Emoii

Recunoscnd Chipuri i sentimente

mbunt irea comunicrii i via a afectiv
Revealed
Paul Ekman
Autorul
SPUS
MINCIUNI
Un ! A N C "
P R A I S "
P"N#RU
Emoii Revealed
"Nimeni din lume, a studiat expresii faciale la fel de profund ca Paul Ekman. n Emoii
Dezvluit c prezintclar, viu, !i "n modsu cel mai accesi#il fascinant o#servarea
o#servaiile cu privire la expresiile desc$is sau acoperit de emotii ne "nt%lnim toi de sute
de ori
de zi cu zi, dar adesea "neles &re!it sau nu a sec. Nu a fost o carte pe aceast tem
de astfel de &ama !i de "nele&ere de la faimoasa lui Dar'in Exprimarea emoiilor mai mult
dec%t un
secol "n urm. "
(liver )acks, autor de *nc$iul +un&sten
"Paul Ekman este unul dintre acei &%nditori rare care se pot conecta ce oamenii de stiinta
au a,at cu
ce restul dintre noi e de mirare despre "n viaa noastr de zi cu zi. Dac ai citit aceast
carte, nu vei uita
la alte persoane, "n destul de acela!i fel din nou. Emoiile Revealed este un tur de for. "
-alcolm .lad'ell, autorul din punct critic
"/nca de la Dar'in, nimeni nu a contri#uit mai mult la intele&erea noastra a modului in
care oamenii mer&
despre comunicarea emotii decat Paul Ekman. n aceast prezentare &eneral de maestru,
el analizeaz modul "n care
emoiile sunt comunicate, iar implicaiile pentru su#iecte variind de la sntatea mintal !i
relatii interpersonale la aplicarea le&ii !i violen. *n fascinant !i importante
carte. "
Ro#ert -. )apolsk0, profesor de #iolo&ie, *niversitatea )tanford, !i autor de
De ce ze#re Dont &et ulcere
"" Paul Ekman este maestru de exprimare emoional, iar acest lucru este un cont de
maiestrie de sale
domeniu. El c$iar su&ereaz modul "n care putem folosi concluziile cu privire la expresii
emotionale pentru a &$ida !i
"m#unti vieile noastre. "
1osep$ /.eDoux, profesor de !tiine neuronale, *niversitatea din Ne' 2ork, !i autor
de
3uto sinoptic !i "creierul emotional
"4e o plcere de a avea Paul Ekman, un pionier de analiz detaliat facial, s ne a5ute s
vedem ce
alii simt. "
6rans de 7aal, profesor de psi$olo&ie, *niversitatea Emor0, !i autor de
3pe !i -aster )us$i
"Emoiile Revealed vitrine Paul Ekman a patruzeci de ani de cercetare academic !i de
mare, com
mon sens, oferind o ima&ine fascinant !i extrem de util vieii noastre emotionale. "
1o$n 4leese
"Emoiile Revealed" va lsa toat lumea care cite!te mai inteli&ent despre viaa lor
emoional.
. . . *n fermector sunet $art,, sntoas "n lumea emoiilor, &$idul perfect. "
Daniel .oleman, autorul de inteli&enta emotionala
PSI$%&%'I"
IS(N )*+),)*-.-,*/
,.,))
0 -+)+), )-.-,1
4(N+/N*3RE 83 483PE+3 639:
*mplut cu cercetare revolutionara, /8
anecdote luminatin&, !i exerciii, Emo
9// Revealed este o practic, mintedesc$idere,
!i potenial de explorare viatasc$im#are de
!tiin !i de sine.
P3*8 Ekman este un profesor de psi$olo&ie la
Departamentul de Psi$iatrie de la *niver
tatea din 4alifornia -edical )c$ool, )an 6rancisco,
4isco. *n expert pe expresie, ;ziolo&ie
de emoie, !i interpersonale "n!elciune, el
a primit multe onoruri, mai ales
Distin&uis$ed stiinti;c 3'ard 4ontri#uia
de 3merican Ps0c$olo&ical 3ssociation,
!i este autorul sau editorul de treisprezece previ
cri apoas, inclusiv )pune minciuni. El este un fre
consultant o#li&atiei pe expresia emoional a
a&enii &uvernamentale, cum ar ; 6</,
4/3, !i 3+6, avocai, 5udectori, p%n !i po
pduc$i, !i pentru corporaii, inclusiv ani
informaii studiouri Pixar !i /ndustrial 8i&$t and
-a&ie. El locuie!te "n 4alifornia de Nord.
6oto&ra;i sacou = >??@ Paul Ekman
Desi&n 5ac$eta de 8isa 60fe
'''.emotionsrevealed.com
'''.$enr0$olt.com
+imes <ooks
Aenr0 Aolt and 4ompan0
BBC 7est BDt$ )treet
Ne' 2ork, Ne' 2ork B??BB
)>C.??
E @F.GCH4anada
% e2plorare fascinant de modul 3n care
am interpreta i de e2perien
emo ii* i cum o putem 3mbunt i
aptitudini de emotionale o
psiholo4 de pionierat
4e declan!eaz emoiiI 4um Docs corpul nostru
semnal pentru alii dac suntem un pic "n 5os sau
profund "ndurerat, suprat sau furiosI Putea
am s "nvee s distin& "ntre un politicos
z%m#et !i un lucru autenticI Putem "ntradevr
controla vreodat emoiile noastreI Expert de renume
"n comunicarea nonver#al Paul Ekman
a condus o rena!tere "n stiinti;ca nostru su#
"n picioare de emotii, a#ordarea doar aceste
"ntre#ri. 3cum, el asam#leaz cercetare #is
!i teorii "n Emoiile Revealed, un cuprinztor,
privire cuprinztoare la viaa emoional uman.
<az%nduse pe teren Ekman a inves
de pori expresii faciale universale "n
)tatele *nite, 1aponia, <razilia, !i Papua Noua
.uineea, analiza de Pro&noz a spitalelor
pacientii Pital pe #aza lor emoional atti
nea, !i zeci de alte studii, Emoii
Revealed exploreaz evolutiv !i s
esene $avioral de furie, tristete, teama, sur
Premiul, dez&ust, dispre, !i fericire. Pentru
;ecare emoie, Ekman a descrie universal
teme c stranse sentimentele noastre, auto
Reaciile tematice care se desf!oar "n microsecunde,
onds, !i aciunile care sunt de fapt "n
controlul nostru.
Ekman apoi ne duce pe un tur vizual al
)emnalele unic ;ecare emoie lui, explorarea
unele dintre cele mai su#tile !i u!or de dor de ex
presiunile care poate semnala atunci c%nd o persoan
este
"ncepe doar pentru a simi o emoie sau poate ;
"ncearc sl suprime. De "nvare pentru a identi;ca
emoiile "n stadii incipiente sau c%nd
sunt mascate poate "m#unti comunicarea noastr
cu oameni "ntro varietate de situaii, at%t la
acas !i la locul de munc, !i s ne a5ute pentru a
&estiona
propriile reacii emoionale.
4ontinuare "n plat /napoi
?J?@
e asemenea5 prin PAU& " 6 M A N
Spune minciuni
7ata de Man
e ce copii &ie
"mo ii
Revealed
Emoii
Revealed
R"CUN%SC8N
Chipuri i
A N
7""&IN'S
&A
M(UN9#9 IR"A
&*am 7 "
C % M M U N I C A # I % N
" M % # I % N A &
Paul ":man
TIMES
H E R N Y
H O L T
A N D
CARTI
.
N E W
Y O R K
C O M P A N Y
+imes <ooks
Aenr0 Aolt and 4ompan0K )R8
Editorii din BDFF
BBC 7est BDt$ )treet
Ne' 2ork, Ne' 2ork B??BB
Aenr0 Aolt L este o marc "nre&istrat a lui Aenr0 Aolt and 4ompan0, 884.
4op0ri&$t = >??@ de ctre Paul Ekman
+oate drepturile rezervate.
Distri#uit "n 4anada de ctre A< 6enn !i 4ompan0 8td.
<i#lioteca 4on&resului 4atalo&areainpu#licare de date
Ekman, Paul.
Emoiile a relevatM recunoa!terea feelor !i sentimentele pentru a "m#unti comunicarea !i
viaa sentimental H Paul Ekman . B Ed,
p.. cm.
/nclude index.
/)<N ?D?C?N>NCF
B. Expresie, >. Emoii. @. 4omunicare interpersonal. / titlul.
<6CGB. E@C >??@
BC>.Jdc>B>??>?>G?@F
Aenr0 Aolt cri sunt disponi#ile pentru promotii speciale !i prime.
Pentru detalii de contactM Director, piee speciale.
Prima ediie >??@
Proiectat de De##ie .lasserman
+iprit "n )tatele *nite ale 3mericii
B? G
D N F
C J @ >
B
Pentru (ert (oothe5 Steve 7oote5 &;nne $uffman5 Steve $;man5
Mart; 6at<5 Steve 6oslo=5 >ac: Maser5 Moll; %liveri5 (ett;
Pic:ett5 "li Rubinstein5 Stan Schneider5 >o; Schulterbrandt5
$ussain #uma5 i &ou ?ienc:o=s:i de la National
Institutul de Sanatate Mintala
i
Robert Semer i &eo Sie4el
-ulumiri xi
/ntroducere xiii
B. Emoiile "n culturi B
>. 4%nd am devenit emotionalaI BN
@. )c$im#area 4e am devenit emoional Despre @D
J. 4omportament emoional C>
C. +ristee !i 3&on0 D>
F. 6urie BB?
N. )urpriza !i frica BJD
D. Dez&ust !i dispre BN>
G. Emoiile plcute BG?
4(N48*O/EM
3NEP3M
N(+E
>JB
4ondiii de via cu Emotion >B@
Readin& 6aces>BG de testare
4RED/+E ilustrare > C F
/NDEP >CD
-ulumiri
*nii dintre oamenii de la /nstitutul National de )anatate -intala a
care aceast carte este dedicat a avut un interes "n cariera mea de spate
c%nd am fost un student a#solvent "nceput "n BGCC. De alii
"n ultimii ani. 3cesta a fost un intervalBGCC uimitor de >??> de
"ncura5are, consiliere, !i, "n primii ani, credina considera#il. Eu
nu ar ; devenit un psi$olo& de cercetare, un profesor universitar,
)(R, !i nu sar ; a,at ce scriu despre lor fr
a5utor. )crierea acestei cri a fost susinut de )enior )cientist
Premiul Q?C-A?F?G>.
Dedic aceast carte, de asemenea, la doi unc$i din partea mamei, 8eo )ie&el
si de re&retatul Ro#ert )emer. 4%nd am fost optsprezece ani, ne5udecat, !i pentru
prima data pe cont propriu "n lume, care mia permis s!i continue
educaia mea. 4ondiie sine Rua non.
7all0 6riesen !i am lucrat "mpreun timp de douzeci !i cinci ani. 3proape toate
de cercetare care scriu despre am fcut "mpreun. )unt recunosctor pentru su
a5utor !i prietenie. David 8ittsc$'a&er oferit foarte util sftui
pe de con;&urare foto&ra;c am folosit pentru foto&ra;i Evei care apar "n
capitolele C la G. Eva 6iica mea a avut r#dare !i talent
pentru a face feele care apar "n aceast carte !i mai multe mii care
8am "mpu!cat. 7anda -atsu#a0as$i, care a fost asistentul meu pentru mai mult de
douzeci !i cinci ani, a or&anizat textul !i referinele. David Ro&ers
au fcut manipulri ima&ine P$otos$op !i a fost de mare a5utor "n &et
+in& permisiunile pentru foto&ra;i comerciale.
Psi$olo&ii Ric$ard 8azarus !i P$ilip )$aver mia dat a5utor
feed#ackul pe un proiect de prima 5umtate a acestei cri. P$il, de asemenea,
furnizat, editare detaliate linie e;ciente !i provocri utile
&%ndirea mea. 6ilozof Aelena 4ronin a "ncura5at !i provocare
contestaii mult de &%ndirea mea. Psi$iatrul <o# R0nearson !i
psi$olo&ii Nanc0 EtcoS !i <er0l )c$iS mia dat su&estii utile,
#oat pe un proiect mai devreme. Printre muli elevi, care mia dat
feed#ackul, 1enn0 <eers !i .retc$en 8ovas au fost deose#it de &eneros
cu timpul lor. Prietenii mei <ill 7illiams !i Paul Qaufman au dat
mi su&estii utile !i critici.
+o#0 -und0, acum editor al 3tlanticului de pres la 8ondra, "ntro urec$e,
lier "ncarnare ma "ncura5at s extind domeniul de aplicare al meu
eforturi !i pentru a a#orda pro#lemeleam lua "n considerare "n capitolele > p%n
la J.
4laudia )ors#0 furnizate critic, su&estie, !i de a a5uta editoriale "n
un proiect mai devreme, !i editorul meu de la +imes <ooks, Ro#in Dennis, a fost
de foarte mare a5utor "n a face presiuni mine s ia "n considerare pro#lemele
uneori ne&li5ate
!i a contri#uit unele de editare linie ;n. 3&entul meu Ro#ert 8esc$er are
a fost o surs minunat de "ncura5are !i consiliere.
Introducere
Emoiile determina calitatea vieii noastre. Ele apar "n ;ecare
Relaia ne pas, la locul de munc, "n prieteniile noastre, "n
relaiile cu mem#rii familiei, !i "n cele mai intime relaii
nave. Ele pot salva vieile noastre, dar ele pot provoca, de asemenea, daune reale.
Ei pot s ne fac s acionm "n moduri care credem c sunt realiste !i
corespunztoare, dar emoiile noastre poate duce, de asemenea, s acioneze "n
moduri noi
Re&ret teri#il dup aceea.
Daca seful tau ar critica raportul ai crezut c ar ;
lauda, ai reaciona cu fric !i a devenit supus mai de&ra# dec%t
apra munca taI 3r c v prote5a de la ru "n continuare, sau
ar putea ; "neles &re!it ceea ce a fost p%n laI 3i putea ascunde
ceea ce ai simit !i "act profesional"I De ce ar ; seful tau
z%m#et atunci c%nd ea a "nceput s vor#eascI 3r putea ; savureaz perspectiva
mestecat te afar, sau ar putea ; faptul c z%m#et de 5enaI 3r putea
z%m#etul ei au fost menite s v asi&urI )unt toate z%m#e!te la felI
Dac ar ; s se confrunte cu soul dumneavoastr cu descoperirea unui mare
ac$iziiona c nu a discutat cu tine, !tii dac acesta
a fost fric sau dez&ust el a artat, sau "n cazul "n care el a fost tras pe fata el arat
atunci c%nd el este "n a!teptare "n ceea ce el nume!te "dvs. prea emoional compor
/(R "I Nu te simi emoii la fel cum o face el, "n acela!i mod
alte persoane facI Nu te superi sau tem sau trist despre pro#lemele
care nu par s deran5eze pe alii, !i este ceva ce se poate face
despre astaI
Trei s te superi dac ar ; s auzi dvs. de !aisprezece ani
6iica vine acas la dou ore dup stin&erea eiI 4e ar ;
declan!a furiaM ar ; frica pe care o simi de ;ecare dat c%nd
veri;cat ceasul !i a dat seama c ea nu a sunat a spus
ar ; t%rziu, sau somnai pierdut de a!teptare pentru ei s vin acasI
n dimineaa urmtoare, c%nd ai vor#it cu ea despre asta, ai con
control furia ta at%t de #ine ca ea s cred c "ntradevr nui pasa
despre stare de asediu, sau ar ; ea vedea furia "n#u!it !i devine
defensivI 3i putea s !tii de privirea de pe c$ipul ei, dac ea a fost
5enat, vinovat, sau un pic s;dtorI
3m scris aceast carte pentru a oferi rspunsuri la aceste "ntre#ri. -eu
)copul este de a a5uta cititorii s "nelea& mai #ine !i de a "m#unti lor emoional
via. nc m uime!te faptul c, p%n foarte recent amatat oameni de stiinta
!i laici !tia at%t de puin despre emoie, av%nd "n vedere importana sa "n
vieile noastre. Dar este "n natura de emoie sine, care nu ar ;
!tiu pe deplin modul "n care emoiile ne in,ueneaz !i cum s recunoasc lor
semne "n noi "n!ine !i altele, toate pro#lemele am explicat "n aceast carte.
Emoiile pot, !i de multe ori nu, "ncepe foarte repede, at%t de repede, "n
6aptul, c sinele nostru con!tient nu particip la sau c$iar martor
ceea ce "n mintea noastr declan!eaz o emoie "n orice moment special.
4 viteza poate salva vieile noastre "ntro situaie de ur&en, dar poate, de asemenea,
ruina
viaa noastr atunci c%nd ne reactioneaza. Nu avem mai mult control asupra a ceea ce
am devenit emoional despre, dar este posi#il, de!i nu este u!or, pentru a
face unele modi;cri "n ceea ce declan!eaz emoiile noastre !i cum ne
se comport atunci c%nd suntem emoional.
3m studiat emoie pentru mai mult de patruzeci de ani, concentr%nduse
"n primul r%nd pe expresie !i, mai recent, asupra ;ziolo&iei
emoie. 3m examinat pacienti de psi$iatrie, persoane normale,
adulilor, !i unii copii, "n aceast ar !i "n multe alte ri,
atunci c%nd au exa&erat, underreact, reacioneaz inadecvat, mint, !i spune
adevrul. 4apitolul B, "Emoiile dincolo de culturi," descrie acest
cercetare, platforma de care vor#esc.
n capitolul >, pun "ntre#areaM De ce nu am devenit emoional
atunci c%nd facemI Dac suntem de a sc$im#a ceea ce am devenit emoional despre,
tre#uie s !tim rspunsul la aceast "ntre#are. 4e declan!eaz ;ecare dintre
emoiile noastreI Putem elimina un anumit aler&enI Dac soul nostru spune
noi suntem luai traseu lun& pentru a a5un&e la destinaia noastr, suprare
sau c$iar furie poate ;er#e "n noi de la a ; re&izat !i av%nd
perspicacitatea noastr de conducere criticat. De ce nu am putea accepta informaii
+/(N fr a o#ine emotionalaI De ce nu se a5un&e la noiI Putem
sc$im#a astfel "nc%t astfel de pro#leme minore nu ne face emotionalaI 3ceste
pro#leme sunt discutate "n capitolul >, "4%nd am devenit emo
ionalI "
n capitolul @ am explica cum !i c%nd putem sc$im#a ceea ce am
devin emoional despre. Primul pas este de a identi;ca ;er#inte emo
declanseaza internaionale care s ne fac s acionm "n moduri care le re&retm
ulterior. Noi
De asemenea, tre#uie s ;e capa#il s identi;ce dac un anumit aler&en se "nt%mpl
s reziste sc$im#rii sau s ;e mai u!or sl#it. Nu va ; "ntotdeauna suc
procedai, dar putem, prin intele&erea modului emoional declanseaza
devin sta#ilit, avea o !ans mai #un de a sc$im#a ceea ce am
devin emoional despre.
n capitolul J, am explica cum EPPRE)emoionale rspunsurine
)/(N, aciunile !i &%ndurile, sunt or&anizate. Putem &estiona iritare
+/(N a!a c nu apare "n vocea noastr sau arata pe fata noastraI De ce nu
uneori simt ca !i cum emoiile noastre sunt un tren fu&ar, !i ca
de!i nu avem nici un control asupra lorI Noi nu avem o !ans
dac nu putem deveni mai con!tieni de c%nd suntem acioneaz emoie
aliat, de foarte multe ori nu suntem constienti p%n o#iecte cineva la ceea ce am
au fcut, sau p%n c%nd vom re,ecta mai t%rziu. 4apitolul J explic modul "n care
putem
devin mai ateni la emoiile noastre a!a cum le avem deci nu este o
posi#ilitatea de a se comporta emoional "n mod constructiv.
Pentru a reduce episoade emoionale distructive !i de a spori construcie
episoade emoionale tive, avem nevoie s cunoa!tem povestea de ;ecare emoie,
ceea ce ;ecare emoie este de aproximativ. De "nvare a declan!atoare pentru ;ecare
emo
+/(N, cele pe care le "mpart cu alii !i cei care sunt unic nostru
propriu, am putea ; capa#ili de a diminua impactul lor, sau cel puin a,a de ce
unele dintre declanseaza emotie sunt at%t de puternice "nc%t rezist orice
"ncercarea de a diminua controlul asupra vieilor noastre. 6iecare emoie, de
asemenea, .en
ereaza un model unic de senzatii in corpul nostru. De a deveni <E+
+ER familiarizat cu aceste senzatii, putem deveni con!tieni devreme
su;cient "n rspunsul nostru emoional c avem o !ans de a
ale&e, dac ne place, ;e pentru a mer&e "mpreun sau interfera cu emoie.
6iecare emoie are, de asemenea, semnale unice, ;ind cel identi;cat "n
faa !i vocea. Exist "nc multe de cercetare pentru a face pe vocal
semnalele emotionale, dar foto&ra;ile prevzute "n capitolele pe
;ecare emoie arat expresiile cele mai su#tile, u!ordedor faciale
ca semnal atunci c%nd o emoie este doar "nceputul sau atunci c%nd este spri
apsat. 4u capacitatea de a identi;ca emotiile timpuriu, am putea ; <E+
ter capa#il s se ocupe de oameni "ntro varietate de situaii !i de a &estiona
propriile rspunsuri emoionale la sentimentele lor.
4apitole separate descrie tristee !i suferin Ucapitolul CK, furie
U4apitolul FK, surpriza si frica Ucapitolul NK, dez&ust !i dispre
U4apitolul DK, precum !i multe tipuri de #ucurie Ucapitolul GK, cu sec
9// care acoperM
V cele mai comune declanseaza speci;ce pentru emoia
V funcia de emoie, cum ne serve!te, !i cum se poate
dune "n necazuri
V modul "n care este implicat emoie "n tul#urri mentale
V exercitii care va "m#unti con!tientizarea cititorului de corporale
senzaii implicate "n emoie, cresc%nd posi#ilitatea ca
4ititorii vor putea s alea& modul "n care acestea acioneaz atunci c%nd acestea sunt
emoionale
V foto&ra;i de cea mai su#til semn de emoie "n altele, astfel "nc%t
cititorii vor ; mai con!tieni de modul "n care alii se simt
V o explicaie a modului de a folosi aceste informatii cu privire la modul "n care ot$
ER) se simt in relatiile la locul de munc, "n familie,
!i "n prietenii
3nexa ofer un test v poate lua "nainte de a citi
carte pentru a a,a c%t de #ine v sunt capa#ili s recunoasc faciale su#tile
expresii. )ar putea dori s ia din nou acest test atunci c%nd ai terminat
cartea pentru a vedea dac sau "m#untit.
)ar putea "ntre#a de ce una dintre emotiile pe care sunt curios
despre nu apare "n aceast carte. 3m ales pentru a descrie
emoiile pe care le cunoa!tem sunt universale, cu experien de ctre toate ;inele
umane.
1ena, vina, ru!inea, !i invidia sunt pro#a#il universale, dar eu
sau concentrat "n sc$im# asupra emoiilor care au clar universal
expresii. 3m discuta despre dra&oste "n capitolul referitor la emoii plcuteW T/(
lie, ura, &elozia !i "n capitolul despre furie.
Xtiina este "nc cercet%nd moduri de ;ecare dintre noi experimenteaz
emoiilede ce unii dintre noi au mai intens emoional expe
ences, sau au tendinta de a deveni emoional rapid!i "nc$eia
carte cu ceea ce suntem de "nvare, ceea ce am putea "nva, !i cum te
Putei utiliza aceste informaii "n propria ta via.
Este &reu de a supraestima importana emoiilor "n viaa noastr.
-entorul meu, re&retatul )ilvan +omkins, a declarat emoiile sunt ceea ce moti
vate vieile noastre. Noi or&anizm vieile noastre pentru a maximiza experiena de
emoii pozitive !i pentru a minimiza experiena ne&ativ emo
9//. Noi nu reu!esc "ntotdeauna, dar asta este ceea ce "ncercm s facem. El
a susinut c emoie motiveaz toate importante de ale&erile pe care le fac.
)cris "n BGF>, un moment "n care emoiile au fost complet ne&li5ate
"n !tiinele comportamentale, )ilvan exa&erat pro#lema, pentru si&uran
pot exista alte motive. Dar emoiile sunt importante, foarte impor
important "n vieile noastre.
Emoiile pot trece peste ceea ce ma5oritatea psi$olo&ilor au destul de simplu,
o#sedat considerate mai puternice motive fundamentale care
conduce vieile noastreM foame, sex, !i dorina de a supravieui. (amenii nu vor
m%nca
dac ei cred c sin&urul aliment disponi#il este dez&ustator. Ele pot c$iar
muri, de!i alte persoane ar putea considera c aceea!i &ustoas m%ncare.
+riumf emoie peste unitatea de foameY 3petitului sexual este notori
ousl0 vulnera#il la interferene de emotii. ( persoan poate
nu "ncercai contact sexual din cauza interferenelor de fric sau
dez&ust, sau nu poate ; niciodat "n msur s ;nalizeze un act sexual. Emoie tri
ump$s asupra apetitului sexualY Xi disperare poate coplesi c$iar va
de a tri, motiv%nd o sinucidere. Emoiile triumf peste voina de a triY
Pune pur !i simplu, oamenii doresc s ;e fericii, !i cele mai multe dintre noi nu
doresc
de a experimenta teama, furie, dez&ust, tristete, durere sau dac nu este "n
limitele "n si&uran a unui teatru sau "ntre copertele unui roman. 4u toate acestea,
a!a cum voi explica mai t%rziu, nu am putea tri fr aceste emoiiW
Pro#lema este cum s trim mai #ine cu ei.
@
Emoii
Peste
4ulturile
3m inclus "n aceast carte tot ce am
au a,at despre emoie "n ultimii patruzeci de ani, care cred c
poate ; de a5utor "n "m#untirea vieii emoional propria. 4ele mai multe din ceea
ce
3m scris este susinut de propria mea de experimente !tiini;ce sau
4ercetarea a altor oameni de stiinta emoie, dar nu totul. Propria mea
cercetare special a fost de a dezvolta expertiza "n citire !i msurare
expresii faciale de emotii. Ec$ipat astfel, am fost "n stare s
vedea pe feele de strini, prieteni, !i de mem#ri, su#
tleties c aproape toat lumea rateaza, !i prin asta "nseamn c am
"nvat mult mai mult dec%t am avut "nc timp pentru a dovedi
prin experimente. 4%nd ceea ce scriu se #azeaz doar pe o#servaiile mele,
o#servaiile, am o#servat c prin expresii cum ar ; "3m o#servat," "Eu cred,"
"-i se pare ...." Xi c%nd scriu pe #aza !tiini;c experiena
mente 4itez din notele de su#sol de cercetare speci;ce de spri5inire a ceea ce spun eu.
( mare parte din ceea ce am scris "n aceast carte a fost in,uenat de meu
)tudiile crossculturale ale expresiei faciale. Dovezile sc$im#at de
niciodat punctul meu de psi$olo&ie, "n &eneral, !i de emoie, "n special.
3ceste constatari, "n locuri diverse cum ar ; Papua Noua .uinee, Re&atul *nit
)tatele, 1aponia, <razilia, 3r&entina, /ndonezia, !i fosta *niune )ovietic
*niunea, mau determinat s dezvolte ideile mele cu privire la natura de emoie.
8a "nceputul cercetrilor mele la sf%r!itul anilor BGC?, nu a fost c$iar "n
/N+ERE)3+E "n expresia facial. 3cesta a fost mi!crile m%inilor
care a atras interesul meu. -etoda mea de clasi;care mi!cri ale m%inilor
distin&e nevrotic la pacientii cu depresie ps0c$oticall0, !i
artat c%t de mult pacientii im#unatatit de treatment.B /n
"nceputul anilor BGF? nu a fost c$iar un instrument de direct !i precis mea
sur de multe ori se sc$im# rapid mi!cri complexe, faciale a;!ate
de la pacientii cu depresie. 3m avut nici o idee de unde s "ncep, !i a!a am
nu a fcuto. Douzeci !i cinci de ani mai t%rziu, dup ce am dezvoltat un instrument
pentru mea
sur mi!care facial, mam "ntors la acele ;lme pacientului !i
dez&ropat descoperiri importante, pe care am descris "n capitolul C.
Nu cred c ma! ; mutat accentul meu de cercetare pentru a facial
expresie !i emoie "n BGFC, dac nu ar ; fost pentru dou linii de
noroc. Prin )erendipit0 3dvanced Researc$ Pro5ects 3&enc0
U3RP3K al Departamentului 3prrii mia dat un &rant de a face cross
studii culturale de comportament nonver#al. Nu am solicitat acordarea, dar
din cauza unui scandalun proiect de cercetare sunt utilizate pentru a camu,a
3ctivitateao contrainsur&en proiect ma5or 3RP3 a fost anulat
!i #ani "n #u&et pentru aceasta a tre#uit s ;e c$eltuite pe parcursul anului ;scal
pe de cercetare de peste mri, !i la ceva noncontroversial. Din "nt%mplare
/ sa "nt%mplat s mear& "n #iroul unui om care avea s!i petreac
fonduri. El a fost cstorit cu o femeie din +$ailanda !i a fost impresionat
de diferenele de comunicare nonver#ala. El a vrut s
a,a ce a fost universal !i ceea ce a fost cultural varia#il. 3m fost
reticeni la "nceput, dar nu am putut pleca de provocare.
3m inceput proiectul crezand ca expresie !i &est au fost
deprins social !i cultural varia#il, la fel !i &rupul iniial
de oameni am cerut sfatul, -ar&aret -ead, .re&or0 <ateson,
Ed'ard Aall, Ra0 <ird'$istell, !i 4$arles (s&ood. -iam amintit c
4$arles Dar'in a fcut a;rmaia opus, dar am fost at%t de con
convin!i c a &re!it c nu sa deran5at s citeasc cartea sa.
3l doilea accident vascular cere#ral de noroc a fost "ndeplinirea +omkins )ilvan. El a
avut
doar scris dou cri despre emotie in care a pretins c
expresii faciale au fost "nnscut !i universal la speciei noastre, dar el
nu a avut nici o dovad s susin a;rmaiile sale. Nu cred c a! mai
au citit crile sale sau sa "nt%lnit cu el, dac nu am avea dou articole prezentate
asupra comportamentului nonver#al la acela!i 5urnal, "n acela!i timp,
)ilvan este un studiu al fetei, a mea un studiu de corp movement.>
3m fost foarte impresionat de profunzimea !i amploarea lui )ilvan
&%ndire, dar am crezut c el a fost, pro#a#il, &re!it "n credina lui, cum ar ;
8ui Dar'in, c expresiile au fost "nnscut !i, prin urmare, universal. 3m fost
"nc%ntat c au existat dou pri la ar&umentul, c nu a fost
doar Dar'in, care a scris o sut de ani "n urm, care sau opus
-ead, <ateson, <ird'$istell, !i Aall. Nu a fost o pro#lem mort. 3colo
a fost un ar&ument real "ntre oamenii de !tiin de renume, stat mai mareW !i
Eu, la v%rsta de treizeci de ani, a avut ocazia, !i ;nanarea, pentru a "ncerca s
set
+8El o dat !i pentru totdeaunaM sunt expresii universal, sau sunt ele, cum ar ;
83N
&a#aritul, speci;ce ;ecrei culturiI /rezisti#ilY Eu c$iar numi psa cine
sau dovedit a ; corect, de!i eu nu cred c ar ; )ilvan. Z
n primul studiu am aratat foto&ra;i de oameni "n cinci
culturi4$ile, 3r&entina, <razilia, 1aponia !i )tatele *nite ale 3mericii,
!i lea cerut s 5udece ceea ce emoie a fost prezentat "n ;ecare facial
expresie. -a5oritatea "n ;ecare cultur a fost de acord, su&er%nd c
expresii ar putea ; "ntradevr universal.@ 4arrol /zard, un alt ps0
psi$olo& care a fost informat de ctre )ilvan, !i a fost de lucru "n alte
culturi, a fcut aproape acela!i experiment !i a primit acela!i results.J
+omkins nu a spus nici unul din noi despre cellalt, ceva ce
neau respins iniial atunci c%nd am a,at c nu fceam asta
lucreaz sin&uri, dar a fost mai #ine pentru !tiin care dou independente
cercetatorii au descoperit acela!i lucru. )e pare c Dar'in a avut dreptate.
Nu a fost o pro#lemM 4um putem au descoperit ca oamenii
din mai multe culturi diferite, a fost de acord cu privire la ceea ce a fost emoie
prezentate "ntro expresie atunci c%nd at%t de muli oameni inteli&ente crezut
doar
opusulI 3cesta nu a fost doar cltorii care au susinut c
expresii ale 5aponeze sau c$ineze sau alte culturale
&rupul a avut "nelesuri foarte diferite. <ird'$istell, un respectat
antropolo& care au specializat "n studiul de exprimare !i
&est Uun prote5at al lui -ar&aret -eadK, a scris c el
a#andonat ideile lui Dar'in, c%nd a descoperit c, "n multe cul
rite culturi oameni z%m#it c%nd au fost a;rmaia un$app0.C <ird'$istell lui
se potrivesc de vedere care a dominat antropolo&ie cultural !i de cele mai
multe
Z 3m &asit exact opusul a ceea ce am crezut ca ar descoperi. 3sta este ideal. 4onstatarile <e$avioral )cience
sunt mai credi#ile atunci c%nd a contracara, mai de&ra# dec%t s con;rme a!teptrile omului de !tiin. n cele mai
multe domenii de
!tiina este exact opusul, rezultatele sunt mult mai de "ncredere, dac acestea au fost prevzute din timp. 4 este
deoarece posi#ilitatea de prtinire sau de eroare este veri;cat de ctre tradiia de oameni de stiinta repeta unul altuia
experimente pentru a vedea dac ei vor o#ine acelea!i rezultate. Din pcate, aceast tradiie nu exist "n RAE
!tiine comportamentale. Experimentele sunt rareori repetate, ;e de ctre om de !tiin care a fcut iniial de lucru
sau de alii. 6r aceast protecie, oamenii de stiinta de comportament sunt mult mai vulnera#ile la &sirea
involuntar
doar ceea ce dorii s &sii.
psi$olo&ie, nimic important punct de vedere social, cum ar ; emoional
expresii, tre#uie s ;e produs de "nvare, !i, prin urmare, di
ferent "n ;ecare cultur.
3m "mpcat constatarile noastre ca expresii sunt universale, cu <ird
o#servare '$istell de modul "n care acestea difer de la o cultur la alta
venind cu ideea de a a;!a re&uli. 3cestea, am propus, sunt
social "nvat, de multe ori cultural diferit, re&uli cu privire la &estionarea
ment de expresie, despre care se poate demonstra ce emoie la care
!i atunci c%nd pot face acest lucru. 3cesta este motivul pentru care, "n cele mai multe
concursuri sportive pu#lice
pierzatorul nu arat tristeea !i dezam&irea el sau ea
se simte. Re&uli de a;!are sunt "ncorporate "n printelui "ndemnul".et
c z%m#etul de pe faa ta. "3ceste re&uli pot dicta c vom diminua,
exa&era, ascunde complet, sau masca de exprimare a emoiei noi
sunt feelin&.F
3m testat aceast formulare "ntro serie de studii care au artat c
c%nd sin&ur 1aponezi !i americani a;!at aceea!i expresie facial
)/(N rspuns la a vedea ;lme de c$irur&ie !i de accidente, dar atunci c%nd
un om de stiinta sttea cu ei ca au vizionat ;lme, 5aponez
mai mult dec%t americanii mascat expresii ne&ative, cu un z%m#et.
n expresii particulare, "nnscute, "n pu#lic, a reu!it expressions.N
3v%nd "n vedere c este un comportament pu#lic care antropolo&i !i cel mai de
cltorie
ers o#serva, am avut explicaia mea !i dovezi ale funcionrii sale. n
contrast, sim#olic &esturi, cum ar ; da din cap da, capul
se a&it nu, !i 3(Q &est, sunt "ntradevr, cultura, speci;c.D 3ici
<ird'$istell, -ead, iar cele mai multe alti oameni de stiinta de comportament au avut
dreptate,
de!i sau "n!elat cu privire la expresii faciale de emotie.
Nu a fost o porti de scpare, !i dac a! putea vedea, deci sar putea <ird'$istell
!i -ead, care stiam ca va cuta pentru orice mod de a demite meu
constatri. +oi oamenii pe care "i U!i /zardK au studiat sar ; "nvat
sensul expresiilor faciale occidentale de vizionarea 4$arlie
4$aplin !i 1o$n 7a0ne pe ecran ;lm !i tu# de televiziune.
nvarea din massmedia sau "n contact cu persoane din alte
culturi ar putea explica de ce oameni din culturi diferite au avut
a fost de acord cu privire la emoiile prezentate "n foto&ra;ile mele de caucazieni.
3m nevoie de o cultur vizual izolat, unde oamenii au vzut nici o
;lme, nici televiziune, nici reviste, !i puine, dac este cazul, din afar. Dac
au crezut c acelea!i emoii au fost prezentate "n setul meu de facial
foto&ra;i expresie ca oamenii din 4$ile, 3r&entina, <razilia,
1aponia !i )tatele *nite ale 3mericii, miar ; #tut "n cuie.
/ntrarea mea la o cultur epoca de piatr a fost 4arleton .a5d[\ek un neu
rolo&ist care au fost de lucru pentru mai mult de un deceniu "n astfel de izo
locuri, stipulate "n zonele muntoase din Papua Noua .uinee. El a fost "ncercat
pentru a &si cauza unei #oli ciudate, Quru, care a fost ucis de
5umtate din oamenii din una dintre aceste culturi. (amenii au crezut c a fost
din cauza vr5itorie. 4%nd am a5uns pe scena, .a5dusek !tia de5a
c a fost din cauza unui virus lent, un virus care incu#area timp de muli ani
inainte de orice simptome devin evidente U)/D3 este un astfel de virusK. El
"nc nu !tiu cum au fost transmise. U)a dovedit a ; canni
#alism. 3ce!ti oameni nu au mancat du!manii lor, care ar ; mai
suscepti#ile de a ; "n stare #un de sntate "n cazul "n care au murit "n lupt. 3u
m%ncat numai
prietenii lor care au murit de un fel de #oal, muli dintre ei de la
Quru. Ei nui &teasc "nainte de a m%nca, deci #oli au fost u!or
a trecut pe. .a5dusek c%iva ani mai t%rziu, a c%!ti&at Premiul No#el pentru
descoperirea virusurilor lente.K
Din fericire, .a5dusek dat seama c culturile epocii de piatr ar ;
disprea "n cur%nd, asa ca a luat mai mult de o sut de mii de metri de
de ;lm ;lme ale vieii de zi cu zi a oamenilor din ;ecare din cele dou
culturi. El nu a uitat la ;lme, ea ar ; luat
aproape !ase sptm%ni pentru a uitate o dat la ;lmele sale de ace!ti oameni.
3stai
c%nd am venit.
/ncantati ca cineva a avut un motiv !tiini;c pentru care doresc s
examina ;lmele sale, el a "mprumutatmi copii, iar cole&ul meu 7all0 6riesen
!i am petrecut !ase luni le examina cu atenie. 6ilmele con
le conin dou dovezi foarte convin&toare de universalitatea facial
expresii de emotie. n primul r%nd, nu am vzut o expresie necunoscut
)ion. n cazul "n care expresiile faciale sunt complet "nvat, atunci acestea izolat
oamenii ar ; aratat expresii noi, cele noi nu au vzut
"nainte. Nu au nici unul.
3cesta era "nc posi#il ca aceste expresii familiare ar putea ; semnale
de diferite emotii. Dar "n timp ce ;lmele nu au evideniat "ntotdeauna
ceea ce sa "nt%mplat "nainte sau dup o expresie, atunci c%nd au fcut, au con
con;rmat interpretrile noastre. Dac expresii semnala emotii diferite "n
;ecare cultur, apoi totalul afar, cu nici o familiaritate cu cultura,
nu ar ; fost capa#il s interpreteze expresiile corect.
3m "ncercat s m &%ndesc cum <ird'$istell !i -ead ar contesta aceast
susin. -iam ima&inat c sar spune, "Nu conteaz c nu exist
orice expresii noi, cele pe care leai vzut "ntradevr a avut diferite medie
cldirilor. 8eai luat drept c ai fost avertizat de ctre sociale
contextul "n care au avut loc. Nai vzuto expresie
scos din ceea ce se "nt%mpla "nainte, dup aceea, sau "n acela!i
timp. Dac ai avea, nu ar ; !tiut ce expresiile
"nsemnat. "Pentru a umple acest &ol, am adus )ilvan de Est
4oasta de a petrece o sptm%n la la#oratorul meu.
nainte de a veni noi editat ;lme a!a c sar vedea doar
expresie "n sine, scoase din contextul social, doar foto&ra;i closeup
de o fata. )ilvan nu a avut pro#leme la toate. 6iecare dintre su interpretare
9// se potrivesc contextului social ca nu a vazut. 4e e mai mult, el !tia
exact cum a a5uns informaia. 7all0 !i am putut simi ceea ce
mesa5 emotionant a fost transmis de ctre ;ecare expresie, dar noastr $otr%re
mente sau #azat intuitiv, noi, de o#icei, nu a putut preciza exact
ceea ce "n faa purtat mesa5ul daca nu a fost un z%m#et. )ilvan
a mers p%n la ;lmul pe ecran !i a su#liniat exact care )PE
mi!cri musculare ;ce semnalat emoie.
3m, de asemenea, lau "ntre#at de impresia sa de ansam#lu a acestor dou culturi.
*n &rup a spus el prea destul de prietenos. 4ellalt a fost exploziv "n
furia lor, extrem de suspicios dac nu paranoic "n caracter, !i $omo
sexuale. 3 fost 3n&a c el a fost descrie. 4ontul su se potrivesc ce
Ni sa spus de ctre .a5d[\ek care a lucrat cu ei. Ei au avut
(;cialii australieni au atacat "n mod repetat, care au "ncercat s menin o &uver
staie vernul acolo. Ei au fost cunoscute de ctre vecinii lor pentru lor
suspiciune feroce. Xi oamenii au dus o viata $omosexuali p%n "n momentul
de cstorie. 4%iva ani mai t%rziu, antropolo&ul /rineu Ei#lEi#esfeldt
literalmente tre#uit s fu& pentru viaa lui c%nd a "ncercat s lucreze cu ei.
Dup acea "nt%lnire am decis sa ma dedic studiului de facial
expresie. 3! mer&e la Noua .uinee !i s "ncercai s o#inei pro#e la sup
Portul atunci ceea ce am !tiut s ;e adevrat, c cel puin unele expresii faciale
de emoie sunt universale. Xi a! lucra pentru a dezvolta un o#iectiv
modalitate de a msura comportamentul facial, astfel "nc%t orice om de !tiin ar
putea "n mod o#iectiv
deriv din mi!carea fetei ce )ilvan putut vedea at%t de acut.
+%rziu "n BGFN mam dus la est Ai&$lands de )ud pentru a face cercetare
pe oamenii aceea, care a trit "n sate mici, "mpr!tiate pe o eleva
aplicare a !apte mii de metri. Nu !tiam lim#a 6ore, dar
cu a5utorul a c%iva #iei care au invatat Pid&in dintro misiune,
!coal 3r0, am putea mer&e de la en&lez la Pid&in la 6ore !i "napoi
din nou. 3m adus cu mine poze cu expresii faciale, cea mai mare parte a
/ma&ini am fost dat de ctre )ilvan pentru studiile mele de !tiin de carte cul
+ures. U-ai 5os pe pa&ina G sunt trei exemple.K 3m adus, de asemenea, foto
&ra;ce ale unor oameni 6oream selectat din ;lm
6ilmul, &andinduse ca ar putea avea pro#leme de interpretare a expresiilor
artat de caucazieni. 4$iar iam "n&ri5orat de faptul c acestea ar putea s nu ;e "n
msur s
"nele&e foto&ra;i de la toate, nu au vzut nici "nainte. *nele
3ntropolo&ii au a;rmat mai devreme c oamenii care nu au vzut
foto&ra;i tre#uit s "nvee cum s le interpreteze. n primplan nu a avut nici
astfel de pro#lem, de!i, ei au "neles imediat foto
&ra;ce, !i nu prea s fac mai mult de o diferen ce
naionalitate persoana a fost, 6ore sau american. Pro#lema a fost
ceea ce leam cerut s fac.
Ei au o lim# scris, a!a c nu lear putea cere s ale&ei un
cuv%nt dintro list care se potrivesc emoie prezentat. Dac ar ; s le citesc o
8ista de cuvinte emoie, miar tre#ui s v facei &ri5i dac acestea
a adus aminte de lista, iar dac ordinea "n care cuvintele au fost
cite!te in,uenat ale&erea lor. n sc$im# leam cerut s fac o
poveste despre ;ecare expresie faciala. ")punemi ce se "nt%mpl acum,
ceea ce sa "nt%mplat "nainte de a face aceast persoan prezint aceast expresie, !i
ceea ce se va "nt%mpla "n continuare. "3 fost ca tra&erea dini. Eu nu sunt
si&ur dac acesta a fost procesul de traducere, sau faptul c acestea
au nici o idee despre ceea ce a fost am vrut sa aud sau de ce am vrut s
face acest lucru. Poate face povesti despre strini fost doar o
lucru 6ore nu a fcut.
3m primit pove!tile mele, dar a fost nevoie de ;ecare persoan o mulime de timp
pentru a da
mi ;ecare poveste. Ei !i cu mine am fost epuizat dup ;ecare sesiune. Nu
toate acestea, am avut nici o lips de voluntari, de!i #nuiesc
cuv%ntul a fost c ceea ce am cerut nu a fost u!or de fcut. 3 existat o
stimulent puternic s se uite la foto&ra;ile meleM am dat ;ecare persoan
;e un spun sau un pac$et de i&ri pentru a a5uta mine. Ei au avut
nu spun, a!a c a fost foarte apreciate. Ei au crescut propria tutunul lor, care
au fumat "n conducte, dar preau s plac i&rile mai #ine.
4ele mai multe dintre pove!tile lor se potrivesc emoie ;ecare foto&ra;e se
presupune c
descris. De exemplu, atunci c%nd se uit la o ima&ine reprezent%nd ceea ce
oameni din culturile alfa#etizai 5udecat ca tristee, .uineea Nou
cele mai multe ori a spus c copilul persoanei a murit. Dar povestiri
Procedura a fost ciudat, !i dovedind c a povesti diferite se potrivesc o
special emoie nu va ; o sarcin u!oar. 3m !tiut c tre#uie sl fac
altfel, dar nu !tiam cum.
3m ;lmat de asemenea expresii spontane !i a fost capa#il de a captura aspectul
de #ucurie c%nd oamenii dintrun alt sat din apropiere "nt%lnit prietenii lor. Eu
situaii aran5ate pentru a provoca emoii. 3m "nre&istrat doi #r#ai 5oc
instrumentele muzicale, iar apoi am ;lmat surprinde si incanta lor
atunci c%nd pentru prima dat au auzit vocile !i muzica lor s ias din
un reportofon. 4$iar iam "n5un&$iat un #iat cu un cuit de cauciuc am adus
cu mine, ca aparatul meu ;lm "nre&istrat rspunsul su !i reaciile
de prietenii lui. Ei au crezut c a fost o &lum #un. U3m avut #unul sim
nu "ncercai acest truc cu unul dintre #r#ai.K 3stfel de clipuri de ;lm nu a putut
servesc ca dovad mea, pentru cele comise de prere c expresiile
difer "n ;ecare cultur ar putea ar&umenta "ntotdeauna am selectat doar cei puini
ocazii c%nd au fost prezentate expresii universale.
3m plecat Noua .uinee dup o luni, nu o decizie de c%teva &reu
pentru c miera foame de conversaie, ceva ce nu ar ; putut
cu oricare dintre aceste persoane, precum !i pentru produse alimentare, deoarece am
fcut o &re!eal
de &%ndire miar place s mn%nce preparate din #uctria local. /&name !i unele
lucru asemntor parte din sparan&$el am aruncai crescut destul de
o#ositor. 3 fost o aventur, cel mai interesant din viaa mea, dar
3m fost "nc "n&ri5orat de faptul c nu am putut pentru a o#ine dovezi de;nitive.
Xtiam c aceast cultur nu va rm%ne izolat mult mai mult, !i acolo
Nu au fost multe altele, cum ar ; "nc lsat "n lume.
napoi acas, am dat peste o te$nica care psi$olo&ul 1o$n
Das$iel au folosit "n BG@? pentru a studia cat de #ine copii mici
ar putea interpreta expresii faciale. Erau prea tineri pentru a citi, astfel
el nu lear putea da o list de cuvinte din care s alea&. n sc$im#
de cer%ndule pentru a face o poveste, a!a cum am fcut "n Ne'
.uineeaDas$iel le citeasc o poveste inteli&ent !i lea artat un set
de ima&ini. +ot ce tre#uiau s fac era ale&e unul care se potrivesc povestea. Eu
!tia c va lucra pentru mine. -am dus la pove!ti noi
.uineea a fcut "n sus, cules de poveste care a fost dat cel mai
adesea pentru ;ecare tip de exprimare emoional. Ei au fost destul de sim
P8EM "prietenii lui H ei au venit !i s H el este fericit, el H ea este furios !i
pe cale de a lupta, lui H copilul ei a murit !i el H ea se simte foarte trist, el H ea este
uita la ceva el H ea displace, sau el H ea se uita la ceva
care miroase ur%t, el H ea este c$iar acum uita la ceva nou !i
nea!teptat. "
Nu a fost o pro#lema cu cele mai frecvente poveste de fric, despre
pericolul reprezentat de un porc sl#atic. 3 tre#uit sl sc$im#e pentru a reduce
sansa ca aceasta ar ; relevant s surpriz sau furie. 3 mers ca
aceastaM ") H el se a, "n ei H lui casa sin&ur, !i nu exist nici o
altceva "n localitate. Nu exist nici un cuit, topor, sau arcul !i s&eata "n
casa. *n porc sl#atic este "n picioare "n u!a casei, !i omul
U6emeieK, se uita la porc !i este foarte fric de ea. Porcul are
a fost "n picioare "n u! pentru c%teva minute, iar persoana este
uita la ea foarte fric, iar porcul nu se va muta departe de u!
!i el H ea este fric de porc el H ea va musca. "
3m alctuit seturi de trei ima&ini, care ar ; indicat "n timp ce unul
din pove!tile a fost citit Ude exemplu, apare de mai 5osK. )u#iectul
ar tre#ui doar s punct la ima&ine. Balctuite multe seturi de pic
mice, nu am vrut nici o ima&ine, care apar de mai multe ori, astfel "nc%t
3le&erea persoanei nu ar ; de excludereM "($, c a fost
unul care a murit copilul, !i c a fost cel care am spus ca a fost
pe cale de a lupta, astfel "nc%t aceasta tre#uie s ;e una de porc. "
-am "ntors "n Noua .uinee t%rziu "n BGFD, cu pietre mele !i Pic
turile si o ec$ipa de cole&i pentru a a5uta la str%n&erea data.G Udata aceasta
3m adus, de asemenea, alimente conservate.K ntoarcerea noastr a fost anunat, cred,
pentru c "n afar de .a5dusek !i re&izorul su, Ric$ard )orenson
U4are a fost de mare a5utor pentru mine "n anul anteriorK, foarte puini din afar
vizitat vreodat, !i c$iar mai puine "ntors. 3m fcut cltorie la unele satele
8a&es, dar odat ce sa a,at c ceea ce am cerut a fost foarte
u!or de fcut, oamenii din satele departe au "nceput s vin la noi.
8ea plcut sarcina !i au fost din nou "nc%ntat cu spun !i
i&ri.
3m avut &ri5 deose#it pentru a se asi&ura c nimeni din &rupul nostru ar
involuntar v%rful de pe su#iecte cu privire la care ima&inea a fost corect
unul. )eturile de ima&ini au fost montate pe pa&ini transparente, cu
un numr de cod scris pe partea din spate de ;ecare ima&ine care ar putea ;
vzut din partea din spate a pa&inii. Noi nu !tiam, !i a fcut un
punctul de a nu a,a, care codurile de mers cu ;ecare expresie.
n sc$im# o pa&in ar ; "ntors spre su#iect, aran5ate astfel "nc%t
persoana care scrie 5os rspunsurile nu ar ; "n msur pentru a vedea
partea din fa a pa&inii. Povestea sar ; citit, su#iectul ar dori
la ima&inea, !i unul dintre noi ar scrie numrul de cod pentru
ima&inea su#iectul a ales. Z
n spaiul de doar cateva saptamani am vazut mai mult de trei sute
oameni, aproximativ @ la sut din aceast cultur, !i mai mult dec%t su;cient pentru a
analiza statistic. Rezultatele au fost foarte clare pentru fericire,
furie, dez&ust, !i de tristee. +eama si surpriza nu au fost distinse
unii de la alii, atunci c%nd oamenii au auzit povestea frica, ei la fel de
de multe ori ales o surpriza ca o expresie fric, !i acela!i lucru era adevrat
c%nd au auzit povestea surpriza. Dar frica si surpriza au fost dis
tin&uis$ed de furie, dez&ust, tristete, si fericire. Pentru aceasta zi am
Nu !tiu de ce frica si surpriza nu au fost distinse la ;ecare
altele. 3r ; putut ; o pro#lem cu pove!ti, sau ar putea avea
a fost c aceste dou emoii sunt at%t de des amestecate "n aceste per
viaa P8E c acestea nu se distin&. n culturile !tiin de carte fric !i
)urpriza se deose#esc de ;ecare ot$er.B?
+oate, cu excepia douzeci !i trei dintre su#iecii no!tri au vzut nici ;lme, tele
viziune, sau foto&ra;i, ei nici nu au vor#it nici "neleas en&lez
Z n ciuda in&ri5irilor pe care le au, una dintre cele comise de prere c expresiile sunt "nvate !i nu
"nnscut a fost de a solicita cincisprezece ani mai t%rziu, pe care lear putea avea "ntrun fel avertizat su#iectele
noastre despre
care ima&ine s alea&. El nu !tia cum, el a crezut c tre#uie s ai#, pentru c el ar putea nici s renune
an&a5amentul su la convin&erea c expresiile sunt culturi speci;ce.
sau Pid&in, nu a trit "n orice acord de Test sau de &uvern
ora!, !i niciodat nu a lucrat pentru un caucazian. Douzeci !i trei
excepii avut toate ;lmele vzute, vor#ea en&leza, !i au participat la un
!coal misionar pentru mai mult de un an. Nu au existat diferene
"ntre ma5oritatea su#iecilor care au prea puin contact cu
"n afara lumii !i puinii care au avut, nici nu au existat diferene
"ntre #r#ai !i femei.
3m fcut un experiment mai mult, care nu a fost la fel de u!or pentru noi su#
cente. *nul dintre vor#itori Pid&in le citesc una dintre pove!tile !i
lea cerut s arate ce fata lor ar arta dac acestea au fost
persoana "n poveste. 3m ;lmat nou oameni care fac acest lucru, nici una dintre
care au participat la primul studiu. De casete video needitate
sau dovedit a studenti din 3merica. Dac expresiile erau
culturaspeci;ce, atunci ace!ti studeni nu ar ; "n msur s
interpreteze corect expresiile. Dar americanii idencorect
;cate emoie "n afar de frica si surpriza reprezint, "n cazul "n care
au fost la fel de pro#a#il pentru a apela frica sau surpriza prezint, la fel ca noi
.uineea. 3ici sunt patru exemple de .uineea Nou ipostaze de
emoie.
IS#RAC I"
SAN"SS
AN'"R
e<4ust
3m anuntat constatarile noastre, la antropolo&ie naional anual
conferin "n BGFG. -ulti au fost nemultumiti cu ceea ce am &sit.
Ei au fost ferm convin!i c comportamentul uman este tot $rni !i
nici natura, expresii tre#uie s ;e diferit "n ;ecare cultur, "n ciuda mea
dovezi. 6aptul c miam &sit de fapt, diferenele culturale "n
administrare de expresii faciale "n 5aponez american mea
)tudiul nu a fost su;cient de #un.
4el mai #un mod de a risipi "ndoielile lor ar ; s repetai "ntre&ul
studieze "ntro alt cultur preliterate, izolat. n mod ideal, altcineva
ar tre#ui s o fac, de preferin pe cineva care a vrut s demonstreze m "nele&ei
&re!it. Dac
o astfel de persoan a &sit ceea ce am constatat, c ar ; extrem de
consolida cazul nostru. Din cauza unui alt accident vascular cere#ral de noroc,
antropice,
polo&ist Qarl Aeider facut doar asta.
Aeiderau "ntors de cur%nd din c$eltuielile c%iva ani de studiu,
/N. Dani, un alt &rup izolat "n ceea ce se nume!te acum Test
/rian, o parte din /ndonesia.BB Aeider mia spus c tre#uie s ;e ceva
nere&ul cu cercetarea mea, deoarece Dani nu avea nici mcar cuvinte
pentru emotii. -am oferit si dea toate materialele mele de cercetare !i
invatal cum a rula experimentul data viitoare sa "ntors la
Dani. Rezultatele sale replicate perfect concluziile mele, c$iar p%n la
incapacitatea de a distin&e "ntre team !i surprise.B>
4u toate acestea, nu toate antropolo&i sunt convins, c$iar !i astzi.
Xi exist c%teva psi$olo&i, "n primul r%nd cei "n cauz cu
lim#, care se pl%n& c munca noastr "n culturile analfa#ete, unde am
a cerut oamenilor s identi;ce cuv%ntul emoie care se potrivesc cu expresii,
nu accept universale, deoarece cuvintele pentru ;ecare emoie nu
au traduceri perfecte. 4um emotiile sunt reprezentate "n lim#a
Este, desi&ur, produs al culturii, mai de&ra# dec%t evoluie. Dar, "n
)tudii de acum mai mult de douzeci de !tiin de carte de Test !i de Est cul
mice, $otr%ri pronunate de ctre ma5oritatea "n ;ecare cultur cu privire la
ce emoie este prezentat "ntro expresie este aceea!i. n ciuda
pro#leme de traducere, nu a existat niciodat o situaie "n care
ma5oritatea "n dou culturi atri#uie o emoie diferit a aceleia!i
expresie. Niciodat. Xi, desi&ur, rezultatele noastre nu sunt limitate la
studii "n care oamenii au avut pentru a etic$eta o foto&ra;e cu un sin&ur
cuv%nt. n Noua .uinee am folosit povesti despre un eveniment emoional. Noi
au, de asemenea, le pune emoii. Xi "n 1aponia, am masurat de fapt,
comportament facial sine, art%nd c atunci c%nd oamenii erau sin&uri "n acela!i
musc$ii faciali sa mutat la vizionarea unui ;lm de neplcut dac
persoana a fost 5aponez sau american.
*n alt critic discreditat noastre de cercetare "n Noua .uinee, deoarece noi
Povestiri folosite descriu o situaie social "n loc de o sin&ur 'ords.B@ 3cest
4riticul presupune c emoiile sunt cuvinte, care, desi&ur, acestea sunt
Nu. 4uvintele sunt reprezentri de emotii, nu, emotiile le
"n!i!i. Emoia este un proces, un anumit tip de evaluare automat
in,uenat de trecutul nostru evolutiv !i personal, "n ceea ce simim
c ceva important pentru #unstarea noastr are loc, !i un set de
modi;cri ;ziolo&ice !i comportamente emotionale "ncepe s se ocupe de
situaia. 4uvintele sunt o modalitate de a face cu emoiile noastre, !i noi folosim
cuvinte atunci c%nd emoional, dar nu putem reduce emoie la cuvinte.
Nimeni nu !tie exact ce mesa5 vom a5un&e "n mod automat atunci c%nd
vom vedea expresia facial cuiva. <nuiesc c cuvinte precum furia sau
frica nu sunt mesa5ele transmise de o#icei atunci c%nd suntem "n situaia,
+/(N. Noi folosim aceste cuvinte atunci c%nd vor#im despre emotii. -ai des
mesa5ul pe care "l o#ine este mai mult ca ceea ce am avut "n pove!tile noastre, nu o
cuv%nt a#stract, ci un sentiment de ceea ce acea persoan este de &%nd s fac "n
continuare
sau ceea ce face persoana sa se simta emoie.
*n alt tip destul de diferite de dovezi spri5in, de asemenea, lui Dar'in
susin c expresiile faciale sunt universale, un produs al nostru evoluie
+/(N. Dac expresii nu tre#uie s ;e "nvat, atunci cei care sunt
nascut or# din nastere ar tre#ui s manifeste expresii similare cu cele
persoanelor cu pro#leme de vedere. ( serie de studii au fost efectuate pe
ultimii !aizeci ani, !i "n mod repetat c este ceea ce a fost descoperit, "n spe
ales pentru spontan facial expressions.BJ
Descoperirile noastre ecoculturale a furnizat un impuls pentru a cauta raspunsuri
la o serie de alte "ntre#ri cu privire la expresii facialeM 4%te
Expresiile pot face oameniiI Nu expresii furniza exacte sau
informaii "n!eltoareI Este ;ecare mi!care a fetei un semn al unei
emoieI Pot oamenii mint cu feele lor, precum !i cu cuvintele lorI
Nu a fost at%t de multe de fcut, at%t de mult pentru a a,a. 3cum exist
Rspunsurile la toate aceste "ntre#ri, !i mai mult.
3m descoperit c%t de multe expresii, o fata poate face, mai mult de
zece miiY!i identi;cat pe cei care par a ; cele mai 4EN
4entral la emoii. -ai mult de douzeci de ani "n urm, 7all0 6riesen !i
3m scris primul atlas de fata, o descriere sistematic "n cuvinte,
foto&ra;i !i ;lme, de modul "n care s msoare mi!care facial "n
termeni anatomici. 4a parte a acestei lucrri a tre#uit s "nvee cum s fac
;ecare mi!care mu!c$i pe fata mea. *neori, pentru a veri;ca dac
mi!carea am fost de luare a fost determinat de un anumit mu!c$i, am pus un
acul prin piele de fata mea pentru a stimula electric !i con
tractul mu!c$iul produce o expresie. n BGND, instrumentul nostru pentru mea
sur sistemul de codi;care faaciune 6acial U634)K, a fost
pu#licat !i este acum utilizat de sute de oameni de !tiin "n 5urul
din lume pentru a masura miscarile faciale, si oameni de stiinta de calculator sunt
zor de lucru cu privire la modul de a face acest lucru msurarea automat !i
speed0.BC
Eu am folosit de la )istemul de codi;care aciune faciala pentru a studia mii de
Nisipurile de foto&ra;i !i zeci de mii de ;lmat sau de ;lmat
expresii faciale, de msurare ;ecare mi!care musculare "n ;ecare
expresie. 3m "nvat despre emoie prin msurarea Expres
)/(N de pacienti de psi$iatrie si expresiile de pacienti cu
B3
#oala coronariana. 3m studiat oamenii normali, atunci c%nd
apar la emisiunile de !tiri, cum ar ; 4NN !i "n experimente "n mea la#o
rator0 "n care am provocat emoii.
n ultimii douzeci de ani am cola#orat cu alte anc$etatorii la
a,a ce se "nt%mpl "n interiorul corpului !i "n creier atunci c%nd un
Expresia emoional apare pe fata. 3!a cum exist diferite
expresii de furie, team, dez&ust, !i de tristee, se pare c exist
diferite pro;le de modi;cri ;ziolo&ice "n or&anele corpului care
&enera sentimente unice pentru ;ecare emoie. Xtiina este doar acum deter
minier din modelele de activitate a creierului care stau la #aza ;ecare emotion.BF
*tilizarea sistemului 6acial aciune codi;care am identi;cat
semne faciale care trdeaz o minciun. 4eea ce am numit expresii micro,
mi!cri faciale foarte rapide cu o durat mai mic de o cincime de secunda, sunt
o surs important de scur&ere, dezvluind o emoie o persoan este
"ncearc s!i ascund. ( expresie fals poate ; dat "ntrun numr de
moduriM de o#icei este foarte u!or asimetric, !i "i lipse!te ;neea
"n modul "n care ,uxurile de pe !i de pe fata. -unca mea pe minciuna are
mia adus "n contact cu 5udectori, polii!ti, avocai, 6</, 4/3,
3+6, !i a&eniile similare din unele ri prietene. 3m "nvat
toate aceste persoane cum sa mai exact a determina dac o persoan
este sincer sau mincinos. 3cest lucru are, de asemenea mia dat !ansa de a studia
expresiile faciale si emotiile de spioni, asasini, delapidatori,
uci&a!i, lideri naionale strine, !i altele pe care un profesor
nu ar ; normal encounter.BN
4%nd am fost mai mult de 5umtate prin scris aceast carte, am avut
posi#ilitatea de a petrece cinci zile discutarea emoii distructive
cu )anctitatea )a, Dalai 8ama. 3u fost alte !ase parti
pantalonioameni de stiinta si ;loso;, care au prezentat ideile lor !i
alturat "n discussion.BD de "nvare despre munca lor !i de ascultare
la discuiile mia oferit cu idei noi, care am "ncorporat
evaluat "n aceast carte. Pentru prima oar am a,at despre ti#etan
Tedere #udist de emoie, o perspectiv foarte diferit de cea
pe care le deinem "n (ccident. 3m fost uimit s constate c ideile am avut
a fost scris despre "n capitolele > !i @ au fost compati#ile cu
Tedere #udist, "n parte, !i punctul de vedere #udist su&erat extensii
!i ra;namente de ideile mele, care ma condus la rescrie aceste capitole
extensiv. 4ele mai multe dintre toate, am "nvat de la )anctitatea )a, Dalai
8ama, pe mai multe nivele diferite, de la experien la intelec
+ual, !i cred c cartea a #ene;ciat de learnin&.BG mea 3cest
nu este o carte despre o vedere #udist de emoie, dar eu ocazie,
alieze puncte menioneaz de suprapunere, !i ori c%nd aceast "nt%lnire
st%rnit anumite perspective.
*na dintre cele mai active noi domenii de cercetare este pe creier mecanisme
nisme de emotion.>? 4e scriu este informat de faptul c locul de munc, dar noi
Nu !tiu "nc su;cient despre creier pentru a raspunde la multe dintre "ntre#ri,
9// 3m discutat "n aceast carte. Noi nu !tim multe despre emoional
comportament, su;cient pentru a oferi rspunsuri la unele dintre cele mai centrale
"ntre#ri cu privire la rolul emoiilor "n viaa noastr de zi cu zi. 4eea ce am
scrie "n urmtoarele capitole se #azeaz "n principal pe cercetarea mea pe
comportamentul emoional, dup ce a examinat "n detaliu ;ne ceea ce vad oamenii
face "n multe situaii emoionale diferite "n multe diferite cul
mice, si, de "nvare de care, ceea ce cred c oamenii tre#uie s !tie "n
Pentru a "nele&e emoiile lor mai #ine.
De!i cercetarea mea !i concluziile altora constituie #aza
pentru ceea ce am descris "n aceast carte, am a5uns dincolo de ceea ce are
a fost dovedit !tiini;c pentru a include, de asemenea, ceea ce cred a ; adevrat
dar nu este "nc dovedit. 3m a#ordat unele dintre pro#lemele le&ate
care cred c oamenii care caut s "m#unteasc viaa lor emoional doresc
s !tie. Pre&tirea aceasta carte mia dat noi "nele&eri de
emoii, !i sper c va face acela!i lucru pentru tine.
.
4%nd
3m devenit
EmoionalI
( mare parte din timp, pentru unii oameni
tot timpul, emotiile noastre ne servesc #ine, prin mo#ilizarea ne ocupm
cu ceea ce este mai important "n via !i oferindune mai multe di
rite tipuri de #ucurie. Dar, uneori, emoiile noastre ne a5un&e "n
pro#leme. 3sta se "nt%mpl atunci c%nd reaciile noastre emoionale sunt nepotrivite
m%ncat, "ntrunul din cele trei moduriM )ar putea simi !i arta emoie dreapta
dar la intensitate &re!it, de exemplu, "n&ri5orarea a fost 5usti;cat, dar am overre
acionat !i sau "n&rozit. )au am putea simi emoia adecvat, dar
am &resit arata, de exemplu, m%nia noastr a fost 5usti;cat, dar recur&%nd
la tratamentul silenios a fost contraproductiv !i copilresc. n cap
+ER J am descris modul "n care putem sc$im#a aceste primele dou /N3P
&istrarea emoional intensitatea reactiilor&re!it sau direcia &re!it a
exprima emoie. 3ici !i "n capitolul @ am lua "n considerare un al treilea
tip de reacie emoional nepotrivit, una care este mai &reu de
sc$im#a !i unul care este c$iar mai ru dec%t primele dou. Nu e c nostru
Reacia este prea intensa, nici c modul nostru de exprimare este incorectW
este c suntem senzaie de emoie cu totul &re!it. Pro#lema
nu este c avem prea fricos, sau c am "n mod &re!it a artatW
Pro#lema este, a!a cum ne dm seama dup aceea, c noi nu ar ; tre#uit s
fric deloc.
De ce ar ; declan!at o emoie nepotrivitI Putem !ter&e
un declan!ator emoional complet, deci, de exemplu, atunci c%nd cineva
reduceri "n faa noastr, "n conformitate nu te superiI )au am putea sc$im#a
reacia noastr emoional, astfel "nc%t am devenit amuzat sau dispreuitoare
nu atunci c%nd cineva reduceri furioase "n linieI Dac nu putem !ter&e sau
sc$im#a reactia emotionala la un tri&&er, putem cel puin s sl#easc sale
putere a!a c nu reacioneaz nepotrivitI
3ceste "ntre#ri nu ar aprea dac am reacionat toi la fel
atunci c%nd sa "nt%mplat ceva, dac ;ecare eveniment declan!at acela!i emo
+/(N "n toat lumea. n mod clar c nu este cazulM unii oameni se tem
de "nlimi, altele nu sunt, unii oameni depl%ns moartea
Printesa Diana ca !i cum ar ; fost rud de aproape, "n timp ce altele
nu ar ; psat. 4u toate acestea, exist unele declan!eaz care nu &enereaz
aceea!i emoie "n toat lumea, accidente de masina aproapedor, de exemplu,
declan!a invaria#il un moment de team. 4um se "nt%mpl acest lucruI 4um
;ecare dintre noi do#%ndi propriul set unic de declan!eaz emoionale !i de la
acela!i timp, au aceea!i reacie emoional oricine altcineva nu a
alte declan!eazI 3proape toat lumea se simte fric "n cazul "n care scaunul de su#
picioare
"n #rusc se pra#useste, dar unii oameni se tem de z#or "n aer,
avioane !i altele nu sunt. mprt!im unele declan!eaz, la fel cum ne "mprt!i
expresiile pentru ;ecare emoie, dar exist factori declan!atori care nu sunt
numai cultur speci;ce, acestea sunt individuale speci;ce. 4um ne
do#%ndi emoie declan!eaz pe care dorim nu am aveaI 3cestea sunt
"ntre#rile 3cest capitol. +re#uie s !tii rspunsurile
"nainte de a putea a#orda pro#lema practic tratate "n urmtoarea
4apitolul dac putem sc$im#a ceea ce declan!eaz emoiile noastre.
Rspunsul la aceste "ntre#ri este di;cil pentru c nu putem privi in interiorul
capul unei persoane de a &si rspunsuri, nici, a!a cum voi explica mai t%rziu, putem
&si "ntotdeauna rspunsurile pur !i simplu prin a cere oamenilor de ce sau atunci c%nd
se emoional. Exist te$nici de ima&istica cere#rala, cum ar ; funcia
ional ima&istica prin rezonanta ma&netica U/R- fK, "n care capul este
plasate "n interiorul o #o#in ma&netic !i ima&ini sunt produse de activ
parti ale creierului mai mult de doua perioade de trei secunde. Din pcate,
c este mult prea mult timp pentru a studia modul "n care "ncepe emoii, pentru c ei
de multe ori "ncepe "n mai puin de o secund. Xi c$iar dac f R-N avea dreptul
Rezoluia timp, nu near da o perspectiv mult, deoarece pur !i simplu
identi;c structuri ale creierului sunt active, nu ceea ce este activitatea.
n timp ce dovezile stiinti;ce nu exist "nc pentru a oferi ;nal
Rspunsurile la aceste "ntre#ri cu privire la modul "n care declanseaza emotie se
sta#i
sta#ilit "n creierul nostru !i dac putem !ter&ele, !i poate ;
zeci de ani "nainte de a exista rspunsuri, unele aproximri pot ;
face pe #aza examinarea atent a modului "n care !i atunci c%nd oamenii
se comporta emotional. Rspunsurile pot su&era, "n timp ce tentativ, poate
ne a5uta sa se ocupe mai #ine cu propriile emoii !i reacii emoionale
9// altora.
Noi nu devin emoional despre tot, nu suntem "n
prindere de emoie tot timpul. Emoiile vin !i se duc. Ne simim o
emoie un moment dat !i nu poate simi nici o emoie la alta
clip. *nii oameni sunt mult mai emoional dec%t altele Uvezi
"nc$eierea capitoluluiK, dar c$iar !i cei mai emoionale au ori
atunci c%nd nu se simt nici o emoie. 4%teva oamenii de !tiin susin c
exist "ntotdeauna unele care apar emoie, dar emoia este prea mic
pentru noi sl o#serve, sau s afecteze ceea ce facem. Dac este at%t de mic "nc%t
nu este
vizi#il, cred c sar putea spune la fel de #ine ca cei care sunt ori
atunci c%nd nu exist nici o emoie. UDe altfel, c$iar !i cei care cred c sunt
simt "ntotdeauna unele emoie recunosc c nu este "ntotdeauna
aceea!i emoie. 3!a c ei, de asemenea, se confrunte cu pro#lema de a explica de
ce
ne simim o emoie la un moment dat !i o alt emoie la alta
clip.K
3v%nd "n vedere c nu ;ecare minut al vieii este emoional, "ntre#area
rm%neM de ce nu am devenit emoional atunci c%nd facemI -ai
mod comun "n care apar emotii este atunci c%nd ne dm seama, pe #un dreptate
sau
"n mod eronat, c ceva care afecteaz &rav #unstarea noastr, pentru o mai #un
sau mai rau, se intampla sau pe cale s se "nt%mple. 3ceasta nu este sin&ura cale
pentru a deveni emoional, dar este foarte important, pro#a#il 4entral
sau traseul de #az pentru a deveni emotional, asa ca $ai sa se concentreze pe ea.
U-ai t%rziu, am
descrie alte opt ci pentru &enerarea de emoie.K Este o idee simpl
dar unul centralemotiile evoluat pentru a ne pre&ti pentru a face rapid
cu evenimentele cele mai importante din viaa noastr.
3mintesc un timp, atunci c%nd au fost de conducere masina ta !i #rusc
o alt ma!in a aprut, mer&e foarte repede, pr%nd parc ar ; fost pe punctul de a
tea lovit. -intea ta constienta a fost axat pe o interesant conversie
nizarea cu un prieten "n scaunul pasa&erului sau a pro&ramului de
de radio. ntro clip, "nainte de ai avut timp s se &%ndeasc, "nainte de con
con!tient parte, autocon!tient de mintea ta ar putea lua "n considerare pro#lema,
dan
&er a fost simit !i frica "nceput.
4a "ncepe o emoie, ne preia "n aceste primele milisecunde,
conducerea ceea ce facem !i spunem !i &%ndim. 6r constient c$oos
rea sl faci, teai transformat "n mod automat pe volan pentru a evita
alt automo#ilist, lovind fr%n cu piciorul. n acela!i timp, un
expresie a fricii a trecut prin fata taspr%ncenele ridicate !i trase
"mpreun, cu oc$ii desc$is foarte lar&, iar #uzele "ntinse "napoi spre
urec$ile tale. /nima ta a "nceput s pompeze mai rapid, ati inceput sa
sudoare !i s%n&e sau &ra#it la musc$ii mari de picioare. Nota
pe care lear ; fcut ca expresia facial, c$iar dac au existat
nimeni nu sta "n ma!in, la fel ca !i inima ta va "ncepe s pompeze
mai rapid, c$iar dac nu sa implicat "ntro ;zic #rusc exer
+/(N necesit crescut circulatia san&elui. 3par aceste raspunsuri
pentru c dea lun&ul evolutiei noastre a fost util pentru alii
s !tie c%nd ne dm seama de pericol, !i a fost la fel de util pentru a ;
pre&tit pentru a rula atunci c%nd frica.
Emoiile ne pre&teasc pentru a face fa cu evenimente importante, fr a noastr
av%nd s se &%ndeasc ce s fac. +u nu ar ; supravieuit ca
accident de masina aproapee dor, dac o parte din voi nu au monitorizat continuu
lumea de semne de pericol. Nici nu ai ; supravieuit dac ai
a tre#uit sa se &andeasca constient despre ceea ce tre#uie s facei pentru a face fa
cu
pericolul dup ce a fost evident. Emoiile face acest lucru fr dumneavoastr
!tiind c se "nt%mpl, !i o mare parte din timp, asta e #ine pentru tine,
cum ar ; "ntro aproapedor accident de ma!in.
(dat ce pericolul a trecut, va veti simti mai frica sa scoata
departe "n interior. 3r ; nevoie de zece la cincisprezece secunde pentru ca aceste
senzatii
s dispar, !i nu ar ; mult ai putea face pentru a reduce c
scurt. Emotiile produc sc$im#ari in parti ale creierului nostru care mo#ilizeaz
nea face cu ceea ce a pornit emoie, precum !i sc$im#ri "n
sistemul nostru nervos autonom, care re&leaza ritmul cardiac noastr,
respiraie, transpiraie, !i multe alte modi;cri corporale, pre&tindune
pentru diferite aciuni. Emotiile, de asemenea, trimite semnale, sc$im#ri "n nostru
expresii, fata, voce, !i postura corpului. Noi nu ale& aceste
modi;cri, ei pur !i simplu se "nt%mpl.
n cazul "n care emoia este puternic !i "ncepe #rusc, ca !i "n ma!in
exemplu, memoria noastr de episod emoie dup ce este peste nu va ;
foarte precise. Nu poi s !tii ce a fcut creierul tu, ceea ce proceseaz
au fost implicate "n recunoa!terea de pericolul reprezentat de cealalt ma!in. +u
ar !ti c tea transformat roata !i a lovit fr%n, dar te
pro#a#il nu ar da seama c o expresie a trecut prin dvs.
fata. 3i sar ; simit unele dintre senzatiile din corpul tau, dar
ar ; &reu pentru tine de a &si cuvinte pentru a descrie aceste senzatii. Dac
am vrut s !tiu cum se face c ai fost c$iar "n msur s sens
pericol atunci c%nd a fost axat pe conversaia sau muzica
la radio masina, nu var ; "n stare s ne spun. Nu sunt "n msur s
martor sau direciona procesele care ia salvat viaa ta. 3cest minunat
caracteristic a noastr emoii, pe care le pot !i, de o#icei, se "ncepe fr
con!tientizarea noastr a proceselor implicate, poate lucra, de asemenea, "mpotriva
noastr,
provoc%nd reacii emoionale nepotrivite. -ai multe despre asta mai t%rziu.
n cazul "n care procesul ar mai lent, sar putea s ;e con!tieni de ceea ce a fost
A3P
penin& "n interiorul creierului nostru, "ntradevr, s putem cunoa!te toate
rspunsurile la
la "ntre#rile puse "n acest capitol. Dar noi nu ar supravietui in apropierea
e dor de accidente de masina, noi nu ar ; "n msur s acioneze su;cient de
repede. n
c primul moment, decizia de evaluare sau care aduce
emoie este extraordinar de rapid !i "n afara de con!tientizare. Noi tre#uie s
avea automat mecanisme de evaluarea care sunt de scanare continuu
lumea din 5urul nostru, detectarea atunci c%nd ceva important s ne
#unstare, pentru supravieuirea noastr, se "nt%mpl.
4%nd vom a5un&e la punctul in care putem o#serva, de fapt, oper
area automat apreciere "n creier, ma astept vom &si
multe mecanisme, nu unul, a!a c de acum "nainte voi folosi pluralul
formeaz atunci c%nd se refer la evaluarea automat de mecanisme, pe care am
va a#revierea ca autoappraisers. Z
3proape toat lumea care face cercetare pe emoie ziua de azi este de acord cu
ceea ce am descris p%n acumM "n primul r%nd, c emoiile sunt reacii la
c$estiuni care par a ; foarte important pentru #unstarea noastr, !i "n al doilea
r%nd,
c emoiile de multe ori "ncepe at%t de repede c nu suntem con!tieni de
Procesele "n mintea noastr, care le sta#ilite oS.B 4ercetri asupra creierului este
"n concordan cu ceea ce am su&erat p%n acum. Putem face foarte
evaluri complexe foarte repede, "n c%teva milisecunde, fr a ;
con!tieni de procesul de evaluare.
Putem reformula acum primul set de "ntre#ri cu privire la modul "n care exist
Z 4%nd am scris "n primul r%nd, acum treizeci de ani, cu privire la autoappraisers, eu nu speci;ca ceea ce simurile ar
putea ;
implicai. Pro#a#il acesta poate ; oricare dintre eleM vz, auz, atin&ere, miros, &ust. <nuiesc c vizual
este deose#it de important, dar care pot re,ecta propria mea prtinire. 3m fost "ntotdeauna cel mai sensi#il la ceea
ce B
a se vedea, prin urmare, interesul meu "n emoie a "nceput cu o fascinaie cu expresia facial. De acum ar tre#ui
Presupun c ;ecare or&an senzorial ofer intrare la autoappraisers.
pot ; at%t de universal !i declan!eaz individuale speci;ce emoie.
4are sunt autoappraisers sensi#ile la, !i cum au devenit
sensi#il la aceste declansatoriI 4um emoie declan!eaz deveni sta
sta#ilitI Rspunsurile ne vor spune de ce avem o emoie c%nd am
face. 3ceasta va a5uta, de asemenea, ne rspund la "ntre#area de ce noi, uneori,
au emotii care nu par deloc adecvat pentru a ne "n timp ce la alte
momente emoiile noastre sunt perfect re&late la ceea ce se "nt%mpl,
!i poate salva c$iar viaa noastr.
Rspunsurile vor spune, de asemenea, ne dac este posi#il pentru a sc$im#a ceea ce
produce o emoie. De exemplu, este acolo am putea face ceva
a!a c nu ar mai avea team atunci c%nd un avion love!te un aer
#uzunarI UPiloi de avion "mi spun c au realizat c, pentru c ei
sunt aproape "ntotdeauna avertizai "nainte de timp de ec$ipamentele de
vremea aspr este pe cale de a ; "nt%lnite. Dar ce se "nt%mpl dac nu ar exista
avertizare, ar simi atunci fricaI Nu am putut o#ine oricare dintre piloi
smi spun, dar "nsoitorii de z#or spune da, ei se simt de moment
fric.K 4e tre#uie s facem ca s nu mai simeam
impulsul de a reveni m%nia cu furie, de exempluI Este c o /mpossi
)copul <8EI Poate c tot ce putem face este sc$im#a sensi#ilitatea
autoappraisers la anumii factori. Poate c$iar c este mai mult dec%t neam
poate realiza. Tom a5un&e la asta.
Putem deduce ceva despre ceea ce evenimentele autoappraisers noastre sunt
sensi#ile la prin examinarea atunci c%nd emoiile se "nt%mple. 4ele mai multe din ceea
ce am
!tiu nu a venit de la o#servarea de fapt, atunci c%nd oamenii de experien
unul sau altul emoie. n sc$im#, vine de la rspunsurile lor la
c$estionare cu privire la momentul "n care amintesc c unul sau altul
emoie. 6ilosoful Peter .oldie "n cartea sa patrunzatoare nume!te acest
fel de informaii postrationalizin&.> 3cest lucru nu este s respin& astfel de
informaii. Rspunsurile oamenii dau pe astfel de c$estionare, cum ar ;
explicaiile ne da dupa un episod emoional la
cont de ce am fcut ceea ce am fcut, poate ; incomplet !i per
fondatori !i pro#a#il stereotipe, deoarece acestea trec prin ;ltrele de ceea ce oamenii
sunt con!tieni de !i amintiiv. Pe c$estionare exist supli
pro#lema operaional de ceea ce oamenii sunt dispu!i s spun altora. Dar
rspunsurile
"nc ne poate invata destul de un pic.
6ostul meu elev, psi$olo& 1err0 <ouc$er, a "ntre#at astfel de "ntre#ri
9// de oameni "n -alaezia !i "n )tatele *nite, "n BGN?s.@
4ativa ani mai t%rziu, cole&ul meu psi$olo& Qlaus )c$erer, !i a lui
cola#oratori, J au facut cercetari similare pe studeni "n opt Test cul
+ures. 3m%ndoi au descoperit dovezi universaliiloracelea!i tipuri de
declanseaza au fost raportate pentru a evoca acelea!i emoii din foarte diferite,
culturi EN+. Ei au, de asemenea, am#ele au descoperit dovezi ale diferenelor culturale
"n evenimentele speci;ce care evoc o emoie. De exemplu, "n
;ecare pierdere cultura ceva important a fost de declan!are pentru sad
ness, ci exact ce c pierderea a fost raportat a ; variat de la un
cultur la alta.
*na dintre cele malaezienii "n studiul lui <ouc$er a spus o poveste despre o per
;ul care tocmai au auzit c$emarea la ru&ciune pentru un musulman ma5ore reli
de vacan comuniti unice. "3cest lucru a fcut s se simt trist c%nd crede de sale
soia !i copiii din sat, pentru a sr#tori ]vacanta^. El este acum
"n 5un&la &ros a!i apra ara sa. El este la datorie ca un soldat,
!i el nu a putut sr#tori ]sr#toare reli&ioas^ cu soia sa !i
copii ]care sunt acas, "n satul lor^. "*n europene de )c$erer
studiul a spus, "mam &%ndit la ceva care a declan!at o
memoria unui prieten de la scoala care a fost ucis "ntrun accident rutier. El a fost
un savant &enial !i o personalitate minunat. Tiaa sa pierdut !i pentru
ceI "Pierderea este tema "n am#ele pove!ti, dar diferite tipuri de pierderi.
Propriile mele interviuri cu oameni "n mea document de cultur proprie
multe diferente in randul americanilor in ceea ce le face trist, furios,
fric, dez&ustat, !i a!a mai departe. Nu este c nu exist nici o suprapunere. *nele
lucruri fac aproape toat lumea se simt aceea!i emoieo amenintor
Persoana, care transport un clu#, care apare #rusc pe o strad "ntunecat,
declanseaza aproape "ntotdeauna fric. Dar soia mea este fric de !oareci, !i au
nu m sperie deloc. 3m enervat atunci c%nd serviciul la un restaurante
declama este lent, iar ea nu ar putea pasa mai puin. Deci, aici, din nou, este
pro#lemaM
4um au autoappraisers devin sensi#ili at%t la emoional tri&onometrie
.ers care se &sesc "n toat lumea, universaliilor, !i s declanseaza care
/nvocm emotii diferite din persoane c$iar "n cadrul unei culturiI
Eni&matic despre acest lucru, se pare clar c tre#uie s autoappraisers
;e "n alert pentru dou tipuri de tri&&ere. Ele tre#uie s ;e de scanare pentru
Evenimentele care se "nt%lne!te toat lumea, evenimente care sunt importante pentru
#unstarea sau supravieuirea tuturor ;inelor umane. Pentru ;ecare emoie acolo
ar putea ; c%teva astfel de evenimente, care sunt stocate "n creierul de ;ecare
;in uman. 3r putea ; o sc$em, o sc$i a#stract, sau &oale
oase ale unei scene, cum ar ; ameninare pentru team, sau o parte impor
Pierderea tant pentru tristee. ( alt posi#ilitate la fel de pro#a#il este c ceea ce este
stocate nu este deloc a#stract, ci este un eveniment speci;c, cum ar ; de teama,
pierderea de suport sau ceva care vine la noi at%t de repede, c este pro#a#il
pentru a ne lovi. De tristee, de declan!are universal ar putea ; pierderea unui
iu#ito, de o persoan creia unul este puternic ata!at. Nu exist nici
#az !tiini;c "nc pentru a ale&e "ntre aceste dou posi#iliti, dar
nu face o diferen pentru modul "n care ne conduce vieile noastre emotionale.
Dea lun&ul vieii noastre ne "nt%lnim mai multe evenimente speci;ce
c am "nvat s interpreteze "n a!a fel ca s sperie, furie, dez&ust,
"ntristeze, surpriza, sau v ru&m s ne, iar acestea se adau& la universal
evenimente antecedent, extinderea asupra a ceea ce autoappraisers sunt ateni la.
