CARIA SIMPLA DENTARA: generalitati, semne clinice, diagnostic pozitiv

si dierential, evol!tie, complicatii

"#Clasiicarea ormelor clinice ale cariei simple in !nctie de localizarea proceselor
carioase
fetele vestibulare si orale,in zonele de retentie maxima de la nivelul coletului dentar
fetele proximale -la nivelul punctului de contact; sub punctul de contact; deasupra
punctului de contact
in santuri si fosete ocluzale, vestibulare sau orale ale molarilor si premolarilor; gropitele de
pe fetele palatinale ale frontalilor superiori
$#Clasiicarea ormelor clinice ale cariei simple d!pa dinamica de evol!tie
-carii evol!tive;progresive:
1. c! evol!tie rapida;acute;umede;mai frecvente la tineri,cu multa dentina alterata de
culoare galbui-maro;de consistenta moale;de cele mai multe ori leziunile sunt dureroase
2. c! evol!tie lenta de ani;luni;cronica;uscata;caracteristica varstei;cu evolutie
asimptomatica,care nu afecteaza pulpa dentara
-carii stagnante,inactive,stationare sau stabile,ce nu au evoluat datorita disparitiei zonei de
retentie interdentara
%#Clasiicarea ormelor clinice ale cariei simple d!pa stadi!l de demineralizare al
tes!t!rilor d!re dentare
-lezi!ni cavitare care beneficiaza de tratament restaurator: superficiale; de adancime medie;
profunde
&lezi!ni necavitate,la care demineralizarea e reversibila; fiind posibila remineralizarea
'#Semne clinice s!(iective pe (aza carora se p!ne diagnostic!l de carie simpla
-prezenta modiicarilor de c!loare pe care le sesizeaza mai ales la nivelul dintilor frontali. Pete
albe cretoase, coloratie cenusie ce transpare prin stratul de smalt subtiat prin evolutia procesului
carios sau marmoratii galben-brune.
-d!rere la e)citanti termici (rece) si c*imici (dulce, acru, sarat) ce dispare odata cu
indepartarea excitantului.(a dulce durerea se poate prelungi datorita stationarii !idratilor de carbon
timp mai indelungat pe suprafata dentara.)
-durerea e provocata-"# $%&'() *#+$+$ 'P,"()")
-lipsa de s!(stanta d!ra dentara cu retentia resturilor alimentare cere prin fermentatie,vor
determina aparitia !alenei fetide
-sangerarea papilei interdentare care apare fie la peria-,fie in timpul masticatiei
-lezi!ni la nivel!l m!coasei labiale, -ugale, linguale, produse de marginile taioase ale cavitatii
carioase
+#Semne clinice o(iective pe (aza carora se p!ne diagnostic!l de carie simpla
Inspectia:
lipsa de substanta dura dentara mai mult sau mai putin intinsa ,cavitate carioasa-
modificarea de culoare a unor suprafete dentare, de la alb cretos la brun-cenusiu
,marmoratie-
uneori lezi!ni !lcerative ale marginilor limbii sau mucoasei -ugale localizate in dreptul
dintelui ce prezinta o leziune carioasa extinsa, cu margini ascutite, ca urmare a fracturarii
peretilor
papila interdentara t!meiata, rosie violacee, sangeranda la atingere cu sonda sau la
utlizarea de catre pacient a mi-loacelor uzuale sau suplimentare de igiena orala
Palparea:
prezenta dentinei alterate in interiorul cavitatii , consistenta acesteia dependenta de tipul de
evolutie al procesului carios
sensi(ilitate la palpare cu sonda, mai importanta atunci cand procesul carios e profund si
dependenta si de gradul de percepere al durerii, specific pacientului
pierderea de s!(stanta d!ra dentara si intinderea in s!praata si pro!nzime a acesteia
camera p!lpara e inc!isa si nu exista semne clinice de suferint apulpara
eventuale leziuni ale mucoasei -ugale; linguale; labiale
papila interdentara papila interdentara tumefiata,rosie violacee,sangeranda la atingere cu
sonda
Teste complementare:
testele de vitalitate sunt . la intensitati ale curentului electic, identice cu cele ale unui dinte
omolog/vecin sanatos
perc!tia in a) 0
e) radiologic pune in evidenta o radiotransparenta care nu are comunicare cu cea a camerei
pulpare
semn!l ir!l!i de matase: scamosarea la trecerea sa ptin spatiul interdentar, in contact
cusuprafetele neregulata ale smaltului cariat
ora.!l e)plorator: prezenta sensibilitatii dureroase ca urmare a actiunii intrumentarului
rotativ pe peretele pulpar al leziunii carioase
/#Diagnostic!l pozitiv al cariei simple
durere provocata de excitanti fizici,c!imici care dispare odata cu excitantul
modificare de culoare (pata alba cretoasa,marmoratie)
pierdere de substanta dura dentara
prezenta dentinei alterate
sensibilitate la palpare cu sonda pe peretele pulpar sau parapulpar
camera pulpara inc!isa
teste de vitalitate .
percutia in ax 0
0#Diagnostic!l dierential al cariei simple
-lezi!ni c! pierdere de s!(stanta d!ra dentara de etiologie necarioasa
eziunile de uzura dentara (atritie; eroziuni; abraziune)
)nomalii dentare de dezvoltare (leziuni distrofice)
eziuni traumatice in smalt si dentina fara desc!iderea camerei pulpare
&modiicari de c!loare ale dintilor
1. natura endogena: tetraciclinice; fluoroze; traumatice; senescenta; !emoragice; boli
generale
2. natura exogena: nicotinice; bacterii cromogene; pigmenti alimentari
&*iperestezie dentinara la care durerea e mult mai importanta, caracter afectiv deosebit,
prezenta la palparea zonelor afectate sau la amsticatie,peria-
&p!lpitele cronice inc*ise propri!&zise la care pulpa dentara prezinta !ipoexcitabilitate la
testele de vitalitate, prin compararea cu cea a dintilor vecini sau omologi sanatosi si prezinta in
antecedente pusee dureroase acute
&*iperemia preinlamatorie in care e prezenta pierderea de substanta dura dentara si toate
semnele de carie simpla, iar durerea provocata dureaza mai mult (11-12 min dupa indep excitantului)
&gangrena p!lpara la care testele de vitatlitate sunt -; procesul carios e profund si camera
pulpara e desc!isa
&parodontitele apicale cronice ca rau aceleasi caracteristici ca si gangrena simpla ,in plus
exista semne radiologice de afectare a parodontiului apical
1# Caracteristicile anatomo&clinice ale !nei lezi!ni carioase sit!ate la nivel!l sant!rilor
si osetelor
-lezi!ni cavitare care beneficiaza de tratament restaurator: superficiale; de adancime medie;
profunde
&lezi!ni necavitate,la care demineralizarea e reversibila; fiind posibila remineralizarea
222222Caracteristicile anatomo&clinice ale !nei lezi!ni carioase necavitare
-la un examen cilnic minutios se observa o usoara modiicare de transl!ciditate a smalt!l!i,
evidenta dupa o !scare prel!ngita a suprafetei dentare. 3orespunde absentei demineralizarii
smaltului sau e o demineralizare de inceput. 'uprafata dentara e aparent sanatoasa si examenul
radiologic nu pune in evidenta nici o modificare
-intr-un stadiu mai avansat se observa prezenta opacitatii si3sa! colorarii s!praetei,usor de
evidentiat pe dintele uscat: opac,alb,dur si lucios la o carie c! evol!tie rapida si galben-bruna la o
carie c! evol!tie lenta sa! stationara#
-culoarea alba-opaca evidenta pe un dinte uscat :
existenta unei demineralizari in 4 externa a smaltului pe cand aparitia sa pe un dinte umed
;
demineralizarea a depasit 4 externa a smaltului, fiind prezenta in 4 interna a acestuia si
eventual in dentina.
-leziunile sunt greu de observat: santul sau foseta pot aparea intecte; dar structura lor !istologica
e alterata. Pt acest tip de leziune, palparea cu sonda nu e indicata pt ca ar putea agrava leziunea.
-radiografia poate arata o radiotransparenta minima vizibila in smalt si pt dg e necesara urmarirea
radiologica efectuata la intervale de 5-12 zile.
666666Caracteristicile anatomo&clinice ale !nei lezi!ni carioase cavitare
-intr-un stradi! mai evol!at apare o lezi!ne microcavitara de s!praata, situata in zonele de
smalt opac sau colorat, asociate cu culoarea cenusie data de prezenta dentinei subiacente
demineralizate si alterate, care e prezenta in 1/5 externa a dentinei. &n dentina se remarca o reactie
scleroasa caracterizata prin prezenta unei *ipermineralizari a dentinei corespunzatoare leziunii de
la nivelul smaltului si o apozitie de dentina de iritatie la nivelul tesutului pulpar. argirea leziunii
dentinare e sensibil egala cu cea a leziunii din smalt.
-radiotransparenta in 1/5 medie a smaltului
lezi!ne cavitara de talie medie in dentina fara subminarea cuspizilor, cu expunerea directa
a suprafetei dentinare. *entina alterata e prezenta si poate fi palpata cu
sonda7*emineralizarea intereseaza 1/5 medie a dentinei si e vizibil radiologic
lezi!ne cavitara pana in "3% po!nda a dentine si poate submina partial cuspizii: lipsa de
substanta dura si prezenta dentinei alterate evidenta, radiotransparenta in zona circumpulpara
a dentinei
lezi!ne cavitara in zona dentinei circ!mp!lpare si poate duce la distrugerea partiala a
cuspizilor. "etratata , evolueaza spre desc!iderea camerei pulpare si aparitia inflamatiei
pulpare
4# Caracteristicile anatomo&clinice ale !nei lezi!ni carioase sit!ate pe s!praetele
pro)imale
gre! de diagnosticat datorita contactului cu dintele vecin care limiteaza accesul la inspectia
zonei respective, motiv pt care leziunile se descopera mai tarziu, cand procesul carios a depasit
smaltul si a atins dentina stuatie in care poate apare modificarea de culoare a crestei marginale
corespunzatoare.
Pt examinarea atenta a acestor zone e necesara separarea dintilor prin diferite metode
(separatori elastici)87 spatiu de 1 mm, ce va permite vizualizarea zonei dar aplicarea cere
timp (1 sapt).
la dintii frontali se evidentiaza prin inspectie sau diafanoscopie, observandu-se modificarea de
culoare ce transpare prin stratul subtire de smalt
leziunile proximale la pacientii cu cariosusceptibilitate scazuta, demineralizarile de la nivelul
smaltului pot suferi un proces de stagnare ce determina transformarea lor in leziuni inactive.
3linic, apar ca pete usor decolorate sau maronii, dure frecvent intalnite la dintii ce au pierdut
contatcul cu dintele vecin. 3and procesul evolueaza sub punctul de contact e mai usor pus in
evidenta, vizibil la palpare.
examenul radiologic da leziuni cu subestimarea importantei: examene seriate la 5-12 lui cu
identificarea cantitativa si calitatica a deminaralizarilor si estimarea vitezei de progresie a
cariei.
"5# Caracteristicile anatomo&clinice ale !nei lezi!ni carioase sit!ate in "3% cervicala
usor de pus in evidenta prin inspectie
leziunile de demineralizare 0 pete albe, cretoase, mate
leziuni cavitare (diferite grade, cu/fara afectarii dentinei)
consistenta si culoarea tesuturilor afectate, se pot aprecia cu usurinta la un examen clinic
obisnuit
""# Caracteristicile anatomo&clinice ale !nei lezi!ni carioase sit!ate la nivel radic!lar
eziune superficiala, cu mai putin de 2 mm adancime, uneori necavitara, neteda, moale,
modificata de culoare, caracterizata prin distructia cementului si penetrarea dentinei.
orma incipienta necavitara - are o suprafata neteda ce nu prezinta cavitate palpabila cu
sonda dentara dar prezinta o culoare maro-inc!is sau maro-desc!is
orma cavitara s!periciala-suprafata cementului e moale, neregulata, opaca si la palpare
cu sonda se observa un defect de suprafata cu o adancime de 1.2 mm. Prezinta o culoare
variabila, pana la maro inc!is.
Cavitate de adancime medie 0 suprafata moale evidentiata, plapabila, cu adancime mai
mare de 1.2 mm, fara semne de suferinta pulpara.
cavitate pro!na-cu implicatia pulpei dentare radiculare,cu o coloratie variabila de la galbui
la maro-inc!is.
-leziunile pot fi :
Active - orice leziune de pe suprafata radiculara de culoare galbui sau maro-desc!is, acoperita
de placa bacteriana si de consistenta moale.
Inactive - orice leziune de pe suprafata radiculara de culoare maro-inc!is pana la negru, cu
suprafata neteda, lucioasa, dura la palparea efectuata cu presiune moderata
-pot fi leziuni primare sau sec!ndare
-intinderea leziunilor active cavitare e mai mare in suprafata decatin profunzime si mai mult
orizontal decat vertical
"$#Evol!tia si complicatiile cariei dentare simple
$volutia proceselor carioase e favorabila daca ele sunt tratate in timp utl astfel sau pot determina
complicatii n cazul in care nu beneficiaza de tratament.
3omplicatiile pot fi:
1#Imediate
inflamatii pulpare cronice si acute
gangrena pulpara simpla si complicata (acuta sau cronica)
2.Tardive 0extractia dentara ce au drept consecinta:
edentatii mai mult sau mai putin extinde
tulburari :functionale; masticatorii; fizionomice; de fonatie; de ocluzie; de intretinere
repercursiuni asupa starii de sanatate genereala (tulburari digestice in principal)
5#La distanta
pot deveni focare de infectie cu punct de plecare dentar in unele forme ale bolii de
focar,manifestate clinic.
I67LAREA CAMP8L8I 7PERAT7R IN 7TR
"%#Prezentati avanta.ele izolarii camp!l!i operator
1.3amp operator c!rat si !scat, eliminand posibilitatea contaminarii cu lic!id bucal si lic!id
gingival
2.Posibilitatea unui acces si a unei vizi(ilitati optime atat pentru stomatolog cat si pentru
asistenta
5.,btinerea proprietatilor optime ale materialelor dentare utilizate
9.Protectia corespunzatoare a pacientului si a medicului, evitand complicatiile suportate de
pacient si consecintele legale care s-ar rasfrange asupra medicului.
2.Eicienta crescuta a actului operator, a manoperelor terapeutice.
&zolarea campului implica % elemente concept!ale:
&control!l !miditatii
&indepartarea partilor moi si acces coresp!nzator
&prevenirea accidentelor si incidentelor intraoperatorii
"'#Care s!nt mi.loacele a(sor(ante !tilizate pentr! realizarea izolarii camp!l!i
operator
)spiratorul de saliva de debit mare
)spiratorul de saliva uzual
+ulouri,comprese,bureti absorbanti
'nururile de retractie gingivala
'cuturile protectoare pentru istmul faringian si regiunea -ugala.
