atunci
cand modificarea modului de viata si tratamentul medicamentos nu au avut eficienta.
- :undoplicatura este interventia chirurgicala frecvent practicata si considerata standard in aceasta situatie
denumita si fundoplicatura /issen dupa numele celui care a descris-o. Se realizeaza prin intermediul
interventiei chirurgicale o plicaturare a fundului stomacului in .urul cardiei ,sfincterul esogastric- ce va avea
ca efect intarirea acestuia si impiedicarea refluxului la acest nivel sau cu sau fara repararea eventualei hernii
hiatale.
- #nterventia este realiza+ila si prin intermediul laparoscopiei, modalitate prin care vor ramane cicatrici cu
mult mai mici. Se realizeaza prin intermediul unui instrumentar special si o microcamera ce este introdusa in
a+domenul pacientului putand urmari toate gesturile chirurgicale pe un ecran %V.
- :undoplicatura laparoscopica este realiza+ila la pacientii de toate varstele. Cand este practicata de catre
chirurgi experimentati in aceasta tehnica ea este la fel de eficienta ca cea realizata prin chirurgia
traditionala. 1ai mult decat atat chirurgia laparoscopica ofera avanta.ul unei mai rapide refaceri
postoperatorii cu externarea pacientului la 1-! zile postoperator si cu reluarea activitatii in 1- saptamani.
(e curand au fost testate si apro+ate noi tehnici ce au ca scop tratamentul refluxului gastroesofagian printr-
o metoda endoscopica. Se practica o intarire a sfincterului esofagian inferior realizandu-se o =insailare> cu
un material special practicata cu a.utorul endoscopului, fara sa mai fie nevoie de incizii si a+ord a+dominal.
/u sunt cunoscute deocamdata rezultatele pe termen lung ale acestei interventii.
3lte tehnici moderne realizeaza implantul unui material special care devine spongios in interiorul sfincterului
esofagian inferior, tehnica prin care se va intari functia acestuia si va evita ulterior refluxul. #mplantul se face
endoscopic prin in.ectarea su+stantei respective. Si in acest caz nu avem deocamdata rezultate pe termen
lung fiind tehnici moderne in tratamentul refluxului gastroesofagian.
Complicatii
Sus
#n cadrul acestei afectiuni pot apare grave complicatii daca nu se acorda atentia cuvenita si nu sunt luate
masuri din timp. #nflamatia cauzata de iritatia cronica a esofagului inferior de catre aciditatea gastrica poate
determina ulceratii si sangerari. #n timp esofagita cronica poate duce la stenoza cu deglutitie dificila. Celulele
mucoasei esofagiene datorita iritatiei cronice a acestora pot suferi anumite modificari ce pot duce pana la
malignizare cu dezvoltarea ulterioara a cancerului esofagian. Cercetari mai noi aduc refluxul gastro-
esofagian in discutie intre cauzele determinate ale mai multor +oli precum fi+roza pulmonara, astmul,
+ronsita, tusea cronica iritativa.
e retinut!
Sus
*irozisul este cel mai frecvent simptom al refluxului gastroesofagian.
3tunci cand o persoana acuza acest simptom mai mult de saptamani poate fi luata in discutie aceasta
afectiune.
Refluxul gastroesofagian poate fi prezent si asimptomatic fara a fi resimtita de catre pacient senzatia
neplacuta de arsuri pe gat. Sunt posi+ile alte manifestari la de+ut cum ar fi: usturimi in gat, dificultati de
deglutitie ,la inghitit-, senzatia ca alimentele se opresc in gat la inghitit, senzatie de arsura in cavitatea
+ucala, dureri in piept.
;a copii pot fi prezente varsaturile repetate, tusea si pro+lemele respiratorii.
(aca este nevoie pentru ameliorarea simptomelor o administrarea mai indelungata de saptamani a
antiacidelor, se impune un consult de specialitate - medicina interna sau gastroenterologie.
*rima etapa in tratamentul refluxului gastroesofagian este modificarea modului de viata, desi in ma.oritatea
cazurilor este nevoie si de tratament medicamentos. #nterventia chirurgicala este ultima etapa si se va apela
la aceasta numai daca nu sunt inregistrate rezultate pozitive cu tratamentul medicamentos.
