Sunteți pe pagina 1din 73

SUPORT DE CURS

1
Modul I Resurse pentru lucrari estetice si ingrijirea corpului
PRINCIPII GENERAE DE ORGANI!ARE AE SAONUUI DE IN"RUMUSETARE
Pentru efectuarea in bune conditii meseria de frizer coafor-manichiurist-pedichiurist, trebuie sa se
amenajeze un spatiu special care sa prezinte urmatoarele caracteristici
suprafaa sa tina cont de spatiul fiecarui lucrator in parte;
spaiul trebuie repartizat astfel incat lucrul sa se desfasoare normal;
lumina sa fie naturala,sa vina din partea stanga;iar cea artificiala sa fie deasupra oglinzii;
temperatura medie sa fie de 20grade;
umiditatea de 0-!0"#
pereii,podelele si tavanele din fiecare camera trebuie sa fie bine intretinute,netede,lavabile si
confectionate din materiale neabsorbante care sa se poata spala si curata foarte u$or#
culorile acestor suprafee trebuie sa fie deschise,
%nc&perile sa fie bine ventilate pentru a elimina praful sau vapori#
'egea prevede o serie de reguli pe care salonul de ()*P trebuie sa le respecte,iar acestea sunt urmatoarele+
salonul trebuie sa cuprinda incinte separate pentru+-asteptarea clienilor;
desf&$urarea activit&ilor fiind separate prin u$i#
toaletele pentru clieni sa fie separate de cele pentru lucr&tori;
p&strarea echipamentelor,a instrumentarului si articolelor dezinfectate si curate in dulapuri
separate si lipsite de praf#
se accepta amenajarea cel putin a unui spatiu pentru curatarea,dezinfectia,sterilizarea
instrumentarului si a materialelor in camera de desfasurare a procedeelor#
totodat& fiecare lucr&tor trebuie sa aiba trusa personala completa de buna calitate si bine
%ntreinuta#
pentru desf&$urarea in bune conditii a lucrului salonul trebuie sa fie bine aprovizionat#
salonul de coafura trebuie sa fie dotat cu fotolii pentru cliente,oglinzi,dulapioare,mici scafe
pentru spalarea parului,casti electrice pentru uscarea parului#
instalaia de aerisire trebuie sa functioneze in bune conditii deoarece se lucreaza cu multe
substante chimice
in salon fiind cald se impune punerea pe tavan a unuia sau a mai multor ventilatoare ori
montarea aparatului de aer condiionat#
de asemenea intr-un salon de coafura trebuie sa se gaseasca in numar eficient lenjerie necesara
astfel incat ca la fiecare clienta acestea sa se schimbe;se recomanda ca prosoapele care se
folosesc in coafura sa fie de unica folosinta astfel ca dupa folosire sa se arunce#
este interzis a se folosi aceeasi lenjerie pentru doua sau mai multe cliente#
2
fiecare lucr&tor trebuie sa aiba trusa personala completa de buna calitate si foarte bine
intretinuta;astfel coaforul lucrand cu aceleasi ustensile se obisnuieste cu ele,cu manuirea lor
astfel se realizeaza o munca de calitate intr-un timp mai scurt si cu un efort redus#
pentru desf&$urarea in bune conditii a lucrului salonul de coafura trebuie sa fie aprovizionat
conform cerintelor produselor si al materialelor necesare procesului de munca++vopsele de
diferite culori,pudra decoloranta,tratamente pentru par,lacuri,fi,ative,spumade par,gel de
par,ceara,crema ondulatoare,solutii de permanent,solutii pentru neutralizare,decapantul etc#
INSTRUMENTE MATERIAE #I PRODUSE UTII!ATE $N UCR%RIE DE
"RI!ERIE&COA"URA
-n salonul de frizerie se realizeaz& urm&toarele lucr&ri +
tunsori de dam&, b&rb&te$ti $i pentru copii ;
b&rbieritul facial $i capilar ;
lucr&ri de b&rbi, must&i ;
sp&larea p&rului ;
tratamente capilare, masajul capilar ;
'ucrari de coafura +
tunsori de dama clasice si moderne
pigmentarea si depigmentarea parului
tratamente capilare
ondularea si coafarea parului
ondulatia permanenta a parului
./0123*4/14 31.'.5614 -/ '3)272.'4 84 (2.542.4
"OAR"ECEE DE TUNS (olosirea foarfecelor %n diferite scopuri a dus la apariia a numeroase tipuri
care, de$i au elemente comune, se difereniaz& prin construcie, form& $i dimensiune#(oarfecele de tuns este
folosit pentru t&ierea p&rului %n cadrul realiz&rii tunsorilor b&rb&te$ti sau de dam&# 4l se deosebe$te de
celelalte foarfece %n ceea ce prive$te forma $i $lefuirea, %ntruc9t p&rul opune ami mult& rezisten& la t&iere
dec9t alte materiale $i alunec& %n faa unghiului de t&iere# :dat& cu e,tinderea tunsorilor pe p&r scurt au
ap&rut modele diferite de foarfece + mai lungi, mai subiri, cu o lam& cu t&i$ul drept $i alt& lam& cu t&i$ul
crestat ca un fier&str&u ;filatorul<
(oarfecele de tuns este alc&tuit din+
lamele foarfecei, a c&ror parte interioar& se nume$te t&i$
articulaia - locul unde lamele foarfecei se %ncruci$eaz& $i sunt fi,ate cu un $urub
coada foarfecei-format& din 2 componente prev&zute cu l&ca$uri pentru degete#
8up& %ntrebuinare, foarfecele vor fi cur&ate de p&r, uscate pentru a nu rugini, iar din c9nd %n c9nd, se
vor unge la articulaii cu c9teva pic&turi de ulei# 8e asemenea este obligatorie dezinfectarea $i sterilizarea lor
dup& fiecare utilizare#
Reguli de protec'ia (uncii la ()nuirea *oar*ecei de tuns +
'ucr&torul trebuie s& poarte echipamentul de protecie#
0e vor folosi doar instrumente t&ioase fabricate din oel ino,idabil
=
.nstrumentele t&ioase nu se in %n buzunar#
-nainte de %nceperea lucrului, instrumentele trebuie verificate# 8ac& foarfeca prezint& jocuri %n
articulaii, va fi dat& la reparat#
.nstrumentele t&ioase nu vor fi manipulate cu m9na ud&#
"IATORU este folosit& pentru subierea volumului $i r&rirea uniform&;filarea<a p&rului#6vantajul
folosirii foarfecei de filat este obinerea de lungimi diferite ale firelor de p&r, f&r& a se forma trepte
vizibile#(oarfecele de filat sunt de dou& tipuri+
1# foarfeca dinat fin pe dou pri
-taie, la o %nchidere, apro,imativ o treime din num&rul firelor de p&r ; este recomandat& pentru filarea
p&rului uscat#
2# foarfeca de modelat, dinat doar pe o parte
- taie, la o %nchidere, apro,imativ jum&tate din num&rul firelor de p&r#
=# foarfeca de texturat, a c&rei dini sunt l&ii, asem&n&tor unor d&ltie#
-taie apro,imativ >0" din volumul $uviei#
+RICIU se %ntrebuineaz& la e,ecutarea b&rbieritului feei $i capului, la tunsorile plastice, la e,ecutarea
anumitor faze de operaii la tunsori $i la lucr&rile de must&i sau b&rbi# ?riciul este folosit $i de unii coafori
care e,ecut& cu ajutorul s&u anumite tunsori moderne#
?riciul este alc&tuit din dou& p&ri +
'ama care poate fi fi,& sau interschimbabil&, este confecionat& din oel ino,idabil $i %n funcie de
tipul ei, este necesar& sterilizarea sau schimbarea ei cu o alta#
*9nerul este confecionat din lemn, os, celuloid, ebonit&, metal, material plastic, sidef sau chia
argint# 4l folose$te la m9nuirea $i protecia lamei#
@urub care fi,eaz& lama de m9ner#
?riciul este unul din instrumentele care cer o deosebit& la m9nuire $i igienizare# 8up& fiecare utilizare briciul
se dezinfecteaz& $i sterilizeaz& la ultraviolete sau se dezinfecteaz& $i se schimb& lama cu una nou&#
PIEPTENEE se utilizeaz& %nainte de sp&latul p&rului, %nainte de a e,ecuta o tunsoare pentru a descurca
$uviele $i firele de p&r, trasarea c&r&rilor desp&ritoare, asigur9ndu-se astfel reu$ita deplin& a acestor operaii,
%n timpul e,ecut&rii tunsorii $i la finisarea, piept&narea frizurii sau a coafurii#
Pieptenele este confecionat din material plastic, corn, os, celuloid, metal, etc# -n prezent e,ist& foarte multe
tipuri de piepteni, cu m9ner sau f&r& m9ner, cu dini de$i sau rari, fiecare servind unei anumite operaii# 8e
e,emplu, cu pieptenele cu m9ner se piapt&n& p&rul lung, aspru, $i foarte cre, pieptenele cu coad& se folose$te
mai ales la montarea p&rului pe bigudiuri, trasarea c&r&rilor, alegerea $uvielor sau piept&narea $i finisarea
coafurii#
-n timpul m9nuirii, pieptenele se ine str9ns %n m9n&, f&r& %ns& a se ap&sa pe pielea capului# 8up&
%ntrebuinare, pieptenele se dezinfecteaz& $i se perie de p&rul m&runit, de m&trea&,etc# 8e asemenea se spal&
cu ap& $i detergent, periindu-se dinii cu o perie aspr&, special destinat& acestui scop#
PERIA PENTRU CAP se %ntrebuineaz& frecvent pentru lucr&ri de frizerie $i coafur&, la periatul $i coafatul
p&rului# Periile se confecioneaz& din p&r de porc ;cele mai bune<, din fibre vegetale $i din materiale plastice
sau metalice# P&rul periilor este montat pe un suport de diferite forme $i m&rimi ;cilindric, plat, oval, concav,
etc< , dublat de un capac de lemn, metal, celuloid, etc# P&rul periilor poate fi mai scurt sau mai lung, t&iat
drept sau bombat, fapt ce permite utilizarea difereniat& a periilor %n funcie de caracteristicile lucr&rii care
trebuie e,ecutat&, asigur9ndu-se prin aceasta un randament sporit $i o calitate superioar&#
A
Reguli de igieni,are a periilor Periile se p&streaz& %ntr-o perfect& stare de cur&enie# 0e spal& din c9nd
%n c9nd cu ap& $i detergent nu %nainte de a %ndep&rta p&rul reinut %ntre dini cu ajutorul unui pieptene cu dinii
de$i# 8up& cur&are, se cl&te$te cu ap& curat& $i puin c&ldu& $i se usuc& pe un prosop plu$at# 4ste interzis&
uscarea l9ng& o surs& puternic& de c&dur&, e,ist9nd pericolul deterior&rii lor#
+IGUDIURIE& sunt obiecte utilizate pentru rularea p&rului %n scopul ondul&rii lui# 0unt confecionate din
diverse materiale ;burete, plastic, metal, cauciuc, burete, etc#< $i pot avea diferite diametre $i forme#
P%M%TU"U este utilizat pentru scuturarea p&rului c&zut la tuns# 4ste confecionat din p&r lung $i moale,
natural sau artificial, montat pe o bucat& subire $i lung& de lemn, metal sau material plastic# 4ste prev&zut
cu un m9ner pentru a fi mai u$or manevrat# 0e %ntreine %n acela$i mod ca celelalte perii# 0e recomand& ca
frizerul s& dein& mai multe pensule, astfel %nc9t s& foloseasc& la fiecare client alt& pensul& bine dezinfectat&#
PU-ERI!ATORU sau stropitorul de p&r se confecioneaz& din metal , sticl& sau material plastic $i se
utilizeaz& la udatul p&rului#
APARATE UTII!ATE $N UCR%RIE DE "RI!ERIE
MA#INA DE TUNS se folose$te la e,ecutarea tunsorilor# )oncomitent permite $i t&ierea p&rului la lungimi
diferite $i %n mod egal# 6ceste lungimi se pot obine folosind aceea$i ma$in&, c&reia i se ata$eaz& un gr&tar de
tuns conform lungimii dorite#
-n prezent ma$inile de tuns moderne au prevazut motorul %n m9ner, lucru care permite folosirea $i
punerea %n mi$care la orice loc de munc& unde se g&se$te o priz& electric&# *a$ina de tuns este prev&zut& cu
capete de t&iere de diferite dimensiuni# Pentru ca ma$ina s& funcioneze cum trebuie $i s& asigure t&ierea
p&rului %n bune condiii, este necesar ca dup& folosire s& se curee $i s& fie uns& periodic cu ulei special#
USC%TORU DE P%R ."EONU/ este un aparat electric modern, folosit la uscarea p&rului dup& sp&lare
sau fricionarea sa cu loiuni precum $i la obinerea unor modele de frizuri sau coafuri moderne bazate mai
ales pe onduleuri#
(eonurile pot fi de dou& tipuri +
2otunde %n form& de melc ;fig#<
)ilindrice construite din material plastic# 6cestea sunt mai u$or de manevrat, fiind dotate cu mai
multe piese;muf&, pieptene, perie< care, pe l9ng& faptul c& u$ureaz& munca, permit e,ecutarea unor
lucr&ri deosebit de moderne#
(eonul este acionat electric, fiind prev&zut cu un motora$# )&ldura produs& de motor se degaj& printr-un
orificiu care se afl& la unul din capetele aparatului# 'a cel&lalt cap&t se afl& m9nerul, cablul cu $techerul care
se introduce %n priz&#
(eonul se manevreaz& %n sens invers sensului pe care o are ondulaia frizurii urm&rit&, deoarece jetul de
aer cald %mpinge p&rul, %l usuc& $i %i imprim& mi$carea %n aceast& direcie#
APARATEE DE ONDUAT0 $NDREPTAT P%RU 0istem multi-stBling cu accesorii+ placa de intins
parul, ondulator, cleste de frezat C 2,0 cm si C 1,D cm, perie rotunda pentru bucle, cleste oval pentru bucle,
accesoriu spiralat# 8ezvolta temperaturi mari la utilizare si de aceea se recomanda precautie si protectia
parului cu produse antitermice
Ondulatorul .Drotul/ utilizat pentru obinerea ondulelor directe, are form& cilindric& $i este alc&tuit
dintr-un m9ner de plastic sau ebonit& $i un corp de metal peste care clapeta de form& semicilindric&, fi,eaz&
$uvia rulat&#
Peria electric1 de coa*at & 0istem multi-stBling cu diverse accesorii+ placa de intins parul, ondulator,
cleste de frezat , perie rotunda pentru bucle, cleste oval pentru bucle, accesoriu spiralat,#
+igudiurile ter(ice aparat %n care bigudiuri speciale, sunt %nc&lzite %nainte de a fi rulate#
D
Casca electric1 montat& pe un picior metalic de susinere care se poate regla la %n&limea
corespunz&toare clientei# )asca are form& conic& , u$or %nclinat&, pentru a permite uscarea p&rului pe toat&
suprafaa capului#
MATERIAE #I PRODUSE UTII!ATE $N UCR%RIE DE "RI!ERIE
Pentru e,ecutarea lucr&rilor de frizerie se utilizeaz& numeroase produse $i materiale, urm&rindu-se
scopuri diferite, astfel +
Produse utilizate %n scop igienic s&pun, $ampon,
Produse utilizate %n scop curativ $ampoane de %ngrijire, loiuni tonice, creme tratament, etc
Produse utilizate %n scop estetic briantine, loiuni de p&r, vopsele de p&r
Produse pentru finisarea $i fi,area frizurilor spum&, fi,ativ, luciu, gel, cear&, ser, etc#
Produse utilizate pentru cur&area $i dezinfecia instrumentelor $i suprafeelor
Produse destinate proteciei lucr&torului $i clientului prosoape, mantile, casc&, $erveele, guler de
protecie, m&nu$i, etc#
23 #AMPONU 0ampoanele sunt agenti de curatire pentru par si pielea capului, ingredientul principal fiind
un detergent# .n compozitia lor intra surfactantul principal pentru efectul de detergent si spumare;
surfactantul secundar pentru conditionare; aditivii care dau efecte speciale# 0ampoanele pot fi gasite sub
diferite forme de prezentare+ lichide, creme sau paste, aerosoli sau sub forma de pulbere# *area lor
majoritate sunt lichide, transparente sau opace ;perlate<#)alitatile samponului nu se limiteaza la o simpla
curatare+ parul trebuie sa fie frumos, stralucitor, moale la atingere, suplu, usor de coafat, fara sa se
electrizeze, tonic, cu volum etc# 8e asemenea e,ista mai multe situatii in functie de natura parului ;uscat,
gras, decolorat, permanent<, de maladiile pielii capului ;matreata, dermatita seboreica, psoriazis<, de
obiceiurile de igiena, varsta, sezon, mod de viata in care se cere un sampon special#
Sa(poanele cos(etice ;sau de conditionare< sunt destinate sa aiba calitati de ingrijire si de infrumusetare
particulare, in functie de nevoile firului de par, stralucire si pieptanare usoara pentru parul uscat, volum si
lejeritate pentru parul gras, imbunatatirea aspectului pentru parul fin, suplete si disciplina pentru parul vopsit
sau decolorat# (ormularea acestor sampoane este foarte elaborata+ baza de spalare este cel mai adesea o
asociere intre produsi tensio-activi anionici si amfoteri, cu aditivi+ polimeri cationici ;avand afinitate pentru
cheratina favorizeaza descurcarea parului<, polimeri anionici sau amfoteri ;pentru de revigorare a
parului<#8iferenta dintre sampoanele cosmetice si cele der(atologice consta in special in concentratiile
principiilor active, de regula mai mari la sampoanele dermatologice, acceptate si autorizate pe piata ca
medicament#
Sa(poanele clasice, sunt cele mai des utilizate, au putere de spumare mare, curata bine si au in compozitia
lor agenti tensio-activi anionici# .n functie de concentratia bazei de spalare si a catorva aditivi pot sa fie
destinate in functie de tipul de par+ uscat sau gras# 0ampoanele pentru copii, sunt sampoane EblandeF, care au
ca imperativ primordial calitatea de a fi perfect tolerate de pielea fragila a scalpului si de mucoasa oculara a
copilului# ?aza de spalare este mai putin detergenta si are in compozitie cel mai adesea agenti tensioactivi
anionici foarte slabi, amfoterici sau nonionici#
Sa(poanele pentru spalare *rec4enta, pot fi folosite zilnic, au in compozitia lor concentratii reduse de
agenti tensioactivi anionici sau prezenta unor tensioactivi amfoteri sau neionogeni, mai putin agresivi
;/ode,4,tra-8ou,<#6ceste sampoane nu determina seboree reactionala si au un efect cosmetic bun fara sa
Eincarce parulF , asa cum se poate intampla daca se folosesc repetat anumite produse cosmetice+balsamuri,
fi,ative, geluri#
53 PRODUSE DE CONDI6IONARE Pentru i(7unatatirea aspectului parului avem la dispozitie
produsele de conditionare folosite dupa spalare# 6cestea contin acizi grasi si acooli+ trigliceride naturale ;ulei
de masline, ulei de avocado<, ceara, ulei de jojoba, lanolina, fosfolipide, vitamina 6, ?, 4, colagen, Geratina,