3ceste evenimente au "nvat pot str%ns sau la distan semna iniial
evenimente stocate. Ele sunt ela#orri de sau completri la universal
evenimente antecedent. Ele nu sunt acelea!i pentru toi oamenii, dar variaz "n funcie
de
ceea ce ;ecare experien. 4%nd am studiat mem#ri ai unei Epoca de Piatra
4ultura "n Noua .uinee la sf%r!itul anilor BGF?, am a,at c sau temut de
;ind atacat de un porc sl#atic. n ur#an 3merica, oamenii sunt mai
frica de a ; atacat de un t%l$ar, dar am#ele cazuri reprezint o
ameninare. C
ntro mai devreme #ookF mea coresearc$er 7all0 6riesen !i am descris
scenele am &andit au fost universal pentru !apte emoii. Psi$olo&
)inteza Ric$ard 8azarus mai t%rziu a fcut o similar proposal.N El a folosit
fraz temele principale relaionale pentru a re,ecta punctul su de vedere c emoiile
sunt pri
-aril0 despre modul "n care avem de a face cu alte persoane, un punct cu care am
convin foarte mult Ude!i evenimentele impersonale exemplu un apus sau un
cutremur poate declan!a, de asemenea, emotiiK. 4uv%ntul tem este unul #un
pentru c putem vor#i apoi despre temele universale !i varia
9// pe acele teme care se dezvolt "n experiena ;ecrei persoane.
4%nd neam "nt%lni o tem, cum ar ; senzaiile care le experimentm
atunci c%nd un scaun pe nea!teptate cade de su# noi, se declanseaza o
emoie, cu foarte puin evaluarea. 3ceasta poate dura un pic mai mult pentru
autoappraisers a evalua oricare dintre variantele de pe ;ecare tem,
cele pe care le "nva "n curs de cre!tere. n continuare eliminat
variaia este de la tema, cu at%t mai mult poate dura, p%n c%nd vom a5un&e la
punctul unde re,ectorizante evaluarea occurs.D n evaluarea re,ectorizant,
suntem con!tieni de procesele noastre evaluative, ne &%ndim
despre !i lu%nd "n considerare ceea ce se "nt%mpl. ) presupunem c cineva a auzit
c nu a fost de &%nd s ;e o retezare "n fora de munc de la locul ei de
ocuprii forei de munc. Ea sar &%ndi dac ea este pro#a#il s ;e lovit,
si ca ea crede despre aceast ameninare potenial, ea ar putea deveni
fric. Ea nu "!i poate permite s!i piard slu5#a, ea are nevoie de #anii pe care "i pro
Tides s o susin. Evenimentul este le&at de tema de pierdere a spri
Portca am su&era c este una dintre temele de teama, dar este mult
su;cient eliminat din tema c evaluarea nu ar ;
automat, dar re,exiv. -intea ei constienta este "n cu privire la procesul.
Este evident modul in care variatiile idiosincratice, propriu ;ecrei persoane
declan!eaz emotionale, sunt ac$iziionate. Ele sunt "nvate, re,ect ce
;ecare dintre noi experiente U#ufon sau porc sal#aticK. Dar cum sunt universitile,
)al teme do#%nditeI 4um se depoziteaz "n creierul nostru, astfel "nc%t
autoappraisers sunt sensi#ile la eleI )unt "nvat, de asemenea, sau sunt
au mo!tenit, produs al evoluiei noastreI Este demn de a lua
timp s analizeze cu atenie acest lucru, pentru c rspunsul la aceast "ntre#are,
cum sunt temele universale do#%nditare implicaii pentru modul "n care
u!or ele pot ; modi;cate sau !terse. Din pcate, nu exist nici evi
re!edin cu privire la modul "n care sunt ac$iziionate de teme universale. Toi preciza
dou alternative !i s explice de ce cred ca numai unul este pro#a#il s ;e adevrat.
Prima explicaie susine c aceasta nu este doar variaiile care
sunt "nvate, temele pentru ;ecare emoie sunt, de asemenea, "nvate. Deoarece
acelea!i teme au fost &site pentru a aprea "n multe culturi diferite,
acestea tre#uie s se #azeze pe experienele pe care toat lumea, sau aproape toat
lumea
are, prin ceea ce se nume!te "nvare speciiconstant.
) lum furia ca un exemplu. 6iecare ;in uman va expe
ence ;ind de5ucat atunci c%nd cineva interfereaza cu ceea ce el sau ea
foarte mult vrea s fac sau este "n mi5locul de a face. Xi toat lumea
vor "nva c prin mutarea spre !i amenin sau atacarea
sursa de interferen, vor reu!i uneori "n eliminarea
aceasta. +oate acestea explicaie presupune cu privire la ceea ce este construit "n
umane
naturii prin mo!tenire &enetic este dorina de a urmri scopurile, capacitate de
tatea de a amenina sau ataca, !i capacitatea de a "nva din succes "n
eliminarea o#stacolelor. Dac vom acorda ca dorina, capacitatea !i a#ilitatea face
Exist, ne putem a!tepta ca oamenii vor "nva c va ; adesea util
s "ncercai s eliminai un o#stacol de pericol sau de a ataca sursa
de o#stacol. ( astfel de activitate necesit o cre!tere a frecvenei cardiace, cu
s%n&e mer&e "n m%inile "n anticiparea de utilizare a acestora pentru a ataca
o#stacole toate componentele cunoscute de furie emoional response.G
n cazul "n care temele universale sunt "nvate, atunci ar tre#ui s ;e posi#il
dezvm ei. Dac "nvm tema furie, atunci poate c putem
dezvm ea. 3m "nceput cercetarea mea cread acest lucru a fost cazulW
-am &%ndit c ;ecare aspect de emoie, inclusiv ceea ce declanseaza emo
caii, a fost "nvat social. 4oncluziile mele proprii cu privire la universalitatea
expresiile faciale !i concluziile altora rz&%ndit.
nvarea nu este sin&ura surs de ceea ce se "nt%mpl "n timpul emoie.
nvare speciiconstant nu poate explica de ce expresii faciale "n
con&enital copii or#i sunt similare cu expresii prezentate de
copii cu pro#leme de vedere. Nici nu poate explica ce musc$ii sunt dislocate "n
expresii speci;ce, de exemplu, de ce, "n #ucurie, #uze dute "n sus
mai de&ra# dec%t "n 5os !i musculare din 5urul oc$ilor contractulW !i de ce
acest lucru se "nt%mpl la nivel mondial, de!i nu poate ; vzut atunci c%nd oamenii
"ncearc
pentru a masca expresiile lor. nvare speciiconstant, de asemenea, nu se poate
explica u!or de constatarile noastre recente, care furia, frica, tristete, !i
dez&ust sunt marcate prin diferite modi;cari ale ritmului cardiac, transpiraie, piele
temperatura, !i s%n&e ,ux Utoate aceste rezultate sunt descrise "n
4apitolul JK. 3m fost forat de aceste constatari la concluzia c nostru
mo!tenirea evoluionist are o contri#uie ma5or la conturarea
raspunsurile noastre emotionale. n cazul "n care este a!a, se pare c evoluia
ar 5uca, de asemenea, un rol important "n de;nirea temelor universale care
emoiile de declan!are. +emele sunt date, nu a ac$iziionat, este doar
variaii !i ela#orri de teme care sunt learned.B?
n mod evident, selecia natural a modelat multe aspecte ale vieii noastre.
8uai "n considerare caracteristica de a avea o de&etul mare opoza#il. 3ceast
caracteristic este
nu a fost &sit "n cele mai multe alte animale, astfel cum au oamenii a5un& s ai#
lI Pro#a#il, mult "napoi "n istoria noastr cele ale predecesorilor no!tri
care sa "nt%mplat, de variatie &enetica, pentru a ; nascut cu acest util 6E3
turii au mai mult succes "n a avea !i &ri5a pentru descendeni, !i "n
care se ocup cu prad !i prdtori. 3stfel "nc%t acestea ar ; contri#uit
mai mult puii de &eneraii succesive, p%n "n timp practic
toat lumea a avut aceast caracteristic. 3vand un de&et opoza#il a fost selectate,
iar acum este parte din mo!tenirea noastr &enetic.
De raionament similar, am su&era c cei care au rspuns la inter
interferene cu "ncercrile de vi&uroase pentru a elimina c interferenele !i care
au un semnal clar cu privire la intenia lor au mai multe sanse de a casti&a concu
titions, ;e c este vor#a de produse alimentare sau cole&ii. Ei ar putea s
au mai multi urmasi, !i, "n timp, toat lumea ar avea acest
+ema furie.
Diferena dintre cele dou explicaii ale universal
"nvare temespeciiconstant !i evoluiase cont de
c%nd anumite lucruri se "nt%mpl. Punctele explicaie evoluionist a
trecutul nostru ancestral ca data la care aceste teme U!i alte aspecte ale
au fost dezvoltate emoii c voi ; descriu "n alte capitoleK.
.ranturi de "nvare speciiconstant c unele pri ale temei furie
U4are doresc s urmreasc o#iectiveK au fost puse "n loc dea lun&ul evoluiei
+/(N, dar alte pri ale temei furie Ueliminarea o#stacolelor din calea celor
o#iective prin ameninri sau atacK sunt "nvate "n viaa ;ecrei persoane. Este
doar
c toat lumea "nva acelea!i lucruri, !i de aceea ele sunt universale.
-i se pare foarte puin pro#a#il c selecia natural nu ar funciona dac
mancat pe ceva la fel de important !i central "n viaa noastr ca ceea ce
declanseaza
emoiile noastre. Neam nscut pre&tit, cu o sensi#ilitate desf!urare a
evenimentele care au fost relevante pentru supravieuirea speciei noastre "n cele
indemnizaii
-ediul 4entral ca v%ntori !i cule&tori. +emele pentru care
autoappraisers sunt "n mod constant de scanare mediul nostru, de o#icei,
fr sl !tie noastr, au fost selectate dea lun&ul evolutiei noastre.
Dovezi "n conformitate cu acest punct de vedere provine dintro serie stralucita de
)tudiile de ctre suedez psi$olo& 3rne ($man. BB El a motivat
c "n cea mai mare a istoriei noastre evolutive, !erpi !i pian5eni au
a fost periculos. 4ei de strmo!ii no!tri care au "nvat repede c
acestea au fost periculoase !i a evitat lear ; fost mult mai pro#a#il
pentru a supravieui, au copii, !i s ;e capa#il s ai# &ri5 de ei dec%t cele
care sau &r#it s "nvee si ;e fric de !erpi !i pian5eni. Dac "ntradevr
suntem pre&tii de evoluia noastr s se team de ceea ce a fost
periculoase "n mediul nostru trecut, atunci oamenii de azi, el pre
prezis, s "nvee mai repede pentru ai ;e fric de !erpi !i pian5eni
dec%t de ,ori, ciuperci, sau o#iecte &eometrice. 3sta este exact
ceea ce a &sit.
($man a prezentat un !oc electric Uceea ce se nume!te punct de vedere te$nic o
stimul necondiionat, deoarece produce excitare emotionala, fr
orice "nvare a ; nevoie s ai# locK, ;e cu un U!arpe de fric relevante
sau pian5enK sau fricairelevant Uciuperci, ,ori, sau un o#iect &eometricK
stimul. Dup doar o asociere de !oc cu unul din frica
stimuli relevante, oamenii au artat team c%nd !arpele sau )pider a fost
artat fr !ocul, "n timp ce a fost nevoie de mai multe perec$i de !oc
!i ,ori, ciuperci, sau un o#iect &eometric, de teama de a ;
st%rnit de numai aceste stimuli fricairelevante. (amenii, de asemenea, a rmas
fric de !arpe sau de pian5en, "n timp ce frica stins "n timp, "n rspuns
la ,ori, ciuperci, sau &eometrice o#iect. Z
Desi&ur, ne este fric de !erpi !i pian5eni "n nostru actual ENT/
"ncon5urtor, deci este "ntradevr evoluie care explic rezultatele _$man luiI Dac
acest contraar&ument ar ; adevrat, atunci oamenii ar tre#ui s rspund la
alte o#iecte periculoase in mediul nostru actual, cum ar ; pistoale
!i prize electrice, la fel cum o fac de paian5eni si serpi. Dar c
nu este ceea ce a &sit ($man. 3 fost nevoie de la fel de mult la starea teama de a
arme !i prize electrice ca a luat la starea teama de ,ori,
ciuperci, !i o#iecte &eometrice. 3rme !i prizele electrice au
nu a fost "n 5urul su;cient de lun& pentru selectia naturala de a avea dez
letate "n universal tri&&ers.B>
n cartea sa extrem de spusele Exprimarea Emo
9// la om !i animale, 4$arles Dar'in a descris un experiment
cu un !arpe a efectuat mai mult de o sut de ani, care se potrive!te
destul de #ine cu lucrarile recente ($man lui. "3m pus fata mea aproape de
&ros pe sticl "n faa unui pufvipera "n .rdinile Ooolo&ice,
cu $otr%rea ferm de a nu "ncepe din nou "n cazul "n care !arpele a lovit
la mine, dar, de "ndat ce lovitura a fost lovit, rezoluia mea a mers pentru
nimic, !i am srit o curte sau dou "napoi cu uimitoare
rapiditate. Toinei mele !i raiunea au fost neputincios "n faa ima&inaie
de un pericol care nu au fost experimentat "B@. lui Dar'in expe
ence arat cum &%ndirea raional nu poate "mpiedica un rspuns fricos
la o tem fric "nnscut, o pro#lem la care voi reveni "n scurt timp.
Nu este si&ur dac orice astfel de teme emoie funcioneaz ca
activ declan!eaz "nainte de a experimenta conectarea acestora la un emoional out
vin. 3mintiiv c "n cercetarea ($man de o anumit experien a fost
necesare pentru !arpe !i pian5en pentru a deveni factori declansatori frica, au fost
Nu sperie pe expunerea iniial. 3 fost nevoie doar de o asociere cu
Z E. (. 7ilson a discutat despre teama de !erpi "n termeni care sunt foarte "n concordan cu ceea ce am pre
prezentat. De!i el nu se aplic "n mod speci;c pentru a cadrului su emoie, este foarte consistent cu
ceea ce am su&ereaz despre #aza de date emoie. U3 se vedea 4onsilience, Random Aouse, BGGD, "n special
pa&inile B@F J?.K
un rezultat neplcut pentru ca acestea s devin factori declansatori frica, dar "nc
a luat asta. Poate c acest lucru nu este "ntotdeauna a!a, pentru Dar'in a scris c
el a fost fric de !erpi, fr nici o experien anterioar direct cu
ele. Din punct de vedere practic nu conteaz dac unele
"nvare este necesar pentru a sta#ili o tem emoie, sau dac unele
teme nu necesit experien pentru noi s ;m sensi#ili la lor apar
rena. n orice caz, vom #ene;cia de experiena speciei noastre pe
aceast planet, repede rspunde la declansatori care au fost relevante pentru
supravieuirea noastr.
)unt convins c una dintre caracteristicile cele mai distinctive ale emo
+/(N este c evenimentele care declan!eaz emoiile sunt in,uenate nu doar
de experiena noastr individual, dar, de asemenea, de ancestral past.BJ nostru
Emo
caii, "n expresia fericit a lui Ric$ard 8azr, re,ect "7/)
Dom al veacurilor, "at%t "n temele emoie !i emoia
rspunsuri. 4ele autoappraisers sunt de scanare pentru ceea ce a fost im
tant pentru supravieuire nu doar "n vieile noastre individuale, dar, de asemenea, "n
viaa strmo!ilor no!tri v%ntoricule&tori.
*neori am rspuns emoional la pro#lemele care au fost im
tant s ne mai devreme "n vieile noastre, dar care nu mai sunt relevante.
variaii pe ;ecare tem care se adau& !i ofer detalii "n ceea ce este iden
;cate prin automate evaluarea "ncep s ;e "nvat foarte devreme "n
viataunii copilarie in, alii "n copilrie. Ne putem &si
rspuns inadecvat la lucruri care "nfuriat, speriat, sau
nea dez&ustat, reaciile pe care le acum considera nepotrivit pentru
viaa noastr adult. Exist o pro#a#ilitate mai mare pe care o vom face mis
ia "n "nvarea noastr timpurie a declan!atoare emoionale pur !i simplu pentru c
nostru
mecanisme de invatare sunt mai #ine dezvoltate. 4u toate acestea, ceea ce am
"nvat devreme
"n via pot avea potenta mai mare, rezistenta mai mare la unlearnin&,
dec%t ceea ce am "nvat mai t%rziu "n via. U3ceast presupunere este comun
pentru
multe forme de psi$oterapie !i este susinut de unele de cercetare.K
3utoappraisers noastre sunt puternice, scanare continuu, din
constiinta noastra constienta, &ri5a pentru temele !i variaiile
a evenimentelor care au fost relevante pentru supravieuirea noastr. Pentru a
utiliza o com
metafor calculator, mecanismele automate de evaluarea cutai
mediul nostru pentru ceva care seamana cu ceea ce este stocat "n nostru
<aza de date alert emoie, care este scris "n partea de #iolo&ie noastre,
prin selecie natural, !i "n parte de ctre individ experience.BC nostru
3mintiiv c ceea ce este scris prin selecie natural nu poate ;
se declan!eaz, dar preparatele care permit unele declan!eaz la
devenit rapid sta#ilit "n #aza de date. -uli psi$olo&i
sau concentrat pe un set le&ate, dar diferite de pro#leme, cum auto
evaluatori matic evalua un nou eveniment pentru a determina, "n termenii mei,
dac se potrive!te un element de5a "n #aza de date de evaluare emotionala. Eu
au unele "ndoieli cu privire la validitatea a ceea ce ei au su&erat, ca
se #azeaz pe ceea ce oamenii le spun, !i nici unul dintre noi este con!tient de ceea ce
mintea noastr este de a face "n momentul "n care o face "n automat
procesul de evaluare. 3ceasta cercetare a oferit modele de #une pentru a
cont de modul "n care oamenii s explice ceea ce le face emoional. n orice
caz, propunerile lor nu sunt direct relevante pentru teoria su&erez
"n restul acestui capitol cu privire la ceea ce am devenit emoional despre.
3ceast #az de date este desc$is nu, "nc$is, informaiile se adau& la totul
time.BFa lun&ul vieii ne "nt%lnim noi, evenimente care ar putea ;
interpretate de automate evaluarea ca ;ind similar cu o tem sau varia
+/(N stocate "n #aza de date, iar atunci c%nd acest lucru se "nt%mpl o emoie este
declan!at. Psi$olo&ul Nico 6ri5da important, a su#liniat c
ceea ce eu numesc variantele nu sunt doar rezultatul anterior directe
experien, dar de multe ori sunt stimuli noi am "nt%lni care par rele
Tant de pro#leme ne pas, ceea ce el a numit noastre preocupri` N
Din moment ce nu avem nevoie pentru a distra&e atenia noastr con!tient pentru a
viziona pentru
evenimentele care au devenit declan!eaz emotionale, putem folosi nostru con
procesele con!tient de a face alte lucruri. U3cesta este un semn de tul#urare psi$ic,
a!a cum voi explica mai t%rziu, "n cazul "n care mintea noastra constienta este
preocupat cu
posi#ilitatea ca evenimente emotionale ar putea ; pe cale s apar.K Dup ce am
au "nvat s conduc o ma!in, am face acest lucru "n mod automat, fr s se
concentreze nostru
con!tientizare pe o conversaie, asculta la radio, cred c despre unele
viitoare eveniment, !i a!a mai departe. 4%nd neam face un vira5 la st%n&a, nu avem
+re#uie s nu mai asculta la radio pentru a mer&e la #anda corect dup
"ntoarce. Xi totu!i, "n cazul "n care apare un pericol, vom face tot ceea ce tre#uie. 3cest
este una dintre cele mai mari forte de emotii, de ce acestea sunt funcionale.
Din pcate, ceea ce ne rspunde nu poate ; "ntotdeauna cores
m%ncat la mediul nostru actual. Dac vom vizita o ar "n care
conduce pe cealalt parte a drumului, de prelucrare a noastr automat poate ucide
noi, pentru c se poate face cu u!urin ceva &re!it atunci c%nd am a5uns la un tra;c
cerc sau a face un vira5. Nu putem avea o conversaie sau pentru a asculta
de radio. +re#uie s ne ferim con!tient "mpotriva deciziilor automate
care altfel near face. *neori, am putea constata c emo
excepional trim "ntro alt "ar", un alt mediu
dec%t cea la care sunt mecanismele noastre automate evaluarea
sensi#il. 3poi, reaciile noastre emoionale pot ; nepotrivit s
ceea ce se "nt%mpl.
3sta nu ar ; mult de o pro#lem "n cazul "n care nu au fost pentru faptul
c mecanismele noastre emotionale evaluarea funcioneaz incredi#il de repede.
Dac erau mai lent, ele nu ar ; la fel de util, dar ar exista
timp pentru noi, pentru a deveni con!tieni de ceea ce a fost a face s devenim emo
ional. Evalurile noastre con!tientear putea s ne permit s "ntrerup pro
proces atunci c%nd ne &%ndim c nu este oportun sau nu este util pentru noi, "nainte de
un
emoie "ncepe. Natura nu nea dat aceast ale&ere. Dac pe cote a avut
fost de cele mai multe ori util s ai# lent, mai de&ra# dec%t fastevaluarea
mecanisme, mai utile asupra istoriei speciei noastre, atunci noi
nu ar avea astfel de rapid, outofcon!tientizare, automat, evaluarea
mecanisme.
n timp ce emotiile sunt cel mai adesea declansata de evaluatori automate,
c nu este sin&urul mod "n care se poate "ncepe. ) ne "ntoarcem acum la
considera opt cai mai mult, care &enereaz emoie. *nele dintre ele
ofer mai multe oportuniti de a controla dac sunt sau nu vom
devin emoional.
*neori, emoiile "ncep "n urma re,ectorizante evaluarea, "n
pe care le considerm con!tient ceea ce se "nt%mpl, "n timp ce "nc nu 4ER
mite ce "nseamn. Pe msur ce situaia se desfasoara sau intele&erea noastra de
se procedeaz, ceva clickuri, ea se potrive!te ceva "n alert noastr emoie
#aze de date !i mecanisme automate evaluarea preia.
(ferte re,ectorizante evaluarea cu situaii am#i&ue, situaii la
care mecanismele automate de apreciere nu sunt de5a re&late.
) presupunem c te "nt%lne!ti pe cineva care "ncepe s v spun despre viaa ei,
!i nu este clar de ce este sau ce punctul ei este de a spune. +u
cred despre ceea ce se spune, "ncerc%nd s dau seama ce, dac este cazul,
lucru, inseamna pentru tine. 8a un moment dat, v putei da seama c ea este
pune "n pericol locul de munc, "n timp automatevaluare mecanism, care
nisme prelua !i de a "ncepe s se simt teama, sau furie, sau un alt rele
emoie Tant.
Exist un pre pltim pentru re,exiv evaluaretimp.
automatevaluare mecanisme ne salva acele clipe sau minute.
3desea, evalurile noastre automate poate, !i de a face, ne salveze de la dezastru de
ras acele clipe sau minute cerute de re,ectorizant evaluarea.
Pe partea pozitiv, este o oportunitate pentru noi de a in,uena
ceea ce se intampla atunci cand emotiile incepe ca un rezultat de re,exie
evaluare. Z Pentru a face acest lucru avem nevoie s ;e #ine familiarizat cu propria
noastr
declanseaza;er#inte emotionale variaii speci;ce cu privire la universal
teme care sunt cel mai important "n viaa noastr de ;ecare emoie. 4itit
/N. cu privire la temele !i variaiile comune din capitolele C, prin
?G mai a5uta s "i dai seama propriile declan!eaz calde personale !i cele
de oamenii din 5urul tu. Dac !tim declanseaza noastre ;er#ini, atunci putem
face un efort deli#erat de a nu le permite s prtinire interpretarea noastr
de ceea ce este transpare.
) presupunem c un declan!ator pentru tristeea H reacie an&oasa este mai su#tile
aluzie la faptul ca o femeie este de &%nd s renune pentru c are detectarea
derate secretul #ine pzit, U"nvatK sentimentele de funda
inutilitate mental. 4%nd timpul este disponi#il, putei folosi re,ectorizant
evaluarea pentru a prote5a "mpotriva $otr%rii pe care o ; a#an
nate. Ea nu va veni cu u!urin, dar cu practica ar putea ; posi#il s
reduce sansa pe care le va ;xa "n tristee H an&oas atunci c%nd
nu au fost "ntradevr a#andonat. Evaluare re,ectorizant d dvs.
-intea con!tient mai mult de un rol. 3vei posi#ilitatea de a "nva
cum "n mod deli#erat pentru a prote5a "mpotriva riscului de interpretare &resita
ceea ce se "nt%mpl.
Putem deveni, de asemenea, emoional atunci c%nd rememorarea unui trecut emo
scen ional. )ar putea ale&e s!i aminteasc scena, refacereal "n
mintea noastr, trecand peste asta s dau seama ce sa "nt%mplat, sau de ce se "nt%m
petrecut mai, sau cum neam ; acionat diferit. )au, memoria
nu poate ; o ale&ere, ea poate ; spontan, poppin& "n mintea noastr.
/ndiferent de modul "n care "ncepe de memorie, ;e prin ale&ere sau un#id
den, se poate include de la "nceput nu doar scena !i scenariul de
ceea ce a reiesit emotional, ci o reacie emoional. Putem
"Dup ce a vor#it cu )anctitatea )a, Dalai 8ama despre ceea ce termeni emoii distructive !i
"ncercrile realizate prin practicile #udiste pentru a deveni li#er de ele, am avut impresia c ceea ce el
!i alii au o#inut se su#stituie re,ectorizante pentru evaluarea automat. 4u muli ani de practic,
+ice se pare posi#il s ai# posi#ilitatea de a ale&e, de cele mai multe ori, nu pentru a deveni emoional, sau, "n cazul
emo
ional, s acioneze !i s vor#easc "ntrun mod care nu va ; duntoare pentru alii. n urmtorii ani sper s ;e
posi#ilitatea de a face cercetare pentru a a,a mai multe despre modul "n care acest lucru este realizat, !i dac exist
alte mi5loace de
realiza "ntrun timp mai scurt.
reda emoiile am simit "n scen ori&inal, sau ne putem simi acum
o alt emoie. De exemplu, o persoan poate ; dez&ustat cu
ea pentru c a fost fric "n scen ori&inal, senzaie de acum numai
dez&ust !i nici de teama care a fost prezentat iniial. Ea
se poate "nt%mpla, de asemenea, c, iniial, s ne amintim de evenimente emotionale,
dar nu retriesc acele sau alte emotii. )au emo
9// poate "ncepe ca scena se desf!oar "n mintea noastr.
Ro#ert 8evenson !i am folosit o sarcina de memorie pentru a produce emo
9// "n la#orator pentru a studia expresiile !i ;zio
reacii lo&ice care marc$eaz ;ecare emoie. Neam &%ndit c ar ;
&reu pentru oameni s vei retrai ultimele scene emoionale atunci c%nd
!tiut c au fost ;lmate !i au ;re ata!ate la diferite
piese de (R8 a corpului lor pentru a msura lor ritmului cardiac, respiratie, s%n&e
presiune, transpiraie, !i temperatura pielii. 3 fost exact opusul.
4ei mai muli oameni par dornici de o oportunitate pentru a reda !i reexperi
ence o scen emoional trecut. Dle !ansa de a face acest lucru, !il
se "nt%mpl aproape imediat, pentru unele, dac nu toate, emoiile.
3m cerut oamenilor s!i aminteasc propria lor versiune personal a unuia
a evenimentelor care a fost dovedit a ; universal pentru ;ecare emoie.
De exemplu, pentru a apela mai departe tristee am cerut oamenilor s!i aminteasc
un
dat "n viaa lor atunci c%nd cineva cruia iau fost ata!ate au
a murit. Noi lea cerut s vizualizeze un moment "n care sau simit
tristee cele mai intense !i apoi s "ncerce s experimenteze din nou emoia
sau simit atunci c%nd moartea sa intamplat primul.
3proape "nainte de aceste instruciuni scurte au fost de peste, de P$0siol
&ie, sentimentele lor su#iective, !i, "n unele persoane, c$iar facial
expresii ale emoiilor sc$im#at. 3cest lucru ar tre#ui s ;e nici o surpriza, ca
toat lumea a avut experienta de a ne aminti un eveniment important
!i simt o emoie. 4eea ce nu a fost cunoscut "nainte de cercetarea noastr este
dac modi;crile care au loc atunci c%nd emoiile sunt amintite
seamn de fapt, sc$im#rile care au loc atunci c%nd emoiile "ncep de
alte mi5loace, !i "ntradevr fac. 3mintiri despre evenimente emotionale,
cele pe care le ale&e pentru a apela la minte, care nu face imediat
ne fac s vei retrai emotiile simit iniial, ofer o
posi#ilitatea de a "nva cum s reconstrue ceea ce se "nt%mpl "n viaa noastr
astfel "nc%t s avem o !ans de a sc$im#a ceea ce ne face s ne emoional.
/ma&inaia este "nc un alt mod "n care putem aduce o
reacie emoional. Dac vom folosi ima&inaia pentru a crea scene care
!tim s ne emotionale, am putea ; "n msur s se rceasc pe un tr&aci.
Putem, "n mintea noastr, repeta !i "ncerca alte moduri de a inter
pretin& ce se produce, astfel "nc%t s nu se potrive!te declan!eaz noastre o#i!nuite
;er#ini.
Tor#ind despre experienele emoionale din trecut poate declan!a, de asemenea,
emo
9//. 3m putea spune persoana foarte, cu care am avut un emo
Reacia ional cu privire la modul "n care neam simit !i ce credem c neam simit "n
acest fel
sau am putea spune un prieten sau un psi$oterapeut. *neori, simpla
actul de a vor#i despre un episod emoional ne va determina s reexperi
ence emoie peste tot din nou, a!a cum se "nt%mpl "n experimentele noastre
atunci c%nd le cerem oamenilor s "ncerce s fac so.BD
Reexperimentarea sentimentele leam avut "ntrun episod emoional trecut poate
au #ene;cii. )e poate s ne dea o !ans de a aduce pro#leme la un alt
sf%r!it, s aduc !i suport sau de "nele&ere de la persoana
cu cine vor#im. Desi&ur, uneori reexperimentarea
emotiile ne devine "n necazuri. Este posi#il s ; crezut c ai putea vor#i
fr patim cu partenerul tau despre o ne"nele&ere care sa "nt%m
petrecut mai cu c%teva zile mai devreme, doar pentru a a,a c ai devenit furios din
nou,
la fel de furios sau c$iar mai furios dec%t au fost iniial. 4are poate sa "nt%m
stilou, c$iar dac ai sperat ea nu ar ;, de cele mai multe ori noi nu facem
au control asupra c%nd vom deveni emoional. Xi dac facem
devin emoional, fata noastra, pro#a#il, se va arta altora, !i a noastr
partenerul poate o#ine suprat pentru c neai suparat din nou.
) presupunem c suntei s vor#esc cu un prieten despre tine c%t de &roaznic
simit c%nd veterinarul ia spus c cainele foarte mult iu#it, nu ar ; sur
Tive #oala lui. )pune povestea te face s !i vei retrai
arata durere, !i ca prieten ascult, ea, de asemenea, "ncepe s se uite foarte
trist. 4are nu este mai puin frecvente, c$iar dac acesta nu este cainele prietenul tau,
Nu pierderea prietenului tu. 6iecare dintre noi poate simti emotiile pe care alii se
simt,
simi emoii empatic. 3ceasta este a !asea mod emotiile pot
"ncepde martor altcuiva reacie emoional.
3ceasta nu se "nt%mpl "ntotdeauna, acesta nu se va "nt%mpla dac nu ne pas
persoana, dac nu o facem "ntrun fel identi;ca cu persoana. Xi
uneori suntem martorii emoiile cuiva !i simt o cu totul dife
emoie ferent. De exemplu, am putea ; dispreuitor de ele pentru
o#tinerea at%t de suprat sau frica, sau teama de furia care arat.
3cesta nu tre#uie s ;e prietenul nostru a crui nenorocire porne!te empatic nostru
reacie emoional. 3cesta ar putea ; un strain, iar strin
nu poate ; c$iar "n prezena noastr. Putem vedea c persoana pe
ecran de televiziune, sau "ntrun ;lm, sau citit despre persoana "n
ziar sau o carte. De!i nu exist nici o "ndoial c putem
deveni emoional citind despre un strin, este uimitor c
ceva care a venit at%t de t%rziu "n istoria speciei noastrescris
lim#a5poate &enera emotii. mi ima&inez c lim#a5ul scris
este convertit "n senzaii, ima&ini, sunete, mirosuri, sau c$iar &usturi,
"n mintea noastr, !i o dat se "nt%mpl acest lucru, aceste ima&ini sunt tratate ca
orice alt eveniment de mecanismele automate de evaluare a st%rni
emoiile. Dac am putea #loca producia de aceste ima&ini, am
cred ca emotiile nu ar ; evocat doar prin lim#.
)ar putea ; spus de ctre alii ce s se team de, s se "nfurie despre,
s se #ucure, !i a!a mai departe. 3ceasta cale sim#olic va implica de o#icei o
care&iver "n viaa noastr timpurie, !i impactul acesteia va ; consolidat "n cazul "n
care
emoie suntem instruii cu privire la este foarte "ncrcat. 3m putea, de asemenea,
o#serva ceea ce oamenii important "n vieile noastre devin emoional
despre, !i s adopte fr s !tie variaiile de emotie noastr. 3
copil a carui mama este fric de mulimi poate dezvolta, de asemenea, o astfel de
fric.
4ei mai muli dintre cei care au scris despre emoiile sau discutat
"nclcri norma, emoiile care le simim atunci c%nd suntem noi "n!ine sau pe cineva
altcineva nu a "nclcat o norm social important. BG )ar putea ; suprat, dis
&usted, dispreuitoare, ru!ine, vinovat, surprins, poate c$iar
amuzat !i "nc%ntat. Depinde de care au "nclcat norma !i ce
norma a fost de aproximativ. Norme, desi&ur, nu sunt universale, ele pot
c$iar nu pot ; "mprt!ite "n totalitate "n cadrul unui &rup sau culturii naionale.
4on
sider, de exemplu, diferena dintre tineri !i mai "n v%rst &enuri
9// "n 3merica de azi cu privire la proprietatea !i semni;caia oral
sex. 3,m norme cu privire la ceea ce oamenii ar tre#ui s fac mai devreme "n
via !i
dea lun&ul vieii noastre.
3ici este ultimul modul in care emotiile poate "ncepeun roman, nea!teptate,
mod suspectat. 8am descoperit c%nd cole&ul meu, 7all0 6riesen !i eu
au fost in curs de dezvoltare te$nica noastre pentru msurarea mi!cri faciale. De
a,a cum musc$ii faciali sc$im#a aspectul vizi#il al
fata, neam ;lmat cum am fcut sistematic diferit
com#inaii de mi!cri faciale. 3m "nceput cu mu!c$i sin&ur
aciuni !i a lucrat modul nostru de p%n la com#inaii de !ase diferite
mu!c$ii care acioneaz la o dat. Nu a fost "ntotdeauna u!or de a face aceste mi!care
mente, dar peste mai multe luni de practic, am "nvat cum s fac acest lucru,
!i am fcut !i "nre&istrate zece mii de com#inatii diferite de
3ciunile musculare faciale. Prin studierea casete video dup aceea, am
"nvat cum s recunoasc din ;ecare expresie care musc$ii au avut
produs ea. U3ceasta cunoastere a devenit #aza pentru noastre de msur,
ment de sistem, sistemul 6acial aciune codi;care, >? 634), pe care am
discutate "n capitolul B.K
3m descoperit c atunci c%nd am fcut anumite expresii, am fost inundat cu
senzaii emoionale puternice. Ea nu a fost nici doar expresie, numai
cei pe care iau identi;cat de5a ca universal pentru toate ;inele umane. 4%nd
8am "ntre#at 6riesen dac acest lucru se "nt%mpl cu el, de asemenea, el a raportat c
el, de asemenea, a fost simi emoii atunci c%nd a fcut parte din ex
)/(N, !i au simit de multe ori foarte neplcut.
4%iva ani mai t%rziu, <o# 8evenson a petrecut un an "n la#oratorul meu. Ea
prut perfect potrivit pentru el, ;ind "n )an 6rancisco !i pe
un concediu sa#atic, s "!i petreac timpul a5ut%ndune testa ideea noastr ne#un care
a face pur !i simplu o expresie sar produce sc$im#ari in oameni de
sistemul nervos ve&etativ. /n urmatorii zece ani, am fcut patru
experimente, inclusiv o "ntro cultur nonoccidental, -inan&
ka#au de Test )umatra. 4%nd oamenii au urmat instruciunile noastre
despre care musc$ii pentru a muta, ;ziolo&ia lor sa sc$im#at !i mai
a raportat senzaie de emoie. Din nou, nu a fost doar o mi!care facial,
ment care a produs aceast sc$im#are. Ei au avut de a face musculare
mi!cri care cercetarea noastre anterioare au &asit au fost universal
expresii de emotion.>B
ntrun alt studiu concentr%nduse doar pe zam#ete, Ric$ard Davidson, un ps0
psi$olo& care studiaz creierul !i emoie, !i am constatat c -3Q
rea un z%m#et produs multe dintre sc$im#rile din creier care apar
cu #ucurie. Nu a fost nici doar un fel de z%m#et, numai z%m#et care
3m &sit mai devreme #ucura cu adevrat semni;cat Uvezi capitolul GK. >>
n aceast cercetare am cerut oamenilor s fac anumite facial mi!care
mente, dar cred, de asemenea, near ; putut o#ine acelea!i rezultate, dac
oamenii au fcut sunetul vocii pentru ;ecare emoie. Este mult
mai &reu pentru cei mai muli oameni pentru a produce sunete vocale de emoie
"n mod deli#erat dec%t pentru a face expresia facial. Dar am &sit unul
femeie care ar putea face acest lucru, !i, "ntradevr, ea a produs acelea!i
rezultate
cu voce sau fata.
.enerarea experien emoional, sc$im#area ;ziolo&ia de
presupun%nd c "n mod deli#erat aparitia de o emoie, nu este, pro#a#il,
cele mai frecvente modul "n care oamenii de experien emoie. Dar se poate s
apar
mai des dec%t credem iniial. Ed&ar 3llan Poe !tia despre ea,
scris "n )ustrase 8etter.
4%nd mam dori pentru a a,a c%t de "nelept sau c%t de prost sau c%t de #un sau
c%t de ru este cineva, sau ce sunt &%ndurile lui "n acest moment, am
moda expresia feei mele, c%t mai exact posi#il, "n
conformitate cu expresia lui, !i apoi a!teptai pentru a vedea ce
&%ndurile sau sentimentele apar "n mintea mea sau inima, ca pentru a se potrivi
sau corespund cu expresie.
3m descris nou ci de acces sau activarea nostru emo
9//. 4el mai comun este prin funcionarea
autoappraisers, mecanismele automateevaluarea. *n al doilea
4alea "ncepe "n evaluare re,ectorizant care apoi clic pe autoap
praisers. -emoria de o experien emoional trecut este a treia cale, !i
ima&inatia este a patra cale. Tor#ind despre un eveniment emoional trecut este
o cincime cale. Empatia este al !aselea cale. 3lii ne "nva despre
ce sa ;e emotionala este despre a !aptea cale. nclcarea sociale
norme este o cale a opta. *ltima "!i asum "n mod voluntar aspectul
de emoie.
*rmtorul capitol se #azeaz pe ceea ce am invatat despre modul "n care emo
inovaiile sunt declan!ate, av%nd "n vedere ce !i atunci c%nd este at%t de &reu s
se sc$im#e
ceea ce am devenit emoional despre. 3cesta include su&estii despre
ce putem face pentru a deveni mai con!tieni de c%nd "ncepe emoii
prin evaluare automat, pentru c este atunci c%nd vom a5un&e cel mai des "n
pro#leme !i re&ret dup aceea cum neam comportat.
@
)c$im#area 4are
3m devenit
Emoional Despre
7alkin&near mar&inea unei st%nci poate
; "nfrico!tor, "n ciuda cuno!tinelor pe care un &ard vizi#il
ar "mpiedica cderea unei persoane. 4onteaz prea puin c drumul nu este
alunecos !i &ardul nu este fra&il, inima inca #ate mai repede !i
palmele "nc deveni transpirat. 4uno!tin de faptul c nu este nimic
s se team nu !ter&e frica. 4$iar dac cei mai muli oameni pot controla
aciunile lor, a se menine pe calea, ele pot ; "n msur s
fura doar o privire rapid la frumoasa priveliste. Pericolul este simit
c$iar dac nu "n mod o#iectiv exist.B
-ers pe 5os de st%nc arat c cuno!tinele noastre nu pot trece peste "ntotdeauna
evalurile de autoappraisers ", care &enereaz reacii emoionale.
Dupa raspunsurile noastre emotionale au fost declan!ate, putem con
incon!tient seama c nu tre#uie s ;e emoionale, !i totu!i emoia
poate persista. Eu propun ca acest lucru se "nt%mpl de o#icei, atunci c%nd
declan!atorul este un
+ema emoional evoluat sau un tri&&er a,at c este foarte asemntoare cu
tema. 4%nd declan!are "nvat este mai pe departe le&at
tema, cuno!tinele noastre con!tient poate ; mai in masura de a "ntrerupe
experien emoional. Pune "n ali termeni, "n cazul "n care preocuprile noastre sunt
doar dis
portant "n le&tur cu o tem, am putea ; "n msur s le "nlocuii de ale&ere.
Nu exist un alt, mult mai &rave, "n care emoiile trece peste
ceea ce !tim. Emoiile ne pot "mpiedica s ai# acces la toate
c !tim, de informaii care ar putea ; la "ndem%na noastr dac vom
nu au fost emotional, dar c "n timpul emoia este inaccesi#il pentru noi.
4%nd suntem cuprin!i de un sentiment nepotrivit, noi interpretm
ceea ce se "nt%mpl "ntrun mod care se potrive!te cu modul "n care se simt !i
i&nora cuno!tinele noastre, care nu se potrive!te.
Emoiile sc$im#a modul "n care vedem lumea !i modul "n care interpretm
aciunile altora. Noi nu cutm s conteste ce simim o
special emoie, "n sc$im#, cutm sl con;rma. Noi evalua ceea ce
se "nt%mpl "ntrun mod care este "n concordan cu emoie nesimt
/N., astfel, s 5usti;ce !i meninerea emoie. n multe situaii,
9// acest lucru poate a5uta ne concentrm atenia !i &$ida deciziile noastre
despre cum s rspund la pro#lemele de la m%n !i s "nelea& ce
este "n 5oc. Dar poate cauza pro#leme, de c%nd suntem cuprin!i de o
emoie ne reducere sau i&nora cuno!tine avem de5a c
ar putea in;rma emoia noi se simt, la fel cum am i&nora sau dis
conta informaii noi care vin la noi din mediul nostru care
nu se potrive!te emoie nostru. 4u alte cuvinte, acela!i mecanism care
&$iduri !i concentreaz atenia noastr poate denatura capacitatea noastr de a
face fa
at%t noi informaii !i cuno!tine de5a stocate "n creierul nostru. Z
) presupunem c cineva este furios despre ce a fost insultat "n pu#lic.
n timpul lui sau furia ei nu va ; u!or s ia "n considerare dac ceea ce
a fost declarat a fost de fapt menit ca o insult. 4uno!tine anterioare despre care
persoane !i cu privire la natura de insulte va ; doar selectiv disponi#ile
capa#il, doar acea parte a cunoa!terii care susine furia va ;
amintit, nu c ceea ce lar contrazice. Dac 5i&nitoare pe
6iul explic sau "!i cere scuze, persoana furios nu pot imediat
includ aceast informaie Ufaptul de scuzeK, "n comportamentul su.
Pentru un timp, suntem "ntro refractar de stat, "n timpul nostru, care
&%ndirea nu poate include informaii care nu se potrivesc, s menin,
sau 5usti;ca emoie simim. 3ceast stare refractar poate ; de
mai multe #ene;cii dec%t ru dac aceasta este scurt, durat de numai o secund
sau dou.
n acest fereastra scurt se concentreaz atenia asupra pro#lemei de la
de m%n, folosind cuno!tinele cele mai relevante, care pot &$ida iniial nostru
aciuni, precum !i preparatele pentru aciuni ulterioare. Di;culti pot
apar sau comportament emoional necorespunztoare pot aprea atunci c%nd
perioada refractar dureaza mult mai mult, pentru minute sau poate c$iar
Z 4eea ce vreau s su&erez aici este foarte similar cu contul psi$olo& 1err0 6odor lui de modul "n care informaiile
pot ; "ncapsulate, prin care a vrut s spun c informaiile care sar potrivi cu un mod de inter
ptetin& lumea, informaiile care persoana a stocat !i !tie, devine inaccesi#il pentru un timp.
ore. *n preamult timp pre5udeci perioada refractar modul "n care vedem lumea
!i ourselves.>
ntrun aproapedor accident de ma!in, nu ne rm%ne "ntro stare de fric
odat ce vom evita cealalt ma!in. Ne dm seama foarte repede c pericolul
este trecut, !i ne a!teptm respiraia !i ritmul cardiac pentru a reveni la nici
mal, care se "nt%mpl "n la cinci la cincisprezece secunde. Dar s presupunem c frica
este
despre ceva ce nu poate ; at%t de instantaneu sau dramatic dis
dovedit. ) presupunem c o persoan este team c durerea se simte "n lucrarea sa
de 5os a spatelui este un simptom de cancer la ;cat. n timpul perioadei refractare
el va respin&e informaiile contradictorii, uit%nd c ieri a
a5utat la mutarea mo#ilei prietenului su !i c acesta este motivul pentru spate doare.
8uai "n considerare o situaie familial comunM n dimineaa, "nainte de a
at%t dute la locul de munc, 1im spune soia sa, Elena, c el este ru, dar c
ceva a venit !i el nu se poate ridica ;ica lor, dup
!coal. Aelen, spune el, va tre#ui s fac acest lucru. Aelen rspunde cu o mar&ine
"n vocea ei !i o privire de furie pe fata ei, ca ea a devenit
suprat, "De ce nu miai da mai mult preavizI 3m o "nt%lnire
cu unul dintre suprevizatii mele pro&ramat la acel momentY "Aelen nu
cred con!tient despre rspunsul ei, ea nu a ales s devin
enervat. 3ceasta sa "nt%mplat deoarece autoappraisers interpretato
-esa5ul soului ca interfereze cu o#iectivele ei Uo tem pro#a#il pentru
furieK, fr a ine seama ei.
)imind c ea este deran5at de vocea ei si expresia faciala, 1im
provocri dreptul s ;e suprat. El acum devine suprat cu Aelen,
ca furia de multe ori aduce m%nie. "De ce te superi despre
lI Eu nu pot s v spun din timp, pentru c !eful meu numit doar c%teva
minute "n urm !i mia spus c este o "nt%lnire de ur&en "n mea sec
+/(N !i tre#uie s ;u acolo. "Aelen acum !tie c 1im nu a fost ;ind
nec$i#zuit, !i nu exist nici un motiv s ;e suprat despre o inevita#il
capa#il, frustrare neintenionat, dar dac ea este "nc "ntro perioad refractar,
aceasta va ; o lupt. )uprare ei vrea s se 5usti;ce. )ar putea
; tentat de a intra in ultimul cuv%nt, "+u smi spui c "n
primul locY ", dar ea se putea reine !i nu acioneaz asupra ei
furie.
Dac Aelen pot "ncorpora noi informaii 1im consuma#ile, se va
sc$im#a perceptia ei de ce a fcut ce a fcut. Ea poate apoi dis
carte de interpretarea ei c el a fost nec$i#zuit !i suprarea ei
va disprea. Exist mai multe motive, "ns, de ce refractar
Perioada ar putea ; mult timp, provoc%nd Aelen s stai la m%nie ei !i nu
ceda teren odat 1im furnizat informaii care ar tre#ui s ai#
a transformatoS. Poate c nu a avut su;cient de somn cu o noapte "nainte.
Poate c este su# o mulime de presiune la locul de munc, nu a fost "n msur s
face cu ea, !i este de a lua acele frustrri pe 1im. Poate c
au fost susin%nd de luni de zile despre o pro#lem &rav, cum ar ; dac
pentru a avea un alt copil, !i Aelen a fost adapostirea sentimente de furie
despre atitudinea aparent e&oist lui 1im. Elena ar putea avea tipul de
personalitate "n care furie 5oac un rol dominant. U/ descrie mea
cercetare privind persoanele care au o trasatura de personalitate ostil "n capitolul F.K
)au Aelen ar putea ; importatoare "n aceast situaie un scenariu de
o alt parte din viaa ei, un script care este extrem de "ncrcat emoional,
care din nou !i din nou, ea reluari.
*n scenariu are o serie de persona5e, persoana care se import
!i alte persoane pivot, plus o plotline de ceea ce sa "nt%mplat "n
trecut. /mporturile nu toat lumea din trecutul lor "n situaii actuale
scripturi emoionale care nu se potrivesc cu adevarat. nelepciunea convenional
"n teoriile psi$analitice ale personalitii este ca scripturile sunt importate
atunci c%nd oamenii au sentimente nerezolvate, sentimente care nu au fost niciodata
pe deplin
sau exprimat satisfctor, sau dac a exprimat nu a condus la o dorit
rezultat. )cripturi denatura realitatea curent, cauz%nd emonepotrivit
Reaciile internaionale !i prelun&irea perioadei refractare.
) presupunem c Aelen a fost copil mic, iar fratele ei <ill a fost un
#tu!, "ntotdeauna domina ei. Dac Aelen a fost ars de care expe
ence, "n cazul "n care prinii ei au luat partea lui <ill !i a crezut c a fost exa&&erat
/N., ea ar putea importa de multe ori "am fost dominat" scriptul "n
situaii care, c$iar !i "n cea mai mic fel, par a ; similare. *nul dintre
Preocupri mai importante Aelen nu tre#uie s ;e dominate, iar aceast
o face s simt dominaia c$iar !i atunci c%nd acesta nu poate ; prezent.
Aelen nu vrea s importe acest script. Ea este o femeie inteli&ent, !i
ea a "nvat de la feed#ackul de la cei cu care ea este intim
c ea este predispus la doar acest tip de interpretare &re!it !i overreac
Rea. Dar "n timpul perioadei refractare ea nu poate face mult despre asta.
Ea nu este nici mcar con!tient de faptul c ea este "ntro perioad refractare. Este
numai
dup aceea, la re,ecie, c Aelen "!i d seama c a acionat nepotrivite
diat !i re&ret modul "n care sa purtat. Ea ar dori s o#in "el este
ncerci s m domine "declan!a din #aza de date o alert emoie.
Tiaa ei ar ; mai #ine dac ea ar putea deraieze pe tr&aci, ea nu ar ;
; predispus la perioade lun&i de furie, !i ea nu ar denatura alte
-otivele oamenilor pentru a se potrivi emoiile ei.
-uli oameni ar dori s ai# doar acest tip de control asupra
atunci c%nd acestea au o reacie emoional. *nul dintre motivele pentru care oamenii
solicite a5utorul de psi$oterapeui este c ei nu doresc s!i continue
pentru a deveni emoional despre unele din lucrurile pe care le fac
emoional. Dar nici unul dintre noi nu vrea complet !i irevoca#il de a transforma
de pe toate emoiile noastre. Tiaa ar ; plictisitoare, mai suculent, mai puin interesant,
!i, pro#a#il, mai puin si&ur dac am avut puterea de a face acest lucru.
6rica nu ne prote5a, vieile noastre sunt salvate pentru c suntem capa#ili s
rspunde la ameninrile de ru protector, fr &%ndire. Dez&ust
Reaciile s ne precaut cu privire la complac "n activiti care literalmente
sau ;&urat ar putea ; toxice. +ristee !i disperare peste pierderea poate
aduce a5utor de la alii. 4$iar furieemoie ma5oritatea oamenilor
ar dori s dezactivaieste util pentru noi. 3cesta avertizeaz alii, !i noi, ca
Ei #ine, atunci c%nd lucrurile ne incurca planurile. 3cest avertisment poate duce la
sc$im#a, de!i poate aduce, de asemenea, despre counteran&er. 3n&er -oti
vates ne s "ncerce s sc$im#e lumea, pentru a face dreptate social, pentru a
lupta pentru drepturile omului.
3r vrem cu adevrat s elimine aceste motivaiiI 6r
excitare, plcere senzorial, m%ndrie "n realizrile noastre !i
realizri ale copiilor no!tri, de distracii din multe ciudat !i
lucruri nea!teptate care se "nt%mpl "n via, ar ; de via de via "n valoare deI
Emoie nu este ca un apendice, un aparat de vesti&iu nu avem nevoie
!i ar tre#ui s elimine. Emoiile sunt la #aza vieii noastre. Ei fac
via accepta#il.
-ai de&ra# dec%t oprirea emoiile noastre complet, cele mai multe dintre noi
ar dori capacitatea de a opri reaciile noastre emoionale la speci;ce
declanseaza selectiv. Near dori s utilizeze o c$eie Xter&ere pentru a !ter&e un spe
declan!are ci;ce sau set de declanseaza, un script sau preocupare, stocate "n nostru
emo
<aza de date alert +/(N. Din pcate, nu exist nici o de;nitiv, solid
dovezi cu privire la dac acest lucru se poate face.
*nul dintre cei mai importani elevi ai creierului !i emoie, psi$olo&ia
o&ist 1osep$ 8eDoux, a scris recentM "conditionat frica de "nvare este
deose#it de rezistente, si, de fapt, ar putea reprezenta o form de ne!ters a
learnin&.@. . . Nesters, de teama invatat are !i o parte #un !i o
dezavanta5. Este evident, foarte util pentru creierul nostru s ;e "n msur s
pstreze "nre&istrrile acestor stimuli !i situaii care au fost aso
ate cu pericol "n trecut. Dar aceste amintiri puternice, care sunt
de o#icei, format "n condiii traumatice, pot &si, de asemenea, modul lor
"n viaa de zi cu zi, amestec%nduse "n situaiile "n care acestea nu sunt
deose#it de util. . . . "J
3m avut din fericire ocazia de a vor#i cu 8edoux despre acest
"n timp ce scriam acest capitol, !i sl "mpin&e un pic mai exact pe
ceea ce a vrut s spun !i c%t de si&ur el a fost despre asta. n primul r%nd, ar tre#ui
s ;e
clar c 8edoux se refer numai a declan!atoare "nvat, ceea ce am
numit variaii. +emele, care sunt produsul nostru ET(
am#iant, at%t 8edoux !i cred c sunt de ne!ters, cum ar ; rezultatele
despre so#olani care sau nscut "ntrun la#orator !i nu a avut niciodat nici o expe
ence cu o pisic, a artat totu!i team c%nd au vzut prima oar o pisic. Este un
+ema "nnscut, o team de declan!are care nu are nevoie de "nvare. Putere
de o tem pentru a declan!a o emoie poate ; sl#it, dar nu "n totalitate
eliminat. Dar putem dezva de variaiile, declanseaza am do#%ndi
"n cursul vieii noastreI
6r a intra "n detaliile te$nice ale creierului 8edoux a
cercetare, avem nevoie s !tim c atunci c%nd un declan!ator emoional
devine sta#ilit, atunci c%nd "nvm s ne ;e fric de ceva, noi
conexiunile sunt sta#ilite "ntre un &rup de celule "n creierul nostru,
form%nd ceea ce 8edoux nume!te un asam#lare de celule.C 3ceste ansam#luri de celule,
care conin memorie de declan!are care "nvat, par a ; per
"nre&istrri ;ziolo&ice permaneni a ceea ce am "nvat. Ei fac
la ceea ce am numit "n #aza de date alert emoie. 4u toate acestea, putem "nva
pentru a "ntrerupe le&tura dintre aceste ansam#luri de celule !i noastre
comportamentul emoional. Declan!are "nc declanseaza de celule sta#ilite
asam#lare, dar le&tura "ntre ansam#lul de celule !i a noastr
comportament emoional pot ; spart, cel puin pentru un timp. Ne este team,
dar nu acionm ca !i cum ne este fric. De asemenea, putem "nva s rup
le&tur "ntre declan!are !i aceste ansam#luri de celule, astfel emo
+/(N nu este declan!at, dar ansam#lul celulei rm%ne, #aza de date este
nu !terse, iar potenialul su de a ; conectat la declan!are !i
Rspunsul rm%ne "n noi. n anumite circumstane, atunci c%nd
sunt su# stres de un fel sau altul, declan!atorul va ; din nou
devin active, conectarea la ansam#lul de celule, !i emoional
izvoare rspuns mai departe nou.
n timp ce toate de cercetare 8edoux a fost pe fric, el crede c exist
este nici un motiv s credem c ar ; diferit de furie sau durere.
3cest lucru se potriveste experienta mea personala, si ceea ce am o#servat "n (t$man
ers, deci voi presupune ca rezultatele sale &eneraliza la alte emo
caii, poate c$iar la emoiile care se simt #ine. Z
)istemul nostru nervos nu face mai u!or de a sc$im#a ceea ce face
ne emoional, s dezvei ;e le&tura dintre un emo
3dunarea ional de celule !i un rspuns, sau "ntre un declan!ator !i un emo
asam#lare de celule ional. <aza de date noti;care emotie este un sistem desc$is,
"n care noi variante continuu sunt adu&ate la aceasta, dar acesta nu este un sistem
+E-, care permite ca datele s ;e "ndeprtate cu u!urin odat intrat. Emoie nostru
)istemul a fost construit pentru a pstra declan!eaz "n, nui afar, mo#ilizarea
raspunsurile noastre emotionale, fr &%ndire. )untem #iolo&ic con
instruit "ntrun mod care nu ne permite s le "ntrerup imediat.
) ne "ntoarcem la exemplul meu deaproape dor de accident de ma!in o dat
din nou pentru a vedea cum rezultatele 8edoux a ne a5uta sa intele&em ce sa "nt%m
pixuri c%nd vom "ncerca s sc$im#e ceea ce am devenit emoional despre.
6iecare conductor auto a avut o experien, atunci c%nd !edina "n care pasa&erul
scaun, de a avea piciorul ei involuntar tra&e "nspre un inexistent
pedala de fr%n atunci c%nd se pare c un alt autoturism se sc$im#are a direciei spre
ea.
8ovind pedala de fr%n este un rspuns "nvat la frica de a ; lovit
cu un alt autoturism. Nu numai ca este pedalarspunsa lovit fr%n
"nvat, dar a!a, de asemenea, este de declansare. -asini nu au fost parte a me
"ncon5urtor de strmo!ii no!tri, o masina de sc$im#are a direciei spre noi nu este un
#uiltin
+ema dar o variaie "nvat. 3m "nvat repede, pentru c este foarte
aproape unul de frica pro#a#il temeceva care se mi!c
rapid "n vederea noastr, se apropie de noi, "n cazul "n care este vor#a de a ne lovi.
n timp ce ma5oritatea dintre noi va ;, atunci c%nd !edina "n scaunul pasa&erului,
care o presupune un
untaril0 apsai "n 5os pe o pedala de fr%n inexistent atunci c%nd simim
Z Nu tot ceea ce ne face emotionala este un rezultat de conditionare, cu toate acestea. 6ri5da su#liniaz c
unele stimuli emoionali au "puin de a face cu a avea consecine experienta aversiv sau placere
"nsoe!te un anumit stimul. "rezultat Emoiile" din consecinele dedus sau cauze. . . . 8os
de locuri de munc /N. cuiva, primind critici, semne perceperea de a ; ne&li5at sau desconsiderat, ;ind ludat, !i
vz%nd "nclcri norma ]aciuni care contravin valorilor noastre scump loc^ sunt toate destul indirect sau
distan conectat la aversiv real sau condiii plcute pe care le semnala cumva !i c
le dau viaa emoional. "am vedea acestea ca toate cazurile de variaii care seamn cu teme universale,
c$iar dac unele dintre ele sunt ruda indepartata.
pericol, instructorii de conducere "nvee s nu fac acest lucru. ) "nvee s se
"ntrerupe rspuns, "n cazul "n care se vor simi "nc fric, dar
ei nu vor rspunde ;zic. U<nuiesc c ar ; "nc o urm
de frica pe fata lor sau "n sunetul vocii lorK (r. ele pot
s "nvee s rup le&tura "ntre declan!areca masina lurc$in&
spre ei, !i ansam#lul de celule din creier care a fost instituit
sta#ilit pentru aceast team de declan!are, Z Poate c re&la ;n conexiunea
"ntre declan!are !i ansam#lul de celule, astfel c teama este trezit !i
raspuns de protectie pedala de fr%n este activat numai atunci c%nd dan
&er este foarte pro#a#il s apar. Dar dac ei au avut o noapte rea de somn, sau
sunt "n continuare preocupat mai mult de un ar&ument neterminat cu soul lor care
diminea, c piciorul se va tra&e din nou, la fel ca pentru orice
dintre noi care nu sunt de conducere instructori, care nu sau "nvat s inter
Rupt pe tr&aci. 8e&turile dintre tri&&er, conexiunile celulare
caii, !i rspunsul nu au fost !terse, doar sl#it.
)copul meu "n restul acestui capitol este sl#irea emoional
declan!eaz, indiferent dac acestea sunt cele sta#ilite direct prin con
ionare sau indirect printro conectare la unul din emoional
teme. n capitolul urmtor voi explica cum putem sl#i con
conexiune "ntre un eveniment emoional !i rspunsurile noastre emoionale. Ea
nu este u!or s faci nici una. Permiteimi s explic modul "n care acest lucru ar
putea lucra "n
contextul alt exemplu.
) presupunem c un #iat, sl numesc +im, a fost tac$inat de un tat a crui
tac$ineaz, "n timp ce aparent a fcut ca &lume, a avut un avanta5 crud, #at5ocoritor
Performanele inadecvate lui +im. Destul de devreme, pro#a#il, "nainte de v%rsta
4inci, scriptul unei persoane puternice deni&ratoare el prin ceaiuri,
/N. a intrat #aza de date alert emoie +im. 3!a cum a crescut, +im
a rspuns cu furie aproape imediat la teasin&, c$iar !i atunci c%nd a fost
care nu sunt destinate infam. 3cest "nc%ntat tatl su, care a #at5ocorit mai mult
l pentru a pierde cumptul "ntro &lum. 3proximativ douzeci de ani mai t%rziu, +im
"nc reacioneaz cu furie la primul semn c cineva "l tac$ina.
3sta nu "nseamn c +im acioneaz "ntotdeauna "n furia lui, dar +im
ar ; mai #ine dac el nu tre#uie s se lupte cu impulsul de a
riposteze ori de c%te ori cineva &lume!te cu el.
Xase factori foarte diferii sunt suscepti#ile de a determina modul de succes
Z 3m putea a,a care dintre ele face prin msurarea ;ziolo&ia lor, atunci c%nd se "nt%mpl acest lucru, dar nu
conteaz cu adevrat pentru punctul meu aici.
oricine poate ; "n reducerea cldurii, proeminenta, iar puterea
un declan!ator emoie, !i durata perioadei refractare,
perioada de c%nd suntem doar posi#ilitatea de a utiliza informaiile care accept
emoie simim. Primul factor este apropiere a evoluat
tema. -ai aproape de declan!are a "nvat este s tema ne"nvat,
mai &reu va ; de a reduce puterea. Road Ra&e este un exemplu de
eveniment care se aseamn mult cu o tem, nu o variaie a "nvat. 3cest lucru este
ilustrat "n urmtorul puzzle. 4%nd pre!edintele meu departament
uniti la universitate "n ;ecare zi, el "nt%lne!te un loc "n care doi
8iniile de tra;c tre#uie s fuzioneze. Exist o re&ul nescris c ma!inile "n
;ecare culoar pe r%nd, dar, uneori, oamenii se strecoare "n faa lor
r%ndul su, c$iar "n faa lui. Pre!edintele mea devine furios, c$iar dac
"ntradevr nu conteaz, diferena "n ceea ce prive!te atunci c%nd el a5un&e la
*niversitatea este doar c%teva secunde. 4u toate acestea, la locul de munc, atunci
c%nd cineva pe
6acultatea de scrie o critic de unul din planurile sale pentru departamentul, un
/ndiferent pe care el a lucrat foarte &reu !i care conteaz cu adevrat
pentru el, rareori se enerveaz. De ce furia pe un aparent #anal
eveniment, atunci c%nd el nu devine furios despre unul importantI
3ceasta se datoreaz faptului c aciunile !oferului se aseamn pro#a#il universal,
+ema furie a evoluat de a ; de5ucat, nu prin cuvinte, ci prin ceva
unul e aciuni ;zice care interfereaz cu urmrirea unui scop.
aciunile !oferului nepoliticos sunt mult mai aproape de tema dec%t 4(8
li&a care scrie o critic. UPentru cei care se "ntrea# de ce Road Ra&e
pare s ; devenit at%t de rsp%ndit astzi, #nuiesc c are "ntotdeauna
a avut loc, dar mai puin frecvent, deoarece nu a fost mai puin tra;c. De asemenea,
massmedia nu lau numit, care se concentreaz atenia pe ea.K
3plicarea acestor idei la pro#lemele lui +im, ne putem a!tepta +im
ar avea un timp mai u!or de sl#ire o declan!are care este destul de "ndeprtat
dec%t aproape de tem universal. 6iind tac$inat !i umilit de ctre
cuvintele tatlui su este mai departe de tema dec%t "n cazul "n care tatl su
a "&lumit" cu el prin ;xarea ;zic #raele de partea sa at%t de
el nu se putea mi!ca. +im ar avea o !ans mai #un ca un adult de
sl#i pe tr&aci dac experienele iniiale au implicat cuvinte
mai de&ra# dec%t constr%n&ere ;zic s tac$ineze !i umili el.
( a doua pro#lem s ia "n considerare este c%t de str%ns cazuri actuale ale
eveniment declan!ator seamn cu situaia iniial "n care declan!a
&er a fost primul "nvat. 3cesta a fost tatl lui +im care at%t de fr mil tac$inat
lun om puternic, dominant. +easin& de o femeie, un e&al la e&al, sau un
su#ordonat nu este la fel de aproape ca teasin& de un om care are un autor
tate peste el, !i ar tre#ui s ;e mai u!or pentru +im a sl#i pe tra&aci
atunci c%nd el este tac$inat de ctre o persoan, alta dec%t o persoan cu autoritate.
( a treia pro#lema este c%t de devreme "n viaa unei persoane sa a,at pe tr&aci.
Pro#a#il, mai devreme declan!are a fost "nvat, cu atat mai &reu va ;
sl sl#easc. n parte, c se datoreaz faptului c a#ilitatea de a controla emoional
reacii la orice declan!are emoie nu este la fel de #ine dezvoltat in viata devreme.
3stfel, va exista o reacie emoional puternic asociat cu
declanseaza "nvat devreme "n via, comparativ cu cei care au "nvat la varsta
adulta,
toate celelalte lucruri ;ind e&ale. n parte, este, de asemenea, din cauza posi
litatea Usu&erat de unii psi$olo&i de dezvoltare !i toate ps0
c$oanal0sts, !i acum susinut de dovezi din studii
a creierului !i emotionFK c timpurie este critic "n form,
/N. personalitatea !i viaa sentimental. 4eea ce este "nvat, atunci este mai
puternic
!i mai rezistente la sc$im#are. Declanseaza "nvat "ntro astfel de critic
perioad poate produce o perioad mai lun& refractar.
"ncrctura emoional iniial este al patrulea factor c$eie. Puternic
emoiile pe care sau experimentat atunci c%nd declan!atorul a fost "nvat "n primul
r%nd,
cu atat mai &reu va ; s sl#esc impactul acesteia. n cazul "n care episod teasin& a
fost
una u!oar sau moderat, mai de&ra# dec%t unul puternic, "n cazul "n care
sentimentele de
umilire, inutilitate, !i resentimente peste pierderea de putere au fost
u!oar, mai de&ra# dec%t puternic, atunci ar ; mai u!or s se rceasc tr&aci.
densitate de experien este un al cincilea factor, care contri#uie la
puterea !i de ne!ters de pe tr&aci. Densitatea se refer la repetate
episoade, extrem de incarcate emotional, care apar "n timpul unei scurte
perioad de timp, care au ca efect a suprasolicitarii persoanei. Deci,
dac a existat o perioad c%nd +im a fost tac$inat fr mil, intens,
din nou !i din nou, ar ; un stimulent foarte di;cil s se diminueze.
3tunci c%nd exist o sarcin foarte puternic, foarte dens iniial emoional, am
se a!teapt ca perioada refractar "n reaciile ulterioare la care va declan!a
;e lun&, ceea ce face di;cil pentru oameni s realizeze "n prima secund sau
doi c rspund inadecvat. Dac iniial emo
&ratuit operaional a fost foarte puternic, care sin&ur poate ; su;cient s se extind
perioada refractar pentru care declanseaza, c$iar dac nu a fost dens sau
repetat din nou !i din nou.
*n al !aselea factor este afectiv st0le.N Noi ;ecare difer "n viteza de nostru
reacii emoionale !i puterea de reaciile noastre, !i "n modul "n care
timp este nevoie pentru noi, pentru a recupera de la un episod emoional. -eu
cercetare in ultimii zece ani sau concentrat asupra acestor c$estiuni. U
4oncluzia descrie alte patru aspecte ale stilului afectiv "n plus
la viteza, putere, !i durata.K 3cele persoane care, "n &eneral,
au reacii emoionale mai rapide !i mai puternic va avea o mult
timp mai &reu de rcire de pe o declan!are ;er#inte.
) ne acum "n considerare modul "n +im ar putea mer&e despre sl#irea ceaiuri
rea de declan!are. Primul pas este de +im de a identi;ca ceea ce este, care este &et
+in&l at%t de furios. El ar putea s nu !tie c a ; tac$inat de o dominant
persoana este un tri&&er furie foarte ;er#inte. Evaluarea automat opereaz "n
milisecunde, "nainte de con!tiin, "nainte de a putea ; capa#il de a deveni
con!tient de ceea ce face el at%t de furios. Poate c el !tie c este teasin&,
dar el nu !tie c tre#uie s ;e de ctre o persoan care are o anumit putere
peste el. El ar putea s nu realizeze c are vreo le&tur cu copilria
experiena de a ; tac$inat fr mil de ctre tatl su. +im pot ;
foarte defensiv, nu este pre&tit s accepte c el devine furios, sau nu
&ata s se confrunte cu faptul c tatl su a fost crud. Primul pas este de a
devin con!tieni de faptul c el se simte furios, s recunoasc senzaiile din
propriul corp Usu&estii cu privire la modul de a realiza care sunt "n capitolul F
la m%nieK, !i pentru a "nele&e efectul pe care "l are asupra altor persoane.
) presupunem c +im "ncepe s recunoasc faptul c el este "n mod ne5usti;cat
suprat la
ori, dar nu "nele&e c%nd sau de ce se "nt%mpl. +im urmtor
pas este de a "ncepe un 5urnal despre episoadele sale de furie. El tre#uie s rein pe
cei
ocazii c%nd ;e el recunoa!te c el a devenit furios sau
alii "i spun a!a. /ntrat "n 5urnalul ar tre#ui s ;e la fel de mult informaii
+/(N posi#il despre ceea ce sa "nt%mplat "n momentele "nainte de a
a devenit furios. *n prieten sau psi$oterapeut ar putea ; capa#il de a a5uta
+im seama de audiere despre aceste episoade, care este teasin&
interpretat ca umilinta, care este de declan!are lui ;er#inte. ) sperm c, atunci c%nd
el crede despre acest lucru, el poate deveni con!tient de scriptul este
importul, acele scene teri#ile cu tatl su. Nu sunt si&ur
dac el tre#uie s !tie c, "n scopul de a sl#i acest script. )ar putea
s ;e su;cient pentru +im s realizeze c el este exa&erezi s teasin&, care
el este tratarea teasin& ca "n cazul "n care acesta este "ntotdeauna menit s umileasc.
)ar putea prea c cea mai simpl soluie ar ; pentru +im acum
pur !i simplu pentru a evita orice situaii "n care este pro#a#il s ;e tac$inat.
4are presupune el poate s scape cu nu apar la com
mese P3N2 la care el este pro#a#il s ;e pr5it, !i c el poate
anticipa cu u!urin alte situaii "n care el ar putea ; tac$inat. ( mai #un
a#ordare ar ; s "ncercai s se rceasc pe tr&aci.
+im tre#uie s ia "n considerare c%t de des el a perceput teasin&, ;e atunci c%nd
ea Nu a fost acolo, sau atunci c%nd nu a fost menit s umileasc. El tre#uie s "nvee
cum de a reevalua ceea ce motiveaz teasin&. ( astfel de analiz atent
poate a5uta, "n cazul "n care se face repeatedl0.D El poate face acest lucru prin &%ndire
despre
;ecare episod teasin& dup aceea, lu%nd "n considerare cu atenie alternativ
explicaii pentru ce a fost tac$inat altele dec%t tema umilire.
Dea lun&ul timpului el poate "nva s fac asta reevaluarea mai devreme, "n timp ce
"nc "n
situaia. El poate a,a, de asemenea pentru a sens atunci c%nd nu exist posi#ilitatea
de
;ind tac$inat, !i se poate #retele nu sl interpreteze ca o insult sau
o "ncercare sl umileasc. Dea lun&ul timpului teasin& poate deveni un cooler
declan!are. 4el puin, "n cazul "n care +im devine la fel de mult ca de invatare care
teasin& este o
declan!are, !i c acesta este umilire a intenionat ca ea declanseaza, el va
;e "ntro poziie mai #un de a controla furia lui atunci c%nd el devine
an&r0.G UTezi mai multe despre controlul raspunsurile emotionale la capitolul J.K
Dac ceea ce am su&erat nu funcioneaz, "n cazul "n care un declan!ator emoie
con
tinues pentru a apela mai departe raspunsuri di;cil delacontrol emoional din nou !i
din nou, exist alte metode s ia "n considerare. Psi$oterapia este o
posi#ilitate, de!i "n experiena mea, este de multe ori limitat la a face
una con!tieni de ceea ce de declan!are este !i ceea ce scriptul este importat,
fr a ; "ntotdeauna de a5utor "n sl#irea pe tr&aci. 4omportamentul ter
ap0 este o alt a#ordare de a lua "n considerare, meditaie formare anot$er.B?
) presupunem c +im a identi;cat pe tr&aci, !ia petrecut timpul 3na
l0zin& tipurile de situaii "n care a misperceives adesea teasin&
atunci c%nd acesta nu este acolo, !i a practicat reevaluarea situaii at%t de el
poate avea teasin& ca o &lum, nu ca o insult !i umilire. Aai
acorde "n continuare c acest lucru a fost fcut mai u!or pentru c mai devreme in
viata lui
au fost doar c%teva episoade teasin& dispersate pe un numr de
luni, !i nici unul dintre ei a continuat pentru foarte mult timp de "ncrcare 5oas !i
densitate sczut. Xi s prevad c +im nu este "mpovrat de o foarte
Pro;lul furie rapid !i foarte puternic. +im acum rareori tre#uie s lupte
cu devenind suprat c%nd cineva "l nec5e!te. Dar ar putea "nt%m
stilou, !i cel mai pro#a#il se va "nt%mpla atunci c%nd +im este, pentru o alt rea
;ul, "ntrun irita#il starea de spirit.
3cesta este un loc #un pentru a distin&e emoiile de la starea de spirit. +oate
ne avea pe am%ndou, dar ele sunt diferite, de!i am#ele
implica sentimente. 4ea mai evident diferen este c emoiile sunt
mult mai scurt dec%t starea de spirit. )tarea de spirit poate dura o zi "ntrea&, uneori
doua zile, in timp ce emotiile pot veni !i pleca "n c%teva minute, uneori
secunde. ( stare de spirit seamn cu o stare emoional u!or, dar continu.
Dac este irita#ilitate, este ca !i cum a ; u!or iritat tot timpul, &ata
pentru a deveni furios. Dac este o stare de spirit al#astru, suntem u!or trist, &ata s
deveni foarte trist. ( stare de spirit dispreuitor implic emoiile de dis
rafal !i dispre, o stare euforic sau de mare implic excitare
!i plcere, o stare de spirit receptiv implica frica.
( stare de spirit activeaz emoiile speci;ce. 4%nd suntem irita#il, suntem
cauta o oportunitate de a deveni furios, noi interpretm lumea "ntrun
mod care s permit, sau c$iar cere, ne pentru a deveni furios. 3m devenit
suprat despre pro#lemele care nu primesc de o#icei ne furios, !i c%nd am
devin furios, furia este pro#a#il s ;e mai puternic !i dureaz mai mult dec%t
ar ; dac nu am fost "ntro stare de spirit irita#il. -oods nu "!i au
semnal propriu, ;e "n faa sau vocea. n sc$im#, putem spune c unele
unul este "ntro stare de spirit, deoarece vom vedea semne de emoie care )atu
Ratele ca starea de spirit. -oods reduce ,exi#ilitatea noastr, a!a cum ne fac mai puin
receptiv la nuanele sc$im#are "n mediul nostru, polarizare
cum putem interpreta !i de a rspunde. Emoiile face c, de asemenea, dar numai pentru
momente "n cazul "n care perioada refractar nu este extins, starea de spirit pentru
ultimele
ore.
*n alt mod de stari diferite de emoii este c, odat ce o emoie
a inceput si am devenit constienti de ea, ne poate indica, de o#icei, la
evenimentul care a cauzat. Rareori nu !tim de ce suntem "ntro stare de spirit.
-i se pare s se "nt%mple cu noi. )ar putea trezi "ntro diminea "ntro
special starea de spirit, sau pentru nici un motiv aparent, "n mi5locul zilei
o#servm ne simim prost dispus. De!i nu tre#uie s ;e autonom, neuro
modi;crile c$imice care pornit !i menine starea de spirit, cred starea de spirit
poate ;, de asemenea, cauzate de experientele emotionale foarte dense.
6urie dens poate duce la o stare de spirit irita#il, la fel ca !i #ucurie dens poate
duce la o stare de spirit mare sau euforic. 3poi, desi&ur, !tim
de ce suntem "ntro stare de spirit.
-ai devreme am ar&umentat c emoiile sunt necesare pentru viaa noastr, !i ne
nu ar vrea s scape de ei. )unt mult mai puin convins c starea de spirit
sunt de nici un folos pentru us.BB -oods poate ; o consecin neintenionat a
)tructurile noastre emoional nu, selectate de evoluie, deoarece acestea sunt
adaptive.B> -oods reduce alternative noastre, denatura &%ndirea noastr, !i
face mult mai di;cil pentru noi pentru a controla ceea ce facem, !i, de o#icei, pentru
nici un motiv care face nici un sens pentru noi. )ar putea ar&umenta c, atunci
c%nd
starea de spirit sunt aduse de experiena emoional dens, pe care le deservesc
funcia de a menine noi pre&tite pentru mai multe din acela!i lucru.
Poate, dar la mintea mea, care este un avanta5 mic "n comparaie cu
pro#leme starea de spirit cauza. Dac a! putea, a! renuna la a mai avea orice
starea de spirit din nou !i doar tri cu sentimentele mele. -iar da cu plcere la
stri euforice s scape de starea de spirit irita#il !i al#astru. Dar nici unul dintre
noi are aceast ale&ere.
Declanseaza care, prin munca &rea, au devenit rece, devine ;er#inte
din nou, atunci c%nd o persoan este "ntro stare de spirit relevant pentru care
declanseaza. 4%nd +im
este "ntro stare de spirit irita#il, teasin& poate din nou pornit furia lui. Este
nu doar o situaie stresant, ca 8edoux a su&erat, care va ; din nou
le&a un tri&&er la emoie, o stare de spirit poate, de asemenea, face acest lucru.
4$iar !i atunci c%nd
o declan!are a fost sl#it, sau rcit, astfel "nc%t s nu se aduc
mai departe o emoie, ea va deveni din nou cald, atunci c%nd starea de spirit
dreapta
vine dea lun&ul.
4$iar !i atunci c%nd nu sunt deose#it de vulnera#ile de o stare de spirit,
-uli dintre noi vor cel puin o parte din timp, "nc mai au emoii tri&onometrie
&ered pe care nu vrem s acioneze. *rmtorul capitol consider
raspunsurile emotionale involuntare, !i c%t de #ine putem controla
ceea ce facem atunci c%nd suntem emoional.
J
4omport
Emoional
)untei pe cale de a mer&e "n la o "nt%lnire cu
seful tau. +u nu stii despre ce este vor#a, nu !tii
ordinea de zi, nu ai numi aceast "nt%lnire. )ecretar sefului tau tia spus
"3 fost foarte important", atunci c%nd ea a pro&ramat "nt%lnirea. 4um te
reacioneaz, dac te uii fric, suprat sau trist, dac v pstrai
ta rece sau par prea deta!at, ceea ce spui si cum ai aciona
ar putea ; crucial pentru rezultatul. 3i "ncredere "n modul "n care tear
reacioneaz emoional, sau, "n cazul "n care va ; nevoie, capacitatea de a controla
dvs. de emo
comportament operaional, sau ai lua o #utur sau "n 5os un Talium "nainte
de timpI
Este &reu s nu se comporte emoional atunci c%nd miza este mare,
care este atunci c%nd ne sunt suscepti#ile de a simi emoii puternice. Emoiile
noastre
sunt de multe ori &$idurile noastre cele mai #une, conducerea ne s facem !i s
spun exact ceea ce este
potrivit pentru situaia, dar c nu este "ntotdeauna at%t pentru oricine. Exist
ori atunci c%nd ne dorim noi nu au acionat sau vor#it su# in,uenta
de emoiile noastre. Dar dac am putea, dac am putea opri emoiile noastre
complet pentru un timp, care sar putea "nruti lucrurile, pentru cei
"n 5urul nostru sar putea crede c sunt desprinse, sau mai ru, inuman. Z Pentru a
experimenteze emoiile noastre, s le pese de ceea ce se "nt%mpl "n timp ce
compor
rea "ntrun mod pe care noi !i alii nu le consider a ; prea emoional,
Z Recent utilizarea de preparate in5ecta#ile #otoxin pentru a reduce semnele de im#atranire face acest lucru la costul de a
face fata
lemn, persoana mai animat si fara emotii, "n aparen, !i UparadoxalK mai puin animat
oamenii sunt mai puin atractive pentru alii.
C>
poate ; uneori extrem de di;cil. Xi unii oameni au doar
Pro#lema inversM se simt emoiile, le pasa, dar ei nu fac
le exprima modul "n care alii se a!teapt, sau nu le exprima la
toate, oamenii cred c sunt overcontrolled.
Nu ne ale&em cum ne arata si suna sau ceea ce suntem "ndemnai
s fac !i s spun atunci c%nd suntem emoional mai mult dec%t am ale&e
atunci c%nd pentru a deveni emoional. Dar putem "nva la moderat emoional
comportament near re&reta dup aceea, pentru a in$i#a sau supune nostru
expresii, pentru a preveni sau a tempera aciunile noastre sau cuvinte. Putem, de
asemenea,
"nva s nu ;e overcontrolled, care apare fr emoii, "n cazul "n care este nostru
pro#lem. 3r ; c$iar mai #ine dac am putea "nva cum s
ale&e modul "n care ne simim !i ale&e cum s!i exprime emoiile noastre, astfel
pe care lear putea exprima emoiile noastre constructiv.
Ne putem uita, "n msura "napoi ca descrierea lui 3ristotel a temperat
persoana pentru un standard pentru ceea ce este constructiv emoional #e$avior.B
Emoiile noastre tre#uie s ;e "n suma de dreapta, proporional cu
Evenimentul care ia c$emat afar din ele tre#uie s ;e exprimat la dreapta
timp, "ntrun mod care este adecvat pentru a declan!a emoionale !i
"mpre5urrile "n care a avut loc, !i ele tre#uie s ;e exprimate "n
"n mod corect, "ntrun mod care nu face ru. Z Desi&ur, acestea sunt
idei foarte a#stracte, dar ele nu explic motivele pentru care, uneori,
re&ret dup aceea cum neam comportat.
4apitolul @ descrie ceea ce declanseaza emotii si modul de a sl#i
declan!eaz emoionale calde astfel "nc%t acestea s nu fac "ntotdeauna ne
emoional. Dar
Presupun c nu a reu!it !i emoia a "nceput de5a. 3cum
ntre#area esteM putem ale&e ceea ce spunem !i facemI 4%nd ne a,m "n
refractar perioad, c perioada "n care nu au acces la
informaii care ar putea sc$im#a modul "n care se simt, nu vrem
pentru a suprima emoiile noastre. 4e emoiile noastre sunt "mpin&%ndune s facem
!i spun pare 5usti;cat !i necesar.
Dac am "ncerca s controleze ceea ce fac !i spun, c va ; o lupt
"ntre eforturile noastre deli#erate, voluntare !i involuntare nostru emo
4omportamentul ional. 4 lupta va ; mai mare pentru cei dintre noi
care emoii mult mai repede, !i mult mai mult
Z Exist o excepie. 3tunci c%nd o alt persoan amenin viaa sau vieile altora, apoi "n m%nia
am putea ; 5usti;cat "n afecta persoana care reprezint ameninarea dac nu exist nici o alt modalitate de a
preveni
pre5udiciu. Dalai 8ama, cu o oarecare ezitare, este de acord asupra acestui punct.
puternic, dec%t altele. *neori, tot ce putem face este s prseasc scena.
4$iar c, pentru unii oameni !i, "n unele episoade emoionale, poate
necesit un mare act de voin. 4u practica, moderarea emoional nostru
comportament devine mai u!or, dar este nevoie de timp, de concentrare, !i
"nele&ere. 3!a cum exist factori care determin c%nd !i
cum o declan!are ;er#inte poate ; sl#it, exist o serie de factori le&ai de
care determin atunci c%nd suntem cel mai pro#a#il pentru a reu!i "n moderarea
comportamentul nostru emoional. 4%nd nu reu!im s fac acest lucru, !i toat lumea
nu
uneori, exist msuri putem lua pentru a pro;ta de acel e!ec,
reducerea pro#a#ilitatea vom e!ua din nou.
nainte de a putea a#orda aceste dou aspecte, cum de a modera nostru emo
comportamentul ional, !i, atunci c%nd nu reu!im, cum putem "nva de la cei
&re!eli, tre#uie s ne &%ndim ce este ceea ce "ncercm s moderateM
4omportamentul emoional sinesemnalele, aciunile, !i intern
modi;cri. 3vem nevoie, de asemenea, s "nelea& modul "n care aceste
comportamente emotionale
sunt &enerate !i cum o putem in,uena acest proces. Tom "ncepe
cu semnale, expresiile emoionale.
)emnalele emoie emise de alte persoane determina de multe ori
cum putem interpreta cuvintele !i aciunile lor. Expresia lor, de asemenea,
tri&onometrie
.ers propria rspunsul nostru emoional, !i care, "n culori r%ndul nostru inter
pretare a ceea ce spune persoana, ceea ce noi credem ca sunt ca
motivele persoane, atitudini, !i inteniile.
n ultimul capitol neam "nt%lnit Aelen, care a devenit suprat cu ea
so, 1im, c%nd a spus c nu poate ridica ;ica lor
dup !coal "n acea zi. Aelen a rspuns, "De ce nu miai da
mai mult anunI "1im sar putea s nu ; devenit furios "n sc$im#, dac a avut
nu a fost de mar&inea din vocea ei sau furie scris pe fata ei.
4uvintele ei doar ar ; fost de a5uns, totu!i. ( modalitate mai moale de
spune acela!i lucru ar ; fost, "a! vrea s ; putut
mia dat mai mult preaviz, "sau" 4e sa intamplat ca nu ma putea lasa
!tii "nainte de acumI "3ceasta ultima versiune ar ; lsat 1im !tie c
ea a recunoscut c tre#uie s existe un motiv pentru care el a fost inco
niencin& ei. Dar c$iar !i lim#a mai moale nu ar ; reu!it
"n cazul "n care sau spus cu furie "n &lasul ei sau pe fata ei.
4$iar dac Aelen ar ; spus nimic, expresia de pe c$ipul ei sar putea
au avertizat 1im pe care ea a fost suprat, pentru emotiile nu sunt pri
vate. 4ele mai multe dintre emoiile noastre au un semnal distinctiv care spune altora
cum se simt. .%nduri, pe de alt parte, sunt complet privat.
Nimeni nu !tie dac ne &%ndim la mama noastr, spectacolul suntem
lipse!te de pe televizor, sau cum de a sc$im#a stocul nostru /nternet investi
mente excepia cazului "n care emoiile sunt amestecate cu aceste &%nduri, a!a cum
de multe ori sunt. De!i nu exist nici un semnal extern care c$iar le spune oamenilor
noi
sunt &%ndire, s nu mai vor#im ceea ce ne se &%ndesc, c nu este cazul cu
emoie. De!i persoanele difer "n modul "n care expresive sunt,
emotiile nu sunt invizi#ile sau tcut. 3lii care se uit la noi !i s asculte
la ceea ce spunem putea spune cum simim, dac ar ; s facem
un efort concertat de a reduce la tacere expresiile noastre. 4$iar !i atunci, unii urm
de emoiile noastre sar putea scur&e !i ar putea ; detected.>
Noi nu pot "ntotdeauna cum ar ; faptul c alii pot !tiu cum ne simimW
c$iar !i cei mai desc$ise &sesc ori atunci c%nd ei ar prefera s
pstreze sentimentele lor privat. Aelen nu ar ; vrut sa 1im
Xtiu c a fost suprat, dar fata ei ar ; trdato, c$iar dac
ea sa pstrat de la a spune nimic. Este o parte a evoluiei noastre
mo!tenirea pe care am semnal c%nd "ncepe ;ecare emoie. Pro#a#il, peste
cursul istoriei noastre ca specie, a fost mult mai util dec%t nu pentru
ca alii s !tie ce emoie neau fost confrunta fara nostru
av%nd de a face ale&erea de a le spun. Pentru Aelen, o u!oar privire de
suprare ar putea servi la prod 1im pentru a explica de ce el nu a putut da
mai preaviz eiM "Xtiu c va ; &reu pentru tine, dra&, dar am
nici o ale&ere, seful meu a sunat c%nd erai la du! !i a zisM
a existat o "nt%lnire de ur&en. "3cum, !tiind c 1im nu a fost
;ind nec$i#zuit, dispare furia lui Aelen. Dar furia ei nu sar putea
disprea dac, a!a cum am menionat "n capitolul @, a fost revoltai fa de alte
pro#leme, sau "n cazul "n care ea a importat "n aceast situaie furia pe #aza ei
Experiena cu fratele ei a&resiunii.