Refluxul gastro-esofagian este o afectiune datorata unei disfunctionalitati a sfincterului cardia si consta in
inchiderea incompleta a sa, ceea ce va permite continutului gastric sa urce in esofag.
Cardia este sfincterul situat la limita dintre esofag si stomac, este de forma unui inel muscular care se
comporta asemenea unei valve permitand in mod normal trecerea alimentelor si a lichidelor doar intr-un
sens: de la esofag la stomac. Refluxul gastro$esofagian este o afec=iune caracterizat 'rin
regurgitarea con=inutului gastric #acidul clorhidric i sucurile gastrice$ "n esofag( 8entru
amelioarea sim'tomelor acestei boli este im'ortant i ado'tarea unui anumit regim
alimentar, care s "m'iedice refluxul acidului gastric(

&limente interzise bolnailor cu reflux gastro$esofagian

&limenta'ia pentru bolnaii cu reflux gastro$esofagian nu trebuie s includ alimente
care scad 'resiunea sfincterului esofagian, !al!a care des'arte esofagul de stomac, i care
duc "n acest fel, la regurgitarea con=inutului din stomac( 5n aceast categorie intr
alimentele grase, gtite 'rin 'r%ire, care "ngreuneaz digestia i fa!orizeaz acumularea
de suc gastric( )limentele nerecomandate 'acien=ilor cu reflux gastro+esofagian sunt1
0arnea gras #carnea de 'orc, 'ete gras, g&sc, ra=$
2ezelurile #salam, 'arizer, cren!urti, unc, tob etc$
?actate grase #iaurt gras, sm&nt&n gras, unt, br&nz gras$
/osurile #sosurile care con=in maionez, grsimi$
0iocolat #con=ine xantin, substan= care contribuie la relaxarea sfincterului
esofagian$
0oca 0ola
2ent #con=ine acizi !olati!i care @"nmoaieA i deschid !al!a care des'arte
stomacul de esofag$
0ea'a #relaxeaz sfincterul esofagian i irit esofagul$
Buturile carbogazoase
4ste interzis, de asemenea, consumul de buturi alcoolice i fumatul(

&limente recomandate bolnailor cu reflux gastro$esofagian

&limenta'ia pentru reflux gastro$esofagian trebuie s con=in 'roduse care s creasc
'resiunea asu'ra sfincterului esofagian inferior( 8roteinele sunt cunoscute 'entru aceast
'ro'rietate( )stfel, 'acien=ii cu reflux gastro+esofagian ar trebui s consume1
0arne slab #!it, 'ete, 'ui, curcan$, gtit 'rin fierbere sau la cu'tor i niciodat
'r%itB
?actate cu un con=inut sczut de grsimi #degresate sau semi+degresate$
?egume 'ros'ete #morco!i, cartofi, sfecl roie, salat !erde, =elin$
Fructe 'ros'ete sau confiate #caise, 'iersici, 'e'ene, banane, 'rune, zmeur,
ciree, !iine$(
Boala de reflux gastro$esofagian este o afec=iune caracterizat 'rin refluxul con=inutului
gastric #acidul clorhidric i sucurile gastrice$ "n esofag( .efluxul con=inutului gastric "n
esofag se 'roduce din cauza "nchiderii deficitare a sfincterului esofagian inferior #!al!a
care des'arte esofagul de stomac$( 5n mod normal, sfincterul esofagian inferior se
deschide 'entru c&te!a secunde "n tim'ul "nghi=irii( Boala de reflux gastro+esofagian se
'roduce atunci c&nd sfincterul esofagian inferior se relaxeaz "n alt moment dec&t cel al
"nghi=irii alimentelor i se men=ine deschis 'entru o 'erioad "ndelungat(
Boala de reflux gastro$esofagian este mai frec!ent du' !&rsta de 40 de ani i
afecteaz mai mult brba=ii dec&t femeile( 5n .om&nia, a'roximati! 2>C din 'o'ula=ie
sufer de boala de reflux gastro+esofagian( )ceast afec=iune este des "nt&lnit la femeile
"nsrcinate #"n 'rocent de D0C$, din cauza schimbrilor hormonale i 'resiunii crescute
din abdomen
8oala de reflux gastroesofagian se produce prin trecerea continutului acid al
stomacului in esofag, cu iritarea in timp a mucoasei sensi+ile a acestuia. 3fectiunea
este cauzata de inchiderea deficitara a sfincterului esofagian inferior, in mod normal
acesta fiind deschis doar pentru un scurt interval, in timpul inghitirii, pentru a permite
trecerea alimentelor in stomac. (aca se mentine deschis mai multa vreme, devine
posi+ila trecerea continutului gastric din stomac in esofag, manifestata prin senzatie
de arsura dureroasa retrosternala ,pe mi.locul pieptului-, aparuta la scurt timp dupa
masa, gust acru in gura, salivatie excesiva, dificultati de inghitire etc.