gelatina si polimeri cationici#


Produsele de conditionare sunt prezentate sub diferite *or(e+
23 +alsa(urile, sunt destinate parului normal, uscat sau foarte uscat si sunt folosite dupa fiecare spalare#
53 Mastile capilare sunt creme destinate parului foarte uscat, se folosesc o data pe saptam9na si sunt lasate
sa actioneze =0 de minute inainte de clatire#
83 Uleiurile capilare sunt utilizate de foarte mult timp, ele protejeaza lubrefiaza si dau parului un aspect
placut# 0e pot aplica inainte sau dupa samponaj#
6lte produse de conditionare care nu necesita clatire sunt destinate a ajuta la coafarea parului si a mentine
coafura+ lotiunile hidroalcoolice, gelurile non grase, spumele in aerosoli, brillantinele etc#
6v9nd la dispozitie o gama larga de sampoane si produse de conditionare ingrijirea parului poate fi facuta cu
usurinta#
83 -OPSEEE PENTRU PAR
0chimbarea culorii parului a fost o preocupare pentru femei inca din antichitate#.n ultimii D0 de ani
aceasta practica s-a e,tins foarte mult;astazi nu numai femeile isi EascundF firele albe de par ci si
barbatii#0eestimeaza ca A0 " din femei isi coloreaza parul fie pentru a-si ascunde parul alb, fie pentru a
schimba culoarea parului natural sau a-i da refle,e fanteziste#
8in punct de vedere al stabilitatii lor in timp distingem mai multe tipuri de vopsele+
Te(porare reprezentate de solutii apoase care se dilueaza inmomentul folosirii, lotiuni spumante,
sampoane colorante, sau produse folosite in momentul punerii parului pe bigudiuri, efectul durand numai
pina la prima spalare pentru ca au afinitate mica fata de Geratina# 4le nuanteaza culoarea naturala,
indeparteaza ingalbenirea firului de par alb, indreapta defectele datorate decolorarii#
Se(iper(anente, au coloranti cu afinitate buna pentru Geratina, soliditate si tinuta buna in la frecare
si in prezenta luminii #4i au o molecula suficient de mica pentru a penetra corte,ul firului de par fara a fi
necesara in prealabil developarea sau o,idarea# 0e indeparteaza relativ usor , la A spalari dar permit
camuflarea primelor fire de par alb, indeparteaza culoarea galbuie de pe firele albe si dau refle,e colorate
parului natural#
Per(anente , care coloreaza aproape permanent si rezista la factori e,terni#6cest tip de coloratie este
cel mai folosit, H0" din cei care isi vopsesc parulrecurgind la ea#)olorantii utilizati au o afinitate mare
pentru Geratina,acopera parul alb, determina nuante cu tinuta lunga in timp#6ceste vopsele necesita o
developare sau o o,idare prealabila cu pero,id de hidrogen# 8atorita naturii colorantilor si mecanismelor
necesare pentru obtinera culorii produsele se compun din doua parti;apa o,igenata 20" , si partea coloranta
incorporataintr-un suport-sampon, crema sau gel< care trebuiesc amestecate in momentul utilizarii#6mestecul
se lasa pe par 20-=0 de minute dupa care se spala bine cu sampon#
Decolorantele pentru par sunt folosite pentru a deschide culoarea parului dar si pentru a pregati parul
inainte de vopsire# 8ecolorarea este un tratamentalGalin o,idativ care o,ideaza si albeste melanina# 8e obicei
se foloseste pero,idul de hidrogen " cu amoniu# 6cest proces este foarte nociv pentru par,acesta devenind
uscat, poros, friabil# (olosirea e,cesiva poate cauza fracturarea firului de par#
93 PRODUSEE DE ST:ING
Spu(a de par 0e poate aplica atat pe parul ud, cat si pe cel uscat, pentru definirea, ondularea si fi,area
suvitelor# .n primul caz, parul se tamponeaza cu prosopul dupa spalare, pentru a absorbi cat mai bine apa#
)antitatea folosita variaza in functie de lungimea, desimea parului, dar si de coafura pe care dorim sa o
realizam# :ricum, nu trebuie pusa prea multa pentru ca ingreuneaza firele de par, coafura isi pierde din
volum si parul poate capata un aspect imbacsit ;mai ales in cazul parului gras, se aplica mai jos de radacina<#
Pe parul umed se aplica o cantitate mai mica de spuma ;parul este deja saturat cu apa si va absorbi mai putin
in comparatie cu un par uscat<# 0pumele de par prezinta diferite grade de fi,are ;normal, puternic, e,tra etc#<,
in functie de efectul dorit#
!
Ceara de par 0e aplica pe parul uscat pentru definirea suvitelor sau pentru netezirea varfurilor# 0e foloseste
in cantitate mica, deoarece are tendinta de a incarca parul si de a-i da un aspect gras, imbacsit# :fera parului
un aspect ud, lucios, ordonat; este indicata pentru breton, coafarea parului suvitat, pentru cocuri, coafuri stil
anii I20# 0e aplica pe lungimea firelor de par ;de regula de la jumatate in jos<, in nici un caz pe radacini,
pentru a preveni ingrasarea parului# /u este indicata pentru parul gras, decat daca acesta prezinta fire sau
varfuri degradate ;are un efect reparator, protector<#
"i;ati48e regula se intalneste in doua formule asemanatoare+ spraB fi,ativ si lac de par# 4fectele aman
durora sunt apro,imativ aceleasi+ fi,area coafurii, ultimul dand insa mai multa stralucire parului# 0e
pulverizeaza pe parul umed ;zvantat inainte cu prosopul< sau pe parul uscat; in ultimul caz dupa coa fare# 0e
aplica de la o distanta de 1D-20 de cm fata de par, astfel incat particulele fi,atoare se vor repartiza mai
uniform si discret pe suprafata lui# 0e prezinta in mai multe grade de fi,are; are un efect de uscare, de aceea
este potrivit pentru parul gras si mai putin recomandat pentru cel deteriorat sau permanentat#
Gel de par 0e aplica pe umed sau uscat, ajuta la definire, fi,are si da parului un aspect lucios, de ud# 0e
poate folosi la separarea suvitelor, bretonului, pentru coafuri gen anii I20, dar si pentru modelarea si fi,area
coafurilor pe par scurt si foarte scurt#; 0e gaseste in diferite grade de fi,are# Prezinta un oarecare efect de
ingrasare a parului, de aceea, in cazul parului gras, se evita radacinile#
Ser pentru 4ar*uri6sa cum sugereaza si numele, se foloseste pentru cumintirea varfurilor si usoara definire
a suvitelor; unele formule au si efect reparator, fiind indicate pentru parul uscat, deteriorat sau permanentat#
4ste foarte concentrat ;are o consistenta uleioasa, deci mai putin indicat pentru parul gras<, cateva picaturi
fiind suficiente;
.ndiferent de produsul folosit, acesta se aplica in cantitati moderate, pentru a evita astfel imbacsirea si
ingrasarea parului, lipsa de volum si ingreunarea coafurii# 8aca se folosesc produse de styling, va trebui
acordat& o mai mare atentie indepartarii acestora prin periere sau prin spalat deoarece, chiar daca noile
formule sunt fine, ele incarca totusi, fizic, parul#
RESURSE UTII!ATE IN UCRARIE
DE MANIC<IURA PEDIC<IURA
UCRARI REAI!ATE IN SAONU DE MANIC<IURA PEDIC<IURA
ucr1ri de (anic=iura>
*anichiura obi$nuita
*anichiura franuzeasca
*anichiura fantezie
-ngrijirea m9inilor si unghiilor+ baia de ulei, %mpachet&rile cu parafina
*ecanoterapia+ masajul m9inilor, gimnastica m9inilor
6plicaii de unghii false
4,tensii pe baza de gel
ucr1ri de pedic=iura>
Pedichiura obi$nuita
Pedichiura franuzeasca
Pedichiura fantezie
4,tragerea b&t&turilor si a colturilor incarnate
*asajul gambelor
'ucr&ri de %ngrijire, masaj, hidratare, redarea supleei pielii
H
USTENSIE? MATERIAE SI PRODUSE UTII!ATE IN
UCRARIE DE MANIC<IURA PEDIC<IURA
"or*ecu'a pentru ung=ii
Nr32-are brae fine, lame de t&iere subiri $i u$or curbate -se folose$te la t&ierea pieliei din @an'ul
periung=ial
NR35-are format mic, lame de t&iere ascuite $i drepte# 0e folose$te la t&ierea straturilor cornoase de la
v9rful falangei#
Cle@te pentru ung=ii
Cle@te (are-are dou& brae, unul prev&zut cu un suport de sprijin care asigur& stabilitatea# 0e folose$te la
t&ierea unghiilor $i la scoaterea colurilor foarte mari#
Cle@te (ic& asem&n&tor ca form& cu cel mare dar de dimensiuni mai reduse# 0e folose$te la scoaterea
colurilor foarte mici ale unghiilor $i la scoaterea $i cur&area b&t&turilor de sub colurile unghiilor %ncarnate#
+isturiul este o lam& din oel ino,idabil, concav& pe una dintre suprafee $i ascuit& la v9rf# 0unt de mai
multe m&rimi+
NR32 se folose$te la t&ierea straturilor cornoase de pe falange
NR35 are lama mai mare, se folose$te la t&ierea straturilor cornoase de pe talpa piciorului#
NR38& are lama mai lat&, se folose$te numai pentru t&ierea straturilor cornoase de pe c&lc9i#
NR39 asem&n&tor cu nr#1 este un bisturiu de rezerv& ;dac& celelalte s-au defectat<
NR3A& are lama dreapt&, ascuit la v9rf, se folose$te la t&ierea $i %ndep&rtarea unghiilor %ngro$ate, deformate $i
prost crescute #
CU6ITU .d&lti&<- un bisturiu foarte ascuit cu v9rful %n form& de dalt&, se folose$te la scoaterea colurilor
foarte mari ale ung=iilor de*or(ate#
C<IURETA este format& dintr-un singur corp, m9nerul se continu& cu o tij& cilindric&, %ngust&, cu v9rful
rotunjit, iar pe una dintre suprafee lama este concav&#
In *unc'ie de tipul de la(a se disting>
C<IURETA NR32 & are tija cilindric& cea mai mic&, se folose$te la dezlipirea pielielor din $antul
periunghial, la aplicarea carminului, la scoaterea colurilor sau a b&t&turilor foarte mici situate sub
colul scos#
C<IURETA NR35 & are tija cilindric& mai mare, se folose$te la scoaterea colurilor $i a b&t&turilor
mari de sub colul scos
C<IURETA NR38 & are tija cilindric& mai mare dec9t chiureta nr#2, se folose$te %n cazuri speciale;la
e,tragerea unghiilor sau a colurilor<
RO!ETA - are un singur corp, m9nerul se continu& cu o lam& ce se %ngusteaz& spre v9rf $i lama se
rotunje$te, se folose$te la e,tracia b&t&turilor de pe $i dintre falange, de pe talpa piciorului sau de pe calc9i#
ANCEA.s1geata< - are un singur corp, m9nerul se continu& cu o lam& care se %ngusteaz& la v9rf si apoi se
l&e$te ;asem&n&toare cu un romb cu coluri<, se folose$te la e,tragerea b&t&turilor ad9nci pe sau dintre
falange#
PIA & lama de oel are ambele suprafee cu striaii foarte fine $i ascuite, se folose$te la pilirea, formarea $i
finisarea unghiilor $i %n operaia de scurtare
TIPURI DE PIE+
8iamant pentru unghiile dure
@mirghel pentru unghiile moi, sensibile care se pot rupe#
ATE INSTRUMENTE
Pila de sticla scurta pentru unghie normala3
+at de portocal3
4ste lung cu cele doua capete plate# 0e foloseste la indepartarea sau corectarea surplusului de lac
>
sau gel#
Cleste pentru tipsuri3
ACCESORII
Despartitor Degete 0e foloseste la lacuirea unghiilor de la picioare
-as Manic=iura
Oc=elari protec'ie3
Per*orator piercing3
Ac pentru decorat3
Ac pentru decorat @i punctat
Pensule
MATERIAE #I PRODUSE UTII!ATE IN UCRARIE DE MANIC<IURA PEDIC<IURA
MATERIAE "OOSITE IN MANIC<IURA
acul pentru ung=ii - soluie obinut& din uleiuri, r&$ini naturale sau artificiale, derivai de celuloza
amestecai cu un solvent volatil#
0e aplic& prin pensulare pe unghie %ntr-o pelicul& subire transparent&, str&lucitoare pentru a proteja unghia $i
ai conferi un aspect pl&cut#
Pasta de ung=ii - are acela$i amestec ca $i lacul de unghii, dar conine o proporie mai mare de substane
colorante
Pasta side* - produs obinut pe baza aceluia$i amestec cu lacul, av9nd %n compoziie sidef care %i confer& o
str&lucire deosebit&
Eterul - se folose$te la %nl&turarea lacului, pastei sau sidefului de pe unghii#
Car(inul - substan& dezinfectant& de culoare ro$ie, se aplic& dup& t&ierea pielielor din @an'ul
periung=ial;are $i rol estetic#
-ata - material de provenien& vegetal&, se folose$te pentru aplicarea substanelor dezinfectante;alcool,ap&
o,igenat&<#
APARATE EECTRICE "OOSITE $N MANIC<IUR%
- SETU EECTRIC PENTRU MANIC<IURA
- +A!INU DE <IDROMASAB
- STERII!ATORU CUART!
- AMPA U-
10
Modul II Anato(ia? *i,iologia?igiena si patologia corpului o(enesc
- :2J6/.56246 J4/426'6 6 ):2P3'3. :*4/40)
Celula& Tesuturi& Organe siste(e de organe& Organis(
- (3/)1..'4 ):2P3'3. :*4/40) 0. :2J6/4'4 )624 '4 ./84P'./40)
23 "unctiile de relatie asigura legatura organismelui cu mediul inconjurator
0istemul nervos
0istemul muscular
0istemul osos
0istemul articular
6nalizatorii
53 "unctiile de nutritie
0istemul digestiv
0istemul respirator
0istemul e,cretor
0istemul circulator
83 "unc'ia de reproducere
0istemul reproduc&tor masculin
0istemul reproduc&tor feminin
- ANATOMIA? "I!IOOGIA? IGIENA SI PATOOGIA PIEII SI ANEDEOR
PIEEA& GENERAIT%6I
Pielea sau tegumentul este derivatul conjunctivo-epitelial care acopera toata suprafata corpului#
4ste un organ elastic si impermeabil pentru unele solutii si gaze,ca si pentru microbi#
Pielea este neteda,prezint& in unele locuri santuri;numite plici<si ridicaturi in partea de e,tensie a
articulatiei#Pe palme si plante,pielea prezint& ad9ncituri fine separate de creste fine formand un desen
particular pentru fiecare individ numit amprente,folosite in medicina legala si politie#
11
Pielea are o suprafata de 1,Dm si o grosime de 1-Amm#
)uloarea pielii este dat& de pigmentul specific melanina si este influenata de+
- cantitatea de pigment din epiderm;
- circulaia sanguina din derm;
- stratul de grasime din epiderm;
STRUCTURA PIEII
Kistologic, pielea este alcatuita din trei straturi principale+
6<Epider(ul se dezvolta din ectoderm
?<Der(ul se dezvolta din mezoderm
)<<ipoder(ul se dezvolta din mezoderm
A/ EPIDERMU
- stratul cel mai superficial al pielii
- prezinta o grosime variabila in diferite regiuni ale pielii;
- epiteliu stratificat
- separat de derm prin membrana bazala
- format din D straturi+
a/Stratul 7a,al sau ger(inati4+numit asa pentru ca aici iau nastere toate celulele
epidermului#
- asezat pe membrana bazala
- format dintr-un singur rand de celule prismatice inalte cu nucleu apical
- aici se afla si celulele care dau culoare pielii numite melaocite ce secreta un pigment numit
melamina
- la rasa neagra melanocitele se gasesc in toate cele cinci straturi ale epidermului#
7/Stratul Malpig=i+alcatuit din -12 randuri de celule poligonale strans legate intre ele
printr-o retea fibriana ce strabate spatiile intercelulare si patrunde in celulele vecine formand
asa zisele pereti intracelulari sau totofibrile#)itoplasma celulelor este bogata in mitocondrii iar
nucleul sarac in cromatina#
c/Stratul granulos alcatuit din =-D randuri de celule romboidale care contin in
citoplasma,granule de )K4261:-K.6'./6 cu nucleu pe cale de degenerescenta#
d/Stratul lucid apare la microscop clar,alcatuit din celule fusiforme cu nucleu degenerat
foarte putin vizibil#
e/Stratul cornos alcatuit din mai multe randuri de celule plate cheratinizate,lipsite de
nucleu#.n partea cea mai superficiala,celulele se desprind si cad,de aceea se numeste stratul
disfunct sau e,foliativ#
+/ DERMU
12
-stratul uniform al pielii situat intre epiderm si hipoderm#
-alcatuit din+-dermul superficial;stratul papilar<
-dermul profund;corionul<
a/Stratul papilar este separat de epiderm printr-o membrana sinuoasa cu proeminente cilindro
conice numite P6P.'4 842*.)4#Papilele dermice sunt separate intre ele prin prelungiri ale
epidermului numite creste interpapilare#
b<8ermul profund este format dintr-o retea de fascicule de fibre elastice si colagene dispuse in
toate sensurile#
a< corpusculi *eisner specializati in receptionarea e,citatiilor tactile de atingere
b< corpusculi Lrause specializati in receptarea senzatiei
c< corpusculi pacini specializati in receptarea senzatiilor tactile de presiune
8ermul este caracterizat printr-o mare elasticitate,cu rol protector al pielii#
+/ <IPODERMU sau tesutul subcutanat,stratul cel mai profund al pielii alcatuit din+
1<tesut conjunctiv la,,bogat in celule adipoase
2<glomenulii glandelor sudoripare
=<reteaua vasculara si limfatica subcutanata
A<receptori nervosi
D<bulbii firelor de par
STRUCTURA ANEDEOR PIEII
0e clasifica in+
23 &ane;ele glandulare> a3 glandele se7acee
.glande e;ocrine/ 73 glandele sudoripare &ecrine
&apocrine
c3 glandele (a(are