( alt caracteristic remarca#il despre sistemul de semnalizare emoie este
c este "ntotdeauna "pe." Este &ata de a difuza instantaneu ;ecare emoie
ne simim. .andestete ce viata ar ; ca !i cum dac ar exista un comutator, dac
acesta
ar putea ; "n poziia "(66" dac am ales sl sc$im#a "pe." Ea
sar face de in&ri5ire a copilului imposi#il, pentru un sin&ur lucru. Dac ar ; oprit,
cum near !ti ce s fac !i c%nd s facI 4a prini de
copiii mai mari, near dori s ai# s pledeze cu copiii no!tri pentru a porni
semnalele emotionale spate peI n prietenie, "n curte, c$iar "n
la locul de munc, aceasta va deveni o pro#lem centralM "3i dvs.
)emnalele emoie pornit sau opritI "4ine ar ; dispus s
petrece timp cu noi, altele dec%t cele cu care avem cea mai mare
sc$im#uri #anale, cum ar ; tipul care ne vinde -ornin& Ne's
$%rtie, dac au !tiut c a ales si priveze de informaii
despre cum se simtI
Din fericire, nu avem aceast ale&ere, !i, "n timp ce noi nu avem
capacitatea de a atenua semnalele noastre emotionale, suntem rareori perfecte "n
nostru
"ncercrile de a in$i#a ei. Desi&ur, unii oameni sunt mult mai
capa#il dec%t alii pentru a umezi sau c$iar elimina orice semn de emo
9// se simt. Nu este si&ur dac acest lucru se datoreaz faptului c acestea
oameni emoii mai puin intens, sau dac au un superior
4apacitatea "n suprimarea nici un semn de emoie care se confrunt.
1o$n .ottman !i Ro#ert 8evenson au descoperit ca #ar#atii care
")tone'all", art%nd puin despre cum se simt atunci c%nd soiile lor
isi exprima mania, sunt de fapt, la un nivel ;ziolo&ic, se confrunt
emoiile lor foarte intensel0.@ #loca5ul "n sine poate ; considerat
un semnal emoional, un semnal de a ; cople!it, de a nu putea
sau nu doresc s se ocupe de pro#lema la "ndem%n. De!i nu am
fcut de lucru, m a!tept c o examinare atent ar &si c
frica sau furie este semnalizat prin expresii faciale sau vocal su#tile
"nainte sau "n timpul #loca5ul #loca5ul "n sine.
)emnalele emoie apar aproape instantaneu atunci c%nd "ncepe o emoie.
4%nd suntem tri!ti, de exemplu, vocile noastre devin automat
mai moale !i mai mici, iar colurile interioare ale sprancene noastre sunt trase
sus. n cazul "n care emoia "ncepe "ncet, construirea dea lun&ul c%teva secunde,
)emnalul poate deveni mai puternic, sau poate exista o serie de semnale "n
succesiune rapid. )emnalele marc$eze "n mod clar atunci c%nd "ncep emoiile, !i,
"ntro msur mai mic, atunci c%nd acestea a5un&. 3t%ta timp c%t o emoie este, ea va
culoare de voce, dar este mai puin si&ur dac vor exista sc$im#ri "n
expresiile faciale. Putem spune atunci c%nd o persoan nu mai este "n
prindere de o emoie pentru c am auzit lipsa de care emoie !i
nu mai vedea expresia de pe fata, sau pentru c am auzit !i
sa vedem exprimarea emoiei urmtoare, care este pe.
Este important s ne amintim c semnalele emotionale nu ne spun
sursa lor. Putem !ti cineva este furios, fr s !tie
exact de ce. 3r putea ; furie la noi, furia "ndreptat spre interior de la lui sau
ei de sine, sau furie despre ceva persoana doar amintit c
nu are nimic dea face cu noi. *neori ne putem da seama din nostru
cunoa!terea contextului imediat. ) presupunem c sar spune
;ul tu, "1o$nn0, nu poi ie!i la ;lme cu prietenii ti
in seara asta, va tre#ui s stea acas !i s ai# &ri5 de tineri dvs.
frate, pentru c #a#0sitter anulat !i pe tatl tu !i eu tre#uie s
dute la partidul nostru cina. "Dac 1o$nn0 pare suprat, aceasta este, pro#a#il, cu
v pentru a interfera cu planurile sale, pentru &%ndire an&a5amentele
pentru seara prevaleaz asupra lui. 3poi, din nou, 1o$nn0 sar putea
s ;e suprat pe el "nsu!i pentru "n&ri5irea at%t de mult, pentru a simi at%t de mult dis
numire. Nu este pro#a#il, dar "nc posi#il.
+re#uie s se evite Eroarea lui (t$ello.J Reamintim c, "n piesa lui )$akespeare,
(t$ello acuz soia lui, Desdemona, a iu#i 4assio. El "i spune
s mrturiseasc, deoarece el este de &%nd s o omoare pentru trdare ei. Desdemona
cere (t$ello pentru a apela 4assio s depun mrturie "n nevinovia ei. (t$ello spune
i c el a avut de5a ucis 4assio. Desdemona "!i d seama
nu va ; "n msur s dovedeasc nevinovia !i c (t$ello o va ucide.
Din pcate, el este trdat, !i am desfcutY
(+AE88(M (ut, t%rfY 7eepast tu pentru el s
fata meaI
DE)DE-(N3M (, alun&am, domnul meu, dar nu m omor"Y
(+AE88(M 1os, t%rfY
DE)DE-(N3M
.reseala lui (t$ello nu a fost un e!ec de a recunoa!te c%t de Desdemona
simit, el !tia c ea era c$inuit !i fric. Eroarea lui era "n credincio!i,
rea c emoiile au o sin&ur surs, "n interpretarea durere ei
ca urmare a vestea morii ei ar tre#ui iu#itul lui, !i de teama ca
de o soie necredincioas care a fost prins "n trdarea ei. El a ucide
ei, fr a considera c c$inul ei !i frica ar putea avea diferi
)urse EN+. 4 ei au fost reaciile de o femeie nevinovat
care a cunoscut soul ei intens &elos era pe cale s o omoare, !i
c nu a existat nici modul "n care ea ar putea dovedi nevinovia.
Dac suntem pentru a evita erorile lui (t$ello, avem de a rezista tentatiei
de a sari la concluzii, !i s se strduiasc s ia "n considerare motivele alternative
altele dec%t motivul pentru care cele mai suspecte de ce o emoie este a;!at.
6rica are multe surse, frica a persoanei vinovate de a ;
prins arata la fel ca teama de persoan nevinovat despre a ;
crezut. Z semnale Emotion furniza informaii importante despre
ceea ce o persoana se simte !i ceea ce el sau ea poate face "n continuare, dar exist
aproape "ntotdeauna mai mult dec%t o sin&ur posi#ilitate. ( persoan plin de fric
poate lupta, mai de&ra# dec%t a aler&a sau ascunde.
) "ncepem cu expresii faciale, mai scurt de emo
)emnalele internaionale. n capitolul B am descris cercetarea mea, care sta
sta#ilit c !apte emoii ;ecare are o distinct, universal, facial
expresieM tristee, furie, surpriza, teama, dez&ust, dispre, !i
fericire. Nu am nevoie de a de;ni aceste cuvinte, cu excepia, poate, pentru
dispre, care, de!i este extrem de u!or de recunoscut, nu este un foarte fre
utilizat ulterior cuv%nt "n lim#a en&lez. );darea este un sentiment de a ; mai #ine
dec%t o alt persoan, de a ; superioare, de o#icei punct de vedere moral superioare,
dar poate ;, de asemenea, simit fa de cineva care este mai sla# in inteli&enta,
rezisten, !i a!a mai departe. );darea poate ; destul de o emoie plcut.
6iecare dintre aceste emoii termenitristee, furie, surpriza, teama,
dez&ust, dispre, !i fericire, reprezint o familie de le&at
emoiile. 6urie, de exemplu, poate varia "n putere, variind de la
disconfort pentru furie, !i "n tip, cum ar ; furia ursuz, furie resentimente,
furie indi&nat, !i furie rece, pentru a meniona doar c%teva. Taria
9// "n intensitate "n ;ecare familie emoie sunt marcate clar pe
fata, dar activitatea !tiini;c nu a fost "nc fcut pentru a determina
"n cazul "n care diferitele tipuri din ;ecare familie de emoie, de asemenea, au unic
expresii faciale.
Este comun "n !tiina de astzi la m%nie forfetare, frica, dez&ust, trist,
Ness, !i dispre "ntro #inne&ativ emotie!i contrast
care cu emoie pozitiv. Din moment ce surpriza poate ; pozitiv sau
ne&ativ, acesta este de o#icei i&norat. Exist dou pro#leme cu un astfel de
di$otomie simpl. n primul r%nd, se i&nor foarte importante diferene
printre a!anumitele emotii ne&ativeM "n ceea ce declanseaza ;ecare dintre
aceste emoii, "n modul "n care se simt, "n ceea ce "ndemnat s spun !i
face, la semnalele lor faciale si vocal, !i "n modul "n care oamenii sunt suscepti#ile de a
s ne rspund. ( alt pro#lem este c, c$iar !i a!anumitele ne&ativ
emotiile nu sunt "ntotdeauna experimentat ca neplcut. Pentru unii oameni
Z 3ceasta este o pro#lem serioas "n orice tip de detectare minciuna. Pol0&rap$ers "ncercarea de a reduce un
nevinovat
teama persoanei de a ; 5udecat "n mod &re!it de a a;rma acurateea ma!inii, dar din moment ce nu este foarte
oamenii precise !i !tiu ce c, at%t persoan nevinovat !i vinovat poate manifesta
aceea!i team.
un ar&ument furios este plcut, iar muli oameni se #ucur de un stri&t #un
c%nd vd un ;lm trist, pentru a numi doar dou exemple. Pe de alt parte
parte, de distracii, un sentiment pro#a#il pozitiv, poate ; crud,
implic ridicol. 4red c tre#uie s analizeze speci;cul ;ecrui
episod emoional "nainte de a putea spune dac este plcut sau
neplcut pentru persoana care o simt.
+ermenul fericire este pro#lematic, deoarece, ca nefericire, aceasta nu este
su;cient de speci;ce. Dup cum vom vedea "n capitolul G, exist multe diferite
emotii fericite. Distracii !i u!urare, de exemplu, sunt foarte diferite
experiene fericite, care difer la fel de mult unul de altul la fel ca frica !i
furie. Emoiile fericite nu au diverse expresii facialeW
toate au un sin&ur tip de z%m#ind feei. Diferitele tipuri de
6ericirea poate ; dezvluit "n momentul acestei expresii faciale, dar
sistemul de semnalizare primar de emotii fericit este vocea, nu fata.
Tocea este un alt sistem de semnal de emotie, e&ale "n importan
la expresia facial, dar diferite "n interesant 'a0s.C fata este
"ntotdeauna o#serva#ile excepia cazului "n care o persoan prse!te scena, sau o
cultur D/4
+ate purtarea de m!ti sau voaluri, care este tot mai rare.
voce, "ns, este un sistem intermitent, care, de o#icei, poate ; transformat
oS complet la vointa. Nu ne putem ascunde "ntradevr faa noastr complet,
De!i dorina de a face acest lucru ar putea ; o parte din ce oamenii de multe ori
prefer s
utiliza telefonul "n loc de a avea comunicarea fa"nfa.
UDesi&ur, exist !i alte #ene;cii la telefonM nu avea s ;e
"m#rcat corespunztor, ;ind capa#il de a face alte lucruri "n secret "n timp ce lis
amenintoare pentru alte persoane, etcK. Email ofera #ene;cii suplimentare
de a nu mai avea de a asculta !i de a ; ascultat, nici o !ans ca vocea
va dezvlui o emoie, !i nu permite un rspuns imediat sau
protest. *nii oameni "ncearc s realizeze c de apel atunci c%nd se &%ndesc
destinatarul nu este acolo, astfel "nc%t acestea pot lsa un mesa5 pe ro#ot
masina, dar exist "ntotdeauna !ansa destinatarul poate ridica.
n timp ce eu cred c )ilvan +omkins a fost corect "n a spune c
exist un impuls de a face un sunet ori de c%te ori o emoie este
st%rnitun sunet diferit pentru ;ecare emoieoameni pot cu u!urin
suprima aceste sunete. nc o dat cineva "ncepe s vor#easc, este foarte
&reu pentru a pstra semne de ceea ce este simit din vocea.
6oarte puini dintre noi se poate simula convin&tor sunetul unui emo
+/(N noi nu se simt. Este nevoie de pricepere unui actor, !i de multe ori actorul
realizeaz Tocal Performance convin&toare prin crearea
emoie "n sine, amintinduun eveniment trecut "n viaa lui sau a ei. Pe
alt parte, este mai u!or de a pune pe o expresie facial nesincer, !i
cercetarea mea arata astfel de expresii prosti cei mai muli oameni care nu au
practicat identi;carea expressions.F vocea rareori d emofalse
-esa5ele internaionale, de!i aceasta nu d mesa5e de la toate "n cazul "n care
persoana
nu vor#e!te. 6aa mai des dec%t vocea ofer emofalse
-esa5ele internaionale, de!i nu poate ; niciodat complet oprit. 4$iar
atunci c%nd ascultai !i nu vor#ind, un semn su#til de o expresie poate
scur&e.
*ltimul modul "n care semnalele vocale !i faciale difer este c
vocea capteaz atenia noastr c$iar !i atunci c%nd suntem i&nor%nd persoana
care trimite un semnal, "n timp ce noi tre#uie s ;e atent la
persoan pentru a ridica expresii faciale. Dac nu ar exista emovocal
)emnalele internaionale, dac ar ; fost doar fata care a semnalat ceea ce emoie este
simit, persoanele care ii in&ri5esc ar asuma riscuri &rave ori de c%te ori au ie!it din
vedere de copiii lor. 4e pro#leme ar ; mereu s ai# la
face o veri;care vizual a cunoa!te starea emotionala a unui copil. 3!a cum este, un
stri&t de foame, durere, furie, teama, sau #ucuria copilului poate atra&e atenia
de "n&ri5itor, care este "n totalitate "n afara de vedere, !i care ofer in&ri5itorii
posi#ilitatea de a, "n lim#a5ul de calculator, multitaskin&, de a face alte
lucrurile "n alte locuri, at%ta timp c%t vocea copilului poate a5un&e la ele.
3v%nd "n vedere importana de voce, este re&reta#il faptul c !tim
at%t de puin, "n comparaie cu fata, cu privire la modul "n care semnaleaz emotii. -eu
cole& !i, uneori, partener "n cercetare Qlaus )c$erer este
conduce om de stiinta studiind vocea !i emoie. -unca sa a
artat c semnalele vocale de emoie sunt, cum ar ; fata, universal.N
)c$erer a fost, de asemenea, de lucru pentru a speci;ca exact ceea ce se sc$im# "n
voce semnal ;ecare emoie. Nu este la fel de mult pentru a raporta cum exist
pentru fa, "n parte pentru c nu la fel de mult de lucru a fost fcut. De asemenea,
aceasta
este &reu s descrie sunetul de emotii diferite "ntrun mod care
pot ; utilizate practic. 4are pot necesita auzit vocea, la fel ca !i
cel mai #un mod de a explica indicii faciale la emoie este, prin foto&ra;e,
&ra;ce, ;lme, sau video. Pentru ma5oritatea oamenilor, este, de asemenea, mai u!or
de vizualizat
de la o explicaie ver#al a unui semn facial ceea ce se va arata mult
este s ne ima&inm sunetul de la o descriere ver#al a unui semn vocal.
n capitolele la urma, voi descrie ceea ce a fost &asit pentru
)emnalele vocale de emotie, precum !i prezint foto&ra;i ilustr%nd
diverse expresii faciale pentru ;ecare emoie.
n plus fa de semnalele de emotie faciale si vocal, exist, de asemenea,
impulsuri emoionale la aciune ;zice care pot ; recunoscute. Eu
cred c sunt la fel de universal ca expresiile din fa !i
voce, de!i nu a fost de cercetare de mult despre ele. Toi
le descrie pe scurt aici, deoarece acestea nu sunt la fel de familiar pentru noi ca
expresiile faciale si vocal. n m%nie !i, de asemenea, "n unele forme de
#ucurie exist un impuls de a se apropia de declan!are emoie.
n team exist un impuls de "n&$eare dac va evita detectarea, sau s
ie!i din calea rului, dac acesta nu va ;. Exist un impuls asemntor "n dis
rafal, dar cred c nu este la fel de puternic, punct pare a ; nu at%t de
mult "ncearc s se mute departe, deoarece este a scpa de o#iect ofensiva.
De exemplu, oamenii pot "ntoarce dac o#iectul ofensiva este vizualW
ele pot &a& sau c$iar voma dac acesta este &ustativ sau olfactiv.
n tristeea, dar nu !i "n suferin, exist o pierdere de ansam#lu musculare
ton, cu scaderi de postura "n retra&ere, fr aciune. n dispre
exist un impuls de a uita "n 5os la o#iectul de dispre. n
surpriz !i "n uimire este ;xat atenia asupra o#iectului
emoie. n relief este o relaxare a posturii corpului, "n tactil
plcerea senzorial exist o mi!care spre sursa de )+/-
ulation, precum !i "n celelalte placeri senzoriale exist o orientare
spre sursa de stimulare, de!i nici o mi!care pot
apar altele dec%t direcia privirii persoanei. Tizionarea 3+A
letes face un punct di;cil su&ereaz c ar putea ; un impuls pentru
aciune, care implic de multe ori m%inile, "n momentul "n care unul are
m%ndrie "n a ; realizat ceva. R%sul care apare de multe ori
timpul de distracii intense produce mi!cri corporale repetitive,
"mpreun cu spasme de r%s.
Nici unul dintre aceste impulsuri pentru a actionD ar ; punct de vedere te$nic
conside
)emnalele rite, pentru c nu au fost ela#orate dea lun&ul
evoluiei noastre special "n scopul de a transmite informaii
+/(N "n mod clar. Eu leam descris aici, pentru c ele ne pot oferi
cu informaii despre ceea ce emoie se intampla. Ele sunt o presupune un
untar0, cum ar ; semnalele emotie faciale si vocal, dar, pro#a#il, mult
mai u!or de a in$i#a. 4a semnalele faciale si vocal, ele sunt universale
!i presetate, "n sensul c nu tre#uie s le "nvee.
+ot ceea ce facem atunci c%nd suntem emoional este "nvat, nu
presetate, !i este pro#a#il s ;e speci;c culturii sau un anumit indi
individual. 3ceste aciuni "nvate, care includ activitatea ;zic !i
cuvintele pe care le vor#esc, sunt produsul de experiena noastr continu pe tot
parcursul vieii
UXi evaluareK a ceea ce funcioneaz atunci c%nd sunt confruntai cu ceea ce a
declan!at
emoie !i evenimentele care se desf!oar dea lun&ul unei emoional
episod. Este mai u!or !i mai rapid pentru noi, pentru a a,a aciuni care sunt "n
concordan
cu aciunile noastre presetate, automate emotionale. De exemplu, de teama
near "nva mai u!or un model de aciune care implic literal sau
retra&ere ;&urativ dec%t una care implic atac. Dar orice aciune
model poate ; sta#ilit pentru orice emoie. Dup ce a "nvat, acestea
modele de aciune opereaz "n mod automat, la fel ca !i "n cazul "n care acestea au
fost presetate.
Noi putem interveni "n mod deli#erat, imperative sau inlocuind re,exele noastre
!i impulsuri cu totul diferite aciuni sau nici o aciune la toate.
interferene pot aprea "n mod automat, &uvernat de un overlearned
o#icei !i nu de deli#erare. (mul #loca5ul poate face acest lucru cu
de crezut, fr ale&ere con!tient. (ricum, prin deli#erat
ale&ere sau o#iceiul #ine sta#ilit, interfera cu emoional EPPRE)
)/(N !i aciuni pot ; o lupt atunci c%nd emoia este foarte intens.
Pentru ma5oritatea oamenilor va ; mai u!or pentru a preveni o aciune dec%t totalitate
"ndeprta orice urm de emoie "n faa noastr sau voce. 4red c acest lucru este at%t
de
pentru c avem un astfel de control voluntar excelent asupra corpului
U4arcasK mu!c$i, fr de care nu am putut an&a5a "n toate com
aciuni complexe !i cali;cate necesare pentru supravieuirea noastr. ntradevr, ne
am
control mult mai #un asupra mu!c$ilor noastre trupe!ti !i cuvintele noastre dec%t noi
au pentru musc$ii faciali sau setrile din aparatul nostru vocal.
Doar pentru c ceva ce facem apare involuntar, &uvernat de
evaluare automat fr consideraie con!tient, nu "nseamn
c acesta este produs al evoluiei noastre !i universal. (#iceiuri sunt
"nvat !i funcioneaz "n mod automat, de multe ori "n afara de constiinta noastra.
n "nele&erea cascada de modi;cari care apar in timpul unui emo
Episodul operaional, tre#uie s ne amintim c deal doilea iniial sau dou va
com#ina de o#icei am#ele expresii faciale presetate !i vocal !i presetate
!i a "nvat aciuni, precum !i alte nonvisi#le sau nonaudi#le
modi;cri.
P%n acum am descris ceea ce poate ; o#servat, auzit sau vzut c%nd
cineva devine emoional. Exist o serie de ;ziolo&ic interne
modi;cri care produce, de asemenea, unele semne vizi#ile sau sonor a ceea ce este
"nt%mpl. Ro#ert 8evenson !i am studiat o parte din
sc$im#ri "n sistemul nervos autonom U3N)K care apar "n timpul
emoie, cum ar ; transpiraii, pe care le putem vedea, uneori, sau mirosW
respiraie, pe care le putem auzi, !i cardiace de activitate !i piele +E-
temperatur, care sunt invizi#ile. 4onstatarea noastr de modele diferite de
3ctivitatea 3N) pentru ;ecare dintre emotiile care leam examinat, de asemenea, sup
porturi ceea ce am descris mai devreme ca aciunile presetate. n am#ele furie
!i de team, de exemplu, cre!te ritmul cardiac, pre&tirea persoana a
muta. n ,uxul de s%n&e furia cre!te la m%ini, fc%ndule
cald !i pre&tirea lor pentru a lovi sau sa se an&a5eze o#iectul
de furie. n ,uxul de s%n&e frica cre!te la picioare, fc%nd m%inile
rece si pre&atirea musc$ilor de la picioare pentru ,eein&.G +ranspiratia
cre!te cu fric !i furie, mai ales atunci c%nd acestea sunt intense. Res
piration cre!te cu fric, furie, !i suferin, !i exist o dife
fel ferent de respiraieun oftatin relief. URo!ind este "nc un alt
semn destul de vizi#il, dar eu va rezerva discuie din ea p%n concluzie
)ion a crii.K
3cum, s ne "ntoarcem la exterior comportamentesemnale,
aciuni, semnele de sc$im#ri "n 3N)s ia "n considerare intern
modi;crile pe care nu le putem vedea sau auzi. Din pcate, nu exist
de cercetare de mult pe c%t se &%ndesc sc$im# de la un moment la
urmtor "n timpul unui episod emoional, dar nu am nici o "ndoial c
exist o sc$im#are profund "n modul "n care interpretm lumea din 5urul nostru.
Nu este de cercetare arata ca amintirile le&ate de emotie noi
se simt sunt preluate, c$iar !i amintiri care nu pot ; u!or de acces,
#il atunci c%nd nu se simt ca special emotion.B? cel mai im
tant, vom evalua ceea ce se "nt%mpl "ntrun mod care este "n concordan cu
emoie noi se simt, astfel 5usti;c !i meninerea
emoie. 3!teptrile sunt formate, Aotr%rile luate, care de o#icei
serveasc la meninerea mai de&ra# dec%t diminua emoie simit.
*n alt set de sc$im#ari interne care apare atunci c%nd "ncep emoiile
este "ncercarea de a re&lementa comportamentul emoional. n mod tradiional, am
4red c re&lementarea emotionala are loc dup o emoie a "nceput,
mai de&ra# dec%t cu de#utul de emoie. Desi&ur, "n mod deli#erat
"ncercrile de a controla emoiile apar dup o emoie a "nceput
!i este "nre&istrat "n con!tiin, dar cole&ul meu !i uneori
cola#orator de cercetare Ric$ard Davidson su&ereaza ca re&ulament, de asemenea,
apare simultan cu toate celelalte modi;cri emoionale
semnalului, modi;cri ale &%ndirii, !i impulsuri action.BB
De!i acest lucru nu este sta#ilit cu fermitate, cred Davidson are dreptate,
c exist o etap iniial, involuntar de re&lementare care este pornit
atunci c%nd toate celelalte sc$im#ari emotionale intampla, amestecate cu
ele. 4u toate acestea, Davidson nu a fost "nc foarte clar cu privire la ceea ce
procesele sunt nici modul "n care acestea sunt esta#lis$ed.B> "n anii urmtori de
cade vom "nva mult mai multe despre acest lucru.
-odelul de re&lementare iniial este, cred, #azat pe "nvare,
pro#a#il "nvarea social timpurie, !i este potenial modi;ca#il. Ea
poate include c%t de repede unul devine con!tient de a experimenta
o emoie, o dat con!tient, c%t de u!or se poate recunoa!te, sau
starea emoional etic$eta, cuiva, !i dac exist o imediat
introducerea unei fr%ne pe aciune, sau invers, o indul&en de
actiunile impulsive. Desi&ur, !tim puine lucruri despre aceast iniial
model de re&lementare, dar se pare ca emotiile nu pot sri
mai departe complet nere&lementat dat de "nvare "ncepe, !i de "nvare
incepe devreme in copilarie. 3ceste modele de re&lementare sunt suscepti#ile de a ;
at%t de #ine a,at c acestea funcioneaz involuntar !i sunt rezistente la
sc$im#a. 4%t de rezistent nu !tim, dar "n cazul "n care acestea sunt, la toate
sc$im#toare, care ar ; destul de o oportunitate pentru modi;carea
viaa sentimental.
8uai "n considerare pentru o clip o persoan care este extrem de emotii,
astfel imo#ilizat "n reaciile emoionale c este nemulumit de
viaa lui, care ar dori s devin mai receptiv emotional.
+emperament, o dispoziie emoional #azat &enetic, este o
explicaie pentru viaa lui palid emoional. Dar dac re&lare emoional
este "nvat foarte devreme in viata, pro#a#il, acest om a avut tipurile de
experiene care lau dus la supracontrol emoiile. Poate c el a fost
pedepsit, discreditat, sau i&norat pentru orice semn de emoie. n cazul "n care sa
comportament este provocat de re&ulament "nvat, nu ar ; o posi#ilitate
c el ar putea ; capa#il de a sc$im#a reaciile sale. n cazul "n care se #azeaz pe su
temperament naturale, de!i, nu exist prea multe !anse de sc$im#are.
Existena unor astfel de modele de re&lementare iniiale indic enor
importana memorandumuri de "nele&ere a interaciunilor copilului !i a copilului cu
ceilali
"n structurarea natura acelui individ ulterior emoional
via, "n acord cu mult alte cercetari pe care topicB@ !i o
principiu fundamental al psi$analizei.
4%nd suntem "n str%nsoarea de o emoie, o cascad de sc$im#ri
are loc "n fraciuni de secund, fr ale&erea noastr sau de con!tientizare imediat,
inM semnalele emoionale "n faa !i vocea, aciuni presta#iliteW
3ciunile "nvat, activitatea sistemului nervos autonom, care re&lementeaz
corpul nostru, modele de re&lementare care modi;c continuu noastre
comportamentul, recuperarea de amintiri !i a!teptrile relevanteW !i
cum putem interpreta ceea ce se "nt%mpl "n noi !i "n lume. Z
3ceste modi;cri sunt involuntare, noi nu le ale&e. Psi$olo&
Ro#ert Oa5onc le nume!te inevita#il.BJ Prin a deveni con!tieni de ele,
!i noi, de o#icei, face la un moment dat "nainte de un episod emoional este de peste,
avem o sansa de a ale&e, dac dorim, pentru a "ncerca s interfereze cu ei.
nainte de a explica ceea ce presupune o astfel de con!tientizare !i msurile pe care le
poate lua
pentru a spori, tre#uie s ia "n considerare un aspect mai de emoie
Procesulceea ce se execut de spectacol, ceea ce &enereaz aceasta cascada
de activitate emoionale inevita#ile.
Pentru a avea at%t de multe rspunsuri, diferite pentru ;ecare dintre emoiile
!i "ntro oarecare msur, acela!i pentru toate ;inele umane, "ncepe at%t de repede
ne spune ceva despre mecanismele centrale ale creierului care sunt or&ane
izin& !i conducerea raspunsurile noastre emotionale. -ecanismele centrale
ca &$id raspunsurile noastre emotionale sunt sta#ilite "n aciune de auto
-atic evaluarea discutat "n capitolul >. )tocate "n aceste centrale mec$
deri tre#uie s existe seturi de instruciuni de &$idare ceea ce facem,
instruciuni care re,ect ceea ce a fost adaptive "n evolutiv nostru
trecut. nele&erea teoria mea despre ceea ce aceste mecanisme centrale
sunt !i modul "n care acestea funcioneaz este esenial pentru ceea ce ne putem
a!tepta ca oamenii
va ; capa#il s realizeze "n re&lementarea comportamentului lor emotionala dat
acestea s atin& &radul de con!tientizare a experienei lor emoionale de moment.
+omkins a propus fraza afecta pro&ramul pentru a se referi la un in$er
mecanism central t, care diri5eaz comportamentul emoional. +ermenul
pro&ram provine din dou surseM Pro, "nseamn ""nainte", !i
&rap$ein, "nseamn "a scrie", astfel "nc%t pro&ramul se refer la mecanismele care
ma&azinul
informaii "n scris "nainte de, sau "n acest caz, mo!tenit. Nu ar ;
+re#uie s ;e mai multe pro&rame, diferite pro&rame pentru ;ecare emoie.
Z Exist, de asemenea, sc$im#ri "n neuroc$imia nostru. De!i aceste sc$im#ri au multe dintre proprietile
pe care am discutat, eu nu le acoper aici.
3fecteze pro&ramele sunt, cum ar ; #azele de date emoie, o metafor, pentru /
Nu cred c exist ceva ca un pro&ram de calculator st%nd "n
creier, nici nu vreau s insinuez c doar o zona a creierului conduce
emoie. Xtim de5a c multe zone ale creierului sunt implicate
"n &enerarea de comportament emoional, dar p%n c%nd vom a,a mai multe despre
creier si emotie, o metafora ne poate servi #ine "n "nele&erea
emotions.BC nostru
3v%nd "n vedere c afecteaz pro&ramele de control comportamentul emoional,
!tie mai multe despre modul "n care funcioneaz pot a5uta ne &$ida "n controlarea
comportamentul nostru emoional. Ooolo& Ernst -a0r distins
"ntre pro&ramele desc$ise !i "nc$ise. ntrun pro&ram "nc$is nimic
poate ; introdusa de experien, "n timp ce un pro&ram &enetic desc$is
"Permite contri#uii suplimentare "n timpul duratei de via a proprietarului." BF
-a0r a su#liniat c "n creaturi care au o perioad lun& de
"n&ri5ire printeasc, !i, prin urmare, o lun& perioad de timp pentru "nvare, ar ;
un avanta5 selectiv pentru a avea o "ntrerupere, mai de&ra# dec%t o &enetic "nc$is
pro&ramul. U3ceasta este "n concordan cu &%ndirea -a0r de a su&era c toate
3nimalele care manifest emoiile vor avea pro&rame "i afecteazb desc$ise.
3ceasta este o parte esentiala a naturii de emoie.K De exemplu,
oamenii de contrast, nota#ile pentru muli ani de dependen, cu
-38E( psrile din nordul )ula'esi, o insul care este o parte din /ndone
sia. Pasre mama "n&roap ou ei ad%nc "n nisip cald vulcanic !i
apoi pleac. n cazul "n care copilul -aleo pasre urc din coc$ilie !i
lupte afar din nisip, este de la sine. Ea tre#uie s !tie ime
diat ce tre#uie s !tii pentru supravieuirea sa, pentru c nu exist nici o depen
Perioada condiional "n care este predat de ctre un printe. Noi, oamenii sunt
la captul opus al spectruluiM dac a#andonat la na!tere, vom muri.
Pro&ramele noastre "i afecteazb sunt desc$ise astfel "nc%t s putem a,a ce se va lucra
"n
mediul special "n care trim, !i stoca acest
informaii "ntrun mod care "i va permite s &$ideze comportamentul auto
mod automat.
Dovezile cu privire universale "n semnale emoie !i, "n unele
sc$im#rile "n activitatea sistemului nervos autonom su&ereaz c
De!i pro&ramele "i afecteazb sunt desc$ise la informaii noi "nvate
prin experien, pro&ramele nu "ncepe ca coc$ilii &oale,
lipsit de informaii. 4ircuitele sunt de5a acolo, desf!urarea peste
dezvoltare, in,uenat dar nu au fost construite "n totalitate de experien.
Nu tre#uie s ;e diferite circuite pentru diferite rspunsuri care
caracterizeaz ;ecare emoie. Evoluia presetat unele dintre instruciunile
sau circuitele "n pro&ramele noastre "i afecteazb desc$ise, &eneratoare de emoie
si&
zorului, impulsurile emoie la aciune, !i sc$im#rile iniiale de auto
3ctivitatea economic a sistemului nervos, precum !i sta#ilirea unei perioade
refractare
asa ca am interpreta lumea "ntrun mod consecvent cu emoie am
sunt feelin&.BN
n plus, dovezile cu privire universale "n semnale emoie !i auto
economic ;ziolo&ie su&ereaz c de o#icei instruciunile pentru pro
ducerea acestor sc$im#ri va dezvolta "ntrun mod similar pentru toat lumea,
dac modi;cat prin experiente neo#isnuite. n timp ce exist nu este cu mult evi
re!edin cu privire la modul "n care astfel de experiene ar modi;ca expresii
faciale,
de cercetare pe tul#urari de stres posttraumatic UP+)DK su&ereaz c
pra&urile de excitare de activitate autonom poate ; radical
sc$im#at. De exemplu, atunci c%nd a cerut s vor#easc "n faa unui &rup, o
)arcina care face ca unii oameni #olnavi la usurinta, femeile care au suferit
a#uz devreme "n via sau &asit pentru a produce mai mult stres le&ate de $or
-ones dec%t un &rup de comparatie de 'omen.BD mai noroco!i
3fecteze pro&ramele conin mai mult dec%t ceea ce este prede;nit de nostru
trecut evolutiv pentru c a fost util pentru strmo!ii no!tri. Ei au, de asemenea,
conine ceea ce am &sit util "n vieile noastre, "n care se ocup cu
tranzaciile cele mai importante pe care le avem cu ceilali, emoional
cele. -odelul de re&lementare iniial asociat cu ;ecare dintre emo
9// variaz de la un individ la altul, "n funcie de ceea ce ei
"nva de timpuriu "n via. Este, de asemenea, este introdus "n pro&ramele afectaW
o dat
a intrat ruleaza automat, ca !i cum ar ; fost presetat de evoluie
+/(N, !i este rezistent la sc$im#are. De asemenea, a intrat "n afecta pro
&rame sunt modele de comportament pe care le "nvm dea lun&ul vietii noastre
pentru a face cu diferite declan!eaz emoie, care pot ; con&ruente
cu sau destul de diferite de cele care sunt presetate. *rec$e, a!a cum sa discutat
lier, acestea, de asemenea, funcioneaz "n mod automat, o dat "nvat.
Nu cred c putem rescrie instruciunile presetate nostru
afecteze pro&ramele, dar care este "nc s ;e dovedit. Putem "ncerca s intervin
cu aceste instruciuni, dar c este exact o lupt imens
pentru c nu putem !ter&e sau le rescrie. U( excepie este c creierul
leziuni pot deteriora instruciuni.K Dac am putea rescrie
instructiuni, atunci near "nt%lni persoane ale cror emoii
ar ; total diferit de propriacu semnalele diferite,
impulsuri diferite "n aciune, diferite modi;cari ale ritmului cardiac lor,
respiraie, etc Near avea nevoie de traductori nu doar cuvinte, ci
De asemenea, pentru emotii.
3cest lucru nu "nseamn c instruciunile presetate produc identice
sc$im#ri "n toat lumea. /nstruciunile opereaz pe diferite corporale
sisteme, "n afar de diferenele dintre indivizi !i cul
turile din ceea ce au "nvat despre &estionarea comportamentul lor emotionala.
4$iar !i cu acelea!i instruciuni presta#ilite vor exista at%t individual
diferenele !i asemnrile "n experiena emoional.
(dat pus "n mi!care prin automate evaluarea, instruciunea
9// "n pro&ramele "i afecteazb rula p%n c%nd nu au fost executate, care
este, ele nu pot ; "ntrerupte. 4%t timp modi;crile care rezult din
instruciunile sunt noninterrupti#le variaz "n funcie de special emo
de reacie ional ;ind considerat. Pentru expresiile faciale
!i impulsuri de aciune, #nuiesc c este mai puin de o secund. Eu fac acest lucru
su&estie #azat pe o#servarea cat de repede oamenii pot !ter&e o
Expresia de pe faa lor, reducerea duratei de aspectul su sau
mascare cu o alt expresie. 3sculta ceea ce spun oamenii
atunci c%nd "ncearc s!i ascund sentimentele lor, am o#servat c astfel de
controlul asupra sunetul vocii dureaz mai mult, dar este "nc posi#il
a ; doar o c$estiune de secunde sau la mai multe de c%teva minute, cu excepia
cazului "n
emoie este foarte puternic, sau dac se "nt%mpl ceva nou pentru a frau
fora. )c$im#ri "n respiraie noastre, transpiraie, !i cardiace
3ctivitatea au, de asemenea, o linie de timp mai lun&, unele se "ntinde de la zece sau
cincisprezece secunde. 4ititorul ar tre#ui s reinei c aceast idee c
instruciuni nu poate ; "ntrerupt nu se #azeaz pe $ard !tiini;ce evi
re!edin. Ea are, cu toate acestea, se potrivesc o#servaiile mele despre cum oamenii
se comport atunci c%nd sunt emoionale.
3mintiiv exemplul meu de Aelen, care au suprat c%nd #r#atul ei
trupa, 1im, ia spus c ea, nu el, ar tre#ui s ridice lor
6iica dup !coalI Expresia de iritare care ful&er pe
fata ei, mar&inea din vocea ei atunci c%nd ea a "ntre#at de ce el nu a dato
mai preaviz, u!oar "mpin&ere "nainte de corpul ei, cre!terea
+emperatura de pielea ei, tensiunii arteriale, si inima rata detoate acestea sunt
modi;crile presta#ilite &enerate de pro&ramul afecteze. 4ele mai multe dintre ele
ar putea disprea "n clipa urmtoare c%nd a a,at de la 1im ce
nu a putut da preaviz ei mai mult Ula sc$im#arile de temperatura pielii, inimii
rata, si a tensiunii arteriale va dura un pic mai mult pentru a reveni "n cazul "n care
acestea
au fost "nainte de a "ncepe episodK. Episod, de asemenea, ar putea continuaW ea
ar putea menine furia ei, dac perioada refractar persist. Poate
exist o restante de resentiment, sau sar putea importa a&resiunii
script defrate, sau poate 1im "ntradevr este nec$i#zuit !i acest lucru este doar
un alt exemplu de ea. Dac Aelen actualizeaz scuza lui 1im, interpretarea
ca un alt exemplu de &%ndire nevoile sale au prioritate fa de
ei, furia ei ar creste mai departe din nou. /deea mea este c iniial
sc$im#ri presetate &enerate de pro&ramul de efect, atunci c%nd o emoie este
st%rnit prin evaluare automat, sunt scurte !i nu tre#uie s persiste.
*neori, ele se potrivesc !i sunt necesare pentru a face fa situaiei, 1im
"ntradevr este nec$i#zuit !i va um#la peste tot ei dac nu previne
aceasta. *neori, ele sunt inadecvate, 1im nu ar ; pututo dat
mai preaviz, acesta nu este un model de a ; su dominantW ea doar
nu au avut su;cient de somn noaptea trecut !i mam trezit "ntro stare de spirit
morocanos.
Pentru a spune c nu poate "ntrerupe reaciile noastre nu este de a spune nu
putem om
ei de v%rst, doar c nu avem posi#ilitatea de a ale&e instantaneu
pentru a le opri complet. 4$iar dac ne reevalua ceea ce se "nt%mpl
/N., rspunsurile emoionale de5a active care nu se poate termina imediat.
/n sc$im#, noile rspunsuri emoionale pot ; inserate peste sau amestecat
cu emoiile &enerate de5a. ) presupunem c m%nia lui Aelen de la 1im
se #azeaz pe importul de scenariu ;ind#ruscatdefrate. Dat
Aelen aude c 1im a avut "ntradevr nici o ale&ere, c el nu a fost dominant,
rea ei, atunci ea !tie c a continua s ;e suprat despre asta este ina
&istrarea, dar "n cazul "n care scriptul a&resiunii este de operare, furia ei persist,
sau ea poate aminti c sa trezit morocnos, !i este starea de spirit ei c
este susinerea furia nepotrivit. Aelen poate "ncepe s se simt vinovat
de a continua s se simt resentimente. Xtim din studii !tiini;ce
c dou emoii pot aprea "n succesiune rapid, din nou !i din nou.
Dou emoii, de asemenea, posi#ilitatea s "m#inai "mpreun "ntrun amestecW dar
"n mea
cercetare, am vzut c se "nt%mpl mai des dec%t repetate rapid
secvene.
Reevaluari nu sunt sin&urul mod "n care putem pentru o #rum
sri "nainte !i "napoi "ntre diferite reacii emoionale.
+omkins a su#liniat c avem de multe ori afecteazdespreefect, emo
Reaciile internaionale la emoie ne simim iniial. 3m putea deveni
suprat c neau fcut fric, sau putem deveni fric de
care au devenit at%t de furios. 3m putea simi frica de ceea ce am putea face
pentru c se simt at%t de trist. 3ceasta lea& de a doua emoie
cu un prim emotie se poate "nt%mpla cu orice perec$e de emotii. )ilvan
+omkins a su&erat, de asemenea, ca o modalitate de a "nele&e unic
Ness de personalitate a fost de a identi;ca dac o persoan a avut de o#icei o
special afecteaz despre un alt afecta. De asemenea, el a su&erat c unele
ori nu suntem con!tieni de reacia noastr iniial emoional, suntem
con!tient doar de emoie noastre secundare despre prima emoie. Noi
nu isi dau seama ca am fost team la "nceput !i s ;e con!tieni doar de
m%nie, care a fost trezit "n rspuns la frica. Din pcate, nu
unul a fcut nici o cercetare pentru a determina meritul de aceste foarte
idei interesante.
Dar ceea ce este important de reinut este c emoiile apar foarte rar
individual, sau "n form pur. 4eea ce reacioneaz la mediul
Deseori, sc$im#rile repede, ceea ce ne amintim !i ima&ina despre
)ituaia se poate sc$im#aW evaluarea noastr se sc$im#, !i am putea avea
afecteazdespreafecta. De o#icei, oamenii experimenta un ,ux de emo
Rspunsurile internaionale, nu toate acelea!i. *neori ;ecare emoie
pot ; separate de c%teva secunde, astfel c unele dintre iniial emo
Rspunsurile internaionale a5uns la capt "nainte de a "ncepe altele noi, iar unele
P emoii apar "n timp se suprapun, de amestecare.
Nu este o alt pro#lem foarte important s ia "n considerare mai mult. 3!a cum am
a declarat, afecta pro&ramele sunt desc$ise nu, "nc$is. Nou comportaemoional
iors sunt continuu do#%ndite dea lun&ul vieii, a adu&at la presetat
comportamente emotionale. 3ceast caracteristic a pro&ramelor noastre care "l
afecteaz face
posi#il pentru noi s se adapteze la circumstane indiferent "n ce
trim. 3cesta este motivul pentru raspunsurile noastre emotionale sunt le&ate nu doar
de nostru
trecut evolutiv, dar, de asemenea, la trecutul nostru personal !i noastre de presiune
ent. 3utomo#ile nu au fost parte din trecutul nostru evolutiv, dar acestea
aciuni complexe, care au fost "nvate nu la fel de copii, dar la fel de tineri
adulti au fost incluse "n rspunsul frica. 6rica "nvat
Rspunsurilersucirea volanului !i de fr%nareapar, o presupune un
untaril0 !i fr &%ndire, atunci c%nd ameninarea este de la o alta masina.
Dup ce a "nvat !i a intrat "n pro&ramele afecta aceste noi
raspunsurile emotionale do#andite devenit involuntar, la fel ca involun
mentar ca rspunsurile ne"nvai. *nul dintre lucrurile uimitoare despre
pro&ramele "i afecteazb este ca comportamente at%t de invatat si "nnscut poate
devenit at%t de str%ns unit !i pot ; puse "n aciune, astfel
rapid !i involuntar. 4u toate acestea, exist, de asemenea, un dezavanta5 de a $av
rea unui sistem de rspuns emoional desc$is. 3cestea ac$iziionate, sau adu&at
pe, comportamentele sunt &reu de a in$i#a o dat a intrat "n afecteaz
pro&rame. Ele se "nt%mpl c$iar !i atunci c%nd nu funcioneaz "n mod necesar, sau
atunci c%nd nu sar putea ca ei s apar.
3mintiiexemplu de la ultimul capitol "n care un pasa&er
mu&uri de picior de plecare pentru a lovi pedala de fr%n inexistent atunci c%nd un alt
autoturism
lun&es spre ma!ina "n care pasa&erul este de ec$itatie. Pasa&eri
&er nu se poate opri piciorul ei, pentru c tra&e "nainte !tie ce
ea este de a face, la fel ca ea nu se poate opri expresia de team c trece
pe fata ei. )unt aceste rspunsuri emoionale do#%ndite permanent,
la fel de imua#ile ca !i cele care sunt presetate !i nu au "nvatI Nu cred c
a!a. 4red c putem dezva, nu &estiona doar, nostru a ac$iziionat emo
rspunsuri internaionale. 3cest lucru va ; mai u!or de realizat cu unele dintre
do#%ndit raspunsurile emotionale dec%t cu alii.
(rice rspuns care implic mi!carea corpului sunt mai u!or
ne"nvai dec%t rspunsuri care implic voce !i facial mi!care
ment. 3!a cum am explicat mai devreme, avem o mare control asupra musc$ilor
care controleaz corpul nostru Umu!c$ii sc$eleticiK. Profesori de conducere "nva
nu apsai piciorul pe podea, atunci c%nd stau "n Pas
)en&er scaun. ( aciune involuntar care a devenit automat, parte
a instruciunilor adu&ate "n pro&ram afecta frica, poate, peste
timp, s ;e modi;cat cu practica !i efort. *nii dintre factorii care
3m descris "n ultimul capitol, care determin c%t de u!or va ; s
sl#i un tri&&er emotional ;er#inte se aplic, de asemenea, la modul u!or putem
dezva de un model de comportament emoional. -odele de comportament care
au fost ac$iziionate devreme "n via, care sau "nvat "n timpul unei foarte intense
!i episod emoional dens sau o serie de episoade, va ; mai &reu s
modi;ca sau dezvat.
Pe masura ce copiii am putea deveni violent uneori, iar noi aproape
"ntotdeauna sunt "nvai s nu ;e. n capitolul F, atunci c%nd se discut furie, am
ia "n considerare dac tre#uie s "nvee s ;e violent, dac
/mpulsul de a rnit altul este o parte #uiltin de rspuns furie.
-a5oritatea adulilor nu mai vreau s ;e violent dac nu exist nici o alt
mod de a apra pe alii sau de ei "n!i!i de la un pre5udiciu. Umi dau seama c exist
sunt cativa oameni deviante care doresc s ;e violent, ;e c este
o parte din activitatea infracional sau ceea ce vor &si plcut. / se va con
siderle "n discuia mea de violen "n capitolul F.K poate oricare dintre noi
; "mpins p%n la punctul "n care ne pierdem total controlul, act de distru&ere
relativ, !i "n acest sens nu au de ales asupra a ceea ce spunem sau facemI 3re
toat lumea are un punct de rupereI Poate ; oricare dintre noi crim,
!i faptul c nu avem este pur !i simplu pentru c nu au fost su;
cient provocatI Eu cred c rspunsul la aceste "ntre#ri este nu, dar
nu exist dovezi !tiini;ce care s demonstreze c a ; a!a. UPoi ima&
/NE experiment "n care vei "ncerca de a conduce o persoan la vio
lie cu provocri tot mai mariIK
4ele mai multe dintre noi au do#%ndit modele de re&lementare care modereaza
nostru
comportamentul emoional, sta#ilirea unor fr%n pe ceea ce spunem !i facem
"nainte de a a5un&e la stadiul "n care ne an&a5m "n extrem de duntoare
comportament. 3m putea face !i spune lucruri teri#ile, dar exist "nc o
limit nu lum viaa noastr !i viaa de un alt "ntro creanele necontestate,
troleaz v%rf emoional impulsiv. 4$iar !i atunci c%nd "nfuriat sau in&rozit sau
"ndurerat, ne oprim "nainte de a deveni ireversi#il distructive. Noi
nu poate ; capa#il de a menine emoia de pe feele noastre sau "n afara noastr
voci, noi nu poate ; capa#il de a ne "mpiedica de la a spune ceva
lucru crud sau lovirea scaun Ude!i, care ar ; mai u!or dec%t
in$i#area semne faciale sau vocal de emoieK, dar putem !i
face "mpiedica cruzimea de cre!tere "n daune ;zice. 6ac rec
o&nize c exist oameni care au un control sla# impuls, dar am
consider c ca o a#eraie, mai de&ra# dec%t norma.
3cordarea apoi c cele mai multe dintre noi nu va a5un&e la forma ;nal a
aciunile distructive, ru permanent alii sau pe noi "n!ine, este
adevrat c cele mai multe dintre noi va spune sau face, ocazional, lucruri care sunt
duntoare. Daunele pot ; psi$olo&ic, mai de&ra# dec%t ;zic, !il
nu poate ; permanent, dar comportamentul nostru este "nc dureros. Ru
nu poate ; motivat de furie, ea nu poate implica ru altora, dar
la noi. De exemplu, frica necontrolata ne poate paraliza de a face
cu pericolW tristee poate provoca ne s se retra& din lume.
emite acum pentru noi, s ia "n considerare este modul "n care !i atunci c%nd putem
preveni distru&erea
episoade emoionale tive, dac rul este pentru noi sau pentru alii sau am#ele.
*na dintre funciile de emoie este s se concentreze constiinta noastra constienta
pe pro#lema la "ndem%n, cel care a declan!at emoiile noastre.
De o#icei, emoiile noastre nu funcioneze "n afara con!tiinei noastre,
cu toate c se poate "nt%mpla. 3m avut toat experiena de a nu
realizarea neau acionat emoional p%n puncte cineva
afar. 4u toate c se "nt%mpl, mai frecvent suntem con!tient
con!tient de modul "n care se simt. Emoiile ne confruntm simt
dreapta, 5usti;cat. Noi nu pun la "ndoial ceea ce facem !i spun. Noi
sunt "n lea&n de ea.
Dac suntem de a pune o fr%n asupra comportamentului nostru emoional, dac
vrem s
sc$im#a modul in care se simt, tre#uie s ;m capa#ili s dezvolte un alt
tip de constiinta emotionala. +re#uie s ;e "n msur s ia un pas
spatedreapta "n timp ce suntem senzaie emoie, astfel "nc%t s putem "ntre#area
dac vrem s mer&em "mpreun cu ceea ce emoie nostru ne conduce la
face, sau de a exercita o ale&ere cu privire la modul "n care vom aciona pe emoie
nostru. 3cest
este mai mult dec%t a ; con!tient de modul "n care se simt, acesta este un alt,
mai avansate, di;cil de descris, su# form de con!tiin. Este
aproape de ceea ce numesc &%nditori #udiste atenie. 6ilozof <.
3lan 7allace spune c acest lucru este "sentimentul de a ; con!tieni de ceea ce ne
-intea este de a face. "BG Dac suntem con!tieni de emoiile noastre, spune el, ne
poate face urmtoarea ale&ereM "Nu vrem s acionm asupra furie,
sau ne pur !i simplu dorii sl respecte. ">? Eu nu folosesc termenul
atent deoarece acesta este "ncorporat "ntro mai mare, destul de diferite ;lozo;e
PA2 din ceea ce am descris pentru "nele&erea emoie, !il
depinde de practicile destul de speci;ce, diferite de la etapele pe care le am
!i va su&era.
n scris despre memorie, psi$olo&i .eor&ia Ni&ro !i *lric
Neisser descris cum ", "n unele amintiri una pare s ai#
Poziia de un spectator sau o#servator, cu privire la situaia de la o
punct de vedere extern !i vz%nd sine "din exterior." ">B
Ei contrast acest tip de memorie la una "n care avei
punctul de vedere al persoanei "n memorie. n mare parte din emotional noastre
experimenta noi suntem at%t de mult "n experiena, astfel cuprins de emo
+/(N, c nici o parte a minii noastre este o#servarea, intero&atoriu, sau consi
nal aciunile "n care ne an&a5m. )untem con!tieni, con!tient,
dar "n ceea ce psi$olo&ul Ellen 8an&er nume!te o minte 'a0.>>
Ni&ro !i Neisser lui distincia "ntre dou tipuri de memorie este
foarte similar cu ceea ce psi$iatru !i #udist &%nditor Aenr0
70ner descris ca diferena dintre ,uxul de con!tient
Ness !i ceea ce el a numit o#servator, "con!tiina c ceasuri
!i rspunde la semni;caiile care apar "n ,uxul de con
con!tiinei ">@. Pentru noi a ; capa#il de a modera emoional noastre
comportament, pentru a ale&e ceea ce spunem sau facem, tre#uie s ;e "n msur s
!tie
c%nd am devenit sau, mai #ine, devin emoional.
+eoretic, vom avea !i mai multe opiuni dac noi am fost capa#il s
s devin con!tieni de evaluare automat, aceasta se "nt%mpl, !i
modi;ca sau anula aceasta la vointa. Deoarece evaluatori automate sunt at%t de
repede, m "ndoiesc c cineva este capa#il de a face acest lucru. )anctitatea )a, Dalai
8ama, "n "nt%lnirea mea cu el, a menionat c unii 0o&$ini sunt
capa#il s se "ntind de timp. Pentru ei cele c%teva milisecunde "n care
evaluare automat are loc ar putea ; extins destul de mult pentru ei
s fac o ale&ere con!tient de a modi;ca sau anula evaluarea pro
proces. Dar Dalai 8ama a fost "ndoielnic c acest tip de evaluare
con!tientizare este posi#il ca marea ma5oritate a oamenilor, inclusiv el.
*n pas urmtor care poate ; posi#il, dar este &reu de realizat, este de a
s devin con!tieni de ceea ce se "nt%mpl "n capul cuiva imediat dup
evaluare automat, dar "nainte de comportament emoional a "nceputW
con!tient de impulsuri la aciune !i cuvinte atunci c%nd primele acele impulsuri
apar. Dac sar putea realiza o astfel de con!tientizare impuls,>J )ar putea
s decid dac s permit impulsul de a ; realizat. <udi!tii
cred c nu atin&e con!tientizare impuls, dar este nevoie de mai multe
ani de practic meditativ. ) trecem la a lua "n considerare ceea ce ar putea ;
mai u!or, de!i "nc nu este u!or, realiza#ile.
6ilosoful Peter .oldie descrie ceea ce el nume!te re,ectorizante con
con!tiinei ca ;ind con!tieni de faptul c o simte frica. Dac o persoan ar spune,
"Privind "napoi pe experienta, am fost evident fric "n timp ce acesta
se "nt%mpl, dar nu am simtit nici o team "n timp, "care, spune
.oldie, ar ; un exemplu de a nu ; c$i#zuin a'are.>C 3cest
este o condiie preala#il pentru ceea ce vreau s se concentreze asupra, dar nu este
su;
cient, pentru c las "n considerare dac este sau nu vrem
pentru a mer&e "mpreun cu sau "ncercarea de a modi;ca sau in$i#a emoiile noastre.
1onat$an )c$ooler, "n contul su de ceea ce el nume!te meta
con!tiin, descrie experiena familiar tot ce am avut de
transforma pa&inile unei cri fr a citi un cuvant ca am fost
"n loc de &%ndire de ce restaurant pentru a mer&e la care ni&$t.>F Nu este
c nu suntem con!tieni, suntem destul de con!tieni de &%ndire despre
restaurante, dar noi nu sunt con!tieni de faptul c neam oprit din citit
cartea. Dac am ; fost, near ; dezvoltat metaconstiinta.
Este astfel de constiinta a ceea ce ne confruntm "n acest moment
care doresc s ia "n considerare, cstorit cu ale&erea dac avem sau nu
Treau s mer& "mpreun cu sau sc$im#a acea experien.
Eu nu am fost "n stare s &seasc un sin&ur termen pentru a descrie acest tip de
con!tiin, cel mai #un am fost "n stare s vin cu este atenie
av%nd "n vedere relativ sentimentele noastre emoionale. UPentru a evita repetarea
"ntrea&a fraz voi prescurta, uneori, doar prin utilizarea termenului
atent sau atenie, "n italice.K 4%nd suntem atent, a!a cum am
serios, suntem capa#ili s ne o#serve in timpul unui emoional
episod, "n mod ideal "nainte de mai mult de c%teva secunde au trecut. Noi RE4
o&nize c suntem emoional !i pot lua "n considerare dac este sau nu
rspunsul nostru este 5usti;cat. Ne putem reevalua, reevalua, iar dac este
nu de succes, apoi direct ceea ce spunem !i facem. 3cest lucru se "nt%mpl "n timp ce
noi
se confrunt cu emoie, de "ndat ce am devenit con!tieni
de sentimentele noastre emoionale !i aciuni.
4ei mai muli oameni sunt rareori at%t de ateni la sentimentele lor emotionale, dar
astfel atenia este posi#il s se realizeze. Eu cred c putem
dezvolta capacitatea de a ; atent asa ca va deveni un o#icei, un stan
dard parte din viaa noastr. 4%nd se "nt%mpl acest lucru, ne vom simi mult mai "n
atin&ere, !i mai capa#il de a re&lementa viaa noastr emoional. Exist multe
modaliti de a dezvolta acest tip de atenie.
*n popor metoda se poate utiliza pentru a deveni mai atent a acestora
emoiile este de a utiliza cuno!tine despre cauzele ;ecare emoie
descris "n capitolele C p%n la G. Prin ce "n ce mai familiarizai cu
ce declan!eaz emoiile noastre, putem cre!te con!tiina noastr de
c%nd !i de ce apar emoiile noastre. ( parte esenial a lua acest traseu
la cre!terea atenie are capacitatea de a identi;ca propriile noastre ;er#inte
declan!eaz emoionale !i de a ; "n msur s ia msuri pentru a le sl#i.
)copul nu este de a ; lipsit de emoie, ci de a avea mai multe opiuni
odat ce am devenit emoional cu privire la modul "n care vom adopta aceast emoie.
nvai despre senzaiile, sentimentele corporale care distin&
;ecare emoie, ar tre#ui s contri#uie, de asemenea, s se concentreze nostru atenie.
n mod normal,
suntem con!tieni de aceste senzaii, dar nu ne concentrm asupra
le sau de a le folosi ca semnale pentru a ne avertiza s ;e atent pentru a ne emo
)tatele internaionale. n capitolele C la G am oferi exerciii pentru a cre!te
con!tiina ta de modul "n care aceste emotii simt, astfel "nc%t s putei ;
mai con!tieni de aceste sc$im#ri ;ziolo&ice !i a le folosi ca deli#erat,
indicii m%ncau care ne fac atent, oferindune posi#ilitatea de a con
sider, reevalueze, sau controla emotiile noastre.
)ar putea ;, de asemenea, posi#ilitatea de a deveni mai atent la emoionale nostru
sentimente de ce "n ce mai atent de sentimente de
alii cu care suntem an&a5ai. Dac !tim cum se simt,
"n cazul "n care "nre&istreaz, "n mintea noastr con!tient, putem folosi ca pe un sfat
de la
discerne mai #ine sentimentele noastre, !i pentru a ne semnala pentru a deveni atent
la propriile noastre sentimente.
Din pcate, cercetarea mea a constatat c cele mai multe dintre noi nu sunt
foarte #un la recunoa!terea modul "n care alte persoane se simt cu excepia cazului "n
expresii sunt destul de puternice. Nimeni nu are nevoie de mult a5utor "n modul de a
interpreta o expresie facial atunci c%nd o emoie este la apo&eu.
expresii sunt, de o#icei, necontrolate de atunci, art%nd par
indemnizaii am &asit a ; universal. Dar expresiile poate ; foarte su#til,
doar o sc$im#are a pleoapelor sau #uza superioar. Xi de multe ori suntem at%t de
concentrat pe ceea ce o persoan se spune c ne e dor de aceste semne su#tile
complet. 3cesta este un pcat, deoarece suntem mai #ine dac putem detecta
modul "n care o alt persoan se simte mai devreme "n interaciunea noastr cu ei.
3nexa ofer un test care v permite de a evalua c%t de #ine v
recunoa!te semnele su#tile ale c%nd o emoie "ncepe. 4ap
+ER) C la G ofer foto&ra;i pentru a v a5uta s devin mai sen
sensi#il la expresii faciale su#tile, !i idei despre cum s utilizeze aceast
informaii "n viaa de familie, "n prietenie, !i la locul de munc.
nvare a atent s ia "n considerare sentimentele noastre emoionale nu este
u!or, dar este posi#il, !i, "n timp, cu eforturi repetate, cred
ea devine mai u!or. Z 4$iar !i atunci c%nd atenie a devenit o instituie
o#icei nat, acesta nu va funciona "ntotdeauna. n cazul "n care emoia este foarte
intens,
"n cazul "n care se import un script pe care nu leam identi;cat, "n cazul "n care
suntem "n
o stare de spirit relevante pentru emoia noi se simt, dac am avut puin
Z Experienta mea foarte limitat cu meditaie, !i cuno!tinele mele personale a unui numr de prieteni !i
cole&i care au avut o mare de practic meditativ, ma convins c acest lucru este un alt
mi5loace de realizare a unei astfel atenie. n cercetare am doar "nceputul, voi a,a mai multe despre modul "n care
acest lucru
produce !i documenta natura sc$im#rilor care au ca rezultat.
dormi sau se confrunt cu dureri ;zice continuu, am putea s nu ;e
atent. Tom face &re!eli, dar c%nd o facem, putem "nva
de la ele pentru a reduce pro#a#ilitatea ca acestea vor reaprea.
Exist o serie de te$nici putem folosi pentru a ne moderate
comportamentul emoional odat ce sunt "n curs de atentW
V Putem "ncerca s reevalueze ceea ce se intampla, dac vom reu!i,
comportamente emotionale se va opri "n scurt timp, un alt mai adecvat
emoie pot s apar, sau, "n cazul "n care reacia noastr iniial a fost adecvat,
poate ; con;rmat. Pro#lema cu reevaluarea este c noastre refracie
Perioada +or0 ne face s reziste !i ne "mpiedic de a avea acces la
informaii stocate "n noi sau din exterior, care poate dis
con;rma emoie. Este mult mai puin di;cil s reevalueze odat
Perioada refractar este de peste.
V 4$iar dac nu putem reevalua ceea ce se intampla, c$iar dac "nc
cred c sentimentele noastre sunt 5usti;cate, putem ale&e s "ntrerup nostru
aciuni, pentru a stopa discursul nostru "n c%teva secunde, sau cel puin nu la
da sentimentele noastre domniei complet. Putem "ncerca pentru a reduce semnalele de
la noastr
feei !i voce, rezista la orice impulsuri la aciune, !i s cenzureze ceea ce spunem.
4ontrolul voluntar comportamentul involuntar condus de nostru emo
9// nu este u!or, mai ales "n cazul "n care emoia simit este intens. Dar este
este posi#il pentru a opri vor#ire !i aciune, mai mult dec%t s distru& com
complet orice urm de emoie "n faa noastr sau voce. Este atent,
Ness, !tiind c una este emoional, care poate tine de oameni de la
pierde controlul asupra a ceea ce se spune sau face, s acioneze "n moduri care
re&reta mai tarziu.
) ia "n considerare modul "n care aceasta funcioneaz prin examinarea un alt
exemplu,
unul din viaa mea. )oia mea, -ar0 3nn, a fost departe de patru zile
participai la o conferin la 7as$in&ton, D4, am%ndoi urmai
practic, atunci c%nd departe, de asteptare cealalt "n ;ecare zi. Tineri nostru
apel de noapte /am spus c s%m#t voi ; cina cu
un cole& !i apoi de lucru cu el seara t%rziu. Prin
timp mam a!teptat s a5un& acas, la aproximativ ora unsprezece noaptea, ea
ar ; dou "n dimineaa de ei "n 7as$in&ton !i ea ar
de5a ; adormit. Din moment ce nu sar putea vor#i s%m#t seara,
ea a spus c m va suna "n dimineaa de duminic.
-ar0 3nn !tie c m trezesc devreme, c$iar !i "ntro duminic, !i atunci c%nd
ea nu este acasa, am mereu stau la computerul meu de opt "n
diminea. De nou ea nu a sunat !i am "nceput s v facei &ri5i. Era
amiaza, ora ei, de ce nu a sunatI De zece am "nceput s devin
suprat. 3cesta a fost unul "n dupamiaza timpul ei, !i cu si&uran ea ar putea
sau numit. De ce nu a avut eaI 3 fost ea 5enat despre ceva
ea a fcut cu o noapte "nainte c ea nu a vrut s dezvluieI Nu am
ca av%nd aceste &%nduri, !i care adau& la furia mea. Dac ea a avut
numit Nar ; "nceput s devin vulnera#ile la &elozie.
)ar putea sa ; #olnavW a a fost "ntrun accident de ma!inI 3m "nceput s simt
fric. 3r tre#ui s c$em poliia 7as$in&ton, D.4.,I Pro#a#il c ea a avut
doar uitat, sau a fost at%t de implicat "n muzee a fost vz%nd
ea mia spus c a fost ceea ce ea va face duminica, pe care ea
a uitat de "nt%lnirea noastr telefon. Nec$i#zuin ei
mia facut suprat din nou, "nlocuind frica mea, a!a cum am "nceput s m &%ndesc
despre ei se #ucur "n timp ce am fost &ri5i pentru ea. De ce
ar tre#ui s ;e vulnera#il la &elozieI De ce nu a sunatY
Dac a! ; fost mai inteli&ent, dac a! ; "nvat de5a de la leciile
3m discutat "n aceast carte, am putea au "nceput activitatea de prevenire pe
)%m#t seara sau duminic dimineaa. Xtiind c a#andonarea de ctre
o femeie este un tri&&er emotional ;er#inte Umama mea a murit c%nd aveam
paisprezeceK, ma! ; pre&tit s nu se simt a#andonai "n cazul "n care
-ar0 3nn a uitat s sun. -a! ; amintit c -aria
3nn ur!te pentru a folosi telefonul, mai ales la telefon salarizare, !i
pro#a#il nu mar suna p%n sa "ntors la $otelul ei. -iar
cuno!tine, de asemenea, sau recuperat c "n douzeci de ani de cstorie -aria
3nn sa dovedit a ; ea "ns!i s ;e de "ncredere, a!a c nu tre#uie s ;e &elos.
De &%ndire de toate aceste lucruri "nainte de timp, am ; putut ;
posi#ilitatea de a sl#i declan!eaz mea emotionala, asa ca nu ar interpretao
incapacitatea de a apela "n dimineaa "ntrun mod care ar face s m simt a#ando
nate, furios, &elos, sau teama cu privire la #unstarea ei, !i suprat c
ea ar putea ; inutil de a face mine au toate aceste sentimente.
3cesta a fost, desi&ur, prea t%rziu pentru a #ene;cia de acest tip de t$ink
/N., pentru c nu au fcuto "nainte de timp nu am putut face duminic
diminea. De ;ecare dat mam simit suprat, sau teama, sau &elos, am fost "ntro
refracie
perioada +or0 c%nd tot ce am !tiut c va dezamorsa situaia
a fost nu mai este disponi#il. Emoiile au "nceput, acestea au fost o#tinerea
mai puternic de ;ecare dat leam experimentat ca timpul a trecut, !i am putut nici
mai mult acces la informaii relevante cu privire la -ar0 3nn !i despre
mine. 3m putut accesa doar informaii care se potrivesc emoiile am fost simt.
3m fost determinat s nu lase emoiile mele m "mpiedic de la locul de munc,
/N.. De!i nu am fost suprat de la opt dimineaa p%n la o
"n dupamiaza c%nd -ar0 3nn "n cele din urm mai sunat cinci or
mai t%rziu Uora patru timp eiK, am avut mai multe episoade de furie de ;ecare dat
c%nd
uitat la ceas !i a remarcat c ea "nc nu a sunat. Dat
interval de timp, cu toate acestea, am avut, de asemenea, timp pentru a "ncepe s
devin atenie
tive la sentimentele mele emotionale. De!i mam simtit destul de 5usti;cat "n a ;
suprat la nec$i#zuin ei pentru c nu au ma sunat "n dimineaa
atunci c%nd ea a spus c ar ;, am decis c ar ; "nelept s nu!i exprime
furia mea la telefon, !i s a!tepte p%n c%nd sa "ntors acas. Eu
ar putea auzi urm de m%nie "n vocea mea a!a cum am vor#it, dar eu suc
au dep!it "n efortul meu nu s se pl%n& sau s fac oricare dintre acuzaiile
3m vrut atat de mult s se descarce. Nu a fost o discuie foarte satisfctoare,
!i dup c%teva minute am fost de acord s stea "n sus, menion%nd c ea ar ;
se "ntoarce seara t%rziu, "n noaptea urmtoare.
3m re,ectat asupra a ceea ce sa "nt%mplat. -am simit u!urat c nu am avut
a spus nimic acuzator, dar am !tiut c !tia de la sunetul de
vocea mea c am fost suprat de ceva. Ea !ia exercitat con
control "n care numi presare despre asta. Perioada refractar a venit la
capt, a!a c am fost "n stare s reevalueze situaia. Nu mai simeam
suprat, dar "n sc$im# mam simtit un pic prost pentru c a devenit furios. Nu
doresc s lase lucrurile la distan, atunci c%nd am fost de fapt, c%teva mii
mile de nisip "n afar !i nu sar vedea unii pe alii pentru aproape dou mai multe
zile, am sunat -ar0 3nn "napoi. Poate dou minute au trecut de la
prima conversaie. De data aceasta a fost o plcut, conversatisfctoare
nizarea. 4%teva zile mai t%rziu, am "ntre#ato despre acest episod, despre care
ea a uitat. Ea a con;rmat c ea a dat seama c am fost suprat,
dar din moment ce nu lau adus "n sus, ea a decis s nul aduce.
3cesta este un exemplu al unui episod emoional "n care o persoan
re&ret au devenit emoional. Exist, desi&ur, alte
cazuri "n care suntem foarte "nc%ntai despre noastre reacii emoionale
9//. Dar $aidei s ne concentrm pe ceea ce putem "nva din acest episod care
ar putea avea aplicarea la alte situaii "n care o re&ret cuiva
comportamentul emoional. n primul r%nd este importana de a "ncerca s
anticipeze
ce pot s apar, de a !ti vulnera#ilitile cuiva. 3m reu!it "n acest
instan !i astfel nu a putut scurtcircuit "ntrea&a c$estiune, nu am putut
reduce pro#a#ilitatea ca miar importa furiadespre;
a#andonat scriptul "n acest episod, !i, prin urmare, extins refracie
Perioada +or0. Din fericire, am "nvat su;cient din aceast experien
c acesta nu este pro#a#il c va rspunde cu furie atunci c%nd -ar0 3nn
din nou, numi spune c%nd ea spune c va face. 4%nd atent, Pot
ale&e s nu devin furios, dar dac eu sunt de5a "ntro stare de spirit irita#il
sau su# o mulime de alte presiuni, "n viaa mea, sar putea e!ua.
Exist dou pri pentru a analiza pe care tre#uie s facem pentru a sl#i
un declan!ator emoional pe care le #nuiesc c ar putea ; pe cale de a exploda. *na
parte se concentreaz pe noi "n!ine, ceea ce este "n noi "n!ine care cauzeaz
nea rspuns emoional "ntrun fel am re&reta mai t%rziu. n acest exemplu,
a fost recunoa!terea mea c nu sunt c$emat la telefon a fost
atin&%nd resentiment mea nurezolvate fa de mama mea pentru a avea
ma a#andonat c%nd a murit, pe care am fost importul "n aceast situ
ation. 4ea de a doua parte este de a "ncerca de a extinde intele&erea noastra a
alt persoan. n acest exemplu, care a implicat revizuirea mea ceea ce am
!tia despre -ar0 3nn, care ar duceo nu pentru a apela, cum ar ; o
displace de telefoane pu#lice, care nu aveau nimic de a face cu a#andonul.
3cesta poate ; prea mult pentru a ne cere "ntotdeauna s ;e "n msur s anticipeze
Pate !i dezamorsa emoii, mai ales la "nceput. Dar o parte din
ce "n ce mai cali;cai "n modul "n care avem de a face cu emoiile noastre este
dezvoltarea,
voltarea capacitatea de a analiza !i de a "nele&e ce sa "nt%mplat o sin&ur dat
un anumit episod este de peste. 3naliza tre#uie s ;e fcut "ntrun moment
nu mai simt nevoia de a 5usti;ca ceea ce am fcut. 3ceste analize
ne poate a5uta alerta la ceea ce avem nevoie pentru a prote5a "mpotriva, !i ele pot
a5uta
ne se rceasc un tri&&er emotional.
n capitolul precedent am recomandat meninerea unui 5urnal emoie
de episoade care o re&ret. )tudierea care 5urnal poate a5uta la identi;carea
nu numai de ce aceste episoade au loc, dar atunci c%nd ele sunt suscepti#ile de
s reapar !i ce putei face pentru a v sc$im#a astfel "nc%t s nu se "nt%m
stilou "n viitor. 3r ; util, de asemenea, s pstreze "n acela!i 5urnal
un record de episoade "n care un reu!e!te, "n care unul reacioneaz #ine.
n afar de furnizarea de "ncura5are, intrrile astfel de 5urnal ne permit s
re,ecteze la ce am fost, uneori, capa#il de a reu!i, precum !i atunci c%nd
!i de ce nu am reu!it.
6recvent pro#lema va ; ceea ce a face o dat o emoie are
"nceput !i suntem "n perioada refractar, "n imposi#ilitatea de a reinterpreta
ceea ce se "nt%mpl. Dac suntem atent, putem "ncerca nu s se $rneasc
emoie "n timp ce aciunile in$i#itoare care sunt suscepti#ile de a provoca
alt persoan s rspund "n a!a fel "nc%t s fac sentimentele noastre
devin mai puternice. Dac a! ; fcut acuzaii, -ar0 3nn ar putea de asemenea
au rspuns defensiv cu furie, care mar ; fcut
devenit furios din nou, poate mai furios. 3m venit pentru a vedea de control
comportamentul emoional 8in&, dac este frica sau furie, ca o provocare, o
contesta aproape am #ucura, de!i eu nu reu!esc "ntotdeauna. 4%nd am
reu!esc s am un sentiment de miestrie, care este foarte satisfacator. Din nou, am
cred c practica !i de &%ndire cu privire la ceea ce tre#uie fcut, precum !i
;ind con!tient de sine "n timpul episodului emoional, poate a5uta.
4ontrolul comportamentului emoional nu va funciona "ntotdeauna. 4%nd
emoie st%rnit este foarte puternic, atunci c%nd suntem "ntro stare de spirit care
predispoziie
ne pune fa de emoie, atunci c%nd evenimentul rezoneaz foarte str%ns
cu una dintre temele emoionale evoluat sau cu o timpurie "nvat
declan!a emoie, su&estiile mele vor ; mai di;cil de utilizat. Xi,
"n funcie de emoie, afectiv unii oameni stilcei
care a devenit caracteristic emoional foarte repede !i foarte
intens, se va face mai &reu pentru a controla anumite emotii.
6aptul c nu vom reu!i "ntotdeauna nu "nseamn c noi
nu se poate "m#unti. 4$eia este de a ne "nele&e mai #ine. De ana
l0zin& episoade emotionale dup aceea, putem "ncepe s se dezvolte
o#iceiul de a atenie. De "nvare s se concentreze mai mult asupra a ceea ce este
ne
se simt, de a "nva unii dintre indicii interne, care semnaleaz ne
ce emotii simim, noi suntem mult mai suscepti#ile de a ; "n msur s mon
/tor sentimentele noastre. 4re!terea capacitii noastre de la faa locului, semne de
modul "n care ot$
ers rspund la noi emotional ne poate alerta s ;e ateni la
ceea ce este ce facem !i senzaie, !i s ne a5ute s rspund la alii "
emoiile "ntrun mod adecvat. Xi, de "nvare despre comun
factori declan!atori pentru ;ecare emoie, cele pe care le "mprt!i cu alii !i cei
care
sunt deose#it de importante sau unic pentru noi, ne poate a5uta s se pre&teasc
pentru
Emoionale "nt%lniri. n urmtoarele capitole ofer informaii cu privire la toate
aceste pro#leme.
,
+ristee
!i 3&on0
Este mai ru co!mar al unui parinte. 6iul tu
dispare #rusc, fara nici o explicatie aparent. 8uni mai t%rziu
3i auzit c poliia a descoperit o crim "n mas $omosexual
inel care rpit, torturat !i ucis tineri. 3tunci ai "nva
c trupul ;ului tu a fost descoperit !i identi;cate la masa
locul de "nmorm%ntare.
Poliia au fost conduse acolo de !aptesprezece ani Elmer 7a0ne
Aenle0. Poliia a arestat Aenle0 pentru foto&ra;ere prietenul su
Dean 4orll, treizeci !i trei, dup un allnoapte partid vopseasnicn&.
Aenle0 a pretins a ; parte dintrun inel de crim "n mas procurarea tineri
#aieti pentru Dean 4orll. 4%nd 4orll spus Aenle0 a fost s ;e urmtoarea lui Tic
+im, Aenle0 "mpu!cat. n custodie pentru moartea 4orll lui, Aenle0 a spus
Poliia cu privire la uciderea de #iei ca "un serviciu pentru a le ]par
ents^ de felul. "El a simit prinii ar tre#ui s !tie ce sa "nt%mplat
pentru ;ii lor. n total, or&anele de douzeci !i !apte de #iei tineri au fost
recuperate.
<ett0e )$irle0 este mama unuia dintre #iei moarte. Durerea ei este
uimitoare, o suferin at%t de intens "nc%t uita la expresia ei poate
; cople!itoare. )e poate auzi aproape de suspine care sunt de rupere
departe de fata ei profund nefericit. -esa5ele transmise de ctre
feei !i voce repeta unul pe altul atunci c%nd nu se face nimic pentru a Re&ula
expresie t%rziu.
-oartea copilului cuiva este o cauz universal pentru tristee !i
a&onie. Z Nu poate ; orice alt eveniment care poate apela mai departe, cum ar
intense, recurente, !i de durat nefericire. n BGFN, c%nd am fost
efectuarea de cercetare mea "n Papua Noua .uinee, am cerut 6ore a
aratmi ce feele lor ar arta dac au "nvat copilul lor
au murit. De casete video de performanele lor arata acelasi facial
expresii ca <ett0e )$irle0, de!i mai puin intense, deoarece acestea au fost
ima&ina, mai de&ra# dec%t se confrunt cu pierderi.
-ulte tipuri de pierdere poate declan!a tristeeM respin&erea de ctre un prieten
sau
amant, o pierdere de sine de la e!ecul de a atin&e un o#iectiv la locul de muncW
pierderea de admiraie sau de laud de la un superior, pierderea de sntateW
pierderea unor pri a corpului sau funcie prin accident sau #oal, !i,
pentru unii, pierderea unui o#iect preios. Exist multe cuvinte
descrie sentimentele tristeM "nne#unit de durere, dezam&it, a#tut, al#astru,
Z ( excepie ar ; "n cazul "n care copilul a fost sufer de o #oal incura#il, sau, "n unele societi,
n cazul "n care copilul este un copil foarte mic, pentru care familia nu poate purta de &ri5a.
deprimat, descura5at, disperat, "ntristat, nea5utorat, mizera#il, !i
trist.
Nici unul dintre aceste cuvinte se pare su;cient de puternic pentru emoia prezentat
de <ett0e )$irle0. 7all0 6riesen !i am su&erat c aceast emoie
are dou pri distincte, tristee !i a&on0.B "n momentele de
a&onia exist protest, "n tristee este mult mai resemnare !i speran,
fr adpost. 3&onie "ncearc s se ocupe "n mod activ cu sursa de pierderi.
+ristetea este mai mult pasiv. 3desea a&onie pare s ai# nici un scop
atunci c%nd nu exist nimic care poate ; fcut pentru a recupera ceea ce a fost
pierdut. Nu putem spune de la expresia facial "n aceast foto&ra;e
dac <ett0e se simte tristee sau a&onie. 3r ; mai apa
(R8, dac am putea vedea expresiile ei timp de c%teva secunde, auzi ce ea
a spus, !i a vedea mi!crile corpului ei. ntradevr, ar ; dureros s
auzi stri&tele <ett0e de disperare sau durere. Ne putem uita de la o fata,
dar nu putem scpa de un sunet de o emoie. Ne "nvm copiii no!tri,
DREN a in$i#a sunetele neplcute asociate cu unele emo
caii, "n special stri&tele teri#il de disperare !i a&onie.
+ristetea este una dintre emoiile lun& durat. Dup o perioad de
protest%nd a&onie, exist, de o#icei, o perioad de tristee a demisionat, "n
care persoana se simte neputincios, !i apoi, din nou, protestul
rea revine a&onie "n "ncercarea de a recupera pierderea, urmat de trist,
Ness, apoi a&onie, din nou !i din nou. 4%nd emoiile sunt usoare sau c$iar
moderat, ele pot ; la fel de scurt ca de c%teva secunde, sau ele pot dura
c%teva minute "nainte de o alt emoie Usau nici o emoie speci;cK se simte.
Emoie intens <ett0e )$irle0 ar veni "n valuri, din nou !i
din nou, mai de&ra# dec%t s ;e susinut continuu la acest pas mare. n
o astfel de pierdere intens nu poate ; "ntotdeauna un fundal trist sau dis
starea de spirit fosforic p%n, "n timp, c starea de spirit "ncepe s se estompeze ca
doliu "nc$eierea procesului.
4$iar !i "n astfel de durere intens, exist momente c%nd alte emo
9// poate ; simtit. ( persoan doliu poate avea momente de furie la
de via, de la Dumnezeu, de la persoana sau lucru care a cauzat pierderea, de la
persoana
care a murit de moarte, mai ales dac persoana decedat a pus el "nsu!i sau ea "ns!i
la risc "ntrun fel. 6urie pot ; "ndreptate spre interior pentru a nu avea
fcut ceva, pentru c nu a exprimat unele importante senti
munc, pentru c nu a "mpiedicat moartea. 4$iar dac raional acolo
era nimic care ar ; putut face, care ar ; "mpiedicat
moartea celui dra&, oameni care sunt doliu se pot simi vinovai !i
suprat cu ei pentru c nu a avut puterea sl "mpiedice.
<ett0e )$irle0 aproape si&ur sar ; simit furia fa de
doi oameni care au ucis pe ;ul ei, dar foto&ra;a o prinde la un
alt moment, "n momentul "n care ea se simte tristee !i a&onie.
3m furios spre persoana responsa#il de o pierdere, "n timp ce ne simim
tristeea !i a&onia despre pierderea "n sine. 6urie este tot ceea ce poate ; simit
dac pierderea nu este permanent, la fel ca "n moarte, dar se datoreaz respin&erii.
4$iar
atunci poate ; tristeea c%nd pierderea "n sine este simit. Nu exista
re&uli &reu !irapid, pentru c nu este neo#i!nuit pentru #ocitoare care se simte
a#andonai de a avea momente de furie fa de persoana care a murit.
Pot exista momente c%nd persoana doliu este fric de modul "n care
ea va putea s triasc fr a decedat, teama, de asemenea, c va
nu ; capa#il de a recupera. ( astfel de team poate alterna cu sentimentul nu
pentru a relua viaa dup o astfel de pierdere. n cazul "n care pierderea nu a avut "nc
loc, frica
poate ; emoie predominant, mai de&ra# dec%t tristee sau a&onie.
4$iar !i emoiile pozitive pot ; simtit pe scurt "n timpul unei altfel
intens trist experien. Pot exista momente de amuzament
atunci c%nd a amintit un moment amuzant comun cu persoana decedat.
3desea, prietenii !i rudele la un serviciu memorial sau atunci c%nd viziteaz
domiciliul persoanei doliu va aduce amintiri pozitive
!i ar putea ; c$iar c%teva r%sete. )ar putea ;, de asemenea, plcere pentru
un moment "n semn de salut un mem#ru apropiat de familie care a venit s
"mprt!easc
durerea !i ofer confort.
4%nd am fost de lucru "n Noua .uinee zonele muntoase, am "nvat
despre o alt caracteristic de durere. ntro zi am prsit satul "n care am
a fost viu !i urcat "n centru re&ional "n (kapa, unde
a fost un spital din 3ustralia, a!a c am putea lua un du! !i re"ncrcai
#aterii pentru aparatul meu ;lm. ( femeie dintrun sat c%teva mile
departe au a5uns la spital cu un copil foarte #olnav, care, din pcate,
pcate a murit. -edicul australian a fost pe cale s ia
femeie, cu copilul ei mort, "napoi "n satul ei, !i el ma invitat
s vin dea lun&ul. 6emeia sttea "n 8and Rover lini!te, unexpres
)ive, inei copilul "n #rae "n timpul cltoriei lun&i. 4%nd ne
a a5uns !i ea a vzut rudele !i prietenii ei, ea a "nceput s pl%n&,
arat a&onie intens. Doctorul a crezut c a fost nesincer, "ntoarce
rea pe un ecran ritual de emoie pentru a impresiona stenii. El
4redeam c dac ar ; simit cu adevrat disperarea ea ar ; artat
"n timp ce cltoresc cu noi.
-edicul nu a reu!it s recunoasc faptul c nu putem avea cu adevrat
a&onia dac nu suntem "n prezena altora, care pot !i fac parte
pierderea noastr. Noi !tim ce sa "nt%mplat, dar sensul de a ne devine
"m#o&it atunci c%nd ne spune altora despre el sau pentru a vedea reactiile lor la
pierderea noastr. Z
3cesta a fost un exemplu foarte extrem a acestui fenomen, pentru aceast femeie
tria "ntro cultur epoca de piatr, cu nici un rezultat, nici ap curent,
nu o&linzi, !i nu este altul dec%t fuste iar#a $aine. 4opilul ei a murit
"ntrun context care a avut nici un sens pentru ei. )pitalul de Test cu
toate facilitile sale a fcut experien ireal, ca !i cum ea ar ; fost pe
-arte !i apoi a revenit pe Pamant. ( alt posi#ilitate a fost c ea a fost
deine "n durerea ei "n prezena acestor dou ciudate oameni
doctor si cu mine. Ea poate ;, de asemenea, a fost "n stare de !oc, !i a fost nevoie de
timp pentru
o s se desprind de aceast stare de durere pentru a ; a;!ate. Dac mai mult timp a
avut
trecut, indiferent de locul unde a fost, durerea ei ar ; aprut.