)utomatonul
3leme dentare
ultimele 5 sunt dispozitive auxiliare care faciliteaza absorbtia si indepartarea partilor moi
"+#Aspirator!l de de(it mare
cand se foloseste turbina, apa pulverizata, -etul de aer si fragmentele de lucru pot fi usor
aspirate cu aspiratorul de debit mare.
aspiratoarele uzuale indeparteaza lic!idul lent si au capacitatea foarte redusa de a indeparta
particulele solide
un aspirator de debit mare poate prelua 5#+ L apa in $ sec si are capacitatea de a indeparta
0+&4+9 din apa imprastiata de tr!(ina si spra: si de "559 a partic!lelor mici solide
(pulbere) rezultate din tratamentul asupra dintelui
se plaseaza distal de zona de lucru
Avantaje: (spray de aer/apa, aspirator cu debit mare)
1.resturile de substanta dentara, materiale dentare sunt indepartate eficient din campul aspiratiei
2.nu se produce des!idratarea tesuturilor
5.campul operator irigat ofera acces si vizibilitate mai buna
9.c!iar fara anestezie, durerea resimtita de pacient e mai redusa (nu se produce supraincalzirea
dintelui)
2.manoperele terapeutice devin mai eficiente deoarece se elimina pauzele pentru clatit
:.fragmente si pulberea metalica rezultate prin actiunea intrumentului abraziv pot fi preluate in
totalitate si eventual recuperate
;.se realizeaza mai usor manoperele terapeutice de cadran
"/#Aspirator!l de saliva !z!al
$l poate indeparta saliva din planseul bucal. 'e foloseste in asociere cu absorbante de
tip:rulou;comprese;diga.
dispozitiv compus dintr-o can!la metalica sa! plastic, un t!( s!(tire de cauciuc in care se
introduce canula si care cu captul celalat e anexat la conducta de apa .3and se desc!ide
robinetul se creeaza un vid necesar aspirarii si derivarii acestora la scurgerea aparatului
varf neted, rotun-it, neiritant
utilizate frecvente: can!lele de !nica olosinta c! var din plastic si ti.a deorma(ila, ce
se modeleaza digital,a.&. orificiile varfului canulei sa nu fie astupate de partile moi sublinguale.
'<$*,P($+: aspirator si departator de limba simultan (conceput special pentru a preveni
astuparea orificiilor)
"0#Elementele a(sor(ante principale si cele accesorii
Mi.olace a(sor(ante:
)spiratorul de saliva de debit mare;uzual
+ulouri,comprese,bureti absorbanti
'nurul de retractie gingivala sau firul,filamentul interdentar
Mi.loace izolante:
'cuturi protectoare pentru istmul faringian.
automatonul;
cleme
diga
'cutul, automatonul, clema dentara sunt dispozitive auxiliare care sunt modalitati de trecere catre
mi-loacele izolante pr-zise.
"1#Sc!t!rile protectoare pentr! istm!l aringian
indicate pentru a preveni aspirarea sau ing!itirea instrumentarului mic, atunci cand nu se
lucreaza cu diga, ci cu dispozitive absorbante. #til cand se lucreaza la dintii laterali, in special
maxilari.
o compresa de tifon de 2x2 xm , desfacuta si plasata pe fata dorsala a limbii, catre partea
posterioara a 3=, poate constitui un astfel de dispozitiv, cand nu sunt disponibile cele
prefabricate.
"4#A!tomaton!l
dispozitiv cu care izolam de saliva o *emiarcada sa! arc!l rontal inerior, cu a-utorul
r!lo!rilor de vata de marime adecvata, pe care le mentinem in !nd!rile de sac
paraling!al si vesti(!lar, totodata indepartand de arcada dentara lim(a si o(raz!l#
dispozitiv extrabucal si unul intrabucal.
Dispozitiv!l e)ta(!cal e alcatuit dintr-o placuta ce se spri-ina sub barbie actionata de
un arc ce culiseaza pe o ti-a verticala. Pe aceasta ti-a exista un sant de fixare a
dispozitivului intrabucal
dispozitiv!l intra(!cal e de 5 feluri: pentru partea dreapta, partea stanga si regiunea
frontala. 'e compune dintr-o pelota cu brate inegale, bratul mai ingust fiind plasat in
vestibul, iar ce lat sublingual.
$5#Dispozitivele mentinatoare de r!lo!ri si clemele dentare
A!tomaton
Clemele Harward & utilizate numai la mandi(!la ca si automatonul, sunt cleme de diga
modificate ,in sensul de a putea mentine cate un rulou de vata in santul paralingual si vestibula,
fixandu-se pe cate un dinte vecin sit!at posterior de camp!l operator#
Clemele Haller &utilizabile la ma)ilar, ca si la mandi(!la, se compun dintr-un inel ce se
fixeaza pe un dinte vecin cu cel pe care intervenim. *e la inel pornesc 2 brate,unul < si unul ,
,prevazute cu butoni. =ratele fixeaza rulourile de vata, iar de butoni se fixeaza inelele de cauciuc
care comprima filamentele de vata si papilele interdentare, indepartandu-le de campul operator,
pe care il izoleaza de secretiile pungii si de sangerarea gingivala
3lemele se folosesc pentru fixarea si mentinerea accesoriilor absorbante.
$"#Avanta.ele izolarii camp!l!i operator olosind diga
1. permite mentinerea unui camp operator perect izolat, c!rat si !scat, eliminand posibilitatea
contaminarii cu lic!id bucal/gingival
2. elimina orice interpunere sau contact cu campul operator, prin indepartarea si mentinerea in
aceasta pozitie a buzelor, obra-ilor si limbii. &ndepartarea partilor moi, ofera acces!l si
vizi(ilitatea optima, -uxta sau subgingival prin indepartarea inculsiv a marginilor gingivale
libere. (>olia inc!isa la culoare 8 fundal intunecat,"# reflecta lumina pe care campul operator
contrasteaza dand vizibilitate buna)
5. odata instalata, n! necesita reinterventie pentru mentinerea accesului si vizibilitatii
9. permite o(tinerea proprietatilor optime ale materialelor dentare !tilizate (prevenirea
contaminarii prin saliva sau umiditate din mediul bucal, in timpul inserarii si modelarii materialelor
de restaurare sau in timpul profilaxiei locale cu compusi florurati)
2. protectie coresp!nzatoare a pacient!l!i si a medic!l!i# *iga prote-eaza pacientul impotriva
aspirarii sa! ing*itirii instr!mentelor mici sau a fragmentelor si resturilor rezultate prin
manopere terapeutice. Prin aplicarea de diga ele pot fi usor recuperate si indepartate. )plicarea
corecta prote.eaza partile moi de s!(stante medicamentoase, iritante , ca!stice, c!
g!st neplac!t# $limina sau red!ce impact!l initial in caz!l deraparii instr!mentelor
rotative sa! man!ale# 7perator!l e prote.at de contaminarea din mediul bucal
:. eicienta cresc!ta a act!l!i terape!tic prin linistea operatorie pe care o confera. 'e elimina
timpul oferit pacientului pentru clatit si scuipat, e descura-ata tendinta multor pacienti la
conversatii inutile, desc*iderea constanta ca amplit!dine a cavitatii (!cale, mai usor de
rezolvat manoperele m!ltiple la mai m!lti dinti, pana la toti dintii pe o !emiarcada
$$#Dezavanta.ele si limitarile izolarii camp!l!i operator olosind diga
1.timp!l suplimentar afectat aplicarii
2.obiectiile pacientului privind disconort!l produs de manoperele de aplicare
-pot si eliminate sau reduse folosind o te!nica simplificata de aplicare
-aplicarea completa nu necesita mai mult de 5-2 min, interval ce confera instalarea anesteziei
-limitari:
dinti insuficient erupti,ce nu permit mentinerea clemelor
?5,in unele cazuri
*inti in malpozitii accentuate
,cazional, pacientii asmatici; cei cu probleme cu respiratia nazala (respiratori orali) nu
tolereaza diga
Pacienti cu probleme psi!ice,rar
$%#Componentele principale si cele accesorii !tilizate pentr! izolarea camp!l!i
operator c! diga
Principale:
>olia de cauciuc
+amele de intindere: -tip @oung / -tip 'tar <&'& / - tip "Agaard-,stbu / -tip 'auvreur
3lemele de diga
Accesorii:
Perforatorul
Pensa
'ervetele de !artie absorbamta preformate
ubrifiant
)cesorii de ancora-
$'#;olia de diga
confectionata dintr-un ca!ci!c special, mentinut in conditii de int!neric si rece (la frigider)
pentru a nu imbatrani prematur
livrate in patrate preormate de 12,2/12,2 cm si 12/12 cm sau sub forma de r!lo! cu l812,2
sau 12 cm din care se taie dimensiunea necesara
mai sunt si folii gata ambalate, sterilizate in plicuri individuale
grosimea:
subtire 1,12;
medie 1,21;
groasa 1,22 ;
extragroasa 1,51 ;
special groasa 1,52 mm
oliile s!(tiri trec mai usor prin spatiile interdentaren dar se si rup mai usor
oliile groase mai eficeinte pentru retractia partiilor moi, mai rezistente la rupere, dar
tensioneaza clemele de fixare ducand la dislocarea lor
utilizarea foliilor cu grosime medie, cu elasticitate optima pt etansarea inc!iderii la colet
culori desc!ise si inc!ise (roz; galben; verde; gri; albastru) - se prefera c!loriile inc*ise
pentru constrastul de fundal
au o ata l!cioasa si una mata,cea mata se pune se exterior.
$+#Ramele de diga
au rolul de a pozitiona si mentine marginile foliei.
A- in orma de 8&tip <78N=: cea mai raspandita, dezavanta-:fabricata din metal
(radioopaca),interfera imaginiile radiologice
>- in orma de 8&tip STAR ?ISI:din plastic,radiotransparenta
C- tip N<=AARD 7ST>< & cont!r inc*is, poligonal si e confectionata din material plastic
radiotransparent
D- tip SA8?E8R & rama artic!lata din plastic ,o balama centrala permite ramei sa se plieze
(acces mai usor in zona de lucru, facilitand realizarea de radiografii, administrarea de doze aditionale
de anestezic si evacuarea de lic!ide terapeutice ce au a-uns accidental in cavitatea bucala)
$/#Clemele de diga: Descriere generala
ancoreaza folia de diga si o mentin fixa in -urul dintelui, fortand in acelasi timp retractia
marginii gingivala
formata din $ (rate, care se plaseaza pe fetele opuse ale coroanei, < si , intre convexitatea
maxima coronara si marginea gingivala. =ratele sunt unite printr-un arc de otel care incon-oara
coroana dintelui peste fata ocluzala sau marginea incizala si mentine, prin forta sa elastica,
cele 2 brate aplicate strans in -urul coroanei
se termina prin ' pinteni, ce asigura contactul in 9 puncte cu dintele, prevenind astfel
rasturnarea clemei. Pintenii pot fi indreptati spre gingival, utile pt dintii partial erupti sau
retractie gingivala suplimentara.
bratele nu trebuie sa depaseasca limita meziala si distala a fetelor < si , deoarece: vor
interfera pozitia penelor; se traumatizeaza marginea gingivala si sangereaza; nu se obtine
etanseitate
pot prezenta sau nu aripioare (prelungiri laterale ale bratelor, ce realizeaza retractia
suplimentara a marginii gingivale si permit fixarea foliei inainte de plasarea acesteia pe dintele
respectiv); dezavanta-: prezenta lor poate incomoda aplicarea benzilor de matrice, penelor si
portmatricelor
la restaurarile coronare se prefera clemele >)+) aripioare, iar endodontic 3# aripioare
$0#Set!ri minimale de cleme de diga# , cele mai !z!ale -&in sistem Ivor:
I?7R< Nr 5- & si 3 (izolari m!ltiple-
I?7R< Nr "& P
I?7R< Nr 4- & si 3 (izolare !nica-
I?7R< Nr "'- ?, dinti partiali erupti sau cu distructii coronare mari
I?7R< Nr $/-? cu talie mare
$1#Componentele accesorii , ec*ipament!l a!)iliar - !tilizate pentr! realizarea izolarii
camp!l!i operator c! diga
"#Perorator!l sa! clestele de perorat olia: cel mai utilizat e )&"'B,+(C
- orificii de dimensiuni diferite, corespunzatoare dintelui pe care dorim sa il izolam
-prezinta un platou rotativ, cu 2 sau : dimensiuni de orificiu (foliile de grosime medie)
1-& inf
2-& sup si 3
5-P
9-? sup
2-? inf
:-dintii cu < anormal, dinti situati cel mai posterior in izolare
$#Pensa de aplicare a clemelor: 'toDes
%#Servetele de *artie a(sor(anta preormata: se plaseaza intre folia de cauciuc si
tegumentul pacientului:
preveni reactiile alergice la folie
)bsoarbe transpiratia
)bsoarbe saliva scursa pe la comisura
)mortizeaza actiunea de instalare a digii
,fera posibilitatea de stergere a buzelor dupa indepartarea foliei
,fera confortul pacientului
'#L!(riiant: !idrosolubil; pt a facilita inserarea foliei prin spatiile interdentare
+#Accesorii de ancora.:
firul de bumbac;
inele de cauciuc (benzi subtiri de cauciuc);
pene interdentare
$4#Pozitionarea si dimensi!nea oriiciilor din olia de diga pentr! izolare corecta
distanta dintre oriicii e reprezentata de distanta de la centrul suprafetei ocluzale a primului
dinte de izolat pana la centrul suprafetei ocluzale a celuilat dinte de izolat , aproximativ
/,%mm
distanta dintre orificii e prea mare, folia se va increti intre dinti si va impiedica manoperele
terapeutice
distanta e prea mica, folia va sta tensionata exagerat, se va tractiona in zona de colet,
nerealizand etansare si se poate rupe.
