Sunteți pe pagina 1din 50

Managementul Riscurilor

Proiectelor
PMI
 Project Management Institute – cea mai mare
asociaţie a profesioniştilor din domeniul
managementului de proiect (organizaţie non-profit).
 Membrii – indivizi ce practică şi studiază
managementul de proiect în diverse zone industriale
(aeronautică, administrarea afacerilor, construcţii,
inginerie, servicii financiare, tehnologii
informaţionale, industria farmaceutică, industria de
telecomunicaţii).
 PMI în date:
 95,000 membrii
 125 ţări
Project Management Book of
Knowledge
 În 1987 a apărut PMI’s Project Management Body of Knowledge
(PMBOK) – definit ca „toate temele, subiectele şi procesele intelectuale
care sunt implicate în aplicarea principiilor de management în proiecte.”

 În 1996 apare A Guide to the Project Management Body of Knowledge cu


câteva completări şi cu o nouă maniera de a structura conceptele:
 se redefineşte conceptul proiect: un efort temporar asumat în vederea creării
unui produs sau serviciu unic
 se reconfigurează ciclul de viaţă al proiectului: „o colecţie de etape a căror
număr şi nume este determinat de nevoile de control a organizaţiei.”
 managementul de proiecte este privit ca aplicarea cunoştinţelor, abilităţilor,
instrumentelor şi tehnicilor în activităţile proiectului în vederea atingerii sau
depăşirii nevoilor şi aşteptărilor susţinătorilor proiectului.
 funcţiile proiectului sunt denumite zone de cunoştinţe (se definesc 9 zone)
PMBOK

procesele de
control

procesele de procesele de procesele de


iniţiere planificare închidere

procesele de
execuţie

Fig.1 Ciclul de viaţă al proiectului conform PMBOK


PMBOK - Zone de Cunoştinţe
1. Managementul Integrării Proiectului
2. Managementul Scopului Proiectului
3. Managementul Timpului Proiectului
4. Managementul Costului Proiectului
5. Managementul Calităţii Proiectului
6. Managementul Resurselor Umane ale Proiectului
7. Managementul Comunicării în cadrul Proiectului
8. Managementul Riscului Proiectului
9. Managementul Achiziţiilor (contractărilor) în
Proiecte
Managementul Riscului
Proiectului
PMBOK
Managementul Riscului Proiectului
 Identificarea riscurilor – se determină care dintre
riscuri are posibilitatea de a afecta proiectul, şi se
precizează caracteristicile acestora;
 Cuantificarea riscurilor – se evaluează riscurile şi
interacţiunile dintre riscuri pentru a se aprecia
rezultatele proiectului;
 Planul de răspuns la risc – se definesc paşii de
răspuns la ameninţări;
 Controlul răspunsului la risc – se declară
răspunsurile la modificările riscurilor ce apar pe
parcursul proiectului.
MANAGEMENTUL RISCULUI
ÎN PROIECTE

IDENTIFICAREA RISCULUI CUANTIFICAREA RISCULUI

1. Inputs (Intrări) 1. Inputs (Intrări)


.1 descrierea produsului .1 toleranţa la risc a susţinătorilor proiectului
.2 alte rezultate planificate .2 sursele de risc
.3 informaţii istorice .3 evenimente potenţial riscante
2. Instrumente şi tehnici .4 estimarea costurilor
.1 liste de verificări .5 estimarea duratei activităţii
.2 diagrame a fluxurilor de date a 2. Instrumente şi tehnici
organizaţiei .1 valoare monetară aşteptată
.3 interviul .2 sume statistice
3. Outputs (Ieşiri) .3 simulări
.1 sursele de risc .4 arbori decizionali
.2 evenimente potenţial riscante .5 judecata experţilor
.3 simptome ale riscului 3. Outputs (Ieşiri)
.4 intrări ale altor procese .1 oportunităţi de urmărit, ameninţări la care
să se răspundă
.2 oportunităţi de ignorat, ameninţări de
acceptat