Nu a fost o perioad "n care speciali!tii "n sntate mintal crezut
c rudele "ndoliate care nu au prezentat durere intens au fost implicate "n
ne&are !i ar ;, prin urmare, s ;e vulnera#ile la psi$ice &rave
pro#leme mai t%rziu. -ai multe studii recente su&ereaza ca nu este "ntotdeauna
caz, mai ales atunci c%nd persoana care moare a avut un declin lent,
!i nu a fost su;cient timp pentru a se adapta la moarte din sens opus. n
astfel de cazuri, #ocitoare experimenteaz puin a&onie, !i doar ocazional
tristeea, c%nd moartea se "nt%mpl "n cele din urm. Dac ata!amentul a fost
unul di;cil, cu multe perioade furtunoase sau considera#ile insatisfac
faciune, atunci moartea poate aduce o eli#erare, cu sentimente de relief mai de&ra#
de disperare.
n cazul "n care moartea unei persoane dra&i este #rusc sau nea!teptat, cu lit
+8E timp s se pre&teasc, nu este rar pentru cei "ndoliai s cread
mort este "nc "n via. Dr. +ed R0nearson, care a studiat cum
oamenii reacioneaz la moartea su#ita a unei persoane dra&i, a constatat c multe
astfel de #ocitorii de vor# cu persoana decedat, crez%nd "ntrun sens care
mort pot auzi !i rspunde la t$em.> 4%nd
-oartea se produce prin accident, omucidere, sinucidere sau, poate dura ani de zile
pentru
Z Psi$olo& Nico 6ri5da fcut un punct foarte similar atunci c%nd a spus, "Durerea de multe ori nu apar atunci c%nd
unul este noti;cat de deces sau de plecareW astfel de noti;care este format doar din cuvinte. Durere love!te atunci
c%nd un
vine acas la casa &oal. "
aceste conversaii s se "nc$eie !i pentru #ocitoare pentru a accepta complet
c cel iu#it este mort.
( expresie intens de durere ca <ett0e lui )$irle0 poate c$iar
apare atunci c%nd cineva care a fost anticip%nd o pierdere devastatoare devine
vestea #un c cel iu#it este "n re&ul. n primul moment de
de relief, tot a&onia care a fost inut "n rafale mai departe. Durere
anticipat, dar coninut, este acum exprimat. n acel moment,
persoana se simte at%t de durere !i de relief. Emoiile am%nate, suprimate
pentru un motiv sau altul, apar atunci cand este si&ur sa se simta, c$iar
dac emoia nu mai este relevant pentru situaia imediat.
Nu este un alt posi#il, dar necercetat, explicaie pentru ce
vom vedea, uneori, semnele de a&onie, complet cu lacrimi, atunci c%nd o
persoana aude vesti minunate. Este posi#il ca cel mai intens
#ucurie copleseste sistemul de emoie, !i c extraordinar de puternic
emoie de orice fel produce momente de a&onie.
6uria poate ; o aprare "mpotriva a&onie, un "nlocuitor, !i, uneori,
c$iar vindecarea. n cazul "n care iu#itul respins poate deveni furios de a ;
prsit, disperare dispare. ntrun moment de sin&urtate intens,
tristeea va reveni !i poate ; din nou alun&at de furie. n unele
oameni furia este meninut "n rezerv, &ata s apar cel puin
semn de pierdere, pentru a preveni o experien de a&onie.
*nele psi$oterapeui au susinut c tristee prelun&it !i
a&onie, ca rspuns la pierderea este rezultatul furie "ndreptate spre interior. Dac
persoan care sufer ar putea direciona furia spre exterior, de la decedat, pentru
ls%nd, de la iu#itul respin&ere, so, profesor, sau sef, apoi trist,
Ness !i a&onie ar ; "vindecat." n timp ce acest lucru poate avea loc, m "ndoiesc c
este
reacia o#i!nuit. Nu este mai puin frecvente de a avea sentimente de furie
fa de persoana care este pierdut, dar furia este "n nici un caz sin&ura
simt, nici nu este expresia unui tratament necesar sau si&ur de trist,
Ness !i a&onia care se resimte.
3ceste zile, este comun pentru oameni s ia medicamente pentru a allevi
m%ncat tristete intensa sau a&onie, pentru a atenua ad%ncimea de doliu. Eu
nu au rezerve cu privire la utilizarea de medicamente pentru a face fa
depresie, o tul#urare emoional descris mai t%rziu "n acest capitol. Eu
)unt mult mai puin si&ur c aceasta #ene;ciaz o persoan nu s se simt tristee sau
a&onia despre pierderile normale trim cu toii "n via "n cazul "n care persoana
nu este clinic deprimat. +risteea !i a&onia poate a5uta la vindecarea pierderea,
!i fr aceste sentimente care sufer de pierderea ar putea "ndura
mai.
Dac su;cient de medicamente, o persoan nu va prea s ; suferin,
!i care poate ; un dezavanta5. +risteea !i a&onia "n faciale !i
expresii vocale apel pentru a5utor de la alii. 4a suport social,
&ri5a de prieteni !i mem#ri ai familiei, este de vindecare. ( persoan care este
medicamente astfel "nc%t s nu a;!eze tristee !i suferin ar putea primi mai puin
a c atenia vindecare. Nu vreau s su&erez c ex
)/(N de tristee !i a&onie sunt "n nici un sens a fcut "n mod deli#erat pentru a
determina pe alii s a5ute. 3ceste expresii sunt involuntare, nu deli#erat,
m%ncat, dar una dintre funciile lor evolutive este de a provoca cei care
a se vedea expresiile s se simt preocupare !i doresc s ofere confort.
( alt funcie a expresiilor tristeea !i a&onie este de a
"m#o&i experiena cuiva din ceea ce a "nsemnat pierderi. )untem acut
con!tient de ceea ce se simte ca s pl%n&, de suferin ne simim "n faa noastr
dup mai multe expresii de a&onie !i de tristee. Nu este ca near
Nu !tiu ce a "nsemnat pierderi "n cazul "n care nu a existat nici o expresie, near
stiu, dar noi nu lar simi pe deplin "n cazul "n care medicamente odi$nit nostru
disperare. nc o alt funcie de tristee este de a permite persoanei s
reconstrui resursele !i de a conserva ener&ia. Desi&ur, c nu va
"nt%mpla atunci c%nd tristeea este alternativ cu a&onie, care se disipa
resurse.
Treau sa prudenta cititor. Nu exist nici o dovad ferm, "ntrun fel
sau altul, pe medicatin& oameni de a face cu reacii normale
de tristee !i pierdere "n doliu, sau atunci c%nd sufer un alt tip de
pierderi. Noi nu !tim "nc ce a consilia, !i eu pot ridica doar aceste
pro#leme pentru cititorul s ia "n considerare. Din nou, eu su#liniez c am fost
discutarea reacii nonpat$olo&ical la pierderi, nu depresie clinica.
-ai t%rziu "n acest capitol, voi explica cum difera depresia clinica
de tristee !i a&onie.
Era vara anului BGGC "ntro ta#r refu&iu #osniac din +uzla.
Europenii !i americanii au declarat anumite zone "n condiii de si&uran de la
3tac s%r#, s ;e prote5ate de trupele N3+(. Dar s%r#ii dis
considerat declaraia, !i zona de si&uran de la )re#renica a czut.
)%r#ii ucis cu #rutalitate muli dintre oameni. Refu&iaii care cltoresc "n
+uzla vzut cadavre civili dea lun&ul drumului, au trecut "ntunecat
case "nc mocnit dup ce s%r#ii iau dat foc, "n unele
cazuri, "n timp ce oamenii au ascuns "n interiorul lor. De asemenea, ei au vzut a&at
de
copaci or&anismele de oameni care au "ncercat s scape. (amenii prezentate
aici sunt musulmani #osniaci, la +uzla, un alt domeniu presupune c "n condiii de
si&uran.
Ei au citit doar o list cu cei care au supravieuit, a a,at c
multe, cele mai multe dintre prinii lor, fraii, sau nu soia avut.
Este &reu s nu vrea s m%n&%i un copil care prezint astfel de a&onie.
3cest impuls de a a5un&e !i de a a5uta este fundamental pentru orice sentiment de
comunitate. 3cesta este motivat, "n parte cel puin, de suferina ne simtim
c%nd vom vedea o alt persoan sufer, mai ales atunci c%nd vom vedea un copil
care este nea5utorat !i mizera#il. 3cesta este unul dintre funciile sau P*R
ridic din aceast expresieM s stri&e dup a5utor, de a impune un e suferi
rea pe alii, astfel "nc%t acestea vor a5uta. Xi se simte #ine sl m%n&%ie
o alt persoan, reconfortant alta, reduc%nd mizeria lui, d
insotitor un sentiment pozitiv.
3celea!i sentimente de care doresc s a5ute !i confort poate avea
au trezit c%nd ai vzut expresia <ett0e lui )$irle0, dar pro#a
<l0 nu la fel de puternic. 4ei mai muli dintre noi sunt mai puin in$i#ate de
reconfortant un
copil ciudat dec%t un adult, c$iar !i atunci c%nd suferina este intens mani
6est. )ociolo&ului Ervin& .oSman a o#servat c exist puine
#ariere pentru copiii atin& noi nu !timM consol%ndui, dac
ele sunt "n prime5die, atin&ele "ntrun mod 5ucaus atunci c%nd trece
ele. UEl a scris "n anii BGF? "nainte de a exista preocupare sporita
despre pederastie.K
Eu "nsumi sunt, pro#a#il, prea vulnera#il la sentimentul suferinei
altele. *n cont de televiziune de !tiri de suferin, c$iar dac este vor#a despre o
Evenimentul, care a fost remediat "n mod satisfctor, aduce instantaneu lacrimi "n
meu
oc$ii !i sentimentele de suferin. 4$iar mai cras comercialteleviziune
narilor care arat cineva "ntro stare de pierdere a "ncepe lacrimile mele cur&Y Eu
Nu a fost "ntotdeauna a!a. 4red c este rezultatul unui extraordinar,
Experiena /82 dureros urma interventii c$irur&icale din spate acum treizeci de ani.
Din cauza unei &re!eli medicale, nu sa dat nici un medicament durere,
!i suferina am experimentat a fost at%t de sever !i inexora#il pentru
cinci zile pe care miar ; luat viaa mea dac a! ; avut mi5loacele.
3cest lucru teri#il, suferin traumatic dezec$ili#rat propria mea sadnessHsuSer
/N. sistem de emoie. )unt ca un soldat !ocat care over
rspunde la cel sunetul de focuri de arm asemntoare ceva. 6oarte
Urepetat din nou !i din nouK experiene intense, dense emotionala poate
reseta pra&urile pentru a experimenta orice emoie.
Este de remarcat faptul c nu toat lumea vrea s ;e a5utat atunci c%nd
se confrunt cu tristee sau a&onie. *nii oameni doresc s se retra&, pentru a
;e sin&ur, s nu ; vzut "ntro astfel de stare. 3stfel de oameni pot ; ru!ine
de a ; sla#i !i nea5utorai, ru!ine de a ; fost at%t de dependent
pe o persoan, at%t de ata!at, c tristeea !i a&onia cu experien
atunci c%nd acea persoan este pierdut. *nii oameni se m%ndresc nu arat
un sentiment neplcut, "n sc$im# arat o "#uza superioara ri&id." Dar
6aptul c cineva nu vrea s arate sentimentele lui nu "nseamn
c el va reu!i complet, ci, de asemenea, nu "nseamn c el nu este
simirea emoiilor doar pentru c e suprimarea U"n msura "n care el poateK
expresia lui. 3!a cum am explicat "n capitolul J, expresii emotionale
sunt involuntare, ele "ncep s apar c$iar !i atunci c%nd nu le doresc
a. Putem s le suprima, dar nu "ntotdeauna complet. Dac am putea
elimina complet emoional expresiideci nu a existat nici o urm
"n fa, voce, sau corp, atunci ar tre#ui s privim aceste ex
)/(N ca ;ind la fel de ;a#ile ca !i cuvintele pe care le vor#esc.
U3m folosit intenionat pronumele masculin "n alineatul precedent,
&ra;c, deoarece aceasta este mai frecventa in randul #ar#atilor, de!i este de
nu "nseamn necunoscut la femei !i cu si&uran nu este evident "n toi #r#aii.
+radiii culturale !i de educaie "ntro cultur, !i, pro#a#il,
De asemenea, temperament, 5oac un rol "n modelarea atitudinea cuiva despre
sentimentul
sau a;!area tristee !i a&onie.K
6iecare expresie transmite o serie de mesa5e le&ate. -esa5ele
de tristee !i a&onie &raviteaz "n 5urul "Eu sufr, confort !i
a5utama. "Reacia noastr de a vedea aceste expresii nu este de o#icei o
/ndiferent deta!at, intelectual, c$iar !i atunci c%nd se manifest "n astfel de
un mod a#stract ca o foto&ra;e "nc de pe pa&ina unei cri. Noi
sunt construite pentru a rspunde cu emoie de emoie, ne simim de o#icei,
mesa5ul. 3sta nu "nseamn "ntotdeauna simim emoia care este
;ind semnalate la noi.
Nu toat lumea se simte suferina altora, nu toat lumea este atras
pentru a a5uta !i confortul unei persoane mizera#il. *nii oameni devin furios
ca rspuns la mizeria unei alte persoane. Ei pot simti ca un un'el
vin, cererea improprie asupra lor pentru a5utorM "De ce
nu poate s ai# &ri5 de el "nsu!i. De ce a ; un astfel de pl%n&ciosI ")il
van +omkins crezut c o diferen fundamental "ntre oameni
a fost modul in care raspunde la suferina altora. Nu suntem de prere c
suferin noi "n!ine !i si a5ute, sau nu dm vina pe
6iul care sufer de a ; "ntro astfel de situaie di;cil !i de a face o
cererea de pe noiI
*neori, o persoan sau un &rup de persoane, musulmani #osniaci,
evreii, indienii din 3merica, sclavii din 3frica, i&anii
pot ; considerate ca ne;ind cu adevrat om, nu la fel ca restul dintre noi.
Ele pot ; numite animale, pentru a arta c%t de puin conteaz.
De!i suferina animalelor se mi!c muli oameni, ea nu
muta toat lumea, !i nu toat lumea este mi!cat de suferina celor
ei consider ca ;ind mai puin dec%t uman. )uferina lor poate prea meritat,
sau cel puin nu discomfortin& de a asista. Exist, de asemenea, oameni care
#ucura de suferina altora. Ei c$inui, ;zic sau psi$o
lo&ic, pentru c se simte #ine s!i exercite puterea lor !i de a asista la
durerea !i suferina pe care o produce. ( expresie, cum ar ; cea acestui
#iat se arat poate starni doar apetitul lor pentru a induce mai mult
suferin "n victimele lor. U3stfel de oameni sunt discutate la sf%r!itul anului
4apitolul F.K
8acrimile sunt vizi#ile dun&i fata a&onie #iatului +uzla. Pl%ns
sunt accepta#ile la copii si femei adulte, "n culturile occidentale, dar
p%n foarte recent, lacrimi de tristee sau de a&onie au fost considerate un semn
de sl#iciune la #ar#ati adulti. 4andidatul prezidenial Edmund -uskie lui
lacrimi c%nd a descris reactiile sale la atacul unui ziar de pe sale
au spus c soia sa lau costat ale&erile primare din BGN>. 3stzi,
pro#lemele par s se ; sc$im#at. <o# Dole !i <ill 4linton, at%t
au lacrimi "n campania electoral BGGF !i nu au fost criticate
pentru a face acest lucru. -assmedia !i muli profesori su#linia
accepta#ilitatea de emoii, "n &eneral, !i de tristee !i suferin, "n
special, #r#ai "n. - "ndoiesc c acest lucru a ptruns "n toate se&mentele de
)ocietatea 3mericana, dar nu avem criterii pentru a compara ceea ce a fost
"n urm de o#icei treizeci ani cu acum.
8acrimile nu sunt unice pentru tristete sau durere. Ele pot s apar, de asemenea, "n
timpul
/N. #ucurie intens, !i "n crize de r%s, de!i o analiz recent a
literatura de specialitate a constatat mai multe rapoarte, la adulti, a pl%ns atunci c%nd
oamenii
simt $elpless.@ (amenii raport sentiment mai #ine dup pl%ns, !i, de!i
exist diferene "n ceea ce declanseaza un stri&t, care ar putea ; cauza
mana&ementul de exprimare, pl%n&%nd pare a ; un universal emo
expresie ional. Exist o cerere ca plansul este unic pentru oameniW
4u toate acestea, exist rapoarte "mpr!tiate de pl%ns "n an&oasant situaie
9// "n alte primate.
3!a cum sa discutat mai devreme, nu doar emoiile au un rol "n starea de spirit,
dar cele mai multe emoii sunt, de asemenea, eseniale pentru o trasatura de
personalitate speci;ce !i
o tul#urare emoional speci;c. 3v%nd "n vedere durata ;ecrui P$e
postsenzatie este cel mai simplu mod de a distin&e "ntre emoii Ucare
poate ; c%t mai scurt de c%teva secunde sau at%ta timp c%t mai multe minuteW stri
U4are poate dura ore, sau uneori o zi sau douK, !i de personalitate
trsturi Ucare se poate colora o seciune important a vieii unei persoane, cum ar ;
3D(
lescence, maturitate tineri, !i, uneori, viaa unei persoaneK. Z n timp ce
Z 4e le face !i modul "n care acestea afecteaz vieile noastre sunt alte moduri "n care emoiile, strile emoionale
trsturi, si tul#urari emotionale diferite, dar aceste aspecte nu tre#uie s ne preocupe acum.
tul#urari emotionale pot ; ;e episodice, la doar c%teva sptm%ni de durat sau
luni, sau omniprezent, durat de ani sau zeci de ani, acesta nu este modul "n care
timp au trecut, dar modul "n care acestea afecteaz capacitatea noastr de a tri
viaa pe care
le distin&e de trasaturi de personalitate emotionale. ntro tul#urare,
emoiile sunt scpat de su# control, !i acestea pot interfera cu nostru de capacitate
de
tatea de a tri "mpreun cu ceilali, de a lucra, s mn%nce, !i s doarm.
3tunci c%nd avem o stare de spirit al#astru, ne simim tristee pentru mai multe
ore, o
personalitate melancolic este predispus la simte trist sau cu al#astru
starea de spirit, si depresie este tul#urare "n care tristee !i mentale
a&onie sunt centrale. Desi&ur, oamenii folosesc de o#icei aceste cuvinte
alternativ, spune, de exemplu, s rein simit deprimat ca o
calitate la un examen nu a fost foarte mare. Dar tul#urari mintale au dis
markeri ce distin&e le plaseaz dincolo de &ama de normale emo
rspunsuri internaionale.
Pentru un sin&ur lucru, au o mult mai dura. 4a "depresie" cu privire la
clasa va risipi rapid dac un alt eveniment emoional vine
dea lun&ul. 3devrat depresie dureaza zile, luni, uneori c$iar pentru
ani. ntro tul#urare emoional, special emotiile domina viata,
pro#leme monopolizeze, astfel "nc%t alte c%teva emoii poate ; simtit.
emoiile se simea foarte intens, din nou !i din nou. Emoiile sunt "n afara
de control, persoana nu le poate re&lementa sau s scape. Ei
interfera cu a#ilitatea persoanei de a efectua viata fundamentale
sarcini de a manca, de dormit, concu#ina5, !i de lucru. 3cesta este severa, unul
ar putea spune, metaforic, c emoiile sunt inundate.
Dac tristee domin depresie, vor#im de un retardat
depresie, "n cazul "n a&onie este mai proeminent, este o depresie a&itat.
(amenii care sunt deprimati nu simi numai neputincios s sc$im#e viaa lor,
se simt fr speran. Ei nu cred c va a5un&e vreodat mai #ine. n
plus de tristee !i de a&onie, vinovatie si rusine sunt puternic simit, pentru
persoanele deprimate cred c sunt lipsite de valoare, care este motivul pentru care
cred
ei simt modul "n care acestea fac. Depresia poate ; o reacie la unele de via
eveniment, o reacie excesiv, sau pot aparea aparent fr rea
6iul sau cauza, atunci c%nd nici un eveniment pot ; identi;cate ca aceasta s ;e
pornit.
+ristee !i a&onie nu sunt sin&urele emoii simit, furia, re&izat
"n interior sau afar, !i frica sunt adesea manifest. Dac exist lea&ne
intre depresie si euforie extrem !i entuziasm, atunci este
numito depresie #ipolara sau, "n terminolo&ia vec$i, maniaco
depresie. )e pare c exist "ndoial c exist o important &e
4ontri#uia electroma&netice care face o vulnera#il la depresie, !i c
medicamente sunt utile "n cele mai multe cazuri. Psi$oterapie, cu sau fr
faptul medicamente pot ; de a5utor, de!i exist "nc ar&ument "n
literatura de specialitate cu privire la dac numai psi$oterapia poate ; la fel de utile
ca medicamente sin&ur c%nd depresia este sever.
3m &sit expresii faciale unice "n studiul nostru de oameni
sufer de depresie, nimic care nu sar vedea "n nici
mal persoanelor care se confrunt tristeea !i a&onia. (rice treizeci de secunde
perioada de o#servatie ar putea arta doar c persoana a fost mizera#il,
Nu c el sau ea a fost "ntro depresie clinica. 3 fost repetitiv
Ness !i puterea emoiilor, arat din nou !i din nou peste un
or, care a fcut evident fata depresie !ia exprimat, nu pur !i simplu
tristeea !i a&onia pe o pierdere important.
4antitatea de tristeea a fost le&at de dia&nosticul pacientului.
Nu a fost mai puin tristeea indicat de ctre cei care sufer de ceea ce se nume!te
minore Umai putin severeK, depresie !i tristee mai mult de cei dia&nosticati
cu depresie ma5ora. n plus fa de unele expresii triste, maniacale
pacienti au aratat mult mai zam#itoare, dar nu z%m#etele #ucura
ment. UDistincie "ntre z%m#ete de #ucurie !i de alte
tipuri de Oam#etul este explicat "n capitolul G.K
ntrun studiu de pacienti la propriul meu spital, am constatat c difer
ences "n tipul de emoii indicat "n momentul "n care pacienii au fost
admise la spital prezis c%t de #ine au raspuns la su#
tratament ulterioar, care este, c%t de mult "m#untire ar ; artat
trei luni later.J
Recunoscnd #riste e 3n noi 3n ine
3cum vreau s transfere atenia la modul "n care putem experimenta tristee intern.
Este posi#il s ; "nceput s se simt unele tristee sau a&onie atunci c%nd teai uitat la
<ett0e )$irle0 sau faa #iatului +uzla. n cazul "n care sa "nt%mplat, uite din nou,
!i, dac "ncepei s v simii emoia, lsai sentimentul s creasc astfel "nc%t s
putei
s ia "n considerare modul "n care rspunde corpul vostru. Dac nu ai simi nici o
tristee atunci c%nd
teai uitat la poze, incercati sa cautati din nou !i permite aceste sentimente
s apar. n cazul "n care nu "nceap, le lasi sa creasca la fel de puternic ca posi#il.
4%nd te uii la poze, este posi#il s ; amintit un timp
atunci c%nd teai simit foarte trist pe o pierdere, !i c memoria tri&onometrie
sentimente &ered de tristee. Pentru unii oameni, un eveniment trist a fost at%t de
important "n viaa lor, c sunt amorsate, pentru a vei retrai cu u!urin
!i s ne amintim c eveniment, s ;e inundate de aceste sentimente triste.
Povestea lor de tristee este de a!teptare pentru o oportunitate de a ; re5ucat
din nou. 3stfel de oameni sunt extrem de sensi#ile la tristee, au nevoie s
simt din nou, pentru c tristeea au simit nu este complet peste.
*nele experiente sunt at%t de devastatoare, cum ar ; moartea unei persoane dra&i
copilca tristetea nu poate disprea complet departe. ( persoan
care a suferit astfel de traume pot ; foarte usor mutat la lacrimi,
vulnera#ile la orice indiciu de suferin "n altele.
Dac "nc nu au avut nici un sentiment de tristete, "n cazul "n care foto&ra;a
nu a provocat nici sentimente empatice, iar "n cazul "n care nu memorie sponta
tan aprut, "ncercai aceast caleM 3 existat vreodat un moment "n viaa ta
atunci c%nd cineva a murit la care ai fost foarte ata!at !i pentru care
teai simit tristeeI Dac este a!a, vizualiza acea scen, !i lsai sentimentele s
"nceap
pentru a se reinstitui. 4%nd acest lucru "ncepe s se "nt%mple, lsaisimt
;ine cresc, acord%nd o atenie la ceea ce simt fata si corp.
Dac "nc nu au simit nici tristee, apoi "ncercai urmtorul exerciiu.
imita mi crile faciale de triste e5 precum cele (ett;e
Shirle; se aratA BPosibil s ave i nevoie pentru a folosi o o4linda pentru a verifica
7ie c fac mi crile corecteAC
D Arunc 4ura deschisA
D #ra4e i col urile bu<elor 3n EosA
D n timp ce ine i aceste col uri de bu<e Eos5 3ncearc acum s ridice dvsA
obraEi5 ca i cum a i cruci A Aceasta tra4e 3mpotriva col urile bu<elorA
D Se men ine tensiunea dintre obraEi ridicate i bu<a cor*
partenerii tr4nd 3n EosA
D %chii ti s se uite 3n Eos i dumneavoastr pleoapele ofili susA
ac 3nc nu au 3nceput s se simt orice triste e5 apoi 3ncerca i imitnd
sprancene c (ett;e Shirle; este afi atA Aceasta este o mult mai 4reu
mi carea pentru maEoritatea oamenilor de a face 3n mod voluntarA
D #ra4e i col urile interioare ale sprancene in miElocul numai5 nu
3ntrea4a frunteA
D Aceasta poate aEuta dac v tra4e5 de asemenea5 sprancenele 3mpreun i pn la miElocul anilor
&"A
D %chii ti s se uite 3n Eos i dumneavoastr pleoapele ofili susA
4ercetarile noastre arata ca, daca faci aceste miscari pe dvs.
fata, va declan!a sc$im#ri "n ;ziolo&ia, at%t "n corpul tu
!i "n creierul tu. Dac se "nt%mpl acest lucru, lsai sentimentele s creasc ca
puternic, dup cum putei.
Dac ai fost "n stare s se simt tristee sau a&onie uitandute la <et
ima&ine +0e lui, prin exercitarea de memorie sau urm%nd instruciunile,
9// de a face mi!crile faciale, incearca sa o faci din nou. 4oncentra
pe care aceste sentimente simt ca. 3corde o atenie la ceea ce se "nt%mpl ca
aceste sentimente "ncepe "n primul r%nd, modul "n care se inre&istreaza, ceea ce
sc$im# "n ta
corp si in constiinta voastra. ) sentimentele creasc !i s devin la fel de
puternic, dup cum putei permite. n timp ce acest lucru se "nt%mpl noti;care ceea
ce simi "n
cap, &at, sau se confrunt, "n &%t, "n spate !i umeri,
in #ratele tale, in stomac, !i "n picioare. 3cestea sunt sen
zaiilor te simti cu tristee, ele sunt sentimente foarte neplcute. Ei
poate pra& de a deveni dureroase, dac acestea sunt foarte puternice !i dureaz mult
timp.
Pleoapele pot deveni mai &rele. (#ra5i pot "ncepe s creasc.
Partea din spate a &%tului dumneavoastr poate "ncepe s se simt durere. (c$ii ti s
ar putea
sau umezit cu "nceputul de lacrimi. 3cestea sunt normale reacie
9// timpul tristee, !i sunt, de asemenea, normale atunci c%nd se uit la
fata de cineva care se simte tristee intens. Reacii empatice
sunt comune, !i sunt un mi5loc prin care putem sta#ili le&turi cu
alii, c$iar !i cu un total de strini. 3ceste sentimente te fac s pas de
3 <ett0e sau suferina #iatului, si ei face s v dorii pentru a a5uta la
ele. <ett0e )$irle0 se confrunt cu cea mai mare tra&edie ;ecare printeW
#iatul se confrunt cu cea mai mare fric de ;ecare copil.
3tunci c%nd se uit la ima&inea <ett0e lui, sau ca urmare a memoriei sau
exerciii de mi!care musculare faciale, cei mai muli oameni vor experimenta trist
Ness, nu a&onie. n cazul "n care sentimentul creste extrem de puternic sau este
deinut pentru
lun&, se poate transforma "n a&onie. Prin ce "n ce mai familiarizai cu
aceste sentimente, de a re,ecta asupra ceea ce simt, avei o mai #un
Xanse de recunoa!terea acestor sentimente atunci c%nd "ncep prima, de realiz
rea atunci c%nd "ncep s experimenta o pierdere.
3m descris cele mai frecvente senzaii cu experienta in timpul
tristee, tema, dac vrei, dar ;ecare individ "!i are
variaii proprii cu privire la modul "n tristee, sau de orice alt emoie, se simte. 4ele
mai multe dintre
presupunem c toat lumea se simte o emoie modul "n care facem, sau
c modul nostru este sin&ura cale corect. (amenii difer "n modul u!or
tristeea poate ; c$emat, cat de rapid tristee trece la a&onie
!i "napoi la tristee, !i c%t de mult sentimentele triste, de o#icei, indura.
Xtiind felul tu !i modul "n care aceasta este diferit de cea care v intereseaz
v poate a5uta s "nelea& mai #ine ne"nele&eri !i mis
"nele&eri care ar putea aprea "n viaa ta care implic aceast emoie.
*nii oameni se pot #ucura de o experien de tristee, de!i nu
tristee c este la fel de intens ca !i lui <ett0e. 3stfel de oameni citesc romane
cunoscute
ca tear5erkers, mer& la ;lme pe care le aud vor aduce pe tristee, ele
ma uit la astfel de pro&rame de televiziune. Xi exist unele persoane care
au o aversiune extrem de tristee !i de a&onie, care ies din lor
mod de a evita situaiile "n care sar putea simi aceste emoii.
Ei pot evita ata!ament sau an&a5ament, deoarece pese ot$
ers lasle vulnera#ile la pierderea !i tristee.
3cum, $aidei s "ndrepta atenia noastr pentru modul "n care se "nre&istreaz
emoia de tristee
"n c$ipuri am vzut. Tom "ncepe prin a analiza ce aceast emoie
arata ca atunci c%nd este extrem, !i apoi r%ndul su, la mai multe semne su#tile
de tristee !i a&onie. *itte din nou la expresia <ett0e lui. Ei intens
tristee sau a&onie este a;!at pe "ntrea&a ei fata. *nul foarte puternic
!i un semn de "ncredere este pescuit "n sus a colurile interioare ale ei
spr%ncene. 3cesta este de "ncredere pentru c puini oameni pot face aceast
mi!care
"n mod voluntar, a!a c ar putea ; rar fa#ricate "n mod deli#erat. U3sta nu este
at%t pentru unele dintre celelalte mi!cri faciale descris ulterior.K 4$iar
atunci c%nd oamenii "ncearc s nu pentru a arta cum se simt, aceste
sprancene o#lic poziionate se va scur&e de multe ori tristeea lor. Privi la
spaiul dintre spr%ncene. 8a ma5oritatea oamenilor un rid vertical
"ntre spr%ncenele vor aprea, a!a cum o face aici, c%nd spr%ncene
sunt ela#orate !i "mpreun. n unele persoane care rid este perma
nent &ravat "n fa, iar "n cazul "n care este a!a c va aprofunda !i "ntuneca
c%nd colurile interioare ale sprancene sunt trase "n sus !i "mpreun.
Pentru a vedea c%t de puternic spr%ncenele sunt, acoper restul de fata ei
su# spr%ncene cu m%na. Ea "nc arat "n&ri5orate, c$iar
atunci putei vedea doar spr%ncenele. -i!care o spr%ncean are
trian&ulat pleoapele superioare. *neori, acest lucru poate ; sin&urul semn
de tristee.
+risteea ei intens este, de asemenea, "nre&istrat "n mod clar "n faa ei mai mici. Ei
<uzele sunt intinse orizontal, #uza de 5os este "mpins "n sus, !i, eu
se a!teapt, #uza de 5os tremura. .ura lar& desc$is adau& la
/ntensitatea acestui a;!a5. ( alt "nre&istrare crucial al ei
a&onie este "n o#ra5i ridicate, care sunt o alt parte din complet dis
5oc de acest sentiment intens. 4olurile #uzelor, pro#a#il, sunt "n curs de
tras "n 5os, dar aceast aciune este prea sla# pentru a vedea c%nd #uzele sunt at%t de
puternic "ntins orizontal, iar o#ra5ii sunt trase puternic
ascendent. *itte la pielea "ntre v%rful de #r#ie !i mai mic ei
#uze, ceea ce anatomistii numesc #r#ie seful. 3cesta este "ncreit !i "mpins
ascendent prin aciunea mu!c$iului #r#ie, mu!c$i c, atunci c%nd acesta
actele sin&ur, produce o merluciu. 3ici #uza inferioar nu este "mpins "n sus "ntrun
merluciu, deoarece acesta este "ntins at%t de intens.
3cum, ia o privire la expresia pe femeie mai t%nr stand
/N. spatele <ett0e )$irle0. Tom vedea doar o parte din faa ei, dar su;cient de
pentru a o#serva c la colul interior al o spranceana a fost tras
"n sus !i spre centru, !i c o#raz a fost ridicat.
3ceste doua semne repeta ceea ce vedem "n faa <ett0e lui )$irle0. <uzele
"n faa femeii mai tinere nu sunt desc$ise, dar ar putea ; apsat
u!or "mpreun, pro#a#il, "ntro "ncercare de a pstra de la pl%ns cu voce tare.
3cum uitate din nou la #iatul de la +uzla. )pr%ncenele nu sunt
un&$i ascendent. 3cest lucru se datoreaz faptului c atunci c%nd pl%n&e, spr%ncenele
poate unele
ori s ;e tras "n 5os !i, "mpreun, mai ales "n perioada de v%rf a unui
pl%ns meci. (#ra5ii !i #r#ia ridicate "ncreit au fost, de asemenea, evidente
"n faa <ett0e lui. +r&%nd "n sus a o#ra5ilor, uneori, provoac
P%n coluri s ;e u!or ridicate, ca "n cazul "n care exist un r%n5et.
6olositi mana pentru a acoperi faa superioar a #iatului astfel "nc%t s putei vedea
doar
de la partea de 5os a pleoapele inferioare 5os. Este evident c "nc
z%m#et nu este unul de #ucurie, !i c partea inferioar a
fata se arat tristee. *nii oameni de stiinta au fost confundat de
astfel de apariii smilelike, a;rm%nd c z%m#e!te nu au nimic de a
face cu #ucurie, deoarece acestea apar, asa cum se intampla aici, atunci
c%nd
cineva este "n mod clar "n suferin. 4$eia este realizarea c #uza 4oR
partenerii sunt trase "n sus de aciunea puternic a o#razului
musculare, nu de mu!c$i care sta la #aza z%m#ind. Rein c
)eful #r#ia #iatului este foarte mult ca a lui <ett0e. Exist o posila
distan
litatea c acest #iat ar putea ; "ncercarea de a masca a&onia lui cu un
z%m#et
pentru a arta c el poate face fa cu durere Upoate a!a c nu va ; o
povar pentru familia luiK.
n ima&inea +uzla exist alte dou femei care arata disperare
sau durereM 6emeia din dreapta prezinta oc$io#lic ar$etipal
spr%ncenele, &ura "ntins, u!or sczut coluri de #uze, si a crescut
o#ra5i. 6emeia din spatele #iatul re,ect expresia lui.
<iat "nfi!at pe pa&ina GG a fost de mers pe 5os dea lun&ul unui traseu "n
podisurile Noii .uinee, c%nd a dat peste un strin, ma. De
cele mai #une din cunostintele mele, nu a vzut nici un alt caucazian, la
mai un alt om de !tiin, sau, c$iar mai puin pro#a#il, un misionar ar putea
au trecut prin. El !i de cele mai multe alte persoane "n cultura sa au fost
izolat vizual, care tocmai de aceea am fost acolo le studia.
El nu a vzut o foto&ra;e, o revist, un ;lm sau un videoclip, !i
a!a c nu ar ; "nvat expresiile sale din astfel de surse.
3m fost un o#iect de mare interes pentru aceste persoane, pentru aproape ;ecare
lucru pe care am fcut a fost roman. 4$iar a face un astfel de lucru simplu, ca de iluminat
meu
conduct cu un meci a fost o surs de mirare, deoarece nu au avut meciuri.
3m fost "ncon5urat "n ;ecare noapte c%nd miar tip experienele mele "n
5urnalul meu. Ei au crezut c ma!ina mea de scris porta#il a fost o ma!in de muzic,
emit dar un ton la ;ecare c%teva secunde. Nu am avut s v facei &ri5i c
el ar putea ; aparat de foto&ra;attimid, pentru c nu !tie ce a fost un aparat de
foto&ra;at.
Nu am nici o idee ce acest #iat a fost de &%ndire sau de ce el a artat acest lucru
expresie trist, pentru c nu vor#esc lim#a lui !i traductor
care ma a5uta sa nu acolo "n acest moment. 8a unele persoane,
musculare care este contractat s ridice colurile interioare ale oc$iului
)pr%ncenele nu produce spr%ncenele s se mi!te, dar "n sc$im# produce acest
model rid caracteristic. n cartea sa Exprimarea
Emoiile "n om !i animale, 4$arles Dar'in a scris despre acest pat,
ternM Este "poate ; numit, pentru concizie, musculare durere ....
]E^ produce un semn pe frunte, care a fost comparat cu un
potcoav. "
3ceast aciune muscular aceea!i, de!i mai fra&il, este responsa#il pentru
3spectul de frunte <ett0e lui )$irle0, dar "n #iatul Noua .uinee
numai piele !i nu spr%ncene mutat "n sus "n centrul
frunte. Pentru unii oameni acest lucru este "ntotdeauna modul "n care acest involuntar
Expresia arat pe feele lor, pro#a#il din cauza unei anatomice,
particularitate 438. n timp ce unii oameni ar putea crede #iatul este nedumerit
mai de&ra# dec%t trist, deoarece spr%ncenele sunt trase "mpreun, potcoav
model nu ar avea loc dac nu era trist. Pentru contrast, uitate la
cole&i "n spatele #iat, a crui spr%ncenele sunt doar trase "mpreun,
arat nedumerire sau de concentrare.
Nu exist nici un indiciu de tristee "n nici &ura sau o#ra5ii #iatului.
3cesta este un exemplu de parial expresie. )emnalul este "ntro sin&ur
o parte a feei, spre deose#ire de expresii complete prezentate "n dou anterioar
ima&ini. 3cest lucru ar putea "nt%mpla "n cazul "n care el a fost "ncercarea de a
controla a;!area
de emoie su, pentru, a!a cum am menionat mai devreme, spr%ncenele sunt mai
&reu de &estionat dec%t faa inferioar. )au poate c sentimentul este prea
sla# pentru a ; a;!ate "nc pe toata fata.
3cum, s ne examinm unele dintre componentele tristeea
exprimare !i semnele sale mai su#tile. Eu sunt, folosind foto&ra;i ale mele
Eva ;ica pe care am luat acum patru ani. Nu am spuso s prezinte un
emoie, "n sc$im# iam artat pe fata mea musculare speci;ce mi!care
ment 3m vrut ca ea s fac. -iam luat mii de foto&ra;i "n
Pentru a o#ine cele pe care le necesare pentru a explica modul "n care sc$im#rile
su#tile
apar "n expresie. 3m folosit doar o sin&ur persoan ca model
U4u excepia pentru c%teva foto&ra;i cu mine care apar "n alte capitoleK, astfel
nu vei ; distras de caracteristicile speci;ce ale persoanei pe care
3
(
BNeutruC
4
vede !i astfel vei putea s se concentreze pe modul "n care expresiile sc$im#a.
Toi "ncepe cu oc$iiat%t pleoapelor !i spr%ncenelor. Pic
turii < prezint un nonemotional neutru pune astfel "nc%t s putei compara ceea ce
fata ei arata ca, atunci c%nd ea nu prezint nici o emoie cu izolat, !i
uneori foarte mici, sc$im#rile pe care le descrie. ( foto&ra;e prezinta o;li
rea de pe pleoapele superioare, "n timp ce foto&ra;e 4 arat doar indiciu al
colurile interioare ale sprancene sensi#ilizare. 4%nd c$iar !i mici modi;cri, cum ar ;
n acest caz, ei par a sc$im#a "ntrea&a fa.
Pentru a v a5uta s vedei c aceasta este doar pleoapa de sus din st%n&a !i
frunte pe dreapta, care este furnizarea de mesa5, am creat compozit
foto&ra;i, lipirea doar acele caracteristici pe ima&inea din -id
D8E. /ma&inea D arat pleoapele superioare din ima&ine 3 pe inserat
< ima&inea neutru. 6oto E arat spr%ncenele de la 4 lipite pe
< ima&inea neutru. 3cest lucru ar tre#ui s v convin& c c$iar !i o foarte
sc$im#are su#til pare s afecteze aspectul "ntrea&a fa. /nci
dentar, E pare un pic mai trist dec%t 4 deasupra. 3sta se datoreaz faptului c "n 4,
exist o foarte u!oar nuan de o;li pleoapei superioare. Nu ar ;
aparent fr compararea 4 la E, ima&inea "n care doar
6runtea E au fost lipite pe fata neutru.
6oto 4 este un semn clar de tristee, acesta poate ; u!oar tristee, trist,
Ness a ; controlate, sau tristee care "ncepe la re,ux. Nu
toat lumea va recunoa!te fr practic, mai ales dac acesta este scurt.
( foto&ra;e este mult mai am#i&uu. 3cesta ar putea ; un semn de u!oar sau
controlate
tristee, dar poate, de asemenea, ; doar un semn c persoana este o#tinerea
somnoros sau plictisit, deoarece cderea pleoapei este doar semnalul.
4omunicarea, cu toate acestea, ce se "nt%mpl atunci c%nd cderea pleoapei este
com
com#inate cu ridicarea spr%ncenelor. /ma&inea 6 prezint un compozit
"n care spr%ncenele de 4 !i pleoapele 3 au fost lipite
pe fata neutru. 3ceea!i com#inaie de cderea pleoapelor
!i colurile interioare ridicate ale spr%ncene este prezentat "n ., dar "n acest
naturale, nu de calculatora creat, ima&ine mi!carea de oc$i
spr%ncenele este mai puternic. 3cum, nu exist nicio "ndoial. 3cest lucru este tristee
foarte clar,
&reu s ratezi sau interpreta &resit daca nu a fost foarte scurt.
R%ndul urmtor de ima&ini arat alte modi;cri "n oc$i. n pic
turii A pe partea st%n&, spr%ncenele sunt puternice, dar privirea este dreapt
"nainte, cu nici o o;li pleoapa superioara. n ima&ine am spr%ncene sunt
puternic, exist o u!oar o;li a pleoapei superioare !i o u!oar "ntindere
a pleoapei inferioare. 4ompara pleoapele inferioare "n foto&ra;e / cu
neutru foto&ra;e <. n ima&ine 1 vom vedea o caracteristic tipic "n tristee, "n
care privirea este "ndreptat "n 5os. 3i vzut acest lucru ca parte a trist dis
5uca "n foto&ra;a <ett0e lui )$irle0. Desi&ur, oamenii nu uita
"n 5os atunci c%nd au citit, sau atunci c%nd sunt o#osit, dar atunci c%nd este
adau& la sprancene triste, mesa5ul este lipsit de am#i&uitate.
A
Eu
1
)pr%ncenele sunt semne foarte importante, extrem de ;a#ile de tristee.
3cestea rar sunt prezentate "n aceast con;&uraie cu excepia cazului "n tristeea
este simit, pentru
puini oameni pot face "n mod voluntar aceast mi!care. Exist excepionale
9//W at%t 7ood0 3llen si 1im 4arre0 arat aceast mi!care de multe ori.
n timp ce ma5oritatea oamenilor a su#linia discurs prin ridicarea sau co#or%rea lor
sprancene, ace!ti doi actori folosesc adesea fruntea trist pentru a su#linia o
cuv%nt. 3ceasta le face s ;e empatic, cald, !i #un, dar c
poate sau nu poate ; o re,ectare ;del a ceea ce simt. Pentru
cei care folosesc colurile interioare ale sprancene ridicate de accent
discursul lor, ea are o semni;caie mic, dar pentru aproape toat lumea este
un important semnal de tristee.
3cum, $aidei s se concentreze pe ceea ce se "nt%mpl cu &ura "n tristee.
6oto&ra;e
Q arat colurile #uze trase "n 5os foarte u!or. 3ceast aciune este
puternic "n ima&ine 8, !i c$iar mai puternic "n ima&inea -. 3cest lucru este
un alt semn de foarte u!oar tristee, sau se poate "nt%mpla atunci c%nd oamenii
"ncearc
pentru a limita cat de mult tristee dezvluie. /ma&ine - este at%t de puternic "nc%t
atunci c%nd acesta este prezentat sin&ur, fr tristeea arat "n spr%ncene sau
oc$ii, pro#a#il c nu este tristee. n sc$im#, mult mai pro#a#il este o mi!care
ment unii oameni fac ca un sim#ol de ne"ncredere sau de ne&are.
Q
8
-
*rmtoarele foto&ra;i arata expresia care apare atunci c%nd doar
<uza de 5os este "mpins "n sus. 6oto&ra;a N este un merluciu, care pot s apar "n
monoterapie
atunci c%nd persoana "ncepe doar pentru a simi trist, ca un precursor la un stri&t.
De asemenea, poate aprea atunci c%nd persoana se simte ursuz. n ima&ine (,
mi!carea este prea puternic pentru a ; un semn de tristee atunci c%nd apare sin&ur,
fr spr%ncene triste, pleoape, sau privirea "n 5os. /n sc$im#, acest lucru este
mai multe sanse de a ; un sim#ol de incertitudine, cum ar ; o ridicare din umeri cu
m%ini. 6oto P com#in impin&and in sus nivelul #uzei inferioare, la fel ca "n N !i (,
cu presare #uze. 3cesta este adesea un semn de determinare !i concentrare
+/(N, !i acesta este un manierism frecvent "n unele persoane, cum ar ; Pre!e
DEN+ 4linton. *nii oameni arunca, de asemenea, un pic de un z%m#et "n acest
con;&urare, !i devine un r%n5et !iursl sim#ol.
N
?
P
*rmtoarele ima&ini arata amestecuri de dou emoii. 6oto&ra;a d este
com#inaie de tristee "n spr%ncene, cu destul de un z%m#et plin.
3coperii &ura cu m%na !i vei vedea c ea arat trist,
!i acoper oc$ii !i spr%ncenele se pare fericit. 3ceast expresie
)ion apare cu experiente dulciamrui, cum ar ; amintirea
un moment fericit, care este o nuan de tristee, pentru c este "n
trecut, peste, nu mai este "n viaa persoanei. Ea poate s apar, de asemenea,
atunci c%nd un
persoana este folosind z%m#et pentru a "ncerca s!i ascund sau s masc$eze
tristee. /ma&inea R
prezinta com#inaie de team !i tristee exprimate de tristee "n
spr%ncenele !i team "n oc$ii lar& desc$i!i. 6olositi mana pentru a acoperi
"n primul r%nd de spr%ncene, !i notai frica "n oc$i, apoi se acopera oc$ii,
!i vei vedea c spr%ncenele sunt "n mod clar cele triste care leam vazut
"nainte. /ma&inea )ar putea ; un amestec de tristee !i de surpriz, deoarece
#uzele sunt desprit !i oc$ii sunt desc$ise, de!i nu la fel de mult ca "n
amestec de team, tristee "n foto&ra;e mi5loc.
d
R
)
*ltima ima&ine, +, prezinta com#inaie a tuturor tristeea
)emne am vzut cu un altul nou. 4olurile interioare ale
spr%ncenele sunt ridicate, pe pleoapele superioare sunt u!or czui, !i #uza
coluri sunt trase "n 5os. Noua caracteristic este ridicarea o#ra5ilor
care a produs ridurile ruleaz "n 5os de la nrile lui Eve
exterior dincolo de coltul #uzelor ei. 3ceasta se nume!te nasola#ial
#razd. -usculare care a ridicat o#ra5i produce aceast #razd
!i "mpin&e "n sus pielea de su# oc$i, "n&ustarea oc$ii.
Privind la aceste foto&ra;i "n mod repetat, !i se uit "napoi la
foto&ra;i de !tiri mai devreme "n acest capitol, va a5uta s v pentru a sensi#iliza
modul "n care oamenii se simt fr lor v spun. Putei mri
de cali;care "n recunoa!terea semne su#tile de tristee U!i emo
9// prezentate "n celelalte capitoleK, prin veri;carea siteul 7e#
emotionsrevealed.com.
+
7olosind informa iile din e2presiilor
Treau s ia "n considerare viitoare ce tre#uie s facei acum c va ; #et
ter posi#ilitatea de a primi informaii emotionale de la feele oamenilor !i de
propriile rspunsuri automate. Este evident ceea ce ar tre#ui s faci atunci c%nd
tristeea este foarte clar prezentat pe fata cuiva, a!a cum a fost "n #iat
de la +uzla, "n <ett0e )$irle0, !i "n unele dintre ima&inile prezentate aici
de Eve Upoze A, /, 1, !i +K. Nu se evita tristetea
!ia exprimat, persoan care nu "ncearc sl ascund. 4%nd ex
)/(N sunt ca extrem, persoan care expresia pot simi pe
fata lui sau a ei !i sar a!tepta ca alii s poat vedea cum el sau ea se simte.
Expresia semnaleaz o nevoie de confort, ;e c este un #ra plasate
"n 5urul umrul persoanei, sau pur !i simplu o ofert de confort "n cuvinte.
Dar dac acesta este doar un semn su#til, cum ar ; ceea ce ai vzut "n pic
+ures 3, 4, sau QI 4e ai dea face cu aceast informaieI
3mintiiv c expresiile emoionale nu spun c sursa lor,
exist mai multe motive pentru care, de exemplu, cineva ar putea ; trist.
Nu Presupun c !tii de ce persoana este trist. 4%nd vedei un
expresie su#til, nu este si&ur dac persoana care dore!te s
!tiu cum el sau ea se simte, iar tu nu ar tre#ui s presupunem c avei
tre#uie s recunoa!tem c !tii modul "n care persoana se simte. Este un
c$estiune foarte diferit atunci c%nd vezi un semn su#til "n comparaie cu
;nalizeze a;!eaz prezentate de <ett0e )$irle0 sau #iat de la +uzlaW
ei !tiu cum se simt, ei !tiu sentimentele lor sunt a;!ate, !i
avei o#li&aia de a rspunde.
n cazul "n care expresia este una su#til, prima pro#lem este dac
Expresia este un semn de tristee care ar putea ; doar "nceputul, u!oar
tristee, sau anticiparea de dezam&ire, sau "n cazul "n care acesta este un semn c
tristee resimte puternic este controlat. *neori, pot s v spun ce
este de c%nd se "nt%mpl. n cazul "n care are loc c$iar la "nceputul conversaiei
+/(N, este puin pro#a#il s ;e doar "nceputul de tristee, dar anticipa
+or0 tristee, tristeea importat dintro memorie sau de la un eveniment anterior.
Dac se constat "n timpul conversaiei, ar putea ; "nceputul
tristee, sau un semn de controlat tristee, mai intens. Depinde
de ceea ce !i alte persoane au fost vor#esc despre.
) presupunem c unul dintre aceste expresii triste su#tile este a;!at atunci c%nd
livra !tiri pentru cineva te suprave&$eze cu privire la dac el sau ea
va primi o promovare. 3r putea ; tristeea anticipat, sau dac "n a&end
nu este #un, u!oar tristee, sau "n cazul "n care vestea este destul de ru, controlat,
mai mult tristee severe. Xtiind cum c persoana se simte nu
neaprat c va dori sl recunoasc. Depinde
ceea ce relatia ta este de a acelei persoane. Dar este informaiile pe care le
pot #ene;cia de a determina modul "n care avei de &%nd s rspund la
persoana, acum sau mai t%rziu.
n unele situaii, cu unii oameni, pur !i simplu, recunosc%nd c
v pare ru c tre#uie s dezam&easc lear putea ; de a5utor. Dar c
sar putea umili sau c$iar furie unii oameni, !i ar ; mai #ine
s nu spui nimic. 3r persoana cred c ai avut o ale&ere, sau ar
persoana pe care sunt dezam&itoare c a fost nedreptI n
orice caz, recunosc%nd dezam&irea lor sau spunand ca
mi pare ru sar putea prea nesincer, !i c$iar provoca furie. 3lternativ, dac
exist "nc o oportunitate pentru ca acea persoan s ;e promovat,
apoi recunosc%nd dezam&ire "n contextul oferind
pentru a le a5uta s fac #ine "n runda urmtoare ar putea consolida dvs.
relaie.
( alt pro#lem s ia "n considerare este c%t de important este o veste proast
v sunt de transport. Dac "ntradevr este un dezastru pentru acea persoan, atunci
semn su#til de tristee ar putea rezulta dintro "ncercare de a diminua semnele
de sentimente mult mai intense. n cazul "n care este at%t de, orice recunoa!tere
care "i dai seama c%t el sau ea se simte ar putea aduce la o mai intens
a;!a aceste sentimente triste. Trei s se "nt%mple astaI )unteti
lu%nd de informaii expresia persoanei el sau ea a ales s
"ncearc s ascund de tine. 3r tre#ui sl aduc "n sus sau de a comenta pe eaI
) presupunem c suntei persoana care prime!te vestea cea rea, nu
suprave&$etor, !i o expresie de u!oar tristee apare pe supra
6aa sor, atunci c%nd ea "i d ve!ti proaste despre nu o#tinerea de pro
mi!care. 3sta "nseamn, pro#a#il, autoritatea de suprave&$ere este simpatic pentru
tine, este
mi pare ru c a tre#uit s v dau o veste proast. Este ea su&arcoatin& ru
)tiri din simpatie, sau sar putea s nu ea de acord "n totalitate cu
decizie, sau ar putea ; ea rspunde empatic la indiciu de
tristee vede pe fata taI /ndiciu de tristee nui spun, dar
face s v spun c ea este "n cauz, !i c este demn de remarcat. 3colo
este o posi#ilitate ca acesta este o expresie fals de "n&ri5orare, dar de cele mai multe
mi!cri musculare "n tristeea nu sunt u!or de a face "n mod deli#erat.
Dac ar ; fost un prieten, nu un suprave&$etor, care a artat o su#til exprimare,
)ion de tristee atunci c%nd v spun despre vestea proasta recent a primit,
ai putea dori s mear& mai departe. )ar putea dori s recuver#al
muc$ie &ri5a ta, empatizeze cu modul "n care el pare a ; senzaie, !i
dai o sansa de a ela#ora pe sentimentele sale. Din nou, tre#uie s v pstrai
"n vedere faptul c aceast expresie ar putea ; rezultatul unei "ncercri de a
controlul !i ascunde tristeea mai intens. Nu avei dreptul de a
invada intimitatea prietenului tuI 3re relatia voastra trecut a fost unul dintre
divul&are, "n care prietenul tu a!teapt s primeasc reasi&urare !i
confortul de la tineI )ar putea ; mai #ine doar pentru a oferi o lipsit de
"E totul "n re&ulI" ls%ndul la prietenul dvs. pentru a decide dac el
vrea s dezvluie ceva mai multe despre sentimentele luiI
) presupunem c este ;ica ta doisprezece ani, care arat c
expresie atunci c%nd o "ntre#i cum a fost ziua ei de la !coal. 4a un printe
avei dreptul, unii ar spune o#li&aia, s acorde o atenie
!i recunoa!te sentimentele copilului dumneavoastr. 4u toate acestea, ca !i copiii
se mute "n
adolescen doresc din ce "n ce intimitate, posi#ilitatea de a ale&e atunci c%nd
ele dezvluie ce la care. 3 ta a fost o relaie str%ns, !i
putei petrece timpul, acum, "n cazul "n comentariul pe ceea ce ea se simt,
/N. aduce pe un potop de lacrimiI 4red c este mai #ine s cear, pentru a
recunosc, dec%t s pretindem nimic nu sa "nt%mplat, dar c este meu
stil !i nu poate ; a ta. Exist o linie ;n "ntre intruzive
Ness !i lipsa de preocupare, !i putei arta "n&ri5orarea, dar nul "mpin&e.
Dac este un adolescent, ar ; #ine si dea !ansa de a re&le
t%rziu ce se "nt%mpl pur !i simplu spune, "E totul "n re&ulI" sau "3vei nevoie de
a5uta cu cevaI "
+ristetea este adesea prezentat cu revedere, atunci c%nd doi oameni care au &ri5
unul despre cellalt nu anticipam vedem din nou pentru o perioad prelun&it
perioad. 4el mai adesea, "n cele mai multe relatii, recunosc%nd re&ret la
separare este necesar, dar "nc o dat, nu "ntotdeauna. *nii oameni
au at%t de puin toleran pentru sentimentele triste c ar ; di;cil pentru
lea au aceste sentimente sincer recunoscut. Pentru alii acolo
ar putea ; o pierdere complet a controlului, dac tristeea urmau s ;e com
aplicare pe. Dac ai fost "ntro relaie "n care pro#lemele de separare,
ar tre#ui s !tii persoana su;cient de #ine pentru a !ti cum s rspund.
3ceste exemple sunt menite s arate c au informaii despre
cum cineva se simte nu se spune ce s fac despre el. Ea
nu confer dreptul sau o#li&aia de a spune c persoana pe care o cunosc
cum el sau ea se simte. Exista alternative, "n funcie de cine
Persoana este !i ceea ce relaia ta cu acea persoan este, circum
poziii "n acest moment, !i ceea ce v sunt conforta#ile cu.
Dar spottin& tristee atunci c%nd este su#til nu v spun c ceva
importante se intampla sau sa intamplat, ceea ce implic pierderi, !i
c aceast persoan are nevoie de alinare. Expresia in sine nu spune
te dac e!ti persoana potrivit pentru a da reconfortant, sau "n cazul "n care
acesta este momentul potrivit sl ofere.
9inete #ine "nainte de a porni la capitolul urmtor. Este vor#a despre
cel mai periculos emoiem%nia. Nul "ncepe p%n c%nd v simii
relaxat !i capa#il s!i asume aceast emoie.
/
-%nie
6aa de atac, de violen, este furie.
Demonstrator separatist de pe dreapta a lovit doar canadian
o;er de poliie, demonstrator pe st%n&a pare &ata s loveasc.
Noi nu !tim ce sa "nt%mplat "nainte de acest moment, totu!i. 3 fcut
poliistul ataca demonstratorI 3 fost demonstrator aciona
/N. "n autoaprare, sau a fost violenta lui neprovocatI Este rspunsul la
un atac tema furie, comun declan!are, universal pentru telefon
mai departe furieI +eoreticienii emoie au propus un numr de diferite
teme de furie, dar nu exist nici o dovad care s su&ereze c unul este 4EN
4entral, de fapt, ar putea exista mai multe teme pentru aceast emoie.
)ituaia cea mai e;cient pentru invocatie furie la su&ari
psi$olo&i ceva de dezvoltare face pentru a studia aceast emoie
este interferene ;zice, care deine arme ale copilului, astfel "nc%t copilul
nu le pot o#ine free.B 3ceasta este o metafor pentru una dintre cele mai frec
4auzele o#li&atiei de furie la copii !i aduliM cineva interferen
cu ceea ce suntem intenia de a face. Dac ne &%ndim interferena este
deli#erat, nu accidentale sau necesare, "n cazul "n care apare interferen
persoan a ales s interfereze cu noi, m%nia noastr poate ; mai puternic. 6rustrare
+/(N cu orice, c$iar !i un o#iect ne"nsu,eit, poate &enera an&er.>
)ar putea ; c$iar frustrat de un e!ec "n propria noastr memoria sau capacitatea.
4%nd cineva "ncearc s ne fac ru ;zic, furie si teama sunt
rspunsuri pro#a#il. Dac cineva "ncearc s ne fac ru psi$olo&ic, insult
rea ne, deni&ratoare aspectul sau performanele noastre, care, de asemenea, este
vor st%rni m%nia !i frica. Dup cum sa menionat "n ultimul capitol,
respin&erea de ctre un iu#ito poate produce nu numai tristee, ci furie ca
#ine. *nele soii sau "ndr&ostii care devin "nfuriat atunci c%nd acestea sunt
a respins aluat soii lor. 4ontroalele furie, furia pedepse!te, !i
furie represalii.
*na dintre caracteristicile cele mai periculoase de furie este c furia nume!te
departe furie, iar ciclul poate de&enera rapid. Este nevoie de aproape un sf%nt
caracter nu rspunde furios la m%nie altei persoane, "n special
atunci c%nd furia pe care persoana pare ne5usti;cat !i farnic. 3!a
furie alt persoan poate ; considerat o alta cauza de furie.
Dezam&ire "n modul "n care o persoan a acionat poate, de asemenea, s ne
fac
suprat, mai ales atunci c%nd persoana este cineva ne pas profund despre.
Poate vi se pare ciudat c putem o#ine mai manios pe cei dra&i
cele mai multe, dar acestea sunt oameni care ne pot face ru !i ne dezam&esc
cel mai mult. n stadiile incipiente ale unei relatii romantice, putem
distra multe fantezii despre persoana iu#it !i s devin furios
atunci c%nd persoana "n cauz nu satisface ideal.@ noastre fantezii )e poate, de
asemenea,
pare mai si&ur pentru a arta furia fa de un intim dec%t un strin.
*n alt motiv pentru care am putea ; manios pe cei despre care am
de in&ri5ire cel mai mult este c acestea sunt oameni care ne cunosc intim, !tiu
temerile noastre !i sl#iciunile noastre, !i !tiu ce ne poate rani cel mai mult.
)ar putea deveni suprat cu cineva care susine aciuni sau
convin&eri care ne ofenseaz, c$iar !i un strin. 3vem nevoie de nici mcar nu
"ndeplinesc
strin, lectura despre cineva care se an&a5eaz "n aciuni sau care
deine convin&erile cu care nu suntem de acord s st%rneasc m%nia.
+eoreticienii evolutive -ic$ael -c.uire !i 3lfonso +roisiJ
face foarte interesant su&estia c oamenii ar putea de o#icei
arat diferite "strate&ii de comportament", ca rspuns la diferite
cauze, de teme !i variaii, de furie. Este lo&ic s ne &%ndim
c diferitele cauze de furie nu se va trezi aceea!i intensitate
sau tip de furie. 4%nd cineva ne respin&e sau ne dezam&e!te, ne
ar putea "ncerca sl sau ea rnit, "n timp ce o "ncercare de a rni oar
; #ufon near putea costa viaa noastr.
)ar putea ar&umenta c frustrare, furie altei persoane, o ameninare
de ru, !i de a ; respins sunt toate variaiuni pe interferene
tema. 4$iar furie la cineva care pledeaz pentru ceea ce noi considerm
&re!it ar putea ; considerat o variaie pe interferene. Dar am cred
este important pentru oameni s ia "n considerare aceste declanseaza ca diferite !i
determine pentru ei "n!i!i, care este cel mai puternic, mai tare
declan!eaz furia lor.
4uv%ntul m%nie acoper multe experiene le&ate de diferite. 3colo
este o &ama de sentimente de furie, de la usoara iritare la furie. Exist
nu numai diferenele "n puterea de sentimentele de furie, dar, de asemenea, difer
ences la fel de furie simit. /ndi&narea este furie farnicW
suprat este o furie pasiv, exasperat se refer la av%nd cuiva
r#dare "ncercat excesiv. Rz#unarea este un tip de aciune furios, de o#icei,
comise dup o perioad de re,ecie cu privire la infraciune, uneori
de mai mare intensitate dec%t actul pe care la provocat.
4%nd este scurt, resentimentul este un alt mem#ru al furiei fam
/82 de emotii, dar deine o ranc$iun, un resentiment de lun& durat, este
diferit. n cazul "n care o persoan a acionat "ntrun mod sa te simti fost nedrept sau
nedrept, nul pot ierta, dar sferei de dvs. resentiment, care
pic, pentru un timp foarte lun&, uneori, pentru o durat de via. Nu este c
sunteti continuu suprat, dar ori de c%te ori te &%nde!ti la sau vedea
acea persoan, furie reapare. Resentimentul se pot a&raveze, "n care caz
nu este niciodat din minte. Persoana este preocupat cu infraciunea,
ruminatin& excesiv despre asta. Pro#a#il, atunci c%nd resentimente 6es
+ER), pro#a#ilitatea de rz#unare a ; luate ar ; mai mare.
*ra este o antipatie de durat, intense. Nu sunt suprat continuu
ousl0 ctre persoana ur%t, dar se confrunt cu aceast persoan sau
audiere despre ea sau el ar putea trezi cu u!urin sentimentele de furie. )untem
de asemenea, ar putea s se simt dez&ust !i dispre fa de persoana ur%t.
4a resentimentul, ura este, de o#icei, de lun& durat !i sa concentrat pe o
anumit persoan, de!i &eneral "n caracter, "n timp ce resentimentul este
conectat la o pl%n&ere speci;c sau un set de pl%n&eri. *ra, de asemenea,
se pot a&rava, preluarea viaa persoanei ur, astfel el sau ea devine
preocupat de persoana ur%t.
Este &reu s !tii cum s clasi;ce ur !i resentimente de durat,
ment. Ele nu sunt emoii, pentru c dura prea mult timp. 3cestea nu sunt
starea de spirit pentru acela!i motiv, !i, de asemenea, pentru c !tim de ce ne
place
sau displace pe cineva "n timp ce noi de o#icei, nu !tiu de ce suntem cu
o stare de spirit. -am &%ndit de asteptare resentimente un atitudine emoional,
!i ura o ata!ament emoional, "mpreun cu romantic !i
dra&ostea printeasc. /deea este de a recunoa!te c aceste sentimente sunt $eav
/82 investit cu furie, dar nu sunt la fel ca !i furie.
n ultimul capitol am spus c mesa5ul a semnalului tristee a fost un
stri&t de a5utor. Este mai &reu s se precizeze un sin&ur mesa5 pentru furie. ".et
te din calea mea ", pare a capta o parte din ea, ameninarea cu cineva
care interfereaz. 4u toate acestea, nu pare a se potrivi cu furie trezit
de furie altei persoane, sau furie simit fa de o persoan cu care cite!te
de la ziarul care a fcut ceva scandalos. Xi
uneori, furia nu este doar un sentiment de a dori ofensatoare
persoana din cale, ci este un sentiment de care doresc s rnesc acea persoan.
6uria este rareori simit sin&ur pentru mult timp. 6rica de multe ori precede !i
urmeaz
furia, frica de ru inta furiei poate provoca sau se tem de
unul e furie propriu, de a pierde controlul, a face ru. *nii oameni
de multe ori mer&e dez&ust cu furie, repulsie fa de inta ei, de asemenea,
ataca. )au dez&ust poate concentra pe sine pentru c a devenit furios,
pentru c nu a exercitat un control su;cient. *nii oameni se simt vinovai sau
rusine de a avea sentimente de furie.
6uria este emoia cea mai periculoas, pentru c, a!a cum foto&ra;a
de spectacole manifestanii, am putea "ncerca s duneze tinta de nostru
furie. 3ceasta poate ; doar cuvinte m%nioase, a stri&at sau mai multe "n mod deli#erat
livrate, dar motivul este acela!i, de a afecta tinta. Este aceasta
impuls pentru a rnit o necesar, parte #uiltin de rspuns furie sis
+E-I Dac este, ar tre#ui s vedem "ncercri de a rnit devreme "n via, !i s
respecte
diminuarea lor numai atunci c%nd un copil este "nvat s se a#in c
impuls. Dac nu este, impulsul furiei ar putea ; pur !i simplu pentru a face fora
pe deplin cu aceast pro#lem, fr a ; neaprat "ncerca s rnesc persoana
care este cauza. Dac ar ; a!a, atunci near o#serva dureros,
comportament a&resiv numai la acei copii care "nva de la "n&ri5itori sau
alii c doare o persoana este modul cel mai de succes de a elimina
pro#lem. 4onteaz ceea ce ar putea ;. n cazul "n care doare nu este construit "n
la sistemul de reacie furie, atunci ar putea ; posi#il s se ridice c$il
dren "n a!a fel "nc%t trimite sau doare nu ar ; parte din ceea ce
fac atunci c%nd sunt suprat pe alii.
8am "ntre#at doi conduc researc$ersC la furie la su&ari !i copii
"n cazul "n care nu a existat nici o dovad puternic "ntrun fel sau altul, !iau spus
nu exist. 1oe 4ampos, un cercetator de pionierat pe emoie "n
copilrie, a raportat ", aspr !i #taia, care pare s ai#
6uncia de eliminare a o#stacolelor "la nounascuti, !i a menionat
ceea ce el a numit "protom%nia" la su&ari "ntro varietate de situaii
care implic interferena cu ceea ce au facut, cum ar ; eliminarea
niplul c%nd au fost supt. Nu este clar dac aceste
mi!cri sunt "ncercri de "nca;coordonate pentru a lovi persoane
care este sursa a o#stacolului sau pur !i simplu "ncearc s opreasc inter
interferene. Nu exist nici o informaie cu privire la exact c%nd !i c%t de "ncercri
a rnit apar, sau dac o fac "n toate su&ari.
Exist dovezi c lovirea, musca, !i lovind sunt evidente foarte
devreme "n via, "n cele mai multe copii, dar "ncep s vin su# control la
aproximativ doi ani, continu s scad "n ;ecare an t$ereafter.F
Psi$iatru !i antropolo& -elvin Qonner a scris recent, "
capacitatea de violen. . . nu este niciodat a#olit. . . . Este "ntotdeauna acolo. "N
3cest lucru se potriveste cu propriile mele o#servaii, dup ce a crescut doi copii de
propria mea, foarte devreme "n viaa lor iz#itoare de la ru a fost "n loc.
Ei au tre#uit s "nvee pentru a in$i#a acest rspuns, pentru a sta#ili alte modaliti de
care se ocup cu interferene, insulte, !i o varietate de alte infraciuni. Eu
<nuiesc c impulsul de a face ru, pentru aproape toata lumea, este o central
parte a rspunsului furie. De asemenea, cred, totu!i, c exist
diferene importante "ntre noi, "n c%t de puternic aceste violent
impulsuri sunt.
De!i am putea condamna oamenii pentru ceea ce spun sau fac atunci c%nd
suprat, am "neles. Este persoana care duneaz fr m%nie
care nu este de "neles, !i care este adesea vzut ca ;ind cu adevrat
"nspim%nttor.
(amenii de multe ori re&reta ceea ce au spus "n furie. n scuze lor, ei
explic faptul c acestea au fost con;scate de furie !i susin c ceea ce au spus
nu a fost cu adevrat ceea ce au "nsemnat, atitudinile lor adevrate !i credine au
fost
distorsionat de puterea de aceast emoie. 4omuna fraza "am pierdut
capul meu ", exempli;c acest. cerem scuze, nu vin u!or, at%ta timp c%t un
urme de resturi furie, !i scuzele nu pot repara rul fcut.
Dac suntem atent la starea noastra emotionala, nu numai con!tient de
cum se simt, dar oprinduse s ia "n considerare dac vrem s acionm
pe sentimentele noastre de furie, acesta va ; "n continuare o lupt dac ne vom
$otr" s nu acioneze
pe m%nia noastr. 4 lupta va ; mai mare pentru unii dintre noi dec%t (+A
ers, pentru unii dintre noi se "nfurie mai rapid !i intens.
8upta nu este la deteriorarea, nu p%n ante, nu s se "ntoarc
celuilalt furie cu furie mai intens, ca s nu spun de neiertat
lucruri, pentru a reduce rspunsul de la furie la enervare, sau s "nltur
Nate orice semn de furie. *neori ne face doresc s acioneze "n m%nia,
!i, a!a cum am explicat mai t%rziu, aciunile "ntreprinse "n furia poate ; util !i NE4
potriv.
David )cott 80nn ///, un om douzeci !i !ase de ani, o auto
nin5a proclamat, violat !i ucis ;ica -axine lui Qenn0 "n
BGG>. )cott a fost arestat "n BGG@, dar procesul a fost "nt%rziat pentru patru
ani. Dup ce )cott a fost condamnat, -axine !i soul ei, Don,
au primit ;ecare o oportunitate de a depune mrturie "n timpul condamnarea
faza a studiului. -axine adresat )cott direct, spun%ndM "Deci tu
cred ca esti un nin5aI 6ii seriosY 3cest lucru nu este 1aponia feudal !i c$iar dac
aceasta
au fost, nai putea ; un nin5a, pentru ca tu e!ti un la!Y +u
strecurat "n 5urul pe timp de noapte, "m#rcat "n $aine de culoare "nc$is, care
'eap
ons, !i prada pe nevinovai, femei fr aprare. . . . 3i violato !i
ucis pentru fals sentiment de putere tea dat. Esti mai mult ca un
murdar &%ndac de #uctrie, dez&usttor c alunec "ntre zidurile pe timp de
noapte !i
contamineaz totul. Nu am nici o simpatie pentru tineY +ea violat,
tea torturat !i ucis #rutal ;ica mea .ail, nu 5un&$i ei
o dat, ci de !apte ori. 3i avut mil ca ea disperare
a luptat pentru viaa ei, dup cum arat numeroasele rni defensive pe
m%inile ei. Nu merii s trie!ti ")cott, care nu a demonstrat.
remu!cri, a z%m#it la doamna Qenn0 ca ea vor#ea. 4a sa "ntors la ei
scaun, -axine Qenn0 lovit )cott pe cap "nainte de a ; imo#ilizat de ctre
soul ei !i !eri; prezentate "n aceast ima&ine.
De multe ori ceea ce ne motiveaz pentru a controla furia noastr !i nu lsail s
creasc
"n furie este an&a5amentul nostru de a continua relaia noastr cu
Persoana fa de care ne simim furios. 6ie c este prietenul nostru,
an&a5ator, salariat, so sau copil, indiferent de ceea ce acea persoan
a fcut, credem c sar putea deteriora "n mod irevoca#il viitorul nostru rela
relaeie cu ei, dac nu reu!im s &estioneze furia noastr. n -axine
4azul lui Qenn0, nu a existat nici o relaie anterioar cu acest om, !i nu
Relaia viitoare, care o va motiva s nu acioneze pe
furia ei.
4u si&uran putem "nele&e !i simpatiza cu furia lui -axine.
(ricare dintre noi "n situaia ei ar ; avut acela!i sentiment de #ine.
n timp ce am putea crede c a fost &re!it s atace )cott, este &reu de con
demn ei. Poate c ea a a5uns la punctul de rupere ei, atunci c%nd a vzut c
uci&a!ul ;icei sale au aratat nici o remu!care sau de prime5die, atunci c%nd el
z%m#it la ea ca ea lau denunat. 3r ; cineva au acionat ca ea
a fcutI 3r ; un punct de rupere pentru oricineI Nu toat lumea are o
punctul de rupereI Nu sunt de prere. )oul ei, Don, nu a acionat pe
impulsul su violent, "n sc$im# el a reinut de la atace )cott.
-axine !i Don Qenn0 a suferit cel mai noapte;ecare printe
-are moartea cruzime provocate de copilul lor, comis de ctre un
strin, pentru nici un motiv de "neles. (pt ani dup lor
treizeci !i opt de ani, ;ica .ail a fost violat !i ucis, ele
mia spus c "nc mai sufer !i de dor de ea. De ce a fcut -axine !i Don
reacioneaz at%t de diferit de la acel moment, "n sala de 5udecatI
-axine ar putea avea un ;til scurt, un de#ut #rusc, foarte rapid de
furie, dar ea spune c nu este tipic de ei. )oul ei, Don, este
"ncet la m%nie, care conine toate emoiile sale, care cre!te foarte &raduate sc$ool
aliat. Persoanele cu un &radient de furie a#rupte sunt "mpovrate de a avea un
timp mult mai &reu dec%t restul dintre noi, dac doresc s in$i#a lor
Rspunsurile furie !i pentru a preveni furia lor de cre!tere "n furie.
n timp ce -axine nu cred c are un ;til scurt, ea spune ca ar putea
; exploziv dac "4red c familia mea este ameninat "n vreun fel."
-axine mia spus c "am avea "ntotdeauna emoii foarte
intens. . . . 4red c oamenii au diferite intensiti emoionale, am
c exist diferite makeups emotionale in oameni, iar unele sunt
mai intens. "/am spus -axine !i Don c am fost a face cercetare pe
exact ceea ce a fost descris, !i de a &si c ea are dreptate Uacest
lucru este descris la sf%r!itul capitolul B !i "n concluzieK.
6iecare dintre noi difer "n modul intens putem experimenta ;ecare emo
+/(N. *nii oameni pur !i simplu nu poate avea capacitatea de extrem de
furie intens, !i furie extraordinar nu este ceva ce poate vreodat
;e o parte din viata lor. Diferite expresii de furie nu depinde
c$iar dac si&urana este scurt, dar c%t de mult explozi#il capacitate,
c%t dinamitaa continua metafora carenu exist, !i ea
nu este aceea!i pentru toat lumea. (amenii de !tiin nu !tiu "nc sursa de
astfel de diferene, c%t de mult este contri#uit, prin mo!tenire &enetic
!i c%t de mult de mediu. Dup toate pro#a#ilitile, atat 5oaca un role.D
-ai t%rziu "n acest capitol voi descrie unele dintre cercetarea mea pe oameni
cunoscute a ; neo#i!nuit de nervos.
-axine mia spus c nu !tia dinainte c ea a fost
va ataca David )cott. Ea a crezut c putea sl a#uzeze
ver#al !i se va opri la asta. Dar un #ara5 de a#uz ver#al poate desc$ide
u!, permi%nd furie s se $rneasc pe sine !i s creasc, ceea ce face mult mai di
;cult s pun pe fr%ne !i pentru a preveni un atac ;zic. n timpul unei
rupe "n !edin de condamnare, -axine a explicat atacul ei pe
David )cott a unui reporterM. "3 fost la fel ca ne#unie temporar am
nu sar putea descurca mai. "ei am "ntre#at dac acum, c%nd ea arat
"napoi la ea, ea "nc mai crede c a fost ne#un. -axine a rspuns, "Da, am
amintesc sentimentul at%t de mult ursc. . . . 6urie a fost at%t de intens /
nu cred c c$iar de consecine. "UPoate "n mod nea!teptat, Don
condamn "nsu!i acum nu au atacat David )cott. ZK
Eu cred c aproape oricine poate preveni acioneaz sau vor#ind la
suprat, c$iar !i atunci c%nd "nfuriat. Not spun aproape, pentru c sunt oameni care
par imposi#ilitatea de a controla furia lor. 3cest lucru poate ; un model continu, sau
urmare a unui pre5udiciu la o anumit zon a creierului. 3cest lucru nu
se aplic la -axine, ea a fost "ntotdeauna capa#il de a re&la emoiile ei.
De!i am putea simi "ndemnat s spun ceva ur%t sau ;zic
atac, cele mai multe dintre noi poate ale&e s nu reacioneze. 4%teva cuvinte ar putea
aluneca, un
#raul poate val "n aer, dar controlul este posi#il pentru aproape toat lumea.
Noi toi, sau aproape toi dintre noi, au posi#ilitatea de a ale&e s nu duneze, s nu ;e
violent "n cuvinte sau aciuni. -axine a fcut o ale&ere deli#erat a
vor#esc "n faza de condamnare a procesului, !i s vor#easc "ntrun fel de puternic
moda ca ea ar putea. Ea este m%ndr de ura ei, pe care ea "nc se simte.
- a!tept ca ma5oritatea oamenilor ar aciona violent dac se prea c
astfel de aciuni ar putea preveni uciderea a copilului lor, dar acest lucru
adevrat o pierdere a controluluiI 4%nd violena atin&e un scop util, puini
oamenii l condamne. 3cesta nu poate ; impulsiv, dar plani;cat cu atenie.
4$iar )anctitatea )a, Dalai 8ama consider c violena "n astfel de
circumstane este 5usti;ed.G
mi dau seama c nu toat lumea, c$iar !i "n astfel de circumstane extreme,
Z Nu este "nc sufer de aceast experien cutremurtoare !i, "n an&oasa severe !i inexora#il durere,
crede c a fost un la! pentru c nu uciderea lui David )cott, c%nd a avut ocazia de a face acest lucru "n instana de
5udecat,
camer. El mia spus c el a fost un lupttor cole&iu !i ar ; rupt &%tul lui )cott pe una din
multe ocazii, c%nd a trecut prin el. /am explicat Don, care ataca )cott ar ; fost o
act de rz#unare. Nu caut rz#unare nu este la!itate. 8a!itatea nu ar ; fost s acioneze pentru a prote5a
;ica sa atunci c%nd )cott a atacato. )unt si&ur c dac ar ; avut ocazia, ar ; acionat la
prote5a ei. Dac el simte c este un la! acum, aceasta poate ;, deoarece el nu a fost "nc acceptat cu adevrat c ea este
mort, el nu a acceptat c el nu o poate prote5a, pentru c el nu a avut posi#ilitatea de a face acest lucru.
ar aciona violent. Ea nu poate ; ca cei care nu ar aciona avea un
Pra&ul de furie mai mare, care o provocare mult mai severe tre#uie s ai# loc
pentru ei s!i piard controlul, deoarece este &reu de conceput de o mai
provocare extrem. n cercetarea mea, "n care am cerut
oameni pentru a descrie mai manios situaia "n care se poate ima&ina cineva "n
lumea va experimenta vreodat, ameninarea cu moartea pentru o familie
mem#ru este menionat cel mai frecvent. 4$iar !i atunci, c$iar !i atunci c%nd
acioneaz
violent ar putea preveni moartea unui mem#ru al familiei, eu nu fac
cred c toat lumea ar aciona a!a. *nii nu sar putea aciona din fric, !i
o parte dintro valoare puternic a avut loc niciodat s ;e violent.
3tac pe -axine lui Qenn0 pe criminalul lui David )cott este diferit.
Ea nu a putut preveni uciderea copilului ei, a fost rz#unare. Noi
"nele&e aciunile ei, dar cele mai multe dintre noi nu ar face asta. n ;ecare zi
Prinii se confrunt "n sala de 5udecat persoana care a ucis
copilul lor, iar ei nu caut rz#unare violent. 4u toate acestea, este &reu
nu s simpatizeze cu -axine Qenn0, s nu simt c a fcut ceea ce
avea dreptate, infraciunea a fost at%t de mare, pierderea at%t de &rave. Xi omul
care a violat !i ucis ;ica ei iu#it stat acolo z%m#ind la
eiY Poate vreunul dintre noi s ;e si&ur c, dac am ; fost "n locul ei near
nu au acionat a!a cum a fcutI
nainte de "nt%lnire -axine !i Don Qenn0 am scris c ura
este "ntotdeauna distructiv, dar acum eu nu sunt la fel de convins. 3r tre#ui s ne
"ntradevr a!teapt pe noi "n!ine nu s se simt ur, nu vreau s rnesc unele
cel care a violat copilul nostru, care a "n5un&$iat ori cei !apte "n timp ce ea
a "ncercat s se apere, a!a cum tieturile de pe m%inile ei arta, "nainte de a
a muritI )ar putea ura continu -axine lui David )cott nu servesc un
scop util "n viaa ei, cu caracter o#li&atoriu propriile raniI 8ui -axine
ura nu prea s ;e purulente, a fost duce viaa ei de producie
relativ, dar a meninut ura ei de David )cott.
De cele mai multe ori nu rspund la o astfel de sever provoca
+/(N c%nd a5un&em furios. 4u toate acestea, furie, c$iar furie intens sau violent,
pot aprea atunci c%nd provocare pare a altora pentru a ; u!oar. Ea
poate ; un dezacord, o provocare, o insult, o frustrare minor.
*neori, am putea ale&e s nu "!i exercite controlul asupra furiei noastre,
nu pese de consecine sau, pentru moment, nu &%ndire
despre orice consecine.
Psi$olo& 4arol +avris, B?, care a scris o carte "ntrea& despre
furie, susine c o#inerea furie "n afara ceva susinut de
alte psi$olo&i, de o#icei, face lucrurile si mai rele. 4itii cu atenie
rea de cercetare, ea a5un&e la concluzia ca furie suprimat "nu are, "n
orice mod previzi#il sau consecvent, s ne deprimat, producem
ulcere sau $ipertensiune arterial, sta#ilit noi pe la c$efuri alimentare, sau s ne dea
inima
atacuri. . . . 6urie suprimat este puin pro#a#il s ai# consecine medicale,
consecinele "n cazul "n care ne simim "n controlul situaiei, care este cauza
furie, dac am interpreta furie ca un semn de nemulumire a ; 4(R
"ndreptate "n loc de ca o emotie s ;e prote5ate posac, !i dac ne
simt an&a5at la locul de munc !i oamenii din viaa noastr "BB.
Exist un cost de a arata noastre an&er.B> aciuni 3n&r0 si furios
4uvintele pot deteriora o relatie, un moment, !i, uneori, per
manent, !i de multe ori aduce represalii furios. 4$iar !i fr
3ciunile furios sau cuvinte furios, expresia nostru furios feei sau tonul
vocale int pe care suntem suprai. Dac acea persoan, atunci
rspunde furios, sau cu dispre, acesta poate ; mai &reu pentru noi sa principal,
mite noastre de control !i pentru a evita o lupta. (amenii furiosi nu sunt #ine
plcut. 4opii 3n&r0 au fost &site de a pierde apro#area de alt
copii, B@ !i furios adulii sunt vzute ca social unattractive.BJ
4red c sunt de o#icei mai #ine pe c%nd nu vom aciona pe m%nia noastr
sau atunci c%nd avem &ri5 s acioneze "ntrun mod constructiv, "ntrun mod
care nu ataca persoana la care suntem suprai. ( perfurios
6iul ar tre#ui s ia "n considerare, !i de multe ori nu, dac ceea ce se face
el sau ea furios poate ; cel mai #ine tratate prin exprimarea furiei. n timp ce
care pot ; uneori at%t, nu va ;, de asemenea, mai multe ocazii c%nd
remediul va ; mai u!or de realizat "n cazul "n pl%n&ere este tratat cu
dup ce furia a diminuat. Exist momente, cu toate acestea, atunci c%nd ne
Numi pas c facem lucrurile !i mai rele, atunci c%nd nu ne pas
despre orice relaie viitoare cu inta furiei noastre.
3tunci c%nd furia este intens, nu pot s !tiu iniial, sau c$iar doresc s
!tiu, c am devenit furios. Nu m refer la e!ecul
s ;e atent la tele copilriei noastre taxa emotionale. 3cesta nu este c suntem "n
imposi#ilitatea de a
ia un pas "napoi !i s ia "n considerare dac vrem s mer&em dea lun&ul !i de a
aciona
pe m%nia noastr. -ai de&ra#, noi nu sunt nici mcar con!tieni de a ; furios, c$iar
de!i vor#im cuvinte furioase !i an&a5area "n aciuni furio!i.
Este foarte clar de ce sau cum se intampla acest lucru. Nu ne !tim
sunt suprat pentru c s !tii ar "nsemna near condamna nostru
"n!i!iI )unt unii oameni mai multe sanse decat altele de a ; con!tieni atunci c%nd
ele sunt supratI Este o astfel de necunoa!terea mai comun cu furie de
oricare dintre celelalte emoiiI Exist un nivel de furie c, atunci c%nd
a a5uns, "nseamn "ntotdeauna c persoana suprat va tre#ui s devin
con!tient el sau ea este furios, sau nu, care, de asemenea, variaz de la o persoan
la
un altI Este mai &reu s ;e atent la sentimentele noastre emoionale atunci c%nd
unul este suparat, fricos, sau an&oaseI Din pcate, nu a existat nici o
cercetare !tiini;c cu privire la aceste "ntre#ri.
Principalul #ene;ciu de a ; con!tieni de !i atent a suprat noastre
sentimentelor este posi#ilitatea de a re&lementa sau suprima reaciile noastre,
reevaluam situatia, !i planul de aciuni, cel mai pro#a#il pentru a elimina
sursa furiei noastre. Dac nu suntem con!tieni de ceea ce se simt
!i pur !i simplu acioneaz pe ea, nu putem face nimic din toate astea. Nu !tiu, nu
pot
re,ect pentru o clip la ceea ce suntem pe cale de a face sau spune, noi suntem
mai mult
suscepti#ile de a face sau spune lucruri pe care le va re&reta mai t%rziu. 4$iar dac
suntem con!tieni de
m%nia noastr, dac nu suntem "n msur s ;e atent la sentimentele noastre de
furie, "n cazul "n care
nu lum un pas "napoi, oprinduse s ia "n considerare ceea ce se "nt%mpl,
nu vom ; "n msur s exercite orice ale&ere cu privire la ceea ce facem.
De o#icei, nu vom ; con!tieni de m%nia noastr pentru mult timp. 3lte persoane
care au
vedea !i auzi m%nia noastr ne pot spune, putem auzi "n &lasul nostru, sau ne
poatemi dau seama de modul "n care ne &%ndim !i ceea ce suntem planul
Nin&. 3stfel de cuno!tine nu &aranteaz controlul, dar se ofer ca
posi#ilitate. Pentru unii oameni vec$ea zicala de numrare p%n la zece "nainte de
actorie pot lucra, "n timp ce altele ar putea avea nevoie s prseasc situaia, la
cel puin temporar, pentru a permite furia lor s dispar.
