Teste Psihologie

TEST 1
1. n funcie de mecanismele interne prin care se realizeaz, imaginaia

cuprinde niveluri funcionale, printre care:
a. nivelul fanteziei;
b. nivelul reveriei;
c. nivelul idealfantastic;
d. imaginaia reproductiv.
!. "are dintre urmtorii termeni are statut de derivat #i subordonat celorlali
doi:
a. comunicarea;
b. limba;
c. limba$ul;
d. nici unul.
%. &rintre particularitile dinamicii activitii bazate pe e'citaia #i in(ibiia
proceselor nervoase superioare )nt*lnim:
a. indicele impulsivitii;
b. intensitatea fenomenelor psi(ice;
c. capacitatea de relaionare interuman;
d. frecvena reaciilor psi(ice.
+. ,spunsul primordial al omului la stimulii e'terni este:
a. senzorial;
b. perceptiv;
c. emoional;
d. cognitiv.
-. .nterpretarea naturii #i locului motivaiei )n S&/ are la baza principiul:
a. internalistdeterminist;
b. e'ternalistdeterminist;
c. interaciunii circulare subiectmediu;
d. activismului intern.
0. 1intre verigile sistemului de comunicare, cea care mi$loce#te a$ungerea
mesa$ului la destinaie este:
a. emitorul;
b. canalul;
c. semnalul;
d. codul.
2. 1intre operaiile g*ndirii fac parte:
a. transformrile;
b. coninutul comportamental;
c. clasele;
d. evaluarea.
3. ,eactualizarea planurilor ce vor fi realizate )n viitor define#te urmtoare
caracteristic a memoriei:
a. diversitatea;
b. eterogenitatea;
c. implicarea )n prezent;
d. dimensiunea prospectiv.
4. &rintre cele trei laturi ale informaiei se numr:
a. latura semantic;
b. latura instrumental;
c. latura univoc;
d. latura calitativ.
15. ,efularea este procesul de:
a. )mpingere )n incon#tient a unui coninut motivaional;
b. a unui coninut motivaional neplcut;
c. stopare din con#tiin a dorinelor care nu pot fi satisfcute;
d. limitare a satisfacerii unei trebuine;
e. stopare a satisfacerii unei trebuine.
11. n funcie de durat, formele memoriei se )mpart )n:
a. voluntar #i involuntar;
b. mecanic #i logic;
c. senzorial #i de lung durat;
d. fidel #i complet.
1!. n sens larg, termenul de caracter este sinonim cu:
a. aptitudini;
b. fire;
c. temperament;
d. personalitate.
1%. 1intre produsele g*ndirii fac parte:
a. memoriile;
b. relaiile;
c. comportamentele;
d. cuvintele.
1+.1intre parametrii folosii pentru investigarea #i evaluarea nivelului de
dezvoltare #i eficien a memoriei face parte:
a. conte'tualitatea;
b. fidelitatea;
c. selectivitatea;
d. mi$locirea.
1-. 1e regul e'travertiii se )nt*lnesc printre:
a. actori;
b. v*nztori;
c. politicieni;
d. profesori;
e. copii.
10. 6eninerea timp )ndelungat a efortului caracterizeaz:
a. perseverena;
b. tria #i fermitatea;
c. independena #i iniiativa;
d. autocontrolul.
12. "on#tiina de sine se formeaz la:
a. v*rsta de % ani;
b. v*rsta de 0 ani;
c. pubertate;
d. adolescen.
13. 6anifestrile temperamentale caracterizeaz:
a. limba$ul #i g*ndirea;
b. motivaia #i afectivitatea;
c. voina #i atenia;
d. )ntreaga personalitate.
14. .maginea de sine, )n cadrul sistemului de personalitate, aparine:
a. subsistemului instrumental;
b. subsistemului perceptiv;
c. subsistemului de orientare #i proiecie;
d. subsistemului de comunicare #i relaionare.
!5. "omunicarea se poate analiza #i evalua dup unul dintre urmtorii
indicatori:
a. latura cantitativ;
b. latura calitativ;
c. promptitudine;
d. limb.
!1. &entru a )nva mai u#or #i mai bine, intensitatea impulsului motivaional
trebui s fie:
a. foarte mare;
b. foarte s1ab;
c. moderat;
d. dublat de afectivitate.
!!. 7uncia reglatoare a afectivitii )n raport cu activitatea intervine )n
momentul:
a. final;
b. de proiectare;
c. de sistematizare;
d. de organizare.
!%. 6ecanismul ateniei )ndep1ine#te rolul de:
a. activare centralizat;
b. selectare #i combinare;
c. filtrare #i activare;
d. activare focalizat.
!+. 1eprinderea devine abilitate )n:
a. faza )nvrii analitice;
b. faza articulrii #i sistematizrii;
c. faza perfecionrii #i desv*r#irii;
d. faza automatizrii.
!-. 1efiniia ,,un sistem de semne #i reguli logicogramaticale elaborat istoric
ce serve#te ca instrument de codificare #i transmitere a informaiei procesul
real al comunicrii8 este a:
a. limbii;
b. limba$ului;
c. semnalului;
d. semanticii.
!0. 9ptitudinile muzicale cuprind componente ale:
a. memoriei;
b. voinei;
c. imaginaiei;
d. motivaiei.
!2. ,espectul fa de ceilali reprezint o atitudine:
a. fa de sine;
b. fat de activitate;
c. fa de munc;
d. fa de societate.
!3. 1up traiectoria pe care o urmeaz procesul g*ndirii raionamentul ia trei
forme, printre care:
a. inductiv;
b. productiv;
c. de desemnare;
d. de decizie.
!4. "*nd un individ mn*nc tot timpul:
a. starea obiectiv de necesitate se menine permanent;
b. starea subiectiv de necesitate nu se manifest;
c. starea de necesitate obiectiv a fost satisfcut #i cea subiectiv continu;
d. starea obiectiv de necesitate nu sa produs.
%5. Teoria activist a formrii deprinderilor este reprezentat de:
a. ,. 1escartes;
b. 9. "omte;
c. 9ristotel;
d. &laton.
%1. &rintre trsturile proceselor afective, )nt*lnim:
a. convertibilitatea;
b. tria;
c. ritmul;
d. perseverena.
%!. 7uncia limba$ului prin care formulele verbale pot substitui, )n anumite
situaii, obiecte, fenomene #i relaii concrete este funcia:
a. de comunicare;
b. de reprezentare;
c. dialectic;
d. e'presiv.
%%. &si(ologul :ean &iaget a identificat printre stadiile dezvoltrii intelectului
inteligena:
a. operatorie concret;
b. logicomatematic;
c. natural;
d. orientrii spaiale.
%+. Sentimentul dreptii reprezint un sentiment:
a. social;
b. moral;
c. al adevrului;
d. estetic.
%-. "urba uitrii a fost trasat, )n urma e'perimentelor, de ctre:
a. Ebbing(aus;
b. 7reud;
c. &iaget;
d. 9llport.
%0. 1istraii se )nt*lnesc mai mult printre:
a. oameni de #tiin;
b. copii;
c. arti#ti;
d. oameni )n v*rst.
%2. ;ocul central ocupat de g*ndire )n S&/ const )n faptul c:
a. regleaz comportamentul;
b. asigur adaptarea la mediu;
c. integreaz informaiile venite din mediul intern #i e'tern;
d. funciile con#tiinei )#i gsesc e'presia )n dinamica g*ndirii.
%3. 7actorul < cuprinde, printre ali factori:
a. memoria;
b. afectivitatea;
c. atenia;
d. voina.
%4. Sentimentul Eului este, dup ,ibot:
a. emoie inferioar;
b. emoie superioar;
c. emoie primar;
d. emoie comple'.
+5. =rice problem are o latur:
a. general #i particular;
b. obiectiv #i subiectiv;
c. simpl #i comple';
d. concret #i abstract.
+1. &rintre funciile motivaiei )nt*lnim:
a. funcia de reglare a conduitei;
b. funcia de susinerepotenare;
c. funcia de optimizare a efortului;
d. funcia de restabilire a ec(ilibrului biologic #i psi(ic.
+!. "ele doua forme ale operaiilor instrumentale ale g*ndirii sunt:
a. generalizarea #i abstractizarea;
b. algoritmica #i euristica;
c. concretizarea #i abstractizarea;
d. analiza #i sinteza.
+%. Tipul temperamental somatoton se caracterizeaz prin:
a. nevoia de somn;
b. plcerea rela'rii;
c. plcerea de a munci;
d. agresivitate.
++. >oina este un proces psi(ic comple' prin intermediul cruia omul:
a. )nc(eie o aciune;
b. se abine de la o aciune;
c. reactualizeaz un act;
d. relateaz o aciune.
+-. n funcie de poziia motivului )n raport cu activitatea, formele motivaiei
se )mpart )n:
a. intrinsec #i e'trinsec;
b. )nnscut #i dob*ndit;
c. primar #i secundar;
d. simpl #i comple'.
TEST 2
1. 1up posibilitatea real de satisfacere a strilor de necesitate, e'ist:
a. stri motivaionale imposibil de satisfcut;
b. stri de motivaie satisfcute continuu;
c. stri motivaionale satisfcute intermitent;
d. stri motivaionale nerelevante.
!. "omunicarea se define#te ca fiind o relaie de sc(imb:
a. de mrfuri;
b. de obiecte;
c. de e'perien;
d. de informaie.
%. 9fectivitatea este condiionat de:
a. deficitul de informaie despre stimul;
b. surplusul de informaie despre stimul;
c. cantitatea optima de informaie despre stimul;
d. diversitatea informaiilor despre stimul.
+. Teoria determinismului supraindividual consider c voina este:
a. o for spiritual )n sine;
b. modalitatea de a dep#i orice obstacol;
c. determinat de personalitatea fiecruia;
d. un instrument subordonat destinului.
-. n funcie de gradul de structurare e'ist:
a. trebuine biologice #i fiziologice;
b. de cunoa#tere;
c. interne #i e'terne;
d. simple #i comple'e.
0. &rintre cele trei laturi ale informaiei se numr:
a. latura statisticomatematic;
b. latura fizic;
c. latura calitativ;
d. latura social.
2. .maginaia reproductiv se realizeaz prin obinerea unor imagini care:
a. )#i au corespondena )n memorie;
b. )#i au corespondena )n coninuturile )nvate;
c. )#i au corespondena )n e'periena anterioar a individului;
d. )#i au corespondena )n triri anterioare ale subiectului.
a. sistemele;
b. unitile;
c. memoria;
d. coninutul semantic.
4. Eterogenitatea ca trstur a memoriei se refer la:
a. legtura ei cu alte procese psi(ice;
b. legtura ei cu operaiile g*ndirii;
c. dimensiunea prospectiv;
d. diversitatea tipurilor de informaii.
15. ;apsusurile reprezint reacii ,,aberante8 produse de:
a. neselectarea comportamentului de satisfacere;
b. nesemnalizarea cone'iunii inverse la blocul de comand con#tient;
c. necon#tientizarea motivului;
d. neprelucrarea semnalelor )n blocul de comand con#tient.
11.7uncia limba$ului care const )n asigurarea transmiterii informaiei de la o
persoan la alta este funcia:
a. de comunicare;
b. de reglare;
c. ludic;
d. dialectic.
1!. 1intre tipurile temperamentale descrise de ?ippocrates #i <alenus fac
parte:
a. atletic;
b. astenic;
c. sangvinic;
d. endomorf.
1%. &rintre calitile voinei se numr:
a. ambiia;
b. independena #i iniiativa;
c. autocunoa#terea;
d. (otr*rea.
1+. Tipului somatic ectomorf descris de S(eldon )i corespunde
temperamentul:
a. sangvinic;
b. cerebroton;
c. limfatic;
d. introvertit.
1-. 9sociaia rebel a ideilor caracterizeaz oamenii:
a. creativi;
b. preocupai;
c. fantezi#ti;
d. distrai.
10. 9tunci c*nd un om trece de la iubire la ur, se manifest:
a. polaritatea;
b. intensitatea;
c. durata;
d. convertibilitatea proceselor afective.
12. 6inciuna reprezint o atitudine fa de:
a. munc;
b. familie;
c. lume #i via;
d. ceilali.
13. 1intre trsturile principale ale procesului global al g*ndirii face parte,
dup <uilford:
a. cursivitatea;
b. integralitatea;
c. unitatea informaional;
d. dinamica.
14. n structura Eului putem identifica:
a. Sinele;
b. "on#tientul;
c. .ncon#tientul;
d. Eul material #i social.
!5. n funcie de prezena sau absena controlului voluntar formele memoriei
se )mpart )n:
a. mecanic #i logic;
b. fidel #i infidel;
c. voluntar #i involuntar;
d. de scurt #i de lung durat.
!1. :ean &iaget consider c inteligena este:
a. un comple' de aptitudini intelectuale;
b. o relaie de adaptare a organismului la mediu;
c. integrarea informaiei )n sistemul cuno#tinelor;
d. aptitudinea de a rezolva e'erciii matematice #i a utiliza cuvinte.
!!. Sistemul de personalitate cuprinde printre subsisteme:
a. subsistemul bioenergetic;
b. subsistemul perceptiv;
c. subsistemul intelectual;
d. subsistemul de comunicare #i relaionare.
!%. n S&/, caracterul reprezint latura:
a. dinamicoenergetic;
b. relaionalvaloric;
c. instrumentaloperaional;
d. de orientare #i finalizare.
!+. 1up traiectoria pe care o urmeaz procesul g*ndirii, raionamentul ia trei
forme, printre care:
a. proiectiv;
b. deductiv;
c. de decizie #i control;
d. de negare.
!-. 1intre parametrii folosii pentru investigarea #i evaluarea nivelului de
a. selectivitatea;
b. logica;
c. completitudinea;
d. activismul.
!0. &rincipalul instrument de comunicare cu noi )n#ine este:
a. limba$ul e'tern;
b. limba$ul scris;
c. limba$ul oral;
d. limba$ul intern.
!2. .mmanuel @ant a clasificat emoiile )n:
a. simple #i comple'e;
b. inferioare #i superioare;
c. stenice #i astenice;
d. primare #i secundare.
!3. 7ormarea unui model mintal al aciunii se )nt*lne#te )n:
a. faza iniial a formrii deprinderii;
b. faza )nvrii analitice;
c. faza articulrii #i sistematizrii;
!4. &si(ologul :ean &iaget a identificat printre stadiile dezvoltrii intelectului
inteligena:
a. academic;
b. preoperatorie formal;
c. operatorie senzorial;
d. operatorie motorie.
%5. ,eprimarea este procesul de:
a. )mpingere )n incon#tient a unui coninut motivaional inacceptabil social.
b. limitare a satisfacerii unei trebuine;
c. )mpingere )n incon#tient a unui coninut motivaional;
d. )ngrdirea satisfacerii unei trebuine.
%1. 1intre verigile funcionale ale limba$ului face parte:
a. veriga verbal;
b. veriga nonverbal;
c. veriga cone'iunii inverse;
d. veriga instrumental.
%!. n funcie de gradul de implicare a subiectului, deprinderile pot fi:
a. active #i pasive;
b. statice #i dinamice;
c. simple #i comple'e;
d. verbale #i intelectuale.
%%. Tririle emoionale se manifest prin rspunsul emoional:
a. primar;
b. secundar;
c. global;
d. persistent.
%+. Starea de necesitate devine o condiie a normalitii dac:
a. este meninut continuu;
b. este )nlturat;
c. este provocat;
d. este intermitent.
%-. Spiritul de observaie este o component a aptitudinii:
a. muzicale;
b. te(nice;
c. matematice;
d. pedagogice.
%0. ,ezolvarea unei ecuaii de gradul doi este rezolvarea unei probleme:
a. bine definite;
b. slab definite;
c. nedefinite;
d. de matematic.
%2. >oina este un proces psi(ic comple' prin care omul:
a. e'ecut o aciune;
b. proiecteaz o aciune;
c. reactualizeaz o aciune;
d. finalizeaz o aciune.
%3. "orectitudinea transmisiei mesa$ului poart denumirea de:
a. semantica;
b. completitudine;
c. fidelitate;
d. promptitudine.
%4. &entru un cercettor, interesul pentru cunoa#tere reprezint o motivaie:
a. )nnscut;
b. dob*ndit;
c. biologic;
d. intrinsec.
+5. 1intre cauzele uitrii face parte:
a. nesolicitarea )ndelungat a materialului;
b. memoria mecanic;
c. memoria logic;
d. volumul memoriei.
+1. 9variia reprezint:
a. un sentiment;
b. o dispoziie;
c. o stare de afect;
d. o pasiune.
+!. <*ndirea le confer celorlalte procese psi(ice dimensiunea:
a. integralitii;
b. raionalitii;
c. propensiunii;
d. adecvrii la realitate.
+%. ,eamintirea unei bucurii este un act de atenie:
a. voluntar;
b. involuntar;
c. instinctiv;
d. interioar.