EEEin tratament!l lezi!nilor coronare, izolarea prin diga trebuie sa cuprinda minim % dinti
(dintele de lucru si 2 dinti vecini).
in tratamentele endodontice doar dintele de l!cr!, cu exceptia radacinilor neretentive,
cand se izoleaza si alti dinti
restaurari coronare la niv I si C ,;M- - toti dintii de la P1 dr pana la P2 stg, cleme doar la
niv P.
restaurari coronare la niv C - ?1 de pe !emicarcada in lucru pana la &3 opus
restaurari coronare in zona laterala - ultimul dinte posterior pana la &3 opus
la ma)ilar, primul orificiu creat e pt IC, la mandi(!la pt dintele cel mai distal care
primeste clema
orificiile se fac dupa un sa(lon, !nctie de grosime (diametru mai mic la foliile subtiri sau
mai mare la cele groase)
%5#Care s!nt te*nicile de aplicare a izolarii c! diga
1.metoda aplicarii simultane a foliei si a clemei
2.metoda aplicarii initiale a clemei, urmata de folie
5.metoda aplicarii initiale a foliei , urmata de clema
%"#Descrieti te*nica de izolare c! diga prin metoda aplicarii sim!ltane a oliei si a
clemei@ en!merati avanta.ele si dezavanta.ele metodei
?$(,*) 1: aplicarea foliei si a clemei simultan
1. indepartarea depozitelor de tartru de pe dinte
2. verificarea cu a-utorul firului de ata a spatiului interdentar, ca sa nu rupa foia (margini
ascutite,rest de tartru)
5. perforarea foliei si intinderea ei pe rama
9. lubrifierea foliei in zona orificiului pentru a facilita insertia
2. alegerea clemei potrivite, fixarea in pensa si verificarea adaptarii pe dinte
:. indepartarea clemei si fixarea pe folia de cauciuc
;. aplicarea servetelului preformat pe fata pacientului
F. plasarea clemei spre gingival, dincolo de convexitatea maxima a dintelui cu a-utorul pensei de
aplicare a clemei - mai intai bratul oral apoi bratul vestibular. *aca pacientul acuza discomfort, se
poate face anestezie locala, oricum senzatia de presiune dispare la 1-2 min de la aplicare
G. eliberarea foliei de cauciuc din aripioarele clemei pentru a permite foliei sa se stranga in -urul
coletului dintelui
11. daca folia nu a alunecat prin spatiul interdentar dincolo de punctul de contact, se foloseste un
fir de ata interdentar, pentru a a-uta alunecarea ei dincolo de punctul de contact pana in zona
cervicala
11. controlul aplicarii corecte a clemei si foliei o reprezinta faptul ca folia e intinsa si tensionata pe
rama
12. se badi-oneaza dintele izolat si zona adiacenta de folie cu o solutie antiseptica dezinfectanta
Avanta.e
cea mai !soara si comoda aplicare a digii, in cazuri obisnuite
daca clema se elibereaza si scapa in orice mom al aplicarii, ea e tinuta aplicata de folie
n! necesita a-utorul unui asistent
Dezavanta.e
nu permite viz!alizara directa a dintelui sia zonei adiacente ,in timpul aplicarii
tensi!nea produsa de elasticitatea foliei actioneaza in directia opusa celei de plasare a clemei
%$#Descrieti te*nica de izolare c! diga prin metoda aplicarii initiale a clemei, !rmata de
olie, en!merati avanta.ele si dezavanta.ele metodei
?$(,*) 2: aplicarea clemei in -urul dintelui, urmata de aplicarea foliei de cauciuc
1. indepartarea depozitelor de tartru de pe dinte
2. alegerea clemei potrivite pentru dintele respectiv
5. plasarea clemei pe dinte, dincolo de convexitatea maxima a coroanei. ,bligatoriu sa se
potriveasca bine pentru a preveni dislocarea si ing!itirea clemei
9. se trece folia, perforata si tensionata pe rama peste clema
2. daca folia nu a alunecat prin spatiul interdentar dincolo de punctul de contact, se foloseste
un fir de ata interdentar, pentru a a-uta alunecarea ei dincolo de punctul de contact pana in
zona cervicala
:. controlul aplicarii corecte a clemei si foliei o reprezinta faptul ca folia e intinsa si tensionata
pe rama
;. se badi-oneaza dintele izolat si zona adiacenta de folie cu o solutie antiseptica
dezinfectanta
Avanta.e
permite viz!alizarea directa a dintelui si a zonei adiacente in timpul plasarii clemei
metoda cea mai eicienta de plasare a digii, cand sunt dificultati in asigurarea secuitatii fixarii
clemei
Dezavanta.e
este dificil de plasat folia peste clema, fara aplicarea unei tensiuni asupra ei, tensiune ce poate
disloca clema
practic imposibila tensionare foliei si tractionarea ei peste clema cea mai mare (ivorA G)
%%#Descrieti te*nica de izolare c! diga prin metoda aplicarii initiale a oliei !rmata de
clema@ en!merati avanta.ele si dezavanta.ele metodei
?$(,*) 5: aplicarea foliei, in tensiune, peste dinte, urmata de aplicarea clemei
1. indepartarea depozitelor de tartru de pe dinte
2. alegerea clemei si verificarea fixarii ei pe dinte
5. se perforeaza folia de cauciuc, se fixeaza pe rama si se tensioneaza orificiul din folie, astfel
aceasta sa treaca de-a lungul dintelui ce trebuie tratat. 'e foloseste un fir de ata
interdentar
9. dupa ce s-a tractionat de folie, se plaseaza clema imediat
2. daca folia nu a alunecat prin spatiul interdentar dincolo de punctul de contact, se foloseste
un fir de ata interdentar, pentru a a-uta alunecarea ei dincolo de punctul de contact pana in
zona cervicala
:. controlul aplicarii corecte a clemei si foliei o reprezinta faptul ca folia e intinsa si tensionata
pe rama
;. se badi-oneaza dintele izolat si zona adiacenta de folie cu o solutie antiseptica
dezinfectanta
Avanta.e
exista putine posibilitatide dizlocare a clemei in timpul sau dupa plasarea ei
permite vizualizarea directa a dintelui sia gingiei adiacente
Dezavanta.e
necesara participarea unui a-utor pentru a tine folia si rama in special pentru aplicarea la
molari
%'#Erori in aplicarea si indepartarea izolarii c! diga
1. 7riicii perorate e)centric in raport cu pozitiile normale pot conduce la plasarea gresita
a digii in raport cu desc!iderea cavitatii bucale si fragmente sau corpuri straine pot fi ing!itite sau
aspirate de pacient. Plasarea foliei in pozitie mult superioara (orificii plasate -os pe folie) duc la
astuparea pasa-ului nazal aerian. 'e va rula marginea superioara a foliei sub piramida nazala
$# Distanta nepotrivita intre oriicii:
-distanta prea mica: folia va fi prea tensionata si nu va izola perfect la nivel cervical; tendinta de
rupere
-distanta prea mare: septuri ce se vor plia interdentar; acces proximal incomodat; retractie
gingivala deficitara
%# Diametr!l incorect al oriiciilor
-diametru mai mic-orificii tensionate ce vor fi indepartate de dinte
-diametru mai mare-folie pliata in -urul dintelui incomodand accesul
'# 8tilizarea de cleme proprii
-mai mica-supraincarcarea arcului-imposibilitatea izolarii corecte sau ruperea arcului
-insta(ila-se misca si nu tine etansarea;lezeaza marginea gingivala
-mai mare-lezarea partilor moi;impiedicarea aplicarii penei
2. N! se inloc!ieste, la momentul necesar, o diga uzata sau cu defecte. *aca folia se rupe
sau se deterioreaza in timpul aplicarii, sau ulterior in timpul tratamentului, singura atitudine
corecta este inlocuirea ei imediata. &n timp ce pacientul tine gura desc!issa si aspiratorul este
prezent, se poate plasa rapid o noua folie in pozitie, fara contaminare, sau cu contaminare minima
cu saliva. *ezavanta-ul inlocuirii foliei sau clemei, cu imperfectiuni, este preferabila penetrarii
permanente a salivei, continuand tratamentul fara diga.
PRINCIPII =ENERALE IN TRATAMENT8L CARIEI SIMPLE DENTARE: etape si
timpi de l!cr!, te*nici de resta!rare
%+#Care este atit!dinea terape!tica ata de caria simpla dentara, in raport c! evol!tia
lezi!nilor carioase
Proila)ie3preventie: reducerea prevalentei si a incidentei leziunilor carioase
Tratament!l leziunilor carioase instalate: dependent de gradul de evolutie si de extinderea
procesului carios
Lezi!nile carioase:
Necavitare ,incipiente&reversi(ile-
1. fara lipsa de substanta dura dentara decelabila macroscopic clinic
2. necesita modalitati de cariodetectie (teste diagnostice) adecvate
5. abordare terapeutica neconventionala (ne sau minim invaziva)
cavitare ,ireversi(ile-
1. lipsa de substanta dura dentara (defect)cu extinderea si profunzimea variabila:
superficiale; medii; profunde
2. abordare terapeutica operatorie conventionala (invaziva)
%/#Care s!nt azele tratament!l!i conventional , clasic - al cariei simple dentare si ce
se !rmareste prin eect!area iecarei aze
"#;aza de tratament c*ir!rgical A prepararea cavitatii
realizeaza eliminarea t.dure dentare alterate (modif ireversibil) prin exereza (excizie
c!irurgicala)
lipsa de substanta rezultata e preparata sub o anumita forma (cavitate)
$# ;aza de tratament medicamentos A tratament!l plagii dentinare
Plaga dentinara 8 suprafata denudata in urma exerezei, e expusa actiunii factorilor
patogeni
'e urmareste realizarea in mod adecvat a protectiei dentino-pulpare prin HHtratamentul
plagii dentinareHH
%# ;aza de tratament resta!rator
+efacerea morfologiei coronare si functiilor afectate
Prin te!nici
directe (obturatii coronare);
semidirecte;
indirecte (inlaA; onlaA; fatete)
%0#Ce reg!li imp!n principiile generale clasice , conventionale - de preparare a
cavitatilor si care s!nt o(iectivele prepararii cavitatilor
Reg!li:
1. efectuarea unor manopere instrumentate bazate pe reguli fizice (predominant mecanice)
2. modificarea partiala a morfologiei coronare
5. realizarea conditiilor optime necesare pentru restaurarea morfo-functionala finala
7(iectivele prepararii cavitatilor:
1.indepartarea substantei dure dentare alterate ireversibil cu mena-area si prote-area
corespunzatoare a organului pulpar
2.plasarea limitelor preparatiei cat mai conservator posibil pentru structurile dentare restante, dar
astfel incat sa previna reactivarea si reluarea progresiei procesului carios initial (carie reziduala
sau recidiva) ori instalarea unei noi leziuni la marginea restaurarii (caria && marginala)
5.conformarea si dimensionarea preparatiei, a.i. >ortele normale functionale sa nu produca
fractura unei componente din ansamblul dinte/restaurare coronara sau dizlocarea restaurarii
9.realizarea conditiilor cerute pentru efectuarea tuturor manoperelor instrumentale pana la
finalizarea tratamentului
%1#Care este deinitia data de >LACB etapei de preparare a cavitatii si care s!nt
principiile , reg!lile - l!i >LACB pentr! prepararea cavitatilor prin te*nici clasice
, conventionale -
Deinitia etapei de l!cr!: CCprin prepararea cavitatii se intelege acea succesiune de manopere
instrumentale folosite pentru a indeparta leziuile produse de carie, lasand portiunea restanta a
dintelui in cea mai favorabila stare de a primi o obturatie care sa restaureze forma initiala coronara,
asigurand rezistenta acestei restaurari si impiedicand reaparitia procesului carios pe acea suprafata
dentara.'C
Principiile l!i >LACB pentr! prepararea cavitatilor:
1.crearea formei de contur
2.crearea formei de rezistenta
5.crearea formei de retentie
9.crearea formei de facilitare a accesului
2.indepartarea in totalitate a dentinei carioase restante
:.finisarea marginilor de smalt
;.curatarea cavitatii
'e obtin astfel niste cavitati cu forme geometrice riguroase prestabilite (pereti, ung!iuri interne,
margini externe): preparatii tip HHcutieHH sau HHcasetaHH.
)ceste principii au fost enuntate pentru obturatiile cu materiale neaderente (amalgam de )g,
ciment silicat), aurificatii, incrustatii metalice turnate.
%4#Care s!nt principiile ,reg!lile- de preparare conventionala a cavitatilor, d!pa scoala
si a!torii clasici romani
1.desc!iderea procesului carios (include si usurarea sau crearea accesului)
2.exereza dentinei alterate
5.realizarea extensiei preventive
9.asigurarea retentiei
2.asigurarea rezistentei
:.finisarea marginilor de smalt
;.toatela finala
3linic, sunt grupate in 5 etape de lucru:
desc!iderea procesului carios
exereza dentinei alterate
prepararea pr-zisa a cavitatii
'5#Care s!nt principiile ,reg!lile- de preparare conventionala a
cavitatilor,sistematizate d!pa scoala si a!torii moderni act!ali
Scoli si a!tori moderni act!ali americani: $ etape c! 4 timpi
A#etapa initiala de realizare a preparatiei
1.stabilirea formei de contur si a profunzimii initiale
2.realizarea formei primare de rezistenta
5.realizarea formei primare de retentie
9.realizarea formeiIde convenientaI-cea mai convenabila in raport cu morfologia dintelui
>#Etapa inala de realizare a preparatiei coronare
2.&ndepartarea dentinei alterate restante.urmele de material vec!i restant
:.Protectie dentino-pulpara (functie de indicatia clinica)
;.+ealizarea formei && de rezistenta si retentie
F.Proceduri pentru finisarea peretilor si a marginilor externe
G.Proceduri finale: curatarea preparatiei si controlul calitatii manoperelor
'"#Care s!nt o(iectivele !rmarite prin realizarea iecar!i timp ,etapa- de l!cr! d!pa
principiile ,reg!lile- de preparare a cavitatilor conventionale conorm sistematizarii scolii
clasice romanesti
o(iectivele aplicarii reg!lilor de preparare en!ntate de scoala clasica romaneasca:
1#Desc*iderea proces!l!i carios:
evidentierea extinderii in suprafata si profunzime a procesului carios (vizi(ilitatea) si
realizarea conditiilor necesare pentru efectuarea optima atuturor manoperelor ulterioare
(acces)
$#E)ereza dentinei alterate:
indepartarea in totalitate, pana in plin tesut sanatos.
'e pot face concesii pentru evitarea desc!iderii camerei pulpare
%#Realizarea e)tensiei preventive:
plasarea marginilor preparatiei in plin tesut sanatos, dur si
marginile externe situate in zone JimuneI, iar zonele JsusceptibileI sa fie inglobate in
totalitate in conturul preparatiei
'#Asig!rarea retentie:
stabilitatea si mentinerea restaurarii
+#Asig!rarea rezistentei:
mena-area si prote-area subst dure dentare restante (prevenirea fracturarii) si
asigurarea conditiilor necesare pt rezist la solicitati funct a materialului de restaurare (pozitie,
grosime)
/#;inisarea marginilor de smalt ale cavitatii:
configuratie lineara, neteda, fara anfactuozitati;
asigurarea unui ung!i optim de intalnire cu suprafata externa coronara a peretilor laterali
(include bizoatarea marginala)
0#Toaleta inala a cavitatii ("# (+)()?$"(# P)K&& *$"(&")+$)
'$#Care este clasiicarea cavitatilor d!pa >LACB si care s!nt criteriile care sta! la (aza
acestei clasiicari
& - carii localizate santurile si fosetele ocluzale ale ? si P?; santurile < si ,,foramen caecum la
frontali
&& - suprafetele aproximale ale ? si P?
&&& - fetele aproximale ale &,cu ung!iul incizal integru
&< - fetele aproximale ale &,cu ung!iul incizal compromis
< 0 treimea cervicala a fetelor < si , ale dintilor
<& - la nivelul cuspizilor dintilor laterali si la nivelul marginii incizale a dintilor frontali
Cavitati atipice - cavitati compuse <-,;<-?;?,*
CLASI;ICAREA MATERIALEL7R DE RESTA8RARE C7R7NARA@ MATERIALE DE
7>T8RATIE C7R7NARA PR7?I67RIE
'%#Care s!nt criteriile pe (aza carora se alege !n material de resta!rare coronara si
care s!nt conditiile pe care tre(!ie sa le indeplineasca !n astel de material, in raport c!
aceste criterii
Criterii:
Criteri! (iologic
-sa se tina seama de textura tesuturilor dure dentare, starea organului pulpar: materialul sa fie bine
tolerat de catre complexul pulpo-dentinar, precum si de catre tesuturile moi
Criteri! mecanic
-proprietatile fizice ale materialului, care sa asigure o buna comportare a acestuia in raport cu P
masticatorie, temperatura
Criteri! c*imic
&sa fie compatibil cu alte materiale dentare cu care vine in contact
Criteri! estetic
-sa redea aspectul cat mai natural, unde e absolut necesar.