53 &ane;ele cornoase &par
&ung=ii
23 Ane;ele glandulare ale pielii

a3Glandele se7acee
-au forma de ciorchine
-sunt ane,ate firului de par,unde isi elimina secretia grasoasa ce se numeste 04?3*
1=
0ecretia in e,ces de sebum duce la seboree,iar scaderea secretiei duce la ihtioza#
7 3Glandele sudoripare ecrine
-raspandite pe toata suprafata pielii;
-au forma de tuburi ce ajung pana in hipoderm
-au capatul terminal al tubului se infasoara ca un ghem numit J':*423' 038:2.P62
-secretia apoasa se numeste 038:624 cu un miros specific caracteristic ce se elimina la
suprafata pielii#)antitatea de sudoare creste direct proportional cu efortul fizic si cu cresterea
temperaturii mediului
Glandele sudoripare apocrine
-sunt asemanatoare celor ecrine dar mai mici;
-se gasesc in a,ile,perigenital,perianal;
-canalul e,cretor al acestor glande este ane,at firului de par
c3Glandele (a(are sunt glande sebacee modificate;evolutia lor este legata de functia organelor
genitale feminine#
53 P1rul
-este o formatiune epiteliala cornoasa,filiforma,cilindrica si fle,ibila#
Alc1tuirea e;tern1
a< tulpina;tija< -o portiune libera - partea vizibila a parului se numeste tija# 4a este formata din
celule moarte cheratinizate#
b< r&d&cina -o portiune implantata in tegument a carei e,tremitate de forma ovoida poarta
numele de ?3'?3' P623'3.#Polul inferior al bulbului prezinta o depresiune in forma de cupa in
care patrunde o prelungire conjunctivo-vasculara a dermului numita P6P.'6 P623'3.#1ija este
implantata intr-o depresiune tubulara a pielii ;folicul<# Parul creste prin radacina, papila dermica, care se
gaseste la baza foliculului, alimentata de flu,ul sanguin# 8aca radacina este lezata, cresterea parului
inceteaza, uneori ireversibil#(oliculul confine, de asemenea, o glanda sebacee si muschii erectori ai firului de
par# .n conditii de e,punere la frig sau stres, acesti muschi se contracta, determinand contractia tegumentului
in jurul firului de par si ridicarea acestuia, formand ceea ce se numeste piele de gaina#6dutii au apro,imativ
120#000 de fire de par pe cap# 2oscatii au mai putine, cei blonzi mai multe# 1ipul firului de par este
variabil+ e,ista par fin si moale, care se intalneste in diferite portiuni ale corpului; firele lungi care cresc pe
scalp si firele scurte si rigide ce compun sprancenele# Parul negru are structura cea mai rigida#
(orma tijei parului determina aspectul drept sau ondulat al parului# : tija cilindrica este asociata cu un fir de
par drept, iar o tija ovala cu parul ondulat# 1ija aplatizata cu un par carliontat# )elulele care produc cheratina
firului, sunt dintre cele care se divid cu o viteza crescuta# Parul scalpului creste, in medie cu 1,2D cm pe luna#
2adacina parului este cuprinsa intr-un fel de sac dermo-epidermic numit folicul pilos,la care se
ane,eaza o glanda sebacee si muschiul erector al parului#
'a foliculul pilosebaceu deosebim+
-portiunea superioara in forma de palnie numita :01.3*3' folicular
-punctul de deschidere al glandei sebacee
Alc1tuirea intern1
.n seciune transversal& prin firul de p&r se observ& urm&toarele structuri+
1# )uticula - stratul e,terior
2# )orte,ul - stratul mijlociu
=# *&duva - stratul interior
1A
Cuticula protejeaza interiorul fiecarui fir de par# 'a un par normal, sanatos, aceste invelisuri ale cuticulei
sunt alaturate astfel incat parul este uniform, matasos, stralucitor si usor de pieptanat# Parul deteriorat este
rar, aspru, lipsit de stralucire, dificil de pieptanat si nu mai are rezistenta impotriva factorilor nocivi#
Corte;ul reprezinta partea cea mai mare a firului de par ;!0 "->0 "<# Pigmentii naturali se gasesc in corte,
;maro-negru si rosu<, dand parului culoarea sa naturala#
Madu4a contine granule de grasimi si bule de aer# Parul subtire nu are maduva#(irul de par este un organism
viu + el se naste, se hraneste
Tipuri de p1r
-n funcie de aspectul, natura $i caracteristicile firului de p&r se prezint& astfel+
1#p&rul normal, s&n&tos este elastic, se modeleaz& u$or $i se piapt&n& u$or %n stare umed&# Prezint&
elasticitate, luciu $i finee, deoarece stratul solzos de la suprafaa firului de p&r este compact $i neted# Ma fi
sp&lat la un interval de 10 zile# 0e recomand& folosirea unui $ampon cu P#K# neutru#
2#p&rul subire $i rar este lipsit de rezisten& $i este rar ceea ce este determinat de cantitatea redus& $i
de grosimea redus& a firului# 8eoarece fibrele elastice din interior sunt %n num&r redus el prezint& un aspect
moale $i ofilit# 0tructura firului de p&r se poate %nt&ri datorit& substanelor ; de e,emplu, compu$ilor de
calciu<, care ader& la p&r din e,terior $i se infiltreaz& %n stratul solzos# )a %nt&ritor acioneaz& asupra p&rului
$i Geratina, colagenul $i proteinele# /u trebuie l&sat p&rul subire s& creasc& mai lung de nivelul umerilor#
'ungimea p&rului trebuie s& fie proporional& cu volumul# P&rul tuns drept este mai acceptabil dec9t
tunsoarea %n scar&# -n principiu ondularea chimic& ester ideal& pentru ca firele de p&r s& devin& vizibil
pufoase#
=#p&rul gras este lipicios, umed, at9rn& %n $uvi&, se lipe$te de cap, piept&n&tura %$i pierde repede
volumul $i forma pufoas&# )auza const& %n e,cesul de sebum ;surplusul de gr&sime< care, fiind fluid& se
r&sp9nde$te u$or de-a lungul firului# 8ac& sebumul este amestecat cu m&treaa se formeaz& un strat umed,
care se a$eaz& pe scalp $i duce la astuparea porilor# -n acest mod p&rul nu mai poate respira, modific9ndu-$i
negativ aspectul $i poate duce la c&derea lui %n cantit&i considerabile# 0e recomand& s& se spele p&rul at9t de
des c9t este necesar# 4ste dovedit c& sp&latul des nu stimuleaz& %n nici un fel secreia suplimentar& de
gr&sime# Pentru %ngrijire se %ntrebuineaz& produsele speciale care cu siguran& nu conin nici gr&sime, nici
balsam, nici substane nutritive cu aciune de %nc&rcare a p&rului $i favorabile c&derii p&rului# P&rul gras nu se
piapt&n& prea des pentru c& intensific& dispersarea gr&simii pe p&r# (oarte important este ca piept&nul $i peria
s& fie sp&late la fiecare sp&lare a capului# 0e vor evita coafurile care sunt lipite de cap# 4ste indicat& $i
ondualrea chimic& precum $i decolorarea $uvielor de p&r#
A#p&rul uscat refractar este de obicei de culoare %nchis& sau ro$cat&, firele conin fibre puternice de
Geratin& care se opun oric&rui efort de modelare# 4ste lipsit de luciu deoarece glandele produc gr&sime
insuficient&# 0e recomand& o sp&lare odat& la !-1A zile cu $ampoane ce au la baz& g&lbenu$ de ou, lanolin&
sau lecitin&#
D#p&rul deteriorat suprafaa firului de p&r este aspr&, stratul solzos este discontinuu, sf&r9micios# 8ac&
firele sunt lungi atunci cap&tul firului este distrus datorit& unui proces de %mb&tr9nire, iar v9rfurile despicate#
0e recomand& folosirea unor preparate curative cu substane nutritive grase precum $i substane de refacere
care niveleaz& $i %ncleiaz& stratul solzos#
#p&rul cre v&lurit sau chiar buclat, aproape %ntotdeauna rezistent $i stabil, $i cel mai adesea uscat,
din aceast& cauz& fiind $i friabil# P&rul ondulat de la natur& posed& din abunden& ceva ce lipse$te p&rului
drept, adic& elasticitatea# P&rul arat& vioi $i natural %ns& este greu a-i imprima forma dorit&, deoarece tinde
mereu spre forma sa iniial&# 6ceast& for& a p&rului poate fi N%mbl9nzit&F %nc&rc9nd p&rul cu substane
nutritive# Preparatele sunt din seria p&rului uscat $i friabil# ?uclele pot deveni mai str&lucitoare cu ajutorul
lacului ce conine gr&simi sau ulei de rapi&# 4le trebuie dozate corect, frec9ndu-le %ntre palme $i apoi
netezind p&rul cu ele# )ea mai potrivit& tunsoare este cea %n trepte, c&rarea $i bretonul evit9ndu-se#
1D
!#p&rul ciufulit, zb9rlit este la prima vedere neted dar pe alocuri cre$te %n v9rtejuri ceea ce %mpiedic&
aranjarea lui# :ndularea chimic& ce %mbl9nze$te v9rtejurile este recomandat&# 0e recomand& preparate
speciale pentru p&r uscat sau deteriorat#
H#p&rul friabil p&rul care de abia a crescut din r&d&cin& este perfect s&n&tos# 0tratul cornos este %ntreg,
p&rul luce$te, este elastic $i moale# 0ituaia se schimb& c9nd p&rul %mb&tr9ne$te# 8eoarece p&rul cre$te destul
de %ncet ;de e,emplu, 1-1,D cm pe lun&< atunci v9rful p&rului care a crescut de la c&rare p9n& la lobul urechii
are v9rsta de un an# 'a dou& sp&l&ri pe s&pt&m9n& %ntregul p&r a suportat 100 de sp&l&ri, a stat sub jetul
fierbinte al feonului 2Ah $i a suportat c9teva mii de piept&n&turi pe an# -n final p&rul s-a degradat# 0tratul
solzos care ap&r& firele de p&r s-a uzat, astfel c& p&rul $i-a pierdut luciul $i se %ncurc& u$or mai ales la v9rfuri#
0ubstanele nutritive grase, precum $i substanele de refacere, niveleaz& $i %ncleiaz& stratul solzos# 4ste foarte
important ca dup& fiecare sp&lare s& se fac& o cl&tire special& pentru p&r deteriorat, pentru ca piept&nul s&
alunece cu u$urin& f&r& s& agae stratul solzos# 'a fiecare a =-A sp&lare, %n loc de substane nutritive se
folosesc creme curative# 4le conin o concentraie mai mare de substane de refacere $i acioneaz& un timp
mai %ndelungat#
6tenie+
1#fluidul pentru p&r a$chiat conine silicon, care %ncleiaz& rupturile, iar v9rfurile p&rului sunt acoperite
cu o pelicul& protectoare#
2#p&rul friabil distrus nu se piapt&n& cu peria, pentru c& %i d&uneaz& $i mai mult# Peria este bun& pentru
p&r uscat de la natur& pentru c& ajut& ca gr&simile s& se disperseze mai u$or pe firele de p&r#
=#pentru a evita %nc9lcirea p&rului, dup& sp&lare se folose$te piptenele cu dini rari $i rotunjii la v9rf, care nu
afecteaz& stratul solzos# /odurile sau ghemotoacele din p&rul %nc9lcit se desc9lcesc cu atenie $i r&bdare# /iciodat& nu
trebuie rupte sau %ntinse#
83 Ung=ia NO6IUNI DE ANATOMIE
3nghiile sunt formate %n principal din cheratin&, un tip de protein& care formeaz& $i stratul e,terior al
pielii, din ap& $i gr&simi, calciu si fier $i sunt complet lipsite de simuri# 2olul unghiilor este de a proteja
v9rful degetelor $i de a apuca obiecte de dimensiuni reduse# Principalele co(ponente ale ung=iei
"ig# 0tructura unghiei
Radacina .(atricea/ este partea vie a unghiei# 6ceasta zon& nu este vizibil&, este ascuns& si protejat&
de %nveli$ul pro,imal# 2&d&cina produce celule de cheratin& $i pe m&sur& ce sunt produse celule noi acestea
imping celulele moarte spre e,terior form9nd astfel unghia propriu-zis&# -n afara producerii cheratinei,
matricea unghial& este responsabil& cu forma $i grosimea unghiei# Jrosimea unghiei este dat& de lungimea
matricei, deci cu c9t matricea este mai mare cu at9t este mai groas& $i unghia, iar o matrice scurt& care
produce mai puine celule va rezulta %ntr-o unghie mai subire# (orma si m&rimea matricei variaz& de la
1
persoan& la persoan&# 2&d&cina este cea mai important& component& a unghiei, iar r&nirea ei poate l&sa
semne permanente asupra formei acesteia#
Patul ung=iei este prelungirea r&d&cinii $i este cel care susine lamela cornoasa# 4ste format din esut
dermic, ata$at de os $i din esut epidermic aflat peste derm& $i este format din striaii care susin lama
cornoas& $i permit acesteia s& se miste# 3nghia este intins& pe toata suprafaa patului cu e,cepia marginii
e,terioare#
unula .se(iluna/ este partea din imediata apropiere a matricei, la baza unghiei $i este mai groas&
dec9t restul ei# /umele este dat de forma ei $i faptul c& este mai groas& o face sa par& mai alb&#
$n4eli@ul .perioni;/ reprezint& pielea din jurul unghiei si are rol protector#
Cuticula reprezinta un strat subtire de piele care acopera partea inferioara a unghiei si care cre$te %n
continuarea %nveli$ului#
Ung=ia .la(a cornoasa/ este alc&tuit& din cheratin&, iar celulele formeaz& trei straturi suprapuse $i
unite de o substan& format& din ap& $i gr&simi# )onsistenta celor trei straturi difer&, stratul superior este mai
dur, iar cel inferior este moale# 3nghia se formeaz& de la r&d&cin&, cre$te $i se %nt&re$te prin a$a-numitul
proces de cheratinizare# 'a inceput nu este bine fi,at& pe patul unghiei, dar o data cu cre$terea ei aceasta se
subiaz& $i se fi,eaz& mai bine c&p&t9nd o culoare roz#