++. =succesiune strict determinat de pa#i pentru rezolvarea unei probleme
poart denumirea de:
a. algoritmica;
b. euristica;
c. generalizare;
d. abstractizare.
+-. Temperamentul cerebroton se caracterizeaz prin:
a. voce puternic;
c. tendina de izolare;
d. e'traversie.
TEST 3
1. 9tenia intelectual presupune participarea urmtoarelor procese psi(ice:
a. reprezentarea;
b. afectivitatea;
c. memoria;
d. motivaia.

!. "are dintre urmtoarele laturi ale informaiei e'prim legtura dintre mesa$
#i obiectul sau evenimentul despre care se informeaz:
a. latura semantic;
b. latura utilitar;
c. latura cantitativ;
d. latura pragmatic.
%. 1intre operaiile g*ndirii fac parte:
a. cunoa#terea;
b. relaiile;
c. simbolistica;
d. implicaiile.
+. &rintre funciile motivaiei )nt*lnim:
a. funcia de selectare, activare, declan#are;
b. funcia de dinamizare a personalitii;
c. funcia (omeostatic;
d. funcia de stabilizare #i ec(ilibrare.
-. &rintre verigile sistemului de comunicare se numr:
a. cele dou sau mai multe persoane )ntre care se face transferul de informaie;
b. codul;
c. bloca$ele;
d. atmosfera )n care se desf#oar comunicarea.
0. n funcie de gradul de comple'itate, deprinderile pot fi:
d. verbale #i intelectuale.
2. n funcie de efectul reglator al sistemului personalitii formele motivaiei
pot fi:
a. (omeostatic, de optimizare #i dezvoltare;
b. )nnscut, dob*ndit;
c. e'trinsec #i intrinsec;
d. biologic #i fiziologic.
3. 7recvena )ntro unitate de timp a manifestrilor psi(ice caracterizeaz:
a. ritmul reaciilor psi(ice;
b. tempoul reaciilor psi(ice;
c. e'presivitatea reaciilor psi(ice;
d. ad*ncimea #i tria reaciilor psi(ice.
4. "ea mai comple' form a imaginaiei este:
a. reveria;
b. imaginaia productiv;
c. imaginaia artistic;
d. imaginaia politic.
15. .nterpretarea naturii #i locului motivaiei )n S&/ are la baza principiul
a. internalistdeterminist;
b. e'ternalistdeterminist;
c. interaciunii circulare subiectmediu;
d. activismului intern.
11. 1up <uilford, printre trsturile principale ale procesului global al
g*ndirii se numr:
a. integralitatea;
b. dinamica;
c. unicitatea;
d. elaborarea.
1!. ,olul afectivitii poate fi:
a. de alert #i activare energetic;
b. de susinere #i orientare a comportamentului;
c. iniiere #i finalizare a comportamentului;
d. de iniiere #i susinere a comportamentului.
1%. "aracterul este:
a. )nnscut;
b. dob*ndit;
c. ereditar;
d. at*t )nnscut, c*t #i dob*ndit.

1+. &roprietatea pstrrii ,,urmelor8 stimulilor aparine:
a. numai memoriei;
b. memoriei #i altor procese psi(ice;
c. )ntregului sistem psi(ic uman;
d. )ntregii materii.
1-. "a nucleu al personalitii, Eul are origine:
a. biologic;
b. social;
c. )nnscut;
d. dob*ndit.
10. E'travertiii sunt oameni care:
a. au o mare mobilitate a ateniei;
b. au atenie distributiv;
c. sunt distrai;
d. au atenia orientata spre lumea e'terna.
12. "ele dou variante ale limba$ului verbal, oral #i scris, sunt caracteristice
limba$ului:
a. e'tern;
b. intern;
c. pasiv;
d. activ.
13. :ocul de #a( este rezolvarea unei probleme:
a. bine definite;
b. nedefinite;
c. slab definite;
d. de g*ndire.
14. /tilizarea limba$ului )n cadrul efortului voluntar se face prin e'presii ca:
a. ,,)mi place s fac8;
b. ,,trebuie s fac8;
c. ,,f a#aA a#a se face8;
d. ,,nam ce face8.
!5. 7uncia limba$ului de obinere a informaiilor prin diri$area operaiilor de
analiza #i sinteza poarta denumirea de funcie:
a. de comunicare;
b. de cunoa#tere;
c. e'presiv;
d. de reprezentare.
!1. 1up traiectoria pe care o urmeaz procesul g*ndirii, raionamentul ia %
forme printre care:
a. de afirmare;
b. de negare;
c. analogic;
d. imaginativ.
!!. .nteresele reprezint:
a. stri de necesitate;
b. trebuine de supravieuire;
c. stri motivaionale simple;
d. suma motivaiilor.
!%. 1eprinderea de a aprinde c(ibritul este:
a. o deprindere intelectual;
b. motorie;
c. de )nvare;
d. simpl.
!+. 6emoria involuntar )nregistreaz )ndeosebi:
a. mi$loacele #i scopurile aciunii;
b. evenimente care impresioneaz;
c. date interesante;
d. situaii )ncrcate emoional.
!-. <elozia reprezint ca trstur a proceselor afective:
a. polaritatea;
b. intensitatea;
c. ambivalena;
d. durata.
!0. &rintre calitile voinei se numr:
a. autocontrolul;
b. rezistena la frustrare;
c. decizia;
d. ambiia.
!2. 1intre operaiile g*ndirii fac parte:
a. sistemele
b. unitile
c. memoria
d. coninutul semantic.
!3. n tipologia lui @retsc(mer intr tipul:
a. astenic;
b. coleric;
c. endomorf;
d. e'travertit.
!4. &rintre cele trei laturi ale informaiei se numr:
a. latura social;
b. latura pragmatic;
c. latura fizicomatematic;
d. latura unilateral.
%5. "omportamentul de surpriz face parte din comportamentele:
a. globale;
b. secundare;
c. persistente;
d. fiziologice.
%1. .nteligena senzoriomotorie se bazeaz pe:
a. aciunea e'tern direct cu obiectele;
b. utilizarea limba$ului;
c. stabilirea de relaii interpersonale;
d. combinarea imaginilor )n categorii.
%!. .nteligena social reprezint:
a. capacitatea de a )nelege comportamentul celorlali;
b. operarea eficient cu obiecte materiale;
c. aptitudinea de a utiliza cuvinte;
d. aptitudinea de a te folosi de relaii.
%%. 1intre parametrii folosii pentru investigarea #i evaluarea nivelului de
a. volumul;
b. selectivitatea;
c. mi$locirea;
d. conte'tualitatea.
%+. ,apiditatea emiterii #i transmisiei mesa$ului poart denumirea de:
a. pragmatism;
b. promptitudine;
c. fidelitate;
d. completitudine.
%-. Stima de sine reprezint:
a. o stare de afect;
b. o dispoziie afectiv;
c. un sentiment;
d. o pasiune.
%0. Boiunea de frustrare a fost elaborat de:
a. Sigmund 7reud;
b. ,ene 1escartes;
c. 9ugust "omte;
d. "arl :ung.
%2. "*nd alctuii sc(eme #i rezumate, utilizai:
a. g*ndirea convergent;
b. g*ndirea divergent;
c. evaluarea;
d. limba$ul.
%3. Temperamentul reprezint )n sistemul de personalitate, subsistemul:
a. fiziologic;
b. bioenergetic;
c. instrumental;
d. de autoregla$.
%4. 9titudinea fa de sine este o component a:
a. imaginii de sine;
b. stimei de sine;
c. con#tiinei de sine;
d. respectului de sine.
+5. 1intre cauzele uitrii face parte:
a. insuficienta consolidare )n etapa memorrii;
b. conte'tul;
c. absena imperativului ,,trebuie8;
d. lapsusul.

+1. n funcie de criteriul formalcantitativ, procesele afective se )mpart )n:
a. stenice, astenice #i indiferente;
b. primare, comple'e #i superioare;
c. comple'e, secundare, inferioare;
d. intense, lente, de durat.
+!. =peraia instrumental a g*ndirii prin care subiectul analizeaz, compar
#i alege dintro mare varietate de ci posibile poart denumirea de:
a. euristic;
b. algoritmic;
c. raionalizare;
d. concretizare.
+%. 7a de capacitate, aptitudinea este:
a. un rezultat;
b. o condiie;
c. o cauz;
d. un efect.
++. 7irea omului se refera la:
a. atitudini;
b. aptitudini;
c. temperament;
d. caracter.
+-. 9tenia involuntar poate fi provocat de:
a. e'perien anterioar;
b. o durere;
c. iniiativa proprie;
d. mi#carea stimulilor.
TEST 4
a. clasele;
b. relaiile;
c. unitile;
d. g*ndirea divergent.
!. ,,Bevoia )l )nva pe om8 e'prim:
a. rolul negativ al frustrrii;
b. relaia dintre motivaie #i )nvare;
c. relaia dintre motivaie #i activitate;
d. rolul pozitiv stimulator al dezvoltrii personalitii.

%. &unctul de vedere ni(ilist )n psi(ologie se refera la:
a. emoiile negative;
b. rolul perturbator al afectivitii;
c. neadoptarea unui anumit punct de vedere;
d. controlul afectivitii.
+. Starea de atenie se poate constata:
a. orientarea privirii;
b. poziia picioarelor;
c. poziia m*inilor;
d. poziia ridurilor de pe frunte.
-. "omunicarea se poate analiza #i evalua dup unul dintre urmtorii
indicatori:
a. fidelitatea;
c. latura semantic;
d. bilateralitate.
0. "a faz a actului voluntar, e'ecuia este compus din:
a. operaii refle'e;
b. operaii mintale;
c. operaii materiale;
d. operaii concrete.
2. 7uncia limba$ului care const )n facilitarea e'teriorizrii unor triri
subiective comple'e prin intonaie, ritm, pauze, accente este funcia:
a. de reprezentare;
b. e'presiv;
c. ludic;
d. de reglare.
3. Strile de necesitate umane prezint laturi:
a. e'clusiv obiective;
b. e'clusiv subiective;
c. obiective #i subiective;
d. e'terne #i interne.
4. .dentitatea de sine se formeaz p*n la:
a. v*rsta de % ani;
b. v*rsta de 0 ani;
c. pubertate;
d. adolescen.
15. >iteza cu care vorbim caracterizeaz:
a. ad*ncimea #i tria fenomenelor psi(ice;
c. ritmul #i viteza fenomenelor psi(ice;
d. e'presivitatea psi(ic.
11. Bivelul de dezvoltare a unei aptitudini se poate evalua dup indicatorii:
a. originalitate;
b. stabilitate;
c. pricepere;
d. deprindere.
1!. &rintre formele memoriei )nt*lnim:
a. memoria biologic;
b. memoria faptelor;
c. memoria aciunilor;
d. memoria datelor.
1%. .nteligena social reprezint:
a. capacitatea de a stabili relaii umane;
b. operarea eficient cu obiecte materiale;
c. aptitudinea de a utiliza cuvinte;
d. aptitudinea de a te folosi de relaii.
1+. &rintre fazele actului voluntar )nt*lnim:
a. apariia impulsului #i stabilirea prealabil a scopului;
b. informarea asupra aciunii;
c. identificarea unui interes;
d. renunarea la aciune.
1-. 1up <uilford, printre trsturile principale ale procesului global al g*ndii
se numr:
a. structurarea;
b. fle'ibilitatea;
c. dinamica;
d. integralitatea.
10. Termenul de ,,persoan8 reprezint:
a. un om obi#nuit;
b. orice om normal;
c. un om cu personalitate;
d. o e'primare statistic.
12. "aracterul se formeaz:
a. la na#tere;
b. la maturitate;
c. )n copi1rie #i la adolescen;
d. la adolescen.
13. 9tributul de ,,involuntar8 poate fi aplicat urmtoarelor procese ale
memoriei:
a. memorrii #i pstrrii;
b. pstrrii #i reactualizrii;
c. memorrii, pstrrii #i reactualizrii;
d. memorrii #i reactualizrii.
14. =ptimismul, ca trstur a proceselor afective reflect:
a. polaritatea;
b. intensitatea;
c. durata;
d. ambivalena proceselor psi(ice.
!5. 7idelitatea transmiterii unui mesa$ e condiionat de:
a. valorile semnalelor intensitate, frecvena, durata;
b. completitudine;
c. promptitudine;
d. utilitarism.
!1. 1up natura )nsu#irilor pe care le reflect, noiunile se )mpart )n:
a. empirice #i #tiinifice;
b. concrete #i abstracte;
c. primare #i secundare;
d. generale #i particulare.