DEZVOLTAREA PLANULUI DE CONTROLUL RĂSPUNSULUI LA


RĂSPUNS LA RISC RISC

1. Inputs (Intrări) 1. Inputs (Intrări)


.1 oportunităţi de urmărit, ameninţări la care .1 planul de management al riscului
să se răspundă .2 evenimente supuse riscului actualizate
.2 oportunităţi de ignorat, ameninţări de .3 identificarea de riscuri adiţionale
acceptat 2. Instrumente şi tehnici
2. Instrumente şi tehnici .1 rezolvări a diverselor probleme ce apar
.1 achiziţii .2 dezvoltarea de planuri de răspuns la risc
.2 planificări de contingenţă adiţionale
.3 strategii alternative 3. Outputs (Ieşiri)
.4 asigurări .1 acţiuni corective
3. Outputs (Ieşiri) .2 revizuiri şi modificări ale planurilor de
.1 planul de management al riscului răspuns la risc dezvoltate
.2 informaţii pentru alte procese
.3 planuri de contingenţă
.4 rezerve
.5 înţelegeri contractuale
Managementul Riscului Proiectului
 Procesele interacţionează între ele şi cu alte
procese din celelalte zone de cunoştinţe
 Fiecare proces apare cel puţin odată la nivelul
fiecărei faze din proiect
 Chiar daca procesele sunt prezentate ca
elemente individuale, în realitate acestea pot
să se suprapună
Managementul Riscului Proiectului
 Diferite zone de aplicabilitate denumesc procesele
diferit:
 Identificarea riscului şi cuantificarea riscului sunt deseori
tratate împreună şi poartă numele de analiză / evaluare a
riscului
 Dezvoltarea planului de răspuns este uneori denumită
planificarea răspunsului sau reducerea riscului
 Dezvoltarea planului de răspuns la risc şi controlul
răspunsului la risc sunt uneori tratate împreună sub
numele de management al riscului
I. Identificarea riscului
I. Identificarea riscului
 Se determină care dintre riscuri are
posibilitatea de a afecta proiectul, şi se
realizează o documentare a caracteristicilor
acestora
 Identificarea riscului nu este un eveniment cu
apariţie unică; este un proces ce trebuie
executat regulat de-a lungul întregului proces
Identificarea riscului (2)
 Identificarea riscului trebuie să aibă în vedere:
 Riscurile interne: lucruri pe care echipa de proiect
le poate controla sau influenţa (ex. sarcinile
personalului, estimări ale costului)
 Riscurile externe: lucruri ce depăşesc posibilitatea
de control şi influenţă a echipei de proiect (ex.
acţiuni ale guvernului, modificări pe piaţa
produsului)
Identificarea riscului (3)
 Din punct de vedere al definiţiei stricte: riscul
implică doar posibilitatea de a suferi o
pierdere sau o pagubă
 În contextul unui proiect: identificarea riscului
se ocupă şi de oportunităţi (rezultatele
pozitive), cât şi de ameninţări (rezultate
negative)
Identificarea riscului (4)
 Identificarea riscului poate fi dusă la bun
sfârşit prin analize:
 De tip cauză-efect (ce s-ar putea întâmpla şi care
ar fi rezultatul)
 De tip efect-cauză (ce rezultate ar trebui să fie
evitate sau încurajate şi care ar fi condiţiile care
ar putea determina aceste rezultate)
Identificarea riscului (5)
 Mod de abordare:

Intrări Instrumente şi tehnici Ieşiri


1. Sursele riscului
1. Descrierea produsului 1. Liste de verificare 2. Evenimente cu potenţial
2. Rezultate ale altor procese 2. Analiza fluxurilor de date de risc
3. Informaţii istorice 3. Interviul 3. Simptom al riscului
4. Intrări pentru alte procese
Identificarea riscului – Intrări
1. Descrierea produsului
 Natura produsului proiectului va avea un efect major asupra riscului
identificat (produsele ce presupun inovaţii şi invenţii presupun un risc
mai mare)
 Riscurile asociate produsului proiectului sunt deseori descrise în
funcţie de cost şi implicaţii calendaristice
 Descrierea produsului documentează caracteristicile produsului sau
serviciului pe care proiectul doreşte să-l creeze
 Descrierea produsului va conţine de regulă mai puţine detalii în fazele
iniţiale şi mai multe în fazele avansate
 Descrierea produsului ar trebui să ofere documentaţie despre relaţia
dintre produs / serviciu şi nevoile afacerii sau alţi stimului care au dus
la apariţia proiectului (ex. cerinţe ale pieţei, o cerinţă a unui client,
avans tehnologic, cerinţe legale etc.)
Identificarea riscului – Intrări (2)
2. Rezultate ale altor procese
 Se referă la rezultatele altor zone de cunoaştere care ar
trebui să fie evaluate
 EX.
 Descompunerea pe lucrări (WBS): o analiză detaliată la acest
nivel ar putea furniza elemente noi
 Estimări ale costurilor şi ale programului calendaristic
 Planificarea echipei: identificarea persoanei cu abilităţi specifice
(vezi dependenţa de personal)
 Planul de management al achiziţiilor: revizuirea acestuia în
contextul unor condiţii de piaţă în schimbare poate scoate la
iveală o imposibilitate de livrare
Identificarea riscului – Intrări (3)
3. Informaţiile istorice
 Informaţii despre ceea ce nu a mers bine la proiectele
trecute (“lessons learned”)
 Sursele acestor informaţii:
 Dosare ale proiectelor trecute (aflate în posesia companiei sau a
unor indivizi)
 Baze de date comerciale (disponibile la instituţii specializate)
 Cunoştinţele echipei de proiect (indivizii ar putea să îşi aducă
aminte de ceea ce a mers bine / rău în proiectele unde au mai fost
implicaţi)
Identificarea riscului – Instrumente
1. Liste de control
 Acestea sunt organizate în funcţie de sursele de risc
 Surse de risc:
 Contextul proiectului (susţinătorii proiectului – managerul de
proiect, clienţi, sponsori; influenţe organizaţionale – agenţii
guvernamentale, instituţii de sănătate, asociaţii profesionale; abilităţi
manageriale generale – abilităţi de administrare a întregii instituţii)
 Rezultate ale altor procese (din alte zone de cunoaştere)
 Produsul proiectului
 Probleme tehnologice
 Surse interne (abilităţile echipei sau lipsa lor)
Identificarea riscului – Instrumente (2)
2. Analiza diagramelor fluxurilor de date
 Ajută la înţelegerea relaţiilor de cauzalitate în problema
riscului (cauze şi efecte)
 Diagrama ajută la înţelegerea modului în care relaţionează
diferite elemente ale unui sistem
 Tehnica fluxurilor de date include:
 Diagrama cauză efect (diagrama Ishikawa / diagrama os de
peşte): ilustrează modul în care diferite cauze relaţionează şi
crează o anumită problemă potenţială sau un anumit efect
 Fluxul de date al sistemului / procesului: ilustrează modul în care
interacţionează diferite elemente ale unui sistem
 Această tehnică poate ajuta echipa de proiect să anticipeze
ce probleme legate de calitate pot apărea şi unde
Identificarea riscului – Instrumente (3)
 Interviul
 Interviuri orientate spre identificarea riscurilor
 Intervievaţi: susţinătorii proiectului (sponsori,
manageri proiect, clienţi etc.)
 Merită atenţie: înregistrări ale interviurilor din
proiectele trecute (ex. cele derulate cu ocazia unor
studii de fezabilitate)
Identificarea riscului – Ieşiri
1. Surse de risc
 Aspectele din proiect care prezintă potenţial de risc (ex.
estimări nerealiste)
 Lista trebuie să fie atotcuprinzătoare, să conţină toate
elementele identificate (fără a se ţine cont la acest nivel de
frecvenţă, probabilitate de apariţie, dimensiunea
impactului)
 Surse de risc comune:
 Schimbări în cerinţe, erori de proiectare, omisiuni, înţelegerea
greşită, definirea defectuoasă a rolurilor şi responsabilităţilor,
echipă de proiect cu abilităţi slab dezvoltate
Identificarea riscului – Ieşiri (2)
2. Evenimente cu potenţial de risc
 Întâmplări distincte, abstracte precum dezastrul natural
sau plecarea unui membru al proiectului care ar afecta
proiectul
 Acestea se identifică separat de sursele de risc şi sunt
privite diferit de domenii diferite
 (ex. o furtună este un eveniment ce generează des pagube în
construcţii, dar nu atât de des în biotehnologie)
 Se va încerca determinarea:
 Probabilitatea de apariţie
 Posibilele rezultate
 Perioada evenimentului
 Frecvenţa apariţiei
Identificarea riscului – Ieşiri (3)
3. Simptom al riscului
 Reprezintă manifestări indirecte ale evenimentelor de risc
actuale
 Ex. nivelul moral scăzut poate fi un semnal pentru o
întârziere calendaristică sau pentru o depaşire a
bugetului
4. Intrări pentru alte procese
 Procesul de identificare a riscului poate duce la
identificarea de nevoi pentru activităţi din alte zone de
competenţă
II. Cuantificarea riscului
Cuantificarea riscului
 Presupune evaluarea riscului şi a interacţiunii dintre riscuri în
vederea evaluării tuturor rezultatelor posibile
 Este important pentru a se determina ordinea în care se va
răspunde riscurilor
 Este un proces complex ce trebuie să ţină cont printre altele
de:
 Oportunităţile şi ameninţările pot interacţiona în maniere nebănuite
 Un singur eveniment cu potenţial de risc poate cauza efecte multiple
(ex. întârzierea în livrarea unei componente poate cauza depăşiri ale
bugetului, penalităţi, replanificare calendaristică etc.)
 Oportunităţile pentru un susţinător (ex. costuri reduse) pot reprezenta
ameninţări pentru altul (ex. profit redus)
 Tehnicile matematice folosite pot crea falsa impresie de precizie şi
încredere
Cuantificarea riscului (2)
 Mod de abordare:

Intrări Instrumente şi tehnici Ieşiri


1. Toleranţa la risc a
susţinătorilor 1. Valoarea monetară 1. Oportunităţi de urmărit,
2. Sursele riscului aşteptată ameninţări de contracarat
3. Evenimente cu potenţial 2. Sume statistice 2. Oportunităţi de ignorat,
de risc 3. Simulări ameninţări de acceptat
4. Estimări ale costurilor 4. Arbori decizionali
5. Estimări ale duratei 5. Judecata experţilor
activităţilor
Cuantificarea riscului - Intrări
1. Toleranţa la risc a susţinătorilor
 Atitudinea faţă de risc: risk taker, risk neutral, risk
avoider
2. Surse ale riscului
3. Evenimente cu potenţial de risc
4. Estimări ale costurilor (evaluări cantitative a
costului resurselor necesare pentru a duce la bun
sfârşit activităţile proiectului)
5. Estimări ale duratei activităţilor (evaluări cantitative
a numărului de unităţi – ore, zi etc. – necesare
îndeplinirii unei activităţi)
Cuantificarea riscului - Instrumente
1. Valoarea monetară aşteptată
 Produsul a două numere
 Probabilitatea de apariţie a evenimentului - P
 Valoarea evenimentului (câştig sau pierdere în cazul
apariţiei) - I
 Valoarea monetară aşteptată este de cele mai
multe ori folosită ca şi valoare de intrare în alte
analize (ex. în arborii decizionali) deoarece
evenimentele cu potenţial de risc pot apărea
individual sau în grup, în paralel sau secvenţial
Cuantificarea riscului – Instrumente
(2)
2. Simulări
 Simularea foloseşte modelul / reprezentarea unui sistem pentru
a analiza comportamentul sau performanţa sistemului
 Cea mai folosită formă de simulare este simularea planificării
calendaristice; cele mai comune simulări ale planificării
calendaristice folosesc forme de analiză Monte Carlo
 Tehnica Monte Carlo execută proiectul de mai multe ori pentru
a furniza o distribuţie statistică a rezultatelor calculate
 Rezultatul unei simulări poate fi folosit pentru a cuantifica
riscul alternativelor în planificarea calendaristică, diferitelor
strategii ale proiectului, activităţi individuale etc.
Cuantificarea riscului – Instrumente
(2-a)
 Simulări