NOTIUNI DE PATOOGIE
+oli ale p1rului 0 scalpului
6$a cum $i pielea are dezechilibre, a$a se poate %nt9mpla ca $i p&rul s& aib& la un moment dat anumite
dezechilibr&ri de la normalitate# 8ac& se %nt9mpl& ca o client& s& aib& o boal& a scalpului infecioas&, coafeza
trebuie s& o %ndrepte c&tre un specialist, un dermatolog, pentru a evita %nr&ut&irea situaiei# -n plus, ea nu
poate fi servit& din cauza pericolului de infectare#
1otu$i, e,iste dezechilibre ale scalpului care nu sunt at9t de grave $i care sunt tratabile
Alopeciile sunt definite in raport cu o cadere normala de cca#D0 de fire de par pe zi#3nele caderi ale parului
sunt fiziologice ;caderea parlui lanugo la nou nascut si cea zisa seboreica la se,ul masculin<#
6lopecia androgenica este foarte frecventa la barbati, responsabila de calvitia comuna, cu predispozitie
ereditara#4a incepe dupa adolescenta, mai ales in regiunea temporala si este dependenta de atitudinea
afectiva a subiectului vis-avis de podoaba sa capilara#6cest tip de calvitie la o femeie trebuie sa duca la
cautarea unui sindrom de virilizare# Alopecia de stress apare dupa un episod febril, o nasere dificila, o
interventie chirurgicala sau un episod negativ psiho-afectiv#2efacerea completa dupa un astfel de episod se
realizeaza in A pina la luni# 6lopeciile to,ice sunt datorate in special chimioterapiei anti-canceroase,
antitiroidienelor de sinteza, anticoagulantelor, anticonvulsivantelor sau derivatilor de vitamina 6#
Pelada este o boala frecventa de cauza inca neprecizata, asociata cu vitiligo, ereditate, diabet, traume
psihice#'imita zonei fara par este neta,pielea este stralucitoare, punctata de orificiile foliculilor pilo-sebacei,
inconjurata de fire rupte la 1 cm, deformate in forma de semnul e,clamarii#4volutia poate fi spre crestere
spontana sau capricioasa, spre generalizare#
6lopeciile cicatriciale urmeaza orice proces care distruge foliculul pilos +traumatism, arsura, afectiuni
congenitale ,lupus, foliculite, modificari date de tratamente radioterapice, cancere epiteliale primitive,
metastaze, etc#
Der(atita se7oreica - descuamarea grasa pe fond eritematos a pielii capului#
Alte 7oli+ Psoriazisul pielii capului este adeseori confundat cu dermatita seboreica sau cu matreata simpla#
Hirsutismul este o hipertricoza cu topografie masculina, aparuta la o femeie sau copil#)auza este cel mai
1!
frecvent ovariana , suprarenala # Parul bifurcat ;despicat<este o stare fiziologica a firului mai lung,datorata
distrugerii Geratinei ,favorizata de agresiuni fizico-chimice ale ingrijirii capilare#
M1trea'a )elulele pielii capului se desfac %n mod constant# )elulele care mor se desprind u$or de pe
suprafaa pielii# )elulele moarte devin vizibile sub form& de m&trea& numai atunci c9nd se aglomereaz&# 3n
singur solzi$or de m&trea& este format din D00 1000 celule cornoase# 6ceast& aglomerare a celulelor se
datoreaz& cornific&rii pielii capului, cauza nefiind cunoscut& prea bine# -ntruc9t apariia m&treei este %nsoit&
de o secreie abundent& a glandelor secretoare de gr&sime e,perii presupun c& prin descompunerea
bacterian& a gr&similor iau na$tere substane ce provoac& o cornificare avansat&#
*&treaa apare $i %n cazul %n care pielea capului prea uscat& $i se irit& u$or datorit& $amponului de
calitate inferioar&, a permanentului neigienic sau a aerului prea uscat din camer&# 6cest tip de m&trea&, de
regul&, trece de la sine %ndat& ce cauza %nceteaz&#
)ea mai utilizat& substan& %n tratarea m&treei se nume$te :)1:P.2:O# 6ceasta desface de pe piele
celulele cornificate $i %ncetine$te procesul de cornificare# 8oza de substan& %mpotriva m&treei %n
$ampoanele speciale este destul de slab& dar suficient& pentru %ngrijire# -n cazurile mai complicate se
recomand& un tratament special# 8e obicei preparatele curative se aplic& pe pielea capului %nainte de sp&lare
$i se las& acolo un timp oarecare# 'a nevoie se repet& tratamentul# *&treaa dispare %n cel mult trei s&pt&m9ni
dar din p&cate nu %ntotdeauna# Predispoziia pentru formarea m&treei r&m9ne pentru c& tratamentul
%ndep&rteaz& doar simptomul# 4a poate ap&rea din nou iar asta implic& repetarea tratamentului care trebuie
f&cut f&r& %nt9rziere, deoarece bacteriile $i ciupercile g&sesc un mediu hr&nitor ideal %n pielea afectat& de
m&trea&# 3rm&rile posibile sunt distrugerea capacit&ii de cre$tere a p&rului, care duce la c&derea lui# -n afar&
de aceasta este foarte important& sp&larea deas& a p&rului#
Periile $i pieptenele trebuie p&strate mereu curate#
-mboln&virea efectiv& a pielii capului este Pecinginea Sol,oas1# 0imptomele sunt cele ale m&treei
obi$nuite, dar+
- m&treaa rezist& %n ciuda tuturor tratamentelor $i se amelioreaz& doar puin;
- pielea de sub p&r nu este numai cu m&trea&, are $i o tendin& de %nro$ire;
%n aceste cazuri trebuie consultat medicul dermatolog#
1H
Modul > TUNSORI
SCOPU TUNSORII
Prin realizarea unei tunsori+
0e confer& un aspect %ngrijit;
0e mascheaz& unele i(per*ec'iuni ale *iguriiE
0e mascheaz& unele i(per*ec'iuni ale cutiei cranieneE
0e pun %n valoare tr&s&turile frumoase
"or(a ideal1 de *ru(use'e a capului este ase(1n1toare cu a unui ou cu 4)r*ul ascu'it
Fn jos? iar a unei *iguri este ase(1n1toare cu un o4al3
Prin tunsoare putem masca i(per*ec'iunile cutiei craniene astfel
%n por'iunile te@ite, p&rul se va l&sa mai lung
-n por'iunile proe(inente, p&rul se va scurta mai mult
TUNSORI +AR+ATESTI
E;ecutarea *ri,urii Fn *unc'ie de con*or(a'iile cutiei craniene>
a&la con*or(a'ie cranian1 cu *runte Fnalt1? cre@tet te@it
7&la con*or(a'ie cranian1 cu *runte (ic1? cre@tet ascu'it
c& la con*or(a'ie cranian1 ascu'it1
d& la con*or(a'ie cranian1 cu calot1 te@it1 @i spatele capului 7o(7at
a 7 c d
1>