Conditii
"#izic:
dur; cu o rezistenta asemanatoare cu a tesuturilor dure dentare si abraziune moderata
sa sufere modificari volumetrice minime intr-un interval de temperatura inte 1 si 21 grd celsius
in stare plastica in momentul introducerii in cavitate si sa devina rigid si rezistent dupa acee
aderenta buna, determinand o inc!idere marginala cat mai etansa
bun izolator termic si electic
impermeabil pentru lic!idul bucal sau alte lic!ide ingerate
$#c*imic
stabil in mediul bucal
nu sufera alterari in contact cu saliva, alimente, medicamente
efect usor antiseptic
nu se combina cu materialele utilizate in tratamentele odontale
%#(iologic
bine tolerat de organul pulpar, parodontiul marginal, partile moi adiacente
sa nu fie nociv pentru organism
sa fie carioprotector
'#izionomic
sa prezinte culoare; transluciditate si textura de suprafata cat mai apropiata de cea a structurii
dentare pe care o reconstituie
''#Prezentati clasiicarea generala a materialelor de resta!rare coronara
1.?ateriale de restaurare coronara functie de starea lor fizicain momentul utilizarii:
&materiale plastice: se introduc in stare moale si se intaresc ulterior (obturatii)
&materiale neplastice: se introduc sub forma rigida si se fixeaza prin cimentare (incrustatii)
2.?ateriale plastice (de obturatie) dupa timpu de mentinere in cavitate:
&provizorii: etape intermediare ale tratamentului
&de d!rata: faza finala de restaurare coronara
5.*upa gradul de aderenta la structurile dure dentare, materialele de obturatie de durata :
&aderente:compozit;3&';
&neaderente:amalgam;aur;ciment silicat
9.*upa gradul de refacere a fizionomiei, materialele de obturatie de durata
&izionomice:compozite;3&' modificate;
&neizionomice:amalgam;aur coeziv;3&' cu adaos de pulberi metalice
&semiizionomice:3&' conventionale
'+#Care s!nt categoriile si tip!rile de ciment 67E e)istente si !tiliza(ile act!al
Categoriile:
1.conventional (eugenolat/eugenat de Ln)
2.modificate cu polimeri (L,$ armate)
5.modificate cu acid o-etoxibenzoic ($=))
9.non-eugenolat de Ln (C<-$=))
Tip!ri
TIP I#pentru cimentari provizorii
TIP II#cimentari de durata
TIP III#obturarii coronare provizorii si obturatii de baza
TIP I?#pentru captusirea peretilor preparatiilor
'/#Reactia de priza si timp!l de priza la ciment!l 67E conventional@ implicatii clinice
Reactia de priza
"# se desfasoara in absenta apei si e accelerata de ionii de Ln2..
Presupune o reactie de complexare intre eugenol si oxiul de Ln, cu formarea eugenolatului de
Ln.
&n matricea sa sunt particule de oxid de Ln nereactionate si molecule de eugenol liber rezidual,
acesta eliminandu-se lent.
+eactia de priza e reversibila: in mediu umed, preparatul intarit poate fi !idrolizat (!idroxid de
Ln si eliberand eugenolul, ceea ce influenteaza comportamentul sau clinic; Loe conventional e
sensibil la conditiile din mediul bucal)
Timp!l de priza
e variabil: 21-51min pana la cateva ore si depinde de :
dimensiunea particulelor de pulbere (particule fine8timp de priza de redus)
raport pulbere/lic!id (consistenta crescuta8timp de priza redus)
prezenta si concentratia acceleratorilor si aditivilor
te!nica de preparare (malaxare energica,prelungita8timp de priza redus)
temperatura ambianta (temperatura crescut8timp de priza redus)
cantitatea de C2, asociata ,xidului de Ln (!idratarea pulberiii8timp de priza redus 2M
apa priza in 2 ore si 9M apa priza in 12 m
INDICATI:
consistenta c*itoasa: obturatii de baza; coafa-e indirecte; obturatii provizorii(9-: sapt);
acoperirea pansamentelor calmante, devitalizante
consistenta intermediara -acoperirea materialelor de coafa- idirect; cimentarea provizorie a
lucrarilor protetice con-uncte; amprentarea functionala a unor campuri protetice edentate total
consistenta l!ida -obturarea canalelor radiculare (simpla sau mixta cu t!enici pasta/con
gutaperca)
CALITATI
1.efect antiseptic
2.usor sedativ asupa pulpei
5.biostimulator neodentinogenetic
9.bun izolator termic si electic
2.adaptare buna la peretii cavitatii
:.aplicare usoara in cavitate (necesita izolare)
;.priza in mediu umed
F.impermeabil fata de acizi
DE;ECTE
1.priza lenta(21-51 min)
2.rezistenta limitata la compresiune
5.duritate redusa
9.indepartarea din cavitate laborioasa
2.in contact direct in!iba priza si altereaza calitatiile rasinilor polimerizabile
:.iritant pentru parodontiu marginal
;.?iros aromatic puternic si gust intepator
F.aspect estetic necorespunzator
'0#Ciment!ri 67E armate ,c! polimeri- : deinitie, caracteristici si proprietati speciice@
implicatii clinice
Preparate biocomponente, formate din pulbere si lic!id, componente similare cu cele din L,$ la
care se adauga:
-polimeri organici rigizi: polimetilactilat;polistiren
-acid acetic@ clo!ra sa! acetat de 6n
-agenti antimicro(ieni: timol
Proprietati speciice:
-vascozitate mai amre decat L,$ conventional
-propr mecanice mai bune
-proprietati biologice asemanatoare
-toleranta pulpara mai buna
Dezavanta.e speciice:
-se descompune !idrolitic in mediu bucal
-poate det reactii alergice
-modif cul coroane de invelis sau fatete acrilice
Indicatii speciice:
-cimentari provizorii si de durata;
obturatii de baza in toate tipurile de cavitati;
reconstituiri coroane provizorii
'1#Ciment!rile E>A : deinitie, caracteristici si proprietati speciice@ implicatii clinice
'unt denumite dupa )c ,-etoxibenzoic, continut in lic!idul preparatului (alaturi de eugenol).
Caracteristici speciice:
1.au priza mai lunga (;-15min).
2.au cea mai mare rezistenta la compresiune
5.capacitate antibacteriana si cicatrizanta pt plaga dentinara
9.adeziune c!imica prin c!elare
2.variatii volumetrice din timpul prizei mai reduse
:.solubilitate mai redusa in mediu lic!id bucal
Indicatii speciice:
obturatii de baza (unde e necesara rezistenta mecanica superioasa);
reconstituiri bonturi in 1/5 ocluzala a fetei proximale si pe fata ocluzala;
cimentarea unor proteze fixe unidentare;
cimentarea unor punti intinse(totale)
'4#Ciment!rile D?&E>A :deinitie, caracteristici si proprietati speciice@ implicatii clinice
$ugenolul e inlocuit de n-!exil-vanilat acis o-etoxibenzoic
Caracteristici speciice:
1.rezistenta superioara la compresiune
2.solubilitate mai redusa in mediul bucal
5.manipulare mai usoara
9.fizico-c!imic si biologic nu prezinta avanta-e sau dezavanta-e date absenta eugenolului.
+5,+"# Ciment!l ;76 Reactia de priza@timp!l de priza@ calitati, deecte,indicatii,
contraindicatii
Reactia de pria:
reactie de neutralizare intre o baza (pulberea) si un acid (lic!idul) cu formarea unor saruri
fosforice !idratate.
reactie exoterma, creste temp cu 9-11 grade.
*upa priza, materialul e !eterogen, masa fiind alc dintr-o structura amorfa !idratata (matrice
de fosfat de Lnsi )l ce contine particule initiale de Ln, necuprinse in reactie).
"ecesita izolare riguroasa.
!ipul de pria:
normal: :-11 min sau
rapid: 2-5 min (cant mica de ac ,-fosforic).
(impul poate fi redus prin:
1.marirea rap pulbere/lic!id
2.pulbere cu particule cu dimensiuni reduse (91micr.8normal)
5.incorporarea rapida a pulberii in lic!id
9.cresterea conc de C2, in lic!id
2.prelungira timpului de malaxare
:.cresterea temperaturii mediului ambiant
Calitati:
1.rezistenta mecanica superioara
2.elasticitate redusa
5.solubilitate redusa in apa (in vitro)
9.aderenta convenabila la smalt si dentina la alia-e metalica; rasini acrilice; mase compozite
2.buna izolare termica si electrica
:.duritate mai mare decat a celorlate obturatoare provizorii
;.rezistenta relativ buna pana la uzura
"e#ecte
1.friabil(rezistenta scazuta la tractiune/frictiune)
2.porozitate marcanta
5.pC puternic acid 2-2,9 in mom aplicarii (dupa o ora a-unge la : si dupa 9F se aproprie de pC
neutru)
9.neestetic: opac; alb-galbui
2.se altereaza rapid in contatct cu lic!idul bucal
:.fara izolarea optima,nu are calitati
$ndicatii
1.obturarea temporara a unor cavitati nefinalizate care nu prezinta retentii geometrice
2.obturatii de durata pentru dinti mobili la varstnici; pt dintii temporari
5.baza pt cav medii
9.baza peste cimenturile (liner) cu !idroxid de 3a in cavitati profunde sau peste L,$ pentru
restaurari de durata cu compozit
2.captusirea boltilor cuspidiene nesustinute (cls &&a) pentru restaurari cu amalgam
:.restraurarea cu amalgam a dntilor devitali (pentru refacerea planseului cavitatii)
;.cimentare de durata a protezelor fixe; a inelelor ortodontice
F.obturarea mixta, cu con de gutaperca a canalelor radiculare (de electie pt
momoradiculari/rezectii apicale)
Contraindicatii
1.refaceri ung!i incizal sau creste marginale
2.cavitati cervicale cls <
5.cavitati vizibile, pe frontali
9.cavitati profunde, nociv pt pulpa (pC acid)
2.acoperirea pastelor de !idroxid de 3) pt coafa- indirect (preparatele nu fac priza)
+$#Ciment!l PC6,policar(o)ilat de 6n-: proprietati si indicatii speciice
1.$lasticitate asemanatoare cu cea a dentinei
2."# e casant si suporta solicitari masticatorii
5.+ezistenta la compresiune si tractiune comparabil cu >,L
9.+ezistenta la incovoiere cu 91M mai mare decat >,L
2.3ontractie redusa de priza mai mica decat >,L
:.(ixotropie
;.)deziune c!imica la smalt si dentina prin c!elarea 3a2. de catre radicalii carboxilici libei
F.adera bine c!imic la alia-ele metalice inoxidabile
G.)dera slab la alia-ele din aur(daca nu sunt sablate)
11.adera mediocru la +)'
11."# adera la ceramica
12.pC acid pana la terminarea reactiei de priza, cu potential nociv asupra pulpei si dentinei inferior
fata de >,L (pC82-51 min)
15.efect calmant asupra durerii dentinare prin inc!iderea eficienta a canaliculelor
19.nu are activitate antibacteriana (prin efect bactericid direct)
$ndicatii
-obturatii de baza(protectie pulpo-dentinara)
-obturatii coronare provizorii
-cimentari de proteze fixe unidentare sau punti
MATERIALE DE RESTA8RARE C7R7NARA NEESTETICE: AMAL=AMELE
DENTARE
+%#Clasiicarea amalgamelor in !nctie de n!mar!l de metale contin!te si tip!l de
partic!le ale alia.!l!i#
D!pa nr de metale pe care il contine:
"#(inar:
mecur . 1 metal (C!)
amalgam!l de c!pr!: 3u: 51-91M si Cg::1-;1M. >oarte toxic. ) fost scos din uz
(s-a incxercat si cadmiu/paladiu - nocive; friabile; casante. #n au intrat in uz )
$#ternar:
mercur . 2 metale (Ag si Sn) in proportii egale
%#c!atenar:
mercur.5 metale (Ag; Sn si C!): )g :2M; 'n 22M si 3u :M
-unele amalgame contin cantitati mici de platina,aur, iridiu; paladiu dar nu au adus imbunatatiri
substantiale
-alia-e cu Ln: mai mult de 1,11M Ln si fara Ln (EEEeste necesara mentiunea scrisa pe flacon 3#/>)+)
Ln)
Tip!l partic!lelor alia.!l!i
)lia-e cu pilitura formata din particule taiate neregulat
)lia-e cu particle serice sau sfenoidale
)lia-e cu particule amestecate, format din particule neregulate si sferice
+'#Clasiicarea amalgamelor d!pa contin!t!l in c!pr! al alia.!l!i
c! alia. conventional@ sarac in 3u(:MN):
)g :2-;1M
'n 22-51M
3u 1-:M
Ln 1-2M.
?ai poate contine aur; platina si mercur 2-5M. 'n P+$)?)K)?)(
+aporuti mercur/alia- 8 1/1
c! contn!t cresc!t de C!,sub 2 forme:
cu compozitie simpla: )g; 'n; 3u; Ln
sau cu faza dispersata de alia-e 'n-)g si eutectic )g-3u:
)g 91-:G
'n ;
3u 15-21
Ln 1M
amalgamele moderne contin:
)g :2-;1M
'n 1;-51M
miccroprocente de Pb, 'b, 3d, &n
++# Proprietatile metalelor care intra in compozitia alia.!l!i
Argint!l
mareste rezistena amalgamului si reduce curgerea lui (floO)
in conc mai mare de ;1M creste duritatea amalgamului, dar acesta devine sfaramicios si greu
de modelat, priza mai rapida si tendinta de expansiune mai mare
conc mai mica de :2M 87 amalgam cu o duritate mai mica , timp de priza prelungit si creste
tendinta de contractie
Stani!
usureaza amalgamarea, creste timpul de priza, scade expansiunea si duritatea amalgamului
dupa priza
C!pr!
creste rezistenta amalgamului,pastreaza in limite normale coeficientul de dilatare, timpul de
priza si rezistenta la coroziune
12M -antiseptic
6inc
creste rezistenta amalgamului, confera luciu; previne oxidarea
1,11M . umiditate 87 expansiunea amalgamului
Iridi!,paladi!,platina
1M imbunatatesc rezistenta mecanica si coroziunea
Merc!r
2-5M form alia-e preamalgamate, au amalgamare mai rapida, dar in exces; creste coeficientul
de dilatare si rezistenta mecanica si prelungeste timpul de priza.
o conc mai mica 87 amalgam friabil
singurul metal in stare lic!ida la temperatura camerei
toxicitate crescuta - risc pt pacient; medic asistenta si mediu incon-urator
+/# Mecanism!l de priza al amalgam!l!i
Reactie de cristalizare#
Cg intra in contact cu suprafata diferitelor particule ale alia-ului .&onii metalici de )g, 'n, 3u, Ln de
la suprafata particulelor se dizolva in Cg si apoi reactioneaza cu acestea formand compusi metalici
noi ce precipita (prod de reactie)
amalgamele sarace in C!:
)g5'n.Cg 8 7 )g2'n5.)g2Cg5.)g5'n
Kama si Kama 18matricea in care se gasesc particule de alia- nereactionat ale fazei gama.