#n primul rand, tre+uie luate cateva simple masuri, care constau in mentinerea unei
greutati normale, evitarea hainelor stramte in .urul taliei, renuntarea la fumat si
limitarea consumului de alcool. 1esele tre+uie sa fie mai mici, consumate incet, in
liniste si ! ore dupa masa nu tre+uie sa se stea culcat,intins.
Sunt mai multe alimente care tre+uie evitate, printre care pra.elile si grasimile, sucul
de rosii, citricele si sucul de citrice, ceapa, usturoiul, menta, ciocolata, +auturile cu
cofeina, dar fiecare +olnav va tre+ui sa depisteze in timp alimentele care ii fac rau si
sa le evite. ?n efect +enefic il are ridicarea capului patului cu 1$-4 de cm, fie
punand ceva su+ picioarele patului, fie su+ saltea. Simpla ridicare pe perne nu are
efectul scontat, caci se urmareste ridicarea capului si a toracelui, nu doar a capului,
pentru prevenirea arsurilor dureroase.
*rimele medicamente la care se recurge sunt antiacidele. 3cestea neutralizeaza
aciditatea gastrica, dar nu scad secretia acida si nu vindeca mucoasa esofagiana.
3u un efect rapid , dar de scurta durata ,cam o ora-, limitat la perioada cat raman in
stomac. Se prezinta su+ diferse forme ,ta+lete, pul+eri, suspensii apoase- si se
administreaza la o ora dupa masa. 0le se pot folosi singure sau ulterior asociate cu
medicamentele care scad secretia acida. 0xista si medicamente care com+ina un
antiacid cu o su+stanta care, a.unsa in stomac, formeaza o pelicula, o +ariera care
acopera continutul stomacului si impiedica trecerea sa in esofag, dar acestea nu
sunt folosite in stadiile initiale de +oala.
(aca efectul antiacidelor nu este suficient, se apeleaza la medicamentele care reduc
secretia acida :+locantele receptorilor 2 si inhi+itorii de pompa protonica. #n formele
usoare se folosesc medicamente din grupa +locantelor receptorilor 2. Cele mai
folosite dintre acestea sunt: cimetidina, ranitidina, famotidina si nizatidina. 0le se
administreaza cu o .umatate de ora inainte de masa si seara la culcare. *ot
determina reactii adverse ca dureri de cap, ameteala, constipatie, diaree, greata,
varsaturi. Se administreaza cu prudenta in +olile hepatice si renale cronice. #nhi+itorii
de pompa protonica au un efect mai puternic, putand reduce cu @4A secretia
gastrica acida, permitand vindecarea mucoasei esofagiene iritate. Cele mai folosite
medicamente sunt omeprazolul , lansoprazolul, esomeprazolul, pantoprazolul,
ra+eprazolul. 0le se administreaza cu o ora inainte de masa. Sunt in general +ine
tolerate, avand putine reactii adverse ca dureri de cap, diaree, constipatie, +alonare,
dureri a+dominale, dar pot creste riscul de osteoporoza.
#n cazurile care nu raspund la tratament se pot folosi medicamente pro<inetice, de
tipul metoclopramid. 3cesta a.uta inchiderea sfincterului esofagian inferior si golirea
mai rapida a stomacului. Se administreaza cu o .umatate de ora inainte de masa si
seara la culcare, insa pe durata limitata, de maxim trei luni, din cauza efectelor
adverse ,ameteala, somnolenta, o+oseala, miscari necontrolate are mem+relor, fetei,
lim+ii-.