PREG%TIREA CIENTUUI PENTRU REAI!AREA TUNSORII
INTAMPINAREA CIENTUUI
PREGATIREA OCUUI DE MUNCA SI A MATERIAEOR NECESARE
A#E!AREA CIENTUUI clientul este a$ezat pe scaun astfel %nc9t pe parcursul lucr&rii s& stea %ntr-
o poziie comod&; scaunul se fi,eaz& la o %n&lime care s& permit& poziia corect& a lucr&torului#
PROTEBAREA $M+R%C%MINTEI & se folose$te lenjeria de protecie pentru acoperirea
%mbr&c&mintei clientului+
*antaua pentru tuns
Prosop plu$at dac& se ud& p&rul
(i,area mantalei trebuie s& asigure protecia eficient& a hainelor#
CONSIIEREA & se face prin discuii cu clientul pe parcursul c&rora acesta este sf&tuit %n alegerea unei
tunsori potrivite folosind reviste, cataloage, programe pe calculator#
$n *unc'ie de procedeele @i ustensilele *olosite? tunsorile se clasi*ic1 ast*el>
13/0:2. 4O4)31614 )3 *6@./6 84 13/0 /2#:::: ,1,2,=
1unsoarea complet&
13/0:2. 4O4)31614 )3 *6@./6 @. (:62(4)6
1unsoarea cu breton pentru b&iei
1unsoarea cu c&rare pentru b&iei
1unsoarea )arre
13/0:2. 4O4)31614 )3 (:62(4)6
1unsoarea clasic& cuPf&r& c&rare
1unsoarea modern& .talian&
1unsoarea 0port
13/0:2. 4O4)31614 )3 ?2.).3'
1unsoarea plastic& cuPfara c&rare
TUNSORI EDECUTATE CU MA#INA DE TUNS
20
Tunsoarea co(plet1 se e,ecut& cu ma$ina de tuns la care alegem oricare din treptele de lungime
nr#oooo,1,2,=,A %n funcie de lungimea p&rului dorit& de client#
Te=nica de lucru
1unsoarea se %ncepe din partea frontal& spre cre$tet, se continu& %n p&rile laterale, se %ncheie cu
poriunea de la spate#
)u placa nr#oooo se cur&& puful de la ceaf&
0e controleaz& $i se aranjeaz& eventualele diferene de lungime#
DE RE6INUTG
maina are o traiectorie ascendent de la contur spre cretet cu o micare lent de alunecare.
tunsoarea se execut n sens contrar sensului de cretere a prului.
se tund fii paralele.
tiul mainii trebuie s fie ct mai aplatizat.
TUNSORIE EDECUTATE CU "OAR"ECA
0unt foarte larg r&sp&ndite %n r9ndul clientelei pentru c& pot fi adaptate cu u$urin& la fizionomie $i la
cerinele modei#0e pot e,ecuta pe orice fel de p&r ;gros,subire,aspru,des<
Pute( *olosi @i *oar*eca de *ilat dac1 p1rul este gros?aspru?des3
Tunsoarea clasic1 *1r1 c1rare? cu piept1n1tura peste cap se e,ecut& pe un p&r lung de 10-1Dcm#
Te=nica de lucru
P&rul piept&nat peste cap se desparte printr-o c&rare median& ce porne$te de la frunte spre cre$tet#
P&rul se piapt&n& %n jos pentru a vedea lungimea iniial& $i pentru a se stabili lungimea care i se
va da prin tunsoare#
0e cur&& ceafa cu ma$ina nr# 0 at&t c9t permite implantaia p&rului#
)u ajutorul foarfecelui se face conturul de dup& ureche#
0e tunde p&rul din p&rile laterale %n linie oblic& astfel ca p&rul din fa& s& fie mai lung cu c9iva
cm# dec9t p&rul din spate#
0e subiaz& $i se taie perciunii %n linie dreapt& sau oblic, dup& preferina clientului#
0e piapt&n& tot p&rul peste cap,desfiin9ndu-se c&rarea#
0e controleaz& lungimile $i se egaleaz& dac& este nevoie#
0e piapt&n& p&rul peste cap, d9ndu-i forma dorit&#
TUNSORI EDECUTATE CU "OAR"ECA #I MA#INA
0unt tunsori combinate la e,ecutarea c&rora se folosesc mai multe ustensile de tuns+ ma$ina de
tuns $i foarfeca#
Tunsoarea cu 7reton pentru 71ie'i
Te=nica de lucru
1# cu ma$ina nr#2 se tunde p&rul de jur %mprejur $i %n poriunea superioar& a capului,dup& ce
s-au desp&rit $uviele necesare bretonului#
2# se %nlocuie$te placa nr# 2 a ma$inii cu placa nr#1, se subiaz& p&rul din p&rile laterale $i
ceaf&#
=# se cur&& p&rul de la ceaf& cu ma$ina nr#0000#
A# se subiaz& u$or p&rul de la conturul cefei#
D# se tund peciunii $i p&rul de la conturul urechilor cu foarfeca $i se retu$eaz& ceafa#
# cu foarfeca se scurteaz& $i se armonizeaz& lungimile %nc&t s& nu se observe nici o
diferen& de lungime#
!# $uviele frontale se tund cu foarfeca %n linie dreapt& form&nd bretonul
DE RE6INUTG
21
Aceast tunsoare se poate transforma ntro tunsoare modern, prin filarea bretonului cu
a!utorul foarfecei i pieptenului.
TUNSORIE EDECUTATE CU +RICIU
0unt solicitate de c&tre clieni %ntruc9t permit modelarea p&rului %n funcitie de conformaia
capului $i tr&s&turile figurii, (ascarea e4entualelor i(per*ec'iuni ale cutiei craniene#
DE RE6INUT G
"e execut numai pe prul ud.
#riciul este aezat naintea pieptenului
Tunsoarea plastic1
Te=nica de lucru
(.'6246
1# p&rul ud se desparte printr-o c&rare median& ce porne$te de la frunte spre spatele capului#
2# scurtarea p&rului se %ncepe din spatele capului c&tre fa&#
=# se piapt&n& p&rul din p&rile laterale $i se fileaz&#
A# se subiaz& $i se scurteaz& p&rul de pe frunte#
D# se subiaz& p&rul de la spate merg9nd p9n& jos, cur&ind ceafa de p&rul crescut#
# se piapt&n& p&rul spre spate $i se desparte %n $uvie pentru a fi filat pe toat& suprafaa
capului#
4J6'6246
1# se piapt&n& p&rul,se controleaz& lungimile $i se egaleaz& firele de p&r cu foarfeca#
2# se scurteaz& p&rul de la perciuni $i conturul urechii#
=# se finiseaz& ceafa#
P.4P17/6246
0e piapt&n& p&rul $i se usuc& cu ajutorul periei $i foenului imprim9ndu-i frizurii forma $i linia
dorit& de client#
22
2=
2A
2D
2
2!
2H
2>
=0
=1
=2
==
=A
=D
Modul > COA"AREA PARUUI PE +A!A ONDUATIIOR
INGRIBIREA PARUUI IN SAONU DE COA"URA
Sp1latul p1rului @i uscatul cu *eonul
23Produse @i ustensile necesare
Produsele necesare sp&l&rii p&rului sunt+ $ampon adecvat tipului de p&r, balsam ;c9nd este cazul< $i diferite
produse sau tratamente atunci c9nd este cazul# 3stensilele necesare sunt+ Julerul de protecie, dou&
prosoape, o pelerin& $i nu %n ultimul r9nd, o scaf&#
53Sp1latul p1rului
Prin sp&lare se elimin& impurit&ile $i sebumul depus pe p&r# 0p&larea p&rului este important&, de ea depinz9nd %n
mai multe cazuri reu$ita permanentului, a vopsitului, a ondulaiei# Pentru sp&larea p&rului se recomand& $ampoane de
preferin& nealcaline#
-nainte de sp&lare este necesar ca p&rul s& fie descurcat, mai ales un p&r moale, tapat, buclat# 'a
descurcat trebuie s& se in& seama de sensibilitatea pielii capului $i de calitatea p&rului, aleg9nd uneltele de
descurcat cele mai corespunz&toare#
0cafa se plaseaz& e,act la %n&limea cefei clientei, av9ndu-se grij& ca aceasta s& stea c9t mai comod cu
capul pe spate# Pentru a proteja %mbr&c&mintea se aplic& la ceafa clientei un prosop $i o pelerin&# 0e cl&te$te
p&rul cu ap& cald&, dup& aceea se pune $amponul %n cantit&i mici, se freac& mai %nt9i %ntre palme $i apoi pe
p&r# 0e freac& p&rul de la frunte spre ceaf& cu pulpa degetelor ; nu cu unghiile<, cu energie dar f&r&
brutalitate# 0e insist& la cur&area marginilor contururilor, de la frunte, t9mple, din spatele urechilor $i de la
ceaf&# /u se las& mult timp $amponul pe p&r# 0ubstanele hr&nitoare $i cele de cur&are acioneaz& %n c9teva
secunde#
8up& sp&lare p&rul trebuie cl&tit foarte bine, pentru c& resturile de $ampon pot reduce luciul $i aspectul
pufos al p&rului# 8up& aceea p&rul se stoarce u$or prin presare, se $terge u$or %n prosop f&r& brusc&ri# -n stare
uscat& fibrele din constituia firului de p&r sunt foarte dure# 6ceast& stare se pierde brusc atunci c9nd p&rul
este umezit# 0tratul solzos e,terior se umfl& %n ap& $i devine mai sensibil# 'a o piept&nare mai atent&, unele
particule din stratul solzos se a$chiaz& $i se rup# 6ceasta scade rezistena p&rului, luciul $i elasticitatea# 8e
aceea pentru piept&narea $i aranjarea p&rului %n stare ud& se folose$te numai pieptenele cu dini rari, care nu
trebuie s& fie ascuii# /u se folose$te peria la p&rul ud#
4ste important ca la desc9lcirea p&rului s& se %nceap& de la v9rf $i treptat s& se treac& mai sus pentru a
evita ruperea prin %ntindere# 8ac& p&rul nu se las& u$or la piept&nat este un semnal sigur c& el este deteriorat#
6legerea $amponului la sp&larea p&rului este foarte important& $i trebuie s& corespund& tipului de p&r, st&rii
lui de s&n&tate, culorii $i calit&ii lui#
#a(ponul pentru p1r nor(al trebuie s& aib& propriet&ile necesare sp&l&rii# 4l trebuie s& fie u$or
protector#
#a(ponul pentru p1r su7'ire ;de N%nfoiereF< conine pe l9ng& substanele de sp&lare, componeni care
%nt&resc p&rul ;Geratin&, protein& m&t&soas&, e,tract de ierburi<# 6ce$ti componeni confer& p&rului o duritate
suplimentar&, iar datorit& lor firele de p&r nu se lipesc unele de altele#
#a(ponul pentru p1r gras conine substane de sp&lare care menajeaz& %n primul r9nd pielea capului#
6cest $ampon nu conine substane nutritive care ar %ngreuna suplimentar p&rul# 6daosuri pot fi numai
elemente bactericide $i e,tracte de plante care confer& p&rului o asprime la piept&nat# 6ceste substane au
rolul s& neutralizeze secreia de gr&sime a pielii $i %mpiedic& lipirea p&rului dup& sp&lare#
#a(ponul pentru p1r uscat @i *ria7il conine substane nutritive ca lanolina sau lecitina, ingredieni
sintetici adezivi care revogoreaz& p&rul f&c9ndu-l elastic $i neted# 6ce$ti ingredieni repar& micile rupturi din
stratul solzos $i %mbun&t&esc substanial adaptabilitatea p&rului ud la piept&nat# 'a p&rul subire sau cu
gr&sime la r&d&cin& $i care se a$chiaz& la capete nu se recomand& un astfel de $ampon# 6daosurile nutritive
=
pot %ngreuna mult p&rul $i el se lipe$te repede# -n acest caz este mai bine s& se %ntrebuineze $amponul special
pentru p&r gras $i s& se urmeze un tratament curativ pentru v9rfurile p&rului#
III383Masajul capilar
0e e,ecut& %n continuarea sp&latului c9nd p&rul $i pielea capului sunt curate# -nainte de a se %ncepe
masajul este indicat s& se observe cu atenie pielea capului $i starea firului de p&r#
*asajul manual
4ste compus din mai multe mi$c&ri care se e,ecut& urm&rindu-se sensul circulaiei s9ngelui, direcia
nervilor $i a mu$chilor, adic& de la ceaf& spre cre$tet, de la t9mple spre cre$tet $i de la frunte spre cre$tet# -n
general masajul se %ncepe $i se %ncheie cu o mi$care descongestionant& care rela,eaz& clientul# *asajul se
%ncepe de la frunte, e,ecunt9ndu-se cu ambele m9ini scurte, circulare %n sens ascendent# 6poi se face o
alunecare spre t9mple ap&s9nd u$or pielea# Prin aceste mi$c&ri repetate de =-A ori se obine un efect calmant#
-n continuare se e,ecut& mi$c&ri de presiune menite s& influeneze circulaia sanguin&#
-(i@carea de presiune pentru =ipere(ie+ cu degetul mare se %mpinge, se deplaseaz& pielea capului,
adun9nd-o $i str9ng9nd-o ca la e,tragerea punctelor negre#
-(i@carea de presiune Fn ,ig&,ag pe c1r1ri+ se desparte p&rul prin c&r&ri succesive, se a$eaz& fa& %n
fa& degetele de la m9na st9ng& $i cele de la m9na dreapt& la o distan& de 2-= cm $i se deplaseaz& pielea
capului astfel cva s& se apropie degetele# Pe urm& degetele %mping pielea de-a lungul c&r&rii, dar o m9n&
%mpinge pielea %n sus iar cealalt& %n jos, deci %n sens invers#
-(i@c1rile de presiune circular1+ se aplic& degetele m9inii drepte %n regiunea frontal& $i cele de la
m9na st9ng& %n regiunea occipital&, podul palmei fiind %ndep&rtat %ns& de cap $i se e,ecut& o presiune
energic& asupra pielii, astfel %nc9t s& se deslipeasc& $i s& se cuteze# -n acest timp sunt imobilizate, degetele nu
alunec& pe piele $i nu freac& p&rul, numai pielea capului este aceea care trebuie s& se mi$te# 0e repet& aceast&
mi$care, aplic9ndu-se de data asta degetele %n regiunea temporal&, deasupra urechilor#
-(i@carea de presiune pentru i(o7ili,area total1 a pielii capului+ se a$eaz& palmele %nt9i %n
regiunea temporal& $i se deplaseaz& pielea capului %nspre cre$tet, palmele fiind imobilizate %n acest timp#
6poi se a$eaz& palmele %n regiunea frontal& $i occipital&, proced9ndu-se identic# *asajul se %ncheie cu o
mi$care descongestionant&# 0e a$eaz& palmele %nt9i %n regiunea temporal& $i se deplaseaz& pielea la ceaf&,
unde se e,ecut& alternativ mi$c&ri de alunecare de sus %n jos#
6tenieQ
-n caz de seboree nu se va masa zona temporal& $i %n cazul %n care ne confrunt&m cu o c&dere
abundent& a p&rului nu $om executa masa!ul#
Te=nica coa*atului cu peria @i *eonul
P1rul lung @i se(ilung se usuc& pe toat& suprafaa capului# -nclin9nd cpul %n fa& se las& s& cad& %n jos
tot p&rul $i sufl9nd cu feonul se piapt&n& cu peria contrar cre$terii, %ncep9nd din spate spre fa&# )9nd p&rul
este semiuscat se %ndreapt& capul $i cu ajutorul feonului i se d& coafurii forma definitiv&#
a p1rul scurt piept&narea se face de la %nceput %n forma aleas&, cu ajutorul feonului $i doar la sf9r$it
se %nfoiaz& cu peria contrar direciei de cre$tere a p&rului %nclin9nd capul %nainte#
6mbele metode au avantajul c& p&rul cap&t& o stabilitate suplimentar& mai ales la ceaf&# -n afar& de
aceasta, p&rul de deasupra care este cel mai afectat, prin acest procedeu este protejat# 4ste important s& se
in& feonul %n a$a fel %nc9t aerul s& sufle de la r&d&cina p&rului spre capete# /umai astfel stratul solzos al
p&rului r&m9ne neted $i p&rul cap&t& un luciu suplimentar# 'ucr9nd cu feonul urm&rii distana corect&+ %ntre
suflatorul feonului $i p&r trebuie s& fie o distan& de 20 cm# )u c9t este mai mic& aceast& distan&, cu at9t
temperatura este mai ridicat&# 'a p&rul lung aranjarea corespunde mai puin, necesit& timp, iar elasticitatea
obinut& cu feonul nu este suficient& iar acesta se las& repede# 0e recomand&+
s& introducei %n lucru peria numai atunci c9nd p&rul este uscat pe jum&tate;
trebuie %nceput cu p&rul de dedesubt, p&rul de deasupra se prinde %n cre$tet cu clipsuri;
fiecare $uvi& separat&, %ncep9nd de la r&d&cin& se piapt&n& contra sensului de cre$tere, tr&g9nd puin
peria, procedeul se repet& p9n& c9nd se usuc& $uvia;
=!
este foarte important ca fiecare $uvi& s& fie uscat& la %nceput cu aer cald apoi cu unu jet de aer rece;
dac& feonul este destinat pentru uscat $i aranjare atunci trebuie ales un feon cu trei trepte de
temperatur&, treapta de sarcin& mare pentru uscarea preliminar&, treapta mijlocie pentru aranjarea
cu aer f&r& %nc&lzire, treapta pentru r&cirea buclelor montate;
dac& feonul este destinat pentru montarea $i uscarea unui permanent, e,ist& aparate cu duza de
difuzare care transform& aerul %ntr-o adiere fin& care nu spulber& p&rul $i p&streaz& integritatea
buclelor;
a$a-numitele aparate cu aer cald, ca ni$te bastona$e scurte, rotunde, sub form& de perii de plastic
prev&zute cu orificii prin care aerul cald s& sufle pe p&r, pot fi utilizate la aranjarea p&rului umed c9t
$i a celui uscat;
alt& grup& de aparate funcioneaz& dup& principiul cle$tilor clasici de coafare $i sunt prev&zute cu
sistem de %nc&lzire denumit plonjoare# 4le sunt destinate numai p&rului uscat u$or %n prealabil# 4le
sunt fie cu o suprafa& metalic& neted& fie cu o pere de difuzie# ?astona$ele prev&zute cu perie sunt
mai comode de folosit, in mai bine p&rul iar $uviele se %nf&$oar& mai u$or# 'a un p&r lung este greu
s& fie %nf&$urat pentru c& p&rul se %ncurc& %n dinii periei# Pentru a se evita acest lucru $uviele trebuie
s& fie destul de subiri, separate cu grij& de restul p&rului $i s& nu fie %nf&$urate pe perie prea str9ns#
'a bastona$ele netede, ;denumite $i tije< este mai u$or# ?uclele clasice, rotunde, se obin mult mai
bine, %ntruc9t diametrul acestora este mult mai mic dec9t la perie#
Piept1natul p1rului .tapatul/
8up& ce a fost bine uscat p&rul, se e,ecut& piept&natul %n felul urm&tor+
-se piapt&n& bine p&rul cu un piept&ne cu dini rari;
-se perie bine p&rul %n toate direciile, pentru a fi complet eliminate c&r&rile desp&ritoare de la rularea
p&rului pe bigudiuri;
-se piapt&n& p&rul din nou cu piept&nele %n a$a fel %nc9t s& se imprime direcia necesar& %n vederea
obinerii coafurii alese;
-se trece la aranjarea coafurii ;g9ndite $i concepute< e,ecut9ndu-se o tapare acolo unde este cazul, apoi
se d& forma $i linia coafurii dorite;
Pe parcursul piept&n&rii se poate %ntrebuina lac fi,ativ#
-dup& ce s-a piept&nat p&rul $i s-a obinut coafura dorit&, se pulverizeaz& p&rul cu puin fi,ativ ;de la o
distan& de cca# =0 cm pentru a nu %ngreuna coafura<;
-se e,ecut& ultimele retu$uri, apoi se ridic& p&rul cu pieptenele cu codi& sau se va aplatiza acolo unde
este nevoie#
Taparea p1rului
4ste necesar a fi e,ecutat& %n direcia %n direcia %n care se urm&re$te realizarea coafurii respective# 0e
ridic& $i se piapt&n& fiecare $uvi& de p&r iar firele de p&r mai scurte vor fi %mpinse spre r&d&cin& cu ajutorul
piept&nului sau al periei, $uvia av9nd aspectul unui ghemotoc de p&r %ncurcat#
.mportant este ca dup& fiecare tapare s& se fac& finisarea piept&n&turii, respectiv $uviei de p&r# P&rul se
va piept&na numai pe deasupra, pentru a nu se strica tapatul e,ecutat anterior#
Ondulaia prului
3n bun coafor trebuie s& cunoasc& toate procedeele tehnice %nc9t s& poat& realiza coafuri din ondule simple,
coafuri din bucle vaporoase, coafuri de zi practice, purtabile $i coafuri elegante de sear&# :ndulaia p&rului se obine
prin mai multe procedee# 'a ondulaia permanent& intervin $i substanele chimice specifice care modific& structura
firului de p&r, duc9nd la %ncreirea sa# 0pre deosebire de celelalte procedee, ondualia chimic& e mai rezistent&, av9nd o
durat& mai lung&#
Ondula'ia cu ap1 pentru obinerea ondulelor se face de fapt un mulaj al p&rului care permite ca dup&
uscarea sa s& se realizeze o coafur&# 4a se practic& pe p&r suplu $i %n stare ud&# : coafur& pe baz& de ondule
se poate realiza cu sau f&r& c&rare# -n primul r9nd se piapt&n& tot p&rul spre spate# 4,ecuia ondulelor se
%ncepe din partea mare de la c&rare sau %n direcia pe care o indic& implantaia p&rului %n cazul %n care nu se
=H
face c&rare# Prin piept&nare $i reinerea p&rului cu degetele m9ini st9ngi ;degetul mare, ar&t&tor $i mijlociu<,
se va piept&na p&rul %n direcia opus& form9ndu-se ondula# Prin mi$c&ri spre dreapta $i spre st9nga se
formeaz& ondulele urm&toare# 0e usuc& p&rul $i se piapt&n&# )oafura piept&nat& %n ondule directe se poate
obine cu ajutorul clipsurilor $i din melci# 6$ezarea p&rului %n bucle se e,ecut& %n dou& faze+
1#buclatul rularea pe bigudiuri a p&rului prin rularea $uvielor de p&r %n stare ud&#
2#piept&narea p&rului dup& uscarea sa pentru realizarea coafurilor#
?uclatul este o operaie care consta %n rularea $uvielor de p&r pe bigudiuri, mai mult sau mai puin
subiri, dup& felul coafurii urm&rite ;mai crea& sau mai lejer&<# 0e trece %nt9i la %mp&rirea corect& a p&rului
$i %n acest scop se ine seama de+
- cantitatea de p&r necesar& coafurii %n partea superioar& capului ;pentru volum<
- cantitatea de p&r necesar& coafurii %n p&rile laterale
- cantitatea de p&r necesar& coafurii pentru partea din spate
- poriunea de p&r necesar& terminaiei coafurii la ceaf&
'a rularea p&rului pe bigudiuri se vor respecta urm&toarele+
- se vor alege bigudiuri %n funcie de $uvia de p&r ce urmeaz& a fi rulat&
- nu este admis ca $uvia de p&r aleas& s& fie mai lung& dec9t lungimea bigudiului sau mai lat& dec9t
diametrul acestuia
- $uvia de p&r aleas& va fi bine piept&nat& $i apoi ridicat& %n sus, aplecat& puin %n direcia opus&
sensului de rulare a bigudiului, pentru ca dup& rulare $uvia de p&r aleas& s& fie amplas& e,act pe r&d&cina
$uviei de p&r rulat& pe bigudiu ;indiferent de direcia dat& p&rului sau de locul de unde este aleas& $uvia<
I-323Produse @i ustensile necesare
Produsele $i ustensilele necesare+ 0pum& de p&r, fi,ativ, bigudiuri, clipsuri, plus manta, $i guler# Pentru
finisare se mai poate utiliza pe l9ng& fi,ativ $i lacul de p&r sau ceara#
I-353Melcii
4,ecutarea melcilor are de asemenea un rol foarte important pentru realizarea unei coafuri frumoase
$i reu$ite# Pentru aceasta se vor respecta urm&toarele+
- poriunea de p&r pe care se va e,ecuta melci va fi mai %nt9i piept&nat& %n direcia %n care se e,ecut&
melcii
- primii melci e,ecutai vor fi plasai puin mai %n faa r&d&cinii $uviei alese, urm9nd ca urm&torii melci
s& fie plasai pe r&d&cina melcului anterior e,ecutat
- %n poriunea p&rului de la spate, respectiv ceafa, mai ales la un p&r tuns scurt, se va ine cont de felul
cre$terii p&rului ;v9rtejuri, goluri<
- p&rul se piapt&n& %n a$a fel %nc9t s& beneficieze de avantajele unei direcii deosebite de cre$tere a
p&rului ;v9rtej de p&r<
R
Paralel cu folosirea de bigudiuri mai groase sau mai subiri se e,ecut& $i melci de diferite forme+
(elci pla'i se folosesc %n p&rile laterale, %n spate $i la ceaf&# .mportant este ca $uvia de p&r aleas& s&
fie piept&nat& %n direcia dorit& a liniei de piept&n&tur&
(elci se(ipla'i se e,ecut& %n obinerea unei linii de coafur& cu un volum mai pronunat# @uvia care
porne$te de la r&d&cin& trebuie s& fie aplatizat&, iar terminaia melcului s& fie ridicat&
(elcii Fn relie* $uvia de p&r este rulat& ca $i cum ar fi pus& pe bigudiuri# 0e piapt&n& $uvia %n sus, %n
direcia opus& sensului rul&rii# 0e r&suce$te p9n& revine la r&d&cina p&rului $i se prinde cu clips# (orma
acestui melc trebuie s& fie identic& cu $uvia de p&r care ar fi fost pus& pe bigudiu
(elcii de leg1tur1 se folosesc %n fa& la breton, spre t9mple $i ca o leg&tur& de la montarea p&rului la
spate pe bigudiuri la melcii plai# 0e piapt&n& p&rul %n direcia opus& rul&rii $uviei de p&r# 0e r&suce$te $uvia
p9n& revine la r&d&cin&, se prinde cu un clips# Pentru a obine o stabilitate se introduce %n interiorul melcului
de leg&tur& puin& vat&# *elcul de leg&tur& seam&n& cu melcul %n relief, dar este ceva mai mare#
(elcii cu r1d1cin1 prelungit1 seam&n& cu melcii plai, dar rotocolul este a$ezat mult mai departe de
r&d&cina $uviei din care s-a e,ecutat melcul#
R
=>
I-383+igudiurile
?igudiurile se fi,eaz& %n a$a fel %nc9t p&rul s& nu fie strivit# 6ceasta se %nt9mpl& c9nd se folosesc
bigudiuri cu elastic sau cu cleme de presare# 2iscul este mai mic atunci c9nd se fi,eaz& cu agrafe din plastic#
6grafele trebuie %nfipte %ntotdeauna contrar direciei de %nf&$urare, cap&tul agrafei trebuie s& prind&
penultimul strat al bigudiului# -nf&$urai %ntotdeauna din fa& spre spate# 'a un p&r lung separai $uvie nu
prea groase, altfel uscarea dureaz& mult timp# P&rul fin ;subire< se umeze$te %nainte de %nf&$urare cu fi,ativ
pentru a fi coafura mai stabil&# :binerea buclelor sau valurilor este determinat& de bigudiuri# Pentru buclele
care trebuie s& dureze mai mult timp sunt necesare bigudiuri mai subiri# )u bigudiuri de m&rime mijlocie $i
p&r de lungime medie se obin valuri mari, iar p&rul lung, tuns drept, cu acelea$i bigudiuri se obin valuri mai
elastice# 'a p&rul scurt aceste bigudiuri confer& p&rului un aspect voluminos $i pufos# ?igudiurile mici,
elastice, a$a-zise papiote dau p&rului o tensiune mare $i realizeaz& bucle $i valuri deosebit de pufoase# P&rul
uscat la casc& trebuie r&cit %nainte de a scoate bigudiurile, astfel %nc9t Geratina %nmuiat& din cauza c&ldurii s&
devin& din nou dur& $i capabil& s& susinut& forma nou& a p&rului# 8ac& p&rul a fost %nf&$urat pe bigudiuri
subiri, pentru a realiza bucle aspre, este bine s& se %ntrebuineze un pieptene cu dini mari# 8ac& se folose$te
pieptenele fin sau peria, se obine o coafur& cu aspect pufos#
I-393Te=nica e;ecut1rii onduleurilor *ran'u,e@ti
:nduleurile franuze$ti se realizeaz& manual# 4le se realizeaz& ca $i ondul&rile normale manuale# 4le se
formeaz& pe p&rul umed cu piept&nul $i degetele, form9nd canturi ondulate %n unghi drept cu linia de
piept&nare# Prin cant al ondulaiei %nelegem zona ridicat& prin care un onduleu trece %n alt onduleu al&turat#
)eea ce trebuie avut %n vedere este faptul c& spre deosebire de onduleurile normale manuale, onduleurile
franuze$ti au o perspectiv& orizontal&# )a instrumente se pot utiliza clipsurile sau ace de fi,are, piept&n
curbat pentru onduleuri umede sau piept&n de frizerie, o sticl& de pulverizator de ap&, iar produsele utilizate
sunt spuma de p&r $i fi,ativul# Pentru un aspect de ocazie se poate ad&uga $i lacul de p&r#