Kama 2 e cea mai putin rezistenta mecanic si la coroziune
amalgame (ogate in C!:
$xista o cant mai mare de 3u prin inlocuirea 'n cu amestec eutectic )g-3u 8 7 eliminarea Kama
2.&n prima etapa a prizei reactia e aceeasi cu cea a amalgamului conventional. $tapa a2a:
'n;-FCg.)g3u 8 7 3u:'n2.)g2Cg5
tipuri noi de amalgam bogat in 3u,gama 2 e eliminata (amalgame non gama $) sunt cele
mai rezistente la coroziune
+0# ;actori care inl!enteaza timp!l de priza al amalgam!l!i
"#raport p!l(ere&merc!r
3ant de mercur e mai mare:
timpul de priza mai lent
+amane o cant mai mica de gama nereact
3reste cantitatea de gama 1 si 2 8 7 scade rezistenta amalgamului
$#d!rata trit!rarii
, supra sau subpreparare a amalgamului va produce modificari ale rezistentei, flua-ului
Jvolumul amalgamuluiI
%#dimensi!nea partic!lelor
3u cat sunt mai mici , supraf de contact cu Cg e mai mare si timpul de priza mai redus
'#im(atranirea artiiciala a alia.!l!i
)lia-ul proaspat reactioneaza mai repede cu Cg decat cel invec!it:
tendinta de expansiune mai mare
coroziune mai importanta
rezistenta mai scazuta
imbatranirea artificiala a amalgamului reduce tensiunile interne din particule
+1#Propritatile izice ale amalgam!l!i de argint
"# rezistenta la compresi!ne
1111-2211 Dgf/cm2
amalgamul cu alia- sferic are cea mai buna rezistenta la compresiune
$# rezistenta la tracti!ne
depinde de rezistenta marginala a restauratiei; ung!iurile externe trebuie sa fie G1o
faza gama este cea mai buna
%# plasticitatea
deformarea permanenta sub actiunea unei forte. *epinde de:
cantitatea de )g
dimensiunea si forma particulelor
timpul de triturare
raport alia--mercur
'# deormarea
proprietatea amalgamului de a-si modifica volumul sub actiunea unor solicitari peste limitele
elastice ale materialului
2. modiicari dimensionale (vezi 2G)
/# adezivitatea
amalgamul este neaderent; necesita cavitati retentive
+4#Care s!nt si de ce actori depind modiicarile dimensionale ale amalgam!l!i
Dilatatia si contractia amalgamului, determinate de mecanismul de priza si de diferenta de
temperatura din cav bucala.
&n timpul prizei, se produce o contractare a materialului (faza gama), in fazele gama 1 si 2 sa se
produca o dilatare rapida apoi, dupa care o contractie ,urmata de o stabilizare 8 7 la interfata
dinte/restaurare apare o fisura
;actori:
compozitia alia-ului
dimensiunile particulelor
raportul alia-/Cg
durata de triturare care, prelungita duce la cresterea expansiunii amalgamului
timpul scurs de la triturare pana la condensare in cavitate nu trebuie sa depaseasca 5-5,2 min
contaminarea cu umezeala inainte de priza, crescand coeficientul de expansiune al
amalgamului
diferenta de temperatura a amlgamului, datorata diferentei de temperatura a alim, det
dilatarea sa, care e mai mare decat a smaltului /dentina ( la fel si contractia) 8 7
percolare marginala (patrunderea de fluide la interfata dintre obturatie si peretele cavitatii)
/5#Corozi!nea amalgam!l!i, tip!ri de corozi!ne ,proprietati c*imice-
degradarea electroc!imica a metalului sub actiunea mediului bucal
"#Corozi!nea c*imica de s!praata
pierderea luciului si modificarea de culoare datorita sulfurarii si oxidarii: pe suprafata apare un
film de oxizi; sulfuri sau !idroxizi ce se pot distruge 8 7 aparitia unei s!praete r!goase
$#Corozi!nea la interata dinte3resta!rare
apare numai unde exista diferente de concentratie in oxigen. &ntre peretii cavitatii si suprafata
restaurarii, unde ,2 e mai mica. >aza cea mai sensibila la coroziune e gama2 (8 7 folosirea
amalgamelor non-gama 2)
%#Corozi!nea galvanica
dat contactului dintre amalgam si alte metale sau alia-e in mediul bucal electrolitic
/"# Proprietatile (iologice ale amalgam!l!i de argint
bine tolerat de tesuturile dure dentare, parodontiu si pulpa dentara
prop usor antiseptice, dat actiunii )g si 3u, cand concentratia acestuia e mai mare de :M
prin manipulare incorecta in cabinet, vaporii de mercur sau contactul direct cu acestia pot
determina into)icatie merc!riala
&ntroducerea amalgamului 3# C7NTIN8T >7=AT IN C! si a SISTEMEL7R ADE6I?E:
1.mai putin afectat de fulaj
2.modificari dimensionale minime
5.rezistenta mecanica superioara altor material dentare pe care le depaseste prin:
+ezistenta la compresiune si tractiune;
modul de elasticitate;
duritate mai mare imediat dupa priza;
rezistenta mai mare la coroziune;
performante clinice mai bune;
valori medii ale rezistenti legaturii adezive la structura dura dentara e mai mare decat a
compozitului;
permite o preparatie minim invaziva;
reduce riscul aparitiei cariei &&
/$#=alvanism!l (!cal
prezent la pacientii ce au mai multe restauri dentare metalice diferite si e legat de disolutia
electrostatica a salivei care determina o diferenta de potential electric intre diferitele
restaurari; foarte greu de masurat.
Maniestari:
dureri, senzatie de intepatura
perceptia prezentei unor curenti electrici
gust metalic
$xista o corelatie intre calitatea restaurarii , calitatea salivei, igiena orala si simptomatologia
clinica
/%#Calitatile clinice ale amalgam!l!i
1.usor de preparat si manipulat
2.pret de cost redus
5.e foarte rezistent la factorii chimici si mecanici din mediul bucal
9.se finiseaza si se lustruieste cu usurinta
2.e radioopac
:.are stabilitate buna in mediul bucal
;.rezistenta la abraziune, similara cu cea a smaltului
F.longevitate clinica mare, in medie de peste 12 ani
G.proprietati de autosigilare a interfetei restaurare/preparatie
11.aplicat corect ,nu e iritant pt pulpa dentara si parodontiu marginal
*$P&"* de:
corectitudinea realiz prepraratiilor
corect plasarii amalgamului in int prepr
adapt marginala sup la amalgamele non gama2
calitatile de autosigilare prin prod de coroziune
)malgamul ramane acceptat ca material restaurator pt ca:
-nu necesita aparatura sofisticata
-utilizarea sub forma de caps!le predozate:
)mestec corect al componentelor;
(imp suficient de lucru;
Proprietati mecanice bune;
*iminuarea fula-ului si a modificarilor dimensionale
-insertia si condensarea in cavitate usor de realizat
/'#Deectele amalgam!l!i
1.nu are aderenta la peretii cavitatii
2. e nefizionomic, de culoare cenusie, putand colora in timp tesuturile dure dentare
5.e bun conducator de caldura si electricitate
9.poate crea bimetalism, in contact cu alte alia-e sau metale din cavitatea bucala
2.amalgameaza lucrarile de aur deteriorandu-le
:.sufera contractii si dilatari, dupa inserarea in cavitate
;. sufera in timp coroziune electrochimica
+estaurari din amalgam:
aspect inestetic: in timp prin corodare devine negru si modif culoarea tesuturilor din -ur
posibilitatea de fracturare a materialului in cavitatile neretentive,ce nu ofera grosime suficienta
materialului
/+#Indicatiile !tilizarii amalgam!l!i de argint
"#restaurarea cls & pe >< si >,r ale ? si P si pe >,c ale ? si P
$#restaurarea cls & pe >P ale >, cand grosimea e mare si nu permite transparenta culorii
%#restaurarea cls && cu exceptia celor situate mezio-ocluzal la niv P1 (fizionomia)
'#restaurarea cav < la niv ? si P
+#restaurarea cav atipice ? si P (?,*)
/#restaurarea coronara a P si ? devitali,cu sau fara mi-loace suplimentare de retentie
0#refaceri de bonturi coronare ce vor primi microproteza de acoperire
//#S!rse de merc!r din ca(inetele dentare
a indepartarea restaurarii de amalgam,
l!str!ire, inisare fara racire si aspirare;
ar!ncare pe .os
a trit!rare si manip!lare (fara manusi)
*in sursere le mercur existente in cabinet incorect depozitate sau reziduu incorect pastrat
pentru aruncare
Pol!area accidentala cu Cg (lipsa unei aerisiri corecte a cabinetului)
PRINCIPII DE REALI6ARE A PREPARATIIL7R PENTR8 RESTA8RAREA DIN
AMAL=AM
/0#Principiile de realizare a ormei de cont!r pentr! o cavitate preparata pentr! o
resta!rare din amalgam
1.amplasarea marginilor cavitatii in plin tes!t santos,a.i. se vor indeparta in totalitate t.dure
alterate ireversibil
2.conturul cavitatii pana la obtinerea unei .oncti!ni amelo&dentinare indemne de carie
5.se indeparteaza in totalitate smalt!l s!(minat,fara suport de dentina sanatoasa si
prismele de smalt modi ca aspect si c!loare
9.marginile cavitatii vor fi plasate a.i. sa permita o b!na inc*idere marginala si o (!na inisare
resta!rarii
2.se vor plasa marginile, evitandu-se zonele cariosusceptibile - inaara sant!rilor si is!rilor
:.marg cavitatii in zonele dentare supuse a!toc!ratirii si c!ratirii artiiciale, evitand vf
cuspizilor si crestele marginale
;.cont!r!l e)terior: realizat din c!r(e line, !ng*i!ri rot!n.ite si linii drepte
F.cont!r!l intern: realiz unui spatiu pt amalgam de gros sufic, rezistent la fractura sub infl
fortelor de masticatie: ,cluzal: ",+&$mm (peretle pulpar e plasat in dentina la 1,2mm P)*)
/1#Realizarea cont!r!l!i primar in caz!l cavitatilor preparate pentr! lezi!ni carioase
sit!ate la nivel!i sant!rilor si osetelor ocl!zale
?arginile preparatiei in plin tesut sanatos
"#extinderea marginilor cavitatii trebuie sa tina seama de realizarea unei cavitati care sa permita
acces!l instrumentarului necesar prepararii si restaurarii sale
$#se vor extinde marginile cavitatii pana in tes!t sanatos avand gri-a sa nu lasam smalt
nesustinut de dentina sanatoasa la amrginea preparatiei
%#se plaseaza marginile a.i. sa incl!da in cont!r!l lor sant!l sa! oseta in care e localiza
proces!l carios (toata).*aca la niv peretilor preparatiei exista o fisura necarioasa nu se include in
preparatie. 'e sigileaza dupa plasarea amalgamului
'#daca exista o lezi!ne carioasa necavitara in smalt insa radiografia sau alte mi- de dg arata ca
este extinsa pana in dentina se va intra in smaltul sanatos si cavitatea se largeste pentru a facilita
exereza dentinei alterate in totalitate
+#cand exista $ sa! mai m!lte leziuni carioase in santuri si fosete diferite ale aceluiasi dinte si
exista o grosime de 1,2-2mm de tesut sanatos inte ele se vor realiza $ cavitati distincte,altfel se
frealizeaza o cavitate !nica#
/#liniile marginale de contru ale cavitatii depind de orma anatomica a dintel!i
,cluzal, marginile preparatiei vor fi formate din linii curbe, largi care ocolesc cuspizii si mentin
morfologia normala a fetei ocluzale.
Marginile e)terne ale cavitatii 8 netede, fara neregularitati, forma externa acavitatii nu
trebuie sa prezine ung!iuri ascutie , pentru a permite plasarea corecta a amalgamului.
P s!p: ocluzal in santul intercuspidian proc carios si extins in santurile din fosetele meziale :
aspect de piscot / fluture cu partea mai ingusta in sens <-,, situata in santul intercuspidian si
care pastreaza integre , pantele cuspidiene si crestele marginale. &stmul nu trebuiesa
depaseasca 1/5 din distanta dintre varfurile cuspizilor.
P in, cand santul nu e in centrul feti ocluzale, cavitatea ocluzala va fi mai apropiata de
cuspidul cel mai voluminos
0#peretele parap!lpar al cavitatii ocluzale, in dentina sanatoasa la 1,2-1 mm de P)*, asigurand
astfel rezistenta materialului de restaurare la fortele masticatorii ocluzale
/4#Modalitati de realizare a ormei de retentie pentr! cavitatile de clasa I&a preparate
pentr! o resta!rare c! amalgam
"#pentru o cavitate conventionala mica, pt realizarea unei retentii optime, suficeint
paralelism!l a cel putin 2 pereti verticali in raport cu axul dintelui si o !soara convergenta spre
ocl!zal.8ng*i!ri bine exprimate la locul de intalnire a peretilor verticali intre ei si ung!iurile drepte
la intalnirea peretilor verticali cu cel parapulpar.
In cavitatile pro!nde: ung!iuri interne bine rotun-ite.