Exist un mod particular de a rspunde la m%nie, care provoac +rou
<8E "n relaiile intime. 4ole&ul meu 1o$n .ottman a constatat
ceea ce el a numit #loca5ul "n studiile sale de fericit !i nefericit
marria&es.BC mai multe ori prezentate de #ar#ati decat la femei, aceasta este o
rece
retra&erea din interactiunea, "n care stone'aller nu va
rspunde la emoiile partenerului su. De o#icei, #loca5ul este un
Rspunsul la m%nie sau pl%n&erea de alte persoane, "n care
se retra&e stone'aller pentru c el simte c nu poate s se ocupe cu sentimentele
sale
!i sentimentele soului su. 3r ; mai puin duntoare pentru rela
laia "n cazul "n care, "n sc$im#, el a recunoscut auzit soia lui com
pl%n&ere, a recunoscut furia ei, !i a cerut sl discute la o dat ulterioar
atunci c%nd el ar putea pre&ti !i simi "n control mai #un.
Emoie teoretician Ric$ard 8azr a descriso foarte di;cil
te$nica pentru &estionarea furie, di;cil, deoarece scopul nu este doar
pentru a controla dar pentru a dezamorsa m%nieM "Dac partenerul nostru sau iu#it a
reu!it
pentru a ne 5i&ni de ceea ce au spus !i fcut, "n loc s riposteze
"n scopul de a repara rnit stima de sine, am putea ; capa#ili de a RE4
o&nize, care, ;ind su# mare stres, acestea nu ar putea ; realist
responsa#il, ele erau, de fapt, nu "n controlul de sine,
!i ar ; cel mai #ine s presupunem c intenia de #az nu a fost
ruvoitor. 3ceast reevaluare a intentiile altcuiva face posi
<8E pentru a empatiza cu situaia celui dra& !i scuza out
iz#ucni. "BF 8azr recunoa!te c acest lucru este mai u!or de zis dec%t de fcut.
)anctitatea )a, Dalai 8amaBN a descris aceea!i a#ordare,
"n care distin&em "ntre aciunea ofensiv !i persoana
care a fcut. Noi "ncercm s "nele&em de ce persoana a acionat (Sen
siv, !i vom "ncerca s simpatizeze cu el, concentr%nduse pe ceea ce sar putea
au fost care a fcut s se simt furios. 3sta nu "nseamn c facem
nu informeaz persoana care suntem nemulumii de modul "n care el sau ea are
acionat. Dar furia noastr este "ndreptat "n aciune mai de&ra# dec%t persoana.
Dac putem adopta acest cadru, nu vrem s rneasc persoanaW
vrem sl a5ute sau ei nu s acioneze "n acest fel. Exist oameni
care ar putea s nu vrea s ;e a5utat. *n $uli&an, de exemplu, poate s
domine, o persoan crud se pot #ucura de ru provocarea. Numai furie
"ndreptate la persoana, nu doar aciunea, se poate opri astfel de oameni.
4e 8azr !i Dalai 8ama ;ecare su&ereaza ar putea ; posi#il
atunci c%nd cealalt persoan nu este "n mod deli#erat, voit mal'are. 4$iar
apoi, atunci c%nd nu sunt dea face cu furie mal'are, propriul nostru emo
stat operaional in,ueneaz modul "n care putem rspunde. 3cesta va ; mai u!or s
;e
suprat la aciuni mai mult dec%t actorul atunci c%nd furia noastr nu este
intensa, ea este construirea "ncet, !i suntem pe deplin con!tieni de a ; suprat.
Este nevoie de un moment de pauz, !i rapid de furie ;er#inte,, intens nu
mereu permit asta. 3cesta va ; deose#it de &reu de a &estiona actiunile noastre
"n timpul perioadei refractare, atunci c%nd informaiile "n contradicie cu
m%nia noastr nu este disponi#il pentru noi. 3cest mod de a face cu furie
nu va ; "ntotdeauna posi#il, dar "n cazul "n care este practicat, ea poate deveni posi
<8E cel puin o parte din timp.
8a o "nt%lnire "n urm cu c%teva luni am asistat la un astfel constructiv
furie. 4inci dintre noi au fost de plani;care un proiect de cercetare. /oan a o#iectat la
planurile noastre, spun%ndune c au fost naivi, reinventarea roii, !i
au fost, implicit, cercettori sraci. Ralp$ a rspuns, o#serv%nd ceea ce
a luat "ntradevr "n considerare, iar discuia a continuat. /oan
din nou "ntrerupt, se repet cu mai mult for ceea ce a spus urec$e
lier, ca !i "n cazul "n care el nu a auzit rspunsul lui Ralp$. 3m "ncercat pentru a
continua
fr si rspund direct, dar el nu near lsa. Ralp$ apoi
a intervenit, spun%ndu/oan pe care lam auzit, c am fost de acord
cu el, !i c nu am putut sl mai amestece. El
ar putea rm%ne dac oricare ar ; tcut sau a vrut s a5ute, dar dac el
nu ar putea, ar tre#ui s ne lase "n pace. 3m ascultat cu atenie lui Ralp$
voce !i am privit faa lui. 3m vzut !i am auzit fermitate, putere, !i
determinare, poate doar cea mai mic urm de ner#dare, o urm
de furie. Nu a fost nici un atac pe /oan, nici o meniune c el a avut
deveni &l&ios, care "ntradevr a fost cazul. Nu este atacat,
/oan nu a apra !i, "n c%teva minute, a prsit camera, aparent,
de la comportamentul su mai t%rziu, fr nici un resentiment. Ralp$ mia spus
mai t%rziu, c%nd am "ntre#at, c sa simit u!or suprat. El a spus c nu a avut
plani;cate ce a spus, ci doar a ie!it a!a. )pecialitatea lui Ralp$ este
invata pe copii cum s se ocupe cu m%nie.
+oata lumea are un timp mai &reu de control furia lor, atunci c%nd acestea sunt
"ntro stare de spirit irita#il. 4%nd suntem irita#il, am devenit furios
aspecte care nu near deran5a dac nu am fost irita#il. )untem uite
rea pentru o oportunitate de a deveni furios. 4%nd suntem irita#il,
ceva care ar putea ; tocmai ne enervat ne face furios, "n timp ce
ceva care nea fcut doar moderat furios ne face furios.
6uria simit "ntro stare de spirit irita#il dureaza mai mult si este mai &reu de
&estionat.
Nimeni nu !tie cum s ie!i dintro stare de spirit, uneori, se complac "n
activiti "ntradevr ne #ucurm poate a5uta, dar nu "ntotdeauna. )fatul meu este
de a
evita oameni atunci c%nd v simii irita#il, dac putei recunoa!te c
v a,ai "ntro stare de spirit irita#il. De multe ori c nu este evident p%n c%nd
vom avea
prima iz#ucnire furios, atunci seama c sa "nt%mplat pentru c suntem simt,
rea irita#il.
4u at%t de mult de acest capitol, su#liniind importana
&estionarea furie, sar prea c furia nu este util sau de adaptare.
)au poate c furia a fost de adaptare la strmo!ii no!tri, care erau v%ntori sau
cule&atori dar nu pentru noi. ( astfel de &%ndire i&nor o serie de foarte utilizat
6unciile ful de furie. 6uria poate motiva s ne oprim sau sc$im#a
ceea ce nea determinat s se simt suprat. 6uria la motiveaz nedreptate
aciuni pentru a aduce o sc$im#are.
Nu nu este util doar pentru a a#sor#i furie altei persoane, sau
rspunde la ea, la toate. Persoanei incriminate tre#uie s "nvee c ceea ce
el sau ea a fcut nea nemulumit, dac vrem ca persoana s se opreasc
faceo. Permiteimi s explic acest lucru cu un alt exemplu. -atei !i sa
frate -artin au diferite talente !i a#iliti, !i am#ele se simt #locat
"n locuri de munc pe care le au acum. Ei se "nt%lnesc )am, care are multe contacte
"n lumea afacerilor, care ar putea a5uta, ;e s!i &seasc o mai #un
de locuri de munc. -att$e' a fost domina conversaia, "ntreruperea
-artin, nu da -artin o parte ec$ita#il din conversaie posi
tunities. -artin devine frustrat !i devine furios. El spune, "Aei,
v sunt $o&&in& timp cu )am, dmi o !ans "Dac el spune.
cu furie "n &las sau fata, el nu poate face o impresie #un
pe )am. De!i el poate opri -atei, aceasta ar putea avea un cost, pentru
utiliz%nd cuv%ntul $o&&in& este o insult. -att$e' sar putea rz#una cu un
remarc snide, iar apoi se vor pierde at%t a5utorul lui )am.
Dac -artin devine con!tient de furia lui "nainte de el vor#e!te, "n cazul "n care el
poate
recunoa!te c, de!i -atei nu se ; corect, motivaia este
nu a rnit -artin, el ar putea aciona diferit. El ar putea spune )am,
"3i auzit multe despre interesele lui -atei, dar vreau s ;e 4ER
mite c am ocazia de a descrie situaia mea "nainte de a tre#ui s
dute. "-ai t%rziu, el sar putea spune -atei a "neles c%t de important
Reuniunea a fost de la -atei, dar el a crezut c -atei a fost la un pas
de a avea tot timpul, nu amintindu!i c, -artin, este necesar
timp, de asemenea. Dac -artin se poate spune "ntrun mod desc$is, cu un pic de
umor, exist o !ans mai mare -atei va "nva de la ea. Dac
nec$i#zuin !i nedreptate nu sunt tipice pentru -atei, -artin
sar putea, de asemenea, ale&e s nul aduce. Dac nec$i#zuin !i nedrept,
Ness sunt tipic pentru -atei, apoi -artin cu si&uran ar putea dori s
su#liniaz c%t de nedrept -atei a fost. Dac -artin spune acest lucru cu
furie, sar putea impresiona -atei cu c%t de &rav este, dar sar putea
&enera o aprare furios, !i nu s ;e fcute pro&rese.
( parte a mesa5ului ar tre#ui sa ne de propriul nostru furie este "4e este
se c m face furiosI "ar putea s nu ;e "ntotdeauna evidente, se poate
nu ; ceea ce cred, am avut toat experiena de "lovirea
c%ine, "de a deveni suprat cu cineva care nu nea 5i&nit, ca
un rezultat de a ; frustrat. ( astfel de furie deplasat pot, de asemenea, s apar
atunci c%nd o alt persoan nea "nfuriat, dar nu ne putem exprima nostru
furie fa de acea persoan, "n loc victimizarea cineva spre
care este mai si&ur s ;e suprat.
6uria ne spune c ceva tre#uie s se sc$im#e. Dac vrem s aducem
despre aceast sc$im#are cel mai e;cient, tre#uie s !tim sursa de
m%nia noastr. 3 fost interferenta cu ceea ce "ncercm s facem, o ameninare
de ru, o insult la adresa stimei de sine noastre, respin&ere, alte persoane
furie, sau o culpI 3 fost percepia noastr corecta, sau am fost "n
o stare de spirit irita#ilI Putem face de fapt nimic pentru a reduce sau "nltur
Nate pl%n&ere, !i vor exprima !i acioneaz "n m%nia Elim
inate cauza eiI
De!i furia !i frica apar de multe ori "n acelea!i situaii, "n
rspuns la ameninrile acela!i, furia poate ; de a5utor "n reducerea fric
!i furnizarea de ener&ie care mo#ilizeaz aciuni pentru a face fa
ameninare. 6urie a fost &%ndit ca o alternativ la depresie,
#lamarea altora, mai de&ra# dec%t de sine pentru pro#leme cu experien, dar
nu este si&ur c acest lucru este a!a, pentru furie pot aprea cu depresia ca
'ell.BD
6uria "i informeaz pe ceilali de pro#leme. 4a toate emoiile, furia are un
semnal, un semnal puternic at%t "n fa !i voce. n cazul "n care o alt persoan este
sursa de m%nia, expresia noastr suprat spune c persoana care
indiferent de el sau ea este de a face este inaccepta#il. 3cesta poate ; de folos
pentru
ca alii s !tie asta. Nu "ntotdeauna, desi&ur, dar natura nu ec$ipeze
ne cu un comutator pentru a activa oricare dintre emoiile noastre oS pe aceste
ocazii
atunci c%nd dorim s nu le ai#.
3!a cum unii oameni se #ucur de tristee, altele pot #ucura de an&er.BG au
caut un ar&ument #un, sc$im#urile ostile !i atacuri ver#ale sunt incitante
!i satisface. *nii oameni se #ucur c$iar !i o lupt ;zic tr%nt.
/ntimitatea poate ; sta#ilit sau resta#ilit dup o suprat vi&uros
de sc$im#. *nele cupluri cstorite &si c, dup un ar&ument furios
sau c$iar o lupt violent, relaiile lor sexuale sunt mult mai interesante !i P3)
sionate. n sc$im#, exist oameni care &sesc experiena furiei
extrem de toxic !i va face orice pentru a evita s devin vreodat suprat.
8a fel ca ;ecare emotie are o stare de spirit saturate cu acea emoie, !i
o tul#urare de care emoie, exist, de asemenea, o trstur de personalitate "n
care
;ecare emoie 5oac un rol central. n furia care trasatura este de ostilitate. -eu
de cercetare pe ostilitate sa concentrat pe semnele de ostilitate !i ei
consecintele asupra sanatatii.
n primul studiu, >? de cole&ii mei !i am cutat s determine
dac a existat un semn de expresie facial cu privire la dac un
individ este un tip 3 sau tip < personalitate. 3ceast distincie, nu
mai este la fel de popular cum a fost c%nd am fcut cercetare cincisprezece ani
3cum, ar ; tre#uit s identi;ce cele a cror a&resiv, ostil, !i
4aracteristicile ner#dtori le candidati pentru coronariana fcut
<oala UoK. Prin contrast de tip < sunt mai laid#ack. -ai mult
studii recente au aratat ca acesta este ostilitatea care ar putea ;
factor de risc cel mai important. Persoane ostile ar tre#ui s ;e mult mai pro#a#il s
arata mai mult furie, !i c este ceea ce am cutat pentru a veri;ca "n acest studiu.
3m examinat expresiile faciale de directori de nivel mediu la un
de afaceri mare, care au fost de5a clasi;cate de ctre experi, ;e ca o
sau <. toti au fost supuse unui interviu u!or provocatoare, "n care
intervievatorul frustrat u!or intervievate. +e$nicieni folosit
te$nica de cole&ul meu 7all0 6riesen !i am dezvoltat pentru
msurare codi;care mi!care, aciune 6acial facial
U634)K. 3!a cum am explicat "n capitolul B, aceasta te$nica nu se msoar
emoie direct, "n sc$im#, scoruri o#iectiv toate facial musculare
mi!cri. +e$nicienii care au fcut scorul 634) nu
Xtii cine a fost un 3 !i care a fost un <. Ei au folosit "ncetinit !i
vizionarea repetat a casetei video pentru a identi;ca muscular facial
mi!cri. 3naliz%nd rezultatele, am constatat c o anumit expresie
)iono expresie furie parial pe care am numito or#i U3;!at pe
pa&ina B>NK, "n care doar spr%ncenele sunt co#or%te, iar pleoapele superioare
sunt ridicatea fost artat mai des de ctre un e dec%t <.
3 fost doar o or#ire, nu o expresie plin furie, pro#a#il pentru c
( au fost "ncercarea de a diminua orice semn de furia lor. 3ceste afaceri
directori au fost so;sticate, ei !tiau c ar tre#ui s "ncerce s nu apar
suprat. ( alt posi#ilitate este ca ei au fost doar suprat, !i pentru c
furia lor nu a fost intens nu a "nre&istra pe "ntrea&a fa.
( limitare ma5ora a acestui studiu, nu !tiu ce a fost "nt%m
penin& la inimile lor, atunci c%nd aceste persoane se uit ur%ta fost remediat "n
urmtorul nostru studiu. Elevul meu fostul Erika Rosen#er& !i am examinat
pacienti care au fost dia&nosticati ca avand de5a coronariene &rave
#oala arterelor. Ei au fost vulnera#ile la ceea ce se nume!te isc$emic
Reflectia
episoade, "n care inima nu primeste su;cient oxi&en pentru o
perioad de timp. 4%nd se "nt%mpl acest lucru cei mai muli oameni de experien
durere,
an&ina pectorala, care spunei s se opreasc tot ceea ce fac pentru c
acestea sunt expuse riscului de a avea un atac de cord, dac acestea nu fac.
Pacienti
am fost studiat avut isc$emie silenioas, nici durere, nici un avertisment atunci
c%nd
/nima lor nu a fost su;cient oxi&en.
n acest studiu in cola#orare cu >B de cercetare 1ames <lument$al
&rup de la *niversitatea Duke, pacientii au fost din nou ;lmat "ntrun
u!or interviu provocatoare. De data aceasta o msur continu a
isc$emie a fost o#inut de la un dispozitiv de ima&istic presat "mpotriva lor
piept, care a produs o ima&ine a inimii lor, ca au vor#it. Noi mea
sured expresiile lor faciale pe o perioad de dou minute, atunci c%nd
a rspuns la "ntre#rile cu privire la modul "n care acestea tratate cu furie "n viaa
lor.
4ei care au devenit isc$emice au aratat o furie total sau parial ex
)ion pe fata lor mult mai des decat pacientii care nu au
devin isc$emice. Rezultate furia "n faa lor atunci c%nd au discutat
frustrri din trecut su&ereaza ca acestea nu au fost doar vor#im despre
m%nie, au fost retrind furia lor. Xi furie, !tim de la
alte cercetari, accelereaz ritmul cardiac !i cre!te tensiunea arterial. Ea
este cum ar ; aler&atul pe un z#or de scari, tu nu ar tre#ui s facei dac avei
#oli coronariene, !i nu toat lumea a fcut. 4ei care nu au
devenit furios au fost mult mai putin pro#a#il de a deveni isc$emic.
nainte de a explica de ce credem c am o#inut aceste rezultate, s
mi s precizeze c acest studiu nu a demonstrat c furia cauzat de inima
#oala. 3lte researc$>> a constatat c nici trasatura de personalitate
de ostilitate, sau emoie de furie U!i nu este si&ur care
ar putea ;K, este una a factorilor de risc pentru producerea de #oli de inima, dar
c nu este ceea ce am fcut. n sc$im#, am descoperit c la persoanele care au de5a
avea #oli de inima, o#tinerea furios risc crescut de a deveni
isc$emic, care le pune la risc crescut de a avea un atac de cord.
3cum, s ne ia "n considerare de ce ace!ti oameni au devenit furio!i c%nd au
a vor#it despre a ; suprat "n trecut, !i de ce lea pus la risc.
6iecare dintre noi vor#im despre emotii, nu se simt "n acest moment.
Ne spune cineva despre un eveniment trist, un moment "n care neam suprat, ceea ce
nea fcut fric, !i a!a mai departe. *neori, "n curs de a descrie
o experien emoional trecut incepem sa experimentezi emotia toate
peste din nou. 3sta este ceea ce eu cred c sa "nt%mplat cu oamenii care
devenit isc$emice. Ei nu puteau vor#i despre experienele suprat
din ce "n ce suprat din nou, fr s retriesc furia lor. Din pcate,
nefericire, pentru persoanele cu #oala coronariana, care este periculos.
De ce sa "nt%mplat acest lucru pentru unii oameni !i nu alteleI De ce unele
oamenii vei retrai trecut experiene furie "n timp ce altele nuI Pre
suma#l0, furia este u!or de provocat, &ata s ias la suprafa cu orice posi
#ilitatea, "n cei care au o personalitate ostil. Este at%t o marc !i
o manifestare a ; o personalitate ostil care amintea
evenimente furio!i ar reinstituie sentimentele pe care sau simit.
8s%nd la o parte de oameni ostili, oricare dintre noi poate &asi suntem retrind o
experiena din trecut emoional pe care am "nceput &%ndesc c ar ;
descrie doar. <nuiesc c acest lucru se "nt%mpl atunci c%nd evenimentul a fost lsat
un;n
minate. 8uai un exemplu "n care o femeie devine suprat "mpreun cu soul ei
pentru nou venit t%rziu acas pentru cin, fr a da nici o
preaviz. Dac acest ar&ument sa "nc$eiat fr a se simi ei mulumii
c pl%n&erea sa a fost tratat cu Uel nu a cerut scuze, explica
de ce el nu a putut suna, sau promite s nu fac acest lucru din nouK, ea este de natur
s
retriasc experiena la un moment ulterior. .%ndinduse c se ridica su#iectul
din nou, pentru c ea ar ; acum "n msur s vor#esc despre asta fr patim,
ea sar putea &si de #ine furia ei reapare. 3cest lucru se poate "nt%mpla, de
asemenea, c$iar
atunci c%nd un anumit eveniment a fost rezolvat dac a existat o istorie de alte
evenimente suprat nerezolvate, cre%nd o restante de resentiment a!teapt s
;e exploatat.
Nu vreau s su&erez c este imposi#il de a descrie un trecut
Experiena furios fr a deveni furios. Este posi#il, dac exist
nici restante !i "n cazul "n care evenimentul speci;c a fost rezolvat. Este c$iar posi#il,
atunci c%nd vor#im despre eveniment emoional trecut, de a folosi o parte din o furie
expresie pentru a ilustra modul "n care o simea. )ar putea spune soia mea, pentru
examen,
P8E, c%t de frustrat si nervos am fost mai devreme "n ziua "n care am fost tr0
rea de a face cu /nternal Revenue )ervice, !i a fost pus "ntro sin&ur
mesa&erie vocal dup altul. ) presupunem c miam exprimat furia mea la
funcionarul care "n cele din urm a vor#it cu mine, !i am primit un mai plcut
scuze. )ar putea arta un element de furie "n faa mea, ceea ce eu numesc
unreferenial expression.>@
( expresie referenial se refer la o emoie unul nu se simte acumW
este la fel ca a spune cuv%ntul furie, dar cu fata. Expresia
are s ;e transformat oarecum, astfel "nc%t persoana care vede
Expresia nu va ; confuz !i c persoana se simte furios
acum. De o#icei, acest lucru se face prin utilizarea numai o poriune a expresiei,
!il face foarte scurt. ( expresie furie de referinta sar putea implica
doar pleoapele superioare, sau #uze doar presate, sau sprancenele doar a redus
ridicate.
Dac se utilizeaz mai mult de unul dintre aceste elemente, nu numai putea crea
confuzii
persoana a vedea expresia, sar putea reinstituie furie. Pe msur ce
ar ; a,at prin expresiile descrise "n pre
4apitolul precedeni, dac ai pus pe fata ta toate mi!crile musculare
pentru o emoie, care emotie va "ncepe, "n &eneral, s apar.
!iolen
8a fel ca ;ecare emotie are o stare de spirit le&ate de faptul ca este saturat cu care
emoie, pentru ;ecare emotie este un psi$opatolo&ic le&ate de
de stat, "n care acea emotie 5oaca un rol important. 4omun
fraz tul#urare emoional recunoa!te acest lucru s ;e a!a. De tristee !i
a&onia tul#urare este depresia. n emoiile depresie sunt
inundate, persoanele deprimate nu pot re&lementa tristete sau a&onia lor,
!il ptrunde !i interfera cu toate aspectele vieii lor. D/)
ordinea "n care furia este at%t de scpat de su# control, care se interfereaz cu
viaa persoanei se manifest la cei care prezint anumite forme de violen.
Nu este mult acord cu privire la exact ceea ce constituie T/(
lentilei. *nii oameni de !tiin consider atacuri ver#ale, insulte, !i ridicol de
;e forme de violen, !i astfel lor de cercetare nu separat examen
/NE cei care se an&a5eaz "n atacuri strict ver#ale de la cei care
atacat ;zic. De asemenea, exist comportamente a&resive care fac
nu implic violena ;zic, cum ar ; ;ind prea asertiv sau dom
ori&inare, !i muli cercettori nu a&resivitatea separat de
;e de violen ;zic sau a#uzul ver#al. 3poi, sunt cei care
distru&erea proprietii "ntrun act de violen, de rupere scaune, pa$are, !i
a!a mai departe. Noi nu !tim dac toate acestea sunt din cauza aceleia!i
cauze, aceea!i educaie, de exemplu, sau mediat de aceea!i
activitatea creierului. Dac ar ; a!a, neam putea a!tepta s &seasc c oamenii
care sunt ver#al a#uzive sunt, de asemenea, a&resiv si violent ;zic,
dar "n acela!i timp c se poate "nt%mpla, exist, de asemenea, oameni care arat o !i
nu arata alte forme de violen. 4are su&ereaz c acesta ar ;
s ;e "nelept "n acest moment, "n studiul nostru de violen pentru a examina separat
cei care se an&a5eaz numai "n a#uz ver#al, cei care arat doar extrem de
comportamente a&resive dar nu a#uziv Unu "ntotdeauna u!or s se fac distincia,
mi dau seamaK, iar cei care prezint violen ;zic. Numai "n acest fel
putem determina dac au acelea!i cauze, iar "n cazul "n care unul este un pas
la altul.
4$iar !i atunci c%nd limitarea o#iectivul nostru de violen ;zic, exist
multe tipuri s ia "n considerare, doar o parte din ceea ce ar putea ; semne ale unei
tul#urare emoional. )ocietatea consider unor acte de violen folosisocial
ful. +oate, dar paci;!ti cred c, uneori, rz#oiul este 5usti;cat. 3colo
De asemenea, sunt ocazii, atunci c%nd violena individ este 5usti;cat. 3tunci c%nd un
tr&tor de elit de poliie ucide o persoan care amenin viaa
copii pe care le deine ostatici, puini ar o#iecta la violen sau, "n spe
ales "n cazul "n care persoana care este trimis un #alon au ucis de5a unul sau mai multe
dintre
copii. 3cesta nu este doar de poliie, care ar putea ; 5usti;cat "n ucidereaW
cele mai multe ar ; de acord un individ poate ; violent "n cazul "n care este necesar
pentru a
a salva vieile mem#rilor familiei, sau c$iar de strini. Tiolena care
nu "mpiedic acte &rave de violen, dar este motivat de rz#unare
sau pedeaps, este de "neles, de!i nu sunt de acord cu ea
la fel de mult.
ntro discuie de aceste idei cu prietenul !i cole&ul meu,
evolutiv ;lozof Aelena 4ronin, >J ea a su#liniat c "n
toate culturile, !i "n toate timpurile "n istoria pe care le cunosc, anumite
forme de violen au fost considerate 5usti;cate. /n;delitatea, sus
in;delitate anticipat a !i ameninarea sau respin&ere efectiv de ctre o sexual
partener sunt cele mai comune cauze de omor, iar oamenii ucid femei
mult mai des decat femeile ucide oameni. 4ronin, "mpreun cu alte ET(
&%nditori lutionar0, atri#uie acest lucru la om aproape inevita#il
incertitudinea cu privire la dac el este cu adevrat tatl orice puilor.
n concordan cu acest punct de vedere, una dintre cele mai mari studii de Aomi
pesticide a constatat ca unul din sase crime soluionate a fost o omucidere con5u&al,
cu femeile ;ind de trei sferturi dintre victime. )pre surprinderea mea,
crimele con5u&al au fost la fel de pro#a#il "ntre cuplurile cstorite le&al
"n toate etapele unei relaii !i "n toate sociale !i economice
#oundaries.>C
4rima de a rz#una tratament nedrept de ctre un !ef este, de asemenea, an&a5at
mult mai des de #r#ai dec%t la femei, din cauza mai mare
/mportana de ierar$ii de stare la #r#ai comparativ cu femeile.
nainte de a a5un&e prea departe departe de accentul meu, care este la violen
care este produsul unei emoional tul#urare, permiteimi s spun c evoluie
&%ndire tionar0 poate a5uta sa intele&em de ce anumite forme de violen
lie apar, care comite aceste acte violente, !i de ce este c
4omunitatea poate apro#a de ele. 3stfel de forme de violen pot ;
re&reta#il, sau c$iar pedepsite le&al, dar violena care a avut
Taloarea de adaptare pe parcursul evolutiei noastre nu este pro#a#il s ;e
Rezultatul o tul#urare emoional.
( diferen ma5or "ntre actele de violen este dac acestea sunt pre
meditat sau impulsiv. (ri poate ; normal, c$iar apro#at social.
8uai "n considerare persoana inut captiv, !tiind c a&resorului su are
de5a a ucis un alt unul dintre captivi, care au planuri cu atenie o
ataca pe potenialul su criminal. 3ceasta este violenta, care este premeditat
dar nu patolo&ic, iar acesta este apro#at social. 3cesta poate ; mai puin vdite
dent c violena impulsiv poate ; apro#ate social, dar poate avea
locul su. 4%nd mi Eva ;ica a fost un copil mic, de multe ori ea a fu&it afar
"n strad, fr a lua seama de autoturisme vin drum. / 4au
ionat ei despre aceasta de mai multe ori, dar ea, cred, a venit
pentru a vedea acest lucru ca aproape un 5oc, o modalitate de a o#ine tat foarte
suprat. ntro zi
a fost doar de o aciune rapid pe care am reu!it s tr&%ndo de si&uran.
6r &%ndire, acion%nd din impuls, am lovito si a stri&at la ea niciodat
pentru a face acest lucru din nou. 3 fost sin&ura dat c%nd am lovito vreodat. n
timp ce c%teva per
P8Ear putea dezapro#a de act meu violent, nu a fu&it "n
strada din nou. -ai mult de G? la suta din parinti cu psi$icul
4all0 pedepsit lor toddlers.>F
3m dat exemple de normale premeditat !i impulsiv T/(
lie, dar exist, de asemenea, sunt versiuni anormale de ;ecare. *ci&a!i, violatori,
!i torionarii pot plani;ca aciunile lor cu &ri5, select%nd pe care le
va victimiza, !i c%nd !i cum se va face. Exist, de asemenea,
#atausilor soul impulsiv, care a lovit fr avertisment, fr plan de
Nin&. 3m#ele cercetare pe personalit0>N !i studii ale creierului activit0>D
sau constatat diferente intre impulsiv !i premeditat T/(
lentilei. n mod clar, am#ele tre#uie luate "n considerare, de!i unele cercetri
nu a reu!it s fac aceast distincie. De!i este important s se ia "n considerare
dac violena a fost impulsiv sau premeditat, care nu este su;
ciente pentru a izola violen anormale.
*n in&redient necesar este c astfel de violen este, de asemenea, antisocial,
dezapro#at de ctre societate, dar care poate nu implic "ntotdeauna un #r#ai
tul#urare +al. *nii au susinut c violena antisociale comise "n
&rupuri in timpul adolescentei nu ar tre#ui s ;e considerat o tul#urrile mentale,
der, iar dovezile su&ereaz c muli dintre cei care prezint
un astfel de comportament nu continua sa ;e violent la varsta adulta. >G Pur !i simplu
;ind antisocial nu poate ; un semn de #oala mintala de orice fel,
c$iar !i atunci c%nd apare la varsta adulta. Tiolen instrumental, cum ar ;
violen comise pentru a o#ine #ani, de!i "mpotriva le&ii, poate
nu ; un semn a ceea ce se nume!te o tul#urare de personalitate antisociala, "n cazul "n
care
persoana este de la o su#cultur care accept astfel de comportament. 3ntiso
Tiolena social este necesar, cred, dar nu su;cient pentru identi;carea
violena care este produs de o tul#urare emoional. 3! adu&a
nu"ntotdeaunau!or de a sta#ili cerina ca violenta
nu au suport social Uscutirea astfel violena dintre #andeK, !i s ;e
disproporionate "n raport cu orice provocare sau fr provocare.
Tiolena antisociale care este rezultatul unei tul#urari emotionale pot
;e cronice, sau un sin&ur incident izolat "ntro via. Persoana violent
pot avea remu!cri autentic dup aceea, sau nici o remu!care. Tiolent per
6iul poate aciona rece, sau "n cldura de furie sau furie. (#iectivul de
Tiolena poate s ; fost atent selectate sau alese la "nt%mplare.
Tiolena poate include tortura sau nu. <nuiesc c de cercetare ar tre#ui
s ia "n considerare toi ace!ti factori, cut%nd s vad dac exist diferite
factori de risc si cauze diferite pentru aceste multe forme diferite de
violen antisocial. Din pcate, faptul c nu a fost cazul, dup cum poate ;
vzut "n manualul de criterii de dia&nostic de psi$iatrie, D)-/T,
care identi;c intermitenta +ul#urarea exploziva U/EDK ca incluz%nd
"-ai multe episoade distincte de e!ecul de a rezista impulsurilor a&resive care
duce la actele asaltat &rave sau distru&ere a #unurilor, &radul
de expresivitate "n timpul episoadelor este extrem de disproporionat "n raport cu
orice tensiuni psi$osociale precipitani. . . . /ndividul poate
descrie episoade a&resive ca "vr5i" sau "atacuri", "n care
comportament exploziv este precedat de un sentiment de tensiune sau excitare !i
este
urmat de un sentiment de u!urare. "@? n timp ce 6elicit aceast de;niie a
un tip de violen, cronice, &rave, din proporional cu provoca
+/(N, este o &re!eal de a com#ina at%t de violen "mpotriva persoanelor !i
distru&erea proprietii fr dovezi c am#ele sunt datorate
acelea!i cauze. Nu exist nici o modalitate de a descoperi dac aceasta este atunci
c%nd
doi sunt concentrate "mpreun.
n timp ce de cercetare privind violena nu are de o#icei atras distinctii ca
;n ca eu sunt su&er%nd, exist dovezi care su&ereaz multiple
cauze de violen. )tresul de mediu devreme in viata, parinti rau,
pre5udiciu cap, !i factori &enetici toate sau dovedit a ; asociate
cu mai multe tipuri de violence.@B pe care sunt cele mai importante pentru care
tipuri de violen, este prea devreme pentru a spune. Este pro#a#il c, c$iar !i
atunci c%nd dis
tinctions sunt ;n trase, mai mult de o sin&ur cauz va ; &sit. Pentru
de exemplu, c$iar dac ar ; s ne limitm la studierea doar cronica,
violena ;zic antisocial, care nu implic tortura, dar este o
act #rutal sin&ur, comis de un sin&ur individ furios, cu lit
provocare +8E, impulsiv, fa de o int selectate, cu ulte
remu!care a o#li&atiei, nu sunt suscepti#ile de a &si o sin&ur cauz.
Recunoscnd An4er 3n noi 3n ine
) ne "ntoarcem acum s ia "n considerare ceea ce m%nia simte ca pe interior. +u
tre#uie s se simt suprat acum astfel "nc%t s putei compara sentimentele tale
cu
ceea ce a fost descoperit de senzatii furio!i. Nu pot a!tepta ca
pur !i simplu uita la foto&ra;ile de lupt canadian sau de
-axine Qenn0 va trezi sentimente de furie "n tine. 3ceasta este o
diferen important "ntre furie !i tristee H a&onie. 4$iar !i o mai
foto&ra;a de a&onie un strin a c$eam preocuparea noastr, dar
acest lucru nu este at%t de furie. Este nevoie de mai mult pentru a simti furios. Dac
ai fost acolo,
"n cazul "n care furia a fost "ndreptat la tine, tear simi ;e frica sau furie,
dar vz%nd foto&ra;ile nu o va face. ntrun mod paralel, ne simim
"n&ri5orare simpatic atunci c%nd vedem pe cineva care este "n durere sau suferin
fr a ; nevoie s !tie cauza, dar atunci c%nd vom vedea furia avem nevoie
s cunoasc sursa de furie "nainte de a simpatiza cu
suprat person.@>
3ici sunt dou ci care v permit s experien furie, unul
folosesc memorie !i cellalt face o expresie.
ncercai s v amintii un moment "n viaa ta, atunci c%nd au fost at%t de suprat c
ce aproape a lovit pe cineva Usau a lovit pe cinevaK. n cazul "n care nu a fost niciodat
"nt%m
petrecut mai, apoi "ncercai s v amintii un moment "n viaa ta c%nd ai fost at%t de
suprat c vocea ta are mult mai tare si miai spus ceva ce
mai t%rziu re&retat. Deoarece unul experiene rar doar furie, sar putea
au simit fric Ude alte persoane sau de a pierde controlulK sau dez&ustat
U4u alt persoan sau pe tine pentru a pierde controlulK. )ar putea avea
a avut un sentiment pozitiv, cum ar ; triumf. De acum "ncearc s se concentreze pe
momente c%nd pur !i simplu teai simit suprat, !i apoi s "ncerce s experimenteze
cele
sentimente din nou. 3ceasta poate a5uta dac v vizualiza scena iai amintit.
4%nd "ncepe aceste sentimente, le lasi sa creasca la fel de puternic ca tine poate. Dup
treizeci secunde sau cam asa ceva au trecut, relaxaiv !i ia "n considerare ceea ce ai
simit.
Este "n valoare de "ncercarea de a face mi!crile descrise "n urmtoa
toarele exerciiu s se concentreze pe ceea ce m%nia simte ca in fata ta.
-ai mult dec%t at%t, "n cazul "n care sarcina de memorie nu a adus la senzaii de furie,
a face fata se poate realiza acest lucru.
Imita mi crile faciale de furieA BS*ar putea s 3ncerca i s folosi i o o4lind a
verifica dac vi se face toate mi crile musculareAC
D #ra4e i sprancenele Eos i5 3mpreun5 asi4ura i*v c interioar
col uri mer4e 3n Eos5 spre nasA
D n timp ce ine i aceste sprncene 3n Eos5 3ncerca i s deschide i ochii lar45 astfel 3nct
c pleoapele superioare 3mpin4e 3mpotriva sprancene redus5 stele5
IN' 4reuA
D %dat ce sunte i si4ur c sunte i a face sprncenelor i pleoapelor
mi criA rela2a i*v 3n partea de sus a fe ei i s se concentre<e pe
partea de Eos a fe eiA
D Apsa i pe bu<ele tale 3mpreun bine i tensionate bu<ele taleF nu se 3ndoiA
trebuie doar s apsa iA
D %dat ce sunte i si4ur c sunte i a face dreapta*Eos fa
mi cri5 adau4 la fa a superioar5 reducerea sprancenelor5 tr4nd
le 3mpreun5 i cre terea pleoapele superioare pentru a produce o stareA
)enzaii de furie includ sentimente de presiune, tensiune, !i cldur.
Ritmul cardiac cre!te, la fel ca !i respiraia, tensiunea arterial cre!te,
iar fata poate "nro!i. Dac nu suntei vor#ind, exist un zece
condiional s mu!te "n 5os &reu, superioar "mpotriva dintii de 5os, !i de a "mpin&e
#r#ie "nainte. Exist, de asemenea, un impuls de a mer&e mai departe spre
inta de furie. 3cestea sunt cele mai comune senzatii comune care
ma5oritatea oamenilor se simt. Putei simi unele dintre ele mai puternic dec%t
altele. 3cum, din nou, "ncearc s trie!ti furia Ufolosind ;e mem
(R2 sau facial sarcin mi!care, oricare dintre acestea a lucrat mai #ineK, not%nd
dac avei sau nu simti caldura, presiune, tensiune, !i musca
5os senzaii.
ntoarcete si uitate din nou la prima foto&ra;e din acest capitol. 3m#ii
3n&r0 -en arata spr%ncene redus !i trase, "mpreun, care fac parte din
a;!a5ul furie. <r#atul din dreapta arat, de asemenea, oc$ii evidente
c furia marca. n am#ele fee furioase maxilarului este #ine
"ncle!tat !i dinii sunt expuse. <uzele ia pe dou tipuri diferite
poziii "n furie. <uzele pot ; desc$ise, astfel cum acestea sunt aici, ;e
ptrat sau dreptun&$iular "n form. )au #uzele poate ; "nc$is ermetic, #uze
presat de #uze.
n Papua Noua .uinee, atunci c%nd leam cerut smi arate ce lor
fata ar arta dac acestea au fost pe punctul de a lovi pe cineva, oameni
presat #uzele #ine "mpreun, ca sau mutat #ratul lor la &rev
cu un topor. 4$arles Dar'in, mai mult de un secol "n urm, a remarcat c
am apsai #uzele noastre str%ns "mpreun ori de c%te ori ne an&a5m "n orice
puternic
efort ;zic. 4%nd am "ntre#at noi .uineea smi arate
ceea ce feele lor ar ; dac acestea au fost controla furia lor,
sar despri #uzele lor, ca !i "n cazul "n care vor#esc sau &ata s vor#easc. 4u
clasa de mi5loc americani, am &sit modelul inversM ei presat
#uzele lor str%ns "mpreun pentru furie controlat !i a desc$is #uzele lor
de furie necontrolat. Pentru aceste americani din clasa de mi5loc, creanele
necontestate,
furie controlat a "nsemnat doare cu cuvinte, nu cu pumnii, astfel "nc%t #uzele
au fost presate pentru a preveni "n furie controlat.
4ei doi #r#ai canadieni "n foto&ra;e sunt a;!ate open
furie &ur, "n momentul dup ce unul dintre ei a lovit doar
poliist. <nuiesc c "n acest moment "nainte, c%nd el de fapt
a lovit pe poliist, #uzele sau str%ns apsat.
*na dintre cele mai importante indicii la m%nie este &reu de a vedea "ntrun mo
to&rap$, de!i este pro#a#il prezent "n am#ele #r#ai furio!i. Ro!u
mar5a de #uze devine mai "n&ust "n furie, #uzele devin su#ire
Ner. 3ceasta este o aciune foarte &reu de a in$i#a, !il poate trda furie
c$iar !i atunci c%nd nu exist nici un alt semn. 3m &sito a ; una dintre
primele semne de furie, evident atunci c%nd o persoan nu a devenit "nc
con!tient de faptul c el este suprat. 3proape toat lumea a avut experiena de
cineva s o#serve c el este suprat "nainte de el a realizat el "nsu!i.
( persoan a rspuns la un semn su#til "n faa lui, sau o "nsprire a lui
voce sau cre!te "n intensitate. Deoarece #uzele devin mai su#iri "n
furie, am putea reaciona &re!it la cineva care are #uze su#tiri ar ; dac
el este ursuz, rece, sau ostil.
*itte din nou la foto&ra;a de -axine Qenn0. )pr"ncenele
sunt "n 5os !i "mpreun, !i oc$ii ei sunt evidente. <uzele ei sunt sau desprit,
!i maxilarul este aruncat "nainte, un semn destul de comun de furie, care
poate ; "n cazul "n care avertisment #oxeri, "Nu conduce cu maxilarul,"
a venit de la. Nu am nici o idee de ce aceast mi!care este adesea o parte a unui
exprimarea furiei, dar eu sunt destul de si&ur c este.
3m foto&ra;at aceast femeie t%nr o zi din sat care a fost
ta#ra mea de #aza in Noua .uinee zonele muntoase. Desi nu a
!tiu ce a fost un aparat de foto&ra;at, ea evident vzut c am fost pltii atenie
+/(N pentru ei, !i se prea c o astfel de atenie a fost nedorit. *su
5en aliat ar ; rspunsul la o astfel de atenie, dar "n
acest caz este clar c nu a fost. <nuiesc c de atenti la
o sin&ur femeie "n pu#lic am fost de rupere o re&ul "n care societatea !i
pune "n pericol at%t de noi, dar eu nu pot ; si&ur.
3m "ncercat "n mod deli#erat s provoace emoii variate, "n aceste persoane,
crearea camera mea video pentru a "nre&istra ceea ce sar "nt%mpla pentru meu
analiz ulterioar. ntro zi am repezit la un #aiat adolescent cu un cauciuc
cuit am adus cu mine doar pentru acest scop, dar el a vzut ime
diat ce a fost, iar ;lmul arat surpriza sa iniial !i apoi
distracii. Pentru si&urana mea am decis s nu provoace m%nie
din nou, !i niciodat nu am vzut un alt moment suprat printre ace!ti oameni.
De!i au fost o cultur pa!nic, ei mam enervat, dar nu "n
desc$is, cel puin nu atunci c%nd am fost "n 5urul. 3ceasta este sin&ura sponta
foto&ra;e neous 3m pe cineva care este suprat "n aceast cultur.
/ma&inea arat foarte #ine oc$ii evidente de furie, cu lo'
spr%ncenele derate trase "mpreun. Ea este, de asemenea, apsarea #uzele ei
"mpreun.
6emeia din st%n&a arat doar co#or%t !i trase, "mpreun
frunte. Prin ea "ns!i, fr a ; evident oc$i, aceast expresie poate "nsemna
multe lucruri. 3cesta este produs de ceea ce Dar'in a numit musculare de
di;cultate. El a o#servat, a!a cum am eu, ca orice tip de di;cultate, mentale
sau ;zic, face acest musc$i de a contracta, co#or%rea !i desen
spr%ncene "mpreun. Nedumerire, confuzie, concentrare, determinare
REtoate pot ; prezentate de ctre aceast aciune. Ea apare, de asemenea, atunci
c%nd cineva
este "n lumin puternic, deoarece spr%ncenele sunt co#or%te pentru a aciona ca o
um#rel de soare.
AN'"R imobili<at
Eu nu am fost "n stare s &seasc foto&ra;i de !tiri, care arat o mai
furie reinut, de tipul celor de multe ori vzut "n viaa o#i!nuit, "nainte de furie
a scapat de su# control. 4u toate acestea, pot exista dovezi puternice de furie
cu foarte mici modi;cri "n fa, a!a cum aceasta ima&ine am luat de mine
spectacole. 3m luato acum douzeci de ani, "ncearc s produc o furie expresie
)ion fr s mi!te nici dintre caracteristicile mele faciale. -am concentrat pe
"nsprirea musc$ii, fr a permi%ndule contractul "ntrun mod care
ar ; su;cient pentru a tra&e pielea. 3m str%ns mai "nt%i musculare "n
spr%ncenele mele, care, dac contractate sar diminua !i tra&eile
"mpreun. 3poi am "nsprit musc$ii care ar ridica sus
pleoape. n cele din urm am "nsprit musculare la #uzele mele, care a fcut "n&ust
#uzele. 3ceasta nu este o fa prietenoas, aceasta este, pro#a#il, un extrem de
controlat
furie, sau doar o expresie enervat. 3cum ne vom "ntoarce la ima&inile
arat semne su#tile de furie.
A
(
BNeutruC
C
) "ncepem cu pleoapele si sprancenele. n ima&ine o mai mic
!i pleoapele superioare au fost "nsprite. 3cesta poate ; un semn de su#til
controlate furie, sau poate ; doar o u!oar iritare. )e poate, de asemenea,
apar atunci c%nd nu exist nici o furie, la toate, dar persoana este literal sau ;&
urativel0 "ncearc s se concentreze pe ceva sau se concentreaza intens.
/ma&inea 4 este o foto&ra;e compozit format prin lipirea redus !i
u!or tras"mpreun spr%ncenele din alt ima&ine Unu apare pe site
aiciK pe ;&ura < neutru, care este prevzut pentru comparaie.
6oto 4 poate ;, de asemenea, un semnal de furie controlate sau u!oar iritare.
3ceasta ar putea s apar atunci c%nd o persoan se simte u!or nedumerit, concen
#ilitatea, sau de a &si ceva di;cil. 4are este va depinde
context.

E
7
/ma&inea D prezinta com#inaie a celor dou mi!cri leai vzut
de mai sus. )prancenele sunt u!or reduse !i trase "mpreun, !i
pleoapele inferioare sunt u!or tensionate. 3 tensionat pleoapele inferioare nu sunt
la fel de puternic ca "n ima&ine 3. Puteti vedea c ele sunt tensionate de com
deco5it ima&ine D cu foto&ra;e < neutru, o#serv%nd modul "n 5os
Pleoapele au "nceput s taie o parte din 5os 5ante de irisi. Ea
este totu!i posi#il ca aceasta ar putea ; nedumerire sau concentrare, dar
mai pro#a#il este controlat furie sau foarte u!oar furie.
/ma&ine E prezint o aciune suplimentar foarte important, cre!terea
pleoapele superioare. 3ceasta este o or#ire, iar acum nu exist "ndoial c
acest lucru este un semn de furie, furia controlat pro#a#il. 3i vzut acest lucru mai
devreme
"n acest capitol, c%nd am descris cercetarea mea de tipul 3 personali
le&turile. /ma&inea 6 prezinta com#inaie a celor trei aciunia redus
frunte, tensionat pleoapei inferioare, !i a ridicat superior pleoapeimai puternic.
3cesta este un semn clar de furie.
.
A
3cum, s ne uitm la semnalele din maxilare !i #uzele. n furia maxilarului este
de multe ori "mpin&e "nainte, a!a cum este "n ima&ine .. 3ceast foto&ra;e a fost
fcut de ctre
lipirea de aceast mi!care Ude la o alt foto&ra;e nu apare pe aiciK
pe ima&inea <. neutru Putei vedea acest mandi#ulei "n ima&ine
de -axine Qenn0, de!i ea a ridicat, de asemenea, #uza superioar !i
co#or%t #uza de 5os.
n ima&inea A #uzele sunt presate "mpreun cu o u!oar "ntindere de
pleoapele inferioare. 3cest lucru se poate "nt%mpla "n foarte u!oar furie sau m%nie
care
este doar "nceputul. )e poate "nt%mpla, de asemenea, atunci c%nd cineva se &andeste
despre ceva. Xi, "n unele persoane, este un manierism care a aprins
+8E sens. n cazul "n care nu au nici o aciune mai mici pleoapelor, doar o presa de
#uze, ea
ar ; foarte am#i&uu.
Eu
1
n ima&ine am am#ele #uzele sunt presate "mpreun, ca "n foto&ra;e A, plus
<uza de 5os este "mpins "n sus. 3cest lucru poate ; controlat furie sau demisie,
naiune, !i unii oameni folosesc acest lucru ca pe un semn de &%ndire, "n timp ce "n
alte persoane este un manierism frecvent. Pre!edintele 4linton multe ori
artat aceast mi!care ca un manierism. n ima&ine 1 colurile #uzelor
sunt str%nse, la care se adau& #uza inferioar este "mpins "n sus. 4%nd este
sin&ur, a!a cum este aici, este am#i&u, ea poate avea oricare din semni;caiile
de foto&ra;i /. Pentru c este u!or asimetric, ar putea avea, de asemenea, o
Elementul dispreuitor. -ai multe despre dispre este explicat "n cap
ter D.
Q
8
-
3m folosit cateva poze cu mine, de acum aproape treizeci de ani,
pentru a arta foarte important mi!care de "n&ustarea mar5elor de rosii
a #uzelor. /ma&ini 8 !i - arat aceast aciune, cu ima&inea Q acolo
pentru comparaie cu ceea ce #uzele mele arata ca, atunci c%nd sunt relaxat. n
foto - #uzele sunt, de asemenea, sau desprit ca !i cum "n vor#ire. 3ceast
aciune a 3NR
canota5 #uzelor este un semn foarte ;a#il de furie, este de multe ori un foarte
devreme
semn de furie, sau poate ; extrem de controlat furie. De asemenea, pare s
; di;cil de a in$i#a.
*ltimul modul "n care furia pot ; "nre&istrate "n &ur tine
vzut "n demonstrani canadiene !i "n -axine Qenn0, de sus
#uza este ridicat, iar #uza inferioar redus, iar #uzele sunt redus.
.ura are un aspect ptrat.
7olosind informa iile din e2presiilor
) lum "n considerare modul "n care putei utiliza informaiile pe care le poate ridica
de semne de furie prezentate "n acest capitol. Permiteimi s repet din nou
ceea ce am spus "n ultimul capitol, pentru c este !i mai important s
ia "n considerare atunci c%nd se ocup cu furie dec%t atunci c%nd la faa locului semne
de
durere sau de tristee. Expresii nui spun ce este &eneratoare de
emoie, doar c emoia are loc. 4%nd vezi c
cineva este suprat, nu !tiu ce a fcut persoana suprat. Este
evident "n ima&inile de demonstrani din 4anada !i -axine
Qenn0. Dar s presupunem c cineva arat o expresie furios atunci c%nd
vor#e!ti cu el sau ea. Este m%nia "ndreptate la tineI Este o
ceva ce ai fcut, acum sau "n trecut, sau ceva
persoana suprat crede c sunt de &%nd s faciI )au ar putea ; furia
re&izat interior, este persoana furios furios cu el sau eaI
( alt posi#ilitate este c furia este la un ter, cineva
menionate "n conversaie, sau poate cineva care nu este menionat
dar care a venit "n minte.
Nu exist nici o cale pentru tine de a spune de expresia "n sine. *nele
ori acesta va ; evident de la ceea ce sa "nt%mplat, ceea ce a
a fost spus sau nu a spus, ceea ce a avut loc de5a sau este pro#a#il s apar.
*neori nu vei !ti. 4unoa!terea persoana este suprat este ea "ns!i
foarte important, pentru furie este cel mai periculos emoie la alii,
dar nu va ; "ntotdeauna si&ur dac suntei inta de furie.
*nele dintre cele mai su#tile semne de furie Upoze 3, 4, !i DK sar putea
;, de asemenea, semne de nedumerire sau de concentrare. Exist, de asemenea furie
expresii care nu este si&ur "n cazul "n care furia este u!oar, doar "nceputul,
sau de a ; controlate Ufoto&ra;i ., A, /, 8, !i -, precum !i ima&inea mea
la pa&ina B@DK. - voi "ntoarce la ele mai t%rziu. n primul r%nd, $aidei s se
concentreze pe ceea ce
sar putea face atunci c%nd la faa locului o expresie care este clar, "n cazul "n care nu
exist
"ndoi de expresie care persoana este nervos, a!a cum este artat "n
6oto&ra;i E !i 6. am folosit acelea!i exemplele descrise la sf%r!itul
din ultimul capitol, astfel "nc%t cititorul va ; capa#il pentru a vedea cum diferite
ale&erile sunt atunci c%nd la faa locului furie fa de an&oasa sau tristee.
Tei vedea, de asemenea, c ceea ce considera depinde "n mare parte pe dvs.
relaia cu persoana care arat furie, dac suntei ca pe
suprave&$etor, ;ul lui, supervizata, prieten, iu#it, printe, sau urma!i.
4ele mai multe expresii emotionale ultimele aproximativ dou secunde, unele
sunt la fel de
scurt ca o 5umtate de secund, unele pot dura timp de patru secunde, dar
rareori sunt mai scurte sau mai lun&i. Durata de expresie este
o#icei, le&ate de puterea de exprimare. Deci, o lun& durat
Expresia semnaleaz de o#icei un sentiment mai intens dec%t un #riefer unul.
Exist excepii, totu!i. ( foarte scurt expresie, intens Umo
tos E !i 6K su&ereaz c persoana se ascunde emoia, care
ascunderea ar putea ; rezultatul unui efort deli#erat sau creanele necontestate,
&$idat incon!tient represiune. 6oarte scurt Expresia nu ne spune
dac persoana este "n mod deli#erat sau incon!tient sc$im#area
fata, numai c emoia este ascuns. ( u!oar de lun& durat
Expresia Upoze ., A, /, 8, -, !i poza mea la pa&ina B@DK este un
semn de emoie controlate "n mod deli#erat. Dac una dintre aceste expresii
sau prezentat doar pentru a doua 5umtate sau un al doilea, acesta ar ; mai
pro#a#il
se o u!oar senzaie de furie sau furie doar "nceputul, mai de&ra# dec%t mai mult
furie controlat. 4eea ce am descris despre durata
o expresie, !i modul "n care aceasta se refer la puterea de emoie,
dac emoia este controlat, sau este u!oar, se aplic nu doar
de furie, ci la toate emoiile.
) presupunem c v oferi !tiri pentru a v suprave&$ea cineva c el este
nu o#ine o promovare, iar persoana arat o furie clar
expresie. Daca apare o expresie, cum ar ; E sau 6, sau o c$iar
mai puternic expresie, pro#a#il c ar !ti el este furios, mai ales
"n cazul "n care este pe faa lui pentru mai mult de o fraciune de secund. Din
moment ce doar
livrat !tiri nedorite, v sunt, pro#a#il inta furiei sale,
dar nu "n mod necesar. Poate c este suprat pe el "nsu!i pentru a avea
nu a reu!it s fac ceea ce era necesar pentru a o#ine promovarea. nainte de el
vor#e!te
nu !tiu dac el crede c decizia a fost unul nedrept, c$iar
atunci c%nd el nu raspunde poate nu !tii, pentru c el ar ; decis c este
nu "n interesul su si spun cum se simte, cel puin nu atunci.
Dac nu !tii c persoana #ine, nu presupune c el este de a lua o astfel de
un pas "napoi pentru a lua "n considerare dac dore!te s mear& "mpreun cu furia lui,
ceea ce am numit atenia emoional, care nu este o capacitate de dezvoltat
tate "n ma5oritatea oamenilor. Deci, ce faciI
3i putea i&nora s$o'ul lui de furie, care acioneaz ca !i cum nu sa "nt%mplat,
dar in%nd seama de ea !i de a ; prudent cu privire la ceea ce mai spui !i
cum ai spus. 3cesta nu este "ntotdeauna sau c$iar adesea cazul "n care dorii s
confrunte cu cineva care este suprat, spun%nd ceva de &enul, "De ce sunt
E!ti suprat pe mineI "sau c$iar mai puin con,ictual," sunt
ai supratI "3stfel de remarci sunt o invitaie pentru cineva s spun
ceva rautacios, sau acioneaz "ntrun mod furios, !i c nu este
"ntotdeauna "n interesul dumneavoastr sau interesul persoanei suprat. Nu c
pl%n&eri sau infraciuni ar tre#ui s ;e i&norate, dar ele pot ; mai
u!or tratate cu data moment de furie a trecut. *n unii
ce mai #un versiune a "De ce e!ti suprat pe mineI" "ntre#are
ar ; de a spune, "Decizia mea se poate de #ine au facut teai m%niat, !i eu
Re&ret c. )punemi dac exist ceva ce pot face, care ar ;
de a5utor. "/n acest rspuns v recunosc furia lui, mai de&ra# dec%t
/+ 4$allen&e, !i indicai interesul dumneavoastr "n a vedea dac putei ;
util ciuda deciziei nedorite.
Revenind la exemplul anterior, s presupunem c ;ica ta adolescenta
a artat aceea!i expresie atunci c%nd iai spus c nu pot mer&e la ea
casa prietenului lui "n acea sear, pentru c ai nevoie de ea si #a#0stea
6ratele mai mic "n timp ce tu si sotul tau a participa la o #rusc
numit "nt%lnire vecintate. E suprat pe tine pentru frustrant ei
planuriI 4el mai pro#a#il, dar ea ar putea ; suprat pe ea "ns!i pentru "n&ri5irea at%t
de
prea multe despre el. 4um ai rspunde depinde de natura
relatia ta cu ;ica ta, personalitatea ei !i a ta, !i
antecedente de relaia ta cu ei. 4u toate acestea, eu cred c exist
motiv mai mult de a face cu furia ei dec%t ar ;, "n &eneral, at%t "n
situaie de lucru. 3sta nu "nseamn c ar tre#ui s comenteze pe ea
furie, sau contesta dreptul s ;e suprat. Dimpotriv, te
sar putea simpatiza cu frustrare !i explica "n continuare de ce
Reuniunea este at%t de important, !i cum, pentru c ai avut nici o noti;care, v
a tre#uit s fac aceast impunere. Dac acesta este consecina, apoi ei
furie a facut trea#a. 3cesta a adus o infraciune "n atenia dumneavoastr, s
!tii c era important, !i teau condus s rspund prin explicarea
circumstanele. 3i putea mer&e mai departe !i spune cum va face
este de p%n la ei "ntrun alt mod.
(ri de c%te ori vedei o expresie emoional care persoana nu
nu exprima, de asemenea, "n cuvinte, v a,ai "ntrun sens av%nd informaii c
persoana nu a recunoscut, pentru care persoana nu are
asumat responsa#ilitatea. )upervizatului "n exemplul lucru ar putea ;
face tot ce poate pentru a controla furia lui. +u nu va face ca mai usor de
confruntarea cu el despre asta. ntrun mediu de afaceri ar putea s nu vrea
s trateze direct cu furie un supervizatului, "n special cu cineva
care nu este avansat. Desi&ur, ar putea ; cineva care te
"nc sper c va avansa, !i ar putea exista unele #ene;cii de afacere
rea cu sentimentele sale, dar ai putea dori s se ocupe de ele mai t%rziu.
3 doua zi, ai putea spune, "Xtiu c a fost o veste proast, !i eu
se a!teapt ca aceasta a fost dezam&itor. 3m avut impresia c sau suprat ]it
te stresa^, !i se "ntre# dacl va a5uta s vor#esc despre asta. "
( alt opiune ar ; s spunem, "3! ; #ucuros s vor#esc cu tine
acum sau mai t%rziu despre cum te simti despre asta. "Din nou, prin faptul c nu
folosind etic$eta furie, ce reduce posi#ilitatea de furie a ;
exprimat "ntrun fel, el ar putea re&reta, dar v dau, de asemenea, el ocazia
pentru a vor#i despre preocuprile sale atunci c%nd el se simte conforta#il face
acest lucru. Dac
stii pe ;ica ta s ;e cineva care are un timp de &reu Aan
ferstrului furia ei, sar putea folosi o variant pe acest rspuns, oferindui
posi#ilitatea de a ale&e atunci c%nd ea vrea s vor#easc despre asta. 4uplurile pot,
de asemenea,
&si c doresc s ia act de furie, dar discuia rezerv cu privire la aceasta
pentru un moment ulterior speci;cat c%nd exist mai puin pro#a#il ca furie
va &enera cuvinte 5i&nitoare, rspunsuri furioase, sau defensive.
Noi de multe ori c !tim de ce cineva a devenit furios cu
ne, dar versiunea noastr de nemulumire nu poate potrivi altor per
Tersiunea ;ul lui. Evit%nd "n acela!i timp ceea ce face duce suprat pe cineva
pentru a
resentimentele, construirea unei restante de pro#leme, foarte rar cazul "n care
pro#lema
; tratate atunci c%nd una sau am#ele persoane sunt "n cldura de furia lor.
Dac este at%t de ur&ent "nc%t aceast c$estiune tre#uie s ;e a#ordat la o dat,
!il
nu poate ; am%nat p%n la un moment mai rece, atunci este important
c at%t oamenii "ncearc s ;e si&ur c au trecut de refractare
perioad. n caz contrar, discuia este o#li&at doar pentru a alimenta furia,
Nu se concentreze asupra a ceea ce este !i cum poate ; rezolvat.
3cesta poate ;, de asemenea, important s se recunoasc !i s ia "n considerare
modul "n care diferite
situaie poate ; atunci c%nd alimentarea este inversat din exemplele /
au discutat. ) presupunem c au fost supervizatului care tocmai a "nvat
care nu au primit promovarea, !i atunci c%nd suprave&$etorul a spus
aceasta, ea a artat o expresie furioas. Este, pro#a#il, ea este suprat pe
tu, dar ea ar putea ; suprat cu ea despre a ; "n loc de
o#li&aia de a furniza astfel de vesti proaste, sau la altcineva din (r&anizare,
ation. n orice caz, un su#ordonat "n cele mai multe or&anizaii nu
#ene;ciaz de dreptul de a comenta pe m%nia unui superior lui. 4el mai mult
ar putea ; dreptul de a spune, dup care "!i exprima dezam&irea dumneavoastr,
este
ceva de &enul, "miar aprecia oportunitatea de a "nva de la
te, la un moment dat voi le consider adecvate, cu privire la orice am putea avea
face c tu sau or&anizaia a nemulumit. "/deea aici este
nu pentru a etic$eta furie, dar sl recunoasc !i s arate interes pentru
feed#ackul, "n timp ce face mai u!or pentru suprave&$etor de a am%na spun
despre asta pana la un moment "n care ea nu se simte furios.
+ot ceea ce am su&erat ce s fac atunci c%nd la faa locului o furie
Expresia se aplic la fel de #ine la expresii "n care nu sunt si&ure
dac expresia este u!oar furie, furia controlat, sau furie, care este
doar "nceputul Upoze ., A !i /K. )in&ura diferen este c, dac
au motive s cread c este m%nia, care este doar "nceputul, s spunem doar
"n&ustarea a #uzelor prezentate "n ima&ini 8 !i -, avei mai mult
de o oportunitate de a lua "n considerare dac ar putea exista ceva ce
ar putea face sau spune c ar "ntrerupe furie "nainte de a se mai puternic.
Expresia se arat "n foto&ra;e 4, redus, trase, "mpreun
sprancene, merit comentariu special. 3i vzut o alt versiune a acestei
aciune "n femeia de la st%n&a femeii Noua .uinee
care a fost #ttor la oc$i la mine. De!i acesta poate ; un semn de foarte u!oar
furie, ea poate, de asemenea, s apar "n multe situaii di;cile. Dac cineva
este de ridicare ceva &reu, sau "ncercarea de a rezolva o pro#lem de matematic
di;cile,
8em, poate ; #ine prezentate aceast aciune. 3cesta poate ; indicat cu di;cultate
de aproape orice fel. Dac vor#ii !i cealalt persoan arat
aceasta pentru un moment, acesta poate ; un semn c el sau ea nu destul
"nele&e ceea ce spui, sau tre#uie s lucreze din &reu pentru a urmri
linia de conversaie. 3cesta poate ; un semnal util, care ar tre#ui
explica ceea ce se spune "ntrun mod diferit.
Nu am putut explica tot ceea ce ar tre#ui s ;e luate "n considerare atunci c%nd la
faa locului
o expresie furie. Exemplele mele sunt menite doar s su&ereze c
exist multe posi#iliti, !i unele rspunsuri sar putea lua "n considerare.
4are sunt aplica#ile va depinde de cine tine si alte persoane
sunt, !i de speci;cul situaiei. Desi&ur, o mare parte din ceea ce am
au su&erat despre cum s reacioneze atunci c%nd am remarcat o alt persoan
m%nia nu este ferm sta#ilit de cercetare. 3m contrazis ideile
predominante "n urm cu c%iva ani c noi ar tre#ui s "nvee cum s lupte corect, dar
nu evita lupta. Propria mea experien su&ereaz c acest lucru este mai mult
dec%t poate ; a!teptat de la cei mai muli oameni, !i nu este neaprat cel mai #un
sau cel mai si&ur mod de a face cu ceea ce &enereaz furie.
Pl%n&erile tre#uie s ;e luate "n considerare, dar nu, am su&era, "n cldura de
furie.
-
)urpriz
!i +eama
)urpriza este mai scurt dintre toate emo
caii, care dureaz doar c%teva secunde, cel mult. ntro surpriz clip
trece ca ne dm seama ce se "nt%mpl, iar apoi fuzioneaz surpriza
"n fric, amuzament, de relief, furie, dez&ust, !i a!a mai departe, "n funcie de
asupra a ceea ce a fost c nea surprins, sau poate ; urmat de nici un emo
+/(N la toate, dac vom sta#ili c evenimentul a fost surprinzator de nici consecine
secven. Este rar pentru a vedea o foto&ra;e de surpriz. Deoarece este
nea!teptat !i experiena este scurt, un foto&raf este rareori
&ata pentru a tra&e !i c$iar dac el este c nu poate ; su;cient de rapid pentru a capta
o dat se "nt%mpl ceva nea!teptat. 6oto&ra;i de pres, de o#icei,
arata surpriz recons;nit sau puse.
Ne' 2ork Post foto&raf 8ou 8iotta a dat acest cont de
cum el a fost capa#il de a o#ine aceast foto&ra;e premiat de dou sur
oamenii apreciateM
"3m primit un apel de a mer&e pe la aceast cldire "n care o femeie a fost a face
o cascadorie de promovare. 3m a5uns t%rziu, a!a cum ea a fost ridicat la
partea de sus a cldirii, in%nduse de un ca#lu cu dinii. 3m pus un
lentil lun& pe camera mea, !i am putut vedea c a fost o privire "ncordat
fata ei. 4orpul ei a fost de ;lare "n 5urul. 3m vzuto pierde aderenta pe ea !i
a urmato 5os, ca tine care acoper o curs de cai sau de un alt
aciune. 3m luat o ima&ine ".
Din fericire, femeia "n aceast foto&ra;e a supravieuit, de!i "n scdere
treizeci !i cinci de metri pe scanduri de lemn sia rupt am#ele "nc$eieturi !i &lezne
!i rnit coloanei verte#rale ei. /nteresul nostru, cu toate acestea, este "n emoie
simit
de cele dou cole&ii cu care se confrunt aparatul de foto&ra;at. )urpriza poate ;
declan!at numai
de un eveniment #rusc nea!teptat, a!a cum sa "nt%mplat aici. 4%nd o nea!teptate,
Evenimentul anticipat a desf!oar "ncet, nu sunt surprins. +re#uie s ;e #rusc,
!i tre#uie s ;m pre&tii. (amenii care au vzut cderea cascadoare
a avut nici un avertisment, nici o idee "nainte de timp de ceea ce urma s se
"nt%mple.
4u ani "n urm, c%nd am predat prima studenti medicale cum s "nelea&
!i s recunoasc emoiile, a! "ncerca s trezeasc un alt emo
+/(N la ;ecare reuniune de clas. Pentru a surprinde, am avut o dat o #urta
dansator emer&e din spatele unui ecran, !tanare picioare !i zn&nitor
c$imvale de&etul ei. Ea nu ar ; fost surprinztor dac ea a avut
vin pe scena de la un clu# de noapte care ofer dans turcesc, dar "ntrun
clasa de scoala medicala a fost scoase din context, !i #rusc ei !i
3spectul z&omotos declan!at o surpriz.
Nu avem prea mult timp pentru a mo#iliza eforturile noastre "n mod deli#erat
Pentru a &estiona comportamentul nostru atunci c%nd suntem surprin!i. 4 rareori
este o
pro#lema dac nu suntem "ntro situaie "n care nu ar tre#ui s ;e sur
apreciate. De exemplu, dac neam pretins s !tiu totul despre ceva,
!i am reaciona cu surprindere atunci c%nd o caracteristic near ; !tiut despre
este #rusc, nea!teptat dezvluit, atunci ar putea ; evident c
au fost susin%nd mai mult dec%t suntem de fapt cunoscut. ntro sal de clas un
elev
ar putea pretinde a ; citit lecturile opionale care au fost atri#uite,
atunci c%nd, de fapt, ea nu are. )urpriza ei atunci c%nd profesorul dezvluie unele
lucru destul de nea!teptat "n aceste lecturi ar putea trda minciuna ei.
*nii cercettori emoie nu consider surpriza s ;e o emoie
deoarece, spun ei, nu este nici plcut, nici neplcut, !i ei pretind
c toate emoiile tre#uie s ;e una sau alta. Nu sunt de acord, cred sur
ridica cu p%r&$ia se simte ca o emoie de cei mai muli oameni. n acel moment sau
dou
"nainte de a ne da seama ce se intampla, "nainte de a trece la un alt
emoie sau o emoie, surpriz se pot simi #ine sau ru. *nele
oamenii nu doresc s ;e surprins, c$iar dac acesta este de un eveniment pozitiv.
Ei le spun oamenilor s nui surprindem. 3lii place s ;u sur
apreciate, ele las "n mod deli#erat multe lucruri neplani;cate, astfel "nc%t acestea
pot experimenta de multe ori nea!teptate. Ei caut experiene "n care
este foarte pro#a#il c va ; surprins.
Propria mea "ndoial cu privire la dac surpriza este o emoie rezult din
faptul c sincronizarea sa este ;xat. Z surpriz nu poate dura mai mult de c%teva
secunde cel mult, ceea ce nu este at%t pentru oricare dintre celelalte emoii. Ei
poate ; foarte scurt, dar ele pot rezista, de asemenea, mult mai mult. 6rica, care
de multe ori urmeaza surpriza, poate ; extrem de scurta, dar poate, de asemenea,
suporta
pentru un timp destul de lun&. 4%nd a tre#uit s a!tepte timp de c%teva zile pentru a
"nva
de rezultatele unei #iopsii sau nu am avut cancer, !i dac da,
4%t de departe #oala a pro&resat, am avut perioade lun&i, lun&i de
fric. Nu imi era frica de a celor patru zile am a!teptat, dar au existat
perioade de recurente "n care mam simtit frica de multe secunde, iar unele
ori de minute. Din fericire, #iopsie a fost ne&ativ. 3poi mam simit
de relief, o emoie plcut pe care am discutat "n capitolul G.
B cred c are sens s se includ o surpriz "n discuia noastr de emo
caii, doar menion%nd c acesta are propriul special caracteristico ;x,
Z *n alt motiv s se "ntre#e dac surpriza este o emoie este e!ecul meu, a!a cum este descris "n capitolul B, la
&si c noua .uineeaam studiat putea distin&e de fric. 4%nd leam spus povestea despre
fric, ei au fost la fel de pro#a#il pentru a ale&e surpriza ca frica foto&ra;a. 4%nd li sa spus sur
Povestea premiu, au fcut ale&e fata surpriz mai des dec%t oricare dintre ceilali. ntrun alt studiu nea spus
le pove!tile !i lea cerut sl arate pe fata lor, pentru a pune emoiile. 3poi am artat aceste
pune la studenti americani. 3mericanii recunoscut expresii de furie, dez&ust, triste
Ness, !i fericire, dar atunci c%nd arat, ;e se tem de un nou .uineea sau surpriz prezint, ei au fost la fel
pro#a#il s se team sau surpriz apel. Nu pot s explic de ce au avut loc aceste pro#leme. 6aptul c aceast
Pro#lema a avut loc, !i c atunci c%nd cole&ul meu Qarl Aeider "ncercat aceste sarcini cu un alt nou
.rupul de .uineea au fost, de asemenea, pro#leme similare cu surprindere, ridic "ndoieli cu privire la c%t de #ine
surpriza este
distin&e cu adevrat de fric.
durat limitat. 6iecare dintre emoiile care leam considerat p%n acum, de
asemenea,
are propriile sale caracteristici unice. +risteteaa&onie este unic "n cel puin
dou moduriM Exist dou pri la aceast emoie c de multe ori alternativ,
)entimentul a demisionat de tristee !i a&onia a&itat, !i aceast emoie
poate dura mult mai mult dec%t altele. 6uria difer de toate celelalte emo
9// "n ;ind cel mai periculos pentru alii, din cauza potenialului
pentru violen. Xi vom vedea c dispre, dez&ust, !i muli
tipuri de #ucurie au caracteristici nu "mprt!it cu oricare dintre
alte emoii. n acest sens, ;ecare emoie are propria poveste.
n timp ce surpriza este o emoie, tresrire nu este, de!i muli oameni
folosesc acest cuv%nt alternativ cu surprindere. Ei nu uita
acela!i, expresia tresarire este exact opusul de surpriza
expresie. 3m tras un pistol &ol pentru a declan!a tresrire "n neavizat mea
cercetare su#5ects.B 3proape imediat oc$ii "nc$i!i ermetic U"n
surprinde au desc$is lar&K, spr%ncenele lor redus U"n surpriz oc$i
)pr%ncenele sunt ridicateK, !i #uzele lor "ntinse "ncordat U"n surpriz maxilarului
)e desc$ideK. n toate celelalte expresii emoionale, mai
Expresia extrem seamn cu o expresie moderat de emoie,
arat contractii musculare mai intense. 6ur0 este un mai intens
expresie de furie, teroare dec%t teama, etc Diferena "n
expresii speriat !i surprins implic faptul c sunt surprins nu este
pur !i simplu o stare mai extrem de surpriz.
+resarire difer de la o surpriz "n alte trei moduri. n primul r%nd, sincronizarea
de tresarire este c$iar mai limitat dec%t surpriza, expresia
este "ntotdeauna o#serva "n un sfert de secund !i este de peste "ntro 5umtate
de o secund. Este at%t de repede c, dac clipi v va ; dor de a vedea unele
unul e tresrire. -omentul nu este ;xat "n orice emoie. n al doilea r%nd, ;ind
ia spus sunt pe cale de a ; surprins de un z&omot foarte puternic reduce, "n
cei mai muli oameni, amploarea reaciei, dar nul elimina.
+u nu poate ; surprins dac !tii ce se va "nt%mpla. 3l treilea,
nimeni nu poate in$i#a reacia tresarire, c$iar dac unul este spus exact
c%nd va avea loc un z&omot puternic. 4ei mai muli oameni pot in$i#a toate, dar
su#tile semne de emoie, mai ales dac acestea sunt pre&tite "nainte de
timp. +resarire este un re,ex ;zic, mai de&ra# dec%t o emoie.
8e&end cu foto&ra;a extraordinar la pa&ina BC> spune,
"n luna mai, un camion militar care transport peste o sut de tineri, keeled
Peste )u# sarcin de mare "n )ura#a0a, East 1ava. Pasa&erii
au fost susintorii locale 6oot#all 4lu# Perse#a0a, care sau #ucurat
o casa plim#are &ratuit !i ,utur%nd stea&uri pentru a cele#ra victoria ec$ipei lor.
4amionunul din douzeci !i patru puse la dispoziie de ctre un militar com
-anderrsturnat dup doar un kilometru. -a5oritatea pasa&erilor
a scpat nevtmat, dar doisprezece dintre ei a tre#uit s ;e internat "n spital cu
leziuni minore. "6rica este a;!at pe feele acestor tineri, ma5oritatea
"n mod clar pe conductorul auto. n cazul "n care foto&ra;a a fost luat o clip
mai devreme, am ; vazut surpriza pe feele lor, cu excepia cazului "n camion
a "nceput s se "ncline peste "ncet.
3u fost mai mult de cercetare pe fric dec%t orice alt emoie,
pro#a#il pentru c este u!or de a st%rni frica "n aproape orice animal,
inclusiv !o#olan Uo specie preferat pentru cercettori, deoarece acestea sunt
ieftin !i u!or de "ntreinutK. 3meninare, ;e ;z
i4al sau daune psi$olo&ice, caracterizeaz toate declan!eaz frica, tematice !i
variaii. +ema este pericol de daune ;zice, !i variaii pot
;e este de natur s ne fac ru "n orice fel, dac tot ceea ce am "nvat
ameninri ;zice sau psi$olo&ice. 3!a cum este o constr%n&ere ;zic
ne"nvai de declan!are pentru m%nie, nu sunt ne!tiutori declansatori de teamM
ceva arunc%nd prin spaiu mai repede, ceea ce ne va lovi, dac vom
Nu ra, pierderea #rusc a spri5inului, astfel "nc%t s cdem prin
spaiu. 3meninarea de durerea ;zica este un tri&&er ne"nvai de fric,
De!i "n momentul de durerea in sine nici o teama poate ; simtit.
Tederea de serpi ar putea ; un alt, de declan!are universal neinvatat.
3mintiiv de studii de ($man c am descris "n capitolul B, care
au artat c suntem #iolo&ic pre&tii pentru a deveni mai fric de
forme reptiliene dec%t arme sau cuite. 4u toate acestea, un numr su#stanial de
per
plcint nu par s ;e fric de !erpi, exact opusul, de care se #ucur
contactul ;zic c$iar cu !erpi venino!i. )unt tentat s su&ereze
c a ; "ntrun loc foarte mare "n care un pas &re!it ar putea duce la o scdere este
un alt declan!a ne"nvai. 3m fost "ntotdeauna fric de astfel de situaii,
caii, dar aceasta nu este o teama de declan!are pentru un numr su#stanial de
persoane.
Poate c nu exist nici o fric "nnscut stimul prezent "n toat lumea. 3colo
"ntotdeauna sunt c%iva oameni care nu arat ceea ce vedem "n aproape ;ecare
nimeni altcineva, indiferent dac acesta este "n stimul care c$eam nici o emoie,
sau
"n rspunsul emoional mai comune. /ndivizii difer "n aproape
;ecare aspect al comportamentului uman, !i emoiile nu fac excepie.
Putem "nva s se team de aproape nimic. Nu exist nici o "ntre#are
+/(N c unii oameni se tem de lucruri pe care, de fapt, nu prezint nici un pericol,
cum ar ; teama unui copil de "ntuneric. 3dulti, precum si copiii, pot avea
temeri nefondate. De exemplu, ;xarea electrozilor pe pieptul cuiva
pentru a masura activitatea cardiaca Uun EQ. sau electrocardio&ramaK poate alarma
oameni care nu !tiu c "nre&istrrile aparatului, dar nu
livra activitate electric. (amenii care cred c vor ; !ocai va
experien real, de!i ne"ntemeiat, frica. Este nevoie de o #inedezvoltat
capacitatea de compasiune la respect, simt simpatic fa, !i
reasi&ura cu r#dare pe cineva care se teme de ceva de care suntem
nu se tem. n sc$im#, cele mai multe dintre noi respin&e astfel de temeri. Nu avem
nevoie s
simt teama altei persoane sl accepte !i de a a5uta alte persoane fa
cu su sau frica. 3sistente medicale #une "nele&e frica lor de pacientiW msur
pentru a vedea perspectivele de pacienti, ei sunt capa#ili si lini!teasc.
Putem face aproape nimic sau nimic atunci c%nd ne este fric,
"n funcie de ceea ce am "nvat "n trecut cu privire la ceea ce se poate
ne prote5a "n situaia "n care ne a,m. )tudiile de
alte animale, !i ceea ce &sim "n cercetarea privind modul in care oamenii sunt
corporale pre&tii s acioneze, su&ereaz c evoluia ar putea favoriza dou foarte
diferite aciuni, ascunde !i fu&. n timpul teama, s%n&e duce la
musc$ii mari "n picioare, pre&tindune pentru a ,ee.> 3sta nu
"nseamn c vom fu&i, doar ca evolutia a pre&titne s facem ceea ce
a fost cel mai adaptive "n trecutul istoric al speciei noastre.
-ulte animale con&ela prima atunci c%nd se confrunt cu un pericol, cum ar ; un
potenial prdtor, pro#a#il pentru c scade pro#a#ilitatea
c acestea vor ; o#servat. 3m vzut acest lucru atunci c%nd am a#ordat un &rup de
maimue "ntro cu!c mare. 4ele mai multe dintre maimute "n&$eat ca mam apropiat,
"n
un efort de a evita detectarea. 4%nd mam mutat mai aproape, astfel "nc%t
direcia de privirea mea a fcuto clar pe care maimuta am fost "n cutarea
la, care maimu apoi a fu&it.
Dac nu se con&ela sau fu&i, rspunsul urmtorul cel mai pro#a#il este de a
devenit furios la orice ameninat us.@ Nu este mai puin frecvente de a
Experienta fricii !i furiei "n succesiune rapid. Nu exist nici un anumit sci
dovezi tiini;ce cu privire la dac suntem capa#ili de a experimenta dou
emoiile "n aceea!i clip, dar "n practic nu conteaz. Putem
alterneaz "ntre fric !i furie Usau orice alte emotiiK at%t de rapid
c sentimentele fuziona. Dac persoana ne amenin pare a ; mai
puternic, este foarte pro#a#il s se simt frica, mai de&ra# dec%t furie, dar putem
"nc,
la momente, sau dup ce a scpat, s ;e suprat pe persoana care ameninarea
ru dedurizatb. )ar putea ;, de asemenea, furios cu noi "n!ine pentru a deveni fric,
"n cazul "n care credem c ar tre#ui s ; fost "n msur s se ocupe de situaia
fr fric. Pentru acela!i motiv pentru care poate ; dez&ustat cu noi "n!ine.
*neori, nu este nimic ce putem face atunci c%nd se confrunt cu o mare
ru!ofer de camion "n )ura#a0a foto&ra;e este "n aceast situaie.
)pre deose#ire de oameni care stau pe partea de sus a camionului care ar putea
concentra lor
atenia asupra cum s sar, el nu putea face nimic, dar ameninarea de
ru a fost mare. 4u toate acestea, ceva foarte interesant se "nt%mpl atunci c%nd
noi sunt capa#il s fac fa cu o ameninare imediat, severa, care este
)ituaia oamenii de pe partea de sus a auto#uz experimentat. Neplcut
senzaii !i &%nduri care caracterizeaz frica nu pot ; expe
in,uenate, ci constiinta near putea concentra asupra sarcinii la "ndem%n,
a face fa ameninrii.
De exemplu, atunci c%nd mam dus mai "nt%i la Papua Noua .uinee "n BGFN, am
a tre#uit s c$arter un avion cu un sin&ur motor sa ma ia pe ultima etap a
cltoria mea la o pist de aterizare misionar, din care a! mer&e
"n satul unde miar ; de via. De!i de atunci am luat
multe z#oruri ctre mai multe pri diferite ale lumii, am rmas un pic
fric de z#or, nu su;cient pentru a putea s se relaxeze, s nu mai vor#im somn,
c$iar
pe un drum lun&. 3m "n&ri5orat nevoie s ia un sin&ur motor
plan, dar nu a existat nici o ale&ere, nu au existat drumuri la care am fost
mer&e. Dup ce am fost "n aer, optsprezece ani, pilot <us$,
alturi de care am fost !edinei "n avion cu dou locuri, ma informat
c oamenii de la sol lau transmis prin radio c roile au czut
pe avion la decolare. 3 tre#uit s se "ntoarc, a spus el, !i &lisai "n
murdrie pe partea lateral a pistei. Pentru ca planul ar putea prinde
foc la impact, el mia spus c ar tre#ui s ;e pre&tite pentru a sari. El
ma instruit pentru a desc$ide u!or u!a pentru a preveni #ruia5
pe impactul c%nd am aterizat, care mar putea "mpiedica s
+in& afar. -ia spus s ;e atent s nu lsai lea&n usa com
complet desc$is, de atunci sar putea ; dat afar. /nutil s spun, acolo
au existat centurile de si&uran.
3!a cum am incercuit aerodrom pre&te!te s aterizeze, mam simtit nici o
neplcut
senzaii !i nu a avut &%nduri "nfrico!toare despre posi#ila mea
Doom. n sc$im#, mam &%ndit c%t de uimitor a fost c a venit
P%n "n prezent, au cltorit pentru mai mult de dou zile, !i acum mai puin de
o ora de la destinaia mea nul face. )e prea ridicol, nu
"nfrico!toare, "n procesulver#al "nainte de cras$aterizat. 3m privit cum
#ri&ada de pompieri a scos pe pista de aterizare a saluta "ntoarcerea noastr, ca
am rupt "n murdrie, am apucat m%nerul u!ii str%ns, pstr%nd
u!a "ntredesc$is, dar nu complet desc$ise. 3poi a fost de peste. Nici un foc,
moartea !i
pre5udiciu au fost evitate. n termen de cincisprezece minute am ; descrcate meu
de viteze din planul &rav avariat, punel "ntrun alt plan, !i
decolat. Dintro dat, am simit "n&ri5orat de faptul c aceast scen va ;
re5ucat, literalmente, !i de data asta nu miar face.
Deoarece experiena mea cras$aterizare, am intervievat pe alii
care, de!i "n pericol extrem, nu am experienta neplacuta )en
zaiilor !i &%nduri. 4eea ce distin&e experienele lor !i a mea
la situaii periculoase "n care a fost simit frica este dac sau nu
orice poate ; fcut pentru a face fa cu pericolul. Dac este a!a, atunci se tem
nu ar ; fost simit. Dac nu, "n cazul "n care nu este nimic de fcut dec%t s a!tepte
s
vedea dac unul supravieuie!te, atunci oamenii sunt suscepti#ile de a simi
teroarea. Dac nu am avut
a tre#uit s se concentreze asupra consider%nd c u!a "ntredesc$is avion,
"ncordat, &ata s sar, cred c a! ; fost "n&rozit "n timpul
accident de aterizare. 3ceasta este atunci c%nd nu putem face nimic ca suntem cel mai
pro#a#il de a experimenta teama cea mai cople!itoare, nu c%nd suntem
axat pe dea face cu o ameninare imediat.
4ercetarile recente au descoperit trei moduri "n care frica difer
"n funcie de faptul dac ameninarea este imediat sau iminent. Z n primul r%nd,
altfel rezultatul ameninrilor "n comportament diferitM pericol imediat
de o#icei duce la aciune Ucon&elare sau de z#orK, care se ocup cu ameninarea,
"n timp ce v facei &ri5i cu privire la o ameninare iminent duce la vi&ilen sporit
!i tensiunea muscular. n al doilea r%nd, ca rspuns la o ameninare imediat
este de multe ori anal&ezic, reduc%nd senzatii de durere, "n timp ce v facei &ri5i cu
privire la o
ameninare iminent mre!te durere. Xi ultimul, exist unele dovezi care
su&ereaza ca o ameninare imediat !i o ameninare iminent ;ecare
implic diferite zone ale creierului activit0.J
Panic st "n contrast puternic cu rspunsul unei persoane la un
ameninare imediat. )cris acest capitol a fost "ntrerupt c%nd am avut
a supus unei interventii c$irur&icale a#dominale pentru a elimina o parte din colon. Eu
simit nici o team, p%n la data de c$irur&ie a fost pro&ramata. 3poi, "n timpul
rea celor cinci zile "ntre data ;ind sta#ilite !i de tipul interveniei c$irur&icale
fcut, am avut o serie de atacuri de panica. -am simit frica extrema,
di;culti de respiraie, !i rceal, !i am devenit cu totul preocupat
cu evenimentul temut. 3!a cum am menionat "n capitolul C, am avut
intervenii c$irur&icale ma5ore treizeci ani mai devreme, !i din cauza unei &re!eal
medical
experien extrem unrelieved durere, fara medicatie, asa ca am avut un motiv
s se team mer&e din nou "ntro sal de operaii. 3ceste panic
3tacurile durat oriunde de la zece minute p%n la c%teva ore. Pe
zi am raportat "n spital pentru operatie, cu toate acestea, mam simit nici o
panic sau teama de orice fel, de acum am fost a face ceva despre asta.