Probabilitate
Curba din grafic prezintă probabilitatea
de terminare a proiectului la o anumită
dată.
Ex. există o şansă de 50% ca proiectul
să se termine după 145 zile.
Datele de terminare din stânga
prezintă risc ridicat, cele din dreapta
un risc scăzut

Zile după ce proiectul demarează


Cuantificarea riscului – Instrumente
(3)
3. Date statistice
 Pot fi folosite pentru a calcula costul total al proiectului
plecând de la estimarea costului unui anumit element din
proiect
4. Judecata experţilor
 Poate fi aplicată alături de tehnicile matematice
5. Arbori decizionali
 O diagramă care prezintă interacţiunile dintre decizii şi
evenimentul asociat (aşa cum sunt înţelese de decident)
Cuantificarea riscului - Ieşiri
1. Oportunităţi de urmărit, ameninţări de contracarat
 Rezultatul major al acestui proces este o listă de
oportunităţi ce trebuie urmărite şi o listă de ameninţări ce
trebuie monitorizate
2. Oportunităţi de ignorat, ameninţări de acceptat
 Procesul de cuantificare trebuie să ofere documentaţie
despre
 Sursele riscului şi evenimentele cu potenţial de risc pe care
echipa de management proiect a decis să le accepte sau să le
ignore
 Cine a luat această decizie
III. Dezvoltarea
răspunsului la risc
Dezvoltarea răspunsului la risc
 Implică definirea paşilor de urmărire a oportunităţilor şi de
răspuns la ameninţări
 Răspunsul la ameninţări este de tipul:
 Evitare: eliminarea unei ameninţări specifice, de cele mai multe ori
prin eliminarea cauzei (obs. Nu vor putea fi eliminate toate riscurile)
 Atenuare: reducerea valorii aşteptate a evenimentului cu potenţial de
risc prin reducerea probabilităţii de apariţie (ex. folosirea unei alte
tehnologii, care a demonstrat de multe ori că poate fi de încredere)
sau a dimensiunii impactului (ex. prin cumpărarea unei poliţe de
asigurare) sau a amândurora
 Acceptare: acceptarea consecinţelor
 Acceptare activă: prin dezvoltarea unui plan de contingenţă ce va trebui
executat în cazul în care riscul se produce
 Acceptare pasivă: prin acceptarea unui profit scăzut în cazul în care
riscul se produce
Dezvoltarea răspunsului la risc (2)
 Mod de abordare:

Intrări Instrumente şi tehnici Ieşiri


1. Planul de management risc
2. Intrări pentru alte procese
1. Plan de contingenţă 3. Plan de contingenţă
1. Oportunităţi de urmărit,
2. Strategii alternative 4. Rezerve
ameninţări de contracarat
3. Asigurare 5. Înţelegeri contractuale
2. Oportunităţi de ignorat,
4. Noi achiziţii
ameninţări de acceptat
Dezvoltarea răspunsului la risc - Intrări
1. Oportunităţi de urmărit, ameninţări de
contracarat
2. Oportunităţi de ignorat, ameninţări de
acceptat
Dezvoltarea răspunsului la risc -
Instrumente
1. Noi achiziţii (capitol aparte în PMBOK)
 Achiziţia / contractarea de bunuri şi servicii din
afara organizaţiei – de multe ori folosită în cazul
unor riscuri specifice (ex. riscul asociat folosirii
unei noi tehnologii poate fi diminuat prin
contractarea unei organizaţii care are experienţă
în implementarea / folosirea ei)
 De multe ori, achiziţia reprezintă un schimb de
riscuri (ex. contractarea unei organizaţii poate
genera un cost mai mare, neplanificat)
Dezvoltarea răspunsului la risc –
Instrumente (2)
2. Planificarea de contingenţă
 Implică definirea unor paşi de acţiune ce trebuie să fie
aplicaţi după ce evenimentul cu potenţial de risc s-a
materializat
3. Strategii alternative
 Riscurile pot fi evitate prin schimbarea modului de
abordare a proiectului (ex. activităţi suplimentare de
proiectare pot scădea şansa de apariţie a unui eveniment
nedorit)
4. Asigurarea
 Transferarea riscului către o companie de asigurări pentru
diverse tipuri de riscuri asigurabile
Dezvoltarea răspunsului la risc – Ieşiri
1. Plan de management al riscului
 Planul trebuie să documenteze procedurile care vor fi
folosite pentru a administra riscul de-a lungul proiectului
(ex. documentarea procesului de identificare, a procesului
de cuantificare)
 Trebuie să precizeze:
 Persoanele care răspund de diverse zone ale riscului
 Cum vor fi întreţinute rezultatele iniţiale ale proceselor de
identificare şi cuantificare
 Cum va fi implementat planul de contingenţă
 Cum vor fi alocate resursele
 Este parte componentă din planul general al proiectului
Dezvoltarea răspunsului la risc – Ieşiri
(2)
2. Intrări pentru alte procese
 Strategii alternative, planuri de contingenţă, achiziţii alternative etc. –
informaţii de interes pentru alte zone de cunoaştere
3. Planuri de contingenţă
 Paşi pre-definiţi ce trebuie făcuţi în cazul materializării unui
eveniment cu potenţial de risc
4. Rezerve
 Rezerve ce pot ajuta la diminuarea riscurilor ce pot să afecteze
costurile şi / sau planificarea calendaristică
5. Înţelegeri contractuale
 Pentru a evita riscuri se pot realiza contracte de asigurare, de
furnizare de servicii
IV. Controlul răspunsului
la risc
Controlul răspunsului la risc
 Acest proces implică executarea planului de
management al riscului în vederea oferirii unui
răspuns la evenimentele cu potenţial de risc
identificate
 Dacă situaţia o cere, ciclul identificare – cuantificare
– dezvoltarea planului de răspuns se repetă
 Este important a se înţelege că nu pot fi identificate
corect toate riscurile şi probabilitatea de apariţie
 Controlul şi repetarea procesului sunt OBLIGATORII
Controlul răspunsului la risc (2)
 Mod de abordare:

Intrări Instrumente şi tehnici Ieşiri

1. Acţiuni corective
1. Workarounds 2. Actualizări ale planului de
1. Planul de management risc
2. Dezvoltarea de planuri management riscului
2. Evenimentele cu potenţial
suplimentare de
de risc actuale
răspuns la risc
3. Noi riscuri identificate
Controlul răspunsului la risc - Intrări
1. Planul de management al riscului
2. Evenimente cu potenţial de risc actuale
 Sunt evenimentele sau sursele de risc care seu
produs şi pe care echipa de proiect trebuie să le
recunoască şi să implementeze planul de răspuns
3. Noi riscuri identificate
 Se repetă procesul de identificare deoarece există
posibilitatea să apară noi evenimente cu potenţial
de risc / noi surse de risc
Controlul răspunsului la risc -
Instrumente
1. Analize ad-hoc
 Răspunsuri neplanificate la evenimentele negative cu
potenţial de risc
 Neplanificat – presupune că răspunsul nu a fost definit
înainte ca evenimentul cu potenţial de risc să se producă
2. Dezvoltarea de planuri suplimentare de răspuns la
risc
 Dacă evenimentul nu a fost anticipat sau dacă efectul este
mai mare decât se aştepta, răspunsul planificat e posibil
să nu fie adecvat şi este nevoie de repetarea procesului de
dezvoltare a planului de răspuns şi mai mult ca sigur şi a
procesului de cuantificare
Controlul răspunsului la risc - Ieşiri
 Acţiuni corective
 Constau în primul rând în derularea răspunsului la risc
planificat (ex. implementarea planului de contingenţă sau
workarounds)
 Actualizări ale planului de management al riscului
 Planul de management al riscului trebuie actualizat pe
măsură ce anumite evenimente anticipate se produc sau nu
şi pe măsură ce anumite variabile precum probabilitatea
de apariţie sau dimensiunea impactului se schimbă sau nu
Sfârşit