$#peretele p!lpar trebuie sa fie plan sau in trepte, daca nu este posibil se face o obturatie de
baza cu >,L
%#cu cat cavitatea e mai mare si retentia e mai dificil de obtinut: mi.loace s!plimentare de
retentie (pivoturi para pulpare; stifturi; cavitati de retentie suplimentara; santuri reciproce in dentina
restanta la o adancime de 1-2-5 mm)
05#Modalitati de realizare a ormei de retentie pentr! cavitatile de clasa II&a preparate
pentr! o resta!rare c! amalgam
-realizarea unei forme a preparatiei care sa permita accesul si manipularea instrumentarului
necesar restaurarii dintelui, sa ofere acces corect si vizibilitate buna in toate etapele de condensare a
amalgamului : curbe line, ung!iuri rotun-ite si liniile drepte ale formei de contur care permit
adaptarea amalgamului la peretii si marginile cavitatii
-realizarea retentiei la cavitatea proximal , peretii < si , vor fi scosi din contact cu dintele vecin si
usor convergenti spre ocluzal. Preparatia trebuie sa aiba o dimensiune ?* de 1.2 mm
-peretele gingival coborat sub punctul de contact la 1-1.2 mm, drept, perpendicular pe axul lung al
dintelui, usor inclinat axial, in fct de intinderea leziunii. Ptr marirea retentiei 0 sant la locul de intalnire
perete PP si K
0"#Realizarea ormei de rezistenta a !nei cavitati de clasa I&a preparata pentr! o
resta!rare c! amalgam
spri.inirea pe dentina sanatoasa a t!t!ror peretilor care s!porta orte masticatorii
eliminarea partiala3totala a t!t!ror zonelor de smalt s!(minate
Ptr ca o cavitate sa reziste la fortele masticatorii:
"#orientarea peretilor trebuie sa fie facuta a.i. sa fie perpendiculari sau paraleli cu directia de
transmitere a fortelor
$#n! se vor pastra portiuni de smalt fara insertia de dentina sanatoasa subiacenta sau portiuni
de smalt subtiate lipsite de rezist
%#prismele de smalt in cele mai multe zone ale suprafetei ocluzale sunt paralele cu axul lung al
dintelui. Pentru a rezista fracturilor , peretii de smalt trebuie preparati la 45 grade sa! o(t!ze in
raport cu suprafata externa a dintelui. #n ung!i mai mic e predispus la fracturi
'#latimea ?&7 a preparatiei e de 1/5 din distanta dintre vf cupidului < si cel ,
+#e)tensia marginilor cavitatii : pastrarea unor cuspizi si creste marginale sustinute de dentina
sanatoasa.3uspizii trebuie examinati si evaluati pentru a nu exista fisuri care sa determine fracturi
ale acestora.*aca un cuspid e prea subtire pentru a rezista f de masticatie,el trebuie intarit prin
captusire sau redus pentru a fi acoperit ulterior cu un material de restaurare
/#grosime s!icienta material!l!i resta!rator in raport cu fortele pe care acesta le va
suporta.&n acest sens,o restaurare ocluzala de amalgam trebuie sa aiba o grosime ocluzo-gingivala de
",+&$ mm pt a rezista fracturilor in timpul masticatiei
0$#Realizarea ormei de rezistenta a !nei cavitati de clasa II&a preparata pentr! o
resta!rare c! amalgam
3av cls && sunt supuse unor forte ce tind sa disloce restaurarea sagital/vertical. Pentru rezistenta,
cavitatea de retentie de pe suprafata ocluzala trebuie sa aiba dimensiuni <-o de Q din distanta intre
cuspidul < si cel ,.
-cavitatea ocl!zala v-a respecta principiile de preparare de la cls &,cu un perete proximal lipsa.
&n zona de unire acelor 2 cavitati apare istmul de intalnire care va fi rotun-it
-marginile cavitatii se extind in tesut sanatos cu smalt nesubminat, dar se are in vedere ca atunci
cand suprafata ocluzala prezinta leziuni carioase , se ocolesc varfurile cuspizilor si creasta amrginala
opusa leziunii carioase, creasta oblica a molarilor superiori 87 a.i. acces s!icient pentr!
preparare si resta!rare.peretii cavitatii ocluzale paraleli cu axul lung al dintelui.
-cavitatea verticala: pereti </,/K/PP
-peretele gingival al cav verticale va trebui coborat sub punctul de contact la 1,2 mm,drept ,
perpendiculat pe axul lung al dintelui sau cu o usoara inclinare spre peretele axial.Pentru mareirea
retentiei se poate efectua un sant la locul de intalnire a celor 2 pereti: peretele axial(parapulpar) si
gingival. Peretele gingival ?-* 1-1,2mm.
-ma-oritatea cav cls && au acces ocluzal.*aca proc carios e la P'3: acces < sau , (prin gaura
c!eii) ,cavitatea va fi sub punctul de contact. ?arginile cavitatii vor fi in cement sau in dentina, ung!i
de G1 grade cu suprafata externa a dintelui
-daca lipseste dintele vecin, dar avem acces (treme; distructii coronare) sau exita o cav sub
punctul de contact pe dintele vecin: cavitate tip caseta (G1 grade cu suprafata externa)
-peretele PP in dentina sanatoasa
0%#Caracteristicile cavitatii pro)imo&ocl!zale tip E slot F pentr! resta!rarea c!
amalgam
Cavitatea tip CCslotCC este o cavitate atipica, minim invaziva# 7 varianta pentr! cavitatea
de cls a $&a
cavitatea ocl!zala este limitata ca creasta marginala
lasam, in timpul preparatiei cavitatii proximale si a exerezei dentinei alterate, o zona subtire
de smalt proximal dinspre dintele vecin in scolul de a evita lezarea accidentala a acestuia. <a fi
idepartata dupa realizarea preparatiei cu instrumente de mana.
Cavitatea pro)imala, pentru retentie, peretii </, vor fi scosi din contact cu dintele vecin,
usor convergenti ocluzal. Pentru a mari retentia: 2 santuri adiacente situate la contactul
peretelui < si , cu cel PP, in dentina, la distanta de zona de P)* pt a evita riscru desc!iderii
camerei pulpare (sferica de 1.2 mm) 0 santuri de 1.2 mm adancime si 1.2 mm latime, splasate
a.i. sa ramana 1.22-1.21 mm dentina intre santuri si P)*
daca cav proximala e foarte larga,a.i retentiile nu sunt pe suprafete opuse: restaurare adeziva
pentru amalgam sau plasarea unor stifturi orizontale sau verticale parapulpare
peretele K coborat sub punctul de contact la 1,2 mm,drept , perpendiculat pe axul lung al
dintelui sau cu o usoara inclinare spre peretele axial.Pentru mareirea retentiei se poate efectua
un sant la locul de intalnire a celor 2 pereti: peretele axial(parapulpar) si gingival. Peretele
gingival ?-* 1-1,2mm.
peretele PP in dentina sanatoasa
0'#E)ereza dentine alterate restante
dupa conturul ext si int al cavitatii, vf P)* (indemna de carie); cu a- sondei si prin inspectie,
consistenta si culoarea dentinei restante.
in lezi!nile carioase mici si medii, tesuturile patologice sunt indepartate odata cu realizarea
etapelor de lucru. &n cav mai extine, pe un perete gata preparat, intr-o anumita zona poate
ramane o cantitate de dentina altera, ce v-a fi indepartata fara a fi necesara modificarea
formei sau pozitiei peretelui
-in cav pro!nde,cu afectarea pulpara,fara semne clinice ma-ore-indepartarea totala
-desc!iderea accidentala a camerei pulpare, in timpul exerezei 8 7 se poate pastra dentina
alterata daca:
1.nu exista semne clinice de suferinta pulpara
2.cantitatea nu depaseste 1-1,2 mm
5.starea de reactivitate locala si generala a pacientului e buna 87 indicatie de coafa-
indirect:tratamentul plagii dentinare
0+#Modalitati de realizare a inalizarii marginilor cavitatii in caz!l !nei preparatii
realizate pentr! materiale neadezive
-inc!idere marginala buna la interfata preparatie-restaurare si o trecere cat mai putin denivelata
intre ele; rezistenta mecanica optima a smaltului si a marginilor restaurarii:
*irectia prismelor de smalt
Prismele de smalt sectionate sa se spri-ine pe dentina sanatoasa ata la niv P)*/margini externe
ocalizare marginilor preparatiei
?aterialul de restaurare si zona de suprafata coronaraa pe care se aplica fortele
-materialele de restaurare neadezive (amalgam) finisarea marginilor de smalt se realizeaza a.i.
prismele de smalt sa aiba capatul interior spri-i-it pe dentina: impiedicarea desprinderii acestora si
aparitia unei zone marginale retentive la limita preparatie/restaurare
-pt amalgam ung!iul format la toate marginile de smalt sa fie G1, dar greu de obtinu asa ca:
ung!iul dintre peretele lateral si suprafata pantei cuspidiene sa fie mai amre pe masura ce cavitatea
devine mai extinsa (peretii realizati mai convergenti spre ocluzal)
-peretii cavitatii spre exterior trebuie realizati a.i. sa aiba conturul format din linii curbe,ung!iul de
intalnire a 2 margini externe de smalt sa fie rotun-it.?arginile de smalt, dupa finisare trebuie sa fie
cat mai netede ,cat mai putin anfractuoase
0/#Prepararea cavitatilor sit!ate pe s!praetele vesti(!lare si orale ale dintii laterali in
scop!l resta!rarii lor c! amalgam
3avitatile de cls < nu pun pb din pct de vedere al abordarii procesului carios sau a rezistentei,
fiind expus direct vederii si accesului si nu e situat in zone expuse direct presiunilor
masticatorii.
>orma de contur:exereza in totalitate a tesuturilor dure alterat ireversibil, smaltului modificat
de aspect si culoare de la marginile cavitatii.
+etentia: inclinarea divergenta a peretilor laterali ai cavitatii spre peretele axial convex.
>inisarea marginilor cavitatii: margini netede ,cu linii curbe fara ung!iuri exterioare.
ADE6I8NEA LA STR8CT8RILE D8RE DENTARE
00# Care s!nt tip!rile si mecanismele de adezi!ne care e)ista la nivel!l interetei
adezive#
)deziunea se realizeaza fizic sau c!imic.
Adezi!nea izica reprezinta atractia care se exercita intre doua corpuri aflate in stransa
legatura, datorita fortelor dintre moleculele(atomii) de la suprafata corpurilor.
)deziunea fizica se realizeaza pe baza fortelor de atractie de tip:
- intermolecular;
- electrostatic;
-specifice(mecanice)
;ortele intermolec!lare si elctrostatice actioneaza la nivelul dipolilor existenti in moleculele
vecine din cele doua corpuri si prezinta eficienta doar daca intre cele doua suprafete exista o distanta
foarte mica(1-2 )).
3ele mai frecvente tipuri de adezivi sunt cele care adera pe baza fortelor de atractie
intermoleculare.
Adezi!nea c*imica reprezinta lipirea a doua corpuri din acelasi material sau din materiale
diferite prin intermediul unei substante c!imice numita generic adeziv.
)deziunea c!imica se realizeaza prin formarea de legaturi c!imice:
intramolec!lare( cu valenta primara-puternice)- mentin atomii legati in molecule
legaturi ionice;
legaturi covalente polare/coordinative
legaturi incovoiate(tip banana)
legaturi 1e si 5e
legaturi 5c si 2e sau 5c si 9e
legaturi aromatice
legaturi metalice
intermolec!lare (cu valenta secundara-slabe) 0 se formeaza in atomi sau ioni fara legatura in
alte conditii
forte van der Baals-se formeaza cel mai des; se pot forma in orice tip de structura
c!imica
forte Deesom( dipol permanent- dipol permanent)
forte debAe(dipol permanent- dipol indus)
forte ondon( de dispersie; dipol instantaneu- dipol indus)
legaturi de !idrogen(situatie speciala dipol permanent- dipol permanent) 87 aspect
particular: leg covalente
interactiuni cationi- pi e(nucleu aromatic).
?ecanismul de realizare a adeziunii c!imice se bazeaza pe fenomenul de c!emosorbtie, adica prin
adsorbtia moleculelor adezivului la suprafata aderentului si prin crearea de legaturi c!imice cu
gruparile active ale acestuia.

01# Care s!nt consecintele clinice ce conera s!perioritate te*nicilor (azate pe
adezi!ne in odontoterapia resta!ratoare#
3onceptul de adezivitate este superior deoarece:
permite o aderenta si o retentie mult mai buna a materialelor de obturatie la peretii cavitatilor;
se realizeaza conservarea tesuturilor dure deoarece nu mai este necesara realizarea
cavitatilor clasice cu sacrificiu de tesut sanatos pentru a conferi rezistenta si retentie;
se amelioreaza inc!iderea marginala, limitand infiltrarea microorganismelor si a toxinelor
acestora.
04# En!merati si descrieti actorii principali care inl!enteaza adezi!nea#
)tat adeziunea fizica cat si cea c!imica depind de cativa factori:
-umectabilitatea;
-energia de suprafata;
-tensiunea superficiala;
-vascozitate;
8mecta(ilitatea este proprietatea adezivului de a se intinde pe suprafata corpului.
'e poate determina prin masurarea ung!iului de contact format intre tangenta la suprafata
lic!idului si suprafata aderentului.
#mectabilitatea este crescuta pentru ung!iuri mai mici de G1 de grade si aderenta este
maxima pentru un ung!i de 1 grade.
Energia de s!praata este importanta pentru aderent.
?oleculele de la suprafata aderentului prezinta o energie mai mare decat cele de la interior si
pot realiza legaturi adezive mai puternice.
Tensi!nea s!periciala este importantanta pentru adeziv(lic!id).
+eprezinta atractia reciproca a moleculelor de la suprafata lic!idului in contact cu un alt
corp.
3u cat tensiunea este mai mica cu atat adeziunea este favorizata.
?ascozitatea influenteaza adezivul.
$a reprezinta proprietatea lic!idelor de a se opune curgerii datorita frecarii interne.
Kradul de vascozitate trebuie sa fie adecvat deoarece un adeziv foarte vascos impiedica
curgerea acestuia si capacitatea de infiltrare, iar un adeziv cu vascozitate mica nu permite
controlul aplicarii.
15# Descrieti principiile si azele realizarii adezi!nii la smalt#
)deziunea amelara necesita:
pregatirea smaltului 0 gravare acida G se utilizeaza acid fosforic 12-91M; timp 712 sec, se
obtine adeziune cu forte de tractiune superioare suficiente pt a se opune fortei de contractie
de polimetizare; se obtine adeziune mecanica (prin intermediul unei rasini fluide cu coeficient
crescut de umidit)
agenti de legat!ra amelari A rasini diacrilice nesar.ate@ sunt retinute in interiorul
microretentivitatii amelare prin polimerizare; monomerul de dilutie este mai mult 87
vascozitate scazuta
1"# Prezentati actorii de care depend caracteristicile gravarii acide a smalt!l!i#
Kravarea acida este influentata de:
tip!l subst utilizate;
concentratia subst utilizate (5;M pt acid fosforic)
te*nica de aplicare (12 sec e suficient)
starea izica a acid!l!i: solutie (greu de manevrat; gel (usor de manevrat, putere de
penetrare in suprafata si profunzime)
caract s!praetei smalt!l!i#
conditionarea acida rezultata din dizolvarea !idroxiapatitei 87 intre prismele de smalt apar
microimpresi!ni, iar in interiorul lor, microimpresiuni f fine mult mai numeroase. 3u cat aria
de smalt disponibil gravarii acide e mai mare, cu atat adeziunea si inc!iderea marginala sunt
mai bune
1$# Prezentati etapele clinice ale realizarii grava.!l!i acid al smalt!l!i#
C!ratarea suprafetelor ce urmeaza a fi gravate (pasta de glicerina)
!scarea dintelui (diga; rulouri; aspirator)
gravarea pr&zisa (acid fosforic 5;M pe dintele uscat, timp de 12 sec)
spalare sub -et de apa sub presiune apoi uscare cu -et de aer sub presiune
suprafata gravata 8 aspect de suprafata cretoasa
suprafata gravata trebuie sa ramana uscata (daca e contaminata, gravarea se reia)
1%# Care s!nt actorii de care tre(!ie sa tina cont realizarea adezi!nii la dentina#
>actori:
-str!ct!ra *eterogena a dentinei( :;M comp minerala, 15M apa, 21M comp organica);
-prezenta canalic!lelor dentinare- dimensiuni, permeabilitate, densitate si orientare;
-!miditatea permanenta datorita lic!idului canalicular;
-dificultatea realizarii unei reactii c*imice intre !n corp lic*id si !n!l solid@
-reactia c!imica trebuie sa aiba loc la temperatura corpului;
-reactia c!imica nu trebuie sa agreseze pulpa dentara;
-reactia c!imica trebuie sa se inc!eie in maximum 11 minute;
1'# Detrit!s!l dentinar remanent , deinitie, compozitie, str!ct!ra, caracteristici- si
importanta l!i in realizarea adezi!nii dentinare#
Deinitie: strat microscopic, superficial si aderent, format la suprafatata dentinara prin zdrobirea
neuniforma a dentinei in timpul prepararii prin taiere, datorita deformarilor mecanice si a caldurii de
frictiune. (pelic!la ina alc din microcristale incorporate intr&o matrice organica denat!rata-
Str!ct!ra:
strat amor,poros, relatin neted, gros de cel m!lt "&$ !m,
relativ uniform, format din particule microcristaline inglobate intr-o matrice de structuri
organice denaturate.