!!. ;egea optimului motivaional se asociaz cu:
a. legile percepiei;
b. legile sensibilitii;
c. legea intensitii moderate a afectivitii;
d. legile memoriei.
!%. Temperamentul are un caracter:
a. dob*ndit;
b. )nnscut;
c. parial )nnscut, parial dob*ndit;
d. educat.
!+. "a #i calitate a voinei, originalitatea conduitei caracterizeaz:
a. perseverena;
d. autocontrolul.
!-. 1intre trsturile eseniale ale memoriei, cea care reorganizeaz logic
materialul #i )i stabile#te legtura cu strile de necesitate ale subiectului este:
a. faptul c e activ;
b. volumul;
c. trinicia;
d. promptitudinea.
!0. 1intre verigile funcionale ale limba$ului face parte:
a. veriga de e'ecuie, motorie;
b. veriga de reglare;
c. veriga de autocontrol;
d. veriga ludic.
!2. &rintre funciile motivaiei )nt*lnim:
a. funcia de ec(ilibrare #i autocontrol;
b. funcia de orientare #i direcionare;
c. funcia de semnalizare #i con#tientizare;
d. funcia de integrare #i sistematizare.
!3. .ntelectul poate fi )nt*lnit:
a. numai la fiinele dotate cu sistem nervos;
b. at*t la animale c*t #i la oameni;
c. numai la oameni;
d. la fiinele superioare.
!4. Euforia suporterilor unei ec(ipe de fotbal reprezint:
a. o trire de esen organic;
b. o stare de afect;
c. o emoie stenic;
d. o emoie superioar.

%5. n funcie de coninutul #i specificul activitilor umane e'ist forme ale
imaginaiei ca:
a. visul de perspectiv;
b. imaginaia #tiinificote(nic;
c. imaginaia managerial;
d. imaginaia creatoare.
%1. E'travertiii se caracterizeaz prin:
a. plcerea de a munci;
b. sociabilitate;
c. calm;
d. stabilitate afectiv.
%!. ;apsusurile #i bloca$ele temporare fac parte din urmtoarea form a
uitrii:
a. total;
b. parial;
c. situaional;
d. normal.
%%. n funcie de criteriul genetic formele motivaiei se )mpart )n:
a. biologice #i fiziologice;
b. )nnscute #i dob*ndite;
c. intrinseci #i e'trinseci;
%+. .nteligena preoperatorie se bazeaz pe:
a. consolidarea limba$ului;
b. aciunea direct cu obiectele;
c. combinarea imaginilor obiectuale;
d. combinarea reprezentrilor.
%-. 6obilitatea este o calitate a ateniei care e'prim:
a. concentrarea simultan asupra mai multor sarcini;
b. sfera de cuprindere a ateniei;
c. durata de meninere a concentrrii la nivel optim;
d. concentrarea succesiv de la un obiect la altul.
%0. n tipologia lui S(eldon )nt*lnim tipul:
a. atletic;
b. somatoton;
c. melancolic;
d. bilios.
%2. >eriga care include secvena de elaborare #i stocare a sc(emelor
mi#crilor articulatorii corespunztoare fiecrui sunet este veriga:
a. motorie;
b. de decodificare;
c. de recepie;
d. a cone'iunii inverse.
%3. 1up psi(ologul american 9bra(am 6asloC, efectul perturbator al
nesatisfacerii cronice a unei trebuine este cu at*t mai mare cu c*t trebuina se
afl mai aproape de:
a. v*rful piramidei;
b. baza piramidei;
c. mi$locul piramidei;
d. e'tremitile piramidei.
%4. Subordonarea fa de unele principii morale reprezint o deprindere:
a. de )nvare;
b. de munc;
c. intelectual;
d. de conduit social.
+5. 6otivele (omeostatice au rol de:
a. restabilire a ec(ilibrului biologic sau psi(ic;
b. transformare #i evoluie;
c. sc(imbare #i perfecionare;
d. perfecionarea organizrii personalitii.
+1. <*ndirea convergent este utilizat )ndeosebi )n:
a. rezolvarea de probleme;
b. descoperirea #tiinific;
c. formarea noiunilor;
d. crearea unei opere literare.
+!. 1escrierea tipului temperamental introvertit stabil aparine lui:
a. &avlov;
b. <alen;
c. EDsencE;
d. @retsc(mer.
+%. 9ta#amentul reprezint:
a. un sentiment de cunoa#tere;
b. o dispoziie;
c. o stare de afect;
d. un sentiment obiectual.
++. 9rogana reprezint o atitudine fa
a. munc;
b. via;
c. sine;
d. realitatea social.
+-. 1up modul )n care se fi'eaz, atenia voluntar poate fi:
a. rela'are;
b. )ntindere;
c. concentrare;
d. contemplaie A preocupare.
TEST 5
1. "are dintre urmtoarele laturi ale informaiei e'prim legtura mesa$ului cu
strile de necesitate ale receptorului:
a. latura semantic;
b. latura logicomatematic;
!. 6ila reprezint:
a. o dispoziie;
c. o emoie situaional;
d. un sentiment legat de valori morale.
%. Tipologia personalitii se formeaz ca urmare a apartenenei:
a. la o anumit zodie;
b. la o anumit grup sangvin;
c. la un anumit tip de caracter;
d. la un anumit grup social sau cultur.
+. &rintre calitile voinei se enumer:
a. perseverena;
b. imboldul;
c. creativitatea;
d. decizia.
-. ,eamintirea unei bucurii este un act de atenie:
a. voluntar;
b. involuntar;
c. instinctiv;
d. interioar.
0. 9titudine este o modalitate de a reaciona la problemele de via:
a. afectiv;
b. intelectual;
c. comportamental;
d. temperamental.
2. "omunicarea se poate analiza #i evalua dup unul dintre urmtorii
indicatori:
a. completitudine;
b. latura semantic;
c. latura pragmatic;
d. )nc(iderea sau nu a cone'iunii inverse.
3. 6obilitatea este o calitate a ateniei care e'prim:
a. concentrarea simultan asupra mai multor sarcini;
b. sfera de cuprindere a ateniei;
c. durata de meninere a concentrrii la nivel optim;
d. concentrarea succesiv de la un obiect la altul.

4. "on#tientizarea unui ideal caracterizeaz:
a. perseverena;
d. autocontrolul.
15. ;imba$ul pasiv, fa de cel activ:
a. este mai vast;
b. este mai redus;
c. este asimilat mai greu;
d. este caracteristic v*rstei adulte.

11. ;egea FerEes #i 1odson se refer la:
a. corelaia dintre motivaie #i performan;
b. corelaia dintre motivaie #i dificultatea sarcinii;
c. corelaia dintre optimul motivaional #i cre#terea dificultii sarcinii;
d. corelaia dintre intensitatea motivaiei #i )nvare.
1!. "onsolidarea structurii integrale a activitii face parte din:
1+. 1intre verigile funcionale ale limba$ului, cea care adapteaz
caracteristicile comunicrii curente la particularitile situaiei este veriga:
a. nonverbal;
b. de e'ecuie;
c. cone'iunii inverse;
d. de decodificare.
1-. &rintre fazele actului voluntar )nt*lnim:
a. analiza #i lupta motivelor;
b. cultivarea rbdrii;
c. evaluarea obstacolului de dep#it;
d. declan#area unei aciuni motorii.
10. 9d*ncimea #i tria caracterizeaz )ndeosebi urmtoarele fenomene
psi(ice:
a. memoria #i g*ndirea;
b. voina #i motivaia;
c. senzoriale #i afective;
d. atenia.
12. 7uncia limba$ului care const )n comenzi de optimizare a propriilor stri
interne este:
a. funcia de reglare;
b. funcia e'presiv;
c. funcia dialectic;
d. funcia ludic.
13. 9naliza fenomenologic a e'presiilor emoionale este de natur:
a. psi(ologic;
b. filosofic;
c. biologic;
d. lingvistic.
14. n ,,<ulliver )n ara piticilor8, autorul a utilizat urmtorul nivel al
imaginaiei:
a. completarea realitii cu elemente de fantezie;
b. sc(imbarea raporturilor cauzale;
c. amalgamarea;
d. sc(imbarea proporiilor.
!5. 1intre operaiile g*ndirii face parte:
a. semantica;
b. simbolistica;
c. g*ndirea convergent;
d. sistemele.
!1. &rintre formele memoriei )nt*lnim:
a. memoria psi(ic;
b. memoria faptelor;
c. memoria aciunilor;
d. memoria datelor.
!!. .nteligenta practic a fost descris de:
a. T(orndiEe;
b. T(orstone;
c. &iaget;
d. <auss.
!%. 9tenia intelectual presupune participarea urmtoarelor procese psi(ice:
a. reprezentarea;
b. afectivitatea;
c. memoria;
d. motivaia.
!+. mprirea temperamentelor )n e'travertit #i introvertit aparine lui:
a. S(eldon;
b. ?ippocrates;
c. :ung;
d. 7reud.
!-. ,elaiile e'trapersonale se refer la:
a. relaii din afara familiei;
b. relaii din afara profesiei;
c. relaii din afara grupului de prieteni;
d. relaiile de transcenden.
!0. 1up <uilford, printre trsturile principale ale procesului global al
g*ndirii se numr:
a. esenialitatea;
b. dinamica;
c. originalitatea;
d. unicitatea.
!2. 7uncia de mediere a analizei situaiilor contradictorii #i conflictuale este
funcia:
a. de reglare;
b. de reprezentare;
c. dialectic;
d. de comunicare.
!3. Trebuina de alcool ca form a motivaiei reprezint:
a. o motivaie intrinsec;
b. o motivaie dob*ndit;
c. o motivaie negativ;
d. o motivaie de intensitate ridicat.
!4. :ocul reprezint:
a. o emoie superioar;
c. o emoie integrat activitii;
d. o emoie stenic.
%5. <*ndirea divergent este utilizat )ndeosebi )n:
a. formarea noiunilor;
b. clasificarea noiunilor;
c. elaborarea de sc(eme #i rezumate;
d. descoperirile #tiinifice.
%1. 1up modul )n care se fi'eaz, atenia voluntar poate fi:
a. rela'are;
b. )ntindere;
c. concentrare;
d. contemplaieApreocupare.
%!. Tipul comportamental puternic neec(ilibrat a fost descris de:
a. &avlov;
b. EDsencE;
c. <alen;
d. @retsc(mer.
%%. ,aportul dintre volumul informaiei emise #i volumul informaiei a$unse
la destinatar poart denumirea de:
a. promptitudine;
b. bilateralitate;
c. completitudine;
d. fidelitate.
%+. .mperativul ,,trebuie8 este caracteristic:
a. reactualizrii;
b. memorrii;
c. pstrrii;
d. memoriei voluntare.
%-. &esimismul reflect, ca trstur a proceselor afective:
a. polaritatea;
b. intensitatea;
c. durata;
d. ambivalena proceselor psi(ice.

%0. =rientarea persoanei ctre e'terior caracterizeaz temperamentul:
a. puternic ec(ilibrat;
b. puternic neec(ilibrat;
c. e'travertit;
d. instabil.
%2. .ntelectul presupune prezena unor procese psi(ice ca:
a. reprezentrile;
b. afectivitatea;
c. motivaia;
d. memoria.
%3. 1intre trsturile eseniale ale memoriei face parte:
a. selectivitatea;
b. potenialitatea;
c. proiectivitatea;
d. reactualizarea.
%4. .nteligena operatorie concret se bazeaz pe:
a. aciunea direct cu obiectele;
b. formarea operaiilor )n raport cu obiectele concrete sau imaginile lor;
c. consolidarea limba$ului;
d. apariia limba$ului interior.
+5. "a fenomen normal, natural, uitarea se manifest )n mai multe forme:
a. situaional;
b. normal;
c. interesat;
d. obiectual.
+1. Trsturile voluntare de caracter sunt:
a. atitudini con#tiente;
b. atitudini eseniale;
c. eforturi con#tiente pentru realizarea unui scop;
d. eforturi pentru satisfacerea trebuinelor.
+!. 9fectivitatea reflect raportul dintre:
a. strile de motivaie #i situaia obiectiv e'tern;
b. trebuine #i stimuli;
c. stimuli #i rspuns;
d. cognitiv #i emoional.
+%. 7idelitatea transmiterii unui mesa$ e condiionat de:
a. prezena #i intensitatea zgomotului de pe canal;
b. promptitudine;
c. utilitate;
d. caracter desc(is sau )nc(is al comunicrii.
++. 9ptitudinile muzicale sunt:
a. simple;
b. comple'e;
c. speciale;
d. generale.
+-. n funcie de forma de activitate )n care se utilizeaz, deprinderile pot fi:
a. de $oc #i )nvare;
b. simple #i comple'e;
c. statice #i dinamice.
TEST 6
1. 9fectivitatea este un mecanism de:
a. satisfacere a unei trebuine;
b. adaptare la mediu;
c. ec(ilibrare a personalitii;
d. orientare a comportamentului.
!. 9titudinea cuprinde elemente:
a. perceptive;
b. afective;
c. de atenie;
d. de )nvare.