A0
A1
A2
A=
AA
AD
A
A!
AH
A>
D0
D1
Antiper(anentul ;descreirea p&rului<
0oluia de permanent pe baz& de acid tiohlBcolic nu are numai posibilitatea de a %ncrei p&rul ci $i de a
permite descreirea lui# 8escreirea este o operaie mult mai delicat& deoarece soluie fiind aplicat& mai ales
la r&d&cina p&rului, ea va fi %n contact mai lung timp cu pielea capului, constituind o posibil& surs& de iritare#
Pentru a evita acest inconvenient, se pot lua c9teva m&suri de protecie a pielii# 2ezultatele ce se pot obine
prin aceast& operaie difer& dup& cazul tratat care poate fi clasificat %n = categorii+ -permanent prea cre; -p&r
ondulat; -p&r cre natural#
-n primele dou& cazuri, descreirea este posibil&, p&rul find complet sau parial netezit# -n ultimul caz se
poate obine o u$oar& netezire a p&rului cre, acest tip de p&r fiind cel mai rebel la operaia de descreire#
Pentru a evita orice iritare a pielii capului, operaia de descreire nu se va face dec9t pe p&r nesp&lat# 6legerea
produsului se face ca la permanent %n funcie de starea p&rului# 0e vor prefera soluiile de permanent de
tratament, care sunt mai u$or de localizat la r&d&cini# 4ventual, se pot utiliza $i produsele obi$nuite,
corect9nd fluiditatea lor prea mare, amestec9ndu-le cu crema solubil& de regenerare de bun& calitate#
Produsul se va aplica c9t mai repede posibil pe tot capul, %ncep9nd cu p&rile cele mai cree# -n general
acestea se situeaz& %n jurul feei $i %n cre$tet# Produsul se aplic& mai %nt9i la r&d&cina p&rului, care se
descree$te mai greu $i apoi se %ntinde pe toat& lungimea firului de p&r# 0e va l&sa s& acioneze 10 min apoi se
va piept&na bine p&rul $i s& se prind& cu clipsuri ;din plastic<, din loc %n loc $i se va pune capi$onul din
plastic# 8up& circa =0-A0 min se va cl&ti $i se aplic& neutralizantul# -n acest timp se va verifica mereu
operaia de descreire#
0e poate %nt9mpla ca rezultatul descreirii s& nu fie cel dorit, sau v9rfurile s& devin& prea rigide# Pentru
a corecta se ruleaz& repede p&rul %n bucle, se pune un fileu $i apoi se neutralizeaz&#
8ac& este numai un e,ces de %ncreire, pentru a face p&rul mai puin cre, se desfac repede bigudiurile $i
%nainte de a neutraliza se piapt&n& p&rul %n toate sensurile, %ntinz9nd u$or p&rul %ncreit# -ndat& ce se obine
onduleul dorit se %nf&$oar& v9rfurile $i se neutralizeaz&# 8ac& se constat& c& p&rul de pe t9mple este foarte
sensibil, p&r9nd, %n final, ca ars de soluia de permanent, se vor scoate repede bigudiurile, se va piept&na
fiecare $uvi& $i se va %nf&$ura din nou, pe un bigudiu mai gros, dar nu str9ns# 8up& c9teva secunde se
controleaz& $i apoi se neutralizeaz&#
6tunci c9nd este vorba de un p&r foarte fragil $i deosebit de poros ;de e,# decolorat<, trebuie s& se ai
multe precauii deoarece acest tip de p&r absoarbe repede $i mult din soluie, iar o penetrare rapid& $i masiv&
a acesteia este periculoas&# 0e recomand& utilizarea produselor foarte slabe# Pe l9ng& aceast& situaie, c9nd
tot p&rul este fragil, e,ist& $i alte cazuri ca+ v9rfuri %nc& %ncreite, mai fragile, p&r ars de soare, care necesit&
precauii deosebite# 0ingura rezolvare este de a acoperi p&rul cu o substan& de protecie, care s& %nt9rzie
aciunea agenilor activi, %mpiedic9nd p&trunderea lor rapid& %n structura p&rului#
+igudiul de control
0e desface un bigudiu de control $i se verific& gradul de modelare al p&rului prin una p9n& la dou&
r&suciri ale acestuia# 8up& verificare se va fi,a din nou, determin9ndu-se timpul de acionare corespunz&tor#
Principalele cauze de e$ec ale unui pemanent+
1#dac1 p1rul este pu'in cre'+ -soluia slab&; -timp de e,punere insuficient; -$uvie prea groase;
-%nf&$urarea prea slab& pe bigudiuri; -bigudiuri prea mari pentru calitatea p&rului#
2#dac1 p1rul este prea cre'+ -soluia prea tare; -timp de e,punere prea lung; -e,ces la %ntinderea
p&rului pe bigudiu; -bigudiuri pre mici pentru calitatea p&rului#
=#4)r*uri cre'e? r1d1cini *1r1 4igoare+ -p&r prea lung; -$uvie prea groase; -v9rfuri prea filate; -$uvie
prost %mp&rite ;p&r scurt<#
A#o 7un1 Fncre'ire general1 dar 4)r*urile nu au 4igoare+ -v9rfurile nu au fost filate %nainte cu
foarfeca; -%nf&$urare defectuoas& pe bigudiuri#
D#p1r ca de creol ;se observ& la p&r moale sau foarte fin<+ -soluie prea tare; -%nf&$urare pe bigudiuri
prea slab&; -timp de e,punere insuficient#
#onduleu satis*1c1tor dar 4)r*urile sunt drepte+ -%mbibare imperfect&; -proast& neutralizare#
!#onduleul dispare la pri(a sp1lare+ -transformarea insuficient& a structurii firului de p&r; -proasta
neutralizare#
D2
H#Fn ti(pul e;ecu'iei se (ontea,1 nor(al? dar onduleul dispare+ -e,ces de e,punere; -soluie prea
tare#
>#p1rul se rupe de la r1d1cin1+ -proasta fi,are a elasticului; -$uvie prea groase; -soluie prea tare ;p&r
decolorat<#
6lte cauze ale unui permanent rece nereu$it+
0p&larea necorespunz&toare a p&rului;
1underea incorect& a p&rului;
6legerea necorespunz&toare $i umezirea superficial& a $uvielor de p&r;
2ularea necorespunz&toare a p&rului pe bigudiuri;
6precierea necorespunz&toare a calit&ii p&rului $i timpul de aciune a soluiei de permanent;
/eutralizarea superficial&;
8erularea incorect& a bigudiurilor din p&r;
0oluie de permanent de proast& calitate sau alterat&;
(olosirea de bigudiuri nesp&late dup& ce au fost scoase de la prima neutralizare# ?igudiurile
nelimpezite dup& prima neutralizare, folosite la alte ondulaii permanente pot s& contribuie la
nereu$ita unui permanent, deoarece %n neutralizant e,ist& o cantitate de perhidrol care se depune
pe acestea#
Ce ondula'ie c=i(ic1 este (ai 7un1H cea acid1 sau cea alcalin1H
-n trecut, prin ondulaii acide se %nelegea o ondulaie chimic& moale# -n prezent ceva s-a schimbat, at9t
%n compoziia c9t $i %n aciunea preparatelor, astfel c& am9ndou& tipurile au $i avantajele $i dezavantajele lor#
Preparatele acide avantaje+ sunt mult mai protectoare fa& de p&r#
dezavantaje+ prezint& un mare risc produc9nd alergii#
Preparatele alcaline sau 7a,ice datorit& unor adaosuri speciale nu mai sunt at9t de agresive ca
%nainte# 8e e,emplu, clorofila, care susine procesul de formare a valurilor# 6$a numitele substane nutritive
$i panteonul vindec& p&rul bolnav, astfel procesul de %nf&$urare pe bigudiuri nu este at9t de agresiv pentru
p&r# -n prezent trebuie s& ne conducem dup& urm&toarele reguli+ -aceste preparate prezint& avantaje la p&rul
greu modelabil $i s&n&tos $i la coafuri care necesit& e,ecutarea buclelor de dimensiuni medii $i cu stabilitatea
mare, %n timp ce preparatele acide sunt optime pentru un permanent slab, la un p&r lung deschis la culoare
sau cele care p&streaz& urmele unui permanent anterior#
P1rul suport1 Fn acela@i ti(p @i ondularea c=i(ic1 @i 4opsireaH
:ndularea chimic& $i vopsirea nu se e,clud una pe cealalt&# 0peciali$tii recomand& mai %nt9i
permanentul $i dup& 2-= s&pt&m9ni vopsitul# 8up& ondularea chimic& se poate face o tonalizare a p&rului#
8impotriv&, decolorarea conduce la rezultate %ndoielnice# 8ar p&rul care are o structur& rezistent& poate s&
suporte, pe l9ng& permanent $i vopsirea imediat&# : a doua condiie este ca p&rul s& nu fie lung# : u$oar&
decolorare ;un retu$ al r&d&cinilor< este posibil& chiar la p&rul subire, dar dup& ce s-a f&cut permanentul#
Ondularea c=i(ic1 asociat1 cu @u4i'e %n acest caz $uviele de p&r s&n&tos, alterneaz& cu cele care au
fost decolorate# 6ceast& variaie a calit&ii p&rului, oblig& la tratamente difereniate ;tratarea total& a p&rului
cu balsam<#
Ce se poate *ace c)nd p1rul cu per(anent cre@teH la p&rul relativ scurt, aceasta se rezolv& prin
tuns# 'a p&rul lung problema este mai complicat&# 6 doua ondulaie chimic& rezist& dar o a treia %n nici un
caz# -n cazul p&rului subire, afectat, nici o a doua ondulare nu reu$e$te# :ndulaia chimic& pentru r&d&cina
p&rului se recomand& %n acele cazuri c9nd se dore$te s& se obin& o poziie ridicat& a p&rului#
S*aturi pentru Fnte'inerea unui per(anent>
)oafezele bune dau clienilor la desp&rire urm&toarele sfaturi+
1#%n ziua ondul&ri permanente p&rul se las& %n perfect& lini$te, f&r& piept&n& $i f&r& perie# 6cest sfat
trebuie urmat %ntocmai, deoarece Geratina p&rului este %nc& moale p9n& c9nd nu se %nchid toate NpunileF# -n
acest timp este bine s& nu se ating& p&rul#
D=
2#p&rul se spal& doar dup& a treia zi# (aptul este legat tot de interdicia de piept&nare, pentru c& p&rul,
dup& sp&lare, fiind %ncurcat, este foarte sensibil la piept&nat# 0e recomand& ca %n primele zile dup& permanent
s& se evite pe c9t posibil aplicare bigudiurilor, a clemelor $i a feonului# )u c9t v& purtai cu mai mult& grij&
cu p&rul dup& primele zile de la permanent, cu at9t va fi mai stabil permanentul#
=#nu este obligatoriu s& se spele p&rul permanent %n fiecare zi# /u este nici necesar, nici folositor, pentru
c& d&uneaz& stratului solzos al firului de p&r#
A#pentru ca p&rul s& fie frumos, cu aspect degajat se piapt&n& %n stare umed& cu un piept&n cu dini rari#
0e evit& trasul p&rului prin mi$c&ri brutale# P&rul permanent uscat se piapt&n& tot cu un piept&ne cu dini rari#
8inii trebuie s& fie rotunjii la v9rfuri#
D#se evit& orice usuc& mult p&rul ;razele soarelui, apa s&rat& $i clorurat&, v9ntul puternic<# 8up& baia
s&rat& este bine ca p&rul s& fie cl&tit cu ap& obi$nuit&# P&rul trebuie s& fie uscat la aer sau cu ajutorul duzelor
speciale de feon, care disperseaz& bine aerul#
#dup& fiecare sp&lat se vor aplica soluii cu preparate nutritive, pentru ca p&rul s& alunece u$or, f&r&
piedici# *ajoritatea acestor preparate se produc %n mod special pentru p&rul permanent# 0unt recomandate %n
mod special pentru p&rul subire# 0ubstanele curative coninute %n aceste preparate %nt&resc r&d&cina p&rului
$i structura firului de p&r pentru ca buclele $i zulufii s& cad& frumos, degajat#