'e prezinta sub forma de pelicula (smear laAer) de dimensiuni variate ( de la 1-2 um pana la
11-12um; in functie de extensia preparatiei efectuate, de instrumentul taietor folosit, de
prezenta unui sistem de irigare si racire cat si de tipul acestuia) si de dopuri de dentina sau
cepuri(smear plugs) ce patrund 1-2 um in canalicule.
Compozitie:
-7constit!enti de origine dentinara,si3sa! amelara-:
-din dentina pericanaliculara si intercanaliculara: cristale de C), colagen denaturat;
-din canaliculele dentinare: K)K, proteoglicani, resturi odontoblastice, microorganisme
-7constit!enti de origine e)tra&dentinara,lic*id (!cal-: saliva, germeni microbieni, toxine,
produsi de degradare metabolica, elemente celulare( sange, gingie)
**+-ul nu poate fi solubilizat decat cu agenti de grava. ( care inlatura pelicula si cepurile in
totalitate) sau agenti c*elatori , care inlatura doar pelicula, nu si cepurile).
&n abordarea terapeutica a **+-ului exista mai multe variante in functie de sistemul adeziv
utilizat; operatorul poate sa opteze pentru:
-mentinerea intacta a **+ si includerea acestuia ca interfata adeziva, sub stratul de rasina
polimerizata( generatia & de adezivi);
-mentinerea **+ modificat(impregnarea si legarea acestuia acestuia de dentina subiacenta cu
adeziv- generatiile && si &&& de adezivi);
-eliminarea **+, cu indepartarea in totalitate a acestuia(pelicula si cepuri- generatiile &< si <
de adezivi);
-dizolvarea **+, cu indepartarea pelicului si pastrarea cepurilor( generatiile <& si <&& de adezivi)
1+# =ravarea acida a dentinei#
Pentru solubilizarea dentinara se pot utiliza acizi ( grava-, demineralizare terapeutica) sau
c!elatori($*()).
)cizii inlatura in totalitate stratul **+ ( atat pelicula cat si cepurile), pe cand agentii c!elatori
indeparteaza doar partial stratul de dentina remanenta( doar pelicula nu si cepurile).
)ctiunea acizilor asupra fazei minerale implica:
-dizolvarea componentei minerale pe o anumita adancime si desc!iderea concomitenta a
canaliculelor dentinare;
- dizolvarea componentei minerale a dentinei pericanaliculare si expunerea fibrelor de colagen
din dentina intercanaliculara;
-modifica, indeparteaza partial sau total **+-ul;
)ctiunea acizilor asupra componentei organice a dentinei implica:
-colabarea retelei de colagen dupa demineralizare cu modificarea ar!itecturii sale locale.
1/# Descrieti componentele de (aza ale !n!i sistem adeziv dentinar#
Acid ,etc*ing-
realizeaza demineralizarea (grava-ul) dentinei;
lasa libere fibrele de colagen;
elimina/dizolva/modifica **+
Primer ,priming-
rasina !i!rofila intr-un solvent ;
umecteaza zona demineralizata, favorizand penetrarea rasinii (priming) in interiorul tubilor
dentinari si in reteaua de colagen eliberata pt care are afinitate 87 determina aparitia stratului
!ibrid;
Rasina ,(onding-
prin polimerizare realizeaza adeziune propriu-zisa; vascozitae scazuta
10# C!m se gr!peaza adezivii dentinari, in !nctie de atit!dinea agentilor de cola.
dentinar ata de detrit!s!l dentinar remanent#
&n functie de abordarea terapeutica se pot utiliza sistemele adezive cu actiune diferita asupra
**+-ului:
pastrarea intacta a DDR si il incorporeaza in procesul de cola- (se aplica intr-o etapa sau
doua; nu reuseste sa realizeze o legatura adeziva buna si de durata)
impregnarea si modiicarea DDR, formand legaturi c!imice si cu dentina subiacenta
(pastreaza smear plugs)
eliminarea completa a DDR 8 indepartarea totala a **+ ( atat pelicula cat si cepurile);
dizolvarea DDR 8 indepartarea partiala a **+ ( pastrarea cepurilor); aplicare in 2 etape
11# Clasiicarea sistemelor adezive act!ale#
Sisteme adezive etc* and rinse:
-adeziv tip &: etc! and rinse, in 5 etape- acid de grava- separat;
-adezivi tip &&: etc! and rinse, in 2 etape- acid de grava- separat;
sisteme adezive a!togravante&sel&etc*:
-adezivi tip &&: self-etc!, in 2 etape- primer acid, autogravant ;
-adezivi tip &<: self-etc!, in 1 etapa(all in one)-primer acid, autogravant;
sisteme adezive pe (aza de CIS:
-adezivi in 2 timpi pe baza de 3&';
-adezivi intr-un timp pe baza de 3&'.
14# Adezivii care modiica strat!l de detrit!s dentinar remanent#
-7)dezivi de tip &:
Keneratia &&: - forta de adeziune: 9-: ?pa;
- impregneaza si modifica smear laAer-ul;
Keneratia &&&: - forta de adeziune 11-12 ?pa;
-contracareaza partial contractia de polimerizare;
- impregneaza si modifica smear laAer-ul;
-capacitate de adeziune si la metal si ceramica
45# Adezivii care elimina strat!l de detrit!s dentinar remanent#
Keneratia &<:- forta de adeziune 1F-22 ?pa;
- formeaza strat !ibrid prin indepartarea totala a **+-ului;
-grava- acid in 5 etape: acid/primer/rasina;
- grava- acid total etc!(smalt. dentina).
-prezinta mai multe flacoane(primer, rasina). seringa de acid
-necesita spalare cu apa dupa grava-
-mecanism de priza dual sau foto
-utilizat in te!nici adezive directe, semidirecte, indirecte.
Keneratia <: - forta de adeziune 1:-1F?pa;
- formeaza strat !ibrid prin indepartarea totala a **r-ului;
- adeziune si de substrat usor umed;
-sistem bicomponent ce prezinta mai multa usurinta in utilizare: acid/ primer.rasina;
-grava- acid total-etc!.
-un singur flacon(primer.rasina). seringa acid;
-necesita spalare cu apa dupa grava-
-mecanism de priza dual sau foto
-te!nici adezive directe
4"# Adezivii care dizolva strat!l de detrit!s dentinar remanent#
Keneratia <&(tOo-step): -forta de adeziune 1:-1F ?pa;
-formeaza stratul !ibrid prin indepartarea partiala a **+-ului;
- adeziune de substrat usor umed;
-sistem bicomponent: acid.primer/rasina
-agent de grava- de tip self-etc!, care nu necesita spalare;
-primeri autogravanti initial de tip JmoiI(pC8.-2), ulterior cu eficienta sporita, de tip
JtariI(p!N81)
-mecanism de priza foto sau dual;
-utilizare in te!nici adezive directe, semidirecte si indirecte.
Keneratia <&(one-step): -forta de adeziune 1:-1F ?pa;
-formeaza stratul !ibrid prin indepartarea partiala a **+-ului;
- adeziune de substrat usor umed;
-sistem bicomponent: acid.primer/rasina
-agent de grava- de tip self-etc!, care nu necesita spalare;
-primeri autogravanti initial de tip JmoiI(pC8.-2), ulterior cu eficienta sporita, de tip
JtariI(p!N81)
-se aplica simultan: necesita mixare in mom utilizarii;
-mecanism de priza foto;
-utilizare in te!nici adezive directe.
Keneratia <&&(actuala):-forta de adeziune peste 22 ?pa;
- formeaza strat !ibrid prin indepartarea partiala a **+-ului;
-sistem monocomponent( acid.primer.rasina)- all-in-one;
-adeziune si la substrat umed;
-nu necesita mixare(monodoze de unica utilizare)
-sistem autogravant tare;
-vulnerabili la separarea fazelor componente;
-risc de nanoinfiltratii( membrane semipermeabile);
-polimerizare foto;
-utilizare in te!nici adezive directe;
4$# Caracteristicile de (aza ale principalilor solventi olositi in sistemele adezive#
Acetona
volatilitate ridicata
excelenta indepartare a apei;
agent des!idratant puternic;
probleme de pastrare si aplicare.
Etanol (in apa)
capacitate de penetrare excelenta;
solutie corespunzatoare din punct de vedere al evaporarii;
energie de suprafata favorabila pentru umectarea retelei fibrilare de colagen expusa;
Apa
capacitate de penetrare buna;
potenteaza capacitatea autogravanta a monomerilor acizi;
se evapora lent, in consecinta este mai dificil de indepartat;
apa remanenta poate impiedica penetrarea/polimerizarea rasinii.
4%# En!merati cerintele esentiale pe care tre(!ie sa le intr!neasca !n adeziv dentinar
eicient si actorii de care depinde adezi!nea dentinara#
*in pct de vedere clinic, trebuie sa indeplineasca urmatoarele calitati:
adeziune eficienta la dentina (comparabila cu cea obtinuta la nivelul smaltului); contracararea
contractiei de priza (de polimerizare) a materialului de restaurarea
biocompatibilite
compatibilitate cu materialul de restaurare finala (cel mai frecvent compozit, polimerizare)
sigilarea etansa a canaliculelor dentinare (impiedica miscarile limfei dentinare 0 dispare
sensibilitatea postoperatorie)
adeziunea obtinuta si in prezenta umiditatii pe substrat (HHmoistHH/HHOet bondingHH)
sistem de polimerizare eficient (auto/foto/dual)
grosimea optima a stratului adeziv (21 um)
realizare rapida a adeziunii (durata scurta, de ordinul sec/min pana la prod reactiei de
polimerizare)
adeziune obtinuta la mai multe tipuri de substraturi in mod egal
manipulare si aplicare usoara, in timp scurt
;actorii de care depinde adezi!nea dentinara:
substrat dentinar
factor dentar si relatia sa cu modificarile locale
material adeziv
factori care pot determina alterarea stratului !ibrid
4'# S!(strat!l dentinar si calitatea adezi!nii#
3alitatea dentinei 0 rol esential in adeziunea dentinara ( dentina tanara are forta de adeziune
mai mare ca cea a pacientilor in varsta; adeziunea la dentina sclerotica e mai proasta)
grosimea tubilor dentinari: la P'3 e de 9M, aproape de pulta 2FM
forta de adeziune . P'3, - dentina circumpulpara
gravarea acida nu trebuie sa depaseasca 12 sec cand fol acid fosforic 5;M (in caz contrar
apare o suprafata !ialina care face dificila formarea stratului !ibrid aderent)
4+# ;actorii care pot determina alterarea strat!l!i *i(rid#
Kravare prea importanta a dentinei
uscare prea accentuata a dentinei ce poate det o aglomerare de structuri de colagen si
penetrarea insuficienta a rasinii printre fibre
contaminarea dentinei gravate cu sange, saliva
timp de actiune insuficient al primerului
ingrosarea primerului lic!id in flacon
suflarea aerului cu presiune prea mare poate sa lase un strat f fin de adeziv de cola- si ramane
un strat anaerobic de rasina care nu poate fi polimerizat complet
o polimerizare incompleta (lampa foto necorespunzatoare
4/# Inl!enta adezivilor dentinari as!pra p!lpei dentare#
3ercetari multiple (inclusiv efectele te!nicii total etc! asupra pulpei) au aratat ca gravarea
acida a dentinei (conditionarea), urmata de primer si sigilarea rapida a marginilor sale
constituie cea mai buna protectie pulpara
realizarea unui strat !ibrid nu reprez doar posibilitaea realizarii unei bune restaurari, ci,
datorita faptului ca e acidorezistent, si o protectie a supraf radiculare impotruva cariei la acest
nivel identica cu ceva a sigilarii santurilor si fosetelor de pe >,
adeziunea dentinara, prin denaturarea proteinelor de la suprafata plagii dentinare se reduce
permeabilitatea canaliculelor dentinare, tubii dentinari se inc!id, !idrodinamica fluxului
dentinar se reduce 8 7 reducerea sensibilitatii dentinare
40# Descrieti tip!rile de !miditate e)istente la nivel!l plagii dentinare si inl!enta lor
as!pra realizarii adezi!nii dentinare#
8miditatea interna: fluidului dentinar, care circula in canaliculele dentinare, datorita
presiunii pozitive intrapulpare care intretine o miscare spre suprafata dentinara, prin
traversarea tubilor dentinari desc!isi ca urmare a procesului de gravare acida a dentinei 8 7
adezivi cu capete !idrofile (permite umectarea substratului dentinar !idrofil gravat acid) si
!idrofobe
8miditatea e)tena: umiditatea mediului bucal . umiditatea din cabidetul dentar. )re actiune
negativa asupra rezistentei adeziunii dentare. Poate fi controlata cu a-utorul mi-loacelor de
izolare. <aloarea adeziunii la dentina diminua daca umiditatea e mare. &ncorporare de
copolimeri de acid polialc!enoic 87 buna stabilitate in timp (scotc!bond)
8miditatea e)terna accidentala: contaminarea cu sange/saliva. &npiedica efectiv contactul
intre adeziv si substratul de legatura. ?ai frecvent la mandibula.