%. 1intre verigile sistemului de comunicare, cea care produce #i transmite
mesa$e este:
a. canalul;
b. semnalul;
c. codul;
d. emitorul.
+. 6ecanismul ateniei )ndepline#te rolul de:
a. activare centralizata;
b. selectare #i combinare;
c. filtrare #i activare;
d. activare focalizat.
-. 1intre produsele g*ndirii face parte:
a. g*ndirea divergent;
b. g*ndirea convergent;
c. relaiile;
d. coninutul figurativ
0. 6emoria psi(ic este un atribut e'clusiv al:
a. fiinelor vii;
b. omului;
c. creierului;
d. omului #i animalelor.
2. ,eprimarea este procesul de:
a. )mpingere )n incon#tient a unui coninut motivaional inacceptabil social;
b. limitare a satisfacerii unei trebuine;
c. )mpingere )n incon#tient a unui coninut motivaional;
d. )ngrdirea satisfacerii unei trebuine.
3. /tilizarea limba$ului caracterizeaz:
a. atenia postvoluntar;
b. atenia involuntar;
c. atenia instinctiv;
d. atenia voluntar.
4. "omunicarea se define#te ca fiind o relaie de sc(imb:
a. de mrfuri;
b. de obiecte;
c. de e'perien;
d. de informaie.
15. 1up modul )n care satisfac criteriile esenialitii #i necesitii, noiunile
se )mpart )n:
a. empirice #i #tiinifice;
b. generale #i particulare;
d. primare #i secundare.
11. 7recvena )ntro unitate de timp a manifestrilor psi(ice caracterizeaz:
a. ritmul reaciilor psi(ice;
b. tempoul reaciilor psi(ice;
c. e'presivitatea reaciilor psi(ice;
d. ad*ncimea #i tria reaciilor psi(ice.
1!. 9gitaia unui om acuzat pe nedrept reprezint:
a. o trstur de personalitate;
b. o reacie la o anumita situaie;
c. o manifestare a temperamentului;
d. o manifestare a caracterului.
1%. 6otivele de optimizare au ca rol )n sistemul de personalitate:
a. restabilirea ec(ilibrului biologic sau psi(ic;
b. )mbogirea #i perfecionarea organizrii e'istente;
c. trecerea de la inferior la superior;
d. evoluia de la simplu la comple'.
1+. 9d*ncimea #i tria caracterizeaz )ndeosebi urmtoarele fenomene
psi(ice:
a. memoria #i g*ndirea;
b. voina #i motivaia;
c. senzoriale afective;
d. atenia
1-. "ele trei criterii pe baza crora au fost definite simultan patternurile
modelului lui <uilford sunt:
a. operaional, de coninut #i rezultativ;
b. informaional, de coninut #i operaional;
c. rezultativ, de produs, de coninut;
d. de produs, de informaie, de coninut.
10. "are dintre urmtoarele laturi ale informaiei este condiionat de numrul
evenimentelor la care se refera mesa$ul #i de frecvena lor de apariie:
a. latura semantic;
b. latura utilitar;
12..maginaia )ndrgostitului utilizeaz ca procedeu predilect:
a. personificarea naturii;
b. sc(imbarea raporturilor cauzale;
c. sc(imbarea proporiilor;
d. completarea realitii cu elemente de fantezie.
13. Boiunea de frustrare a fost elaborata de:
a. "arl :ung;
b. ,eneG 1escartes;
c. 9ugust "omte;
d. Sigmund 7reud.
14. H. Hundt a clasificat procesele afective utiliz*nd criteriul:
a. cantitativcalitativ;
b. gradului de evoluie;
c. influenei asupra organismului;
e. coninutului.
!5.1intre verigile sistemului de comunicare, cea care mi$loce#te a$ungerea
mesa$ului la destinaie este:
a. emitorul;
b. canalul;
c. semnalul;
d. codul.
!1. &oliteea reprezint o deprindere:
a. simpl;
b. comple';
c. intelectual;
d. de conduit social.
22. &rintre trsturile voluntare de caracter se numr:
a. spiritul de iniiativ;
b. ambiia;
c. perseverena;
d. luarea deciziei.
23. &entru un cercettor, interesul pentru cunoa#tere reprezint o motivaie:
a. )nnscut;
b. dob*ndit;
c biologica;
d. intrinsec
!+. 6emoria voluntar se asociaz )ndeosebi cu urmtorul proces psi(ic:
a. atenia;
b. fermitatea;
c. reprezentrile;
d. limba$ul.
!-. &rintre procesele afective comple'e )nt*lnim:
a. dispoziiile;
b. sentimentele;
c. pasiunile;
d. strile de afect.
!0. 1intre tipurile temperamentale descrise de ?ippocrates #i <alenus fac
parte:
a. atletic;
b. astenic;
c. sangvinic;
f. endomorf.
!2. .ntelectul cuprinde #i o component:
a. afectivmotivaional;
b. volitiv #i decizional;
c. imaginativ;
d. senzorial.
!3. n funcie de criteriul genetic formele motivaiei se )mpart )n:
a. biologice #i fiziologice;
b. )nnscute #i dob*ndite
c. intrinseci #i e'trinseci;
!4. 6aterialul care )ndepline#te rolul de scop al activitii se reine mai bine
dec*t:
a. un material nou;
b. un material interesant;
c. un material vast;
d. cel care )ndepline#te rolul de mi$loc al activitii.
%5. =peraia g*ndirii caracterizat prin descompunerea mintal a unui obiect
)n elementele componente poart denumirea de:
a. analiz;
b. sintez;
c. generalizare;
d. comparare.
%1. 1isonana cognitiv reprezint:
a. o dispoziie;
c. o pasiune;
d. un sentiment legat de valori spirituale.
%!. Tipul reprezint:
a. un individ simpatic;
b. un anume individ;
c. asemnrile unor grupuri de persoane )n comparaie cu altele;
d. un fel de a fi.
%%. 1up posibilitatea real de satisfacere a strilor de necesitate e'ist:
a. stri motivaionale imposibil de satisfcut;
b. stri de motivaie satisfcute continuu;
c. stri motivaionale satisfcute intermitent;
d. stri motivaionale nerelevante.
%+. 7rica )nsoit de miciune este determinat de intrarea )n funciune a
sistemului nervos:
a. simpatic;
b. parasimpatic;
c. ambele de mai sus;
d. central.
%-. .nteligena operatorie formal se bazeaz pe:
a. constituirea #i consolidarea g*ndirii interne desprinse de suportul obiectual;
b. aciunea direct cu obiectele;
c. formarea limba$ului;
d. consolidarea limba$ului.
%0. 1e regul e'travertiii se )nt*lnesc printre:
a. actori;
b. politicieni;
c. profesori;
d. copii.
% 2. "a fenomen normal, natural, uitarea se manifest )n mai multe forme:
a. total;
b. carenial;
c. sistemic;
d. natural.
%3. E'presivitatea facial face parte din:
a. rspunsul emoional imediat;
b. rspunsul emoional secundar;
c. efectele persistente ale emoiilor;
d. manifestrile fiziologice.
%4. Teoria liberului arbitru consider c voina:
a. nu posed atributul deciziei;
b. omul este supus destinului;
c. are libertate absolut;
d. este o for spiritual )n sine.
+5. &entru un psi(olog, spiritul de observaie poate:
a. asigura succesul activitii;
b. fi indiferent fa de performan;
c. asigura succesul )n combinaie cu alte )nsu#iri:
d. constitui o piedic )n creativitate.
+l. <*ndirea divergent este o component de baz a:
a. inteligenei generale;
b. inteligentei senzoriomotorii;
c. creativitii;
d. memoriei.
+!. 9sociaia rebel a ideilor caracterizeaz oamenii:
a. creativi;
b. preocupai;
c. fantezi#ti;
d. distrai.
+%.n accepie psi(ologic, termenul de aptitudine semnific )nsu#iri psi(ice
care permit:
a. adaptarea la mediu;
b. adaptarea la o meserie;
c. obinerea unor performane )n activitate;
d. )nvarea cu u#urin.
++. n e'ercitarea funciei reglatorii, afectivitatea se aseamn cu:
a. percepia #i g*ndirea;
b. motivaia #i voina;
c. aptitudinile #i caracterul;
d. limba$ul.
+-. 6etodele de rezolvare a problemelor pot fi:
a. algoritmice;
b. euristice;
c. algoritmice #i euristice;
TEST 7
1. 9titudinea cuprinde elemente:
a. cognitive;
b. de comportament;
c. de )nvare;
d. de intenionalitate.
!. E'ecutarea integral a activitii face parte din:
%. E'travertiii sunt oameni care:
a. au o mare mobilitate a ateniei;
b. au atenie distributiv;
c. sunt distrai;
d. au atenia orientat spre lumea e'tern.
+. 1up psi(ologul american 9bra(am 6asloC satisfacerea trebuinelor se
subordoneaz:
a. legii consonanei;
b. legii disonanei;
c. legii alternanei;
d. legii consecvenei.
-. 1intre produsele g*ndirii fac parte:
a. sistemele;
b. simbolica;
c .memoria;
d. limba$ul.
0. ,apiditatea engramrii #i )ncadrarea )n timp util a reactualizrii e'prim:
a. volumul memoriei;
b. completitudinea memoriei;
c. promptitudinea memoriei;
d. fidelitatea memoriei.
2. 1up obiectele la care se refera, atenia voluntar poate fi:
a. perceptiv;
b. senzorial;
c. instinctiv;
d. voluntar.
3. 1in punct de vedere calitativ, Hundt distingea, ca procese afective:
a. groaza #i frica;
b. surpriza #i uimirea;
c. m*nia #i furia;
d. plcerea #i neplcerea.
4. &ersonalitatea poate fi definit ca:
a. un sistem biopsi(osocial;
b. un ansamblu de comportamente;
c. o trstur a sistemului psi(ic uman;
d. un sistem de )nsu#iri psi(ice.
15. ;imba$ul pasiv, fa de cel activ:
a. este mai vast;
b. este mai redus;
c. este asimilat mai greu;
d. este caracteristic v*rstei adulte.
11. 1up sfera de cuprindere, noiunile se )mpart )n:
a. concrete #i abstracte;
b. particulare #i generale;
c. primare #i secundare;
d. eseniale #i neeseniale.