6amilia de experiene teri#ile se pot distin&e din punct de vedere
de trei factoriM
V
V
V
Nate
intensitate, c%t de sever este ru, care este ameninatI
sincronizare, este ru imediat sau iminentI
copin&acolo sunt aciuni care pot ; luate pentru a reduce sau "nltur
ameninareI
Z *nii cercetatori folosesc termenul anxietate pentru a se referi la rspunsul la o ameninare iminent, o trstur de
personalitate,
sau o tul#urare emoional, freza "mi rezerv termen anxietate pentru a descrie o stare de spirit.
Din pcate, nici o cercetare a luat "n considerare toate cele trei factori la
o dat, ceea ce face di;cil s !tie exact care tip de fricos expe
rien a fost studiat. )tiri foto&ra;i de fric oferi unele
indicii, dezvluind multe ori intensitatea de ameninare, dac este ime
diate sau iminent, !i potenialul pentru a face fa. n auto#uz foto
&ra;c, putem presupune !oferul se simte teroarepericolul este
intens !i el nu poate face fa, prins "n auto#uz !i nu pentru a sari
&ratuit. Expresia facial !oferului este una am identi;cat ca universal
de teama. *nii dintre cei care se confrunt cu ameninarea, cele din
mi5locul de 5umpin& sau pre&tirea pentru a sari, nu arat acest lucru ex
)ion dar arat mai mult de o privire atent, concentrat, pe care #nuiesc
caracterizeaz se confrunt cu o ameninare imediat. 6oto&ra;ile de per
P8E anticip%nd o ameninare arat o expresie similar, dar mai puin
intens dec%t teroare !ofer de auto#uz lui.
4%nd ne simim orice tip de team, atunci c%nd suntem con!tieni de a ;
fric, este &reu s se simt altceva sau &%ndi la nimic altceva pentru
un timp. -intea !i atenia noastr se concentreaz asupra ameninrii. 4%nd
exist o ameninare imediat, ne concentrm p%n c%nd lam eliminat, sau
dac vom descoperi c nu putem, sentimentele noastre se pot transforma "n teroare.
3nticipat
rea ameninare poate monopoliza, de asemenea, con!tiina noastr pentru
perioade lun&i de timp, sau aceste sentimente pot ; episodic, se "ntoarce
din timp "n timp, de rupere "n &%ndurile noastre atunci c%nd avem dea face
cu alte pro#leme, a!a cum a fcuto "n acele zile c%nd am a!teptat s
a,a rezultatele #iopsie. 3tacurile de panica sunt "ntotdeauna episodic, "n cazul "n care
acestea au fost de a continua nea#tut de zile, experienta ar putea ; at%t de
de#ilitante ca persoana panica ar muri de epuizare.
( ameninare imediat de ru concentreaz atenia noastr, mo#ilizarea
ne pentru a face fa cu pericolul. Dac vom percepe o ameninare iminent, nostru
v facei &ri5i despre ceea ce sar putea "nt%mpla ne poate prote5a, ne avertizeaz,
fc%ndu
ne mai vi&ilent. Expresiile faciale atunci c%nd suntem "n&ri5orai
daune iminente, sau "n&rozit dac ameninarea este &rav, informeaz altele
ca o ameninare este ascuns, avertizeaz ei de a evita un pre5udiciu sau de recrutare
i pentru a ne a5uta s se ocupe cu ameninarea. Dac ne uitm "n&ri5orat sau speriat
atunci c%nd cineva ne ataca sau este pe cale s ne atace, care poate provoca
atacatorul s se retra&, mulumit de faptul c nu vom urmri "n continuare
oricare ar ; provocat atacator. UDesi&ur, care nu pot ; "ntotdeauna
rezultat. *n atacator caut o victim u!oar poate interpreta o
expresie fricos ca un semn c nu vom lupta din nou !i va ; E3)
/82 dep!i.K )emne de panic noastre ar tre#ui s motiveze pe alii pentru a a5uta sau
reasi&ura noi.
Nucleul de team este posi#ilitatea de durere, ;zic sau psi$ic,
dar durerea in sine nu este considerat de ctre orice teoretician emoie sau cercettor
s ;e o emoie. De aceea, unii ar putea "ntre#a, este durerea nu o emoieI Ea
cu si&uran poate ; un sentiment foarte puternic care se concentreaz atenia
noastr. )ilvan
Rspunsul +omkins la aceast "ntre#are, scris acum patruzeci de ani, este "nc un
unul #un. Durere, a spus el, era prea speci;c pentru a ; o emoie. 4u multe
tipuri de durere !tim exact undel doare. Dar unde sunt furie,
team, "n&ri5orare, teroare, sau tristee H a&onie situat "n corpul nostruI 4a erotic
sentimente, atunci c%nd ne simim durerea, facem nici o &reseala Udac nu este
prevzut
durereK, despre care o simim. Dac am tiat la de&et noastr, nu ne freca nostru
cot pentru a calma durerea, mai mult dec%t suntem fr discriminare cu privire la
care pri ale corpului nostru dorim s stimuleze atunci c%nd suntem sexual
excitat. Durere !i sexul sunt at%t de extraordinar de important, !i ne simim
multe emoii despre ei, dar ei nu sunt emotii.
-ai devreme "n acest capitol, atunci c%nd se discut surpriz, am spus c unele
oamenii se #ucur c a fost surprins. 6iecare dintre a!anumitele ne&ativ emo
pot ; fcute pozitiv, "n sensul c unii oameni se #ucur EPPER/EN+3
rea ei. UDe aceea cred c este "n!eltoare doar pentru a "mpri
emoii "n pozitive !i ne&ative, a!a cum fac muli teoreticieni emoie.K
*nii oameni de fapt, par s se #ucure de sentimentul temut. Romane !i
;lme care oamenii sperie sunt foarte populare. 3m a!ezat "n ;lm
aters "ntors de pe ecran pentru a viziona feele de pu#lic
!i am vzut v facei &ri5i, uneori c$iar teroare, "mpreun cu #ucurie. n nostru
cercetare, am aratat oamenilor scene de ;lm de &roaz "n timp ce au stat
sin&ur "ntro camer, expresiile lor, "nre&istrate cu un video de ascuns cam
er. 3m descoperit ca cei care sunt a;!ate pe ecran fata fricos
nu doar expresia, ci, de asemenea, cre!terea ;ziolo&ieritmului cardiac
!i s%n&e mer&e la musc$ii mari "n picioare, de a ; fearful.C
)ar putea ar&umenta c ace!ti oameni nu sunt cu adevrat "n pericol, !i
ei !tiu c nu vor avea de suferit. Dar exist oameni care mer&
dincolo de indirect, care caut experiene "nfrico!toare, care c$iar se #ucura
risca moartea "n sport le urmresc. Nu !tiu dac e team c
se #ucur, sau emoie adesea asociate cu luarea unor astfel de riscuri,
sau de relief !i m%ndria "n realizarea lor, se simt dup aceea.
Exist, de asemenea, oameni care sunt exact opusul, pentru care fricos
sentimentele sunt at%t de toxic "nc%t acestea s ia eforturi extraordinare pentru a
evita sentimentul
ele. Pentru ;ecare emoie, exist oameni care se #ucur confrunt
emoiile !i opuse lor, oameni care nu pot tolera simt ei,
precum !i muli oameni care nu caut s experimenteze emoia, dar
care nu se &sesc experiena sa "n cele mai multe cazuri deose#it de toxice.
6iecare dintre emoii leam considerat p%n acum 5oac un rol "ntrun
starea de spirit mai de durat, care ar putea dura mai multe ore. 4%nd ne simim
trist pentru o lun& perioad de timp, suntem "ntro stare de spirit al#astru. 4%nd
suntem u!or
"nfuriat, "n cutarea pentru ceva despre care s devin furios, ne
sunt "ntro stare de spirit irita#il. Eu folosesc termenul de anxietate pentru starea de
spirit "n
care ne simim "n&ri5orat !i nu !tiu de ce simim "n acest felW
nu putem indica pe tr&aci. De!i ne simim ca !i cum suntem "n pericol,
nu !tiu ce s fac despre el, deoarece nu putem identi;ca ameninare.
4um ar ; starea de spirit al#astru, personalitate melancolic, !i depresie
le&ate de tristee, a&onie !i starea de spirit irita#il, personalitate ostil,
si violentei patolo&ice le&ate de furie, teama are stri de anxietate,
personalitati timid sau timid, !i o serie de tul#urari care lam descris
mai 5os. +imiditate extrem, de exemplu, se spune pentru a caracteriza aproximativ BC
la suta din population.F 3stfel de oameni sunt preocupai de modul "n care
ar putea s nu fac fa unor situaii sociale, care s evite contactul social
si au stima de sine, $ormoni de stres mici crescute, !i inima mare
Rata. Ele sunt, de asemenea, un risc crescut pentru inima disease.N (ne proeminent
cercettor, 1erome Qa&an, su&ereaz c prinii distin&e de o#icei
trei trasaturi teama le&ate de diferiteM prinii numesc copiii care evita per
P8E timid, cei care evita situaii nefamiliare timid, !i cei care
evita necunoscute alimentare ;nick0.D -uli cercettori distin&e dou
tipuri de timiditate, mai de&ra# dec%t treiM timizi con!tient de sine, care sunt
"n con,ict cu privire la posi#ilitatea de a a#orda sau de a evita strini !i noi sta
situaiile controversate, !i timide "nfrico!toare, care evita strini !i noi situations.G
Exist o serie de tul#urri emoionale "n care teama 5oac un
ma5ore role.B? 6o#iile sunt cele mai evidente !i, pro#a#il, cel mai #un
cunoscute, ele sunt caracterizate de teama de evenimente interpersonale sau situ
39/*N/8(R, de deces, rnire, #oal, de s%n&e, de animale !i de locuri de astfel de
ca mulimile, spaii "nc$ise, etc tul#urari de stres posttraumatic UP+)DK este
considerat a ; rezultatul de a ; fost "n pericol extrem, care
este urmat de reexperimentarea persistent a evenimentului traumatic !i
evit%nd evenimentele asociate cu trauma. P+)D este, de o#icei, "nsoite
"nsoite de di;cultate "n somn !i de concentrare, precum !i furios
iz#ucniri. 3tacurile de panica care apar "n mod repetat, sunt un alt emoional
afectiune care implica &ri5i sau teroare. Ele apar de multe ori fr aparate,
-otivul (R8 !i poate ; destul de incapacitante. 3nxietate patolo&ica este
"nc o tul#urare emoional care difer de anxietate normal
stri "n termeni de a ; mai recurente, persistente, si intens,
interfera cu astfel de sarcini de #az ale vieii, ca de lucru !i de dormit.
Recunoscnd 7rica 3n noi 3n ine
n capitolul tristee am su&erat ca uita la ima&inea de <et
+0e )$irle0 ar putea &enera sentimente triste "n vizualizator. Nu cred c
ce se "nt%mpl atunci c%nd ne uitm la oameni care arata furia, eu, de asemenea, nu
cred c se "nt%mpl atunci c%nd ne uitm la oameni care arata frica. 4u toate acestea,
da it un tr0. *itte la expresia !ofer de camion lui, iar "n cazul "n care "ncepe
pentru a &enera orice senzaii, le lasi sa creasca. n cazul "n care nu funcioneaz,
"ncercai
ima&in%nduv "n situaia lui, iar "n cazul "n care "ncepe s &enereze
senzaii, le lasi sa creasca.
Dac uita la ima&inea nu au de lucru, "ncercai s v amintii un moment "n
viaa ta atunci c%nd a existat o intens, pericol imediat, !i acolo
era nimic ce ar putea face pentru a reduce ameninarea. Poate c ai fost pe
un z#or cu avionul, iar vremea sa a&itat, !i sau )fd
den scade "n timpul #ule de aer. Pe msur ce "ncepe s!i aminteasc expe
ence, lsai senzaiile sa creasca.
Dac "ncercai s v amintii o scen din trecut nu au de lucru, apoi
incearca urmatorul exercitiuM
Imita mi crile faciale de fricaA BPosibil s ave i nevoie pentru a folosi o o4linda a
verifica dac vi se face mi crile corecteAC
D Ridica i pleoapele superioare la fel de mare ca tine poate5 i dac sunt 3n msur5
de asemenea5 u or tensionate de pleoapele inferioareF 3n ca<ul 3n care 3ncordarea pleoapele inferioare5
interferea<a cu ridicarea pleoapelor superioare5 apoi se concentre<e doar pe Rais*
rea pleoapele superioareA
D S pictur ma2ilarului deschis5 i 3ntinde bu<ele tale ori<ontal 3napoi
spre urechile voastreG 4ura ta ar trebui s arate ca ofer de autobu<
4uraA
D ac nu se poate face acest lucru dup ce a 3ncercat de cteva ori5 apoi lasa doar ma2ilarul
stau deschise i nu 3ncerca i s se 3ntind bu<ele tale ori<ontalA
D Cu pleoapele superioare a crescut la fel de mare5 deoarece acestea pot mer4e5 cu ochii
drept 3nainte5 ridica sprancenele la fel de mare ca tine poate5 3ncerca s vedem dac
pute i tra4e5 de asemenea5 sprancenele 3mpreun 3n timp ce v pstra i
sprncenele ridicateF dac nu po i face att5 atunci ine doar de sprncene
crescut cu pleoapele superioare ridicateA
Acorde o aten ie la sentimentele 3n fa a ta5 3n stomac5 3n ta
minile i picioareleA !erifica pe respira ie5 i dac fata ta
i minile simt rece sau caldA
Putei &si c m%inile o#ine mai rece, care "ncepe s
respira mai profund !i rapid, care "ncepi s transpiri, !i per
fondatori !i pro#a#il c te simi tremurturi sau restran&ere a musc$ilor de la dvs.
#rate si picioare. Xi sar putea simti fata sau corpul "ncepe s
muta "napoi "n scaun.
De o#icei, atunci c%nd sunt "n&rozii tu stii asta, dar tu nu poate ; la fel
familiarizat cu senzaiile care "nsoesc u!oar &ri5i, atunci c%nd
ameninare este "n viitor !i nu este sever. UEu cred c senzaiile
sunt similare cu teroare, dar mult mai puin intens. 4u toate acestea, nici o
cercetare
a fost "nc fcut pentru a vedea dac &ri5i !i teroarea sunt asociate cu di
experiene su#iective rite.K
) "ncercm acum pentru a evoca senzatii v simii atunci c%nd suntei 'or
#uie. 3mintiiv o situaie "n care ai fost anticiparea ceva
"nt%mpl duntoare, ceva ce nu ar ; un dezastru, dar 4ER
tainl0 ceva ce ar dori s evite. )ar putea ; "n&ri5orat
despre care au un dinte "nelepciune tras sau o colonoscopie efectuate.
n&ri5orare ar putea ; despre dac raportul ai scris va ;
evaluate ca ;ind foarte ca speri. 3i putea ; in&ri5orat cu privire la modul "n care
ai facut la examenul ;nal de matematica. 4%nd avei o astfel de experien,
ence "n minte, amintiiv c este "n viitor, pe care o anticipeaz,
iar la acest moment nu se poate face nimic pentru a preveni posi#ile
concentra rudin nou pe ceea ce senzaiile sunt pe care sa te simti in
fata si corp. Ele ar tre#ui s ;e o versiune mult mai sla# a
sentimente teroare.
Recunoscnd 7rica 3n Altele
8e&enda pentru aceast ima&ine atunci c%nd a aprut "n Tia revista "n
BGN@ a declaratM "n Ne' 2ork, o cdere din $ar (c$ii 3P(P, opt roi.
!i zece de&ete &re#lat aer, )an 6rancisco <a0 <om#er 4$arlie
(a4onnell "!i asum poziia de ;ecare Roller Der#0 Daredevil teme
cea mai mare. El a luat doar o fantezie #ump!i&rind de la <ill .roll de
Ne' 2ork, !e;i timpul campionatului mondial de la )$ea )ta
sodiu luna mai. (a4onnell !i ec$ipa sa sf%r!it "nvin!i in,amat. "
(a4onnell arat aceea!i expresie teroare ai vzut pe camion
!ofer, de!i aici putei o#ine o privire mai #ine la ea. )a superior oc$i
4apacele sunt ridicate la fel de mare, deoarece acestea pot mer&e, spr%ncene sunt
ridicate !i
trase "mpreun, iar #uzele sunt "ntinse orizontal spre su
urec$i, "n timp ce #r#ia este tras "napoi.
8e&enda pentru aceasta foto&ra;e atunci c%nd a aprut "n Tia ma&a
zine a spusM "Dallas, >J noiem#rie BGF@ n clipa exact a acestuia,
act torice de rz#unare este capturat ca 1ack Ru#0 lstari Qenned0
asasin 8ee Aarve0 (s'ald. "
Detectiv 1R 8eavelle, omul de pe st%n&a, tocmai a auzit
"mpu!ctur. El arat at%t de fric !i furie "n faa lui. )pr%ncenele sunt
tras "n 5os !i "mpreun, aps%nd pe pleoapele superioare ridicate,
productoare de ceea ce am numit o "or#ire", "n capitolul F, o furie clar expresie
)ion. 1umtatea de 5os a feei !i poziia de cap arata
fric. <uzele sunt "ntinse "napoi pe orizontal, !i #r#ia este tras
"napoi ca capul "nclin departe de focul de arm. ncercai acoperind
5umtatea inferioar a feei cu m%na astfel "nc%t s putei vedea doar furie "n
partea superioar a feei. 3poi se inversa, care acoper partea superioar
din faa lui, astfel "nc%t s putei vedea frica "n partea de 5os.
Este lo&ic c el ar simi frica de moment, poate teroare,
c%nd a vzut arma, nu !tie dac sar ; transformat "n continuare pe
l. UDin expresia de durere pe fata lui (s'ald, !tim c
arma a fost de5a concediat, iar reacia tresarire 8eavelle la care
z&omot puternic a avut loc de5aK. Detectiv 8eavelle ar ;, de asemenea,
suprat cu asasin Ru#0, pentru locuri de munc 8eavelle a fost de a preveni astfel de
un atac pe (s'ald. -ai devreme, am menionat c ea nu este mai puin frecvente
s ;e at%t de suprat !i de fric atunci c%nd sunt ameninate, !i c este
ceea ce sa "nt%mplat aici.
3cum, s ne uitm la poze care arat semne su#tile de fric !i
surpriza in fata.
A
(
BNeutruC
C
(c$ii sunt cruciale at%t pentru surpriz !i team !i de distin&e
rea "ntre ele. n foto&ra;e 3, sau ridicat pleoapele superioare doar
o sum mic, "n comparaie cu faa neutr se arat "n ima&ine <.
3cest lucru ar putea ; un semn de surpriz, dar pro#a#il c este mai simplu, un semn
de atenie sau de interes. n ;&ura 4, pleoapele superioare sunt ridicate
mai mult, iar acum este foarte pro#a#il s ;e o surpriz, &ri5i, sau fricW
care sar putea depinde de ceea ce se "nt%mpl "n restul
fata. UNici una dintre ima&inile 35unul teroare, care cred c a ;
expresii extreme prezentate de ctre !ofer de camion !i role
Der#0 cole&iK.
n cazul "n care expresia sau limitat doar la oc$i, a!a cum este "n foto&ra;e 4,
atunci ce este de semnalizare ar depinde de c%t de mult se pare. Dac
oc$iul lr&irea prezentat "n 4 a aparut doar pentru o secund sau dou, ea
ar ; mai pro#a#il o surpriz mult de &ri5i sau frica.
D
E
6
3r tre#ui s ;e evident la prima vedere, c acum Eva se arat frica
"n oc$ii ei. De!i este o#i!nuit s vor#im de exprimare "n
oc$i, de o#icei, nu este &lo#ul ocular "n sine ne referim la, dar ceea ce
vom vedea din aceasta cauza modi;cri ale pleoapelor. 3ici indiciu c acest lucru
este
Nu surpriz sau atentie, dar frica sunt la pleoapele inferioare. 4%nd
tensionat pleoapele inferioare "nsoeasc pleoapele superioare ridicate !i restul de
fata este &ol, acesta este aproape "ntotdeauna un semn de fric. -er&%nd de la
foto&ra;e
D secvenial de foto&ra;e 6, intensitatea cre!te frica. 3cest lucru este
ca urmare a cre!terii "n ridicarea pleoapelor superioare. n ;&ura 6
cre!terea pleoapei superioare este extrem, cel mai c Eva poate face deli#erat,
diat. 3cest lucru ar putea avea loc "n teroare, nu fric sau v facei &ri5i, dar ar ;
teroare foarte controlat, "n care persoana care arat expresia
"ncearc foarte &reu s nu dezvluie cum se simte.
.
A
3cum, s ne uitm la modul "n care spr%ncene exprimam surprinderea si frica.
4%nd spr%ncenele sunt pur !i simplu ridicat, a!a cum acestea sunt "n foto&ra;e .,
acesta este un
semnal am#i&uu. 4el mai adesea, aceast mi!care este un semn de accent,
accentuarea unui cuv%nt atunci c%nd cineva vor#e!te. Dac acesta este cazul, acolo
va ; o cre!tere "n intensitate a cuv%ntului su#liniat de la
acela!i timp. 6oto . poate ;, de asemenea, un semnal semn de "ntre#are, inserat
aproape de sf%r!itul unei declaraii intero&atoriu. Reamintim, "n ultimul capitol am
menionat c reducerea !i desen "mpreun spr%ncenele, a!a cum se arat
"n ;&ura D pe pa&ina BFC, poate ; de asemenea folosit ca un semn de "ntre#are si&
N38. *nele din cercetrile noastre a su&erat c "n cazul "n care persoana !tie
Rspunsul la "ntre#area el sau ea se cere si foloseste o frunte mi!care,
ment, acesta va ; mult mai pro#a#il cel descris "n foto&ra;e ., "n cazul "n care per
6iul nu !tie rspunsul la "ntre#area el sau ea se cere,
mi!care va ; mult mai pro#a#il fruntea co#or%rea !i desen
"mpreun artat "n capitolul F. /ma&ine . poate ;, de asemenea, un semn de
exclamare
semna sau un semn de ne"ncredere, mai ales atunci c%nd persoana care asculta
/N. ceva ce spune vor#itorul se arat. Rareori
aceste spr%ncene ridicate fr pleoapele ridicate s ;e un semn de surpriz.
6oto&ra;a A, cu toate acestea, este un semn foarte ;a#il de "n&ri5orare sau fric, "n
sensul c, "n cazul "n care acesta este prezentat nu exist "ndoial c frica se simte.
Dar nici un pcat,
expresia facial .8E poate ; invocat "ntotdeauna s ;e prezent atunci c%nd orice
emoie se simte, teama poate ; simit !i a ridicat !i tras"mpreun
spr%ncenele prezentate "n A nu pot ; a;!ate. *neori, desi&ur,
lipsa aceast expresie poate datora eforturilor de a in$i#a expresia
)ion, dar c$iar !i atunci c%nd nu sunt fcute pentru a controla expresie, nu toate
o arat ;ecare semn de emoie atunci c%nd se simte. nc nu putem
explica de ce se "nt%mpl acest lucru, noi nici mcar nu !tiu dac o persoan care este
nea!teptate
impresionant de team ar ; unexpressive de alte emoii, dar c este un
Pro#lema Eu sunt "n prezent de lucru pe. 3r ; rare, cu toate acestea, pentru
expresie se arat "n foto&ra;e A a ; prezentate !i de teama nu s se fac simit.
De o#icei, pe pleoapele superioare sar ; ridicat !i pleoapele inferioare
ar ; tensionat !i "nsoite de teama spr%ncean, la fel ca "n ima&inea de 1.
4ompara foto&ra;e / cu foto&ra;e 1, "n care spr%ncenele sunt u!or
ridicat, nu la fel de mult ca "n foto&ra;e ., iar oc$ii sunt lr&ite datorit
ridicat pleoapele superioare. 4omparaia arat importana
pleoapelor !i spr%ncenelor "n diferenierea "ntre team !i surpriz.
Xtim foto&ra;e / arat o surpriz, mai de&ra# dec%t teama, deoarece oc$iul,
inferior
capace nu sunt tensionate, iar spr%ncenele nu sunt reunite, de!i
ele sunt ridicate, at%t din aceste semne sunt evidente "n ima&ine 1.
Q
8
3cum, $aidei s se concentreze asupra semnelor de surpriz !i team "n partea
de 5os
a feei. n surpriza maxilarului scade, a!a cum se arat "n foto&ra;e Q,
"n timp ce "n fric #uzele sunt "ntinse "napoi spre oc$i, a!a cum se arat "n
6oto 8. UReinei c am avut de a utiliza o foto&ra;e compozit 8,
pentru c Eva a fost &reu pentru a face acest mi!carea #uzelor team fr
"ncordarea pleoapele inferioare.K
-
N
-ai devreme ai vzut c sprancenele si pleoapele de la sine ar putea
frica de semnal, ca "n foto&ra;e 1, sau surpriz, la fel ca "n foto&ra;e /. 4%nd pleoapelor
sunt unite prin mi!crile &urii, aceste emotii pot, de asemenea,
; a;!ate, c$iar !i fr mi!crile spranceana. 6oto - arat
surpriz, !i foto&ra;e N arat "n&ri5orarea sau spaima, at%t "n frunte
mi!cri pentru aceste emotii sunt a#sente.
?
( ima&ine arat c%t de important pleoapele superioare ridicate sunt "n
semnalizare frica. 4$iar dac pleoapele inferioare nu sunt tensionate, iar
sprancenele si &ura sunt aciunile vzut de o#icei "n surpriz, exist
at%t de mult pleoapei superioare ridica "n aceast ima&ine care se creeaz impresia,
)ion a fricii. U3ceasta este, de asemenea, un compus "n care spr%ncene din
6oto . au fost lipite pe o alt foto&ra;e.K
Pentru c frica si surpriza sunt at%t de des confundate cu alte ;ecare,
perec$e de ima&inile de mai 5os ofer o alt deose#ire de aceste dou
expresii, "nre&istrate intens pe intrea&a fata in ;ecare poza
turiiW P arata surpriza si spectacole d frica.
P
d
7olosind informa iile din e2presiilor
3cum, s ne ia "n considerare modul "n care sar putea folosi informaiile pe care le
ridica
din expresiile altei persoane de frica. UNu se va ocupa cu surprindere,
deoarece cele mai multe ori nu a! crede c ar ; mult de o
emit despre cum s rspund la surprinderea unei alte persoane, daca nu esti
care se ocup cu scenariul am prezentat mai devreme a unei persoane surprins de
ceva el sau ea ar ; tre#uit s!i pretinde a ; con!tient de of.BBK
Eu va folosi cea mai mare parte acelea!i situaii am descris "n capitolele anterioare a
su#liniaz c%t de diferit am putea dori s utilizeze cuno!tinele pe care
alt persoan este fric, fa de persoana a ; trist sau furios.
n ultimele dou capitole am su#liniat nevoia de a ; ateni s nu
presupunem c !tim ce este &eneratoare de o expresie emoional.
Expresii emotionale nu ne spun cauza lor, de o#icei, dar nu
"ntotdeauna, ne putem da seama de asta din contextul situaional "n care
acestea sunt prezentate. n capitolul @ am descris ceea ce am numit lui (t$ello
eroare, Z presupun%nd c !tii cauza o emoie fr consi
nal posi#ilitatea ca ar putea exista un motiv cu totul diferit.
)tarea noastra emotionala, atitudinile noastre, asteptarile noastre, ceea ce ne dorim
s cread, c$iar !i ceea ce nu vrem s credem, toate pot in,uena modul "n care
interpreta o expresie sau mai exact ceea ce credem a cauzat
emoie demonstrat de expresie. 8uarea "n considerare a situaiei,
9/E "n care este indicat expresie poate a5uta la reducerea posi#i
tile, dar c$iar !i atunci nu poate ; si&ur. 3ceasta nu a a5utat (t$ello.
Dac v pstrai "n vedere faptul c expresiile emoionale nu dezvluie lor
cauza, si ca pot exista alte dec%t cea pe care o a!tepta cauze,
ai putea ; capa#il de a evita eroarea lui (t$ello.
4onsidera expresiile prezentate "n foto&ra;i D, E, 6, A, /, 8, !i
N. 6iecare dintre ei ar putea ; un semn de "n&ri5orare, dar tu nu ar !ti
de la expresia dac ameninarea este imediat sau iminent.
De asemenea, nu ar !ti c%t de intens este simit team, pentru aceste
Expresiile pot aprea atunci c%nd emoia este u!oar p%n la moderat, sau
atunci c%nd emoia este mai intens, dar o "ncercare se face la
controla expresia.
Z (t$ello, v vei aminti, a ucis soia lui, deoarece el nu a "neles c teama de a ; dis
crede c arat la fel ca teama de a ; pedepsit pentru a ; prins comite adulter. (t$ello
a fcut aceast &re!eal, pentru c de &elozie sale.
) presupunem c suntei suprave&$etorul livrarea veste proast pentru o
an&a5at c nu va primi o promovare, !i c altcineva
3 fost promovat. Daca apare oricare dintre aceste expresii "nainte
si spui vestea, care ar su&era c este anticiparea e!ec.
Dac expresiile sunt a;!ate "n timpul sau dup ce i dea infor
informaii, care su&ereaz c el este preocupat de modul "n care aceasta afecteaz
sale
viitor. De!i nu a! su&era s menionm percepia dvs.
de frica, ar putea ; un motiv pentru tine sl lini!teasc despre sale
viitor "n or&anizaie "n cazul "n care viitorul su nu este "n pericol, sau de a ridica
pro#lema cum ar putea dori s ia "n considerare planurile lui de viitor. Este pos
#il, cu toate acestea, c frica nu are nimic dea face cu incapacitatea de a o#ine
promovarea, dar c el a fost anticipa descoperirea unor
altceva care lar afecta "n mod ne&ativ. Poate c el a luat #olnav
lasa cand a fost de a lua o vacan !i este team c sau a,at
cu privire la faptul c, pro#a#il, el a fost delapidat. )au poate c este "n&ri5orat
despre medicul lui viitoare de pro&ramare, !i mintea lui cote!te spre
c pentru un moment. -odul cel mai conservator pentru tine de a rspunde este
a spus, "Este mai mult ca var dori s discute cu mine despre
situaiaI ")au ai putea mer&e mai departe !i spune," )imt c acolo
pot ; mai multe despre acest lucru pe care tre#uie s vor#im despre. "
) inversa situaiaM +u e!ti an&a5atul !i dumneavoastr supra
)(R arata una dintre aceste expresii v facei &ri5i sau frica de o clip
"nainte de a v da vestea c nu teai de promovare. Este
ea "n&ri5orat de reacia taI Este ea arata empatie pentru modul "n care
sar putea simi, art%nd sensul ei c ai putea ; "n&ri5orat
despre viitorul tuI )au ar putea ; ceva cu totul diferit pe ea
minte c "!i aminte!te ea momentanI Nu poi !ti de la Expres
)/(N "n sine, ci "n a cunoa!te aceste posi#iliti, ai cel puin !tiu c
ea nu este desconsiderare de tine, care ar ; semnalat printrun dispre
expresie Ucare vor ; discutate "n capitolul urmtorK, sau furios
cu tine.
Dac ;ica ta doisprezece ani, prezinta expresia atunci c%nd
"ntre#aii c%t de !coal a fost "n acea zi, sau un prieten prezint una dintre acestea
expresii atunci c%nd pune pe el sau ea cum mer& lucrurile, dvs.
Relaia lor v ofer un motiv pentru a ; mult mai direct. +u
Nu va !ti dac frica lor este ca raspuns la tine, sau dac
ceva sa "nt%mplat "n viaa lor sau este pe cale s se "nt%mple cu privire la
care sunt "n&ri5orai. )u&estia mea ar ; s spunem, "simt
ceva ce este "n&ri5ortoare, pot a5uta "n vreun fel "I
Dac soul dumneavoastr arat o expresie "n&ri5orat atunci c%nd o "ntre#i
"n cazul "n care ea a fost "n dupamiaza, atunci c%nd nu a putut a5un&e la ei prin tele
telefon de la #irou, nu sari la concluzia c ea a fost de p%n la
ceva ru. Dac acest &%nd a venit "n minte, ar putea ; o
prea persoana suspecte Udac nu a existat un model de in;
delit0, "n cazul "n care, de ce mai e!ti acoloIK, iar frica ar putea ;
care v sunt pe cale de a deveni &elos sau acuzator pentru nici un motiv. )au
ar putea ; faptul c soul dumneavoastr a fost o#tinerea unui consult medical, nu
cunosc rezultatul "nc, !i are un motiv s ;e "n&ri5orat de ea.
3!a cum am spus mai devreme, emotiile nu v spun ce lea declan!at.
Dac expresia nu se potrive!te situaiei sau cuvintele rostite, este
rezona#il s ;e preocupat de ceea ce se "nt%mpl, !i dac
este ceva ce tre#uie s !tii despre. 3cesta ar putea ; cel mai "nelept pentru tine s
urmai su&estie am facut pentru modul de a rspunde la copilul dumneavoastr !i
"ntre#ai partenerul dumneavoastr, dac ceva este o "n&ri5ortoare.
+
Dez&ust
!i dispre
El a fost uitam m mn%nce de la o cutie de
-%ncare american 3m adus cu mine la acest sat izolat din
muntoase din Papua Noua .uinee, unde traiau oamenii primplan. 4%nd
8am vzut cu oc$ii pe mine, iar expresia care a cuprins peste faa lui,
3m scpat furculia mea !i a ridicat aparatul de foto&ra;at mereu am purtat "n 5urul
meu
&%t. UDin fericire, 6ore nu !tiu "nc ce a fcut un aparat de foto&ra;at,
!i au fost o#i!nuii cu deinerea mea acest o#iect ciudat la oc$i
pentru nici un motiv aparent, asa ca nu a devenit con!tient de sine !i
"ntoarce "nainte s am !ansa mea.K n afar de arat una din
expresii dez&ust clasice, povestea din spatele aceast ima&ine su#liniaz
importana de a manca material ofensiv "n &enerarea de dez&ust.
El nici mcar nu a fost consumul de alimente, doar sa ma vada nu a fost su;cient
pentru a
&enera sentimentele lui. Z
)cris acum treizeci de ani am descris dez&ust caM
. . . un sentiment de aversiune. .ustul de ceva ce vrei s scuipe
afar, c$iar !i &%ndul de a manca ceva de prost &ust poate face
tea dez&ustat. *n miros pe care dorii s o #locai din nazale dvs.
Z De!i dea lun&ul anilor am adunat zeci de foto&ra;i de !tiri arat ;ecare dintre celelalte emo
caii, nu am nici una de dez&ust. ( ;rm comercial de cercetare foto&ra;e am an&a5at ar putea &si doar ima&ini
&enerate
de dez&ust, de!i am avut nici o pro#lem "n a &si foto&ra;i de !tiri spontane ale altor emoii.
Nu e de mirare, scene dez&usttoare nu sunt atractive. Oiare !i reviste editorii !i a&enii de pu#licitate lor
tre#uie s ; decis c astfel de ima&ini nu sar vinde produsele lor.
pasa5, sau s se "ndeprteze de la c$eam dez&ust. Xi din nou, c$iar
&%ndul de modul "n care sar putea mirosi ceva respin&tor aduce
dez&ust puternic. Tederea de ceva credei c ar putea ; (Sen
sive de &ust sau miros poate face dez&ustat. )unetear putea, de asemenea,
face tea dez&ustat, "n cazul "n care acestea sunt le&ate de un eveniment ori#il. Xi
atin&ere, senzaia de ceva 5i&nitor, cum ar ; un o#iect murdar, poate
face tea dez&ustat.
Este nu numai &usturi, mirosuri, !i atin&e, sau de &%ndire, vedere, sau
)unetul ei, care pot aduce dez&ust, dar, de asemenea, aciunile !i
3spectul de oameni, sau c$iar idei. (amenii pot ; ofensatoare la
aspectul lor, s se uite la ele poate ; lipsit de &ust. *nii oameni
experienta dez&ust atunci c%nd vd o, persoana in;rm deformat, sau o
ur%t persoan. ( persoana vtmat cu o rana expuse pot ; dis
rafale. Tederea de s%n&e sau martorii de c$irur&ie face
unii oameni dez&ustat. 3numite aciuni umane sunt, de asemenea, dez&ustatorW
ar putea ; revoltat de ceea ce o persoan face. ( persoana care poarta rau
sau torturi un caine sau o pisica poate ; o#iectul de dez&ust. ( persoan care
complace "n ceea ce altii considera perversiune sexual poate ; dez&ust,
/N.. ( ;loso;e sau mod de a trata oamenii care sunt considerate
"n5ositoare poate face pe cei care o privesc acest fel se simt dis&usted.B
(#servaiile mele au fost de un spri5in !i extins "ntrun
serie de studii de ctre practic sin&urul om de !tiin care !ia concentrat cele mai multe
de cercetarile sale privind dez&ust. Psi$olo&ul Paul Rozin, un om care este
"n special pasionat de m%ncare foarte #un, este de prere c nucleul de dez&ust
implic un sentiment de "ncorporare oral a ceva ce este considerat
ofensiv !i contaminare, "n termenii mei, acest lucru ar ; dez&ust
tema. 4u toate acestea, exist diferene mari "ntre culturi "n ceea ce
Produsele alimentare sunt considerate ofensatoare. 6oto&ra;a a Ne'
.uineea om ilustreaz acest punctM el este dez&ustat de vedere !i
mirosul de m%ncare am &sit apetisant. Xi exist diferene "n cadrul
culturi, precum. )oia mea iu#e!te stridii crude, dar mi se pare ei dez&ust
/N.. n zonele din 4$ina, cainii sunt o delicatesa suculente, "n timp ce ma5oritatea
(ccidentalii &si c perspectiva revolttor. Dar exist, de asemenea, sunt universale
"n ceea ce declanseaza dez&ust.
Rozin a constatat c cei mai puternici factori declan!atori, universale sunt corporale
ProduseM fecalele, voma, urina, mucus !i s%n&e. n BGCC, marea
Psi$olo&ul american .ordon 3llport a su&erat un dez&ust "&%ndit
experiment, "un experiment de a efectua "n mintea ta pentru a veri;ca
dac ceea ce su&ereaz el se "nt%mpl. ".%ndii mai "nt%i de "n&$iire
saliva in &ura, sau face acest lucru. 3poi, ima&inai expectorantel
"ntrun pa$ar !i #ealY 4eea ce prea ;resc !i "al meu"
#rusc devine dez&usttor !i strin. "> Rozin a fcut de fapt acest
experiment, cere oamenilor s #ea un pa$ar de ap, dup ce au
scuipat "n ea, !i a constatat c 3llport a avut dreptate. 4$iar dac
scuipat a fost in propria lor &ura o clip "nainte, ei nu ar ;
#ea pa$ar de ap conin%nd propria lor scuipat. Rozin spune c
odat ce un produs prse!te corpul nostru, ea devine dez&usttor la noi.
Dez&ustul nu apare ca o emotie separat p%n undeva
cu varste cuprinse intre patru si opt de ani. Exist dez&ust, respin&erea
lucruri pe care prost &ust, dar nu dez&ust. Rozin a cerut copii !i
adulilor la atin&ere sau s mn%nce ciocolat, care au fost con;&urate astfel "nc%t s
arate ca
fecale de c%ine. 4opiii nu sunt deran5ati pana la varsta de patru !i !apte "ntre,
dar cei mai multi adulti nu o va face. De asemenea, dac v pictur o sterilizat
lcust "n lapte sau suc, care nu se va opri copiii su# patru la
;ind dispus sl #ea. Z
Z Rozin explic aceast diferen prin propunerea pe care copilul mic nu are co&nitiv 4apa
litile necesare pentru dez&ustcapacitatea, de exemplu, s recunoasc faptul c aspectul este diferit de
realitate, ca !i "n fecale de c%ine ciocolat. 3cest lucru este, de asemenea, "n concordan punctul su de vedere alte
animale +$ai nu se simt
dez&ust. n mintea mea, ar ; extraordinar s ai# un mod fundamental de a rspunde la
4opiii !i adolescenii au o fascinaie cu dez&ust. Rozin
ne aminte!te c ma&azinele de noutate v%nd imitaii realiste de voma,
mucus, noroi, !i fecale, iar aceasta este cea mai mare parte tineri #iei care cumpara
aceste
o#iecte. Exist un "ntre& &en de &lume centrarea pe dez&ust.
pro&ram de televiziune <eavis si <utt$ead, care a fost at%t de popular cu
adolesceni, iar 4apitanul 4$iloi !i .ar#a&e Pail Qids fran
c$ises pentru copiii mai mici locuiesc "n situaii dez&usttoare.
Profesor de drept 7illiam -iller, "n cartea sa fascinant
3natomia de dez&ust, constat c aceasta nu este doar copiii care sunt at%t de fas
cinated de dez&usttor. "]Dez&ustul^ ... are o alura, o fascinaie
care se manifest "n di;cultate de a evita oc$ii no!tri de la .or0
accidente,. . . sau "n atra&erea de ;lme $orror. @. . . Propria noastr
muci, fecale si urina sunt contaminare !i dez&usttoare pentru noi, ]dar
suntem^. . . fascinat "n !i curios despre ele. . . ne uita la noastre
creatii mai des decat ne recunoa!tem. . . 4at de comuna este pentru per
P8E pentru a veri;ca Qleenex sau #atista lor dup su,are lor
J succesul de #oxocce de ;lme vul&ar, cum ar ; nas. " Exist unele
lucru despre -ar0 nu a fost "n "ntre&ime alimentat de adolesceni.
Rozin distin&e ceea ce el nume!te dez&ust interpersonale de #az
dis&ust.C El enumer patru &rupe de factori declan!atori interpersonale "nvatM
ciudat, #olnav, nefericit, !i tentat punct de vedere moral. -eu
de cercetare cu -aureen (a)ullivan ofer un oarecare spri5in pentru a Rozin
propunere. 3m cerut studeni s scrie "n 5os cel mai intens
Experiena de dez&ust ar putea ima&ina oricine "n lume ar ;
ai avut vreodat. (ral tema contaminare Rozin a fost descris
UDe exemplu, e!ti forat s mn%nce voma altcuivaK, dar numai de BB
sut. Declan!are cel mai frecvent menionate de dez&ust extrem
U-enionat de F> la sutaK, a fost ca rspuns la punct de vedere moral
comportament, cum ar ; modul "n care indicaiile &eo&ra;ce simit atunci c%nd au
descoperit atroci
le&turile "n la&rele de concentrare naziste. 3proape 5umtate din punct de vedere
moral
comportamente repro#a#ile menionate au fost aciuni respin&tor sexual,
cum ar ; vazut cineva face sex cu un copil mic. *ltimul set de
lumea s ;e unic pentru oameni, asa ca am cerut expert "n comportamentul animalelor, 6rans de 7aal. El a scris din
nouM
"Emoie tre#uie s ai# loc "n alte primate. Dez&ustul iniial tre#uie s ; avut ceva dea face cu
respin&ere de alimentare, precum !i a primatelor curs sunt capa#ili de acest lucru. n ceea ce prive!te expresii
speci;ce, care e mai &reu
pentru a rspunde. "De acum pro#lema rm%ne nerezolvat, sar prea, pentru c nimeni nu a analizat "n mod special
la daca o expresie unic a respin&e alimente se produce "n alte primate, iar "n caz a;rmativ, dac acesta este
De asemenea, se arat "n rspuns la infraciunile sociale.
exemple, mentionate de BD la sut din respondeni, a fost ;zic
repulsie care nu implica alimente, cum ar ; &sirea unui cadavru cu
8arvele care ies din it.F Rezultatele noastre su&ereaza ca pentru aduli, este
interpersonale, "n special antipatic punct de vedere moral, ei care
crede este cel mai dez&usttor, mai de&ra# dec%t dez&ust #az de orale incor
constitutive.
-ai devreme, am spus c dez&ustul de #az Rozin a fost tema emoional,
!i dac el este corect c cele patru forme interpersonale de dez&ust,
ciudat, #oal, nefericit, !i punct de vedere moral viciateau "nvat,
atunci acestea ar ; variaii pe tema. )e pare c este posi#il s
mi, totu!i, c aceste patru forme interpersonale de dez&ust sunt, de asemenea,
teme, pentru a ; &site "n ;ecare cultur, cu doar speci;cul completate
de "nvare, care va varia "n funcie de &rup individuale, sociale !i cul
turii. De exemplu, toata lumea poate avea reacii dez&ustul
persoana viciate punct de vedere moral, dar ceea ce este considerat contaminat punct
de vedere moral
ar varia. 4e este ciudat !i familiar, !i ceea ce este nefericit
ar tre#ui, de asemenea, varia "n funcie de circumstane, dar #oala nu sar putea.
3ceste
art%nd des;&urare sever, maloasa rni, !i ca ar putea ;
dez&usttor "n ;ecare cultur.
-iller su#liniaz faptul c culturile au o mai mare li#ertate "n a admite
lucruri sau aciuni la domeniul de dez&usttor dec%t prin excluderea 4ER
mite cele de la ea. 3cest lucru se potrive!te exact cu ideile discutate "n cap
+ER) >, @, !i J, "n care am susinut c alerta emoie oamenilor
<azele de date sunt desc$ise, nu "nc$ise. 3ceste #aze de date, "mpreun cu
pro&rame care &$ideaz rspunsurile noastre la emoiile noastre diferite, nu sunt
&ol atunci c%nd ne na!tem, evoluia a scris instruciuni despre cum
am rspuns !i sensi#ilitatea pentru ceea ce ne rspunde. 4a puncte -iller
afar, acestea sunt &reu de sc$im#at, ci pentru c ele sunt desc$ise putem
"nva noi declan!eaz !i noi reactii emotionale.
De!i am#ele 5aponezi !i americani reacioneaz cu dez&ust la
de!eurilor !i "ncorporarea oral, Rozin a &sit diferene "n
dez&ust sociale. ( persoan care nu se "ncadreaz "n ordinea social, sau care
critic pe nedrept altii, dez&ustat 5aponez. 3mericanii au fost
dez&ustat de persoane care acioneaz #rutal sau de rasi!ti. 4u toate acestea, nu toate
dez&ust sociale variaz "n funcie de cultur. Rozin a constatat c, "n multe culturi
politicieni dez&ust oameniY
n plus fa de cele patru tipuri de dez&ust interpersonale descrise de
Rozin, un alt tip de dez&ust, ceea ce eu numesc 6edup dez&ust, este )*.
su&erai prin concluziile de psi$olo&i 1o$n .ottman, Erica 7oodin,
!i Ro#ert 8evenson. -eritele lor de cercetare atenie deose#it, deoarece
ei sunt sin&urii oameni de stiinta care sau msurat cu precizie Expres
)ion de emoie "n timpul una dintre cele mai "ncrcate emoional, importante
interaciunile sociale din viaaca "ntre so !i soie. Z
*imitor, expresiile unei soii de dez&ust, "ndreptate spre ei
soului "n timpul unei conversaii "n care au fost "ncercarea de a rezolva
un con,ict, a prezis cantitatea de timp "n urmtorii patru ani
ei ar c$eltui separated.N .ottman a constatat c dez&ustul soiei
expresii de o#icei, a avut loc ca rspuns la soul e cu
Retra&erea U#loca5ul, pe care am descris "n capitolul FK, atunci c%nd el
nu sar ocupa cu sentimentele ei. n lim#a5 colocvial, ea a avut
aceasta, ea a fost saturat. (#servai cum o metafor mananca pare at%t de cores
m%ncat. Dac soul tu te respin&e, nu este de mirare c viitorul este
sum#re. UTom reveni la mai mult de concluziile .ottman lui mai t%rziu "n acest
4apitolul c%nd am descrie dispre.K
-iller face foarte interesant punct c "n intimitate co#or%m
pra&ul pentru ceea ce noi considerm dez&usttor. Primul exemplu este
"... )c$im#area scutecelor, curatarea alimentare re&ur&itat, altfel auto
/N. pentru rude #olnav !i in;rm. . . . Prinii sunt cei care va avea &ri5 nu
indiferent de ce, va co! departe excremente, risca o#tinereal pe lor
maini si im#racaminteW suferit ;ind )$at pe. . . . Dep!irea
dez&ust inerente "n su#stane contaminante este em#lematic al
4alitatea necondiionat de cultivarea iu#irii printe!ti. "D
n acela!i suspendare a dez&ust are loc "ntre intime sexuale.
Din nou citez de la -illerM "lim#a altcuiva "n &ur
poate ; un semn de intimitate, deoarece ea poate ;, de asemenea, un dez&usttor
asalt. . . . )ex consensual "nseamn "nclcare reciproc a
dez&usta aprat &raniele. . . . )exul este doar un fel de &rani
trecere, care implic un fel de &oliciune. Exist alte #enzi,
pin&uri, expuneri, si cunostinte pe care intimitatea intense sunt
a fondat, "n intimitatea de contact prelun&it, aproape, !i iu#itoare.
*nul crede de a "mprt!i !i de a dezvlui "ndoieli, &ri5i, preocupriW de
Z Prin comparatie, ma5oritatea oamenilor de stiinta emoie examina emoie "n oameni care sunt sin&uri sau an&a5at
"ntro
"nt%lnire #anal, !i, mai de&ra# dec%t respectarea ceea ce oamenii fac de fapt, ei cer supu!ii lor s rspund
c$estionare cu privire la ceea ce "!i ima&ineaz sau amintesc sentimentul.
recunosc%nd aspiraiile, mrturisindude;cienele !i e!ecurile, de sim
pl0 a ; vzut ca av%nd ne&i, punctele sla#e, !i nevoile. . . . 3m putea
de;ni prieteni sau apropiai ca acele persoane care ne permit s se vita s ne
astfel "nc%t, "n sc$im# putem vita s le, cu am#ele pri "n
"n picioare ca astfel de '$inin& este privile&iul de intimitate care noastre
demnitate !i dez&ust ar "mpiedica "n a#sena privile&iu. . .
]8^ (ve. . . privile&ii un alt pentru a ne vedea "n moduri care near ; ru!ine
!i dez&ust Z altele fr intervenia de dra&oste. "G
( perspectiv destul de extraordinar al lui -iller su&ereaz o funcie social de dis
rafal nu altfel evidente. )uspendarea de dez&ust sta#ile!te
intimitate !i este un semn de an&a5ament personal. 3ceast acceptare a
ceea ce cealalt sar putea &si ru!inos, implicarea "n ;zic 3ctiv
ities care ar cu oricine altcineva s ;e dez&usttoare, nu doar sex, cred c de
curarea voma unui strin, mai de&ra# dec%t un iu#it care nu o poate
; doar un semn de iu#ire, ci un mi5loc de consolidare a iu#irii.
( alta functie foarte importanta de dez&ust este de a ne "ndeprta de la
ceea ce este revolttor. Evident, este util s nu mn%nce ceva putred,
!i dez&ust sociale "ntrun mod paralel, ne duce departe de ceea ce am con
sider inaccepta#il. Este, -iller propune, o 5udecat moral, "n
pe care le pot face nici un compromis cu persoana dez&ustatoare sau
aciuni dez&usttoare. 1uridice savant -art$a Nuss#aum scrie c "cel mai
societile "nva evitarea anumitor &rupuri de persoane ca ;ind
;zic dez&usttor. "B? Din pcate, acesta poate ; un periculos emo
+/(N pentru c dezumanizeaz oamenii le &si dez&usttoare, !i de
acest lucru permite celor &sit dez&usttor s nu ;e tratate ca om.
*nele aciuni au fost adesea considerate ile&ale, deoarece acestea
ofensa Udez&ustK moralitii pu#lice, cum ar ; porno&ra;e infantil sau
o#scenitate. Nuss#aum consider c le&ile nu tre#uie s se #azeze pe ceea ce
oricine &se!te dez&usttor, !i su&ereaz c ar tre#ui s folosim ultra5,
mai de&ra# dec%t dez&ust, ca #az pentru 5udecat 5uridic. "](utra&e^ ... este
un sentiment moral mult mai pertinente pentru $otr%ri 5udectore!ti, !i "n prezent
mai ;a#ile, dec%t dez&ust. 3cesta conine raionament care poate ; pu#
Z Punctele mele editor c exist o diferen "ntre suspendarea dez&ust de mam !i de
amant. n ceea ce eu pot vedea, scutece pentru copii sunt "ntotdeauna dez&usttor, c$iar dac e copilul cuiva, iu#ire
prinii s dep!easc dez&ustul lor de a avea &ri5 de copil, dar se simt "nc dez&ust. /n sex, cu toate acestea,
exist o sc$im#are, av%nd lim#a persoana potrivit "n &ura cuiva nu este dez&ustator, la toate destul de
opus. 3stfel, "n primul caz dez&ust este dep!it, sau suspendat, "n timp ce "n al doilea este transformat
"n cu totul altceva.
licl0 "mprt!it, !i ea nu face mi!care discuta#il de a trata
criminal ca o insect sau melc, in afara de comunitatea noastr moral.
n sc$im#, "l include ferm "n cadrul comunitii moral !i
5udectori aciunile sale pe o #az moral. "BB
4onstat%nd c starea emoional a unei persoane "n momentul unei infraciuni poate
; considerat un factor de atenuare, Nuss#aum susine, de asemenea, c dez&ustul
nu este o emoie care ar tre#ui s ;e considerate astfel. "](^ NE omor este
Nu mai ru dec%t altul, pentru c este mult mai dez&ustator,. . . B> rea
Rspunsul sona#le la dez&ust, "spune ea," este de a ie!i din zona nu a
ucide persoana care tea dez&ustat, de exemplu, trecere, $omosexual face.
]Doar^. . . senzaie contaminate sau "extrapolate" de ctre cineva nu este niciodat
o
motive su;ciente pentru a se efectua violent "mpotriva acelei persoane. "B@
4ei care 5usti;c cel mai de&radare a altora de multe ori se refer la
victimele lor ca animale U!i nu varietatea dr&uK, uneori
victimele se vor#e!te de materie ofensive ca ne"nsu,eite, cum ar ; mizerie sau
&unoi. - tem c indi&narea sau indi&narea sar putea 5usti;ca, de asemenea, de
sacri;care
!i c$iar tortur, dar nu ar pune #arier "ntre sine !i
alte impuse de dez&ust. UNuss#aum, desi&ur, axat pe utilizarea
de emotii pentru a 5usti;ca le&i, nu pentru a 5usti;ca aciunile le&ale sau nu.K (
de #arierele sau in$i#itori care poate "nt%rzia violen, sar
cred, este ima&inea si sunetul de suferina victimelor, ipetele lor,
!i lor de s%n&e. Dar asta nu se "nt%mpl "ntotdeauna, pro#a#il din cauza
dovada de suferina lor le face dez&usttor. 4$iar dac am
Nu "ncepe &%ndesc la cineva ca dez&ustator, "naintea
s%n&ele persoanei, deformarea corpului persoanei ca rezultat al
pre5udiciu sau tortura, poate aduce dez&ust, mai de&ra# dec%t "n&ri5orare.
n zilele foarte timpurii ale cercetrilor mele privind li#ertatea de exprimare din
cul
mice, am constatat c ;lmele de persoane care sufereauo pelicul de un
3#ori&inal circumcizia ritual !i un alt oc$i de c$irur&iea produs
expresii dez&ust "n ma5oritatea studenti am studiat
"n 1aponia !i 3merica. 3m editat alte ;lme de formare medicale, unul
arat tiere de carne, cu o mulime de s%n&e ca parte a unei opera
+/(N, !i un alt arata un om cu arsuri de &radul trei picioare
"n timp ce pielea arsa a fost dez#rcat de trupul su. Din nou, cei mai muli oameni
a artat !i au raportat a ; dez&ustat. 6ilmele ar putea ; utilizate, inter
c$an&ea#l0, deoarece au produs aceea!i emoie, !i sunt printre
stimulii de ;lm cel mai des folosite "n cercetarea emoie.
3 existat un &rup minoritar Uaproximativ >? procenteK, cu toate acestea, care
a;!ate reactii foarte diferite la vedere a altei persoane
suferin "n timpul ;lmelor. n loc de a arata dez&ust, au reacionat
cu tristee !i durere, ca !i cum ar identi;ca cu victima.
)e pare c natura nea proiectat s ;e revoltat de vedere al
interioara a corpului altei persoane, mai ales dac exist s%n&e. 4 dis
Reacia rafal este suspendat atunci c%nd aceasta nu este un strin, ci un cadru
intim, nostru
rude, care san&ereaza. 3poi, suntem motivai pentru a reduce suferina mai de&ra#
dec%t s scape de ea. )e poate ima&ina c%t de repulsie la ;zic
semne de suferin, de #oal, ar ; putut avea un #ene;ciu in reducerea
conta&iune, dar vine la costul de reducerea capacitii noastre de 3PE-
+a !i compasiunea, care pot ; foarte utile "n construirea comunitii.
Nici empatie, nici compasiune este o emoie, care se refer nostru
reacii la emoiile altei persoane. n co&nitive empatie, reco
o&nize ceea ce o alt persoan se simte. n emoional empatie noi
simt de fapt, ceea ce persoana se simte, !i "n milos 3PE-
+a neo dorim pentru a a5uta alte persoane acord cu situaia sa !i a lui
emoiile. +re#uie s avem empatie co&nitiv, "n scopul de a realiza
oricare dintre celelalte forme de empatie, dar avem nevoie de nu au emo
empatie ional, "n scopul de a avea empatie compasiune. Z BJ
);darea este le&at de, dar diferit de dez&ust. Nu am putut
pentru a &si orice foto&ra;e !tiri pentru a ilustra aceast emoie, cum ar ; dez&ust,
acesta nu este prezentat adesea "n ziare sau reviste. /ma&ine A apropierea
sf%r!itul capitolului prezint un exemplu.
-uli ani "n urm am distins dispre de dez&ust "n urm
toarele moduriM
);darea este experimentat doar despre oameni sau aciunile
oameni, dar nu despre &usturi, mirosuri sau atin&eri. 3ccelerarea pe c%ine
Z +i#etan #udist utilizarea acestor termeni este diferit coli# le&ate. +ermenul pe care o folosesc pentru a se referi
la noastre
capacitatea de empatie traduce, "n conformitate cu Dalai 8ama, ca "incapacitatea de a suporta vederea
un alt sufer "Nu este ca unul se retra&e din care vedere, exact opusulM". 3ceasta este ceea ce cauzeaza
noi. . . s se replieze la vederea de ru face la un alt, a suferit atunci c%nd se confrunt cu suferina altora. "
*tilizarea #udist a termenului compasiune implic mult mai mult dec%t neam "nele&e prin acest cuv%nt "n
En&lez. Explic%nd c near lua departe de dez&ust, dar este de remarcat faptul c$at#udi!tii
vedere at%t empatie !i compasiune !i capaciti umane care nu au nevoie s ;e "nvat, dar nu au nevoie de
pentru a ; cultivate, "n cazul "n care acestea sunt pentru a veni "n primplan. Eu "nele& c aceasta "nseamn c dac
vrem s privim toate resursele umane
;ine ca semeni, de a suspenda dez&ust la semnele s%n&eroase de suferin !i de de;ciente ale #olii,
avem nevoie pentru a lucra la ea, pentru natura nu face mai u!or pentru noi s fac acest lucru.
Excrementele sar putea numi mai departe dez&ust, dar nu dispre, ideea
de a manca creierul viei "ar putea ; dez&usttor, dar nu ar ;
evoca dispre. )ar putea, totu!i, se simt dispre fa de
persoanele care consuma astfel de lucruri dez&usttoare, de la dispre exist o
Elementul de condescenden fa de o#iectul de dispre. Dis
dainful "n neplcerea persoanele sau aciunile lor, te simi superiori
UDe o#icei moralK pentru a le. /nfraciunea lor este de&radant, dar tu
nu tre#uie neaprat s scape de ele, cum ar ;, "n dis
&ust.BC
Din pcate, nu exist nici Paul Rozin de dispre, nu unul care
a concentrat lui sau ei de cercetare pe aceast emoie. -iller a fcut
o#servaie interesant c, de!i ne simim superiori la un alt
persoan c%nd ne simim dispre, cei care ocup un su#ordonat
Poziia poate simi dispre fa de superiorii lor. .%ndiiv la "con
tenta adolescenti au pentru adulti, femei pentru #r#ai, funcionari de -as
+ER), lucrtori pentru se;,. . . ne&rii de al#i, needucai pentru
educat. . . . BF dispre sus. . . permite inferioar a pretinde
superioritate "n ceea ce prive!te un anumit atri#ut. . . . Persoanele de mai 5os
!tiu c sunt mai "n oc$ii celorlali, !tiu c sunt "n unele
sens a avut loc "n dispre de ctre aceste alii. . . . "BN
Pentru a o#ine un sentiment de importana de dispre, ia "n considerare acest
set extraordinar de rezultatele din studiul de interaciune civil
de .ottman si cole&ii sai. )oiile cror soi au
dispreM
V
V
V
V
simit inundat
consider c pro#lemele lor nu vor putea ; rezolvate
crede pro#lemele lor con5u&ale au fost severe
a devenit #olnav de multe ori dea lun&ul urmtorii patru ani
6aptul c expresiile dez&ust soului sau furie nu
produce aceste rezultate su#liniaz importana de a distin&e
dispre ca o emoie separat Unu o distincie recunoscut de toate
care emoie de studiuK.
Dispre, la fel ca toate celelalte emoii, am considerat, poate varia
"n for sau intensitate, la fel ca dez&ust. <nuiesc c la sf%r!itul ridicat este o
mult mai extins "n dez&ust dec%t "n dispre, c este, maxim
dispre nu se apropie de dez&ust maxim "n toat puterea lui.
Dez&ustul este "n mod clar o emoie ne&ativ, ea nu se simte #ine, c$iar
de!i, dup cum sa menionat mai devreme, suntem mai fascinat de ceea ce este dis
rafale de p%n decat ar ; de asteptat pentru o emoie care nu se simt
#un. Desi&ur, atunci c%nd dez&ust este intens, nu exist nici o "ndoial c
senzaiile sunt neplcute, ceea ce duce la &rea. )unt mai puin si&ur c
dispre este ne&ativ, "ntradevr, cred c se simte #ine la ma5oritatea oamenilor
s se simt dispreuitor. )ar putea ; 5enat apoi c neam simit
"n acest fel, dar sentimentele trim "n timpul emoie sunt
mai plcut dec%t neplcut. 3cest lucru nu este s spun c acesta este un emo
+/(N care are efecte #ene;ce asupra altoraW rezultatele .ottman arat
c nu. Dar senzatiile simit "n timpul experienei de con
tenta nu sunt "n mod inerent neplcut. Este &reu de precizat o funcie
pentru s;darea altele dec%t semnalizare sentimentul de a ; superioare, de
nu au nevoie pentru a se potrivi sau s se an&a5eze. 3cesta a;rm puterea sau
statutul.
4ei care nu sunt si&uri cu privire la statutul lor ar putea ; mult mai pro#a#il s
dispre manifestat s!i a;rme superioritatea lor asupra altora.
Dispre va ; insotita adesea de furie, o forma usoara de
furie cum ar ; disconfort, de!i poate ; considerat, fr nici o furie
la toate. 6uria poate, de asemenea, alterna cu dez&ust, "n cazul "n care persoana
dez&ustat
este suprat despre a ; fcut s se simt dez&ustat.
Nu avem cuvinte pentru a descrie starea de spirit le&ate de nici dez&ust
sau dispre, dar asta nu "nseamn c nu avem experien, cum ar
starea de spirit, doar c nu avem o modalitate u!oar de a se referi la ele. -eu
#anuiala este ca aceste stari nu exista, dar nu a existat nici o cercetare sau
teoretizarea pe cei care !tiu de.
) ne &%ndim acum dac exist tul#urri emoionale care
implica ;e dez&ust sau dispre. ntrun articol intitulat "Dis
rafalEmotion uitat de Psi$iatrie, "psi$iatrii -aria 8.
P$illips, 4arl senior, +om 6a$0, !i pe David su&ereaz c
de!i dez&ust nu a fost recunoscut ca ;ind important "n psi$iatrie
+ul#urri, aceasta nu 5oac un rol important "ntro serie de astfel de pro
lems.BD o pertur#are "n dez&ust este pro#a#il s ;e de import "n o#sesive
compulsive, a!a cum se manifest "n &%nduri o#sesiv se refer
in& prafului !i al contaminrii !i nevoia de splare excesiv. 3ni
mal fo#ii se pot #aza pe dez&ust, fo#ii sociale, "n care un
persoana se teme ; umilit poate implica dez&ust de sineconcentrat, !i
fo#ii de san&e ar implica, de asemenea, o tul#urare de dez&ust. (ameni
cu tul#urari de alimentatie, precum anorexia !i #ulimia, au
puternice sentimente de dez&ust fa de propria lor pri ale corpului, sexualitate,
si anumite alimente. P%n "n prezent, nimeni nu a su&erat c exist vreun
tul#urari psi$ice care implic dispre.
Recunoscnd de<4ust i dispre 3n noi 3n ine
) ne &%ndim acum la senzaiile interne, am experienta cu dez&ust
!i apoi dispre. 3r tre#ui s ;e u!or de a experimenta sentimente de dez&ust
de &%ndire de una dintre temele de constituire orale sau a unor
punct de vedere moral act respin&tor. 3corde o atenie la sentimentele "n &%t,
"nceputul de o u!oar calus. )enzaiile din #uza de sus
!i nrile sunt crescute, ca !i "n cazul "n care sensi#ilitatea dumneavoastr la aceste
pri ale dvs.
fata a fost transformat "n sus, astfel "nc%t s le simt mai mult. Dup relaxare "ncerca
din nou pentru a experimenta dez&ust, dar la fel de u!or ca posi#il, din nou,
concentr%nduse
pe senzatiile "n &%t !i "n nrile tale si #uza superioara.
Este mult mai &reu de a identi;ca senzaiile asociate cu con
tenta. .%ndiiv la aciunile cuiva care nu te revolta, dar care produc
te simi dispre fa de el sau ea. Poate c este o persoan
care sare loc "n linie, care pla&iaz, care numepicturi. 6ace 4ER
mite nu te simi nici o m%nie sau dez&ust, pur !i simplu dispre. (#servai c
tendina de a dori pentru a ridica #ar#ia, ca !i "n cazul "n care suntei "n cutarea "n
5os
nasul la cineva. )imiiv de str%n&ere "ntrun col al #uzelor tale.
Recunoscnd de<4ust i dispre la al ii
) considerm acum cum apar aceste doua emotii pe fata. ntoarce
inapoi si uitate din nou la expresia Noua .uinee omului la
"nceputul acestui capitol. <uza superioar este ridicat la fel de mare ca aceasta va
dute. <uza inferioar este ridicat, de asemenea, !i este u!or proeminente. 7rin
Qle se "ntinde de la mai sus nri 5os pentru a dincolo de #uza
coluri este profund, iar forma sa formeaz un * inversat aripile 8ui nar
sunt ridicate, "n timp ce riduri apar pe prile laterale !i nasului.
4re!terea o#ra5i !i co#or%rea spr%ncenele creeaz duce de nas
picioare riduri. 3cestea sunt toate semnele de dez&ust extrem.
/ma&ini a5unul arata versiuni mai su#tile de dez&ust, !i de asemenea,
exemple de dispre. Exist dou expresie facial foarte diferit
)/(N c dez&ustul semnal, 'rinklin& nas si #uza superioara a ridicat, !i
de multe ori ele apar "mpreun. 3m inclus ima&ine 3, arat neu
Expresia tral, pentru comparaie.
A
BNeutruC
n primul r%nd, s ne uitm la semnalul de nasridare foto < arat doar
cel mai mic semn de ridare nas, foto&ra;e 4 prezinta aceea!i aciune a
pic mai puternic, foto&ra;e D prezint intens ridare nas. (#servai c
atunci c%nd acesta devine la fel de puternic ca !ia exprimat, "n D, spr%ncenele sunt,
de asemenea,
tras "n 5os, ceea ce duce unii oameni s cred c furia este a;!at. Dar
dac te uii atent, vei vedea c pleoapele superioare nu sunt ridicate !i
spr%ncenele nu sunt reunite. UPentru comparaie, uitate la foto&ra;e E
"n capitolul F.K 3cest lucru este dez&ust, nu furie. n aceste ima&ini dez&ust,
(#ra5ii sunt ridicate, "mpin&%nd "n sus pleoapele inferioare, dar este sc$im#rile
"n nas, &ura, o#ra5ii !i care sunt importante, nu se sc$im# "n
oc$ii. -usc$ii pleoapelor sunt relaxate, mai de&ra# dec%t tensionat.
<
4
D
3cum, ne vom uita la dez&ust semnalat "ntro #uza de sus a ridicat. 6oto E
arat o u!oar cre!tere #uza de sus, care este prezentat mai puternic "n foto&ra;e 6.
/ma&inea . arat aceast aceea!i aciune, ci doar pe o parte a feei.
4%nd expresia este dezec$ili#rat, deoarece este aici, se poate semnala dez&ust
sau ar putea ;, de asemenea, un semn de dispre.
E
6
.
4ompara foto&ra;e . cu ima&inea de dispre, foto&ra;i A, arat
mai 5os. n ima&ine A, aciunea este, de asemenea, la doar o parte a feei,
dar aciunea este complet diferit. n colul #uzelor este str%ns
!i u!or ridicat. 3ceasta este o expresie clar dispre. 6oto&ra;e /
arat aceea!i aciune ca !i foto&ra;e ., dar aciunea este mai puternic, provoc%nd
#uzele la o parte u!or pe o parte. Eu, cum ar ; ., poate semnala dez&ust sau
dispre.
A
Eu
/ma&ine 1 prezint un amestec sau fuziune a dou emoii "ntrun sin&ur
expresie. Nasul este "ncreit, un semn de dez&ust, !i spr%ncene
sunt nu numai co#or%te, ci !i tras "mpreun, iar pleoapele superioare
sunt ridicatesemne de furie. Pleoapele superioare ridicate nu sunt foarte
aparent pentru c spr%ncenele au fost tras p%n 5osW compa
/N. foto&ra;e 1 cu foto&ra;e neutru 3sau c$iar cu foto&ra;e 4, care
implic sc$im#ri numai "n spr%ncene, o#ra5i, nas !iar
face clar c pleoapele superioare au fost ridicate !i inferior
Pleoapele au fost, de asemenea, tensionata, un semnal de furie.
1
<uzele sunt presate "mpreun, un alt semn de furie, sar putea de multe ori
"nsoeasc expresie se arat "n foto&ra;e 1 !i este prezentat "ntrun com
6oto&ra;a compozitul, Q, "n care a fost adu&at la #uza apsarea
Expresia prezentat "n 1. *n alt posi#il amestec de emotii, con
ispiti !i #ucurie, se arat "n ima&ine 8. Expresia com
"m#in "n colul #uzelor str%nse cu un pic de un z%m#et, produce o
uite dispreuitor ele&ant.
Q
8
7olosind informa iile din e2presiilor
nainte de a analiza modul "n care putei folosi informaiile pe care cineva estesimt
/N. dez&ust sau dispre, amintiiv c este posi#il ca persoana
art%nd dez&ust sar putea s nu ;e simi dez&ust cu tine, sar putea
;e orientate spre el sau ea sau el sau ea ar putea ; amintii
rea o experien dez&usttoare trecut. De!i, de asemenea, este posi#il ca o
persoan care arat dispre ar putea ; sentimentul c emoie despre sale
sau ei propriile aciuni sau &anduri, nu lam "nt%lnit.
Deoarece m%nia este emoia cel mai adesea confundat cu dez&ust, !i
reacii de furie poate lun&ul r%ndul su, timp "n dez&ust, voi evidenia dife
interferene "n modul "n care sar putea reaciona dac ai ridicat semne de dez&ust
sau
dispre fa de furie. ) presupunem c ai spus supervizatului dvs.
c el nu este o#tinerea o promovare, el reacioneaz art%nd o cert dis
Reacia rafal cum ar ; cel prezentat "n foto&ra;i D, un dispre clar
rspuns a!a cum se arat "n foto&ra;e A, sau una din furie clare EPPRE)
)/(N prezentat "n capitolul F. Din moment ce doar ai livrat !tiri nedorite
v sunt, pro#a#il inta de dez&ust su, dispre, sau de furie, dar te
tre#uie s ia "n considerare posi#ilitatea ca el reacioneaz la altceva.
Dac supervizatului arat dez&ustul, aceasta este, pro#a#il, spre tine sau
situaia crearea !i afaceri indic, mai mult de furie
ar ;, nici un interes "n a "ncerca din nou pentru a o#ine acea promovare. Nu este
doar c decizia ta a fost &re!it, ai fcut mai mult dec%t a face un mis
ia, ai actionat imoral "n care nui dau de promovare, !i la
el "ntrea&a situaie pute. Dac el arat dispre, se su&ereaz
c "ntrun fel el crede c este mai #ine dec%t tine. Poate c se simte
c el este superior tuM el !tie mai multe despre locul de munc, cu privire la
4ompania, cu privire la tipul de munca pe care nuW mai #ine se "m#rac, !i a!a mai
mai departe. )au superioritatea lui ar putea ; le&ate de ceva care are
nimic dea face cu locul de munc.
n capitolul furia am su&erat c "n aceast situaie sar putea
nu doresc s se confrunte direct m%nie, ci sar putea spune ceva
cum ar ;, "Decizia mea ar putea ; de #ine tea "nfuriat, !i re&ret
care. )punemi dac exist ceva ce pot face, care ar ; de
a5uta "Dac ar ; fost dez&ust pe care ai vzut, ai putea incerca o alta strate&ie.M
"- a!tept ca decizia mea ar ; fost suprtor. Este ceva
mai mult mi pot explica, sau alte pro#leme, putem lua "n considerare "n ceea ce
prive!te
viitorul tuI "T su&erez s nu se confrunte direct likeli
capota care se simte repulsie fa de tine, din moment ce este &reu pentru ma5oritatea
oamenilor
s recunoasc, c$iar dac !tiu c este cum se simt. Dar "nc
ar putea ; de a5utor si dea o !ans de a vor#i despre sentimentele sale, "n spe
ales dac vrei sl pstreze la ;rma. Reacia dispre
ar putea ; ceea ce am descris mai devreme ca "dispre "n sus", cum o su#
coordona persoana "ncearc s a;rme c el sau ea este "ntradevr nu de putere,
mai puin sau inferior. 3cesta ar putea ; "n valoare de las sin&ur, spun%ndui tu
ar dori s se sta#ileasc un alt timp pentru a vor#i despre opiunile viitoare.
Rm%i cu aceast situaie, "n cazul "n care semnele faciale au fost mai su#tile,
arat expresia "n foto&ra;e <, mai de&ra# dec%t D, sau o foto&ra;e ., mai de&ra#
dec%t mine, !i ele sunt primele rspunsuri a;!ate c%nd livreze
Testea proast, atunci avei un pic mai mult li#ertate. 4%nd expresiile
sunt aceast u!oar, emoia este ;e suprimat sau este doar
"nceputul. Dac se constat imediat ca rspuns la !tiri proaste,
4red c este pro#a#il ca reacia emoional este doar "nceputul, !i
sar putea #ene;cia de a#ordare a pro#lemei mai direct. Pentru
exemplu, sar putea spune, ")imt c este &reu pentru tine de a accepta aceast
pentru c tu crezi c a fost "ntrun mod ne5usti;cat. Putem vor#i despre
careI ")au sar putea s nu vrea s comenteze, la toate, de a!teptare pentru a vedea
dac
sentimentele au devenit mai puternic sau dac a existat ceva ce
ar putea spune pentru a reduce sentimentele de dez&ust. De!i cercetarea
nu a fost fcut, m a!tept concluziile &rupului .ottman de pe mar
cstorie ar transporta peste, atunci c%nd o persoan "ntro oarecum su#ordonat
poziia "ncepe s arate dez&ust sau dispre fa de un superior,
raport de munc nu este de natur s "ndure.
) considerm o situaie mai mult c am discutat "n capitolul F.
6iica ta adolescenta a aratat aceste expresii acela!i lucru atunci c%nd ia spus
ei, ea nu putea mer&e la casa prietenei ei in seara asta pentru c ai nevoie de
ei la #a#0stea fratele ei mai mic "n timp ce tu !i soul tu
participa la o "nt%lnire vecintate ultimul minut. n capitolul privind m%nia
/am su&erat c exist mai multe motive pentru tine de a face cu furia ei
dec%t cu m%nie de unul dintre an&a5atii care a "nvat el nu a fcut
o#ine promovarea. 3sta nu "nseamn c ar tre#ui comentate
furia ei, sau contesta dreptul s ;e suprat. Dimpotriv, te
sar putea simpatiza cu frustrarea ei !i s explice de ce !edina
este at%t de important !i de ce tre#uie s impun pe ea.
n cazul "n care ea arat dez&ust, eu, de asemenea, cred c nu ar tre#ui sl i&nore.
)e simte saturat, sau se simte ea v a,ai "ntrun fel punct de vedere moral
viciateI n primul r%nd, tre#uie s ia "n considerare "n cazul "n care acest lucru este
timp pentru a vor#i, sau dac
ar tre#ui sa lase sentimentele ;er#e "n 5os. 6ere!tete, dac v decidei s
a!teapt, pentru tentaia nu este niciodat de a face cu ea. *n mod foarte direct de a
adresa dez&ust ei ar ; s spunem, "+e simt c sunt acioneaz destul de
nedrept fa de tine, "sau" Esti #olnav de a face cu mineI "
Dac poi, "ncearc s nu te aperi, !i permite o s spun complet
ceea ce ea se simte. 3poi, "ncearc s explice sentimentele si actiunile tale
calm, fr lovind ver#al.
n cazul "n care ea arat dispre 4%nd aude c nu poate mer&e la petrecerea ei
!i tre#uie s stea acas "n timp ce te duci la "nt%lnire, miar ; mult mai
pro#a#il sl lase "n pace. 3cesta poate ; doar un exemplu de sus con
tenta, a;rmaia unui adolescent de a ; la fel de #une sau mai #une dec%t
printe. )ar putea ; un moment atunci c%nd dorii s se ocupe de ea, dar
sar putea s nu ;e necesar.
P%n "n prezent, am presupus "n toate exemplele cu ;ica ta care
Expresia ei era destul de clar Ude exemplu, foto D nu <K. Dac este un
reacie mai su#tile de dez&ust, dispre, sau furie, este posi#il
c ea ar putea s nu !tie "nc modul "n care ea se simte, sau emoie este doar
"nceputul. Dac v pot ; desc$ise !i acceptarea, se va face mai u!or
pentru tine s urmeze su&estiile "n para&rafele de mai sus. Doar s ;e
3vei &ri5 s nui pune "n defensiv. 8aso s !tiu de ce
spune c suntei de acord cu motivul pentru care ei au aceste sentimente !i care
Trei s vor#im despre ei de a explora ceea ce putei face "n comun, astfel
ea nu se va simi a!a de multe ori.
(#servai c, "n scenariul meu am fcut printele #iat #unM
Reuniunea a fost #rusc c$emat, astfel "nc%t s nu avei timp pentru a face alte
aran5amente, acesta nu este doar de a se deda plcerile pe care le cere pentru
sacri;ciul ei. Desi&ur, c nu va ; "ntotdeauna cazul, !i dvs.
Reaciile copilului, ;e c sunt furie, dez&ust sau dispre, poate
te s examineze dac suntei a ; corecte, neatent, sau auto
is$. Dac descoperii c ai acionat, e&oist !i sunt capa#ili de a recu
mar&inea de care, atunci explica ce sa "nt%mplat cu ei !ii mulumesc. 3vei
o mare oportunitate de ai "nvee cum s foloseasc o emoie ne&ativ, cum ar
ca dez&ust sau furie, "ntrun mod pozitiv.
0
3&rea#il
Emoii
8oretta)tirm !i copiii ei au avut
a!teptat cu r#dare pe pist la +ravis 3ir 6orce <ase ca un &rup de
aviatorilor "ntorc prsit avionul pe care lea adus "napoi la
3merica. Pentru c el a fost o;er superior, locotenentcolonelul Ro#ert )tirm,
care tocmai a fost eli#erat dintrun la&r de prizonieri de rz#oi din Nord
Tietnam, a tre#uit s dea un discurs scurt, "nainte de familii ar putea ; re
*nited. Din nou, familia sa a!teptat. )al Teder, foto&raf care
a casti&at un premiu Pulitzer pentru aceasta foto&ra;e, a scrisM "4%nd a terminat
discursul su, el se uit "n 5ur !i a vzut familia lui ele&ant spre el,
#raele "ntinse, z%m#e!te strlucind "ntro adevrat explozie de #ucurie "B. <ucurie
este un
cuv%nt mai #un dec%t #ucurie de emoie prezentat "n aceast ima&ine, ca
denot o intensitate mai mare #ucurie sau de fericire. 4u toate acestea,
cum ar ; aceste cuvinte, cuv%ntul #ucurie nu ne spune exact care a
emoii plcute sau simit.
Eu cred c exist mai mult de o duzin de emoii plcute,
;ecare universal, ;ecare la fel de diferite de celelalte ca tristetea, furia,
team, dez&ust, !i de dispre sunt de la una de alta. 3!a cum exist un set de
de emoii distinctive pe care noi, de o#icei, nu se #ucur de sentiment, exist o
set de emoii distincte pe care le face placere sa simt. Pro#lema
cu cuvintele #ucurie !i fericire este c ei nu sunt speci;ce
su;cient, ele implic un sin&ur stat de spirit !i sentiment, "n acela!i
"nc%t termenii suprat !i ne&ativ nu dezvluie dac cineva
este trist, suprat, fric sau dez&ust. 8im#a en&lez nu
au cuvinte unice pentru toate emoiile plcute lam descris "n acest
capitol, a!a c am "mprumutat de la alte lim#i pentru a desemna o parte din
cel mai important al emoiilor plcute ne simim.
Noi nu !tim prea multe despre cele mai multe dintre emoii plcute "nc,
pentru aproape toate cercetare emoie, inclusiv a mea, sa concentrat "n sc$im#
pe emoiile suprtoare. 3tenia sa concentrat asupra emoiilor
atunci c%nd cauza pro#leme la alii !i pe noi "n!ine. 4a rezultat, am
stiti mai multe despre tul#urri mintale dec%t despre sntatea mintal. 4 este
sc$im#a acum, ca exista un nou accent pe ceea ce se nume!te P()
emotions.> primitive Eu cred c putem #ene;cia foarte mult de cunoa!terea !i
intele&erea mai multe despre emoiile noastre plcute, deoarece acestea sunt at%t
de
esenial "n motivarea mult din viaa noastr.
) "ncepem cu placeri senzoriale. Exist lucruri care se simt
#ine la atin&ere, !i de a ; atins poate simti foarte #ine, mai ales
atunci c%nd touc$ este de la cineva ne pas !i se face "ntro ma!in,
/N. sau de moda senzual. Nu sunt o#iective turistice care sunt plcute pentru a
privi,
cum ar ; un frumos apus de soare. Exist sunete care sunt placute,
cum ar ; valurile oceanului, ap peste pietre "ntrun p%r%u, v%nt "n
copaci, !i o mare varietate de muzic. .usturi !i mirosuri leam considerat
"n partea de c%nd neam ocupat dez&ust, dar lucrurile dulce &ust #un pentru cele
mai multe
oameni, "n timp ce capacitatea de a se #ucura de &ustul acru, amar sau picant pare
s
; ac$iziionate "n timp. Deca0 miroase ru pentru ma5oritatea oamenilor, dar unele
#r%nzeturi multapreciate nu au ceea ce ma5oritatea oamenilor considera un ter
miros ri#le. - a!tept exist unele teme universale si mai multe
variaii pentru ;ecare dintre cele cinci placeri senzoriale "nvat.
3ceasta este o "ntre#are desc$is dac plcerile senzoriale sunt doar di
rute ferite la aceea!i experien emoional, !i, prin urmare, ar tre#ui s
; considerat o emoie sin&ur, sau dac ar tre#ui s le ia "n considerare ca
cinci diferite emoiivizuale, tactile, olfactive, auditive, !i .us
plceri tator0. 4ercetarea va rezolva "ntro zi pro#lema de deter
exploatare dac ;ecare dintre aceste plceri senzoriale sau nu difer "n lor
senzaiile su#iective, semnalele prezentate de alii, !i "n ;zio
modi;cri lo&ice care le caracterizeaz. De acum "i voi trata ca
cinci emoii diferite, pentru c #nuiala mea este c o astfel de cercetare va
arata acestea difer, !i nu doar "n or&an de sim care este implicat.
-entorul meu, )ilvan +omkins, nu a luat "n considerare motivulsenzoriale
)ures emoii. El a susinut c o emotie poate ; declansata de
aproape nimic, !i ;ecare dintre aceste placeri se limiteaz la un sin&ur
sursa senzoriale. 4are nu este convin&toare pentru mine, pentru termen de oricare
dintre
sursele senzoriale, cum ar ; un sunet, exist multe, multe diferite
declanseaza. De!i unele sunt universale, muli nu sunt, ca remarca#il
&usturi diferite, o#iective turistice, miros, atin&eri, sunete !i &enereaz plcere
"n cadrul !i "ntre culturi.
Psi$olo&ii <ar#ara 6redrickson !i 4$ristine <ranni&an au
De asemenea, a susinut c plcerile senzoriale nu ar tre#ui s ;e luate "n considerare
emo
caii, dar au ridicat un o#5ection.@ diferit Ei susin c senzorial
placeri se "nt%mpl doar la noi fr a necesita evaluare, iar "n cazul "n care nu este
nici o evaluare, nu exist nici o emoie. Eu nu sunt de acord, cu toate acestea, c%t mai
multe com
emoiile ne&ative monl0 acceptate poate ; declansat de imediat )en
evenimente sor0. 3re plcerea automat ma5oritatea oamenilor se simt vz%nd
un apus de soare implica mai puin de evaluare dec%t teama automat cel mai simi "n
cazul "n care
scaunul ei stau pe pr#u!e!te, sau o masina dintro dat veers fa de ei
la viteza mare atunci c%nd ace!tia trec o stradI Nu sunt de prere. -ai
peste, cele mai multe din ceea ce ne ofer cu plcere senzorial, ;e c este vor#a
prin vz, auz, &ust, miros sau, !i "ntro msur mai mic atin&ere, sunt
declanseaza "nvat, care implic adesea evaluri extinse. Plcerea
simit, de exemplu, atunci c%nd vizualizai o pictura a#stracta de Picasso nu este
lipsit de procesele de evaluare. Placerile senzoriale sunt plcute, !i eu
Nu vd nici un motiv s nui considera ca emotiile.
*na dintre cele mai simple emoii plcute este distracii. 4ei mai muli dintre noi
place s ;e amuzat de ceva ce vom &si amuzant, unii dintre noi sunt
foarte amuzant, cu &lume efort cur&e mai departe. ( mare parte din
industria de divertisment sunt dedicate pentru a aduce mai departe acest emo
+/(N, astfel "nc%t s putem ale&e cu u!urin atunci c%nd vrem s ;e amuzat.
3muza
ment poate varia de la u!oar la extrem de intens, cu $o$ote
!i c$iar tears.J
4%nd totul pare c$iar "n lume, atunci c%nd nu exist nimic
simim c tre#uie s facem, Z suntem mulumii sau, "n lim#a local, am
sunt sta#ilite#ack, pentru acele momente. Eu nu sunt si&ur c este un tratament
facial
semn de mulumireW pro#a#il, o relaxare a musculaturii faciale pot
apar. -ai pro#a#il este c mulumirea se aude "n vocea. Toi
explica mai t%rziu cum a diferenelor "ntre aceste emoii plcute
sunt semnalizate mai mult de vocea dec%t fata.
3drenalin, pe de alt parte, apare ca rspuns la noutate sau
provocare. +omkins crezut emoie a fost forma cea mai intens
de emoie de interes, dar interesul este "n mare msur cere#ral, o &%ndire
de stat, mai de&ra# dec%t o emoie. 4u toate acestea, este adevrat c aspectele
care
"ncepe ca pur si simplu interesant, poate deveni interesant, mai ales atunci c%nd
sc$im#ri se repede sau sunt provocatoare, nea!teptate, sau roman. Ea
nu este u!or pentru a speci;ca un declan!ator entuziasm universal sau tem. +oate
cei care cred c desc$i alpin, stele cztoarese pro#a
<l0, pentru unii oameni, teri;ante. 4red c exist adesea o str%ns rela
relaeie "ntre emoie !i fric, c$iar dac frica este sin&urul
indirect !i nu aduse de pericol real. 3drenalin "!i are
aroma lor unic, diferit de oricare dintre celelalte plcut emo
9//. De!i poate ; simit sin&ur, acesta adesea fuzioneaz cu unul sau
mai mult de alte emoii plcute. 3drenalin poate, de asemenea, fuziona
"n accese de furie ca furie, sau cu frica "n teroare.