DA
DD
Modul> -opsirea parului
D
D!
DH
D>
0
Culoarea p1rului
)a $i %n cazul culorii pielii, ea este dat& de pigmeni# Pigmentul colororant din firul de p&r se afl& %n epiteliul
foliculului $i este format din granule de melanin& de culoare maron %nchis, neagr& sau un ro$u difuz#
Prin culoare se %nelege senzaa vizual& prin care au loc dou& fenomene+ senzaia de culoare perceput& de ochiul
uman $i proprietatea unui corp de a fi colorat# )ele dou& fenomene depind de lumin&# )ulorile se %mpart %n dou&p
categorii+ culori u$oare, deschise $i culori grele, %nchise#
Cu( se taie culorileH
-dac& p&rul este ro$cat, se taie cu verde;
-dac& p&rul este galben, se taie cu violet;
-dac& p&rul este albastru, se taie cu violet;
dac& p&rul este gri, se taie cu ro$u pentru a ie$i bej#
Prepararea apei o;igenate pentru culorile de 4opsea
-/4J23 $i ?23/ apa o,igenat& poate fi cuprins& %ntre D-10"
e,#+ D"SD ml perhidrolT>D ml ap& distilat&
-)6016/.3 -/)K.0 $i *48.3 %ntre10-20 "
-)6016/.3 840)K.0 20"
-2:@)61 20"
-?':/8 20"
-?':/8 *48.3 $i 840)K.0 20-=0"
-?':/8 (:6214 840)K.0 $i P'61./61 =0"
Repig(entarea;
2epigmentarea firelor de p&r const& %n vopsirea p&rului f&r& a ad&uga o,idantul %n vopsea# 1imp de acionare+ 1D
min, dup& care se aplic& restul de vopsea amestecat& cu o,idant# 6plicarea vopselei se face e,act ca la decolorat
cu urm&toarea e,cepie+ se %ncepe din fa&, %n cazul p&rului grizonat sau alb $i se insist& la fiecare me$& de p&r#
Modul de o7tinere a di*eritelor culori;
Pentru culorile castanii+dac& p&rul natural este mai %nchis dec9t nuana dorit&, se decoloreaz& p&rul pentru a se
obine o culoare cu o nuan& mai deschis& dec9t cea dorit& $i apoi se aplic& vopseaua; dac& p&rul natural este o
nuan& mai deschis& dec9t cea dorit&, se aplic& nuana dorit& directpe p&rul sp&lat sau nesp&lat ;de la caz la caz<;
iar dac& se urm&re$te a se obine nuana de castaniu ro$cat, se vor aplica %n plus 2-= pic&turi de amoniac pentru a
da tenta de ro$iatic#
Pentru culorile de ?':/8,+ dac& nuana p&rului natural& este mai %nchis&, se va decolora p&rul %n prealabil la o
nuan& mai descis& dec9t cea dorit&, apoi se aplic& vopseaua; pentru ?':/8 P'61./61, indiferent de culoarea
natural& a p&rului, se va decolora %n prealabil p&rul; pentru nuana de ?':/8 034845 se decoloreaz& de
asemenea p&rul p9n& la o nuan& foarte deschis&; %n cazul %n care se urm&re$te obinerea unei nuane de ?':/8
2:@)61 %nchis, mijlociu sau deschis, este indicat& de asemenea decolorarea p&rului %nainte de aplicarea
vopselei# 6ceast& ultim& nuan& se poate obine $i f&r& o decolorare prealabil&, %ns& trebuie avut& o mare atenie
referitor la p&rul natural+ culoarea p&rului natural s& fie uniform&#
Pentru culoarea 1.5.6/ ;ro$u aprins<, indiferent de culoarea de baz& a p&rului natural, se va face o decolorare, apoi
se va aplica nuana de vopsea de culoare ro$u aprins#
Decolorarea p1rului
Principiul decolor&ri p&rului const& %n a reduce sau a distruge materia colorant& ;pigmentul< coninut&
%n stratul pigmental al p&rului# Produsele %ntrebuinate pentru decolorarea p&rului sunt+
1#apa o,igenat& care este un lichid incolor, f&r& miros $i se obine prin amestecarea perhidrolului cu
ap& distilat& %n proporie variabil&, obin9nd o concentraie mai mare sau mai mic&# 6tunci c9nd proporia nu
este bun&, apa o,igenat& degaj& o,igen activ# )antitatea de o,igen eliberat& poate s& contribuie la nereu$ita
unui decolorat sau vopsit sau chiar s& nu aib& loc decolorarea p&rului, neutralizarea permanentului rece# 4a
trebuie p&strat& la rece $i %ntuneric $i se evit& orice contact al acesteia cu metalele# 1ransformarea
perhidrolului %n ap& o,igenat& se va face %n concentraia necesar& lucr&rii ce urmeaz& a fi e,ecutat&#
2#pudra decolorant& este un produs chimic, ce se amestec& cu o,idant, cu concentraie de " ;20
volume< $i >" ;=0 volume< sau ;de$i nu este indicat< 12" ;A0 volume<# Pentru a nu d&una p&rului nu trebuie
1
niciodat& ca acesta s& decoloreze prea puternic# 0e pot e,ecuta grade diferite de decolorare, care in seama de
caracteristicile p&rului#
0e cunosc trei cazuri de decolorare a p&rului+
decolorarea p&rului cu o nuan& ;o decolorare u$oar&<
decolorarea p&rului cu dou& nuane ;se produce o decolorare accentuat&<
decolorarea p&rului cu = nuane ;se produce o decolorare puternic&<
(elul $i calitatea decolor&rii p&rului depind de mai muli factori+
de natura p&rului
de culoarea natural& a p&rului# 8e e,# un p&r negru prin decolorare va deveni ro$cat, un p&r $aten prin
decolorare va deveni blond ro$cat, iar un p&r blond prin decolorare va deveni blond deschis, ro$cat
sau blond deschis g&lbui
de durata timpului %n care se depune decoloratul
de produsul %ntrebuinat c9t $i de concentraia de ap& o,igenat& folosit&
8e ce nu este suficient& o singur& decolorareU
8e e,# 8ac& ai dori s& devenii blond& $i %n loc s& obinei o str&lucire argintie apare o nuan& g&lbuie
ur9t&# )auza const& %n faptul c& orice culoare natural& se decoloreaz& printr-un amestec din pigmeni de
culoare castanie %nchis& cu pigmeni ro$cai# Prin o,idare, %ns&, se distrug doar pigmeni de culoare castanie
%nchis& iar pigmenii ro$cai rezist& la o,idare $i stric& tonul blond dorit# )orectarea este posibil& numai prin
nuanarea culorii ro$cate cu ajutorul tonaliz&rii ;cu timpul dispare prin sp&lare< sau se revopse$te printr-o
tonalizare intensiv& sau cu un colorant din seria nuanelor deschise#
-n general, aplicarea decolorantului se face pe p&r nesp&lat# -n cazul %n care perhidrolul nu se amestec&
corect cu apa, sau apa o,igenat& este prea slab& ori prea concentrat& $i pielea capului nu o poate suporta,
decoloratul nu reu$e$te provoc9ndu-se uneori arsuri pe pielea capului#
Pentru a transforma perhidrolul %n ap& o,igenat& se recurge la m&sur&tori# )9nd se utilizeaz& perhidrol
cu concentraia de =0 vol#, de e,#, la obinerea a 100g ap& o,igenat& de >" se amestec& =0ml perhidrolT!0ml
ap& distilat& iar pentru prepararea a 100g ap& o,igenat& de " amestec&m+ 20ml perhidrol cu H0ml ap&
distilat&#
6tenieQ
dac& nu avei ap& distilat folosii apa fiart& $i r&cit&#
pentru culori %nchise folosii un tub de vopsea ;de 0g< 0ml ap& o,igenat& de " ;20 volume<
pentru culori deschise folosii un tub de vopsea ;de 0g< 0ml ap& o,igenat& de >" ;=0 volume<
-III323E;ecutarea decolor1ri p1rului
Pentru e,ecutarea decolor&rii p&rului este nevoie de+
- un vas de sticl&, porelan sau plastic ;nu din metal<;
- o pensul&;
- m&nu$i;
- pudr& de decolorat ;'V:real, ?londoran sau ?londor<;
- ap& o,igenat& ;de 20 volume $i =0 volume<#
6pa o,igenat& se amestec& cu pudr& de decolorat p9n& c9nd preparatul devine ca o sm9nt9n& slab&# /u
este admis ca apa o,igenat& s& dep&$easc& concentraia ma,im& de >" ;cu e,cepia decolor&rii $uvielor
12"<# )9nd se folose$te o concentraie mai mare, %n scurt timp p&rul se %ntinde ca un elastic, devine gelatinos
$i se rupe#
Pentru decolorarea p1rului la r1d1cin1 se procedeaz& %n felul urm&tor+ se separ& p&rul %n patru, se
face o c&rare de la frunte la ceaf& $i una de la o ureche la cealalt&# 0e depune decolorantul, %ncep9nd de la
spatele capului pe r&d&cinile crescute, cobor9nd spre ceaf&# 8up& aceea se va decolora $i poriunea din fa&
prin trasarea de mici $uvie# 1impul de o,idare este %ntre 10-0 min ;de la caz la caz<, dup& care se trece la
sp&larea p&rului, chiar dac& nu s-a obinut culoarea dorit&, deoarece dup& acest timp produsul nu mai
o,ideaz& ;nu mai lucreaz&<# -n primul r9nd se %ndep&rteaz& prin limpezire cu ap& c&ldu& ;mai mult rece<
%ntreaga cantitate de decolorant, dup& care se spal& p&rul foarte u$or, cu un $ampon nealcalin, deoarece pielea
capului, fiind foarte sensibil&, nu va putea suporta un sp&lat dur#
2
C)nd se e;ecut1 decolorarea pentru pri(a dat1 e;ist1 trei posi7ilit1'i>
- aplicarea decoloratului pe v9rfurile $uvielor;
- aplicarea decolorantului pe lungime $i v9rfuri;
aplicarea decolorantului pe toat& lungimea p&rului ;v9rfuri, lungime $i r&d&cin&<#
'a prima decolorare trebuie s& se lucreze cu atenie pentru a obine o culoare uniform&# 0e procedeaz&
astfel+ se face o c&rare desp&ritoare de la frunte la ceaf& $i de la o ureche la cealalt&# Prin alegerea de mici
$uvie se depune decolorantul pe lungimea $i v9rfurile p&rului# :peraia se %ncepe de la spate acord9nd mult&
atenie ca decolorantul s& nu ating& r&d&cinile# 8ac& decolorantul atinge r&d&cinile ele se vor decolora mai
repede ;din cauza c&ldurii capului< $i nu se va putea obine o nuan& uniform&# 8up& aceea se decoloreaz&
poriunea de p&r din fa&# )9nd s-a obinut nuana dorit&, se piapt&n& p&rul $i prin alegerea de mici $uvie se
depune decolorantul $i la r&d&cin&# )9nd culoarea p&rului s-a uniformizat $i s-a obinut nuana dorit& se trece
la sp&lat#
Decolorarea p1rului Fnainte de 4opsire
8e multe ori se %nt9mpl& ca %nainte de vopsire s& fie necesar& o decolorare a p&rului# 6ceasta se impune
atunci c9nd se urm&re$te obinerea unei nuane mai deschise dec9t nuana natural&# -n acest caz, se va
decolora ;r&d&cina sau tot p&rul< $i c9nd s-a obinut prin decolorare nuanat& dorit& se spal& p&rul u$or $i se
vopse$te %n nuana dorit&#
-III353E;ecutarea @u4i'elor
@uviele pot fi de mai multe tipuri# Pentru a e,ecuta vopsirea %n dou& sau mai multe nuane, se va
proceda %n felul urm&tor+
- u$iele realizate cu a!utorul bonetei+ indiferent dac& p&rul este vopsit sau natural, se va piept&na bine
p&rul, apoi se va pune o bonet& de plastic subire# )u un ac de cro$etat se g&ure$te boneta $i se scot $uviele
de p&r# 6ceste $uvie se vopsesc sau se decoloreaz&, aplic9ndu-se preparatul ca la decolorat ;cu o concentraie
ma,im& de 12"< $i se las& s& se acioneze %n funcie de calitatea p&rullui$i de dorina clientei cca# =0 min#
4ste bine ca preparatul s& fie preg&tit dup& ce s-a %ncheiat e,ecutarea ;scoaterea< $uvielor# 8up& e,pirarea
timpului de e,ecuie se limpeze$te p&rul apoi se scoate boneta de plastic $i se spal& bine p&rul cu $ampon#
- u$iele executate cu folie de aluminiu reprezint& o alt& metod& de a realiza $uviele# 6vantajele fa&
de cele realizate cu boneta constau %n faptul c&, datorit& acestei tehnici, se pot realiza $uvie $i pe un p&r lung
f&r& riscul %ncurc&rii lui, se pot alege diferite moduri de alegere a $uvielor $i, %n plus, se pot realiza cu mai
mult& u$urin& $uvie de culori diferite concomitent, mai u$or# 8ezavantajul este c& trebuie avut& o atenie
m&rita fa& de posibilitatea producerii de NinsulieF#
Aten'ieG
Preparatul nu trebuie l&sat neaplicat mai mult de D min# deoarece se o,ideaz& $i-$i pierde din calit&i#
/u se pune amoniac %n pudra de decolorat $i este bine ca p&rul s& nu fie sp&lat de prea cur9nd#
-n timp ce decolor&m, trebuie avut %n vedere s& nu facem NinsulieF#
1impul de acionare se calculeaz& dup& ce s-a terminat de aplicat preparatul pe ultima $uvi& de p&r#
Decapatul
Prin decapat %nelegem scoaterea petelor de pe p&r# 0e poate e,ecuta cu pudra de decolorat $i cu apa
o,igenat& de =0 de volume, sau cu vopsea ;blondul ce l mai deschis din gama respectiv&< cu ap& o,igenat&
de =0 de volume#
: client& poate avea 2-= culori pe p&r# -n acest caz, se %ncepe decolorarea %ncep9nd cu cea mai %nchis&
culoare, indiferent unde se afl&# 4ste bine s& se %nceap& cu v9rfurile $i ultima dat& cu r&d&cina, care lucreaz&
mult mai repede# *aterialele necesare sunt+ manta, pensula de vopsit, m&nu$i, vazona$ ;din sticl& sau
plastic<, piepten cu dinii mari#
=
Modul> MANIC<IURA&PEDIC<IURA
Manic=iura cuprinde un ansa(7lu de opera'ii igienico& sanitare care au ca scop Fngrijirea ()inilor?
disting)ndu&se >
Ingrijirea ()inilor Fn general E
Manic=iura propriu&,is13
Pentru e,ecutarea manichiurii se folosesc o serie de instrumente confecionate din materiale de cea mai
bun& calitate, rezistente %n timp $i care s& se comporte bine la steriliz&ri sau dezinfect&ri repetate#
.nstrumentele necesit& dezinfecie $i sterilizare prin metode adecvate, %nainte $i dup& fiecare client %n parte#
-n acest fel se reduce la minim posibilitatea de transmitere a bolilor, e,trem de prezent& %n salonul de
manichiur&#
ETAPE PREG%TITOARE REAI!%RII MANIC<IURII
-n vederea realiz&rii manichiurii, manichiurista trebuie s& parcurg& o serie de etape prin care sunt
create cele mai bune condiii pentru o lucrare de bun& calitate# 6ceste etape vizeaz&+
-nt9mpinarea clientei;
.gienizarea m9inilor $i protecia %mbr&c&mintei;
Preg&tirea m&suei de lucru;
8ezinfecia $i sterilizarea instrumentarului;
)onsilierea $i diagnosticarea;
2ealizarea manichiurii#
'a intrare, clientul va fi %nt9mpinat cu z9mbetul pe buze $i poftit %n salonul de manichiur&#'a m&sua
de lucru, lucr&torul va p&stra %n permanen& ordinea $i cur&enia, va preg&ti materialele necesare lucr&rii, va
steriliza instrumentarul $i va observa cu atenie m9inile $i %n special unghiile clientei# Potrivit :rdinului
*inisterului 0anatatii Publice nr# 11=P200!, manichiura trebuie sa cuprinda urmatoarele etape+ spalarea si
dezinfectarea mainilor esteticianului si ale clientului, e,aminarea mainilor clientului in vederea depistarii
bolilor dermatologice sau ranilor, taierea si pilirea unghiilor, tratarea mainilor cu o solutie antiseptica
inmuierea, indepartarea cuticulelor prin mijloace mecanice+ impingere, tocire siPsau taiere tratamentul
cosmetic al cuticulelor, al unghiilor si al mainilor+ masaj, baie de parafina etc# aplicarea lacului sau a
pastelor de unghii si a decorurilor#
.naintea efectuarii procedurilor de manichiura, manichiurista se va sp&la pe m9ini cu ap& cald& $i
s&pun, termin9nd prin cl&tirea lor cu puin alcool sanitar# 0terilizarea instrumentarului metalic se face la
sterilizatorul cu Wuartz, dup& ce %n prealabil au fost dezinfectate cu alcool sanitar sau soluii antiseptice#
8easemeni, trebuie evaluata starea unghiilor $i pielea din jurul unghiilor#
-n cazul %n care, problemele unghiilor nu necesit& o rezolvare dermatologic& sau chirurgical&,
manichiurista va fi cea care va g&si cea mai bun& soluie# -n acest scop, cel mai important este ca aceasta s&
acorde o atenie deosebit& consilierii $i diagnostic&rii clientului# Ma putea astfel,s& observe aspectul m9inilor
$i unghiilor, starea lor de s&n&tate $i %ngrijire, va discuta cu clienta despre lucr&rile pe care urmeaz& s& le
efectueze $i vor decide de comun acord asupra celor mai potrivite metode de %ngrijire $i
%nfrumuseare# # *anichiurista, cu r&bdare $i pricepere, va fi capabil& s& acorde cea mai mare atenie
clientului, s& asigure o calitate %nalt& a serviciilor prin folosirea unor produse de cea mai bun& calitate $i %n
concordan& cu tipul lucr&rii $i s&-i ofere cele mai bune sfaturi pentru %ngrijirea ulterioar&#
A
"ORMA UNG<IIOR
)ele mai dese tipuri de unghii %nt9lnite sunt +
3nghie oval& $i lung& %n form& de migdal&;
3nghie foarte lat& $i coluroas&;
3nghie foarte lat& $i mare;
3nghie foarte mic&;
E*ectul optic al diverselor tipuri de unghii+
3nghiile lungi, ovale dau degetelor $i m9inii iluzia de suplu $i %ngust#
3nghiile scurte, rotunde, p&trate, trapezoidale dau impresia de l&ime, grosolan#
INSTRUMENTE UTILIZATE IN LUCRARILE
DE MANICHIURA:
a< "or*ecuta nr3 2 este confectionata din otel ino,idabil,prezinta
brate fine si lame de taiere subtiri
0):P+ utilizata pentru taierea cuticulelor, din santul periunghial#
b< "or*ecuta nr3 5 asemanatoare cu
forfecuta nr# 1, prezinta lame de
taiere drepte#
0):P+ utilizata la taierea unghiilor,sau a tesutului cornos de la varful
falangei#
c/ Clestele pentru ung=ii X este format din doua brate curbate, unul dintre
ele prevazut cu picior de sprijin si doua lame de taiere de forma unui cioc#
0):P+ utilizat in special pentru lucrarile de manichiura-pedichiura,
pentru e,tragerea colturilor#
d/ Pila de ung=ii X confectionata in special
din metal,prevazuta cu maner de plastic
dar si din alte materiale#
0):P+ utilizata pentru scurtarea si
definitivarea formei unghiilor,este de doua tipuri+
a# pila tip diamant-pentru unghii dure#
b# pila tip smirghel-pentru unghiile sensibile care se pot rupe#
e/ +isturiul X este confectionat din otel ino,idabil, este prevazut la unul din capete cu o lama de taiere,
iar celalalt capat este latit sub forma de dalta
D
*/ ancea0sageata X este asemanatoare cu bisturiul, prezinta un capat latit iar celalalt capat de forma
triunghiulara#
0):P+ este folosita pentru impingerea cuticulelor,curatirea lor#