1!. n funcie de efectul reglator al sistemului personalitii, formele
motivaiei pot fi:
a. (omeostatice, de optimizare #i dezvoltare;
b. )nnscute, dob*ndite;
c. e'trinseci #i intrinseci;
d. biologice #i fiziologice.
1%. 1ispoziiile sunt stri afective de intensitate:
a. puternic;
b. medie;
c.slab:
d. de fond.
1+. &remisa esenial a con#tiinei continuitii e'istenei noastre )n timp este
constituit de:
a. memoria de lung durat;
b. selectivitatea memoriei;
c. volumul memoriei;
d. faptul c memoria este organizat logic #i sistemic.
1-. ,,Bevoia )l )nva pe om8 e'prim:
a. rolul negativ al frustrrii;
b. relaia dintre motivaie #i )nvare;
c. relaia dintre motivaie #i activitate;
d. rolul pozitiv stimulator al dezvoltrii personalitii.
10. .ntelectul cuprinde, #i o component:
a. proiectiv;
b. memorativ;
c. afectiv;
d. motivaional.
12. Entitatea fizic prin care se obiectiveaz mesa$ul este:
a. semnalul;
b. codul;
c. canalul;
d. receptorul.
13. &rintre formele memoriei psi(ice )nt*lnim:
a. memoria unui popor;
b. memoria colectiv;
c. memoria datelor;
d. memoria informaiilor.
14. /tilizarea limba$ului caracterizeaz:
a. atenia postvoluntar;
b. atenia involuntar;
c. atenia instinctiv;
d. atenia voluntar.
!5. 6otivele antientropice Ide dezvoltareJ au ca rol )n sistemul de
personalitate:
a. )mbogirea organizrii e'istente;
b. trecerea de la un nivel inferior la unul superior de organizare;
c. restabilirea ec(ilibrului biologic #i psi(ic;
!1. 7uncia limba$ului prin care formulele verbale pot substitui, )n anumite
situaii, obiecte, fenomene #i relaii concrete este funcia:
a. de comunicare;
b. de reprezentare;
c. dialectic;
d. e'presiv.
!!. =peraiile de clasificare, msurare #i comparaie e'primate )n propoziii
caracterizeaz stadiul inteligenei:
a. operatorie concret;
b. preoperatorie;
c. operatorie formal;
d. senzoriomotorie.
!%. Refularea este procesul de:
a. )mpingere )n incon#tient a unui coninut motivaional;
b. a unui coninut motivaional neplcut;
c. stopare din con#tiin a dorinelor care nu pot fi satisfcute;
d. limitare a satisfacerii a unei trebuine;
c. stopare a satisfacerii unei trebuine.
!+. &rin afect se )nelege o stare de:
a. tresrire interioar;
b. tulburare psi(ic;
c. criz;
d. atenionare.
!-. Znele reprezint un rezultat al utilizrii procedeului imaginativ de:
a. personificare a naturii;
b. amalgamare;
c. sc(imbare a proporiilor;
d. completare a realitii cu elemente de fantezie.
!0. 6otivele antientropice Ide dezvoltareJ au ca rol )n sistemul de
personalitate:
a. )mbogirea organizrii e'istente;
b. trecerea de la un nivel inferior la unul superior de organizare;
c. restabilirea ec(ilibrului biologic #i psi(ic;
!2. 7iecare persoan posed g*ndire:
a. convergent #i divergent )n diferite grade de dezvoltare;
b. )ndeosebi convergent;
c. )ndeosebi divergent;
d. convergent #i divergent )n proporii egale.
!3. 6anifestrile temperamentale caracterizeaz:
b. motivaia #i afectivitatea:
c. voina #i atenia;
!4. 9ptitudinile, ca sisteme operatorii, sunt formate din:
a. spirit de observaie;
b. stabilitatea ateniei;
c. percepie spaial;
d. )nsu#iri psi(ice #i fizice.
%5. n )nvare, memoria este susinut de trsturi ale voinei cum sunt:
a. ambiia;
b. fermitatea;
c. perseverena;
d. (otr*rea.
%1. n tipologia lui @retsc(mer intr tipul:
a. astenic;
b. coleric;
c. endomorf;
d. e'travertit.
%!. 7ermitatea caracterului presupune:
a. voin #i perseveren;
b. ambiie #i performan;
c. convingere #i iniiativ;
d. insisten.
%%. 1intre aspectele fiziologice studiate prin metoda poligrafic face parte:
a. tensiunea arterial;
b. minciuna;
c. mi#crile musculare necontrolate;
d. salivaia.
%+. n funcie de procesul psi(ic cruia i se subsumeaz, deprinderile pot fi:
d. intelectuale #i motorii.
%-. =amenii care ,,despic firul )n patru8 au un tip de g*ndire:
a. analitic;
b. sintetic;
c. analiticosintetic;
d. creativ.
%0. 9titudinile, ca parte a sistemului de personalitate, aparin:
a. subsistemului relaionalvaloric #i de autoreglare;
b. subsistemului de orientare #i proiecie;
c. subsistemului de comunicare #i relaionare;
d. subsistemului instrumental.
%2. &rintre factori obiectivi care influeneaz optimizarea memoriei )nt*lnim:
a. prezena unor elemente interesante;
b. prezena interesului de a reine;
c. recurgerea la coninuturi cu semnificaie afectiv;
d. gradul de noutate al materialului.
%3. Temperamentul cerebroton se caracterizeaz prin:
a. voce puternic;
c. tendina de izolare;
d. e'traversie.
%4. Timiditatea face parte din:
a. efectele primare ale emoiilor;
b. rspunsurile emoionale secundare;
c. efectele persistene ale emoiilor;
d. manifestrile fiziologice ale emoiilor.
+5. &rincipalul instrument de comunicare cu noi )n#ine este:
a. limba$ul e'tern;
b. limba$ul scris;
c. limba$ul oral;
d. limba$ul intern.
+1. 9ptitudinile au un caracter:
a. )nnscut;
b. dob*ndit;
c. at*t )nnscut c*t #i dob*ndit;
d. ereditar.
+!. "are dintre urmtoarele laturi ale informaiei este condiionat de numrul
evenimentelor la care se refera mesa$ul #i de frecvena lor de apariie:
a. latura semantic;
b. latura utilitar;
+%. n sistemul personalitii, motivaia are rol de:
a. reglare stabilizare;
b. interaciune #i semnalizare;
c. analiz #i sintez;
d. stimulare #i dinamizare.
++. =peraia g*ndirii care presupune evidenierea pe plan mintal a
asemnrilor #i deosebirilor eseniale ale obiectelor #i fenomenelor poart
denumirea de:
a. comparaie;
b. generalizare;
c. abstractizare;
d. concretizare.
+-. Sentimentul naional reprezint un sentiment:
a. social;
b. estetic;
c. moral;
d. valoric.
TEST 8
1. n analiza psi(ologic afectul semnific:
a. o trire emoional e'ploziv;
b. un fior;
c. o vibraie;
d. o reverberaie.
!. 1intre produsele g*ndirii fac parte:
a. unitile;
c. coninutul figurativ;
d. cunoa#terea.
%. .ntenia de a aciona, ca faz a actului voluntar caracterizeaz:
a. luarea (otr*rii;
b. apariia impulsului #i stabilirea prealabil a scopului;
c. analiza #i lupta motivelor;
d. evaluarea #i corecia.
+.
1intre verigile funcionale ale limba$ului face parte:
a. veriga de recepie #i decodificare;
b. veriga semantic;
c. veriga limba$ului activ;
d. veriga limba$ului pasiv.
-. Firea omului este o noiune care se refer la:
a. atitudini;
b. aptitudini;
c. temperament;
d. caracter.
0. 1up psi(ologul american 9bra(am 6asloC satisfacerea trebuinelor se
subordoneaz:
a. legii consonanei;
b. legii disonanei;
c. legii alternanei;
d. legii consecvenei.
2. Temperamentul are un caracter:
a. dob*ndit;
b. )nnscut;
c. parial )nnscut, parial dob*ndit;
d. educat.
3. /nitatea informaional de baz a g*ndirii este:
a. senzaia;
b. percepia;
c. noiunea;
d. reprezentarea.
4. &entru a )nva mai u#or #i mai bine, intensitatea impulsului motivaional ar
trebui s fie:
a. foarte mare;
b. foarte slaba;
c. moderata;
d. dublat de afectivitate.
15. Talentul reprezint:
a. o combinaie original de aptitudini;
b. dezvoltarea accentuat a unei aptitudini;
c. combinaia dintre aptitudini #i atitudini;
d. dezvoltarea puternic a unei capaciti.
11. .ndividul reprezint:
a. orice om obi#nuit;
b. orice organism viu;
c. o persoana oarecare;
d. un om lipsit de personalitate.
1!. &rintre cele trei laturi ale informaiei se numr:
a. latura statisticomatematic;
b. latura fizic;
c. latura calitativ;
d. latura social.
1%. n sistemul personalitii, motivaia are rol de:
a. reglarestabilizare;
b. interaciune #i semnalizare;
c. analiz #i sintez;
d. stimulare #i dinamizare.
1+. mprirea temperamentelor )n e'travertit #i introvertit aparine lui:
a. S(eldon;
b. ?ippocrates;
c. :ung;
d. 7reud.
1-. ncrederea )n sine e'prim:
a. fermitatea caracterului;
b. stp*nirea de sine;
c. spirit de disciplin;
d. gradul de organizare al aciunilor voluntare.
10. 7uncia limba$ului care const )n comenzi de optimizare a propriilor stri
interne este:
a. funcia de reglare;
b. funcia e'presiv;
c. funcia dialectic;
d. funcia ludic.
12. =peraia g*ndirii care presupune e'tinderea rezultatului sintezei asupra
tuturor cazurilor particulare care posed proprietile date poart denumirea
de:
a. generalizare;
b. abstractizare;
c. comparaie
d. concretizare.
13. Sentimentele sunt procesele afective de intensitate:
a. puternic;
b. medie;
c. slab;
d. de fond.
14. 6anifestarea )n comportament a atitudinii se realizeaz prin:
a. reacii verbale;
b. componente afective;
c. aciuni voluntare;
d. satisfacerea trebuinelor.
!5. &rintre verigile sistemului de comunicare se numr:
a. cele dou sau mai multe persoane )ntre care se face transferul de informaie;
b. codul;
c. bloca$ele;
d. atmosfera )n care se desf#oar comunicarea.
!1. Tradiiile reprezint un e'emplu de memorie:
a. a unui popor;
b. colectiv;
c. a datelor;
d. a evenimentelor.
!!. 1intre nivelurile cuprinse )n piramida noiunilor, face parte nivelul
noiunilor:
a. individuale;
b. simple;
c. comple'e;
d. secundare.
!%. Tipul comportamental puternic neec(ilibrat a fost descris de:
a. &avlov;
b. EDsencE;
c. <alen;
d. @retsc(mer.
!+. &rintre funciile motivaiei )nt*lnim:
a. funcia (omeostatic;
b. funcia de dinamizare a personalitii;
c. funcia de selectare, activare, declan#are;
d. funcia de stabilizare #i ec(ilibrare.
!-. 6emoria voluntar susine:
a. g*ndirea;
b. caracterul;
c. procesul )nvrii;
d. atitudinile.
!0. T(eodule ,ibot a clasificat procesele afective )n:
a. triri intense #i lente;
b. emoii inferioare #i superioare;
c. emoii stenice #i astenice;
d. emoii simple #i comple'e.
!2. .ntelectul cuprinde #i o component:
a. logicoraional;
b. volitiv;
c. afectiv;
d. emoional.
!3. ;egea FerEes #i 1odson se refer la:
a. corelaia dintre motivaie #i performan;
b. corelaia dintre motivaie #i dificultatea sarcinii;
c. corelaia dintre optimul motivaional #i cre#terea dificultii sarcinii;
d. corelaia dintre intensitatea motivaiei #i )nvare.
!4. Efortul de a descoperi )ntrun material elemente interesante reprezint:
a. un factor obiectiv al optimizrii memoriei;
b. un factor subiectiv al educabilitii memoriei;
c. o condiie a memoriei voluntare;
d. o condiie a pstrrii informaiei.
%5. =amenii care se bazeaz pe percepii #i reprezentri au o g*ndire de tip:
a. abstractconcret;
b. intuitivformal;
c. intuitivconcret;
d. senzoriomotorie.
%1. E'ersarea fiecrei componente a activitii face parte din:
a. faza iniiala a formrii deprinderii;
%!."omunicarea se poate analiza #i evalua dup unul dintre urmtorii
indicatori:
a. fidelitatea;
c. latura semantic;
d. bilateralitate.
%%. Stabilitatea este o calitate a voinei care e'prim:
a. gradul de intensitate a ateniei;
b. concentrarea simultan pe mai multe activiti;
c. concentrarea succesiv de la un obiect la altul;
d. durata de meninere a concentrrii la nivel optim.
%+. Efectul reglator e'ercitat de afectivitate depinde de:
a. coninutul tririi afective;
b. intensitatea #i durat;
c. calitatea tririi afective;
d. nivelul tririi afective.
%-. n tipologia lui S(eldon )nt*lnim tipul:
a. atletic;
b. somatoton;
c. melancolic;
d. bilios.
%0. E'presia: ,,Bu )neleg8 reflect:
a. necunoa#terea unor noiuni;
b. lipsa cuno#tinelor anterioare;
c. disonana cognitiv;
d. imposibilitatea de a e'plica ceva.
%2. &rocesul de acomodare este, potrivit lui &iaget:
a. integrarea noilor cuno#tinte la cele vec(i;
b. prelucrarea informaiilor;
c. combinarea informaiilor;
d. asocierea informaiilor.
%3. 1escrierea tipului temperamental introvertit stabil aparine lui:
a. &avlov;
b. <alen;
c. EDsencE;
d. @retsc(mer.
%4. 1up modalitatea informaional preferenial, memoria se )mparte )n:
a. vizual, auditiv, tactil, c(inestezic, gustativ;
b. voluntar #i involuntar;
c. mecanic #i logic;
d. de scurt #i de lung durat.
+5. "aricaturi#tii utilizeaz ca procedeu al imaginaiei:
a. completarea realitii cu elemente de fantezie;
b. personificarea naturii;
c. sc(imbarea raporturilor cauzale;
d. contrastul.
+1. "a rspuns emoional secundar al fricii putem )nt*lni:
a. apatia profund;
b. agitaia moderat;
c. sincopa;
d. accelerarea ritmului cardiac.
+!. 6ediul social cuprinde urmtoarele tipuri de relaii:
a. interpersonale;
b. de comunicare;
c. profesionale;
d. politice.
+%. 1up psi(ologul american 9bra(am 6asloC, efectul perturbator al
afla mai aproape de:
b. baza piramidei;
++. <radul de coresponden calitativ dintre materialul memorat iniial #i cel
reprodus este e'primat de:
a. fidelitatea memoriei;
b. educabilitatea memoriei;
c. volumul memoriei;
d. promptitudinea memoriei.
+-. "aracterul mi$locit al g*ndirii const )n:
a. utilizarea limba$ului;
b. operarea cu informaia furnizat de percepii #i reprezentri;
c. utilizarea operaiilor formale;
d. utilizarea noiunilor.
TEST 9
1. ,ezolvarea unei probleme reprezint o deprindere:
a. intelectual;
b. motorie;
c. de )nvare;
d. de munc.
!. n funcie de mecanismele interne prin care se realizeaz, imaginaia
cuprinde niveluri funcionale, printre care:
a. nivelul fanteziei;
b. nivelul reveriei;
c. nivelul idealfantastic;
d. nivelul imaginaiei reproductive.
%. 1istraii se )nt*lnesc mai mult printre:
a. oamenii de #tiin;
b. arti#ti;
c. oameni )n v*rst;
d. copii.
+. 1intre produsele g*ndirii fac parte:
a. transformrile;
c. evaluarea;
d. cuno#tinele.
-. 1intre verigile sistemului de comunicare, cea care produce #i transmite
mesa$e este:
a. canalul;.
b. semnalul;
c. codul;
d. emitorul.
0. Spre deosebire de computer, creierul uman:
a. poate stoca mai multe informaii;
b. mai puine informaii;
c. posed un singur bloc de memorare;
d. posed mai multe blocuri memorative.
2. &rintre fazele actului voluntar )nt*lnim:
a. luarea (otr*rii;
b. reflectarea adecvat a obstacolelor;
c. declan#area unei aciuni mintale;
d. diri$area conduitei.
3. 1intre nivelurile cuprinse )n piramida noiunilor, face parte nivelul
noiunilor:
a. particulare;
b. simple;
c. comple'e;
d. teriare.
4. &otrivit lui 9llport, trsturile individuale de caracter pot fi:
a. primare;
b. cardinale;
c. comple'e;
d. simple.
15. 1up obiectele la care se refer, atenia voluntar poate fi:
a. perceptiv;
b. senzorial;
c. instinctiv;
d. voluntar.
11. &rintre calitile voinei se enumer:
a. rbdarea;
c. rezistena la frustrare;
d. insistena.
1!. Strile de necesitate umane prezint laturi:
a. e'clusiv obiective;
b. e'clusiv subiective;
c. obiective #i subiective;
d. e'terne #i interne.
1%. "omunicarea se poate analiza #i evalua dup unul dintre urmtorii
indicatori:
a. completitudine;
b. latura semantic;
c. latura pragmatic;
d. )nc(iderea sau nu a cone'iunii inverse.
1+. ?abitudinile emoionale constituie o component esenial a:
a. voinei
b. caracterului;
c. atitudinii;
d. motivaiei.
1-. &si(ologul :ean &iaget a identificat printre stadiile dezvoltrii intelectului
inteligena:
a. operatorie formal;
b. preoperatorie concret;
c. senzorial;
d. emoional.
10. 6emoria involuntar funcioneaz dup principiul:
a. realitii;
b. plcerii;
c. importanei;
d. ierar(iei trebuinelor.
12. Trebuina de alcool ca form a motivaiei reprezint:
a. o motivaie intrinsec;

13. Tipului somatic ectomorf descris de S(eldon )i corespunde
temperamentul:
a. sangvinic;
b. cerebroton;
c. limfatic;
d. introvertit.
14. &rincipalul sc(elet #i suport al activitii mintale este limba$ul:
a. e'tern;
b. intern;
c. pasiv;
d. activ.

!5. "aracterul generalabstract al g*ndirii const )n:
a.evidenierea )nsu#irilor generale #i eseniale ale obiectelor
b. utilizarea operaiilor formale;
c. utilizarea operaiilor concrete;
d. utilizarea limba$ului #i a noiunilor.