Relief, adesea "nsoit de un oftat, un in$alare profunda si ex$a
mentul de respiraie, este emoie simit atunci c%nd ceva care a avut
puternic st%rnit emoiile noastre dispare. )untem u!urai s a,m
testul pentru cancer a fost ne&ativ, pentru a &si copilul nostru, care a fost pierdut
pentru o
c%teva minute la mall, s !tii c am trecut un test di;cil pe
pe care neam &andit ar ; fcut prost. )cutirea poate, de asemenea, urma
Z Nu m refer la o stare de spirit, "n care se simte relaxat, calm !i mulumit pentru un numr de ore, ca
descris la pa&inile C?CB.
experiene evaluate pozitiv, cum ar ; de relief din tensiunea sexual
!i emoie simit dup or&asm, uneori amestecate cu scutire
simit dac ar exista &ri5i despre performanele sexuale. 6rica este un frecvent
precursor de relief, dar nu "ntotdeauna, deoarece nu poate ; nici #un rezolu
am#iant, indiferent de ne sperie. -omente de c$in pot pre
cedeze a5utor simit atunci c%nd cineva este in masura sa linisteasca sau s ne
m%n&%ie despre
pierderea noastr. Xi momente de placere intensa poate preceda de relief.
Relieful este neo#i!nuit "n faptul c nu este o emoie standalone, spre deose#ire de
orice
dintre celelalte emoii, acesta tre#uie s ;e "ntotdeauna imediat precedat de
o alt emoie.
4u toate acestea, o alt emoie plcut este e de mirare Z Xtim foarte puin
"n urm despre asta, dar o experienta de mirare intens aproximativ cincisprezece ani
mau determinat s propun ca acesta este un distinctiv emotion.C "n termen de cinci
min
*tes de "nt%lnire Ric$ard )c$ec$ner, un profesor de teatru la Ne'
2ork *niversit0, am descoperit o serie de coincidene via, prea
muli, de fapt, s "nelea&M 3m avut at%t de crescut, "n Ne'ark, Ne' 1er
se0. 3m%ndoi au fost la aceea!i !coal &ramatica, dar sa "nt%lnit niciodat, deoarece
Ric$ard a fost un sin&ur an. 3m avut at%t mutat la aceea!i
su#ur#ie, !i la aceea!i adres de stradY 4$iar !i scris despre ea
3cum, am "nceput s simt uimire mam simtit atunci. Prinii lui Ric$ard
au cumprat casa noastr de la tatl meu dup ce a murit mama mea, !i
4amera lui Ric$ard a fost ceea ce a fost dormitorul meuY
4aracteristicile de;nitorii ale minune sunt raritate !isimt
/N. de a ; cople!it de ceva de ne"neles. )pre deose#ire de
muli alii care au scris despre uimire, cred c este
important s se separe de fric, de!i cele doua emotii pot
fuziona atunci c%nd suntem ameninai de ceva cople!itor, &reu de
"nele&e pe deplin sau "neles. Este o intens, intrinsec plcut
de stat. 3proape tot ceea ce este incredi#il, de ne"neles, !i fas
cinatin& poate ; o surs de uimire. Noi nu "nele&em ce
ea este, sau cum sar putea "nt%mpla, dar nu se tem de ea, cu excepia cazului
acesta reprezint o ameninare pentru si&urana noastr, !i neapoi am tem de
asemenea. 4a
Dac$er Qeltner !i 1onat$an Aaidt a spus "n teoria lor recente despre
"n cadrul discuiilor anterioare, am folosit termenul de veneraie pentru ceea ce acum am numi ca e de mirare. 3m
fcut
sc$im#a, deoarece scriitoarea 4laudia )ors#0 a su#liniat c (xford En&lis$ Dictionar0 ne spune c veneraie
are o puternic component de fric !i &roaz, "n timp cei de mirare nu.
veneraie Ucare au !i alii folosesc pentru a se referi la o com#inaie de c%!ti&at
derment !i fricaK, este vor#a despre "o#iecte mintea are di;culti "n a "nele&e
/N.. . . "F )e poate ca e de mirare nu era rar "n vremuri mai devreme "n noastra
istorie, atunci c%nd oamenii "neles mult mai puin despre lume despre
ele. Nu au existat nici studii !tiini;ce de mirareW
cred c%t de di;cil ar ; de a asi&ura mirare s apar
"ntrun la#orator, unde ar putea ; msurate cu &ri5.
Dar'in a scris despre pielea de &in care apar "n uimire, !i
c este una dintre cele mai puternice senzaii ;zice asociate cu aceast
emoie. <azat pe experiena personal, cred c o furnictur pe
umeri si spate a &atului, de asemenea, apare atunci c%nd e de mirare este tri&
&ered. )ar putea ;, de asemenea, o sc$im#are "n respiraie, nu suspin de
scutirea dar in$alatii profunde !i ex$alations. +remura capul "n
pot aprea ne"ncredere. Nu se !tie "nc dac exist o distinctiv
semnalului "n fa, voce, sau miscarea corpului de uimire.
3dmirand persoane sau a le &si &enerareinspirat sau carismatic
3tes sentimentele care sunt le&ate de uimire, dar din nou, am s menin
ele sunt diferite. 3dmiratie nu &enereaz acela!i intern
senzaii ca sentimentul de mirarepielea de &in, modi;cri de respiraie,
suspine, sau cap s$akeuri. Trem s urmai de oameni inspira, ne simim
atras de ele, dar atunci c%nd ne simim mirare, am sta "nc, nu suntem
"ndemnat la aciune. .%ndiiv la reacia celor din ;lm
nt%lnire de &radul trei c%nd au vzut luminile de
nave spaiale.
Extaz sau fericire, acea stare de extaz autotranscendent, realizat
de ctre unii meditaie prin, de alii prin experiene "n
natura, !i cu "nc altele, printro experienta sexuala cu un adevrat
iu#ito, poate ; considerat un alt emoie plcut. )imilar cu
emoie !i uimire, ecstas0 este o experien intens, nu
ceva se poate experimenta "n cantiti mici, doar sli&$tl0.N
1ennifer 4apriati, "nfi!at pe pa&ina BGF, tocmai a c%!ti&at francez
Desc$ide campionat de tenis. Ea a realizat ceva ter
Ri;c, ceva provocator, mai ales ca a venit dupa ce ea plecase
tenis profesionist de c%iva ani, din cauza unor pro#leme personale.
4are e cuv%ntul pentru astaI 3m putea spune c se simte minunat, sau mulumit, sau
fericit, dar ace!ti termeni acoper prea multe emoii plcute. Ea are
"nt%lnit o provocare !i face foarte #ine. Este mult mai mult dec%t un sentiment de
satisfacie, acesta este un fel de m%ndrie, dar acest cuv%nt se refer la prea mult. n
aceast emoie persoana a "ntins pentru a realiza ceva di;
cult !i sentimentul despre care au facut acest lucru si a reusit este foarte
plcut !i destul de unic. 3lii nu tre#uie s !tie despre dumneavoastr
realizarea, v "nclzi "n el sin&ur. Psi$olo& italian /sa#ella
Po&&i identi;c aceast emoie, care nu are nici un nume "n lim#a en&lez, "n calitate
de 6iero,D
Postura demonstrat de 4apriati este adesea prezentat de ctre sportivii care
c%!ti&a un meci di;cil, cu toate c atletism nu este sin&ura provocare
care pot declan!a 6iero. - simt 6iero c%nd mi dau seama soluia la o
Pro#lema intelectual di;cil. Nu exist nici o audien ale cror adulare
4aut. 6iero necesit o provocare di;cil, !i un foarte #un
)entimentul are despre sine "n momentul de realizare.
+riumf nu ar ; cuv%ntul potrivit pentru a descrie acest sentiment,
pentru c implic c%!ti&a un concurs, !i c este doar unul din
contexte "n care 6iero vor ; resimite.
4red c aceast emoie este distinctiv, nu e ca senzoriale motivul
)ures, nici de relief, nici amuzament. 3drenalin poate preceda 6iero ca
vom "ncepe pentru a satisface o provocare, dar nu este nici emoie. Este su
propria emoie. ntradevr, "n timp ce m%ndria este "n mod tradiional listat ca primul
cele !apte pcate de moarte, dorinta de a experimenta 6iero a fost esenial
dea lun&ul istoriei umane, a!a cum lea a5utat pentru a motiva eforturi mari
si marile realizari. Z G
4um te simi atunci c%nd auzi c ;ul sau ;ica ta a fost
acceptat de cel mai #un cole&iu, efectuat frumos "ntrun considerent, am
un premiu de la trupe )cout, sau orice altceva realizat c
pro#lemeI 3m putea spune m%ndri, dar nu este su;cient de speci;c pentru pat
tern de senzatii ;zice prini se simt atunci c%nd copilul lor "nsoite
plis$es ceva important, poate c$iar mai mare de prini
"n!i!i. n idi!, cu toate acestea, exist un anumit cuv%nt doar pentru acest
ExperientaM Nac$es. 3utor 8eo Rosten de;ne!te Nac$es ca "lumina
de placereplusm%ndrie c doar un copil poate da prinilor siM "3m
au astfel de Nac$es ". B? *n cuv%nt idi! conexe este kvell, care Rosten
de;ne!te astfelM "Pentru a transmitecuimens, m%ndria !iplcere, mai
de o#icei peste o realizare a unui copil sau nepot, s ;e at%t de
m%ndrie fericit #utoanele pot #ustul "BB Nac$es. este emoie,
kvellin& este expresia sa. 6iica mea a su&erat ca copiii ar putea
simt Nac$es despre realizrile prinilor lor. Perspectiv "i d
ma Nac$es, iar eu sunt acum kvellin&.
Nac$es asi&ur investiii pentru cre!terea copilului "n facilitarea cre!terii !i
realizrile copiilor lor. Din pcate, unii prini nu
simt Nac$es atunci cand copiii lor exceleaza, a5un&%nd dincolo de ceea ce par
entsau fcut. 3stfel de prini invidioase sunt adesea competitive cu
copiii lor, care pot ; foarte duntoare at%t prinilor c%t !i
copil. 3m vzut, de asemenea, acest tip de concurs de mai multe ori
"ntre mentor !i studeni din lumea academic. "De ce au fcut
invitao la conferintaI Eu sunt expert, ea a fost studentul meu "3.
profesor, ca un printe, tre#uie s se simt Nac$es cazul "n care studentul este de a
"nva s
simt 6iero, !i s ;e motivai de 6iero la "nlimi mai mari, complet a!teapt
rea mentorul lor de la kvell. 3ceste exemple ridica interesant posi#i
litatea c ar putea exista emoii plcute pe care unii oameni nu
experien. 4u si&uran c ar ; at%t cu $andicapuri ;zice care
#loca una sau alta dintre plcerile senzoriale, dar, pro#a#il, exist
$andicapuri psi$olo&ice care #loc$eaz, de asemenea, capacitatea de a
experimenta
unele dintre emoii plcute.
Z Psi$olo&ul -ic$ael 8e'is pstreaz termen m%ndrie pentru ceea ce eu numesc 6iero, m%ndrie distinctiv
din or&oliu, dar el face act de faptul c muli nu reu!esc s distin& tipul 6iero de m%ndrie din m%ndrie or&oliu,
sentimente de satisfacie, sau e;cacitatea.
3ntropolo& 1onat$an Aaidt a su&erat c ceea ce el nume!te
elevaie ; considerat un alt unul dintre emoii plcute. El
descrie ca "un sentiment cald, "nltoare pe care oamenii de experien
c%nd vd acte nea!teptate ale #untii umane, #untate !i
compasiune "B>. 4%nd ne simim crescut, am devenit motivat nostru
"n!i!i pentru a deveni o persoan mai #un, s se an&a5eze "n acte altruiste. 3m
6r "ndoial c ceea ce Aaidt a identi;cat !i numit exist, dar eu
Nu sunt si&ur c "ndepline!te toate criteriile pentru sta#ilirea c acesta este un
emoie. Nu tot ceea ce trim este o emoie, avem, de asemenea, au
&%nduri, atitudini !i valori, de exemplu.
Ric$ard !i <ernice 8azr descrie recuno!tin ca "apreciere
pentru un cadou altruist, care ofera #ene;cii "B@. Ei su#liniaz faptul c
atunci c%nd cineva face ceva frumos pentru noi, !i acesta este un act altruist,
nu una care pare si #ene;cia, este foarte pro#a#il s se simt recuno!tin.
4u toate acestea, am putea simi, de asemenea, 5enat despre a ; nominalizat pentru
atenie, plin de resentimente pentru a simi "n datoria lor, sau c$iar furios, dac neam
simtit
c persoana care a fost at%t de frumos s ne facut acest lucru pentru c ea a crezut c
au fost at%t de nevoia!i.
ntradevr, recuno!tina este un sentiment complicat, deoarece este di;cil s
!tiu c%nd va aprea. - a!tept exist diferene culturale ma5ore
despre situaiile sociale "n care recuno!tina este experimentat U
"ntre#area de c%nd s a&ae, de exemplu, are rspunsuri foarte diferite "n
)tatele *nite !i, s zicem, 1aponiaK. n )tatele *nite, c%nd PE(
P8E sunt doar trea#a lor, ei de multe ori spun c nu se a!teapt s ;e
mulumit, "n cazul "n care o asistent medical este doar a ; o asistent medical,
atunci c%nd ea are &ri5 excelent
de un pacient foarte #olnav, sar putea spune c nu se a!teapt sau nevoie .rat
recuno!tin. Experiena mea, cu toate acestea, a fost opus, Expres
)ion a recunostinta este adesea apreciat "n asemenea situaii.
- "ndoiesc c exist un semnal de recuno!tin universal. )in&urul "n care am
pot &%ndi este o u!oar arc de cap, dar aceast mi!care poate semni;ca
nal multe alte aspecte, cum ar ; con;rmare. De asemenea, m "ndoiesc c
exist un model unic ;ziolo&ic de senzatii pe care caracter
/OE) recuno!tin. 3cest lucru nu este s se "ndoiasc de faptul c exist recuno!tin,
doar la "ntre#are
+/(N dac ar tre#ui sl pun "n acela!i co! cu amuzament,
de relief, plcerile senzoriale, etc
)entimentul v confruntai atunci c%nd a,a c cel mai rau dusman
a avut de suferit poate ;, de asemenea, plcut, un alt fel de #ucurie
dec%t cele pe care leam considerat p%n acum. n lim#a &erman este numit
)c$adenfreude. )pre deose#ire de alte emoii plcute, )c$adenfreude
este dezapro#at de unii, cel puin, "n societile occidentale Unu !tiu
atitudinea de societile nonoccidentale despre aceast emoieK .BJ )untem
Nu ar tre#ui s te #ucuri mai mult de succesele noastre nu, se #ucur de
nenorocirile
de rivalii no!tri. 3r tre#ui s strlucesc ; considerat o plcut distinctiv
emoieI Pro#a#il c nu, este prea mult ca 6iero, a;!at "n faa
de alii.
Exist "ntradevr !aisprezece emoii plcuteI 4ele cinci senzoriale
plceri, distracii, mulumire, excitare, de relief, de mirare,
ment, extaz, 6iero, Nac$es, altitudine, recunostinta, si )c$adenfreude
toate cali;ca ca emoii distincteI Numai cercetare care examineaza atunci c%nd
acestea apar, modul "n care acestea sunt semnalate, !i ceea ce se "nt%mpl pe plan
intern poate
rspunde la aceste "ntre#ri. De acum cred c ar tre#ui s investi&$eze
;ecare dintre ei. *nii ar putea ar&umenta c, dac nu avem un cuv%nt
pentru o emoie atunci nu se cali;c. 4u si&uran c nu ar tre#ui s ;e at%t de
restr%n&e ca s insiste c tre#uie s ;e un cuv%nt en&lezescY Eu nul cred
este esenial s existe un cuv%nt, "n orice lim#, de!i m a!tept
emoiile sar ; numit "ntro lim#. 4uvintele nu sunt emo
:R/, ele sunt reprezentri ale emoiilor. Noi tre#uie s ;m ateni
care cuvintele noastre nu ne induc "n eroare cu privire la ceea ce sunt emotiile.
modul "n care folosim cuvinte, uneori poate ; confuz. Eu am folosit cuv%ntul
amuzament de emoie plcut ne simim ca rspuns la unele
lucru amuzant, de o#icei, o &lum, dar !i alte aspecte la fel de #ine c au o
plin de umor de calitate. 3cum, cu toate acestea, ia "n considerare emoiile ne
simim
un amuzament parc. Nu sunt, de o#icei, prea multe &lume, de!i, dac
comici efectua acolo am putea ; amuzat. 4ase de distracie !i
monta&ne russe sunt mai suscepti#ile de a &enera entuziasm, teama, !i de relief
dec%t de distracii. )ar putea simi ceva 6iero, precum !i, "n care au
"ndurat experiene provocatoare. Dac ne #at peste sticle sau
"nscrie !i la un poli&on de tra&ere, 6iero ar putea ;, de asemenea simtit. Dac
noastr copiii
dren c%!ti&a "n astfel de 5ocuri, am putea simi Nac$es. Xi nu pot ;
placerile senzoriale de un fel sau altul, "n experienele oferite.
3ceasta sar potrivi utilizarea mea de cuvinte mai #ine de un parc de #ucurie suna.
3ceste emoii plcute motiva vieile noastre, ele ne fac sa facem
lucruri care "n &eneral sunt #une pentru noi. Ei ne pentru a "ncura5a
se an&a5eze "n activiti care sunt necesare pentru supravieuirea speciei noastre
relaii sexuale !i facilitarea cre!terii copiilor. 3ceasta este o departe
pl%n&e de $edonism, deoarece acte altruiste, a face #ine, !i crearea
lucruri minunate pot ; "nvate surse de 6iero, emoie,
distracii, plcerile senzoriale. . . "n fapt, aproape toate plcut
emoiile. *rmrirea #ucurie nu tre#uie s ;e solitare sau e&oist.
ntradevr, cred exact opusul, c fr prietenie, fr
realizri, fr contact cu altele care &enereaz senzoriale
plceri, viaa ar ; destul de arid.
mpreun cu +omkins, cred c exercitarea de #ucurie este o pri
-otivaia -aria "n vieile noastre. Dar care emoii plcute avem
mai urmriI 6iecare dintre noi poate experimenta toate aceste emoii, cu excepia
cazului
suntem senzorial privai, dar cele mai multe dintre noi sunt specialisti, pofta unele
mai mult dec%t altele. (amenii or&aniza viaa lor pentru a maximiza experiena
ence unora dintre aceste plceri. 3m tendina de a concentra eforturile mele
a!a c am putea simi 6iero, Nac$es, !i unele plceri senzoriale, atunci c%nd B
a fost mai mic am fost concentrat mai mult pe entuziasm dec%t Nac$es Udin moment
ce
nu au copii "ncK. - a!tept ca dea lun&ul unei viei
ne deplasa concentrarea de mai multe ori, dar acest lucru, de asemenea, rm%ne s ;e
studiat.
*rmrirea de mulumire a fost "ntotdeauna sczut pentru mine, dar eu
au prieteni pentru care este un o#iectiv ma5or, care caut momente de
calm !i calm. 3lii !tiu intra "n mod deli#erat ameninare,
fundarea situaii, mrire alarma lor, de a experimenta excitare,
6iero, !i de relief. Xi apoi exist "nc altele pentru care amuza
munc, ;ind alii amuzai !i amuzant, este elementul central al lor
personalitate. Persoane altruiste, care de multe ori ale& s lucreze "n or&anizaie
uzuale precum Aa#itat for Aumanit0 sau 4orpului Pcii, ar putea ;
caut altitudine !i recuno!tin, !i poate, de asemenea, 6iero.
ntoarcete si uitate din nou la foto&ra;a de familie )tirm
reuniune. ) "ncercm s identi;ce care dintre emoii plcute au fost
resimite de curse ;ica cu #raele "ntinse la
"m#ri!eaz tatl ei. Exist excitare, precum !i anticiparea
placerile senzoriale ea va simi "n cur%nd, atunci c%nd ea "l deine !i
reexperiences simt familiar !i miros de el. Ea a simtit, pro#a#il,
de relief c%teva momente mai devreme, atunci c%nd a vzut tatl ei a avut "ntradevr
se "ntorc acas fr leziuni de rz#oi. )ar putea ;, de asemenea, a fost o
-omentul de mirare la incompre$ensi#ilitatea mare de a se "ntoarce sale
dup o a#sen de cinci ani, un se&ment lun& de viata acestei tinere femei.
Reuniuni cu o persoana de care e!ti foarte ata!at poate ; o
+ema universal de emotii placute. n Noua .uinee, am &sit
reuniuni cu vecinii de la sate prietenos pentru a ; cel mai #ine situaiei
+/(N pentru mine s ;lmeze #ucurie spontan. -iar sta de mar&ine
de o cale, aproape ascuns de tu;!uri, camera mea video
&ata pentru a tra&e, de a!teptare pentru prieteni s se "nt%lneasc. Reuniuni
consolideze
le&aturi intre oameni. 3#sena poate face "ntradevr inima s creasc
fonder, se simte #ine pentru a vedea din nou cei dra&i.
Relaiile sexuale este o alt tem universal, "n care multe se #ucura
emotii capa#ile poate ; simtit. Evident, un numr de senzoriale motivului
apar )ures, plus entuziasm la "nceput !i de relief dup punctul culminant. Dorin
si dorinta sexuala sunt "ncrcate cu anticipare erotic, anticiparea
unele dintre plcerile senzoriale, !i emoie la perspectiva de a
ceea ce este de dorit.
Na!terea unui copil dorit a fost menionat mai mult dec%t am avut
a!teptat de ctre studeni, at%t #r#ai !i femei, pe care leam cerut
ntrun studiu de cercetare nepu#licat pentru a descrie cel mai fericit eveniment au
ar putea ima&ina cineva "n lume sar ; confruntat vreodat.
3drenalin, de mirare, de relief, 6iero, !i, pro#a#il, recuno!tin sunt suscepti#ile
printre emoii plcute cele mai relevante.
6iind "n prezena unei persoane iu#ite este o alt tem universal.
3t%t dra&ostea printeasc !i de dra&oste romantica implica an&a5ament pe termen
lun&
mente, ata!ri intense pentru o alt anumit persoan. Nici nu este
"n sine o emoie. Emoiile pot ; foarte scurt, dar dra&ostea dureaz.
4u toate acestea, "n timp ce dra&ostea romantica poate suporta dea lun&ul unei
viei, ea
de multe ori nu. Dra&ostea printeasc mai mult de o#icei este o pe tot parcursul
vieii comite
munc, de!i exist excepii "n care prinii lor rene&a
copii. Nu exist un alt sens al iu#irii, care se refer la un scurt,
val de moment de placere extrema si an&a5amentul cu
iu#it one.BC 3ceasta este ceea ce am descris mai devreme ca ecstas0 sau fericirea,
!il
poate ; considerat o emoie.
n iu#itor relaiile de familie de multe ori ne simtim de multe de placuta
emotii, dar nu fr a se simi uneori emoii nonen5o0a#le
de asemenea. Putem ; suprat, dez&ustat, sau dezam&it cu iu#it
cele, !i ne simim de multe ori disperare !i suferin, dac un iu#it este seri
ousl0 rnit sau moare. Eu cred c prinii nu se poate opri "n&ri5ortoare
cu privire la si&urana !i #unstarea copiilor lor, de!i ele v facei &ri5i
mai mult atunci c%nd copiii sunt mici. 3 lua le&atura cu copiii cuiva,
real, amintit, sau ima&inat, poate &enera multe placuta emo
9//M placeri senzoriale, Nac$es, momente de mulumire sau excita
ment, u!urare atunci c%nd el sau ea devine din pericol, !i cu si&uran, la
ori, de distracii.
n iu#irea romantic se pot simi, de asemenea, toate nonen5o0a#le emo
caii, dar sperm c nu la fel de des ca !i emoii plcute. Dez&ust
!i dispre sunt rareori simtit, iar atunci c%nd acestea apar acesta este un semn c
Relaia este "n necaz. Relatii romantice difer "n ceea ce prive!te
care a emoiilor plcute apar cel mai often.BF *nele cupluri
urmreasc "n comun 6iero de lucru "mpreun, sau prin &sirea speciale satis
faciune "n ceea ce cellalt atin&e. 3lii se pot concentra mai mult pe
excitare, sau de mulumire, pentru a da doar c%teva exemple.
n timp ce eu cred c temele leam menionat sunt universale, ele
sunt ela#orate de experienele noastre. De asemenea, multe, multe alte variatii
pe aceste teme sunt "nvate !i devin surse ma5ore ale diferite
emoiile (R8 de #ucurie.
Exist stri le&ate de unele dintre cele mai plcute emoii,
"n special entuziasm, mulumire, !i de distracii. 3ceste simt
cldirilor poate ; prelun&it pentru perioade lun&i de timp, de ore, "ntro stare "n care
se poate simi foarte u!or emoiile le&ate de starea de spirit.
8a "nceputul acestui capitol am spus cuv%ntul fericire nu au
spunene ce fel de fericire a fost apar. ( am#i&uitate "n continuare este
c fericirea se poate referi, de asemenea, la un cu totul altceva, care este
sentimentul &eneral a persoanei de #unstare su#iectiv. Psi$olo&ul Ed
Diener, lider in studiul de #unstarea su#iectiv, o de;ne!te ca
evalurile oamenilor din viaa lor. 3cesta a fost msurat "n principal prin
rspunsurile la "ntre#ri cum ar ;, "/n cele mai multe moduri viaa mea este aproape
de
idealul meu, "sau," P%n acum, am a5uns mai importante lucruri pe care le doresc "n
via "( serie de factori diferii par a intra "n #unstareaM. sat
isfactions "n domenii speci;ce, cum ar ; locul de munc !i c%t de des persoana
experiene plcute "n comparaie cu emoiile nonen5o0a#le.
<unstarea su#iectiv a fost intens studiat de "ntre#are
tionarele peste tot "n lume. 3ceasta near lua prea mult departe de a oferi mai mult
dec%t un &ust de constatrilor, dar o constatare universal este un pozitiv
corelaie cu veniturile de cumprareputere. ( diferen cultural este
c respectul de sine este mult mai le&ate de #unstarea su#iectiv "n Europa de Test
culturi dec%t "n culturile nonoccidentale. Dincolo de culturi, av%nd un
str%ns relaie este, de asemenea, asociat cu #ine#ein&.BN
Exist, de asemenea, un set de trasaturi de personalitate care sunt le&ate de
emoii plcute. (ameni a cror personalitate rezultatele testelor sunt de mare pe
extraversiune !i sta#ilitate emoional mai mare raport $appiness.BD
4ercetari privind modul "n care astfel de trasaturi de personalitate ar duce la o mai
mare fericirea
Ness nu au luat "n considerare diferitele tipuri de #ucurie am
delimitate, dar au su&erat cum ar putea ; extravertit
predispune o s ;e fericit. Extroverii poate ; mai puin sensi#ile la
respin&ere sau pedeapsa ori mai predispuse la a face favora#il compara#ile
isons "ntre ei !i ceilali. 3cesta poate ;, de asemenea, c extroverts
potrivi mai #ine decat introvertitii "n 3merica culture.BG
(amenii, de asemenea, difer "n nivelul lor o#i!nuite de optimism !i vesel,
ness, !i aceasta pare a ; o caracteristic de durat, mai de&ra# dec%t o
reacie la o anumit situaie sau eveniment. 4$ristop$er Peterson, unul dintre
experii "n domeniu, su&ereaz c optimismul este o atitudine cu privire la
pro#a#ilitatea de a experimenta emotions.>? plcut De!i nu
toat lumea este foarte optimist, av%nd o astfel de perspectiv este #un pentru
ceeste &sit "n oameni care au mai mult #ucurie "n viaa lor,
perseverenta mai mare, !i realizri mai mari. Remarca#il, un num
rul de studii su&ereaza ca persoanele optimiste au o sntate mai #un !i
de fapt, traiesc mai multY >B Peterson su&ereaz optimism c unul de ansam#lu
despre viata "poate ; un dat #iolo&ic tendin, completat de cultur
cu un coninut social accepta#il, aceasta duce la rezultatele dorite
, deoarece produce o stare &eneral de vi&oarea !i rezistena. ">> Peter
6iul solicit, de asemenea, "4um se simte optimismI Este fericirea, #ucuria, $ipo
manie ]o tul#urare psi$ic "n care exist spirite foarte mari^, sau
pur !i simplu mulumireI ">@
n capitolele anterioare am descris cum o supraa#unden de anumite
suprtor emotiifrica, furie, tristee !i au fost cel mai u!or de
exempli;ca in acest sens, a fost un semn de o tul#urare emoional.
lipsa total de o plcut emoiea nu ; capa#il de a simi
6iero, Nac$es, plcerile senzoriale, etc, este etic$etat ca psi$iatric
tul#urri de an$edonia. Excesiv, emoie ne"ncetate, mixt
uneori cu fericire !i 6iero, sunt componente ale emoional
tul#urare de manie.
Recunoscnd bucurie 3n Altele
Este evident c$iar de la o privire sumar, la ima&inile prezentate "n acest
capitol at%t de departe "nc%t un z%m#et este semnal facial de plcut emo
9//. 3muzament, 6iero, Nac$es, mulumire, entuziasm, senzoriale
plceri, de relief, uimire, )c$adenfreude, ecstas0, !i, pro#a#il,
altitudine !i recuno!tin, toate implica z%m#ind. 3ceste z%m#ete pot ; diferite
"n intensitate, c%t de repede apar, c%t timp stau pe
se confrunt, !i c%t timp este nevoie pentru ei s se estompeze.
Dac aceste emotii diferite plcute toate "mprt!esc z%m#itoare ex
)ion, atunci cum !tim care unul este resimit de ctre o alt per
6iulI 8ucrri recente, despre care am vor#it "n capitolul J, a susinut
#anuiala mea >J c aceasta este vocea, nu fata, care furnizeaz semnalele
care distin&e un sentiment plcut de la un alt. En&lez Ps0
c$olo&ists )op$ie )cott !i 3ndre' 4alderau identi;cat diferite
semnale vocale de mulumire, de relief, de a&rement senzoriale care implic
atin&e, !i 6iero. Ei au sta#ilit c aceste emoii sunt semnalizate
de voce, care prezint ;ecare sunet vocal !i a constatat c persoanele care
ascultate nu a avut pro#leme de identi;care o emoie la alta. Ei
nu sau descris "nc exact ceea ce este "n sunetul vocii
care semnaleaz ;ecare dintre aceste emoii plcute. - a!tept c vor &si
semnale vocale pentru alte emoii plcute, precum !i.
)miles poate ; confuz, nu numai pentru c acestea apar cu ;ecare
de emoii plcute, dar !i pentru c ele sunt a;!ate c%nd
oamenii nu se simt plcerea de orice fel, de exemplu, "n politee.
( diferen separ zam#ete #ucurie de la nonen5o0ment
z%m#e!te. Este o diferen su#til, !i cercetarea noastr cu psi$olo&ul
-ark 6rank su&ereaz c cei mai muli oameni dor it.>C Dac nu !tii
ce s caute pentru tine ar putea ; indu!i "n eroare, confuz, sau a5un&e la concluzia
)ion c z%m#e!te nu sunt "ntradevr foarte de incredere. 4 este falsW zam#ete
"n mod clar, "n cazul "n care su#til, spunene dac acestea primvar din #ucuraiv
ment sau nu.
n urm cu mai mult de o sut de ani, marele neurolo& francez
Duc$enne de <oulo&ne descoperit c%t de adevrat z%m#et #ucurie
difer de toate de nonen5o0ment smiles.>F El a fost de studiu,
/N. cum apariii sc$im#ri musculare faciale ale oamenilor de electricitate,
stimularea 4all0 diferite pri ale feei !i foto&ra;erea
rezult%nd contracii musculare. UEl a efectuat experimentul cu
un om care a simit nici o durere "n faa lui, a!a c nu a fost deran5at de pro
procedura.K 4%nd Duc$enne uitat la foto&ra;e zam#itoare pro
produs prin activarea ceea ce se nume!te ma5or zi&omatic musculareo
mer&e de la pometi "n 5os, la un un&$i la colul #uzelor,
tr&%nd colurile #uzelor p%n la un un&$i "ntrun z%m#eta remarcat c
omul nu arata foarte fericit. *n experimentator #un, Duc$enne
a spus omul o &lum !i foto&ra;at reacia lui. 4omparaie
artat c, "n plcerea adevrat, a!a cum se arat "n rspuns la #anc,
omul nu a z%m#i doar, dar, de asemenea, activat musculare care cercurile
"n 5urul oc$ilor. 4ompara pentru tine ima&inea, "n care omul
cu electrozi de pe fata lui Upe st%n&aK cu ima&inea fr elec
E4., "n care el z%m#e!te ca rspuns la &luma Upe dreaptaK.
SMI&" UC$"NN"
Duc$enne a scrisM "emoia sincer #ucurie este exprimat pe
fa de contracia com#inat al z0&omaticus ma5ore mu!c$i
!i mu!c$iul or#icular. Primul se supune voinei, ci dea doua este
doar a pus "n 5oc de emoii dulci ale su,etului ]minte, el
a fost scris "n BDF>^,. . . #ucurie fals, "n!eltor r%de, nu se poate
provoace contractie a acestei din urm mu!c$i. . . . -usculare
din 5urul oc$ilor nu se supune voinei, ci este adus "n 5oc numai prin
un sentiment adevrat, de o emoie a&rea#il. /neriei, "n z%m#ind,
demasc un prieten fals ">N.
Researc$>D nostru a con;rmat a;rmaia Duc$enne c nimeni nu poate
contracta "n mod voluntar mu!c$iul or#icular musculare Uaceasta "nu se supune
va "K, de!i aceasta este doar o parte din care musculare, care este &reu de con
tractul "n mod voluntar. Exist dou pri ale acestui musc$i, o parte interioar
care "ntinde capacele !i pielea "n mod direct de mai 5os le !i un exterior
Partea care trece peste tot "n 5urul oc$ilor sockettr&%nd "n 5os spr%ncene
!i pielea de su# spr%ncene, tr&%nd "n sus pielea de su# oc$i,
!i ridicarea o#ra5ilor. Duc$enne a fost actualizat cu privire la partea exterioar
de mu!c$i, foarte puini oameni se pot contracta "n mod voluntar Unumai
aproximativ B? la suta din cei care am studiatK.
Partea interioar, ti&$tener pleoapei, toat lumea poate face, !i nu
urmare a#sena acestuia nu poate "demasca un prieten fals." 3ctori care convin&toare
uite "n ce mai mult ca "n cazul "n care se #ucur de ele "nsele sunt ;e printre care
&rup mic, care poate contracta partea exterioar a acestui mu!c$i voluntari
taril0, sau, mai pro#a#il, ele sunt preluarea o memorie care &enereaz
emoie, care apoi produce adevrata expresie involuntar.
De!i 4$arles Dar'in a citat Duc$enne !i folosit unele din
foto&ra;ile sale pentru a ilustra diferena dintre z%m#e!te, )ci
meni de !tiin care au studiat expresiile faciale pe urmtoarea sut de ani
i&norate Duc$enne discover0.>G cole&ii mei !i am reintrodus
Descoperirea Duc$enne acum douzeci de ani, @? !i avem !i altele au
deoarece artat importana sa. De exemplu, atunci c%nd un lunivec$i zece
copil este a#ordat de un strin, z%m#etul copilului nu va implica
musculare din 5urul oc$ilor, oc$i musculareor#it este, cu toate acestea,
implicai "n z%m#et atunci c%nd mama se apropie de copil. Z @B
4%nd cuplurile fericit cstorit "nt%lni, la sf%r!itul zilei, lor
z%m#et implic musculare 5urul oc$ilor, dar este a#sent "n z%m#etul
a;!at atunci c%nd cuplurile nefericite in cuplu meet.@> oameni discuta
moartea recent a unui so care reu!esc s arate z%m#ete care implic
musculare or#iteaza in 5urul oc$ilor sau redus durerea doi ani later.@@ U3
nu este ca ei se #ucura de moartea soului lor, dar ei sunt capa#ili s
amintiiv experiene plcute, !i pentru o clip vei retrai
Z n timp ce eu nu m a!tept ca #e#elusii de zece lunivec$i mint atunci c%nd fac un z%m#et nonDuc$enne la
strini, ei sunt capa#ili, la v%rsta de c$at de a arta un z%m#et sociale, un fel de z%m#et care pe tot parcursul vieii
vom arta la primaM "nt%lnire un strin.
care #ucurie.K 6emeile care au demonstrat z%m#ete care implic mu!c$i
din 5urul oc$ilor "n foto&ra;ile lor 3nuarul cole&iu raportate mai puin
prime5die treizeci de ani, precum !i o mai mare ansam#lu emoional !i
;zic #ine#ein&.@J n &eneral, persoanele care prezint frecvent zam#ete
implicarea musculare din 5urul oc$ilor raport sentiment mai mult fericire,
au tensiunii arteriale mai mici, !i sunt raportate de ctre soii lor !i
prieteni pentru a ; $app0.@C Xi "n propria noastr cercetare am descoperit c smil
pul cu at%t mu!c$iul oc$iului !i #uzele zonele activate ale creierului
U)t%n&a re&iunile temporale !i anteriorK, &site "n spontan #ucura
ment, dar z%m#ind cu #uzele doar nu a fcut so.@F
n onoarea lui, am su&erat c o numim z%m#et adevrat #ucura
ment, "n care poriunea exterioar a mu!c$iului care se rote!te "n 5urul oc$ilor este
implicat, o Duc$enne z%m#et.
3
<
8a prima vedere ar putea prea c sin&ura diferen "ntre
aceste foto&ra;i este ca oc$ii sunt mai restr%nse "n foto&ra;e <, dar dac
compara 3 cu <, cu atenie, vei vedea o serie de diferene. n
<, care arat #ucurie real, cu un z%m#et Duc$enne, o#ra5ii
sunt mai mari, conturul o#ra5ii sa sc$im#at, !i spr%ncene
sau mutat "n 5os u!or. 3cestea sunt toate datorit aciunii de
partea exterioar a musc$iului care or#iteaza in 5urul oc$ilor.
4%nd z%m#et este mult mai lar&, exist doar un sin&ur indiciu c dis
tin&uis$es "ntre #ucurie !i z%m#ete nonen5o0ment. *n lar&
4
D
z%m#et, cum ar ; foto&ra;e 4, "mpin&e "n sus o#ra5i, adun piele
su# oc$i, "n&usteaz diafra&ma oc$i, !i c$iar produce duce de nas
picioare riduriletoate acestea fr nici o implicare a mu!c$iului
care or#iteaza in 5urul oc$ilor.
n comparaie, foto&ra;a D prezinta spr%ncean !i oc$i ori capacul
UPielea dintre pleoapa si spranceanaK au fost trase
pe de mu!c$i or#ita oc$iului. 6oto D este o #ucurie lar&
z%m#et "n timp ce 4 este un zam#et foarte lar& nonen5o0ment. 6oto 4, /N4/
dentall0, este o foto&ra;e compozit format prin lipirea D din
pleoapele inferioare "n 5os pe foto&ra;a neutru E. 6oto 6, de mai 5os,
este o alt foto&ra;e compozit, "n care #uzele z%m#itoare din
/ma&inea D au fost lipite pe neutru foto&ra;a E. umane
;inele nu pot produce expresie se arat "n foto&ra;e 6. 3r tre#ui
uita ciudat la tine, !i motivul pentru care se pare at%t de ciudat este c
atunci c%nd z%m#et este acest lar& se produce toate modi;crile "n o#ra5i
!i oc$ii pe care le vedei "n D. 3m facut acest ilustrare compozit a
su#liniaz faptul c z%m#e!te foarte lar&i sc$im#a nu numai #uzele
ci !i o#ra5ii !i aspectul pielii su# oc$i.
Exist multe z%m#ete nonen5o0ment diferite. *nele, cum ar ;
z%m#et politicos, implica doar #uzele z%m#itoare. 4are este, de asemenea,
prezentat "n z%m#ete
utilizat pentru a indica faptul c asculttorul este de acord cu sau "nele&e ceea
spune vor#itorul "n timpul unei conversaii. *nele nonen5o0ment z%m#e!te
nevoie de alte aciuni faciale, "n plus fa de #uzele z%m#itoare.
.)+
E-(9// DE)4(PER/+
"
BNeutruC
7
3cest om Noua .uinee a fost un #tr%n respectat "n satul lui. 8ui
)emnalele z%m#et ezitante sau prudent c el "nseamn nici un ru, dar c el
nu este "nc si&ur despre ceea ce se va "nt%mpla "n continuare. 3m fost un foarte
persoana imprevizi#il pentru oamenii din acest sat, acest uimitor,
lucrurileiluminat ciudate un meci, stralucitoare o lantern, fc%nd
SMI&" &"N#9
-uzica vin dintro cutie. El a fost confruntat cu astfel de c%!ti&at
tori !i a fost atras de mine ca o surs de astfel de uimire,
emoie, !i de distracii, dar el nu putea !ti c%nd am sar putea
tresarire sau veneraiel. Desprire a #uzelor z%m#itoare, precum si ca a lui
cu #raele "ncruci!ate, a5uta pentru a transmite ezitare.
.$impi a fost z#oar toat ziua. Pre!edintele Ronald Rea&an "n cele din urm
a terminat discursul su la N334P, dar "n timpul introducerii sale,
Pre!edintele <us$ -ar&aret 7ilson "l "mpunse de mai multe ori, amintesc,
rea c acesta nu a reu!it s apar la 4onvenia &rupului "n timpul
campania prezidenial. Ea a adus, de asemenea, dele&aii la picioarele lor
aplauze c%nd a emis acest disclaimerM "N334P nu
a#onai "n mod necesar punctele de vedere, care urmeaz s ;e exprimat. "
Dup discursul su, pre!edintele "m#ri!at 7ilson, o ocazie perfect pentru
ceea ce poate ; numit un zam#et mizera#il sau r%n5et !iursl smile.@N
3cest z%m#et recunoa!te emoiile unen5o0a#le, se arat suntei un
sport #un, pe care le putei lua criticile !i "nc z%m#et despre asta. Ea
nu este o "ncercare de a ascunde emoia, dar un comentariu vizi#il pe a ;
mizera#il. 3ceasta "nseamn c persoana care se vede nu este, cel puin pentru
moment, mer&e pentru a protesta prea mult despre mizeria lui.
(#servai c, "n plus fa de z%m#ind lar&, fostul pre!edinte Rea
'RIN*SI*URSU&*I# SMI&"
.an a presat #uzele "mpreun, de la ridare pe #r#ie noi
se poate spune, de asemenea, c el a "mpins #uza de 5os "n sus. Din mo
to&rap$ nu putem spune dac musculare care or#iteaza in 5urul oc$ilor au acionatW
Rea
&an ar ; fost #ucur de situaii neplcute. O%m#e!te mizera#ile
apar, de o#icei, atunci c%nd nu plcerea real este prezent, dar este posi#il,
ca "n acest caz.
'"S#I%NAR"A "M%#I%N cu un <mbet
Dup ce a demisionat, fostul presedinte Ric$ard Nixon a artat acest lucru
expresie "ntrun rmas #un de lacrimi pentru cei care au slu5it lui pre!e
condiional, momente "nainte de a prsi 4asa 3l# pentru ultima oar. Nu
se "ndoie!te nefericirea lui Nixon "n acest moment, dar
o urm de z%m#et arat c el nu este de rupere "n 5os, el va &estiona
re&retul lui !i disperare pro#a#il. <uzele sunt "ntoarse "n 5os foarte u!or,
un semn de tristee, o expresie care ar ; fost mult mai intense
dac el nu a fost, de asemenea, "ncearc s z%m#easc. Nu exist nici o strlucire "n
lucrarea sa
oc$i, un semn de multe ori produse "n z%m#ete #ucurie de aciunile
mu!c$iul or#icular musculare. Exist, de asemenea, u!or #uza presare, a!a cum
fostul pre!edinte a "ncercat s controleze emoiile.
3cum ne vom "ntoarce la ni!te poze de a;!are ;nal amestecuri ale #ucura
ment cu alte emoii.
6iecare dintre ima&inile din r%ndul la pa&ina >B> arat z%m#e!te mixte.
4om#inaia de frunte co#or%rea !i z%m#ind vizi#ile "n foto&ra;e . este
rareori prezentate. 3cesta nu este un z%m#et furios, pentru ca #uzele nu sunt nar
v%slit !i tensionate !i a pleoapei superioare nu a fost ridicat. Eu nu pot ;
si&ur ce ar putea semnala, pentru c eu nu lam vzut "n oricare dintre meu
cercetare. 6oto&ra;a A este mai u!or, pentru c arat clar dez&ustul, datorit
ridicarea #uzei superioare, z%m#etul adau& un pic de ezitare la
expresie, dar acesta nu este un exemplu de cineva care este de fapt
#ucur de dez&ust ei. n ima&ine am exist un amestec de #ucurie !i
dispre, form%nd o expresie ele&ant. 3i vzut aceast ima&ine "nainte "n
capitolul anterior de pe dez&ust !i dispre.
7olosind informa iile din e2presiilor
n capitolele anterioare am discutat despre cum s utilizeze informaiile pe care le
deriv din expresiile faciale su#tile "n diferite relaii. Nu voi
face acest lucru aici, deoarece este rar ca simind c cineva are o
sau un alt fel de experien plcut creeaz o pro#lem. De multe ori
Nu conteaz nici mcar dac o persoan se prezint o Duc$enne
z%m#et, #ucurie real, sau o politicos sau c$iar un z%m#et fals. Daca seful tau
v spune o &luma pe care nu mi se pare foarte amuzant, vei z%m#i "n continuare,
!i "n toate pro#a#ilitile, seful tau nu va examina expresie
cu atenie pentru a ; si&ur c "ntradevr a placut &luma ei. 4eea ce conteaz este c
ai fcut "ncercarea de a arata ca si cum teai #ucurat. Nu pot
;e ori, cu toate acestea, atunci c%nd "i pas cu adevrat dac cealalt persoan este
se #ucur cu adevrat el sau ea, !i locul s se uite, acum
!tiu, este capacul oc$i ori direct su# sprancene.
4oncluzieM
4ondiii de via cu
Emoie
6iecare dintre noi o experien la fel emo
caii, dar noi toi le experimenta diferit. -odul "n care am
Experiena furie nu este, de exemplu, aceea!i "n toate cile ca mod
"n care soia mea experimenteaz furie. Xtim c, dup ce a trit
"mpreun pentru mai mult de douzeci de ani, dar near avea un timp &reu
descrie diferenele. 8a fel ca ma5oritatea oamenilor, nu avem un cadru
de lucru pentru a examina modul "n care experienele noastre difer !i modul "n care
acestea pot
;e aceea!i. Noi !tim c nu avem toate de aceea!i speci;c
declanseaza pentru m%nia noastr, !i c m enervez mai repede dec%t ea
nu, dar dincolo de care nu am putea spune mult. 4%nd suntem con
fronted de diferenele noastre, deoarece una sau am#ele dintre noi este furios, suntem
prea mult prin!i "n momentul de a recunoa!te "n alte moduri
care difer "n modul "n care am experien furie. Xi totu!i, c%nd e furios
avem, de asemenea, unele aspecte ale experienei "n comun, este o#i
alieze un o#stacol pentru ceea ce facem, care ne face furios, se arat
expresii destul de similare pe fata noastr, vocile noastre de a o#ine acela!i avanta5,
inimile noastre #at mai repede, m%inile noastre o#ine mai cald. Noastre individuale
diferite,
ences cerc "n 5urul aceste universalii "n emoie.
Este potrivit ca eu descriu diferentele individuale in emoional
experiena "n ultimul capitol al acestei cri, pentru c se #azeaz pe
4ercetarea fac c$iar acum, !i au fost de lucru pe pentru mult
din ultimul deceniu, cu prietenul !i cole&ul meu Ro#ert 8evenson.
n timp ce munca mea cea mai cunoscut este pe elementele universale "n emoie,
)unt examineaz "n prezent exact opusul, modul "n care ;ecare individ emo
Experiena operaional este unic. Diferenele individuale au fost prezeni "n
)tudiul meu de universalii, deoarece acestea sunt "n practic orice studiu de emo
RE3, ci pentru c dovezile pentru universale a fost at%t de puternic, indi
Diferenele individuale ar putea ; retrase din circuitul a&ricol.
3m fost atras de "ntre#are universale, deoarece a avut astfel de
o istorie distins, cu oameni cele#ri "n dezacord. 3v%nd
$otr%t c disputa cu propria mea satisfacie, studiul a individului
Diferenele ma atras ca o modalitate de a aprofunda "nele&erea mea a mea
propria via !i viaa de familie si prieteni. Eu nu "ncerc s &sesc
de ce avem diferente in modul in care am emoii. n sc$im#,
primul pas este de a identi;ca aceste diferene, pentru a a,a ceea ce sunt,
pentru a sta#ili #aza de pro;luri individuale emotionale ale unic
modul "n care le experimentm "n ;ecare emoie. Este uimitor pentru mine c
unele dintre "ntre#rile cele mai fundamentale despre modul "n care persoanele difer
"n experiena emoional nu au fost "nc solicitat, s nu mai vor#im rspuns.
Noi !tim c oamenii difer "n puterea tipic al lor
Experiena de o anumit emoie. *nii oameni au de o#icei o
foarte rspuns furie intens, "n timp ce altele au moderate sau u!oare
furie U!i nu doar pentru c acestea sunt controleaz "n mod deli#erat lor
furieK. *nii oameni se supr mult mai repede dec%t altele, !i
m%nia unor oameni, de o#icei, dureaz o perioad lun& de timp, "n timp ce altele au
foarte
exploziile scurte de furie. (dat furie "ncepe s dispar se poate disprut,
pere repede, sau poate ; "n declin foarte lent. Deci, av%nd "n vedere tocmai aceste
patru
moduri "n care o experien emoional poate diferiviteza de emo
de#ut operaional, puterea de rspuns emoional, durata
rspuns emoional, !i c%t timp este nevoie pentru a recupera !i reveni
la o #az de stat, exist o mulime de "ntre#ri interesante pentru a cere.
Nu toat lumea care devine furios a5un&e rapid peste repede, sau poate tu
au un de#ut mai rapid, cu un timp de recuperare multI Dac avei un de#ut mai rapid,
3sta "nseamn c va avea un raspuns foarte puternic suprat, sau poate
avei un de#ut mai rapid !i furie sla# sau de mic intensitateI Xi dac
furie este foarte intensa, nu inseamna ca de o#icei dureaza un timp scurt, "n
explozii foarte scurte de durat intens, dar de scurt, sau poate dura un timp
timpI
3m c%teva rspunsuri la aceste "ntre#ri, de la datele de care am avea doar 6/N
minate analiza !i m pre&tesc pentru pu#licare !tiini;c. *imitor
consecin, tot cear putea "nt%mpla sa "nt%mplat. /a relaia
nav "ntre puterea de rspuns !i viteza de reacie. 3m avut
asteptat sa constate ca raspuns rapid au rspuns, de o#icei puternice,
dar la fel de muli au rspuns sla#. Xi rspuns lent
au fost "mprite "ntre raspuns puternice !i sla#e. 3cela!i lucru a fost at%t de
relaia dintre durata de raspuns Uc%t timp o
emoie dureazK !i puterea de rspuns. -am &%ndit c, dac
au un rspuns puternic, ar ; nevoie de mai mult timp s se termine. Nu este a!a.
4ei puternici oameni de raspuns au fost "mprite "ntre scurt !i lun& Dura
+/(N, !i poporul rspuns sla#e au fost, de asemenea, doar despre )plit,
"ntre rspunsurile pe termen scurt !i lun& durat. )untem "nc mai lucreaz la
aceasta cercetare, alte "ntre#ri cu privire la modul "n care persoanele difer.
6recvena episoadelor emoionale este un alt important 6E3
turii "n "nele&erea unui individ pro;lul emoional. )ar putea ;
o persoan care se enerveaz u!or, nu o#tinerea furios, a crui furie
dureaz o perioad semni;cativ de timp, !i apoi dispare imediat, dar
sar putea avea astfel de episoade de furie doar de c%teva ori pe an. 3lter
nativ, leai putea avea c%teva ori pe sptm%n. 4%t de #ine putem
controla ceea ce spunem !i facem !i se simt "n timpul unui episod emoional este
de asemenea, un element important "n pro;lul emoional ;ecare individ,
"n timp ce un alt aspect este modul "n care "n mod clar ne semnala pe alii cum nesimt
/N.. *nii oameni au semne foarte su#tile de cum se simt, c$iar !i atunci c%nd
Ei nu "ncearc s controleze modul "n care acestea se simt. 3lii au foarte
expresii puternice, clare emotionale faciale si vocal, c$iar !i atunci c%nd
"ncearc s le controleze. *ltima sunt evenimentele care mai u!or tri&onometrie
&er ;ecare dintre emoiile noastre.
Ta indiferent &sim aproximativ o emoie, s zicem furie, de asemenea,
se aplic frica sau tristeteI ( persoana va avea acela!i pro;lrapid
de#ut, puterea moderat, de lun& durat, recuperarea rapida, frecvente
apariie, u!or de controlat cu un semnal clarde furie, fric, !i
tristeeI Pe "nc un alt nivel, ne putem "ntre#aM Dac o persoan are puternice
semnale faciale sau vocal emotionale, ar ; faptul c persoana avea, de asemenea,
puternic
modi;cri ale acestuia sau sistemul ei nervos autonom, sau sunt aceste dou
sisteme de emoional rspunde deconectatI Noi nu !tim
Rspunsurile la toate aceste "ntre#ri, dar !tim su;cient pentru a crede
c exist diferene importante "n modul "n care oamenii de experien emo
caii, !i c acestea nu sunt de multe ori reco&nized.B
Dac suntei interesat "n trasarea propriul pro;l emoional, !i
pro#a#il, pro;lul de o alt persoan cu care esti intim
implicate, putei &si un instrument care v va permite s fac acest lucru pe 7e#
Pa&inaM emotionsrevealed.com
3cum, permiteimi s descriu caracteristicile comune &site "n emo
9//. Reuneasc ideile care au aprut la "nceputul cap
+ER), o emoie are urmtoarele caracteristici de;nitoriiM
V Exist un sentiment, un set de senzaii pe care le experiena !i
de multe ori sunt con!tieni de.
V *n episod emoional poate ; scurt, uneori dureaz doar o
c%teva secunde, uneori, mult mai mult. n cazul "n care dureaza ore, atunci acesta este
un
starea de spirit !i nu o emoie.
V Este vor#a despre ceva care conteaz pentru persoana.
V 3m emoii ar ; "nt%mplat cu noi, nu alese de noi.
V Procesul de evaluare, "n care ne sunt de scanare "n mod constant noastre
mediu pentru acele lucruri care conteaz pentru noi, este de o#icei automat.
Noi nu suntem con!tieni de evaluarea noastr, cu excepia cazului c%nd acesta este
extins
"n timp.
V Exist o perioada refractar care ;ltreaz iniial informaii !i
cuno!tine stocate "n memorie, oferindune acces doar la ceea ce susine
emoie simim. Perioada refractar poate dura numai o
c%teva secunde, sau poate dura mult mai mult timp.
V 3m devenit con!tieni de a ; emoional (dat ce emoie a
"nceput, "n cazul "n care evaluarea iniial este complet. (dat ce am devenit con
con!tient c suntem "n str%nsoarea de o emoie, putem reevalua
situaia.
V Exist teme emoionale universale care re,ect noastr evoluie
istorie tionar0, "n plus fa de multe variante cultural "nvat
care re,ect experiena noastr individual. 4u alte cuvinte, am devenit
emoional despre pro#leme care au fost relevante pentru strmo!ii no!tri, precum !i
ca cele pe care leam &sit pentru a conta "n propriile noastre viei.
V Dorina de a experimenta sau nu experienta o emotie moti
vates o mare parte din comportamentul nostru.
V *n e;cient semnal clar, rapid, si universalinformeaz ot$
ers de modul "n care persoana emotionala se simte.
nainte de a "nc$ide, a! dori s menionez c%teva emoii nu am 4(T
derate "n aceast carteM vinovie, ru!ine, !i 5ena Z > 3ceste emo.
9// nu par s "ndeplineasc acest ultim criteriu, deoarece acestea nu au
)emnalele e;ciente care le fac u!or de recunoscut de la o
altul sau de tristee. n vinovie !i ru!ine, cu toate acestea, acest lucru face
sens, deoarece atunci c%nd simt aceste emotii persoana nu vrea
alii s !tie cum el sau ea se simte, !i deci, pro#a#il, un semnal nu
evolueze. 1ena este mai pro#lematic. 6ardul de o#raz nu se cali
/f0 ca un semnal de ru!ine, pentru c nu este o#serva#il "n "ntuneric,
5upuit de oameni. Dac$er Qeltner a artat c nu exist un sin&ur
Expresia moment de 5en, deoarece nu este de furie, fric,
dez&ust, dispre, tristee, !i #ucurie. n sc$im#, 5ena este
demonstrat printro serie de expresii pe time.@ Poate Em#ar
rassment a venit t%rziu "n istoria evolutiei noastre, !i acolo nu a fost "nc
fost su;cient timp pentru un semnal de e;cient pentru a au fost dezvoltate.
/nvidia este un alt sentiment care "ntrune!te ma5oritatea caracteristicilor
enumerate mai sus, cu excepia faptului c nu pare s existe un sem
N38. J .elozia nu ia "n considerare o emoie, ci o scen emoional sau
complot, "n care exist trei actori, cel care se teme de a pierde
atenia altul, cellalt, !i rivalul. n cadrul acestui complot noi
se poate spune ceva despre ceea ce emotii ;ecare persoana se poate simti, dar
care nu este ;x. Rival ar putea simi vinovat, ru!ine, fric, furios, sau
dispreuitoare, "n funcie de circumstane. Persoana con
cauz despre pierde interesul celeilalte persoane sar putea simi
suprat, fric, trist, sau dez&ustat. Xi persoana a crei atenie este
cutate ar putea avea un numr de diferite emotii.
4$iar dac acestea nu au semnale clare !i e;ciente, am
nici o "ndoial c 5ena, vina, ru!inea, !i invidia sunt, de asemenea, emo
9//. 3m ales s nu dedica capitole pentru ei, deoarece am
nu fcut cercetri pe ele mine.
Z /n BDN>, 4$arles Dar'in a a;rmat, pe #un dreptate, eu cred, c este atenia la sine, "n special la
aspect, care aduce 5ena, simea la fel de mult ca rspuns la lauda ca deni&rare.
3m descris multe dintre emoiile care umple vieile noastre, explic%nd
declan!eaz de o#icei pentru ;ecare dintre ele, atunci c%nd !i de ce sunt utile pentru
ne, cum s recunoasc expresiile cele mai su#tile ale acestor emotii
"n altele, !i cum s utilizeze informaiile pe care le poate cule&e de la astfel de
expresii su#tile la locul de munc, viaa de familie !i prietenii.
primele capitole a#ordate dou dintre cele mai di;cile pro#leme de cele mai multe
dintre noi
experiena "n viaa noastr emoional. /am explicat de ce este at%t de &reu s
sc$im#a ceea ce am devenit emoional despre. 3cesta nu este imposi#il, doar
di;cil. 3vem nevoie de a identi;ca propriile noastre declanseaza cald !i la su#
sta ceea ce factori determin c%t de pro#a#il este s ;e "n msur s sl#easc
ele. 8a fel de di;cil, dar nu imposi#il, este de a sc$im#a modul "n care vom aciona
atunci c%nd suntem emoional at%t de comportamentul nostru emoional nu este
duntor
altii sau pe noi "n!ine. 4$eia aici este de a dezvolta un fel de con!tientizare,
pe care iam sunat atenie, a!a c !tim c%nd devin emo
operaional "nainte de o mulime de timp a trecut. Exerciii /, cu condiia s
accentua &radul de cunoa!tere a senzaiilor ;zice pe care le experimentm
"n timpul ;ecrei emotie poate a5uta "n a deveni atent, precum !i alte
a#ordrile pe care le menionez.
4%nd am "nceput cercetarea pe emoie decenii "n urm, au existat mai puine
dec%t o m%n de noi, la nivel mondial, a face o astfel de cercetare. 3cum, acolo
+re#uie s ;e mii. *n manual pu#licat doar are mai mult de patruzeci
capitole distincte, ;ecare descriind un set diferit de constatri !i
"ntre#ri despre emotii, starea de spirit, !i traits.C emoionale aici,
nu au "ncercat s acopere tot ceea ce este cunoscut, dar sau cernut "n ceea ce
cred c este cel mai relevant pentru "nele&erea !i "m#untirea emoional
via, !i ceea ce !tiu cel mai mult. Nu vor ; multe descoperiri noi
"n urmtorul deceniu pentru a adu&a la ceea ce am scris.
3nexaM
Readin& 6aces
+estul
T su&erez s luai acest test "nainte ai citit cartea, "nainte de a
vedea ima&inile din capitolele C p%n la G, precum !i dup ce ai avut
timp pentru a le studia. Dac aceasta este prima dat c%nd a lua testul, !i
mai ales dac nu ai afundat "n cartea "nc, atunci nu te uita la
6oto&ra;ile de pe pa&inile urmtoare p%n dup ce ai citit acest intro
producie cu privire la modul de a o#ine cele mai multe din testul.
De ce ai vrea sa fac acest testI (are nu toat lumea de5a
!tie cum s citeasc expresiile facialeI Nu arat cercetarea mea c
este o a#ilitate "nnscutI n timp ce eu sunt convins c nu avem nevoie s
"nvee cum s fac expresii faciale de emotie Uacestea sunt presetate
de evolutia noastra si apar spontan atunci c%nd o emoie este
st%rnitK, este mai puin si&ur dac a#ilitatea de a recunoa!te pe cei si&
zorului, de asemenea, funcioneaz de instruciuni presetate sau este locul "nvat
devreme
"n via. Poate exista un teren intermediar, precum !i, "n care pre
instruciuni set pot ; deteriorate sau distruse de &rav pertur#at
Experiena devreme. De!i nu putem ; si&uri exact ceea ce este
responsa#il pentru de;citele, !tim c ne&li5at !i a#uzat
copiii nu sunt la fel de precise ca !i copiii #ine tratate "n recunoa!terea
diferite expresii faciale de emotion.B
Din fericire, cei mai muli oameni au avut o copilrie "n care nu au fost
ne&li5at sau a#uzat !i poate recunoa!te expresii emoionale "n
faa !i vocea dac expresiile sunt intense !i persoan care
Expresia aceasta nu "ncearc s diminueze sau s ascund semnele
emoie. De multe ori c nu este cazul. Researc$> mea a artat c
cei mai muli oameni nu par s utilizeze informaiile coninute "n
expresii mai su#tile prezentate "n aceast carte. Xi "n multe conversaiei
caii, expresii su#tile apar mult mai des dec%t pe deplin !i
expresiile intense, !i cele su#tile sunt adesea cel mai impor
cele tante, pentru c ei ne pot spune ce nu este "nc ;ind spus "n cuvinte sau
nu poate ; niciodat spus.
4%nd o emoie este doar "nceputul pentru a ; experimentat, !i c
emoie nu este intens, se poate arta "ntro foarte u!or expresie "n
care mu!c$ii nu sunt contractate foarte mult, sau se poate "nre&istra ca
unparial expresie, evident "ntro sin&ur zon a feei, dar nu pe
"ntrea&a fa, "n un complet expresie. UReinei c nu toate emoiile atunci c%nd
ei "ncep mai "nt%i s ;e cu experien sunt de intensitate mic, este posi#il ca
o emoie "nc de la "nceput s ;e foarte puternic.K 4%nd oamenii sunt
"ncerc%nd s re&lementeze expresiile lor emoionale, astfel "nc%t s se diminueze orice
semn de ceea ce se "nt%mpl, atunci care ar putea duce, de asemenea, "ntro u!oar
sau parial
expresie. 4%nd vedem o expresie u!oar sau parial, putem presupune
acesta este ;e doar "nceputul sau este re&lementat s apar mai sla#.
Dac "ncercm s elimine orice semn de la toate de emoie, care pot
ca rezultat, de asemenea, "ntro micro expresie, "n care expresia este prezentat foarte
pe scurt, de o#icei, pentru doar o cincime de secund sau mai puin. -icroEPPRE)
)/(N apar atunci c%nd o persoan este con!tient "ncearc s ascund toate semnele
de
modul "n care el sau ea se simte Upersoana stie cum el sau ea se simte, dar
nu vrea s !tiiK. Expresii -icro pot aprea, de asemenea, atunci c%nd
in$i#area expresiei are loc "n afara de con!tien, c%nd
persoana nu !tie con!tient ce el sau ea se simte.
Expresii micro poate ; expresii pline foarte scurte sau se pot
;e expresii pariale !i H sau usoara foarte scurte. 3mestec de
toate trei micro Ufoarte scurtK, parial U"nre&istrat doar "ntrun sin&ur domeniuK,
!i u!oar Ucontractia nu de mult musculareK, sunt cel mai &reu de a RE4
o&nize. Dar putei "nva s fac acest lucru.
Instruc iuni pentru efectuarea testului
Tei avea nevoie de o foaie de $%rtie cptu!ite, cu linii numerotate de la B la
BJ. n partea de sus a $%rtiei scrie urmtoarele cuvinteM furia, frica,
tristete, dez&ust, dispre, surpriza, #ucurie. 3cestea sunt posi#i
ale&eri <8E pentru expresiile din ;ecare din cele paisprezece foto&ra;i
"n pa&inile urmtoare. Putei scrie orice cuv%nt "n 5os pe linia de
foto&ra;a dac nu crezi c unul dintre aceste cuvinte se potrive!te ceea ce
au vzut. Tei avea nevoie, de asemenea, o #ucat de $%rtie pentru a folosi ca un
semn de carte.
3i nevoie s te uii la ;ecare ima&ine pentru doar o fraciune de secund, astfel
acesta va ; similar cu o expresie micro. -ai t%rziu, vei avea o !ans
s se uite la ei mai mult !i vezi dac ai face mai #ine.
6aa pe care le vedei ar tre#ui s ;e de aceea!i dimensiune ar ; "n timp real
de via, care este, de dimensiunea feei unei persoane normale este. Deoarece
ima&inea este
mai mici, va tre#ui s ineil la lun&imea #raului, a!a c va avea
aceea!i dimensiune a ima&inii pe retina cum ar ; "n cazul "n care o persoan a fost
a!ezat la
distanta de conversaie o#i!nuit de la tine.
Este important s te uii la o sin&ur ima&ine la un moment dat. *ite
la ;ecare ima&ine la fel de scurt ca tine poate !i "nc$idei imediat
carte. U8as "n marca5, a!a c va ; capa#il s m "ntorc la
c la faa locului cu u!urin.K De multe ori nu vei !ti ce emoie o ima&ine
a aratat, dar nu uita a doua oar. 1oaca #nuial dvs., utilizai
intuiie, !i c dac va tre#ui s, deoarece este posi#il s avei recu
acum "ncolo expresie, acestea sunt universale !i "nrdcinate, amintim,
<ERta fr sl realizeze. )crie unul dintre emoie
cuvintele pe care le listate "n partea de sus a pa&inii sau un alt cuv%nt care
credei c se potrive!te mai #ine. 6acei acest lucru p%n c%nd ai terminat vizualizarea
tuturor
paisprezece ima&ini.
3cum este timpul pentru tine de a avea oa doua !ans "n care va
arata mai mult. Este mai #ine s ia o pauz de c%teva minute !i de a folosi o
#ucat proaspt de $%rtie, astfel "nc%t s sunt mai puin pro#a#il s v amintii prima
dvs.
impresii din ;ecare foto&ra;e. 4%nd suntei &ata, inei cartea la
lun&imea #raului !i privire la ;ecare foto&ra;e o la o #rum, uite, pentru o
doar al doilea Uspun "oneo mie", pentru a te "ncetK, !i scris
rea 5os interpretarea ta a feei. )ar putea "ntre#a de ce
vi se spune s se uite pentru o secund, pentru si&uran expresii de multe ori
dureze mai mult. 3m constatat c "n timpul conversaiei mai EPPRE)
)/(N sunt "ntre o 5umtate de secund !i doi ani !i 5umtate de secunde.
n timp ce muli sunt mai lun&i dec%t o secund acele expresii adesea
concura pentru atenie cu cuvintele altor persoane, voce, !i
mi!cri ale corpului, precum !i &%ndurile despre ceea ce o persoan este
spun !i fac, s nu mai vor#im de alte distra&eri.
3NEP3
Dup ce a fcut acest lucru de dou ori, dac avei r#dare, sar putea mer&e
prin testul o dat mai mult, lu%nd at%ta timp c%t dorii s inter
Pret de expresii.
4%nd suntei &ata s caute rspunsurile, la r%ndul su, pa&ina >@N.
9ine o eviden a c%t de multe ai dreptul de intuiie !i de practic.
7%#% @
6(+( >
7oto4rafie H
7oto4rafie 1
7oto4rafie ,
7oto4rafie /
6oto&ra;e N
7oto4rafie +
7oto4rafie 0
7%#% @)
7%#% @@
6(+( B>
7%#% @H
7%#% @1
Recunoscnd e2presiile de rspunsuri
6oto&ra;e B
+ristee u!oar. Dac ai crezut c de orice cuv%nt conexe, cum ar ; "al#astru" sau "a#tut"
sau
"Deprimat", care ar ;, de asemenea, corect. Expresia este prezentat "n mole!it
pleoapele superioare. (#osit sau somnoros ar putea ;, de asemenea, corect, nu pentru c
este un cuv%nt le&at
ci pentru c pleoapele cazute ea arat poate s apar "n stare de o#oseal, precum !i trist,
Ness, c%nd "n c%nd pleoapele superioare incep sa se o;leasca in stari de o#oseala, sar putea,
cu toate acestea, a se vedea
oc$ii pierde concentrarea lor, !i un cscat ocazional sau cltinare din cap. -ai mult
despre semne de tristee "n capitolul C.
6oto&ra;e >
Dez&ust. Din nou, un cuv%nt "nrudit ar ; accepta#il, dar nu una "n furie fam
/82, cum ar ; enervat sau iritat. /ndiciu este "n u!oar contracie a -us
48E c ridurile nas si se in&usteaza oc$ii. 4apitolul D explic mai mult despre
cum de a distin&e furie de la dez&ust.
6oto&ra;e @
+ristee u!oar, din nou, de data aceasta !ia exprimat "n #uze cu o u!oar tr&%nd "n 5os
din colurile #uzelor. 4omparai pozitia #uzelor "n aceast ima&ine cu poziia
9/E "n foto&ra;e B, "n care #uzele sunt relaxate. +risteea poate ; exprimat prin
#uzele, pleoapele, sau am#ele, a!a cum este descris "n capitolul C.
6oto&ra;e J
<ucurie u!oar, nici un cuv%nt "n acel set de cuvintemulumit, #ine, se simte #ine
ar ; corect. 4ompara #uzele "n aceast ima&ine cu #uzele relaxate "n foto&ra;e B.
4apitolul G descrie apariia plcere.
6oto&ra;e C
Extrem de controlat sau de furie foarte u!oar UenervareK sau determinare. +u
Nu pot ; si&ur, atunci c%nd sin&urul indiciu este o u!oar presare !i "n&ustarea a #uzelor.
+u nu vrei s ratezi acest indiciu, c$iar dac este am#i&u, pentru c dac
reperato "n viaa real, pro#a#il c ar ; "n msur s dau seama dac este vor#a de o
semn de furie sau de determinarea pe #aza atunci cand a fost prezentat sau a ceea ce a fost
spus
de tine sau de persoana. 3cest lucru poate ; una dintre cele mai timpurii semne de furie,
alertare
te "nainte de c$estiuni o#ine ireversi#ile, uneori, acest semn are loc "nainte de cellalt
Persoana recunoa!te c el sau ea devine furios. -ai multe despre semne de furie "n
4apitolul F.
6oto&ra;e F
6rica usoara sau extrem de controlat. 4ea mai comun &re!eal este de a interpreta acest
lucru ca o
semn de dez&ust. /ndiciu de frica este pe #uzele u!or "ntinse. *neori, atunci c%nd un
persoana se descrie sau de &%ndire despre un moment "n care el sau ea a fost fric, dar nu
de fapt, o simt "n acest moment, persoana va arta su#til expresie fric.
6rica este discutat "n capitolul N.
6oto&ra;e N
Dez&ust din nou, de data aceasta nu apare "n oc$i sau nas, dar "n u!or ridicat
#uza de sus. Disprear putea descrie, de asemenea, aceast expresie. Dez&ust este discutat
la #lana
lun&ime acolo "n capitolul D.
6oto&ra;e D
)uprat, nefericit, mizera#il, perplex. . . 3cestea sunt toate posi#ilitile, toate acestea
se refer la tema furia de a avea un o#stacol "n calea unui scop. )ar putea c$iar
; extrem de controlat furie. Redus spr%ncenele !i tensionate inferior semnal pleoapelor
furie. -ai multe despre acest lucru !i cum si spunei care unul este "n capitolul F.
6oto&ra;e G
( expresie mascat de furie. Persoana pare fericit din cauza z%m#itoare ei
#uzele, dar spr%ncenele nu se potrivesc o emoie plcut. 3cesta ar putea ; un
"ncercai s furie masca Uemoie prezentat "n spranceneK, cu un z%m#et fericit, un
amestec de furie !i #ucurie, sau de distracii despre a ; nedumerit sau con
fondat. )pr%ncene "n aceast ima&ine sunt acelea!i cu cele prezentate "n foto&ra;e D, dar
mi!carea este un pic mai puternic. -ai multe despre furie "n capitolul F.
6oto B?
6rica sau surpriza, sau pur !i simplu atenie ocupat. Este &reu pentru a ; si&ur atunci c%nd
indiciu este
limiteaz doar la pleoapele superioare ridicate. Dac este team sau surpriz, ar ; ;e
u!or simit sau extrem de controlat sentimente puternice. +eama si surpriza sunt explicate
"n capitolul N.
6oto BB
6urie controlat, foarte u!oar iritare doar la "nceput, sau au pro#leme de focalizare
rea pe ceva Ula propriu sau la ;&uratK. 4%nd indiciu este pleoapelor tensionat,
context ar putea a5uta "n identi;carea "nele&ere corect a persoanei
emoie. -ai multe despre furie "n capitolul F.
6oto B>
T facei &ri5i, team, fric sau controlate. 3ceast con;&uraie "n spr%ncene este unul
dintre semnele cele mai si&ure ale acestor sentimente. 4apitolul N arat cum acest lucru
difer de la
"nre&istrarea surpriz "n spr%ncene.
6oto B@
6urie controlat sau disconfort. /ndiciu este maxilarului, care este mutat "nainte.
pleoapele inferioare sunt, de asemenea, u!or tensionate. Din nou, 4apitolul F descrie &ama
complet de
expresii furie.
6oto BJ
Dispre, ele&ant, sau dispreuitoare. )tr%n&ere de un col de #uze semnaleaz acest set de
emoiile le&ate. -ai multe despre dispre !i modul "n care aceasta este diferit de dez&ust "n
capitolul D.
Nu v facei &ri5i cu privire la c%t de multe ai ratat. 4ei mai muli oameni care caut
la aceste foto&ra;i scurt nu te mai mult de cinci corect. 4$iar
atunci c%nd oamenii s se uite mai mult, cele mai multe nu primesc mai mult de zece
4(R
rect. Ele sunt &reu, deoarece acestea sunt pariale, u!oar, !i, uneori,
implic dou emoii fuzioneaz "ntrun amestec. 3cesta ar tre#ui s ;e mai u!or de
recunoa!te aceste emoii, odat ce ai citit explicaiile de
modul "n care ;ecare emoie este "nre&istrat "n fa !i vedea mult mai multe mo
to&ra;i de expresii su#tile care v vor a5uta s devin mai con!tieni
aceste semnale faciale.
3mintiiv la desc$iderea acestui capitol am explicat c exist
au fost trei tipuri de su#til expresiiparial, u!oar, !i micro
expresiiI Este important s se in cont de faptul c, dac suntei "n stare s
ridica expresii emotionale pariale sau usoara, cum ar ; cele din acest
de testare, sau o expresie micro care se aprinde pentru scurt timp pe fata, te
Nu !tiu de ce expresia a fost demonstrat "n acest mod.
Exist mai multe posi#ilitiM
"2presie u oar
D
D
D
D
ncepnd de o emo ie
"mo ie slab
"motie diminuat
ncercare e uat de a ascunde o emo ie
"2presie par ial
D emo ie slab
D emotie diminuat
D tentativa e uat de a ascunde o emo ie
D suprimarea deliberat a unui emo ie
D suprimarea incon tient de o emo ie
"2presie micro
4u at%t de multe posi#iliti, sar prea c nu va ; "n msur
pentru a folosi aceste informaii "n mod e;cient. Dar con!tient recunosc%nd ceea ce
emoie o persoan se simte este un pas important "n "m#untirea comunicare
+/(N. n unele cazuri, "n funcie de context !i o parial sau u!oar
expresie, ai putea ; "n msur s spun c emoia unei alte persoane este
doar "nceputul, reacia dumneavoastr "n perioada refractar a persoanei,
ceea ce am discutat "n capitolul @, poate face o diferen. *neori, "n
fapt, s !tii cum o persoana se simte "nainte de el sau ea !tie,
"n special "n cazul "n care semnalul este o expresie micro care a rezultat din sup
presiune. 3i putea ;, de asemenea, capa#il s recunoasc c exist o !ans de a
persoana este "ncercarea de a diminua sau ascunde expresiile ei, !i care poate
in,uena rspunsul dumneavoastr la ceea ce el sau ea se spune sau face. Pe msur
ce
devin mai familiarizai cu ;ecare familie emoie descris "n cap
+ER) C p%n la G, !i practica identi;carea u!oar !i parial expresie
)/(N, vei &si c aceste informaii puternic poate ; aplicat la
prieteniile tale, locul de munc, !i viaa ta de familie.
Pentru a comanda un 4D pentru practicarea recunoa!terea tuturor su#tile
Expresiile prezentate "n aceast carte, dute la emotionsrevealed.com. 4
)iteul ofera, de asemenea, un alt 4Dul pentru a "nva cum s recunoasc foarte
scurte microexpresii.
Noti e
@F "mo ii 3n culturi
B. Ekman, P. g 6riesen, 7.T. BGFG. "Repertoriul de comportamentul nonver#alM
4ate&orii, ori&ini, utilizare, !i de codi;care. " )emiotica, BM JGGD. Ekman, P. g
6riesen, 7.T. BGNJ. "4omportamentul nonver#al !i psi$opatolo&ie." n R.1.
6riedman g -. N. Qatz Ueds.K, Psi$olo&ia DepresieM 4ontemporar0
>.
@.
J.
C.
F.
N.
D.
G.
+eorie !i cercetare. 7as$in&ton, D.4.M 1. 7inston. Tezi pa&inile >?@ @>.
Eu sunt "n datorii pentru a Emmons 4arrol care a scris la ;ecare dintre noi !i a su&erat c
ne vom "nt%lni din cauza intereselor noastre se suprapun.
Ekman, P., )orenson, E.R. g 6riesen, 7.T. BGFG. "Elemente Panculturale
"n a;!eaz faciale de emotii. " Xtiin, BFJ U@DNCKM DFDD.
/zard, 4. BGNB. 6ata de emoie. Ne' 2orkM 3ppleton4entur04rofts.
<ird'$istell, R. 8. BGN?. Qinesics !i context. P$iladelp$iaM *niversitatea din
Penns0lvania Press.
3m descris primele re&uli de a;!are "ntrun )emiotica articol cu 7allace T. 6riesen,
"Repertoriul de comportamentul nonver#al," BGFG. ( versiune mai ela#orata a acestei
/deea pot ; &site "n scrierile lui (tto Qline#er& !i alii care au precedat
mine, de!i eu nu !tiam c la vremea c%nd am scris. Qlein#er&, (. BGJ?.
Psi$olo&ie social. Ne' 2orkM Aolt.
Ekman, P. BGN>. "*niversalitatea !i diferenele culturale "n expresiile faciale ale
emoie ""n 1. 4ole Ued.K,. Ne#raska )impozion pe -otivation, BGNB. 8in
4oln, Ne#M *niversitatea din Ne#raska Press. Tezi pa&inile >?N D@.
1o$nson, A..., Ekman, P. gM 6riesen, 7.T. BGNC. "(r&anism comunicativa
mi!criM em#leme americane ". )emiotica, BC UJKM @@CC@.
3lturi de mine au fost cole&ul meu 7all0 6riesen, soia mea atunci, Diana Russell,
!i Neville AoSman !i soia sa. n timpul prima mea cltorie "n Noua .uinee "n
BGFN, Neville a fost doar de ;nisare mandatului su de doi ani ca medic australian
care a lucrat la un spital din staia de cartier, unde stenii ar veni dac
au fost foarte #olnav. El a fost #inea plcut !i #ine cunoscute. El !i soia lui, de asemenea,
Xtiam Pid&in foarte #ine.
B?. Ekman, P., 6riesen, 7T, (a)ullivan, -., 4$an, 3., Diaco0anni+arlatzis,
/., Aeider, Q., Qrause, R., 8e4ompte, 73, Pitcairn, +., Ricci <itti, PE,
)c$erer, Q. R., +omita, -. g +zavaras, 3. BGDN. "*niversalitatea !i culturale
Diferenele "n $otr%rile de expresii faciale de emotie. " 1urnalul de "Per
personalitate !i Psi$olo&ie )ocial, C@M NB>BN Ekman, P. BGGG. "6acial expresie
)/(N "n +. Dal&leis$ g +. Putere Ueds.K,. -anualul de cunoa!tere !i
Emoie. )ussex, Re&atul *nitM 1o$n 7ile0 g )ons. Tezi pa&inile @?B >?.
BB. Qarl a fost apoi casatorit cu fostul cole& de camera UEleanor Rosc$K de atunci mele
soie, Diana, !i a auzit prin intermediul soiei sale, de la soia mea, despre ceea ce
pretindea ca a &asit.
B>. Ekman, "*niversalitatea !i diferenele culturale "n expresii faciale de emo
+/(N. "
B@. 7ierz#icka, 3. BGGG. Emoiile mai multe lim#i !i culturiM diversitate !i
*niversalii. ParisM 4am#rid&e *niversit0 Press.
BJ. +$ompson, 1. BGJB. "Dezvoltarea de expresie facial de emoie "n or#
!i vd copiii. " 3r$ivele de Psi$olo&ie, @N. 6ulc$er, 1. ). BGJ>. "" Toluntar
expresia facial mentar ", la copii or#i !i s vad." 3r$ivele de Psi$olo&ie, @D.
Ei#lEi#esfeldt, /. BGN?. Etolo&ie, #iolo&ie de comportament. Ne' 2orkM Aolt,
Rein$art !i 7inston. .alati, D., )c$erer, Q.R. g Ricci <itti, P.E. BGGN.
"Expresia facial voluntar de emoieM 4ompararea con&enital or# cu
encodere cu de;ciene de vedere "n mod normal. " 1urnalul de Personalitate !i Psi$olo&ie
social, N@M
B@F@B@NG.
BC. Ekman, P. g 6riesen, 7. T. BGND. 3ciune facial codi;careM ( te$nica
de msurare a -i!crii faciala. Palo 3lto, 4aliforniaM 4onsultin& Ps0
c$olo&ists 3psai. ( ediie electronic a doua a fost pu#licat "n >??>. Ekman,
P. g Rosen#er&, E. 8. BGGN. 4e 6ace dezvaluieM studii de #az !i aplicat
de exprimare spontan 6olosind sistemul de codi;care aciune 6acial U634)K. Nou
Ne' 2orkM (xford *niversit0 Press. 4o$n, 1. 6., Oloc$o'er, 3., 8ein, 1. g
Qanade, +. BGGG. "3naliza automat fa de urmrire a punctului caracteristic a
validitatea concurent mare cu 634) manuale de codi;care. " Psi$o;ziolo&ie, @FM
@CJ@. <artlett, -), Tiola, P3, )e5no'ski, +1, .olom#, <3, 8arsen,
1., Aa&er, 1. 4. g Ekman, P. BGGF. "4lasi;carea aciune facial." n D. touret
zk0, -. -ozer, !i -. Aasselmo Ueds.K, 3dvances in Neural /nformation Pro
)isteme de prelucrare D. 4am#rid&e, -assM -/+ Press. Tezi pa&inile D>@ >G.
BF. Tezi o serie de articole !i cri pentru informaii suplimentareM 8evenson, R7,
Ekman, P., Aeider, Q. g 6riesen, 7. T. BGG>. "Emotion !i autonom
activitatea sistemului nervos "n -inan&ka#au de )umatra de Test. " 1urnalul
Personalitate !i Psi$olo&ie )ocial, F>M GN>DD. 8evenson, R. 7., 4arstensen,
8.8., 6riesen, 7.T. g Ekman, P. BGGB. "Emotion, ;ziolo&ie, !i exprimarea
)ion "n v%rst. " Psi$olo&ie si 3&in&, FM >D@C 8evenson, R. 7., Ekman, P.
g 6riesen, 7.T. BGG?. "3ciune facial voluntar &enereaz emoie speci;ce
activitatea sistemului nervos autonom. " Psi$o;ziolo&ie, >NM @F@DJ. Ekman,
P., 8evenson, R.7. g 6riesen, 7.T. BGD@. ")istemului nervos autonom
3ctivitatea distin&e "ntre emotii. " Xtiin, >>BM B>?DB>B?. Ekman, P.
g Davidson, R. BGGJ. Natura EmotionM "ntre#ri fundamentale. Nou
Ne' 2orkM (xford *niversit0 Press. Ekman, P. g Davidson, R.1. BGG@. "Toluntar
modi;cri +ar0 z%m#itoare activitatea creierului re&ionale. " Ps0c$olo&ical )cience, JM @J>
JC
Davidson, R1, Ekman, P., )aron, 4, )enulis, 1. g 6riesen, 7T BGG?.
"Expresie emoional !i ;ziolo&iei creierului /M 3#ordarea H retra&ere !i 4E
re#ral asimetrie. "1urnalul de Personalitate !i Psi$olo&ie social, CDM @@?JB.
Ekman, P., Davidson, R.1. g 6riesen, 7.T. BGG?. "Expresie emoional
!i ;ziolo&iei creierului //M z%m#et Duc$enne ". 1urnalul de personalitate !i
Psi$olo&ie social, CDM @J>C@.
BN. Ekman, P. BGDC. )pune minciuni, indicii cu privire la "n!elciune "n -arketplace, cstorie,
!i politic. Ne' 2orkM 7. 7. Norton. ( a treia ediie a fost pu#licat de ctre
7. 7. Norton "n >??>. EcoS, N. 8, Ekman, P., -a&e, 11 g 6rank, -.
>???. "8ie de detectare !i pierderea de lim#." Natura, J?CM B@G. 6rank, -... g
Ekman, P. UprezentateK. "3parand sincer &eneralizeaz pe diferite
situaii de "n!elciune "<u&ental, D<, )$ennum, 7.W. 6rank, -. g Ekman,
P. >???. "" +rue 8ies "M istoria a#uz pentru copii !i atri#uii de putere ca
in,uene pe detectarea "n!elciune. ""n v. -anusov g1. A. Aarve0 Ueds.K,
3ttri#ution, 4omunicare 4omportamentul, !i relaiile apropiate. 4am#rid&eM
4am#rid&e *niversit0 Press. Tezi pa&inile >JD FC. Ekman, P., (a)ullivan, -.
g6rank, -. BGGG. "4%teva poate prinde un mincinos." Ps0c$olo&ical )cience, B?M
>F@FF. Ekman, P. BGGN. "-inciuna !i "n!elciune." n N.8. )tein, P. 3. (rn
)tein, <. +versk0, g 4. <rainerd Ueds.K, -emorie de zi cu zi !i emoional
Evenimente. Aillsdale, N.1.M 8a'rence Erl#aum 3ssociates. Tezi pa&inile @@@ JN.
6rank, -... g Ekman, P. BGGN. "4apacitatea de a detecta "n!elciune &eneralizeaz
"n diferite tipuri de mize mari minciuni. " 1urnalul de personalitate !i )ocial Ps0
c$olo&0, N>M BJ>GBJ@G.
BD. Participanii la aceast "nt%lnire au fostM Ric$ard Davidson, Paul Ekman, ('en
6lanna&en, Daniel .oleman, -ark .reen#er&, +$upten 1inpa, -att$ieu
Ricard, 1eanne +sai, 6rancisco Tarela, !i <. 3lan 7allace.
BG. Datorit 6undaia 8ife -intea mai invitat s participe la acest
Reuniunea, "n special la 3dam En&le, Ric$ard Davidson, !i Dan .oleman.
>?. 8eDoux, 1.E. BGGF. Emotional <rainM #azele misterioase ale
Tiaa emoional. Ne' 2orkM )imon and )c$uster. Pankssepp, 1. BGGD.
<azele de emoii umane !i animale. Ne' 2orkM (xford *niversit0
3psai. Damasio, 3.R. BGGJ. Eroare lui DescartesM Emotion, raiune !i *mane
4reier. Ne' 2orkM Putnam. Rolls, E. +. BGGG. <rain !i emoie. Nou
Ne' 2orkM (xford *niversit0 Press.
.F Cnd am devenit emotionalaI
B. )pre deose#ire de psi$olo&i "n alte domenii, cei care studiaz emoie recunosc
/mportana de procese automate, de!i c%iva teoreticieni emoie "nc se a&a
la ideea c vom decide con!tient atunci c%nd vom deveni emoional.