MATERIALE UTILIZATE IN LUCRARILE DE MANICHIURA
acul de ung=ii- soluie obinut& din uleiuri, r&$ini naturale sau artificiale, derivai de celuloza
amestecai cu un solvent volatil#
0e aplic& prin pensulare pe unghie %ntr-o pelicul& subire transparent&, str&lucitoare pentru a proteja unghia $i
ai conferi un aspect pl&cut#
Pasta de ung=ii - are acela$i amestec ca $i lacul de unghii, dar conine o
proporie mai mare de
substane colorante#
Pasta side* - produs obinut pe baza aceluia$i amestec cu lacul, av9nd %n compoziie sidef care %i confer& o
str&lucire deosebit&#
Eterul .acetona/ - se folose$te la %nl&turarea lacului, pastei sau sidefului de pe unghii#
Car(inul - substan& dezinfectant& de culoare ro$ie, se aplic& dup& t&ierea pielielor din @an'ul
periung=ial;are $i rol estetic#
-ata - material de provenien& vegetal&, se folose$te pentru aplicarea substanelor dezinfectante#
LOCUL DE MUNCA AL MANICHIURISTEI
*eseria de manichiurist se e,ecuta in cadrul unui salon special amenajat in acest scop, separat de
incintele in care se desfasoara activitati de frizerie,coafura,cosmetica#
Pentru realizarea in conditiile optime ale lucrarilor se utilizeaza o serie de instrumente special confectionate
si destinate acestui scop#
6ceste instrumente se pregatesc de catre manichiurista inainte de inceperea lucrului, se aseaza pe un servet
curat in partea dreapta a mesei de lucru inainte de a fi dezinfectate si sterilizate in fata clientului
ucrari e;ecutate intr&un salon de (anic=iura>
*anichiura obisnuita;este cea mai frecventa<#
*anichiura frantuzeasca;
6plicarea unghiilor false+ acrilice sau de portelan;

4,tensii ale unghiilor pe baza de gel;


*anichiura fantezie;
?aia de ulei a unghiilor;
.mpachetarile cu parafina;
*asajul mainilor;
Etape de lucru preg1titoare in 4ederea reali,1rii (anic=iurii o7i@nuite
*anichiurista trebuie sa parcurga o serie de etape prin care sunt create cele mai bune conditii pt#o lucrare de
buna calitate# 6ceste etape vizeaza+
1# .ntampinarea clientei;
2# .gienizarea mainilor,si protectia imbracamintelor;
=# Pregatirea masutei de lucru;
A# 8ezinfectia si sterilizarea instrumentarului;
D# )onsilierea si diagnosticarea;
# 2ealizarea manichiurii
REGULI DE RESPECTAT INAINTE DE INCEPEREA LUCRULUI:
1. *anichiurista se va sp&la pe m9ini cu s&pun $i se va cl&ti cu alcool sanitar#
2. .$i va preg&ti m&sua de lucru $i ustensilele necesare e,ecut&rii manichiurii#
STERII!AREA INSTRUMENTEOR SE -A "ACE DUP% "IECARE CIENT
83Reguli generale pri4ind reali,area (anic=iurii
832 'a e,ecutarea oric&rei lucr&ri,este recomandat folosirea m&nu$ilor#
835 3nghiile fine si casante se vor pili doar intr-un singur sens,spre v9rful lor,pentru a evita ruperea lor#
8up& %ncheierea fiec&rei miscari de pilire,pila se aseaza din nou lateralQ
838 3nghiile nu se pilesc foarte tare pentru a nu se crea colturi#
839 'a finalizarea pilirii,se verifica prin pip&irea unghiilor,cu degetul mare, pentru a nu e,ista bavuri#
83A 8iagnoza trebuie sa fie corecta pentru a evita ruperea,pentru a putea obine forma dorita etc#
83I Pentru e,ecutarea oric&rei lucr&ri,este necesar ca instrumentele sa fie la %ndem9na#
83J 0terilizarea si dezinfectarea instrumentelor se face %nainte si dup& fiecare lucrare e,ecutata si la
sf9r$itul fiec&rei zi de lucru#
83K .n cazul in care clienta dore$te,t&ierea cuticulelor se va face cu foarte mare atenie pentru a nu o
r&nii#
83L -nainte de t&ierea cuticulelor,degetele se vor introduce intr-un vazon cu apa pentru a %nmuia
cuticulele#
832M 'acul vechi trebuie %ndep&rtat complet de pe suprafaa unghiei %nainte de aplicarea unui lac nou#
8322 0uprafaa unghiei trebuie degresata temeinic#
8325 'acul nu trebuie sa fie v9scos ci sa fie lichid pentru a putea fi aplicat subire si uniform si pentru a
se usca rapid#
!
MANICHIURA OBISNUITA
Tehnica de exectie:
23 .ndepartarea lacului vechi de pe unghii- se face cu un tampon de vata, imbibat in dizolvant# 0urprusul
de dizolvant va fi indepartat prin stoarcerea tamponului pentru ca aceasta sa nu se scurga pe pielea
clientului creand astfel senzatia de disconfort# 0e prinde degetul mic, al mainii clientei cu ajutorul
degetului mare si aratator, se apasa usor tamponul de vata pe radacina unghiei si se trage pe varful
acesteia cu miscari usoare de rotatie# 0e procedeaza in acelas mod la toate unghiile , si in cazul in
care este necesar, se revine cu un tampon nou, pana la indepartarea completa a lacului#
53 8efinitivarea formei unghiilor- se realizeaza prin taierea unghiilor, daca sunt foarte lungi, la lungimea
si forma ceruta de clienta;forfecuta nr#1<# 0e incepe de la degetul mic al marginii stangi si se
actioneaza mai intai la nivelul lungimii si apoi al latimii# Pilirea unghiilor se face in scopul
definitivarii formei unghiilor si se realizeaza cu diverse tipuri de pile in functie de tipul unghiei#
Pilirea se face intr-un singur sens pentru a prevenii e,folierea ulterioara# 8upa definitivarea formei
unghiei se trece cu degetul peste marginea libera a unghiei pilite si in cazul in care se depisteaza
eventualele resturi de tesut cornos;bavuri<
Puncte de orientare la deter(inarea *or(ei potri4ite a ung=iei
(orma natural&
8orina clientei
6ctivitatea profesional&
*oda
(ormarea unghiilor crescute str9mb+ v9rful planificat al unghiei ar trebui s& fie c9t mai aproape posibil de a,a
central& a degetului.
83 8up& finisarea unghiilor se trece la desprinderea cu, cuita$ul a pielielor;cuticulelor< din jurul
$anului perunghial# 'a aceast& operaie nu se folose$te foarfeca pentru a nu r&ni esutul respectiv#
Pentru ca pielia s& se desprind& u$or se ridic& cu cuita$ul umezit pielia %nt9i de la dreapta la st9nga
$i apoi invers#
93 0e va degaja partea alba ;lunula< a unghiilor f&r& a ap&sa instrumentul folosit deoarece se irit&
r&d&cina;matricea< unghiei#
A# 0e introduc degetele m9inii st9ngi %ntr-un vas cu ap& %n care s-a dizolvat $ampon# -n timp ce degetele
m9inii st9ngi stau la %nmuiat se lucreaz& identic $i la m9na dreapt&#
I# 0e scot degetele din vasul cu ap&, se $terg cu un $ervet de h9rtie de unic& folosin&, $i dac& este nevoie,
se retu$eaza colurile unghiei $i se pilesc scamele r&mase pe marginea liber& a unghiilor#
/u vom t&ia p&rile laterale ale unghiilor prea ad9nc pentru a nu se produce deplasarea unghiei#
H
J# 0e dezlipesc din nou pieliele din jurul unghiei cu v9rful cuita$ului %nmuiat %n ap&#
K3 )u foarfeca cu lama curbat& se taie pielia din jurul unghiei de la st9nga la dreapta# Pielia va fi taiat&
rotund $i egal#
L3 8ac& mai r&m9n resturi de pieli& pe unghie se scot cu, cuita$ul care trebuie s& ating& unghia, pe toat&
suprafaa#
2M# 0e dezinfecteaz& unghia cu spirt $i se aplic& carminul#
>
TRATAMENTE PENTRU INGRIJIREA
MAINILOR
!AIA DE ULEI
Scopul>
2emedierea fragilit&ii unghiilor;
Regenerarea repliului cornos al unghiilor
Te=nica de lucru>
-ntr-un vas de porelan se introduce un burete, apoi se toarn& 100 g ap& cald& cu temperatura de 0Y
$i 120 g ulei de porumb#
8up& ce s-a $ters lacul de pe unghiile de la m9na st9ng&, se desprinde pielia periunghial& cu
cuita$ul;
0e pile$te u$or marginea liber& a unghiei;
0e introduc degetele %n vasul cu ulei
0e in 10 minute $i %n timpul acesta se lucreaz& la m9na dreapt&
0e scot degetele, se $terg de ulei cu vat&, se $terg cu eter pentru degresare;
0e aplic& carmin pentru aspectul estetic#
IMPACHET"RILE CU PARA#IN"
6cest tratament %nmoaie epiderma, hidrateaz& %n profunzime pielea d9ndu-i un aspect fin#
0tratul cald de parafin& stimuleaz& circulaia sangvin& $i are efecte rela,ante asupra clientelor#
Parafina origine mineral&, amestec solid de hidrocarburi obinute din petrol#
Materiale @i instru(ente necesare trata(entului
-nc&lzitor de parafin&;
Parafin&;
Pensul&;
0oluie dezinfectant&;
3lei esenial sau crem& special&;
Pungi plastic;
Pereche m&nu$i din material te,til;
Prosop#
"A!EE TRATAMENTUUI
0e pulverizeaz& o soluie dezinfectant& pe m9ini $i apoi se $terge
0e aplic& o loiune pentru m9ini $i se maseaz& p9n& p&trunde %n piele
!0
0e introduce m9na p9n& la incheietur& %n parafina inc&lzit&
0e acoper& m9na cu o m&nu$& de plastic $i apoi %ntr-o m&nu$& din material te,til
8up& 1D-20 min#, se scot m&nu$ile $i se %nl&tur& stratul de parafin& depus
0e %nl&tur& cu o loiune tonifiant& eventualele resturi de parafin& r&mase #
%suri de prim a!utor n caz de arsur
1# ameliorarea durerii prin l&sarea apei reci s& curg& peste arsur&
2# bandajarea arsurii mici, u$oare
=# dac& este vorba de o arsur& mai %ntins&, se aplic& ap& c&ldu& p9n& vine medicul#
MASA$UL SI GIMNASTICA MAINIL%R
Scopul>
P&strarea $i redob9ndirea supleei
m9inilor;
6ctivarea circulaiei s9ngelui;
Opera'ii preg1titoare+
0e unge pielea cu crem& sau pudr& de
talc;
*9na trebuie s& fie %ntr-o poziie comod& $i stabil&#
Mi@c1ri de (asaj al ()inii
0e in degetele r&sfirate %n form& de evantai $i se maseaz& fiecare deget %ncep9nd de la v9rf spre
r&d&cin&;
0e trec printre degetul mare $i ar&t&tor, degetele m9inilor de sus %n jos;
0e formeaz& un cerc din degetul mare $i ar&t&tor trec9nd prin el degetele;
Mi@c1ri de (asaj al pal(elor;
0e prinde m9na clientului %ntre m9ini $i se maseaz& podul palmei spre %ncheietur&;
!1
8egetele se str9ng, se %nceiesc peste podul palmei $i e,ecut& str9nsoare u$oar&;
0e maseaz& prin alunecarea degetelor v9rful degetelor p9n& la %ncheietur& pentru a activa circulaia
s9ngelui
CONSIIEREA CIENTEI

8iscreia, con$tiinciozitatea, seriozitatea profesional&, amabilitatea, demnitatea sunt tr&s&turile importante
care trebuie s& caracterizeze pe orice lucr&tor din aceast& ramur& profesional&# 0pecificul acestei meserii
const& %n aceea c& se e,ecut& nu numai lucr&ri cu caracter de igien& ci $i lucr&ri menite s& duc& la
%nfrumusearea aspectului m9inilor $i unghiilor, precum $i lucr&ri de corectare a anumitor defecte# 6stfel,
lucr&rile de manichiur& sunt menite s& mascheze prin diferite procedee $i tehnici o conformaie defectuoas&
a unghiilor#:rice client trebuie tratat politicos f&r& a i se l&sa impresia c& i s-au observat hainele modeste,
profesia sau unele defecte fizice# /u trebuie uitat c& meseria de manichiurist& este %n slujba populaiei $i c&
lucr&torii sunt la dispoziia clientelei# *eseria de manichiurist& se dezvolt& %n funcie de mod& ajung9nd
p9n& la art&, de aceea pentru a ine pasul cu moda este indicat ca lucr&torul s&-$i ridice %n permanen&
nivelul profesional, particip9nd la cursurile de specializare, la e,punerile teoretice $i demonstraiile practice
$i s& consulte %n mod constant, literatura de specialitate#
'a intrare, clientul va fi %nt9mpinat cu z9mbetul pe buze $i poftit %n salonul de manichiur&#'a m&sua de
lucru, lucr&torul va p&stra %n permanen& ordinea $i cur&enia, va preg&ti materialele necesare lucr&rii, va
steriliza instrumentarul $i va observa cu atenie m9inile $i %n special unghiile clientei#
Aspectele ur(1rite Fn cadrul etapei de consiliere @i diagnosticare 4or *i>
1ipul de unghii;
(orma unghiilor;
0tarea de s&n&tate a m9inilor $i unghiilor;
)auzele deterior&rii s&n&t&ii unghiilor;
0tarea de %ngrijire a cuticulelor;
1ipul de lucrare dorit de client&;
)onfirmarea lucr&rii;
0tabilirea etapelor de lucru;
8up& e,ecutarea manichiurii %n cele mai bune condiii este recomandat s& %i oferim clientei un set de
s*aturi pri4ind Fngrijirea ()inilor @i ung=iilor acas13 -n acest scop se formeaz& scheme de sfaturi adaptate
caracteristicilor $i cerinelor clientei# 3n astfel de e,emplu poate fi + /u %ntotdeauna aveam
timpul necesar pentru a ne pune manichiura la punct %n cadrul unui salon# )hiar $i acelea dintre noi care
apeleaz& regulat la o manichiurist& profesionist& au nevoie s&-$i %ntrein& unghiile $i acas&#Problemele cel
mai des %nt9lnite sunt e,folierea unghiilor, %ng&lbenirea lor $i ruperea atunci c9nd sunt casante $i moi#
0oluiile sunt simple, dar necesit& puin timp, r&bdare $i consecven&#/u toate femeile $tiu c&
%ng&lbenirea unghiilor apare mai ales dup& ce au fost folosite e,cesiv oje sidefate sau de culoare %nchis&#
Pentru a preveni acest neajuns, este foarte util& folosirea unui lac transparent, care poate avea $i rol de
%nt&rire sau hr&nire a unghiilor, %nainte de aplicarea celor dou& straturi de oj&# 6cest lac protector poart& de
obicei numele de baz&, dar poate fi folosit $i singur, f&r& a aplica ulterior altceva# (iind folosit regulat,
unghiile vor c&p&ta un aspect s&n&tos $i un luciu pl&cut#Pielea m9inilor conine puine glande sebacee, care
!2
asigur& hidratarea natural& $i fineea pielii# 6ceast& lips& este agravat& $i de faptul c& m9inile sunt sp&late cu
s&pun, astfel c& de multe ori pielea are tendine de uscare# : dat& pe s&pt&m9n&, este recomadat un gomaj
bl9nd, pentru care poate fi folosit& apro,imativ orice crem& de gomaj din comer# 6cesta trebuie f&cut pe
pielea umed&, mas9nd c9teva minute cu mi$c&ri energice, %nainte de a cl&ti m9inile cu ap& din abunden&#
4,folierea unghiilor poate fi prevenit& prin folosirea regulat& a unei creme nutritive# (oarte multe firme
cunoscute distribuie astfel de creme, speciale pentru m9ini $i unghii, av9nd de obicei %n compoziie lanolin&,
aloe Mera, vitaminele 6 $i 4, ulei de m&sline sau de migdale, e,tract de g&lbenele sau glicerin&# *ai ales %n
perioada iernii, c9nd frigul este un du$man al pielii, este recomandat masajul m9inilor cu o astfel de crem&,
insist9nd pe toat& suprafaa unghiilor, cu mi$c&ri bl9nde, u$or ap&sate# .deal este ca acest procedeu s& aib& loc
seara, %nainte de culcare# 4ventual, pot fi folosite m&nu$i, imediat dup& aceea, pentru intensificarea efectului
ei# cunoscute sunt masajul unghiilor cu ulei de m&sline %nc&lzit at9t c9t este suportabil pentru piele, sau cu
zeam& de l&m9ie# 5eama de l&m9ie are tendina de a decolora, a$a c& unghiile %ng&lbenite vor avea numai de
c9$tigat %n urma unui astfel de tratament#
!=

S-ar putea să vă placă și