!1. 1up gradul de comple'itate, aptitudinile se )mpart )n:
a. speciale #i generale;
b. simple #i comple'e;
c. )nnscute #i dob*ndite;
d. simple #i generale.
!!. 7uncia limba$ului de obinere a informaiilor prin diri$area operaiilor de
analiz #i sinteza poart denumirea de funcie:
a. de comunicare;
b. de cunoa#tere;
c. e'presiv;
d. de reprezentare.
!%. "ondiia principal a educabilitii memoriei este:
a. efortul voluntar;
b. perseverena #i fermitatea;
c. motivaia #i atenia voluntar;
d. e'erciiul sistematic #i permanent.
!+. ;apsusurile reprezint reacii ,,aberante8 produse de:
a. neselectarea comportamentului de satisfacere;
b. nesemnalizarea cone'iunii inverse la blocul de comand con#tient;
c. necon#tientizarea motivului;
d. neprelucrarea semnalelor )n blocul de comand con#tient.
!-. n )nelegere, sunt implicate ca procese:
a. asimilarea;
b. acomodarea;
c. asimilarea #i acomodarea;
d. interpretarea.
!0. E'presia ,ne este fric pentru c fugim8 poate aparine:
a. teoriei "annonKard;
b. teoriei 9rnold;indsleD;
c.teoriei :ames ;ange;
d. teoriei S(aver.
!2. 6otivele (omeostatice au rol de:
a. perfecionare a organizrii personalitii;
b. transformare #i evoluie;
c. sc(imbare #i perfecionare;
d. restabilire a ec(ilibrului biologic sau psi(ic.
!3. 7ormularea unei opinii reprezint un segment al atitudinii la nivel:
a. decizional;
b. direcional;
c. intenional;
d. e'ecutiv.
!4. &otrivit teoriei "annonKard, rolul central )n producerea emoiei )l deine:
a. sistemul nervos parasimpatic;
b. SB simpatic;
c. SB";
d. SB vegetativ.
%5. n funcie de gradul de structurare e'ist:
a. trebuine biologice #i fiziologice;
b. de cunoa#tere;
c. interne #i e'terne;
%1. >eriga care include secvena de elaborare #i stocare a sc(emelor
mi#crilor articulatorii corespunztoare fiecrui sunet este veriga:
a. motorie:
b. de decodificare;
c. de recepie;
d. a cone'iunii inverse.
%!. ,elaiile eroticose'uale cuprind componente:
a. caracteriale;
b. senzoriale;
c. perceptive;
d. tactile.
%%. 1urata de pstrare activ, reactualizabil, a celor memorate face parte din:
a. trinicia memoriei;
b. volumul memoriei;
c. completitudinea memoriei;
d. fidelitatea memoriei.
%+. 1intre verigile funcionale ale limba$ului face parte:
a. veriga de e'ecuie, motorie;
b. veriga de reglare;
c. veriga de autocontrol;
d. veriga ludic.
%-. &rintre fazele rezolvrii unei probleme )nt*lnim:
a. reactualizarea cuno#tinelor;
b. iluminarea;
c. reformularea problemei;
d. gsirea soluiei.
%0. &rintre particularitile dinamicii activitii bazate pe e'citaia #i in(ibiia
d. frecvena reaciilor psi(ice.
%2. Trebuina de mi#care este o trebuin:
a. incon#tient;
b. secundar;
c. )nnscut;
d. dob*ndit.
%3. 7ilosofii pot avea un tip de g*ndire:
a. intuitivconcret;
b. abstractformal;
c. operatorconcret;
d. operatorformal.
%4. E'travertiii se caracterizeaz prin:
a. plcerea de a munci;
b. sociabilitate;
c. calm;
d. stabilitate afectiv.
+5. 1up gradul de )nelegere a lucrurilor memorate, memoria se )mparte )n:
a. voluntar #i involuntara;
b. mecanic #i logic;
c. de lung #i de scurt durat;
d. simpl #i comple'.
+1. &rintre cele trei laturi ale informaiei se numr:
a. latura semantic;
b. latura instrumental;
c. latura univoc;
d. latura calitativ.
+!. =peraia g*ndirii caracterizat prin reconstituirea mintala a unui )ntreg din
elementele sale izolate poart denumirea de:
a. analiz;
b. sintez;
c. generalizare;
d. abstractizare.
+%. &rintre funciile motivaiei )nt*lnim:
a. funcia de reglare a conduitei;
b. funcia de susinerepotenare;
c. funcia de optimizare a efortului;
d. funcia de restabilire a ec(ilibrului biologic #i psi(ic.
++. Bivelul de cultur general reprezint, )n sistemul de personalitate:
a. subsistemul instrumental;
b. subsistemul perceptiv;
c. subsistemul intelectual;
d. subsistemul de comunicare #i relaionare.
+-. "oeficientul de inteligen se e'prima prin urmtorul raport:
a. L. M vcAvmN 155;
b. L.M vmAvcN155;
c. L.MmvAvcN155;
d. L.McvAmvN155.
TEST 10
1. 1intre produsele g*ndirii fac parte:
a. implicaiile;
b. evalurile;
c. coninuturile comportamentale;
d. simbolurile.
!. 1efiniia ,,un sistem de semne #i reguli logicogramaticale elaborat socio
istoric ce serve#te ca instrument de codificare #i transmitere a informaiei )n
procesul real al comunicrii8 este a:
a. limbii
b. limba$ului
c. semnalului
d. semanticii.
%. "antitatea de uniti mnemonice care se rein dup o singur prezentare
e'prim:
a. volumul memoriei;
b. selectivitatea memoriei;
c. caracterul logic #i sistemic;
d. fidelitatea.
+. &rintre trsturile voluntare de caracter se numr:
a. spiritul de iniiativ;
b. ambiia;
c. perseverena;
d. luarea deciziei.

-. .nteresele reprezint:
a. stri de necesitate;
b. trebuine de supravieuire;
c. stri motivaionale simple;
d. suma motivaiilor.
0. "are dintre urmtorii termeni are statut de derivat #i subordonat celorlali
doi:
a. comunicarea;
b. limba;
c. limba$ul;
d. nici unul.

2. 1intre nivelurile cuprinse )n piramida noiunilor, face parte nivelul:
a. categoriilor;
b. reprezentrilor;
c. percepiilor;
d. senzaiilor.
3. E'presia ,,vreau cutare lucru8 caracterizeaz c faz a actului voluntar:
a. luarea (otr*rii;
c.apariia impulsului #i stabilirea prealabila a scopului;
d. analiza #i lupta motivelor;
d. evaluarea #i corecia.
4. &rintre particularitile dinamicii activitii bazate pe e'citaia #i in(ibiia
d. frecventa reaciilor psi(ice.

15. "ea mai comple' form a imaginaiei este:
a. reveria;
b. imaginaia productiv;
c. imaginaia artistic;
d. imaginaia politic.
11. 1istraii se )nt*lnesc mai mult printre:
a. oamenii de #tiin;
b. arti#ti;
c. oameni )n v*rst;
d. copii.

1!. "a rspuns emoional secundar al furiei putem )nt*lni:
a. starea de oboseal;
b. starea de stupoare;
c. starea de fric;
d. starea de agitaie.
1%. .maginea de sine se formeaz pana la v*rsta de:
a. % ani;
b. pubertate;
c. 0 ani;
d. adolescen.
1+. "orectitudinea transmisiei mesa$ului poart denumirea de:
a. semantic;
b. completitudine;
c. fidelitate;
d. promptitudine.
1-. Stabilitatea este o calitate a voinei care e'prim:
a. gradul de intensitate a ateniei;
b. concentrarea simultan pe mai multe activiti;
c. concentrarea succesiv de la un obiect la altul;
d. durata de meninere a concentrrii la nivel optim.
10. &si(ologul :ean &iaget a identificat printre stadiile dezvoltrii intelectului
inteligena:
a. emoional;
b. interpersonal;
c. senzoriomotorie;
d. intrapersonal.
12. 6anifestrile temperamentale caracterizeaz:
b. motivaia #i afectivitatea;
c. voina #i atenia;
13. 6emoria este legat )ndeosebi de:
a. afectivitate;
b. limba$;
c. senzaii
d. percepie, reprezentare #i g*ndire.
14. 9tenia involuntar poate fi provocat de:
a. e'periena anterioar;
b. o durere;
c. iniiativa proprie;
d. mi#carea stimulilor.
!5. Starea de necesitate devine o condiie a normalitii dac:
a. este meninut continuu;
b. este )nlturat;
c. este provocat;
d. este intermitent.

!1. E'presiile emoionale pot avea o funcie:
a. adaptativ;
b. reglatorie;
c. de ec(ilibrare;
d. de autocontrol.
!!. "*nd un individ mn*nc tot timpul:
a. starea obiectiv de necesitate se menine permanent;
b. starea subiectiv de necesitate nu se manifest;
c. starea de necesitate obiectiv a fost satisfcut #i cea subiectiv continu;
d. starea obiectiv de necesitate nu sa produs.
!%. ;ocul central ocupat de g*ndire )n S&/ const )n faptul c:
a. autoregleaz comportamentul;
b. integreaz informaiile venite din mediul intern #i e'tern;
c. acioneaz ca un mecanism de comand control asupra proceselor psi(ice;
d. serve#te la )nelegerea evenimentelor #i a fenomenelor.
!+. >iteza cu care vorbim caracterizeaz:
a. ad*ncimea #i tria fenomenelor psi(ice;
c. ritmul #i viteza fenomenelor psi(ice;
d. e'presivitatea psi(ic.
!-. Sfera de cuprindere a memoriei voluntare fa de memoria involuntar
este:
a. mai mare;
b. mai mic;
c. egal;
d. interconectat.
!0. Tipul temperamental somatoton se caracterizeaz prin:
a. nevoia de somn;
b. plcerea re1a'ni;
c. plcerea de a munci;
d. agresivitate.
!2. ,apiditatea emiterii #i transmisiei mesa$ului poarta denumirea de:
a. pragmatism;
b. promptitudine;
c. fidelitate;
d. completitudine.
!3. ,ezolvarea problemelor reprezint:
a. dep#irea unei ne)nelegeri;
b. dep#irea unei situaii dificile de viat;
c. gsirea unei soluii la o problem;
d. dep#irea unui obstacol de ordin informaionalcognitiv.
!4. 1up psi(ologul american 9bra(am 6asloC, efectul perturbator al
afla mai aproape de:
b. baza piramidei;
%5. &entru un pictor, spiritul de observaie poate:
a. asigura succesul activitii;
b. fi indiferent fa de performan;
c. asigura succesul )n combinaie cu alte )nsu#iri;
d. constitui o piedic )n creativitate.
%1. 1intre verigile funcionale ale limba$ului face parte:
a. veriga de recepie #i decodificare;
b. veriga semantic;
c. veriga limba$ului activ;
d. veriga limba$ului pasiv.
%!. 1intre formele limba$ului care susin memoria voluntar )nt*lnim:
a. limba$ul interior;
b. limba$ul scris;
c. limba$ul nonverbal;
d. verbal.
%%. 6otivele de optimizare au ca rol )n sistemul de personalitate:
a. restabilirea ec(ilibrului biologic sau psi(ic;
b. )mbogirea #i perfecionarea organizrii e'istente;
c. trecerea de la inferior la superior;
%+. 7idelitatea transmiterii unui mesa$ e condiionat de:
a. valorile semnalelor intensitate, frecven, durat;
b. completitudine;
c. promptitudine;
d. utilitarism.
%-. Teoria lui 9rnold;indsleD poate fi denumit:
a. a stimulrii;
b. a e'citaiei;
c. a activrii;
d. a in(ibiiei.
%0. 9titudinea fa de munc face parte din:
a. atitudinea fa de sine;
b. atitudinea fa de realitatea social;
c. atitudinea fa de ceilali oameni;
d. atitudinea fa de lume #i via.
%2. <*ndirea se situeaz )n sistemul de personalitate )n cadrul:
a. subsistemului bioenergetic;
b. subsistemului perceptiv;
c. subsistemului intelectual;
d. subsistemului cognitiv #i de comunicare.
%3. 9firmarea inteligenei presupune:
a. funciile intelectuale;
b. procesele cognitive;
c. procesele cognitive #i reglatorii;