>. .oldie, P. >???. De emoii. (xfordM (xford *niversit0 Press. Tezi pa&ina JN.
@. <ouc$er, 1. D. g <randt, -. E. BGDB. "1udecata de emoieM american !i
3ntecedente malaezian ". 1urnalul de Psi$olo&ie 4ross4ultural, B>M >N>D@.
J. )c$erer, Q.R., 7all#ott, A... g )ummer;eld, 3.<. UEds.K BGDF. Expe
encin& EmotionM *n studiu 4rosscultural. 4am#rid&eM 4am#rid&e *niversit0
3psai.
C. Ric$ardson, P. 1. g <o0d, R. >??>. "4ultura este o parte a #iolo&iei umaneM De ce
conceptul superor&anic serve!te stiintele umane prost. "n -. .oodman
g 3. ). -orrat Ueds.K, )ondare ori&inii umane. 4am#rid&e, -assM american
3cademia de 3rte !i Xtiine.
F. Ekman, P. g 6riesen, 7. T. BGNC. Demascarea nominalM *n &$id pentru reco&niz
rea Emoiile de la indicii faciale. *pper )addle River, N.1.M Prentice Aall.
N. 8azr, R. BGGB. Emoie !i de adaptare. Ne' 2orkM (xford.
D. 3ceast fraz este -a&da 3rnold. 3rnold, -. Ued.K. BGN?. )entimente !i emo
9//. Ne' 2orkM 3cademic Press. Tezi capitolul B>.
G. 8evenson, R7, Ekman, P., Aeider, Q. g 6riesen, 7T BGG>. "Emotion
!i activitatea sistemului nervos autonom "n -inan&ka#au de Test )uma
tra. " 1urnalul de Personalitate !i Psi$olo&ie social, F>M GN>DD. 8evenson,
R.7. 4arstensen, 8. 8., 6riesen, 7.T. g Ekman, P. BGGB. "Emotion,
;ziolo&ie, !i de exprimare "n v%rst. " Psi$olo&ie si 3&in&, FM >D@C.
8evenson, R.7., Ekman, P. g 6riesen, 7.T. BGG?. "Toluntar facial
aciune &enereaz activitate emoie speci;ce sistemului nervos autonom. " Ps0
c$op$0siolo&0, >NM @F@DJ. Ekman, P., 8evenson, R.7. g 6riesen, 7.T.
BGD@. "3ctivitatea sistemului nervos autonom distin&e "ntre emo
9//. " Xtiin, >>BM B>?DB>B?. +opor, 3. 6. BGC@. "6iziolo&ic difereniate
tiation "ntre fric !i furie "n om. " Ps0c$osomatic -edicine, BCM
J@@J>.
B?. 6ri5da, 8azr, !i )c$erer toate sunt de acord cu acest punct de vedere. Tezi )c$erer, Q. R.,
)c$oor, 3. g 1o$nstone, +. >??B. Procese de evaluare "n emoie. Ne' 2orkM
(xford *niversit0 Press.
BB. ($man, 3. BGG@. "6rica !i anxietatea ca p$emonena emoionalM fenomeneclinice
nomenolo&0, perspective evolutive, !i de prelucrare a informaiilor "/n -..
8e'is g 1. Aaviland Ueds.K, -anualul de emoii. Ne' 2orkM .uil
6ord Press. Tezi pa&inile CBB @F.
B>. Reinei c nu toi oamenii de !tiin s accepte interpretarea ($man a rezultatelor sale. Pentru
o revizuire #un de interpretri contra, a se vedea -ineka, ). g 4ook, -.
BGG@. "-ecanismele implicate in condiionarea o#servational de fric.
1urnalul de Psi$olo&ie Experimentala, B>>M @@D.
B@. Dar'in, 4. BGGD. Exprimarea emoiilor la om !i animale. +reia
ediie. Ne' 2orkM (xford *niversit0 Press. Tezi pa&ina J@.
BJ. )unt recunosctor pentru +oo#e0 !i scrierile 4osmides despre emoie pentru emp$asiz
rea acestui punct. 4osmides, 8. g +oo#0, 1. >???. "Psi$olo&ie evoluionist !i
emoiile "n -. 8e'is !i 1- Aaviland1ones Ueds.K,. -anualul de
Emoii. >nd Edition. Ne' 2orkM .uilford Press. Tezi pa&inile GB BBC.
BC. 4onceptul de -a&da 3rnold de "memorie afectiv" !i modul "n care aceasta funcioneaz este
foarte
similare, dar ea nu a accentuat, ca !i mine, c o parte din ceea ce este stocat este
dat nu a "nvat.
BF. -a0r, E. BGNJ. "Pro&rame de comportament !i strate&ii evolutive." 3merican
(m de !tiin, F>M FC?CG.
BN. 6ri5da, N.A. BGDF. De emoii. 4am#rid&eM 4am#rid&e *niversit0 Press.
Tezi pa&ina >NN.
BD. )unt dator s P$il ras pentru amintindumi c +om )c$eS a
tratat aceast pro#lem pe lar& "n cartea sa. )c$eS, +. BGNG. 4at$arsis "n
Tindecare, Ritual, si Drama. <erkele0, 4aliforniaM *niversitatea din 4alifornia
3psai.
BG. )unt recunosctor pentru Nico 6ri5da pentru amintindumi de asta.
>?. Ekman, P. g6riesen, 7. T. BGND. 3ciune facial codi;careM ( te$nica
de msurare a -i!crii faciala. Palo 3lto, 4aliforniaM 4onsultin& Ps0
c$olo&ists 3psai.
>B. 8evenson cola#., "Emoie !i activitatea sistemului nervos autonom "n
-inan&ka#au de )umatra de Test. "8evenson et al.," Emotion, ;ziolo&ie, !i
expresie "n v%rst. "8evenson, Ekman g 6riesen," aciune facial voluntar
&enereaz activitate emoie speci;ce sistemului nervos autonom "Ekman, 8ev.
Enson g 6riesen, "activitatea sistemului nervos autonom distin&e "ntre
emoiile. "
>>. Ekman, P. g Davidson, R. BGGJ. Natura EmotionM "ntre#ri fundamentale
9//. Ne' 2orkM (xford *niversit0 Press. Pentru o discuie mai detaliat, a se vedea
urmtoarele articoleM Ekman, P. g Davidson, R1 BGG@. "Toluntar zam#itoare
sc$im# activitatea creierului re&ional. " Ps0c$olo&ical )cience, JM @J>JC. Davidson,
R1, Ekman, P., )aron, 4, )enulis, 1. g 6riesen, 7T BGG?. "Emoional
expresie !i ;ziolo&iei creierului /M 3#ordarea H retra&ere !i cere#ral asimetrice
ticul. " 1urnalul de "Personalitate !i Psi$olo&ie social, CDM @@?JB. Ekman, P.,
Davidson, R.1. g 6riesen, 7.T. UBGG?K. "Expresie emoional !i creier
;ziolo&ie //M z%m#et Duc$enne ". 1urnalul de personalitate !i )ocial Ps0
c$olo&0, CDM @J>C@.
HF Schimbarea Ce am devenit emo ional espre
B. )unt recunosctor lui Peter .oldie pentru a atra&e atenia mea la acest exemplu
descris de David Aume.
>. .%ndirea mea pe aceast tem a fost ascuit de discuie de ideile mele, la un
"nt%lnirea cu )anctitatea )a, Dalai 8ama despre emoii distructive "n
-artie >???. 3 se vedea recenta carte de Daniel .oleman despre aceast "nt%lnire.
>??@. Emoii distructiveM cum le putem dep!iI. Ne' 2orkM <an
tam 4ri. )unt foarte recunosctor pentru 3lan 7allace pentru pro#lemele pe care le
ridicate cu privire la formularea mea mai devreme.
@. 8eDoux, 1.E. BGGF. Emotional <rainM #azele misterioase ale
Tiaa emoional. Ne' 2orkM )imon and )c$uster. Tezi pa&ina >?J.
J. /#id. Tezi pa&ina BJF.
C. 8edoux constat c Donald Ae## introdus pentru prima dat acest termen "n cartea sa
(r&anizarea de comportament. BGJG Ne' 2orkM 1o$n 7ile0 g )ons.
F. Davidson, R.1. Tiitoare. ")til afectiv, psi$opatolo&ie !i resil
ienceM mecanismele creierului !i plasticitate ". Psi$olo&ul american.
N. Ekman, P. g Davidson, R. Ueds.K. BGGJ. Natura EmotionM fundamen
ntre#ri mentale. Ne' 2orkM (xford *niversit0 Press.
D. 8azr, R. BGGB. Emoie !i de adaptare. Ne' 2orkM (xford *niversit0
3psai. <rut, 1.1. BGGD. "3ntecedent!i concentreaz pe rspunsul emoie Re&ula
REM consecine diver&ente de experien, exprimare !i ;ziolo&ie ".
1urnalul de Personalitate !i Psi$olo&ie social, NJM >>J@N. <rut, 1. 1. BGGD.
"Domeniul emer&ente de re&lare emoionalM ( revizuire inte&ratoare." Revizuirea
.eneral Psi$olo&ie, >M >NBGG.
G. Pentru discutii in continuare a acestei te$nici, a se vedea, "domeniul emer&ente #rut de
re&lare emoional ".
B?. )e&al, O.T., 7illiams, 1. -. .. g +easdale, 1. D. >??>. -indfulness pe #aza
+erapia co&nitiv pentru depresieM o nou a#ordare privind prevenirea recidivelor. Nou
Ne' 2orkM .uilford Press.
BB. Pentru un numr de puncte de vedere diferite cu privire la starea de spirit si emotie, a se vedea
capitolul > din
Ekman, P. !i Davidson, R. 1. heds.K. BGGJ. Natura Emotion.
B>. i mulumesc lui 1enn0 <eers pentru su&ereaza asta.
1F comporta "mo ional
B. )unt dator aici pentru discuia lui Petru .oldie de acest su#iect "n cartea sa
Emoii. >???. Ne' 2orkM (xford *niversit0 Press. Tezi pa&ina BB@.
>. Ekman, P. BGDC. )pune minciuniM indicii pentru "n!elciune "n -arketplace, cstorie,
!i politic. Ne' 2orkM 7. 7. Norton. 3 treia ediie a fost pu#licat de ctre
7. 7. N o r t o n "n anul >??>.
@. .ottman 1. -. g 8evenson R.7. BGGG. "4%t de sta#il este interaciune civil
"n timpI " Procese de familie, @DM BCGFC.
J. Pentru o discuie de eroare lui (t$ello, "n contextul suspecta o El, vezi mea
carte )pune minciuni.
C. )c$erer, Q., 1o$nstone, +. g .. Qlasme0er viitoare. "Exprimarea Tocal
de Emotion "n R. Davidson, A. .oldsmit$ g QR )c$erer Ueds.K,. -%n
4artea de )tiinta afective. Ne' 2orkM (xford *niversit0 Press.
F. Ekman, P., (a)ullivan, -. g 6rank, -. BGGG. "4%teva poate prinde un mincinos." Ps0
Xtiina psi$olo&ic, B?M >F@FF. Ekman, P. g (a)ullivan, -. BGGB. "4ine
poate prinde un mincinosI " 3merican Ps0c$olo&ist, JFM GB@>?.
N. <anse, R. g )c$erer, Q. R. BGGF. "Pro;le acustice din vocal emoie EPPRE)
)ion. "1urnalul de Personalitate !i Psi$olo&ie social, N?M FBJ@F.
D. Descrierea 6ri5da a aciunilor care caracterizeaz ;ecare emoie include
ceea ce am spus !i destul de un pic mai mult. 4red c este doar acestea rudimentar,
mi!cri posturale iniiale care sunt "ncorporat, automat, !i universal.
G. 8evenson, R7, Ekman, P., Aeider, Q. g 6riesen, 7T BGG>. "Emotion !i
activitatea sistemului nervos autonom "n -inan&ka#au de )umatra de Test. "
1urnalul de Personalitate !i Psi$olo&ie social, F>M GN>DD. 8evenson R.7.
4arstensen, 8.8., 6riesen, 7.T. g Ekman, P. BGGB. "Emotion, ;ziolo&ie,
!i expresie "n v%rst. " Psi$olo&ie si 3&in&, FM >D@C. 8evenson, R. 7.,
Ekman, P. g 6riesen, 7.T. BGG?. "3ciune facial voluntar &enereaz emoie
3ctivitatea speci;c sistemului nervos autonom. " Psi$o;ziolo&ie, >NM @F@DJ.
Ekman, P., 8evenson, R. 7. g 6riesen, 7. T. BGD@. "Nervoase ve&etative sis
3ctivitatea +E- distin&e "ntre emotii. " Xtiin, >>BM B>?DB>B?.
B?. )tein, N8, (rnstein, P3, +versk0, <. g <rainerd, 4. Ueds.K. BGGN. -em
(R2 pentru evenimente de zi cu zi !i emoional. -a$'a$, N.1.M 8a'rence Erl#aum
3ssociates.
BB. Davidson, R1, 1ackson, D4 g Qalin, NA >???. "Emotion, plasticitate,
context !i re&lementrile. Perspective de afective Neuroscience. " Psi$olo&
<uletinul ice, B>FM DG?G?F.
B>. .ross descrie re&ulament frontend, dar el nu se concentreaz pe aceast involuntar,
Re&ulamentul aproape instantanee pe care Davidson propune. n sc$im#, el se uita la
a impus mai mult "n mod deli#erat "ncercrile de a reinterpreta ceea ce se "nt%mpl. <rut, 1.
1.
BGGD. "3ntecedent !ire&lare emoional se concentreaz pe rspunsulM diver&ente con
secvene de experien, expresie !i ;ziolo&ie. "1urnalul de personalitate !i
Psi$olo&ie social, NJM >>J@N. <rut, 1. 1. BGGD. "Domeniul emer&ente de emo
Re&ulamentul REM ( revizuire inte&ratoare ". Revizuirea .eneral Psi$olo&ie, >M >NBGG.
B@. .reen#er&, -.+. g )nell, 1. 8. BGGN. "Dezvoltarea creierului !i emoional
DezvoltareaM roie de predare "n or&anizarea lo#ul frontal "/n P..
)alove0 g D.1. )lu0ter Ueds.K, Dezvoltarea emoional !i emoional /ntelli
.ence. Ne' 2orkM <asic <ooks.
BJ. Oa5onc, R. <. >??B. "Emotion". n D.+. .il#ert, ).+. 6isk, !i .. 8indze0.
UEds.K, -anualul de Psi$olo&ie )ocial. Tol. B. Ediia a Ja. <ostonM
-c.ra'Aill. Tezi pa&inile CGBF@>.
BC. 3cesta este mai popular astzi pentru a folosi modele connecrionist. Eu nu sunt de acord
cu
aceste formulri, dar ele sunt mult mai &reu de "neles, !i pentru meu
scopuri de aici, cred c metafora calculator a unui pro&ram !i instruciuni
este mult mai util.
BF. -a0r, E. BGNJ. "Pro&rame de comportament !i strate&ii evolutive." 3merican
(m de !tiin, F>M FC?CG.
BN. Nu cred c acest lucru este tot vizi#il "n prima zi de via, dar sunt de acord cu
4onstatarile de 8inda 4amras !i Aarriet (ster care acestea apar treptat
copil se dezvolta. 4amras, 8., (ster, A., 4ampos, 1., -i0ake, Q. g <rad
)$a', D. BGG>. "Rspunsurile su&ari 5aponezi !i americani pentru a arma reinere."
Psi$olo&ie de dezvoltare, >DM CNDD>. De asemenea, Rosenstein, D. g (ster, A.
BGDD. "Rspunsurile diferentiale faciale la patru &usturi de #az la nounascuti." 4opil
Dezvoltarea, CGM BCCCBCFD.
BD. Aeim, 4, Ne'port, D.1., Aeit, )., .ra$am, 2.P., 7ilcox, -, <onsall, R.,
-iller, 3. A. g NemeroS, 4. <. >???. "Aipo;zosuprarenale !i autonom
rspunsurile la stres la femei, dupa a#uzuri sexuale !i ;zice "n copilrie. "
1ournal of 3merican -edical 3ssociation, >DJM CG> GN
BG. 7allace, 3. BGG@. <udismul ti#etan, de la zero. <ostonM nelepciunea
Pu#licaii. Tezi pa&ina B?@.
>?. /#id. /n;ltraiilor B@>.
>B. Ni&ro, .. g Neisser, *. BGD@. "Punctul de vedere "n amintiri personale." 4o&nitiv
Psi$olo&ie tive, BCMJFND>.
>>. 8an&er, E. >??>. "7ell<ein&, 3tenia fa de pozitiv de evaluare." n
4. R. )n0der g 4 ). 1. 8opez Ueds.K, -anualul de Psi$olo&ie pozitive. Nou
>@.
>J.
>C.
>F.
Ne' 2orkM (xford *niversit0 Press.
70ner, A. nepu#licate. "4aracteristicile de;nitorii ale sntoase
-intea uman ".
)unt recunosctor pentru Dan .oleman pentru a su&era aceast terminolo&ie pentru a face clar
&%ndirea mea despre acest lucru.
.oldie, De emoii. Tezi pa&ina FC.
)c$ooler, 1.7. >??B. "Descoperirea amintiri de a#uz "n funcie de meta
con!tientizare. " 1urnalul de a&resiune, maltratare !i +rauma, JM B?C@F,
,F tristete si A4on;
B. 3m folosit cuv%ntul suferin "n loc de a&onie, dar cercetarile ulterioare au su&erat
care prime5die acoper mai mult de a&onie, exist un element de team, de asemenea. Ekman,
P. g 6riesen, 7. T. BGNC Demascarea nominalM *n &$id pentru Recunoa!terea Emo
9// de indicii faciale. *pper )addle River, N1M Prentice Aall.
>. R0nearson, E. Q. BGDB. ")inuciderea internalizatM ( seRuestrum existenial."
3merican 1ournal of Ps0c$iatr0, B@DM DJ DN
@. Tin&ers$oets, 311-, 4ornelius, RR, Tan Aeck, .8 g <ec$t, -4
>???. "Pl%ns 3dultM *n model !i revizuire a literaturii." Revizuirea de .en
Psi$olo&ie neral, JM @CJ.
J. Ekman, P., -atsumoto, D. g 6riesen, 7.T. BGGN. "Expresie faciala din
tul#urri afective. "n P. Ekman g E8 Rosen#er& Ueds.K, 4e 6ace
DezvluieM )tudii de #aza si aplicate de expresie spontan *tilizarea 6acial
)istem de codi;care aciune U634)K. Ne' 2orkM (xford *niversit0 Press. Prima mea
&rant de cercetare spri5inite studiile mele de pacienti cu tul#urari psi$ice, dar la
acel moment am avut nici o modalitate de a msura comportamentul fetei si astfel sa concentrat
doar pe
mi!cri ale corpului. Rezultatele leam descris aici au fost o#inute douzeci ani
mai t%rziu, dup ce neam dezvoltat sistemul de codi;care aciune faciala descrise "n
capitolul B, la mi5locul anilor BGF?, in,uenat de )ilvan +omkins, !i cu
;nanare pentru a face cercetare crosscultural, am plecat de la studiul de pacienti de psi$iatrie la
concentreze asupra emoiilor "n sine, mai de&ra# dec%t tul#urri emoionale. 4%nd mam "ntors
departe de a studia #olnavi mintal, am avut nici instrumentele, nici de #az
cuno!tine despre emoia de a face cercetare pe pacienti &rav pertur#ate. 6ortu
pcate, un numr de anc$etatori, folosind 6acial sistemul nostru de codi;care aciune !i
alte instrumente de msurare expresii faciale si vocal pacienti, fac acum
asemenea muncW o serie de exemple sunt raportate "n 4e 6ace dezvaluie.
F . Mnie
B. )tern#er&, 4. R., si 4ampos, 1. 1. BGG?. "Dezvoltarea de furie Expres
)/(N in copilarie. "n N8 )tein, <. 8event$al, g +. +ra#asso Ueds.K, Psi$o
3#ordri lo&ice !i #iolo&ice pentru emotii. Aillsdale, N.1.M 8a'rence
Erl#aum 3ssociates. Tezi pa&inile >JN D>.
>. <erko'itz, 8. BGFG. "/poteza frustrarea&resiune revizuite." n
8. <erko'itz Ued.K, Rdcini de a&resiune. Ne' 2orkM 3t$erton Press. Tezi pa&inile
B>D.
@. 6iica mea Eva a cerut );ntia )a, Dalai 8ama de ce ne suprat cu
cei pe care "i iu#im, iar el a oferit aceast explicaie.
J. Pentru o discuie interesant a costurilor din punct de vedere evolutiv, a se vedea
-c.uire, -. g +roisi, 3. BGG?. "6uriaM ( viziune evoluionist." n R.
Plutc$ik g A. Qellerman Ueds.K, Emoie, Psi$opatolo&ie !i psi$oterapie.
Ne' 2orkM 3cademic Press.
C. 1osep$ 4ampos, *niversitatea din 4alifornia, <erkele0, si -ark .reen#er&,
*niversitatea de )tat din Penns0lvania. >???. 4omunicare personal.
F. Aolden, 4. >???. "Tiolena a mieilor." Xtiin, >DGM CD?DB.
N. Qonner, -. >??B. +an&led 7in&M 4onstr%n&eri #iolo&ice asupra omului
)pirit. >nd Edition. Ne' 2orkM Aenr0 Aolt. 3 se vedea capitolul G.
D. Pentru o discuie a rolului de mo!tenirea &enetic !i de mediu "n a&resiune
comportament sive, a se vedea Plomin, R., Nitz, Q. g Ro'e, D4 BGG?. "<e$avioral
&enetica si comportament a&resiv "n copilrie. "n -. 8e'is g ). -iller
UEds.K, -anualul de dezvoltare psi$opatolo&ie. Ne' 2orkM Plenului. De asemenea
vezi -iles, D. R. g 4are0, .. BGGN. "3r$itectura &enetici si de mediu
de a&resiune uman. " 1urnalul de Personalitate !i Psi$olo&ie social, N>M
>?NBN.
G. Dalai 8ama. 4omunicarea personal, >??B. 3 se vedea, de asemenea, .oleman, D. >??@.
Emoii distructiveM cum le putem dep!iI. Ne' 2orkM <antam
4ri.
B?. +avris, 4. BGDG. 6uriaM Emotion ne"neles. Ne' 2orkM +ouc$
4ri de piatra.
BB. /#id. Tezi pa&inile B>C >N.
B>. -c.uire !i +roisi, "3n&er".
B@. 8emerise, E. g Dod&e, Q. >???. "Dezvoltarea de furie !i ostil
interaciuni "/n -. 8e'is g 1. Aaviland1ones Ueds.K,. -anualul de emoii.
>nd Edition. Ne' 2orkM .uilford Press. Tezi pa&inile CGJF?F.
BJ. -c.uire !i +roisi, "3n&er".
BC. .ottman, 1. -. g 8evenson, R.7. BGGG. "4%t de sta#il este interaciune civil
"n timpI " Procese de familie, @DM BCGFC.
BF. 8azr, R. BGGB. Emoie !i de adaptare. Ne' 2orkM (xford *niversit0 Press.
BN. .oleman, Emoiile distructive.
BD. Tezi /zard, 4. BGN>. -odele de emotii. )an Die&o, 4aliforniaM 3cademic Press.
Pe depresie si furie, vezi Aarmon1ones, E. ", diferenele individuale "n
activitatea creierului anterior si furieM Examinarea rolurile de atitudine fa de
furie !i depresie. "n curs de examinare.
BG. Aarmon1ones, "diferenele individuale."
>?. 4$esne0, -3, Ekman, P., 6riesen, 7T, Ne&ru, .7 g Aecker,
-. 8. A. BGG?. "+ipul 3 model de comportamentM comportament facial !i vor#ire com
componente. " Ps0c$osomatic -edicine, C@M @?NBG.
>B. Rosen#er&, E8, Ekman, P., 1ian&, 7., <a#0ak, -., 4oleman, RE, Aan
>>.
>@.
>J.
>C.
>F.
>N.
>D.
>G.
@?.
@B.
;ul, -., (a4onnor, 4, 7au&$, R. g <lument$al, 13 >??B. "8e&turile
"ntre expresii faciale de emotie in isc$emie miocardica tranzitorie. "
Emoie, BM B?NBC. Rosen#er&, E.8., Ekman, P. g <lument$al, 1.3. BGGD.
"Expresie faciala si componenta afectiva de ostilitate cinic." )ntate
Psi$olo&ie, BNM @NFD?.
Descul, 1. 4, Da$lstrim, 7... g 7illiams, R. <. BGD@. "(stilitate,
/ncidenta 4AD, si mortalitatea totalaM 3 >Cani de studiu follo'up de >CC
medicii. " Ps0c$osomatic -edicine, JCM CGF@. 7illiams, R. <., Aane0,
8+, 8ee, Q8, Qon&, 2., <lument$al, 1. g 7$alen, R. BGD?. "+ip 3
comportament, ostilitate, si ateroscleroza coronariana. " Ps0c$osomatic -edicine,
J>M C@GJG. /ronson, <., +a0lor, 4<, <olt'ood, -., <artzokis, +., Den
/N), ., 4$esne0, -., )pitzer, ). g )e&all, .- BGG>. "Efectele de furie pe
fracia de e5ecie a ventriculului in #oala coronariana. " 3merican 1our
nal de 4ardiolo&ie, N?M >DBDC. -ittleman, -.3., -aclure, -., )$er'ood,
1<, -ulr0, RP, +o,er, .A, 1aco#s, )4, 6riedman, R., <enson, A. g
-uller, 1.E. BGGC. "Declan!area de de#ut miocardic acut prin episoadeM
6actorii determinani ai infarct miocardic de#ut anc$etatori de studiu. " 4irculaie
+/(N, G>M BN>?BN>C. Rosen#er&, "8e&turile."
Ekman, P. BGNG. "Despre spr%nceneleM semnale emoionale !i de conversaie." n
-. von 4ranac$, Q. 6oppa, 7. 8epenies, g D. Ploo& Ueds.K, Auman Et$ol
&ia. Ne' 2orkM 4am#rid&e *niversit0 Press. Tezi pa&inile BFG>JD.
Tezi carte excelenta Aelena 4ronin lui, 3nt !i PeacockM altruism si
)elecia sexual de la Dar'in p%n astzi. BGGB. Ne' 2orkM 4am#rid&e *niver
sitatea de pres.
)erviciul 4orectional din 4anada raport, citat de .a0la )'i$art, 1o$n 2uille,
)i )tep$en Porter "n Rolul de memorie de statdependent "n "ro!uout."
Raportul 8aura Aelmut$ a rezultatelor de la *niversitatea din Ne' Aamps$ire
sociolo&ul -urra0 )traus "n Aelmut$, 8. >???. "3re valul 3merica de vio
lie sau retras pentru totdeaunaI " Xtiin, >DGM CDC.
Davidson, R1, Putnam, Q- g 8arson, 48 >???. "Disfunctie in
circuitele neuronale de re&lare emoionalun posi#il preludiu la violen. " )ci
ence, >DGM CGBGJ.
Raine, 3. BGN?. "4omportament antisocial "n psi$o;ziolo&ieM 3 #iosocial per
conceptual !i o ipotez disfunctie prefrontal. "n D- )toS, 1. <reilin&,
g 4 1. D. -aser Ueds.K, -anualul de comportament antisocial. Ne' 2orkM 1o$n
7ile0 g )ons. Tezi pa&inile >DG@?@.
Tezi discuia de -ic$ael Rutter a rezultatelor de ctre alte investi&atorii
delincvenei adolescentlimitate !i adolescent cu de#ut "n introducerea la
lui .enetica penal !i comportament antisocial. BGGF. Ne' 2orkM 1o$n
7ile0 g )ons.
3sociatia 3mericana de Psi$iatrie. BGGJ. "+ul#urare intermitenta exploziva." n
-anualul de dia&nostic si statistica a tul#urarilor psi$iceM D)-/T. 7as$in&ton,
D.4.M 3merican Ps0c$iatric 3ssociation. Tezi pa&inile F>N @?.
Pentru ima&ini de ansam#lu cu privire la multe dintre aceste pro#leme, a se vedea seciunea
special din >D iulie
3nul >???, Xtiin Revista ]>DG U>DKM CFGGJ^. De asemenea, pentru o compilatie #un de
a#ordri diferite la comportamentul antisocial, a se vedea )toS, D-, <reilin&, 1. g
-aser, 1. D. BGGN. -anualul de comportament antisocial. Ne' 2orkM 1o$n
7ile0 g )ons.
@>. Tezi $%rtie interesant Petru .oldie, "4ompasiuneaM ( moral natural emo
+/(N. "viitoare. n Deutsc$e Oeitsc$rift #lan ;loso;ca
-F Surpri<a si teama
B. Ekman, P., 6riesen, 7. T. g )imons, R. 4. BGDC. "Este reacia tresarire o
emoieI. "1urnalul de Personalitate !i Psi$olo&ie social, JG UCKM BJBFBJ>F.
>. 8evenson, R7, Ekman, P., Aeider, Q. g 6riesen, 7T BGG>. "Emotion
!i activitatea sistemului nervos autonom "n -inan&ka#au de Test )uma
tra. " 1urnalul ofaPersonalit0 Psi$olo&ie and)ocial, F>M GN>DD. 8evenson R.7.
4arstensen, 8. 8., 6riesen, 7.T. g Ekman, P. BGGB. "Emotion, ;ziolo&ie,
!i expresie "n v%rst. " Psi$olo&ie si 3&in&, FM >D@C. 8evenson, R. 7.,
Ekman, P. g 6riesen, 7. T. BGG?. "3ciune facial voluntar &enereaz emoie
3ctivitatea speci;c sistemului nervos autonom. " Psi$o;ziolo&ie, >NM @F@DJ.
Ekman, P., 8evenson, R.7. g 6riesen, 7.T. BGD@. "Nervos autonom
3ctivitatea sistemului distin&e "ntre emotii. " Xtiin, >>BM B>?DB>B?.
@. 3cest lucru ar ; prezis de teoria psi$olo&ul 8eonard <erko'itz lui, "n
pe care el susine c evenimentele aversiv poate duce ;e la m%nie sau team,
"n funcie de in,uenele situaionale, de "nvare anterior, !i mo!tenit disposi
9//. <erko'itz, 8. BGGG. "Dez&ustulM trup !i su,et emoie." n +.
Dal&lis$ g -.1. Putere Ueds.K, -anualul de cunoastere si emotie. 4$ic$
ester, Re&atul *nitM 1o$n 7ile0 g )ons. Tezi pa&inile J>G JF.
J. - #azez aici pe R$ud0 !i studiul -ea&$er de frica si anxietate, cu toate c eu sunt
impunerea mea terminolo&ia proprie "n descrierea concluziile lor, iar rezultatele
altora le raporteaz. R$ud0, 1. 8. g -ea&$er, -. 7. >???. "6rica !i 3nxi
E+2M efecte diver&ente asupra pra&urilor de durere umane ". Durere, DJM FCNC.
C. /#id.
F. )c$midt, 8.3. g 6ox, N3 BGGG. "4onceptuale, #iolo&ice !i comportamentale
distincii "ntre diferitele cate&orii de copii timizi. ""n 8a )c$midt g
1. )culkin Ueds.K, 6rica extreme, +imiditate, si fo#ie socialaM (ri&ins, #iolo&ice
-ecanisme, si rezultatele clinice. Ne' 2orkM (xford *niversit0 Press. Tedea
pa&inile JNFF.
N. /#id.
D. Qa&an, 1. BGGG. "4onceptul de in$i#iie comportamentale." n i#id. Tezi pa&inile
@B@.
G. 4rozier, 7.R. BGGG. "Diferene individuale "n timiditate copilarieM Distin
incendiilor timiditate fricos !i con!tient de sine. ")c$midt g 6ox," conceptuale,
distincii #iolo&ice !i comportamentale. "Tezi pa&inile BJ>G !i JNFF.
B?. Eu tra& foarte mult aici, pe capitol foarte interesant ($man lui. ($man, 3. >???.
"6rica si anxietateaM. Perspective Evolutionar0, co&nitive, si clinice" n -.
8e'is g 1. Aaviland1ones Ueds.K, -anualul de emoii. >nd Edition.
Ne' 2orkM .uilford Press. Tezi pa&inile CN@ G@.
BB. Tezi discuia mea "n Ekman, P. BGDC. )pune minciuni. Ne' 2orkM 7. 7. Nor
tona. 3 treia ediie a fost pu#licat de 77 Norton "n >??B.
+F de<4ust i dispre
B. Ekman, P. g 6riesen, 7. T. BGNC. Demascarea nominalM *n &$id pentru reco&niz
rea Emoiile de la indicii faciale. *pper )addle River, N.1.M Prentice Aall. Tedea
pa&inile FFFN.
>. 4itat de -iller, 7./. BGGN 3natomia de dez&ust. 4am#rid&e, -assM
Aarvard *niversit0 Press. Tezi pa&ina GN.
@. /#id. Tezi pa&ina >>.
J. /#id. /n;ltraiilor BBD.
C. Rozin, P., Aaidt, 1. g -c4aule0, 4. R. BGGG. "Dez&ustulM trup !i su,et
emoie "n +. Dal&lis$ g -.1. Putere Ueds.K,. -anualul de cunoa!tere !i
Emoie. 4$ic$ester, *. Q.M 1o$n 7ile0 g )ons. Tezi pa&ina J@C.
F. Procentele nu adu&a p%n la B?? la sut, deoarece au existat unele unclas
rspunsuri diversi;cate.
N. .ottman, 1- g 8evenson, R7 BGGG "4%t de sta#il este interaciune civil
"n timpI " Procese de familie, @DM BCGFC. .ottman, 1., 7oodin, E. g 8even
6iul, R. >??B. "Expresii faciale "n timpul con,ictului marital." 1ournal of 6amil0
4omunicare, BM @NCN.
D. -iller, 3natomia de dez&ust. )eepa&es B@@@J.
G. /#id. Tezi pa&inile B@N @D.
B?. Nuss#aum, -. 4. >???. "4anale secrete de viciuM dez&ust, or&anisme !i le&ea."
n ). <andes Ued.K, Patimi ale 8e&ii. Ne' 2orkM Ne' 2ork *niversit0
3psai. Tezi pa&inile BGF>.
BB. /#id. Tezi pa&ina JJ.
B>. /#id. Tezi pa&ina JN.
B@. /#id.
BJ. 8evenson, R.7. g 4 Reuf, 3.-. BGGN. "3specte ;ziolo&ice ale emoional
cuno!tine !i rapport. "n 7.1. /cles Ued.K, Precizie empatic. Ne' 2orkM
.uilford Press. Tezi pa&inile JJJN.
BC. Ekman, P. g 6riesen, 7. T. BGNC. Demascarea fata. Tezi pa&ina FN.
BF. -iller, 3natomia de dez&ust. Tezi pa&ina >?N
BN. /#id. Tezi pa&ina >>B.
BD. P$illips, -8, )enior, 4., 6a$0, +. g David, din anul BGGD. "Dez&ustulpentru
emoie a5uns de psi$iatrie. " <ritis$ 1ournal of Ps0c$olo&0, BN>M @N@NC.
0F "mo ii plcut
B. <uell, A. Ued.K. BGGG. -omente. Ne' 2orkM <lack Do& !i 8event$al. Tedea
pa&ina B?D.
>. 3 se vedea, de exemplu, )0nder, 4R g 8opez, )1 Ueds.K. >??>. -anualul de
Psi$olo&ia pozitiv. Ne' 2orkM (xford *niversit0 Press. Pentru o critic a acestei
lucra, a se vedea R. 8azr. Tiitoare. "(are mi!carea pozitivitate au
picioareI " Psi$olo&ice 8nRuir0.
@. 6redrickson, <. 8. g <rani&an, 4. >??B. "Emotii pozitive." n +. 1. -a0ne
g .. 3. <onanno Ueds.K, EmoiiM pro#lemele curente !i direcii viitoare. Nou
Ne' 2orkM .uilfcrd Press. Tezi pa&inile B>@ CB.
J. Pentru discuie de umor, vezi Ruc$. 7. g Ekman, P. >??B. "Expresiv
model de r%s. "n 3.7. Qaszniak Ued.K, Emoie, dualia, !i 4on
con!tiinei. +ok0oM 7ord Editura Xtiini;c. Tezi pa&inile J>F J@. De asemenea, a se vedea
<ac$oro'ski, 1. g ('ren, -.1. >??B. "Nu toate r%de sunt la felM Exprimat dar
r%sul nu !ia exprimat provoac u!or efect pozitiv. " Ps0c$olo&ical )cience, B>M
>C>CN.
C. Ekman, P. BGG>. "*n ar&ument pentru emoii de #az." 4o&nition and Emotion,
FM BFG>??.
F. Qeltner, D. g Aaidt, 1. viitoare. "Teneraie apropie, o moral, estetic,
!i emoie spiritual ". 4o&nition si emotie.
N. Datorit Paul Qaufman, care a remarcatam lsat afar aceast emoie.
D. 3m consultat un alt expert italian pe emoie, Pio Ricci <itti, care con;rm
c 6iero este, pro#a#il, cel mai #un cuv%nt pentru ceea ce descriu eu, de!i el
menioneaz un cuv%nt alternativ, appa&ato. 3m ales 6iero, deoarece sunetul de ea
pare a se potrivi mai #ine cu experien. Dar cuv%ntul "n sine nu conteazW
ceea ce conteaz este de a speci;ca un alt tip diferit de #ucurie.
G. 8e'is, -. >???. "Emoiile con!tient de sine." n -. 8e'is g 1. Aaviland
1ones Ueds.K, -anualul de emoii. >nd Edition. Ne' 2orkM .uil
6ord Press.
B?. Rosten, 8. BGFD. <ucuriile de idi!. Ne' 2orkM Pocket <ooks. Tezi pa&ina >CN.
BB. /#id.
B>. Aaidt, 1. >???. "Emotii pozitive de elevaie." Prevenirea !i tratarea
ment, @.
B@. 8azr, R. g 8azr, <.N. >??B. "Emoia de recuno!tin." A%rtie pre
prezentat la o reuniune a 3merican Ps0c$olo&ical 3ssociation, )an 6rancisco,
4alifornia
BJ. )mit$, RA, +urner, +1, .aronzik, R., 8eac$, 47, Tuc$Druskat, T.
g "7eston, 4. -. BGGF." /nvidia !i )c$adenfreude. "Personalitatea !i )ocial
Psi$olo&ie <ulletin, >>M BCDFD, <ri&$am, N8, Qelso, Q3, 1ackson, -3
g )mit$, R. A. BGGN. "Rolurile de comparaie invidioas !i deservin&ness
"n simpatie !i )c$adenfreude. "<asic !i Psi$olo&ie social aplicat, BGM
@F@D?.
BC. T mulumim pentru 1enn0 de #ere pentru a aduce acest lucru "n atenia mea.
BF. Pentru un tratament foarte interesant de dra&oste, vezi )olomon, R4 BGDD. Despre
/u#esc. Ne' 2orkM )imon g )c$uster. Pentru o analiza recenta de cercetare pe
dra&oste romantica, care consider c este o emoie, a se vedea Aat;eld, E. g Rap
6iul, R.1. >???. "Dra&ostea !i procesele de ata!ament." n 8e'is !i Aaviland
1ones, -anualul de emoii.
BN. 4onsultai urmtoarele articoleM Diener, E. >???. "<unstarea su#iectivM sci
ence de fericire !i o propunere pentru un indice naional. " 3merican Ps0c$olo&ist,
CCM @JJ@W -0er, D. .. >???. "6ondurile, prieteni, !i credina fericit per
P8E. " 3merican Ps0c$olo&ist, CCM CFFN.
BD. Pentru revizuire de acest lucru !i le&ate de cercetare, vezi 3verill, 1R g -ore, +3 >???.
"6ericirea." n 8e'is !i Aaviland1ones, -anualul de emoii. Tedea
pa&ini FF@NF.
BG. /#id.
>?. Peterson, 4. >???. "Tiitorul de optimism." 3merican Ps0c$olo&ist, CCM
JJCC.
>B. Pentru un studiu recent !i noile descoperiri, a se vedea Danner, DD, )no'don, D3 g
6riesen, 7. T. >??B. "Emotii pozitive in viata timpurie !i lon&evitateM 4onstatri
de studiu calu&arita. " 1urnalul de Personalitate !i Psi$olo&ie social, D?M D?JB@.
>>. Peterson, "Tiitorul de optimism."
>@ /#idem. Tezi pa&ina JG.
>J. Ekman, P. BGG>. "*n ar&ument pentru emoii de #az." 4o&nition and Emotion,
FM BFG>??.
>C. 6rank, -. .., Ekman, P. g 6riesen, 7.T. BGG@. "/ndicatorilor comportamentali !i
reco&niza#ilit0 de z%m#et de #ucurie. " 1urnalul de personalitate !i )ocial
Psi$olo&ie, FJM D@G@. 6rank, -... g Ekman, P. BGG@. "Nu toate zam#etele sunt
create e&alM diferenierea "ntre #ucurie !i non#ucurie
z%m#e!te. " *mor, FM G>F.
>F. Duc$enne de <oulo&ne, .. <. BGG?. -ecanismul de faciale umane
Expresie. +radus !i editat de 3. 4ut$#ertson. Ne' 2orkM 4am#rid&e
*niversit0 Press. UPu#licare (ri&inal BDF>.K
>N. /#id. Tezi pa&ina N>.
>D. Ekman, P., Roper, .. g Aa&er, 1.4. BGD?. "-i!carea voluntar facial."
Dezvoltarea copilului, CBM DDFGB
>G. Dar'in, 4. BGGD. Exprimarea emoiilor la om !i animale. +reia
ediie. Ne' 2orkM (xford *niversit0 Press.
@?. Ekman, P. g 6riesen, 7. T. BGD>. "6elt, z%m#ete false !i nefericit." 1urnal
de Nonver#al <e$avior, F UJKM >@DC>.
@B. 6ox, N3 g Davidson, R.1. BGDN. "Electroencefalo&rama asimetrie "n
rspuns la a#ordarea de un strin !i de separare materne "n B? luni,
vec$i de copii. " Psi$olo&ie de dezvoltare, >@M >@@J?.
@>. 1o$n .ottman, *niversitatea din 7as$in&ton, )eattle. >???. Personal comu
cation.
@@. Qeltner, D. g <onanno, .. 3. BGGN. "*n studiu de r%s !i disociereM
4oreleaza distincte de r%s !i z%m#itoare "n caz de deces. " 1urnalul
Personalitate !i Psi$olo&ie )ocial, JM FDNN?>.
@J. Aarker, 8. g Qeltner, D. >??B. "Exprimarea emoiilor pozitive la femei
cole&iu anuar ima&ini !i relaia lor a rezultat personalitate !i via
dincolo de maturitate. " 1urnalul de Personalitate !i Psi$olo&ie social, D?MBB>>J.
@C. Qono', 1ames D. g Earle0, 1osep$ E., astfel cum a raportat "n +$e Ne' 2ork +imes,
BG mai >??B, pa&ina BN.
@F. Ekman, P., Davidson, R. 1. g 6riesen, 7. T. BGG?. "Expresie emoional
!i ;ziolo&iei creierului //M z%m#et Duc$enne ". 1urnalul de personalitate !i
Psi$olo&ie social, CDM @J>C@.
@N. Ekman, P. BGDC. )pune minciuniM indicii pentru "n!elciune "n -arketplace, cstorie,
!i politic. Ne' 2orkM 7. 7. Norton. Tezi pa&ina BC@.
Conclu<ieF Condi ii de via cu emo ie
B. Pentru alte lucrri pe ceea ce am numit pro;luri emotionale, a se vedea Aemenover, ).
A. viitoare. "Diferene individuale "n curs starea de spirit !i sc$im#are starea de spiritM
)tudiile efectuate la cronometrie afectiv. " 1urnalul de Personalitate !i Psi$olo&ie socialW
!i Davidson, R. 1. BGGD. ")til afectiv si tul#urari afective." 4unoa!tere
!i Emotion, B>M @?N@?.
>. Pentru munca pe ru!ine, a se vedea )c$eS, +. >???. "Ru!ine !i le&tura social." )ocio
+eoria lo&ic, BDM DJGD, de asemenea, )mit$, R. >??>. "Rolul expunerii pu#lice
"n ru!ine moral !i nonmoral !i vina. " 1urnalul de personalitate !i )ocial
Psi$olo&ie, D@ UBKM B@DCG. Pe 5ena, a se vedea Ro'land, ). g -iller, /.
BGG>. "Natura !i severitatea de autoau raportat 5enant circum
poziii. " Personalitate !i )ocial Ps0c$olo&0 <ulletin, BD h>KM BG?GD.
@. Qeltner, D. BGGC. ")emne de "mpcareM dovezi pentru ecrane distincte
de 5ena, de distracii, !i ru!ine. " 1urnalul de personalitate !i )ocial
Psi$olo&ie, FDM JJBCJ. 3 se vedea capitolul mea provocare aceste constatari in Ekman,
P. BGGN. "4oncluzieM 4e am "nvat prin msurarea comportamentului faciale."
n P. Ekman g E. 8. Rosen#er& Ueds.K, 4e 6ace dezvaluie. Ne' 2orkM
(xford *niversit0 Press. Tezi pa&inile JFG GC.
J. Pentru a a,a mai multe despre invidie, vezi )alove0, P. Ued.K. BGGB. Psi$olo&ie de 1eal
ous0 !i invidie. Ne' 2orkM .uilford Press. 3 se vedea de asemenea capitolul B? din fas
cinatin& carte de <en Oeaev, 3. >???. )u#tilitatea de emoii. 4am#rid&e,
-assM -/+ Press.
C. Davidson, R.1., )c$erer, Q.R. g .oldsmit$, A. A. >??@. -anualul de
)tiinte afective. Ne' 2orkM (xford *niversit0 Press.
Ane2aF Readin4 7aces*test
B. <u&ental, D<, )$ennum, 7., 6rank, -. g Ekman, P. >???. "" +rue 8ies "M
/storie !i a#uz de putere atri#uii copii ca in,uente pe "n!elciune
detectare ""n v. -anusov g 1. A. Aarve0 heds.K,. 3ttri#ution, comunicare
+/(N comportament, !i relaiile apropiate. 4am#rid&eM 4am#rid&e *niversit0
3psai. Tezi pa&inile >JD FC.
>. Ekman, P., (a)ullivan, -. g 6rank, -. BGGG. "4%teva poate prinde un mincinos." Ps0
Xtiina psi$olo&ic, B?M >F@FF. Ekman, P. g (a)ullivan, -. BGGB "4ine
poate prinde un mincinosI " 3merican Ps0c$olo&ist, JFM GB@>?.
4redite *ustration
Pa&ina BBM De la 6aa omuluiM exprimri ale emoiilor universal "ntrun nou
.uineea Tilla&e. 4op0ri&$t = BGD? Paul Ekman.
Pa&ina B>M De la 6aa omuluiM exprimri ale emoiilor universal "ntrun nou
.uineea Tilla&e. 4op0ri&$t = BGD? Paul Ekman.
Pa&ina D@M <ett0e )$irle0 la conferinta de presa. 4op0ri&$t = BGNJ 3ssociated Press.
Retiprit cu permisiunea de 3P H 7orld 7ide 6oto&ra;i.
Pa&ina DGM ta#r de refu&iai din +uzla, <osnia. 4op0ri&$t = BGGC 8uc Dela$a0eH-a&
num 6oto&ra;i. Retiprite cu permisiune.
Pa&ina GGM De la 6aa omuluiM exprimri ale emoiilor universal "ntrun nou
.uineea Tilla&e. 4op0ri&$t = BGD? Paul Ekman.
Pa&ina BBBM manifestanii canadian devin violente. 4op0ri&$t = 4or#is H <ettman.
Retiprite cu permisiune.
Pa&ina BBFM -axine Qenn0 a fost retinut "n sala de 5udecat. 4op0ri&$t = BGGD 1a0
Racz H PressEnterprise. Retiprite cu permisiune.
Pa&ina B@NM de la 6aa omuluiM exprimri ale emoiilor universal "ntrun nou
.uineea Tilla&e. 4op0ri&$t = BGD? Paul Ekman.
Pa&ina BJGM toamna. 4op0ri&$t = BGNG 8ouis -oxxa1Ne' 2ork Post. Retiprit de
permisiune.
Pa&ina BC>M accident de auto#uz "n )ura#a0a, East 1ava. 4op0ri&$t = BGGF 1a'a Pos zilnic.
Retiprite cu permisiune.
Pa&ina BF>M 3ccident la Roller Der#0. 4op0ri&$t = BGN@ .ene Qappock H 3te'
Ne' 2ork Dail0 Ne's. Retiprite cu permisiune.
Pa&ina BF@M 1ack Ru#0 mu&uri de Qenned0 asasinul 8ee Aarve0 (s'ald. 4op0ri&$t =
BGF@ Ro#ert A. 1ackson j "Dallas +imesAerald. Retiprite cu permisiune.
Pa&ina BN@M de la 6aa omuluiM exprimri ale emoiilor universal "ntrun nou
.uineea Tilla&e. 4op0ri&$t = BGD? Paul Ekman.
Pa&ina BGBM )tirm reuniune de familie. 4op0ri&$t = BGN@ )lava Teder H 3ssociated Press.
Retiprit cu permisiunea de 3P H 7orld 7ide 6oto&ra;i.
Pa&ina BGFM 1ennifer 4apriati a;!eaz 6iero. 4op0ri&$t = >??B 4live <runskillH3ll
sport. Retiprit cu permisiunea de .ett0 /ma&es.
Pa&ina >?CM UDuc$enneK
Pa&ina >?GM de la 6aa omuluiM exprimri ale emoiilor universal "ntrun nou
.uineea Tilla&e. 4op0ri&$t = BGD? Paul Ekman.
Pa&ina >B?M Ronald Rea&an la N334P. 4op0ri&$t = BGDB 3ssociated Press.
Retiprit cu permisiunea de 3P H 7orld 7ide 6oto&ra;i.
Pa&ina >BBM Ric$ard Nixon spune adio. 4op0ri&$t = BGNJ 3ssociated Press.
Retiprit cu permisiunea de 3P H 7orld 7ide 6oto&ra;i.
+oate celelalte foto&ra;iM 4op0ri&$t = >??@ Paul Ekman.
/ndex
admiraie, BGC
3vansat Researc$ Pro5ects 3&enc0
U3RE3K, >
afecteazdespreefect, FGN?
afecteze pro&ramele, FCFF, FNFD, FG, N?, NB
stil afectiv, JNJD, DB
a&resivitate, B@?
a&onie, D>B?G, BCB, BCD
medicamente pentru, DNDD
starea de spirit cu, BCG
de strini, B.@@
3llen, 7ood0, B?@J
3llport, .ordon, BNJ
distracii, CG, BJD, BG@, BGD, BGG, >??,
>B?
cu copii, >?>
"n durere, DC
aciune ;zic cu, FB
z%m#ete "n, >?J
3natomia de dez&ust, U-illerK, BNC
trecutul ancestral, >N, >G
3n&a UoameniK, F
furie, PT/, PT//, BC, B?G, BB?JN, BCD,
BDJBG?BGD
acion%nd pe, BBC
!i a&onie, DN
modi;cri corporale "n, >F
constructiv, B>>>@
"n urma dispre, BD>
controlul, BBD, BBG, B@D, B@G, BJB,
BJ>
4iclul de, BBB
"n depresie, G@
!i dez&ust, BDF, BDN
la tul#urri emoionale, >?@
se #ucur, B>C
"n so H soie exemplu, CJ, CC,
FDFG
experiena, >B@
expresia facial, G 6 B?, B>f CD, B>C
!i team, BCJ, BF@,BFJ
6uncia de, J>
ie!i, B>?
"n durere, DJDC
!i irita#ilitate, C?
dra&oste !i, >?B
&estionare, B>B, B>>, B>@
mesa5 de la, B>J>C
!i starea de spirit, BCG
aciune ;zic cu, FB
modi;cri ;ziolo&ice la, F@
provocare, BBG
recunosc%nd "n altele, B@CJ>, B@Nf
B@DfB@GfBJ?fBJBf
recunosc%nd "n noi "n!ine, B@@@C
"n perioada refractar, J?JB
Rspunsul la, BJ@JN
semnale, CFCN
semne su#tile de, B@DJ>
surpriza fuzioneaz "n, BJD
utile H adaptiv, B>@>J
episoade de furie, 5urnal de, JD
)istemul de furie rspuns, NBN>, BBJ, BBC
diferenele individuale "n, >BJ
semne de furie
folosind informaii de la, BJ>JN
+ema furie, JF, BB?B>
"nvat, >C>F, >N, J?
an&ina pectorala, B>N
c$in, PT/, PT//, FB, BJ@, BGJ
an$edonia, >?@
suprare, BBC, B@G, BD>
anticipare, NGD?, DN, BCN, >?B
+ul#urare de personalitate antisociala, B@>
violen antisocial, B@>@@
anxietate, BCG
stari anxioase, BCG, BF?
evaluare, BG>>BF
vezi, de asemenea, evaluare automat
con!tientizare evaluare, NJ
starea de spirit receptiv, C?
3ristotel, C@
3spectul asumarea de emoie, @C@N
atenie, PT, NCDB, GF, BBC, BJJ, >BD
"n furie, B>?, B>B
plceri auditive, BG>
evaluare automat, B@, JD, F>, FC, FG
afecteze pro&ramele, FD
con!tientizarea, NJ
modi;carea H anularea, NJ
mecanisme automate evaluarea
U3utoappraisersK, >B, >>, >N, >G@?,
@B,@>,@C,@N,@D,J?
sensi#ilitatea la factori declansatori, >@>J, >C
prelucrare aucomatic, @?@B
sistemului nervos autonom U3N)K, >?, @F,
F@,FC,FF,FN,>BC
con!tientizare al PT/lea, >B, @N, FC, N@, NJ, B>?,
>BF>BD
veneraie, BGJN, BGC>B?
<ateson, .re&or0, >, @
comportament, emotionale, B@, BF, BG, C>DB,
>BF
"n furie, BB>
controlul, C@CJ, NN, DB
distructiv, N>
"nvate !i "nnscut, F>, NB
moderarea, C@, CJ, NN
nou, N?NB
re&ret%nd, C@, NGG?
re&lementarea, F@FC
terapie de comportament, JG
stiinta de comportament, @n, J
depresie #ipolara, GJ
<ird'$istell, Ra0, >, @J, F
na!terea copilului, >?B
experiene amare, B?C
amestec UsK, FG, N?, B?C
dispre H #ucurie, BDF
dez&ust H furie, BDCDF
"n z%m#ete, >BBB>
,uxul de s%n&e la m%ini H picioare, >?, >F, F@, BCD
tensiunii arteriale, FD, FG, B>N, B@C
starea de spirit al#astru, C?, G@, BCG
<lument$al, 1ames, B>N
ro!ind, F@, >BN
modi;cri corporale, BC, >F
"n fric, >?, >B, BC@CJ, BFB
"n tristee, GJGC
mi!care a corpului, rspunsuri care implic,
NB
<ouc$er, 1err0, >>>@
evenimente cere#rale, vitale stocate "n, >@>J
activitatea creierului, B@>, BCF
modi;cri cere#rale, BC, >?, >B, GF
<rainte$nici ima&istice, BD
leziuni cere#rale, FN
mecanisme cere#rale de emoie, BF, FCFF
<ranni&an, 4$ristine, BG>
<razilia, @, C
<udi!ti, BCBF,NJ, BD? k
4alder, 3ndre', >?J
4ampos, 1oe, BBJ
4apriati, 1ennifer, BGCGF, BGFf
activitate cardiaca, F@, FD
4arre0, 1im, B?@J
asam#lare de celule, J@JC
modi;carea H modi;crile
di;cultatea de, >BD
inevita#il, FC
ceea ce am devenit emoional de, >>,
@@,@DCB
o#ra5ii
"n dez&ust !i dispre, BDF
"n tristee, GD, B?F
"n z%m#et, >?F, >?N, >?D
copii, >?B>, >BG
furie "n, BBJ, B>?
!i dez&ust, BNJ, BNC
#r#ie
"n team !i surpriz, BF>, BF@
#r#ie sef, GD, GG
ale&ere
despre care acioneaz pe emotie, N@, NJ
de a controla furia, BBG
"n comportamentul emoional, C@, D?
4linton, 7illiam, G>, B?J, BJB
empatie co&nitiv, BD?
confort, nevoie pentru, B?J, B?F
reconfortant, DG, G?
compasiune, BD?
empatie compasiune, BD?
concentrare, B@D, B@G, BJ?, BJ>
mintea constienta, @?, @B, @>
con!tiin, N@, NJNC, GF
de sentimente corporale, NF
dispre, PT/, BCB, BD?D@, BG?
starea de spirit !i dispreuitor, C?
tul#urari emotionale cu, BD>D@
expresia facial, CD, BN?
"n ura, BB@
"n dra&oste, >?>
aciune ;zic cu, FB
recunosc%nd "n altele, BD@DF
recunosc%nd "n noi "n!ine, BD@
mulumire, BG@, BGG, >??, >?>, >?J
dez&ust de #az, BNC, BNF
temele relaionale de #az, >J
#oli coronariene, B>F>D
4ronin, Aelena, B@?, B@B
la#e de &%sc riduri, BD@, >?D
pl%n&%nd, G>, GD
antropolo&ie cultural, @J
diferenele culturale
"n dez&ust, BNJ, BNF
"n ceea ce prive!te recuno!tin, BGD
"n reacie la suferin, BNGD?
"n ceea ce prive!te #unstarea su#iectiv, >?>@
"n declan!atoare, >@
cultur, BBF, GB
Dalai 8ama, BCBF, @>N, C@N, NJ, BBD,
B>>, BD?<
pericol, BG>?, BCCCF
Dani UpersoaneK, B>B@
Dar'in, 4$arles, >, @, BJ, >D, >G, B??,
B@F, B@D, BGC, >?F, >BNn
Das$iel, 1o$n, D
David, 3. )., BD>
Davidson, Ric$ard, @F, FJ
moarte
a copilului, D>D@, GC, BBN, BBG
de mem#ru de familie, BBG
a iu#ito, DFDN
dezumanizare, BNDNG
densitate, JN
!i starea de spirit, C?, CB
depresie, DD, G@GJ, B>C
medicamente pentru, DN
"n tristeea&onie, B>G, BCG
disperare, xvii, J>, GG
emoii distructive, PT, BC, @>N
5urnal, emoie, D?
Diener, Ed, >?>
dezam&ire, BBBB>, >?B
starea de spirit dispreuitor, C?
dez&ust, PT/, PT//, BC, @@, BJD, BCB,
BN>D?, BDBD>, BG?
modi;cri corporale "n, >F
!i starea de spirit dispreuitor, C?
tul#urari emotionale cu, BD>D@
expresia facial, B?, B>f, CD
fascinaie cu, BNC
cu fric, BCJ
6uncia de, J>
"n ura, BB@
"nvat, BNF
dra&oste !i, >?B>?>
aciune ;zic cu, FB
recunosc%nd "n altele, BD@DF
recunosc%nd "n noi "n!ine, BD@
"n z%m#ete, >BBB>
"Dez&ustulEmotion uitat de
Psi$iatrie "UP$illips, )enior, 6a$0,
!i DavidK, BD>
furie strmutate, B>C
re&uli de a;!are, J
Dole, <o#, G>
D)-/T, B@@
Duc$enne de <oulo&ne, .. <., >?JF
Duc$enne z%m#et, >?CH>?ND, >?NH>B>
durata de raspuns emotional
diferentele individuale in, >BJ, >BC
tul#urari de alimentatie, BD@
extazul H fericire, BGC, BGG, >?B, >?J
Ei#lEi#esfeldt, /rineu, F
altitudine, BGD, BGG, >??, >?J
5ena, PT/, B@N, BGD, >BN
alert de date emoie, >G@?, J>, J@, JJ,
JC,FF
desc$is, JJ, FF, BNF
emoie episod UsK, xv, >BF
memoria, >?>B, >>
trecut reexperimentarea, @@@J
structuri de emoie, starea de spirit si, CB
ata!ament emoional, BB@
atitudine emoional, BB@
tul#urari emotionale, G>, G@, B>C, >?@
cu furie, B>GB@?B@BB@>
cu dez&ust !i dispre, BD>D@
cu fric, BCGF?
cu tristee !i a&onie, B>G
empatie emoional, BD?
pro;lul emoional, >BC, >BF
emoii, P///, PT, B@
"nceputul, P/T, PT//, >B
disimularea, FD, BJ@
controlat H de control, J>, C>C@, BJ@
la #aza de via, J>, C?
dincolo de culturi, BBF
4aracteristicile de;nitorii ale, >BFBN
distin&e de starea de spirit, C?CB
necorespunztoare, BNBD, >B, >>, >G, @B,
@G,JB
le&area de al doilea cu primul, FGN?
suprascrie cuno!tine, @D@G
secvene rapide, FG
c%nd am devenit emoional, P/TPT,
BN@N
vezi, de asemenea, emoii plcute, experien
de emoii
empatie, @J@C, @N, GC, GF, BD?
semn de accent, BFCFF
emoii plcute, BG?>B>
a#sena, >?@
motiva vieile noastre, BGG>??
Nu experimentat, BGN
#ucurie, PT/, GD, GG, BCB, BG?,>??
de furie, B>C
!i dispre, BDF
facial expresie, G6, BB6
de frica, BCD, BCG
aciune ;zic cu, FB
urmrirea, >??
recunosc%nd "n altele, >?JB>
de tristee, GN
z%m#et semni;c%nd, @F, >B>
invidie, PT/, >BN
euforic H ridicat starea de spirit, C?
evoluie, BJ, >C, >N, J@, CB, CC, FB, FC,
FN,DD, B@B, BNF>BF>BN>BG
in raspunsurile emotionale, >F>N
frica in, >N>D, BC@CJ
)copul, BG, >?
exasperare, BB>
excitare, J>, BG@, BGC, BGG, >??, >?B,
>?>>B?
!i starea de spirit euforic, C?
excesive, >?@
!i 6iero, BGF
z%m#ete "n, >?J
a!teptri, F@, FC
Experiena de emoii, PT/PT//, >BF
diferenele, >B@BD
!i rspunsul emoional, >D, >G, @?
retrire, B>D>G
expresie, emoional. Tedea expresii faciale
Exprimarea emoiilor la om !i
Pleoapele
"n furie, B>G, B@C, B@GJ?
"n dez&ust !i dispre, BDJ, BDCDF
"n team !i surpriz, BF?, BFB, BF>, BF@,
BFJ, BFC,BFN, BFD
"n tristee, GD, B?>, B?@, B?F
"n z%m#et, >?F, >BB
oc$i
#ttor la oc$i, B@C, B@F, B@N
"n surpriz !i team, BFJ, BFC, BFN
fata. Tedea expresii faciale
6acial sistem de codi;care aciune U634)K,
BJBC,@F,B>F
expresii faciale, P/T, PTPT/, BJ, @F, C@,
CJ,CC,CD,FN,NB,B>F,>C@
a&onie, DD
"n furie, B>?, B@J@C, B@D
atlas de, BJ
sc$im#area aspectului, >?JF
ascundere, >>?, >J?
constructiv, C@
)tudiile crossculturale ale, BBF
"n depresie, GJ
durata, BJ@
"n emoii plcute, BG@
!ter&erea, FD
extreme, BCB
"n fric, >?, BCN, BF?FB
"nnscute !i universale, >J, CD, B?BJ
interfera cu, F>
interpretarea, DG, NF
msurare, >, F, BJ, @C@F
mesa5e "n GB,
Numrul de, BJ
produce senzaii emoionale,
@F@N
lecturM de testare, >BGJ?
re&lementarea, >>?
tristee, DD, GCGF, GNB?F
semnalizare dez&ust, BDJ
ca semnale, CDCG,F?,FB
semne de surpriz !i team "n, BFJFD,
BFJfBFCfBFFfBFNfBFDf
deprins social !i cultural diferit,
>,J,C, BB, B>
su#til, NF, >BD, >>?
suprimarea, G?GB
t0pe3 H < de personalitate, B>F
universalitatea, >J, CD, B?BJ, >F,
@F
&re!it, BN
mi!cri faciale. Tedea expresii faciale
musc$ii faciali. Tedea expresii faciale
6a$0, +om, BD>
3nimale, UDar'inK, >D, B??
extraversiune, >?@
musculare oc$i z%m#et, >?CN, >?D, >BB
spr%ncene
"n furie, B>G, B@J, B@C, B@N, B@D, B@G,
BJ?, BJF
"n dez&ust !i dispre, BDC, BDF
"n team !i surpriz, BFB, BF>, BF@,
BFC FF, BFN, BFD
"n tristee, GNGD, B??, B?B, B?>,
B?@J, B?C, B?F
"n z%m#et, >?F, >?N, >?D
expresie fals, BC
relaiile de familie, >?B>
fric, PT/, PT//, G, BC, JJ, BC>F?, BG?
!i furie, BB@, B>C
!i starea de spirit receptiv, C?
modi;cri corporale "n, >F
face fa, BCF, BCN
de #az de, "n durere, BCD
difer de ameninare, BCF
la tul#urri emoionale, >?@
emoie !i, BG@
expresia facial, G 6 B?, BB, >?, CD
factori, BCFCN
6uncia de, J>
"n durere, DC
"nvat, J>J@
pierderea tem spri5in pentru, >C
starea de spirit H tul#urri H personaliti, BCGF?
aciune ;zic cu, FB, F>
"n pericol ;zic, BB?, BBB
modi;cri ;ziolo&ice la, F@
pre&tite de evoluie pentru, >N>D
recunosc%nd "n altele, BF>FD
recunosc%nd "n noi "n!ine, BF?F>
"n perioada refractar, J?
!i de relief, BGJ
!i tristee, B?C
senzatii de, >?
semne de, "n faa, BFJFD, BFJf BFCf,
BFFfBFNfBFDf
surse de CNCD,
surpriza fuzioneaz "n, BJD
declan!are, >J
!i e de mirare, BGJ
frica afecta pro&ramul, NB
raspunsului de frica, a "nvat, N?
teme de frica, >D, JJ
dez&ust 6edup, BNN
6iero, BGFGN, BGG, >??, >?B, >?>, >?@
z%m#ete "n, >?J
6odor, 1err0, @GQ
(amenii primplan, FD
6rank, -ark, >?J
6redrickson, <ar#ara, BG>
con&ela sau fu&i, BCJ, BCF
6riesen, 7all0, C, F, BJ, >J, @C@F, DJ, B>F
6ri5da, Nico, @?, JJN, DFk
frustrare, BB?, BB>, B>C
expresie complet, >>?
functionale -a&netic Resonance /ma&in&
U6-R/K, BD
furie, BCB
.a5d[\ek 4arleton, C, F, B?
&eneratoare de experien emoional, @N
factori &enetici, GJ, BBN, B@@
&est, >
or#ire, B>F, B>NHBJ?, BF@
.oSman, Ervin&, G?
.oldie, Peter, >>, NJ
.ottman, 1o$n, CF, B>B, BNN, BD?, BD>,
BDD
recuno!tin, BGD, BGG, >??, >?B, >?J
durere, DJDC, DF, DFn, DN, GG
.rin!iursl z%m#et, B?J, >B?BB
vinovie, PT/, >BN
placeri &ustative, BG>
o#iceiuri, F>, DB
Aaidt, 1onat$an, BGJGC, BGD
Aall, Ed'ard, >, @
miscari de mana, B>
fericire, CG, BG?, >?>
expresia facial, B?, CD
trsturi de personalitate, "n >?@
ura, PT/, BB@, BBD
atac de cord, B>N, B>D
#oli cardiace, riscul de, B>D, BCG
ritmului cardiac, >?, >F, F@, FD, FG
"n furie, >C, B>N, B@C
"n fric, BCD
Aeider, Qarl, B>B@, BC?N
a5utor, apel pentru, DD, DG, GB, BB@
z%m#et ezitant, >?GB?, >?Gf
personalitate ostil, JB, BCG
ostilitate, B>C>F, B>D
;er#inte declanseaza, @>, @J, CB
furie, BB>
identi;carea, NC, >BD
sl#ire, CJ, NB, NC
or&oliu, BGNn
unitate de foame, xvii
so H soie interaciune
dispre la, BDB
dez&ust "n, BNN
ima&inaie, @@@J
con!tientizare impuls, NJ
/mpulsul de a a5uta, DG
impuls la rnit, BBJBC
violenta impulsiv, B@B@>
diferenele individuale "n emoional
experien, FD, >B@BD
su&ari, furie "n, BB?, BBJ
informaii
accesul la, NN, NG
contradictorii, J?
"ncapsulat, @G n
inaccesi#ile, @D@G
"ncorporeaz nou, J?JB
folosind, B?FG,>BD,>>?
cuM furie, BJ>JN
cuM dez&ust !i dispre, BDNDG
cuM z%m#e!te, >B>
cuM surpriza si frica, BFGNB
"ncrctur emoional iniial, JN
violen instrumental, B@>
intensitate, BBN>>?
"n dispre, BDBD>
"n fric, BCF, BCN, BFC, BFG
"n z%m#ete, >?J
&re!it, BN
interes, BG@
indiferen
provoc%nd furie, BB?BB, BB>, BB@, B>C
/ntermitent tul#urare explozive U/EDK,
B@@
dez&ust interpersonale, BNC, BNF
intimitate, B>C, BNNND
starea de spirit irita#il, JG, C?, CB, D?
!i furie, B>@, B>C, BCG
isc$emie, B>F>N, B>D
/zard, 4arrol, @, J
1aponia H 5aponez, @, J, C, B>, B@, BNF
falc
"n furie, B@C, B@F, BJ?
"n team !i surpriz, BFB, BFD
&elozie, PT/, >BN
#ucurie, DN, G>, BG?
Qa&an, 1erome, BCG
Qeltner, Dac$er, BGJGC, >BN
Qenn0, Don, BBC, BBNBBG
Qenn0, -axine, BBCBG, BBFHB@@, B@F,
BJ?, BJ>
cuno!tine
Nu se poate trece peste emotiile, @D@G
Qonner, -elvin, BBJ
kvell, BGN
8an&er, Ellen, N@
lim#a, B@, @C
le&i, dez&ust la BND la NG,
8azr, <ernice, BGD
8azr, Ric$ard, >J, >G, B>>, BGD
scur&ere, BC
"nvare, >F
din &reseli, CJ
re&larea emoiilor #azate pe, FJ
vezi, de asemenea, "nvare speciiconstant
8eavelle, 1. R., BF@FJ, BF@f
8eDoux, 1osep$, J>J@, JJ, CB
8evenson, Ro#ert, @@, @F, CF, F@, BNN, >B@
8e'is, -ic$ael, BGN "
8iotta, 8ou, BJD
&ur
"n furie, B>G, B@C, B@F, B@N, B@D,
BJ?J>, BJF
"n dez&ust !i dispre, BD@, BDJ, BDC,
BDF
"n team !i surpriz, BFB, BF@, BFD
"n tristee, GD, GG, B?J
"n z%m#et, >?N>?D, >BB>B>
"n teroare sau fric, BF>
care triesc cu emoie, >B@BD
pierderea, DN
confrunt, GN
adic de, DF, DD
tristeea !i a&onia "n, >@, >J, D@, DJ,
DNDD
dra&oste, PT/, >?B>
minciuna, BC
-c.uire, -ic$ael, BB>
-alaezia, >>>@
manie, >?@
maniacodepresie, GJ
-a0r, Ernst, FF
-ied, -ar&aret, >, @, J, F
medicamente, DNDD, GJ
meditaie, JG, NF n
personalitate melancolic, G@, BCG
memorie H amintiri, >?>B, >>, @N, F@
"n experiena furie, B@J
de pericol, BF?
"n durere, DC
recuperarea de relevant, FC
de tristee, GC
"n calitate de declan!are, @>@@
tipuri de, N@NJ
tul#urri psi$ice, xvi, @?, BGB
#oli psi$ice, B@>
metacon!tiin, NJNC
micro expresie, BC, >>?, >@GJ?
-iller, 7illiam, BNC, BNF, BNNND, BDB
-inan&ka#au UoameniK, @F
atenie, N@
z%m#et mizera#il, >B?BB
z%m#ete mixte, >BBB>
starea de spirit UsK, FG, NF,DB, BB@, BG@n
emotii difer de la, C?CB
emoii "n H !i, PT//, G>G@, B>C, B>G,
BCG
le&ate de dez&ust !i dispre, BD>
le&ate de emoii plcute, >?>
5udecata moral
"n ceea ce prive!te dez&ust, BND, BNG
comportament imoral
"n dez&ust, BNC, BNF, BD@
"ndoliate
de vor# cu decedat, DFDN
doliu, DJ, DC, DN, DD
&ur
"n team !i surpriz, BFD
"n tristee, B?JC
musculare de di;cultate, B@D
mu!c$ii, F, BCB
controlul asupra, F>, NB
"n mi!crile faciale, >F, @C@F
vezi, de asemenea, musc$ii faciali
-uskie, Edmund, G>
Nac$es, BGN, BGG, >??, >?>, >?@, >?J
#razd nasola#ial, B?F
selecia natural, >F, >N, >D, >G, @?
accident de masina aproapee dor de exemplu, BG>B,
recunosc%nd dez&ust !i dispre "n,
BD@DF
recunosc%nd #ucurie "n, >?JB>
recunosc%nd tristee "n, GNB?F
ultra5, BNDNG
durere, BC@
miez de fric, BCD
panic, BCF, BCD
atacuri de panic, BCF, BCN, BF?
expresie parial, B?B, >>?, >@GJ?
anxietate patolo&ice, BF?
ci de emotii &eneratoare, BG, @B@N
perplexitate, B??, B@D, B@G, BJ?, BJ>
personalitate, JB, N?, B@>
trasatura de personalitate hsK
"n furie, B>C>F, B>N>D
de control emotie la, G>, G@
!i emoii plcute, >?@
ostilitate, B>N>D
Peterson, 4$ristop$er, >?@
P$illips, -aria 8., BD>
fo#ii, BCG, BD>D@
aciune ;zic, FBF>, FN, FD
modi;cri ;ziolo&ice, B@, BC, @F, @N,
FDFG
con!tientizarea, NF
cu fric, BCD
produce astfel de semne vizi#ile, F>F@
ca rspuns la mi!crile faciale, GF
"n plcerile senzoriale, BG>
;ziolo&ie de emoie, xiv
plcere, C?, DC, BGJ
Poe, Ed&ar 3llan, @N
Po&&i, /sa#ella, BGF
z%m#et politicos, >?D, >B>
emoii pozitive, PT//, CD, BC@, BGB
postraionalizarea, >>
tul#urare de stres posttraumatic UP+)DK, FN,
BCGF?
merluciu, GD, B?J
premeditat violen, B@B@>
3ciunile H instruciuni, F@, FC, >BG presetate
m%ndrie, BGFGN
psi$analiza H psi$anali!ti, JN, FC
Psi$olo&ie H psi$olo&i, J, B@, @?
psi$oterapie H psi$oterapeui, >G, J>,
JD, JG, DN, GJ
venituri de cumprareputere, >?>
)ustrase )crisoare UPoEK, @N
J?, JJJC, NB
emoii ne&ative, PT//, CDCG, BCD, BG>
dispre, BD>
folosind, BDG
Neisser, uric, N@NJ
sistemului nervos, JJ
vezi, de asemenea, sistemului nervos autonom
<idoaneK
Neuroc$imie, modi;crile, FCn
Noua .uinee, C, FD, GBB, B@, >J, D@,
DCDF, B@C@F, B@N, BC?N, BCJ, BN>
#iat cu o expresie trist, GGf B??B
Ni&ro, .eor&ia, N@NJ
Nixon, Ric$ard, >BB, >BBf
"nclcri norm, @C, @N
nas
"n dez&ust !i dispre, BD@, BDJ, BDC,
BDF
Nuss#aum, -art$a, BNDNG
tul#urare o#sesivcompulsive, BD>
(a4onnell, 4$arlie, BF>, BF>f
plcerile olfactiv, BG>
($man.3rne, >N>D, BC@
optimism, >?@
+ema oral contaminare, BNC, BNF, BD@
oculi ori#icularis musculare, >?CF, >BB
(s&ood, 4$arles, >
(a)ullivan, -aureen, BNC
(s'ald, 8ee Aarve0, BF@FJ, BF@f
Eroarea lui (t$ello, CN, BFG
alte persoane
apel pentru a5utor de la, DD
ne "nva ce s ;e
despre emotional, @C, @N
"n sensul pierderii, DF
respectarea sentimente de, NF, DB
recunosc%nd furie "n, B@CJ>
)emnalul semn de "ntre#are, BFF
furie, BBF, BBN, BG@
Rea&an, Ronald, >B?BB, >B?f
reappraisal, JG, NC, NN, NG, B>>
timpul de recuperare, >BJ
reevaluri, FG, NC
emoiile reexperimentarea, @J
expresie referenial, B>G
re,ectorizante evaluarea, >J>C, @B@>, @N
con!tiin re,exiv, NJ
perioada refractar, @GJ?
atenie la, DB
lun&, @GJB, JF, JN, C?, C@, FN, FG,NN,
ND,NG,D?, BJC>BF>J?
&estionarea furie "n, B>>
respin&ere, DC
!i furie, BBB, BB>, B>C
re&ulament, emoional, F@FJ, FN
tipare de re&lementare, FJ, FC, FN, N>
relatii, xiii, xiv, >?B>
furie "n, BBF, B>?, B>B>>
!i tristee, B?D, B?G
folosind informaii de la expresii din,
BN?NB, BDNDG, >B>
!i #inea ;, >?@
de relief, CG, DF, DN, BJD, BG@GJ, BGD, BGG,
>??, >?B, >?>
aciune ;zic cu, FB
sc$im#ri "n p$0sioio&ical, F@
z%m#ete "n, >?J
resentimente, BB>B@, B>D, BGD
respiraiei, F@, FD, B@C, BGC
rspunsuri H reacii, PT, >F>N, >G, @?@B,
N?
sc$im#are, BNBD, FJ
controlul, JG
eveniment UeK !i, JCJN
diferentele individuale in, >BJBC
involuntar, CB
"ntrerupe, JC
"nvat, JJ
"nvare noi, BNF
&estionare, PT/, FG
)emnalele de declan!are, CJ
viteza !i puterea, JD
la suferin, BNGD?
unlearnin&, NBN>
furie reinut, B@D, B@Df
rz#unare, B@?
reuniuni, >?B
rz#unare, BB>, BB@, BBG, B@?
Road Ra&e, JF
dra&ostea romantica, >?B, >?>
Rosen#er&, Erika, B>F>N
Rosten, 8eo, BGN
Rozin, Paul, BNJ, BNC, BNF, BNN, BDB
Ru#0, 1ack, BF@BF@ f, BFJ
R0nearson, +ed, DF
tristee, PT/, PT//, D, B?, BB6, BC, @@,
D>B?G, BJ@BCBBCDBG?
starea de spirit al#astru !i, C?
modi;cri corporale "n, >F
la tul#urri emoionale, >?@
expresia facial, B?, BB6, BC, CD
6uncia de, J>, DD
declan!are pentru pierderea, >@, >J
medicamente pentru, DNDD
!i starea de spirit, BCG
aciune ;zic cu, FB
recunosc%nd "n altele, GNB?F
recunosc%nd "n noi "n!ine, GJGN
de strin UsK, B@@
tristee H reacie c$in, de declan!are pentru,
@>
expresie tristee
componentele, B?BF, B?B6 B?@6
B?J6, B?C6, B?F6
Rspunsul la, B?FG
semnale de tristee, CF
ca stri&a pentru a5utor, BB@
sc$adenfreude, BGG, >?J
)c$ec$ner, Ric$ard, BGJ
)c$erer, Qlaus, >@, F?
)c$ooler, 1onat$an, NJNC
)cott, David 80nn, ///, BBCBF, BBN, BBD,
BBG
)cott, )op$ie, >?J
scrierea UsK, JBJ>, JC, JD, JG, FG, NF, D?
respectul de sine, >?>@
furie autonepri$nit, BB>
)enior, 4arl, BD>
senzatii, xvi, NCNF
con!tientizarea, >BD
suprat, B@@, B@C
cu dez&ust !i dispre, BD>,
BD@
expresii faciale produc,
@F@N
"n semn de recuno!tin, BGD
model de, xv
cu tristee, GFGN
cu plcerile senzoriale, BG>
cu mirare, BGC
"n &ri5i, BFBF>
placeri senzoriale, J>, BGBG>, BGD, BGG,
>??, >?@
cu copii, >?>
aciune ;zic cu, FB
"n relaiile sexuale, >?B
z%m#ete "n, >?J
sex, xvii, BCD, BNN>?B
)$akespeare, 7illiam, CN
ru!ine, PT/, >BN
)$irle0, <ett0e, D>D@, D@6, DJ, DC, DN, G?,
GJ, GC, GF, GNGD,B??,B?@,B?F,
B?N, BF?
timiditate, BCG
o#iective turistice, plcut, BGB, BG>
semnale, PTPT/, >?, CJFB, FC, >BN
a#ilitatea de a recunoa!te, >BG
de furie, B>C
emoii plcute, >?J
experien facial ca, PTPT/, CDCG, F?,
FB,FC
recuno!tin, BGD
placeri senzoriale, BG>
puterea, >BC
suprimarea, CF
universalii din, FFFN
+emperaturile de piele, >F, F@, FD
expresie u!oar, >>?, >@GJ?
mirosuri, BN@, BGBG>
z%m#ete H zam#itoare, GJ, >?JB>, >?Cf, >?Nf,
>?D6, >?Gf, >B?f, >BBf, >B>f
cercetrii, @F@N
"n tristee, GDGG, B?J, B?C
dez&ust sociale, BNF, BND
fo#ii sociale, BD>D@
z%m#et sociale, >?F n
)orenson, Ric$ard, B?
)ors#0, 4laudia, BGJN
sunete de emoie, DJ
dez&ust, BN@
plcut, BGB, BG>
"nvarea speciiconstant, >C, >F, >N
viteza de de#ut emoional, >BJ, >BC
reacia tresarire, BCB, BF@FJ, >B?
)tirm familie, BG?, BGB6, >??B
4ulturi )tone 3&e, CF, >J, DF
#loca5ul, CF, F>, B>B, BNN
puterea de experiene emoionale, CD,
>BJ
dispre, BDBD>
diferentele individuale in, >BJ, >BC
#unstarea su#iectiv, >?>@
suferin, DG, G?, GC
reacie la, GBG>, BNGD?
suprat, BB>
)ura#a0a camion foto&ra;e, BCBC>, BCJ, BF?,
BF>, BFJ
surpriza, PT/, B?, BB,CD, BJD la C>, BGD
, durat limitat ;x, BC?CB
aciune ;zic cu, FB
!i tristee, B?C
semne de, "n faa, BFJFD, BFJf, BFCf,
BBFFf, BFNf, BFD6,
transpiraie, >?, >F, F@
&esturi sim#olice, J
plceri tactile, FB, BG>
vor#ind despre experienele emoionale din trecut,
@J,@N, B>D>G
&usturi, BN@, BNJ, BGB, BG>
+avris, 4arol, BBG>?
lacrimi, G>, GC
teasin& Ude exempluK, JCJG, CB
temperament, FJ, GB
persoana temperat, C@
teroare, BCC.BCN.BCD.BFB.BF@.BFJ
controlat, BFC
emoie !i, BG@
expresie teroare, BF>
+estul Ucitire feeK, PT/, NF, >BGJ?
teme, >J>F, >N, >D>G, @>, DB, >BF
furie, BB?B>
dez&ust, BNJ, BNC, BNF
emoii plcute, BG?, >?B, >?>
evoluie "n, >F>N
a evoluat, @D, JF
fric, BC>
$o'ul do#%ndit, >C>F
sunt de ne!ters, J@
"nvat sau mo!tenit, >C>N, >G
"nvare "n, >G
tristee, GN
placeri senzoriale, BG>
vezi, de asemenea, teme universaleW variaii
&%nduri H &%ndire, >D, CC, F@, BGD
ameninare, BCNCD
!i furie, BB?BB, BB>, B>C
"n fric, >J, BC>C@
imediat H iminent, BCF, BCN, BFG
calendarul de fric, BCF, BCN
+omkins, )ilvan, xvii, >@, F, N, CG, FC,
FG,N?,BCD,BG>, BG@>??
atin&ere, BGB, BG>>?J
declan!eaz, P/TPT, BN, BD, @?, @>, NC, DB,
>BC>BD
furie, BB>, >B@
autoappraisers sensi#ilitate la, >@>D
modele de comportament "nvat pentru a face
cu, FN
conexiune de asam#lare de celule, J@JC
&%ndire, @J
culturespeci;cHindividual speci;c, BD
dez&ust, BNJ, BNCNF
!ter&erea, J>
fric, >D>G, BC>C@
individual, >C
"nvat, >G, @D, J@, JJ, JF, BC@, BG>
a "nvat devreme "n via, >G, JN
"nvare noi, BNF
starea de spirit si, CB
asemnare cu situaia iniial, JFJN
placeri senzoriale, BG>
comun, BD
universal H individuale speci;ce, >>, >@, >J
ne"nvat, BC>C@
sl#ire, JCCB, C@, ND, D?
vezi, de asemenea, declanseaza ;er#inte
+roisi, 3lfonso, BB>
Refu&iai +uzla, DDDG, DGf, G>, GJ, GDGG,
B?F, B?N
Personalitate de tip 3 H <, B>F, BJ?
+ipuri
"n emotii, CD
stimul necondiionat, >N>D
)tatele *nite, @, C, >>>@
teme universale. Tedea tematic
universalii, >BJ
"n dez&ust, BNJ
"n semnale emoie, FFFN
"n expresii faciale, >J, CD, B?BJ,
>F,@F
diferenele individuale "n 5urul valorii, >B@
declan!eaz, >>, >@, >J
suprtor emoii, BGB, >?@
dispre "n sus, BDD, BDG
variaii, >BF
furie, BB>
dez&ust, BNF
emoii plcute, >?>
fric, BC>
"nvat, >G,JJ, BC@
tristee, GN
placeri senzoriale, BG>
unlearnin&, J@
Teder, )al, BG?
a#uzul ver#al, BBD, B>G@?
violen, PT/, NBN>, BBG, B>G@@, BCB
Taloarea de adaptare la, B@B
cu furie, BCG
capacitatea de, BBJBC
cauzele, B@@
5usti;cate, B@?@B
scop util de, BBD
plceri vizuale, BG>
evenimente vitale, >G, JCJN
autoappraisers scanare pentru, >@>J
evoluie !i, BG>B
expresii vocale H voce, @F@N, NB
furie "n, B>?
controlul, FD
semnale emoie "n, PTPT/, CGFB, FC
emoii plcute, BG@, >?J
tristee !i a&onie "n, DD
7aal, 6rans de, BNCn
7allace, <. 3lan, N@
#inea ;, z%m#ind "n, >?N
4ultura occidental, >@, G>
Expresii faciale de Test, J
va pentru a supravieui, xvii
7ilson, E.(., >DN
7ilson, -ar&aret <us$, >B?, >B?f
retra&ere, G?, B>B, BNN
martorii altcuiva emoional
reacie, @J@C
e de mirare H uimire, FB, BGJGC, BGG,
>??, >?B
z%m#ete "n, >?J
7oodin, Erica, BNN
cuvinte, B@BJ, D@DJ, BG?GB, BGG
v facei &ri5i, BCD, BFJBFD
senzatii in, BFBF>
semn de, BFF, BFG
70ner, Aenr0, NJ
Oa5onc, Ro#ert, FC de ani
musculare ma5ore zi&omatic, >?C
espre autor
Paul Ekman, P$.D., este un profesor de psi$olo&ie in cadrul Departamentului de
Psi$iatrie la *niversitatea din 4alifornia -edical )c$ool, )an 6rancisco,
4isco. El a primit numeroase onoruri, mai ales distinsul
4ontri#uia Premiul !tiini;c a 3sociaiei 3mericane de Psi$olo&ie,
+/(N "n BGGB, !i un doctor onori;c de scrisori Aumane de la *ni
sitatea din 4$ica&o "n BGGJ. ntrun studiu recent dintre cele mai in,uente
psi$olo&i ai secolului PP, Ekman a fost inclus printre primele
o sut.
/nteresele Ekman sau concentrat asupra comportamentului nonver#al !i comu
cationi, "n special expresia !i ;ziolo&ia emotie precum
"n!elciune interpersonale. n BGN?, Ekman !i psi$olo& 7all0
6riesen a dezvoltat un instrument pentru expresii de msurare "n fa,
3ciune facial sistem de codi;care, care este utilizat "n prezent de sute de
(amenii de stiinta din intrea&a lume, autor sau editor de treisprezece anterioare
cri, inclusiv )pune minciuni, el este un consultant frecvent pe emoional
expresie a a&eniilor &uvernamentale, cum ar ; 6</, 4/3, !i
3+6, pentru avocai, 5udectori !i polii!ti, !i de corporaii, inclusiv
Pixar 3nimation )tudios !i industriale u!oare !i -a&ic. El trie!te "n
(akland, 4alifornia.