%4. Trebuina de alcool ca form a motivaiei reprezint:
a. o motivaie intrinseca;
+5. 1intre parametrii folosii pentru investigarea #i evaluarea nivelului de
a. reactualizarea;
b. promptitudinea;
c. fi'area;
d. pstrarea.
+1. ,eformularea problemei, ca faz a rezolvrii de probleme, faciliteaz:
a. perceperea problemei;
b. formarea unui model;
c. verificarea rezultatului;
d. alegerea metodei de rezolvare.
+!. "are dintre urmtoarele laturi ale informaiei e'prim legtura mesa$ului
cu strile de necesitate ale receptorului:
a. latura semantic;
b. latura logicomatematic;
+%. n tipologia lui S(eldon )nt*lnim tipul:
a. atletic;
b. somatoton;
c. melancolic;
d. bilios.
++. Teoria mecanicist a formrii deprinderilor este reprezentat de:
a. ,. 1escartes;
b. 9. "omte;
c. 9ristotel;
d. &laton.
+-. ,elevarea #i reinerea unor )nsu#iri sau relaii #i eliminarea sau trecerea cu
vederea a altora face parte din urmtoarea operaie a g*ndirii:
a. concretizarea;
b. sinteza;
c. generalizarea:
d. abstractizarea.
SOLUIE TEST 1
NTREBARE RSPUNS CAPITOLUL
1 K .69<.B9O.E
! " ;.6K9:/;
% 9 TE6&E,96EBT/;
+ " 97E"T.>.T9TE9
- " 6=T.>9O.9
0 K ;.6K9:/;
2 1 <PB1.,E9
3 1 6E6=,.9
4 9 ;.6K9:/;
15 " 6=T.>9O.9
11 " 6E6=,.9
1! 1 "9,9"TE,/;
1% K <PB1.,E9
1+ K 6E6=,.9
1- E 9TEBO.9
10 9 >=.BO9
12 1 &E,S=B9;.T9TE9
13 1 TE6&E,96EBT/;
14 " &E,S=B9;.T9TE9
!5 " ;.6K9:/;
!1 " 6=T.>9O.9
!! 9 97E"T.>.T9TE9
!% 1 9TEBO.9
!+ " >=.BO9
!- 9 ;.6K9:/;
!0 9 9&T.T/1.B.
!2 1 "9,9"TE,/;
!3 9 <PB1.,E9
!4 " 6=T.>9O.9
%5 " >=.BO9
%1 9 97E"T.>.T9TE9
%! K ;.6K9:/;
%% 9 <PB1.,E9
%+ K 97E"T.>.T9TE9
%- 9 6E6=,.9
%0 K 9TEBO.9
%2 1 <PB1.,E9
%3 9 9&T.T/1.B.
%4 9 97E"T.>.T9TE9
+5 K <PB1.,E9
+1 K 6=T.>9O.9
+! K <PB1.,E9
+% 1 TE6&E,96EBT/;
++ K >=.BO9
+- 9 6=T.>9O.9
77
SOLUIE TEST 2
1 9 6=T.>9O.9
! 1 ;.6K9:/;
% 9 97E"T.>.T9TE9
+ 1 >=.BO9
- 1 6=T.>9O.9
0 9 ;.6K9:/;
2 " .69<.B9O.E
3 " <PB1.,E9
4 1 6E6=,.9
15 " 6=T.>9O.9
11 9 ;.6K9:/;
1! " TE6&E,96EBT/;
1% K >=.BO9
1+ K TE6&E,96EBT/;
1- 1 9TEBO.9
10 1 97E"T.>.T9TE9
12 1 "9,9"TE,/;
13 9 <PB1.,E9
14 K &E,S=B9;.T9TE9
!5 " 6E6=,.9
!1 K 9&T.T/1.B.
!! 1 &E,S=B9;.T9TE9
!% K "9,9"TE,/;
!+ K <PB1.,E9
!- " 6E6=,.9
!0 1 ;.6K9:/;
!2 " 97E"T.>.T9TE9
!3 9 >=.BO9
!4 K <PB1.,E9
%5 9 6=T.>9O.9
%1 " ;.6K9:/;
%! 9 >=.BO9
%% K 97E"T.>.T9TE9
%+ K 6=T.>9O.9
%- 1 9&T.T/1.B.
%0 9 <PB1.,E9
%2 9 >=.BO9
%3 " ;.6K9:/;
%4 1 6=T.>9O.9
+5 9 6E6=,.9
+1 1 97E"T.>.T9TE9
+! K <PB1.,E9
+% 1 9TEBO.9
++ 9 <PB1.,E9
+- " TE6&E,96EBT/;
SOLUIE TEST 3
1 " 9TEBO.9
! 9 ;.6K9:/;
% 9 <PB1.,E9
+ 9 6=T.>9O.9
- K ;.6K9:/;
0 " >=.BO9
2 9 6=T.>9O.9
3 K TE6&E,96EBT/;
4 K .69<.B9O.E
15 " 6=T.>9O.9
11 1unre <PB1.,E9
1! 9 97E"T.>.T9TE9
1% 1unre "9,9"TE,/;
1+ 1unre 6E6=,.9
1- K &E,S=B9;.T9TE9
10 1unre 9TEBO.9
12 9 ;.6K9:/;
13 " <PB1.,E9
14 K >=.BO9
!5 K ;.6K9:/;
!1 " <PB1.,E9
!! 9 6=T.>9O.9
!% K >=.BO9
!+ 9 6E6=,.9
!- " 97E"T.>.T9TE9
!0 9 >=.BO9
!2 " 6E6=,.9
!3 9 TE6&E,96EBT/;
!4 K ;.6K9:/;
%5 9 97E"T.>.T9TE9
%1 9 <PB1.,E9
%! 9 9&T.T/1.B.
%% 9 6E6=,.9
%+ K ;.6K9:/;
%- " 97E"T.>.T9TE9
%0 9 6=T.>9O.9
%2 9 <PB1.,E9
%3 K &E,S=B9;.T9TE9
%4 " "9,9"TE,/;
+5 9 6E6=,.9
+1 K 97E"T.>.T9TE9
+! 9 <PB1.,E9
+% K 9&T.T/1.B.
++ " TE6&E,96EBT/;
+- " 9TEBO.9
SOLUIE TEST 4
1 1 <PB1.,E9
! 1 6=T.>9O.9
% K 97E"T.>.T9TE9
+ 9 9TEBO.9
- 9 ;.6K9:/;
0 1 >=.BO9
2 K ;.6K9:/;
3 " 6=T.>9O.9
4 K &E,S=B9;.T9TE9
15 1 TE6&E,96EBT/;
11 9 9&T.T/1.B.
1! 9 6E6=,.9
1% 9 9&T.T/1.B.
1+ 9 >=.BO9
1- K <PB1.,E9
10 1 &E,S=B9;.T9TE9
12 " "9,9"TE,/;
13 " 6E6=,.9
14 " 97E"T.>.T9TE9
!5 9 ;.6K9:/;
!1 K <PB1.,E9
!! " 6=T.>9O.9
!% K TE6&E,96EBT/;
!+ " >=.BO9
!- 9 6E6=,.9
!0 9 ;.6K9:/;
!2 K 6=T.>9O.9
!3 K <PB1.,E9
!4 K 97E"T.>.T9TE9
%5 " .69<.B9O.E
%1 K TE6&E,96EBT/;
%! " 6E6=,.9
%% K 6=T.>9O.9
%+ 9 <PB1.,E9
%- 1 9TEBO.9
%0 K TE6&E,96EBT/;
%2 9 ;.6K9:/;
%3 K 6=T.>9O.9
%4 1 >=.BO9
+5 9 6=T.>9O.9
+1 " <PB1.,E9
+! " TE6&E,96EBT/;
+% 1 97E"T.>.T9TE9
++ " "9,9"TE,/;
+- 1 9TEBO.9
SOLUIE TEST 5
1 1 ;.6K9:/;
! 1 97E"T.>.T9TE9
% 1 &E,S=B9;.T9TE9
+ 9 >=.BO9
- 1 9TEBO.9
0 " "9,9"TE,/;
2 9 ;.6K9:/;
3 1 9TEBO.9
4 1 >=.BO9
15 9 ;.6K9:/;
11 " 6=T.>9O.9
1! 1 >=.BO9
1% " &E,S=B9;.T9TE9
1+ " ;.6K9:/;
1- 9 >=.BO9
10 " TE6&E,96EBT/;
12 9 ;.6K9:/;
13 1 97E"T.>.T9TE9
14 1 .69<.B9O.E
!5 " <PB1.,E9
!1 9 6E6=,.9
!! " 9&T.T/1.B.
!% " 9TEBO.9
!+ " TE6&E,96EBT/;
!- 1 &E,S=B9;.T9TE9
!0 " <PB1.,E9
!2 " ;.6K9:/;
!3 " 97E"T.>.T9TE9
!4 " 6=T.>9O.9
%5 1 <PB1.,E9
%1 1 9TEBO.9
%! 9 TE6&E,96EBT/;
%% " ;.6K9:/;
%+ 1 6E6=,.9
%- " 97E"T.>.T9TE9
%0 " TE6&E,96EBT/;
%2 1 <PB1.,E9
%3 9 6E6=,.9
%4 K <PB1.,E9
+5 9 6E6=,.9
+1 " "9,9"TE,/;
+! 9 97E"T.>.T9TE9
+% 9 ;.6K9:/;
++ " 9&T.T/1.B.
+- 9 >=.BO9
SOLUIE TEST 6
1 9 97E"T.>.T9TE9
! K "9,9"TE,/;
% 1 ;.6K9:/;
+ 1 9TEBO.9
- " <PB1.,E9
0 " 6E6=,.9
2 9 6=T.>9O.9
3 1 9TEBO.9
4 1 ;.6K9:/;
15 9 <PB1.,E9
11 K TE6&E,96EBT/;
1! K &E,S=B9;.T9TE9
1% K 6=T.>9O.9
1+ " TE6&E,96EBT/;
1- 9 <PB1.,E9
10 " ;.6K9:/;
12 1 .69<.B9O.E
13 1 6=T.>9O.9
14 9 97E"T.>.T9TE9
!5 K ;.6K9:/;
!1 1 >=.BO9
!! 9 "9,9"TE,/;
!% 1 6=T.>9O.9
!+ 9 6E6=,.9
!- 9 97E"T.>.T9TE9
!0 " TE6&E,96EBT/;
!2 " <PB1.,E9
!3 K 6=T.>9O.9
!4 1 6E6=,.9
%5 9 <PB1.,E9
%1 1 97E"T.>.T9TE9
%! " &E,S=B9;.T9TE9
%% 9 6=T.>9O.9
%+ " 97E"T.>.T9TE9
%- 9 <PB1.,E9
%0 1 9TEBO.9
%2 9 6E6=,.9
%3 9 97E"T.>.T9TE9
%4 " >=.BO9
+5 " 9&T.T/1.B.
+1 " <PB1.,E9
+! 1 9TEBO.9
+% " 9&T.T/1.B.
++ 9 97E"T.>.T9TE9
+- " <PB1.,E9
SOLUIE TEST 7
1 9 "9,9"TE,/;
! " >=.BO9
% 1 9TEBO.9
+ " 6=T.>9O.9
- 9 <PB1.,E9
0 " 6E6=,.9
2 K 9TEBO.9
3 1 97E"T.>.T9TE9
4 1 &E,S=B9;.T9TE9
15 9 ;.6K9:/;
11 K <PB1.,E9
1! 9 6=T.>9O.9
1% K 97E"T.>.T9TE9
1+ 9 6E6=,.9
1- 1 6=T.>9O.9
10 K <PB1.,E9
12 9 ;.6K9:/;
13 K 6E6=,.9
14 1 9TEBO.9
!5 K 6=T.>9O.9
!1 K ;.6K9:/;
!! " <PB1.,E9
!% " 6=T.>9O.9
!+ 9 97E"T.>.T9TE9
!- K .69<.B9O.E
!0 K 6=T.>9O.9
!2 9 <PB1.,E9
!3 1 TE6&E,96EBT/;
!4 1 9&T.T/1.B.
%5 " 6E6=,.9
%1 9 TE6&E,96EBT/;
%! 9 "9,9"TE,/;
%% 9 97E"T.>.T9TE9
%+ 1 >=.BO9
%- 9 <PB1.,E9
%0 9 &E,S=B9;.T9TE9
%2 1 6E6=,.9
%3 " TE6&E,96EBT/;
%4 " 97E"T.>.T9TE9
+5 1 ;.6K9:/;
+1 " 9&T.T/1.B.
+! " ;.6K9:/;
+% 9 6=T.>9O.9
++ K <PB1.,E9
+- 1 97E"T.>.T9TE9
SOLIE TEST 8
1 9 97E"T.>.T9TE9
! 9 <PB1.,E9
% 9 >=.BO9
+ 9 ;.6K9:/;
- " TE6&E,96EBT/;
0 " 6=T.>9O.9
2 K TE6&E,96EBT/;
3 " <PB1.,E9
4 " 6=T.>9O.9
15 9 9&T.T/1.B.
11 K &E,S=B9;.T9TE9
1! 9 ;.6K9:/;
1% 9 6=T.>9O.9
1+ " TE6&E,96EBT/;
1- 1 "9,9"TE,/;
10 9 ;.6K9:/;
12 9 <PB1.,E9
13 K 97E"T.>.T9TE9
14 " "9,9"TE,/;
!5 K ;.6K9:/;
!1 K 6E6=,.9
!! 9 <PB1.,E9
!% 9 TE6&E,96EBT/;
!+ " 6=T.>9O.9
!- " 6E6=,.9
!0 K 97E"T.>.T9TE9
!2 9 <PB1.,E9
!3 " 6=T.>9O.9
!4 K 6E6=,.9
%5 " <PB1.,E9
%1 K >=.BO9
%! 9 ;.6K9:/;
%% 1 9TEBO.9
%+ K 97E"T.>.T9TE9
%- K TE6&E,96EBT/;
%0 " <PB1.,E9
%2 K 9&T.T/1.B.
%3 " TE6&E,96EBT/;
%4 9 6E6=,.9
+5 1 .69<.B9O.E
+1 9 97E"T.>.T9TE9
+! 9 &E,S=B9;.T9TE9
+% K 6=T.>9O.9
++ 9 6E6=,.9
+- K <PB1.,E9
SOLUIE TEST 9
1 9 >=.BO9
! K .69<.B9O.E
% 1 9TEBO.9
+ 9 <PB1.,E9
- 1 ;.6K9:/;
0 1 6E6=,.9
2 9 >=.BO9
3 9 <PB1.,E9
4 K "9,9"TE,/;
15 K 9TEBO.9
11 K >=.BO9
1! " 6=T.>9O.9
1% 9 ;.6K9:/;
1+ 1 97E"T.>.T9TE9
1- 9 <PB1.,E9
10 K 6E6=,.9
12 " 6=T.>9O.9
13 K TE6&E,96EBT/;
14 K ;.6K9:/;
!5 9 <PB1.,E9
!1 K 9&T.T/1.B.
!! K ;.6K9:/;
!% 1 6E6=,.9
!+ " 6=T.>9O.9
!- " <PB1.,E9
!0 " 97E"T.>.T9TE9
!2 1 6=T.>9O.9
!3 1 "9,9"TE,/;
!4 " 97E"T.>.T9TE9
%5 1 6=T.>9O.9
%1 9 ;.6K9:/;
%! K &E,S=B9;.T9TE9
%% 9 6E6=,.9
%+ 9 ;.6K9:/;
%- " <PB1.,E9
%0 9 TE6&E,96EBT/;
%2 " 6=T.>9O.9
%3 K <PB1.,E9
%4 K TE6&E,96EBT/;
+5 K 6E6=,.9
+1 9 ;.6K9:/;
+! K <PB1.,E9
+% K 6=T.>9O.9
++ 9 &E,S=B9;.T9TE9
+- K 9&T.T/1.B.
SOLUIE TEST 10
1 9 <PB1.,E9
! 9 ;.6K9:/;
% 9 6E6=,.9
+ 9 "9,9"TE,/;
- 9 6=T.>9O.9
0 " ;.6K9:/;
2 9 <PB1.,E9
3 K >=.BO9
4 9 TE6&E,96EBT/;
15 K .69<.B9O.E
11 1 9TEBO.9
1! 9 97E"T.>.T9TE9
1% " &E,S=B9;.T9TE9
1+ " ;.6K9:/;
1- 1 9TEBO.9
10 " <PB1.,E9
12 1 TE6&E,96EBT/;
13 1 6E6=,.9
14 " 9TEBO.9
!5 K 6=T.>9O.9
!1 9 97E"T.>.T9TE9
!! c 6=T.>9O.9
!% " <PB1.,E9
!+ 1 TE6&E,96EBT/;
!- 9 6E6=,.9
!0 1 TE6&E,96EBT/;
!2 K ;.6K9:/;
!3 1 <PB1.,E9
!4 K 6=T.>9O.9
%5 " 9&T.T/1.B.
%1 9 ;.6K9:/;
%! 1 6E6=,.9
%% K 6=T.>9O.9
%+ 9 ;.6K9:/;
%- " 97E"T.>.T9TE9
%0 K "9,9"TE,/;
%2 1 &E,S=B9;.T9TE9
%3 1 9&T.T/1.B.
%4 " 6=T.>9O.9
+5 K 6E6=,.9
+1 1 <PB1.,E9
+! 1 ;.6K9:/;
+% K TE6&E,96EBT/;
++ " >=.BO9
+- 1 <PB1.,E9
PRETESTAREA EXAMENULUI
DE BACALAUREAT 2003
&roba scrisa la &S.?=;=<.E Io ora saptmana1J
VARIANTA A
1. "a organizare distinct a structurilor de adaptare la mediu, personalitatea:
a. se formeaz )ncep*nd de la na#tere;
b. se formeaz )ncep*nd cu v*rsta #colaritii, sub influena factorilor
educaionali;
c. e'ist )nc de la na#tere, fiind un dat genetic;
d. apare abia )n adolescen, o dat cu maturizarea operaional a g*ndirii.
!. &erioada caracterizat prin meninerea unui bun randament intelectual, prin
ec(ilibru afectiv #i prin afirmarea )n plan profesional este:
a. maturitatea;
b. pubertatea;
c. btr*neea;
d. adolescena.
%. "a factor al personalitii, ereditatea determin )n mod (otr*tor:
a. deprinderile;
b. temperamentul;
c. caracterul;
d. aptitudinile.
+. 9nsamblul sc(imbrilor biopsi(osociale evideniate de evoluia vieii
fiecrui om constituie dezvoltarea:
a. interindividua1;
b. ontogenetic;
c. antropogenetic;
d. filogenetic.
-. .nterdependena dintre g*ndire #i limba$ este evideniat de:
a. legturile str*nse e'istente )ntre normele gramaticale #i normele logicii
formale;
b. posibilitatea e'primrii unor stri afective prin mi$loace nonverbale de
comunicare;
c. independena operaiilor g*ndirii fa de coninuturile comunicrii;
d. dependena operaiilor g*ndirii de funciile limba$ului.
0. 7uncia limba$ului care este evideniat prin alturarea de cuvinte: ,,9la,
bala, portocala8 este funcia:
a. de cunoa#tere;
b. de comunicare;
c. dialectic;
d. ludic.
2. 1omeniul performanial de lucru al g*ndirii este:
a. algoritmica;
b. rezolvarea de probleme;
c. )nelegerea;
d. formarea noiunilor.
3. "a ansamblu de procedee rezolutive, euristica desemneaz un ansamblu de:
a. modaliti de lucru bazate pe reguli precise, cu eficien sigur;
b. strategii standardizate de rezolvare a problemelor;
c. strategii antirutiniere de lucru a g*ndirii;
d. modaliti de rezolvare a unor tipuri bine precizate de probleme.
4. 7a de ac(iziiile anterioare, stadiul operaiilor formale, atins )n
dezvoltarea intelectului la adolescen permite realizarea de:
a. operaii cu noiuni;
b. raionamente ipoteticodeductive;
e. raionamente inductive;
f. operaii concrete cu clase #i relaii.
15. nclinaia ctre egocentrism #i antropomorfism caracterizeaz )n mod
preponderent:
a. maturitatea;
b. copilria;
c. adolescena;
d. btr*neea.
11. ,eacia )n fa autoriti, caracteristic primilor ani ai adolescenei este:
a. independena, opoziia, respectul reciproc;
b. atitudinea protestatar, dorina de afirmare, inconsecvena;
c. atitudinea )mpciuitoare, )ncrederea )n sine, ironia;
d. frustrarea, dependena, furia.
1!. &asiunile sunt triri afective:
a. foarte intense, stabile, de lung durat, care antreneaz )ntreaga
personalitate;
b. difuze #i generalizate, de intensitate redus, care dau o anumit tonalitate
)ntregii noastre viei psi(ice;
c. de scurt durat, de intensitate variabil, care e'prim reaciile noastre la
situaiile cu care ne confruntm;
d. comple'e, de lung durat, de intensitate moderat.
1%. 1istributivitatea, ca una dintre )nsu#irile ateniei, const )n:
a. posibilitatea de a selecta din mediu o parte din stimuli #i de a oscila )ntre ei;
posibilitatea de a selecta din mediu o parte din stimuli #i de a oscila intre ei;
b. capacitatea de a selecta din mediu un singur element, ignor*ndui pe
ceilali;
c. posibilitatea comutrii intenionate a ateniei de la o activitate la alta;
d. capacitatea de a comuta alternativ #i rapid atenia de la o sarcin la alta,
pentru optimizarea activitii desf#urate.
1+. "omportamentul prosocial e'clude comportamentul:
a. agresiv;
24. de )ncura$are;
25. altruist;
26. de a$utorare.
1-. Este adevrat enunul conform cruia:
a. motivaia e'prim orientarea activ #i relativ stabil a personalitii spre
anumite domenii de activitate;
b. limba$ul reprezint tririle subiective de scurt durat #i cu intensitate
variabil care e'prim reaciile noastre la situaiile cu care ne confruntm;
c. g*ndirea este un proces cognitiv superior, av*nd rol central )n sistemul
psi(ic uman;
d. nivelul de aspiraie desemneaz ansamblul factorilor care declan#eaz #i
coordoneaz combinatorica imaginativ.
10. 1in punct de vedere psi(ologic, inteligena este abordat ca:
a. latura relaionalvaloric a personalitii;
b. ansamblu de aptitudini practice #i generale;
c. ansamblu de trsturi de voin;
d. latura energetic a personalitii.
12. ntre con#tient #i incon#tient:
a. sunt posibile relaii, unele coninuturi ale incon#tientului pot deveni
con#tiente )n condiii speciale;
b. e'ist treceri numeroase, con#tientul valorific )n c*mpul actual al
con#tiinei acumulrile incon#tientului;
c. )n condiiile unei viei psi(ice sntoase nu e'ist nici o relaie,
incon#tientul e inaccesibil con#tiinei;
d. sunt posibile treceri reciproce doar )n condiiile de boal psi(ic.
34
13. "ele patru temperamente de baz, cunoscute )nc din antic(itate, sunt:
a. flegmatic, apatic, melancolic, coleric;
b. sangvinic, flegmatic, melancolic, coleric;
c. coleric, sentimental, nervos, amorf;
d. e'travertit, introvertit, coleric, sangvinic.
14. Bu reprezint o particularitate a proceselor afective:
a. polaritatea;
b. durata;
c. independena;
d. intensitatea.
!5. "apacitatea de a menine atenia asupra aceluia#i obiect un timp mai
)ndelungat desemneaz:
a. stabilitatea ateniei;
b. mobilitatea ateniei;
c. concentrarea ateniei;
d. volumul ateniei.
!1. Bu reprezint o relaie interpersonal:
a. dragostea;
b. cstoria;
c. limba$ul;
d. prietenia.
!!. 9tenia const )n:
a. concentrarea #i focalizarea energiei psi(onervoase )nspre realizarea optim
a relaiei omlume;
b. diri$area #i concentrarea energiei psi(onervoase )n vederea atingerii
scopurilor con#tient propuse;
c. activarea selectiv, concentrarea #i orientarea energiei psi(onervoase;
d. activarea selectiv, concentrarea #i orientarea voluntar a energiei fizice.
!%. "a element din structura motivaiei, trebuinele:
a. constau )ntrun set de mecanisme biofizice )nnscute, prezente la toi
oamenii;
b. reprezint efectul tuturor aciunilor umane;
c. sunt dob*ndite dea lungul e'istentei omului, fiind diferite de la individ la
individ;
d. sunt at*t )nnscute, c*t #i dob*ndite, iar nesatisfacerea lor prelungit este
duntoare.
!+. 7uncia imperativpersuasiv a limba$ului const )n:
a. transferul unor coninuturi informaionale de la o persoan la alta;
b. influenarea voinei destinatarului mesa$ului;
c. contribuia la descrcarea tensiunii nervoase a emitorului;
d. sublinierea tririlor emoionale ale emitorului.
!-. 9fectivitatea reprezint un ansamblu de:
a. fenomene comple'e prin intermediul crora activitatea uman este
stimulat constant;
b. fenomene av*nd rol de declan#are #i susinere energetic a activiti.
c. procese referitoare la concentrarea #i focalizarea distributiv a efortului
mintal;
d. procese care reflect relaiile omlume, sub form de triri.
!0. 1in punct de vedere psi(ologic, motivaia reprezint:
a. un proces de sensibilizare selectiv fa de realitatea e'tern;
b. un proces reglator cu rol esenial )n declan#area, orientarea #i modificarea
conduitei, independent de factorii e'terni;
c. un ansamblu de factori #i mecanisme psi(ice care declan#eaz, orienteaz #i
susin energetic activitatea uman;
d. o activitate psi(ic reglatorie care declan#eaz activitatea #i o susine
energetic.
!2. 1eliberarea se regse#te )n etapa IfazaJ actului voluntar denumit:
a. lupta motivelor;
b. elaborarea planului de aciune;
c. prefigurarea inteniei;
d. luarea (otr*rii.
!3. >oina este considerat ca fiind un proces:
a. reglatoriu realizat prin mi$loace verbale care rezult din ciocnirea dintre
posibilitile subiectului #i caracteristicile realitii;
b. de autoregla$ superior prin care se mobilizeaz energie psi(onervoas )n
vederea atingerii scopurilor #i dep#irii obstacolelor;
c. de autoregla$ superior, ce const )n concentrarea #i orientarea energiei
psi(onervoase;
d. de orientare a resurselor psi(ofizice ale persoanei )n vederea adaptrii la
mediu.
!4. =ptimul motivaional este e'presia unei relaii adecvate )ntre:
a. gradul de dificultate al sarcinii #i mrimea intensitii motivaiei;
b. de dificultate a sarcinii #i imaginea de sine a subiectului;
c. voina #i posibilitile reale ale subiectului de a face fa unei cerine;
d. imaginea de sine a subiectului #i nivelul su de aspiraii.
%5. n sfera afectivitii umane intr:
a. afecte, sentimente, pasiuni, interese, dispoziii;
b. dispoziii, afecte, emoii, sentimente, pasiuni;
c. emoii, idealuri, pasiuni, afecte, interese;
d. emoii, pasiuni, dispoziii, interese, idealuri.
%1. &rodusul imaginaiei se caracterizeaz prin:
a. noutate #i originalitate fa de datele de la care porne#te;
b. caracter riguros #i logic;
c. fidelitate fa de informaiile din e'periena anterioar;
d. caracter abstractgeneralizator.
%!. "aracteristica definitorie pentru memorie este aceea de proces:
a. cognitivintelectiv de )ntiprire, stocare #i reactuializare selectiv a
informaiilor;
b. senzorialcognitiv de )ntiprire, stocare #i reactualizare a informaiei;
c. cognitiv superior de )ntiprire #i stocare a e'perienei de cunoa#tere;
d. psi(ic care asigur reinerea informaiei )n funcie de nevoile activitilor
desf#urate.
%%. 6emoria #i g*ndirea au ca element comun faptul c ambele:
a. sunt activiti psi(ice comple'e, specific umane;
b. sunt procese intelectuale;
c. ve(iculeaz informaii eseniale despre clase de obiecte #i fenomene;
d. ilustreaz capaciti generale, specific umane.

%+. 9cuitatea vizual este o aptitudine:
a. simpl;
b. comple';
c. general;
d. special.
%-. &entru structurarea personalitii, relaiile interpersonale reprezint:
a. idealul;
b. rezultatul imediat;
c. fundamentul;
d. scopul final.
%0. /n element caracteristic al temperamentului este e'primat de faptul c:
a. trsturile temperamentale nu pot fi ierar(izate valoric;
b. omul nu este responsabil de reaciile sale )n diferite )mpre$urri;
c. poate fi complet modificat prin educaie;
d. temperamentele nu se e'prim )n activitatea psi(ic #i )n conduita moral a
subiectului.
%2. Este )ntotdeauna un comportament agresiv acela manifestat de:
a. printele care )#i pedepse#te fizic copilul;
b. poliistul care imobilizeaz un infractor;
c. persoana care ptrunde prin for pe proprietatea altei persoane;
d. medicul care provoac durere pacientului.
%3. "omportamentele prosociale sunt acelea care au:
a. urmri pozitive, )n plan personal, pentru autorul lor;
b. efecte de atracie interpersonal;
c. efecte pozitive asupra celorlali;
d. urmri benefice, )ntotdeauna recompensate de societate.
%4. n calitate de componente de baz ale caracterului, atitudinile se
caracterizeaz prin:
a. e'primare variabil, fiind influenate de circumstane;
b. e'primarea automatizat )n comportament a valorilor asimilate prin
)nvare;
c. raportare selectiv #i relativ stabil, )n funcie de situaie;
d. raportare constant, stabil, la realitate.
+5. "onceptele sau noiunile sunt produsele fundamentale ale:
a. g*ndirii;
b. voinei;
c. imaginaiei;
d. limba$ului.
+1. Este un comportament prosocial acela manifestat de:
a. o persoan care doneaz bani unui azil de btr*ni;
b. o persoan care )napoiaz un bun posesorului;
c. anga$aii crora li se reine un procenta$ din salariu pentru fondul de
sntate;
d. elevul care )#i a$ut colegul la e'amen oferindui rspunsul la test.
+!. n sistemul de personalitate caracterul:
a. regleaz conduita )n vederea atingerii scopurilor propuse;
b. asigur relaionarea cu semenii )n vederea obinerii unor rezultate
superioare mediei;
c. asigur tonusul necesar implicrii )n activitate;
d. regleaz din interior concordana conduitei cu e'igenele impuse de
societate.
+%. 9ptitudinile se demonstreaz )n:
a. calitatea superioar a produsului realizat;
b. interesul manifestat de subiect pentru o anumit activitate;
c. cuno#tinele, e'periena deinute )ntrun domeniu;
d. dotarea psi(ic deosebit de care dispune subiectul.
++. &entru temperament, caracterul are rol de:
a. punct de plecare pentru manifestrile temperamentale;
b. instan de valorizare a trsturilor temperamentale;
c. instan de control #i valorificare;
d. element de dinamizare, energizare.
+-. n calitate de componente ale laturi relaionalvalorice a personalitii,
atitudinile sunt:
a. formate din elemente dob*ndite #i )nnscute;
b. )ntotdeauna )nnscute;
c. )ntotdeauna dob*ndite prin )nvare;
d. formate uneori din elemente dob*ndite.
!"#$ %& !'()*+(*!",
1 9
! 9
% K
+ K
- 9
0 1
2 K
3 "
4 "
15 K
11 K
1! 9
1% 1
1+ 9
1- "
10 K
12 9
13 K
14 "
!5 9
!1 "
!! "
!% 1
!+ K
!- 1
!0 "
!2 9
!3 K
!4 9
%5 K
%1 9
%! 9
%% K
%+ 9
%- "
%0 9
%2 9
%3 "
%4 1
+5 9
+1 9
+! 1
+% 9
++ "
+- "

Teste Psihologie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Psihologie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEST 1

1. n funcie de mecanismele interne prin care se realizeaz, imaginaia

S-ar putea să vă placă și