41# Te*nica de conditionare a smalt!l!i si dentinei, ca aza critica a realizarii adezi!nii#
'palare
izolare
uscare
gravare acida:
te*nica degravare selectiva@
te*nica de gravare totala (conditionantul si agentul de gravare simultan pe smalt si
dentina)
- traditional, smaltul e gravat selectiv cu acid fosforic 51-91M
- te!nica grava-ului total 0 acid fosforic mai putin concentrat, acizi mai slabi (citric, maleic, oxalic) 0
agenti conditionanti universali cu actiune de gravare suficienta pentru smalt si blanda pentru dentina
8 7 eficacitate scazuta a cola-ului
- 2 agenti de gravare in mod selectiv, dar ingreuneaza procesul clinic
- azi, acid fosforic concentrat 12 sec pe smalt apoi 12 sec pe smalt si dentina (adezivi ce elimina **+)
- primer autogravant: in acelasi timp smalutul si dentina; contine monomer acid; nu necesita spalare;
e intins cu un -et de aer; nu graveaza suficient de profund ca agentii conventionali
- rasini compozite modificate cu adaos de poliacid (3,?P,?$+&): ionomeri de sticla si compozite;
manipulare usoara; cimplitatea procedurilor clinice; conditionarea intr-o etapa datoorita primerului
autogravant
44# Mod!l de aplicare a primer&!l!i, ca aza critica a realizarii adezi!nii#

timp de 12 sec, pentru a permite difuziunea monomerului in toata profunzimea stratului
demineralizat si pentru a fi siguri ca rasina va infiltra corect reteaua de colagen
te!nica de adeziune uscata: primerul re!idratant apos (12 sec) permite reexpansiunea retelei
de colagen
te!nica de adeziune umeda: primerul tb aplicat suficient pt a permite deplasarea umiditatii
reziduale de la suprafata dentinei prin evaporarea solventului pe baza de acetona. Primerul cu
acetona aplicat dupa o uscare scurta si blanda poate elimina **+ in 2 sau 5 etape. )plicarea
primerului cu presiune moderata amelioreaza si accelereaza procesul de difuziune a
monomerului, ce va fi aspirat in spatiile interfibrilare
"55# Te*nica de aplicare a rasinii adezive,ca aza critica a realizarii adezi!nii#
)plicare printr-o actiune mecanica (pensula, buleta) decat -et de aer. (rebuie depusa in
cantitate mare inainte de a fi intinsa cu a-utorul unui aplicator si uscata cu o !artie absorbanta
intre 2 aplicati. )stfel, stratul de bonding va atinge o grosime optima de 111 um (grad de
elasticitate optim pentru amortizarea presiunilor mecanice si tensiunilor datorate contractiei de
polimerisate a rasinii compozite).
+asina adeziva cu vascositate scazuta in strat intermediat sub o obturatie permite o legatura
foarte rezistenta mecanic si o buna etanseizare a plagii dentinare
adezivii cu rasina cu vascozitate scazuta si adezivii cu acid polialc!enoic sau sau sistemul
adeziv pe baza de 3&' (>u-i=ond) se aplica in strat mai gros
sistemele adezive polimerizate c!imic/mixt au viteza de polimerizare scazuta, permit formarea
unor porozitati slabe, ce contribuie la mecanismul de amortizare clasica
3&' sub compozit reduce rigiditatea totala a obturatiei si mareste capacitatea ei de amortizare
elastica
te!nica sandOic!: 3&' modificat cu rasini (vitrebond) aplicat in strat intermediar 87
diminuarea semnificativa a pierderii restauratiei
rasina adeziva tb polimerizata inaintea aplicarii rasinii compozire
polimerizarea rasinii adezive stabileste -onctiunea rasina/dinte si activeaza mecanismele de
amortizare elastica (strat subtire de rasina adeziva 87 permeabilizarea incompleta a rasinii .
reducerea capacitatii de amortizare elastica eficienta adeziunii)
MATERIALE DE RESTA8RARE ESTETICE ADERENTE
"5"# Care s!nt te*nicile de realizare a resta!rarilor coronare estetice (azate pe
adezi!ne amelo&dentinara#
Te*nici adezive de resta!rare coronara
Directa
in cabinet HHc!air sideHH
>)+) amprenta si model
auto/fotopolimerizare (intraoral)
o singura sedinta de lucru
Semidirecta
in cabinet HHc!air sideHH
>)+) amprenta si model
postpolimerizare fototermica (extraoral)
o singura sedinta de lucru
Indirecta
IMEDIATA ,indirect&directa-
in cabinet HHc!air sideHH
3# amprenta (cabinet) si model (cabinet)
postpolimerizare fototermica (extraoral)
o singura sedinta de lucru
PR7PRI8&6ISA
in cabinet . laborator
3# amprenta (cabinet) si model (laborator)
foto/termo/baro - polimerizare (laborator)
mai multe sedinte de lucru
necesita restaurare provizorie
"5$# Prezentati caracteristicile principale ale te*nicii adezive directe de realizare a
resta!rarilor coronare estetice
Te*nica directa de resta!rare adeziva:
in cabinet HHc!air sideHH
>)+) amprenta si model
auto/fotopolimerizare (intraoral)
o singura sedinta de lucru
)deziunea amelo-dentinara se realizeaza prin gravare acida a smaltului i dentinei urmata de o splare
abundenta cu apa si aplicare primer si adeziv. Pt realizarea adeziunii, dintele trebuie sa ramana umed, iar
flaconul cu adeziv trebuie sesc!is doar in momentul utilizarii (contine acetona). Plasarea primerului se face cu
aplicator, dupa care flaconul se va inc!ide rapid, se usuca rapid si cu blandete dintele si se aplica adezivul de
cola- se asteapta 12-21 sec, cat sa intre in toate structurile demineralizate, apoi se usuca si se polimerizeaza.
'e aplica si un al-2lea strat
"5%# En!merati materialele c! str!ct!ri com(inate olosite ca materiale estetice
aderente pentr! te*nici de resta!rare directe si prezentati caracteristicile principale ale
str!ct!rii acestora#
3&' modificate prin adaos de rasini: 3&' fotopolimerizabile
compozite modificate prin adaos poliacid (polialc!enoic): 3,?P,?$+&
compozite modificate prin cuplare stabila a unei retele spatiale de structura anorganica ('i,2)
la matricea organica: ,+?,3$+&
3&' cu adaos de rasini modificate prin incorporarea de particule (de 3&') prepolimerizate (faza
stabila): K&,?$+&
"5'# En!merati componentele str!ct!rale ,azele- !n!i material compozit si prezentati
rol!rile principale ale iecarei componente#
>)L) ,+K)"&3) (polimorma, continua, constituind matricea)
monomeri de baza: contractie de priza scazuta, aderenta la tesuturile dentare, toxicitate scazuta
pentru pulpa
monomeri de dilutie: au rolul de a diminua monomerul de baza; scade vascozitatea; manipulare mai
buna a materialului
>)L) )",+K)"&3) (minerala, dispersata, formata din particule de umplutura)
compozite cu macroumplutura, conventionale
compozite conventionale moderne
compozite !ibride
)K$"(& *$ 3#P)+$ (realizeaza unirea dintre cele 2 faze)
"5+# Monomerii principali , de (aza - la materialele compozite#
Monomeri de (aza
monomeri aromatici, cu vascozitate scazuta
primul monomer de baza: >is =MA (bisp!enol - ) 0 diglAcidAlmer!actAlat)
masa moleculara .; contractie de priza -; capacitate . de umectare a tesuturilor
dentare
toxici pentru pulpa; isi modifica culoarea in timp
=is K?) are vascozitate crescuta datorita gruparilor ,C secundare ce formeaza cu alte
grupari ,C punti de C ; masa moleculara .
>is 8DMA (uretan dimet!aacrilati): vascozitate mai mica, mai !idrofili, duritate .
Proprietati:
contractie minima de polimerizare
vascozitate si volatilitate mica
absorbtie minima de apa
aderenta la tesuturile dure dentare
toxicitate minima
"5/# Monomerii de dil!tie , de aditie - la materialele compozite#
Monomeri de dil!tie
au rolul de a diminua monomerul de baza
masa moleculara mica
au fost introdusi pentru a reduce vascozitatea (permit umectarea usoara a suprafetelor de
smalt gravate acid) si a permite o manipulare .
TE= DMA trietilen glicol dimetaacrilat
E= DMA etilen glicol dimetaacrilat
DEMA !idroxietil metaacrilat
&n raport cu grupele polimerizabile:
monofunctionali
bifunctionali
trifunctionali
Aditivi (2M)
+*3 autopolimerizabile, sistem bicomponent:
initiator de polimerizare: peroxidul de benzoil (P,=) sau alt derivat sulfinic - catalizator
acceleratori ai polimerizarii: amine aromatice tertiare ( "," 0 dimetil 0 p 0 toluidina sau ","
0 dietanol 0 p 0 toluidina) - pasta de baza
+*3 fotopolimerizabile, sistem monocomponent
otosensi(ilatori: eter etilic sau metilic al benzoidei
in*i(itori ai polimerizarii
sta(ilizatori de 8?
coloranti
pigmenti
imp!ritati
"50# En!merati componentele str!ct!rale ale azei organice a !n!i material compozit si
prezentati rol!rile principale ale iecarei componente#
>)L) ,+K)"&3) (polimorma, continua, constituind matricea)
"# monomeri de (aza: contractie de priza scazuta, aderenta la tesuturile dentare, toxicitate scazuta
pentru pulpa
$# monomeri de dil!tie: au rolul de a diminua monomerul de baza; scade vascozitatea; manipulare
mai buna a materialului
%# Aditivi (2M)
+*3 autopolimerizabile, sistem bicomponent:
initiator de polimerizare: peroxidul de benzoil (P,=) sau alt derivat sulfinic - catalizator
acceleratori ai polimerizarii: amine aromatice tertiare ( "," 0 dimetil 0 p 0 toluidina sau ","
0 dietanol 0 p 0 toluidina) - pasta de baza
+*3 fotopolimerizabile, sistem monocomponent
otosensi(ilatori: eter etilic sau metilic al benzoidei
in*i(itori ai polimerizarii
sta(ilizatori de 8?
coloranti
pigmenti
imp!ritati
"51# Prezentati componentele str!ct!rale ale azei anorganice a !n!i material
compozit si clasiicarea materialelor compozite d!pa criteriile legate de aceste
componente#
;aza anorganica ,de !mpl!t!ra-
contine substante minerale, compusi de siliciu (cristobalit, tridimit, cuart), silicat de litiu-
aluminiu, saruri de bariu, zinc, zirconiu, Atriu
Clasiicarea partic!lelor d!pa compozitie: sticla de silice cu continut de silicat de litiu-aluminiu,
saruri de bariu, siliciu amorf coloidal, fibre de sticla, oxizii, triclorura de Aterbiu
Clasiicarea partic!lelor d!pa marime:
megaparticule
macroparticule
midiparticule
microparticule
nanoparticule
Particulele mari: macinare cernere 87 particule
Particule mici (N 1.11um): !idroliza si precipitare
>)L) )",+K)"&3) (minerala, dispersata, formata din particule de umplutura)
compozite c! macro!mpl!t!ra, conventionale
compozite conventionale moderne
compozite *i(ride
"54# Prezentati modiicarile de str!ct!ra ale azei anorganice la compozitele moderne
act!ale#
""5# Prezentati agentii de c!plare ,de legat!ra- din str!ct!ra materialelor compozite#
+ol: unirea particulelor de umplutura ale fazei anorganice cu monomerii fazei organice
Agentii de c!plare: SILANII H&Si,7R-% cu grupari polimerizabile % si !idrolizabile +
sunt metaacriloxipropil-trimetoxisilan
legatura mecanica si c!imica; de ea depinde rezistenta si durata
in timpul polimerizarii, intre gruparile metaacriloxi si gruparile monomerului se stabilesc
legaturi covalente si punti de C 87 legare c!imica
in conditii ideale, legarea c!imica poate det o distribuire continua a fortelor de solicitare intre
umplutura si matrice
liantul prote-eaza agentul de umplutura de degradarea !idrolitica
durabilitatea depinde de: forma geometrica a particulelor de umplutura (legarura mecanica);
compozitia umpluturii; impuritati
+eprezinta zona de minima rezistenta a +*3
"""# Prezentati sistem!l de activare c*imica a polimerizarii ,a!topolimerizare- la
materialele compozite#
>orma de prezentare:
pasta G pasta (unul numai catalizatorul, celalalt initiatorul de priza)
p!l(ere G lic*id ( 0 monomerul de dilutie si acceleratorul de priza, P 0 initiatorul de priza)
pasta G lic*id ( 0 monomerul de dilutie si acceleratorul de priza, P 0 initiatorul de priza)
initiator de polimerizare: peroxidul de benzoil (P,=) sau alt derivat sulfinic - catalizator
acceleratori ai polimerizarii: amine aromatice tertiare ( "," 0 dimetil 0 p 0 toluidina sau ","
0 dietanol 0 p 0 toluidina) - pasta de baza
combinarea celor 2 componente duce la eliberarea de radicali li(eri 87 initiaza polimerizarea
rasinii
reactie uniforma in tot volumul materialului; are loc intr-un timp lung
polimerizarea este incetinita de prezenta ,2 ce poate fi absorbit de radicalii liberi. 'e va forma
un strat de suprafata nepolimerizat datorita difuziunii ,2 in lic!idul rasinii
<iteza de polimerizare, timpul de lucru si rezistenta compozitului depind de:
tipul si cantitatea de stabilizator si in!ibitor; raportul dintre ele
raport P,=/amina
tipul de monomer si umplutura anorganica
temperatura mediului
)vanta-:
nu necesita aparatura speciala
polimerizare uniforma, indif de grosimea stratului de compozit
*ezavanta-:
instabilitate cromatica
timp de lucru scurt 2-5 min
inglobare aer in timpul prepararii
biocompatibilitate limitata (amineEE)
fuloare incorecta 87 goluri
prelucrare, finisare lustruire 87 suprafete rugoase 87 discromii, acumulare P=
""$# Prezentati sistem!l de activare a polimerizarii prin radiatii l!mionoase
,otopolimerizare- la materialele compozite : initierea prin radiatii incoerente in spectr!l
vizi(il#
ampa cu filtru triplu, care furnizeaza o radiatie cu lungime de unde intre 921-921 nm
rasinile compozite activate cu lumina vizibila au un sistem de activare bicomponent: dicetona
(camforoc!inona si cetone aromatice), amina tertiara
dicetona fotosensibilizanta, absoarbe energia radianta (lumina albastra) si trece in stare de
excitare. *icetona se va combina cu amina tertiara 87 complex oportun care se descompune
si elibereaza radicali liberi 87 initiaza polimerizarea
gradul de polimerizare depinde de profinzimea pana la care patrunde lumina 87 proprietati
fizice stabile
timpul de in-umatatire al radicalilor liberi ramasi, potential reactivi, e de 51-21 ore 87
ma-oritatea reactiilor au loc in timpul mecanismului de priza 87 contractia are loc in primele
sec, si se completeaza in urmatoarele ore
sursa de lumina influenteaza adancimea polimerizarii si gradul de conversie al monomerilor
lampa cu !alogen
lampi cu diode $* (asigura o adancime mare de polimerizare; grad . de conversie a
monomerilor reziduali; nu emit #<; actiune rapida 21-91sec; putere mare de penetrare)
lampi tip (riig!t 0 ofera posibilitatea variatiei luminoase (modelarea desfasurarii prizei
materialului compozit si a contractiei)
surse luminoase de mare putere (elimina contractia de polimerizare, si reduc timpul de
lucru; cantitate mare de monomeri liberi)
)vanta-e:
polimerizarea in profunzime 2-5 mm
penetreaza tesuturile dure dentare
timp de priza 21-51 sec
suprafata restauratiei neteda, neporoasa
priza completa elimina toxicitatea pentru pulpa
stabilitate coloristica mare
""%# Prezentati sistem!l de activare a polimerizarii prin radiatii l!minoase
,otopolimerizare- la materialele compozite: initierea prin radiatii coerente tip LASER#
)'$+ 0 generator de lumina cuantica, ce permite amplificarea luminii prin stimularea emisiei
de radiatii coerente (toti fotonii in acceasi directie); luminozitate ridicata, densitate energetica
inalta, monocromatica.
aser cu )+K,": (fata de polimerizarea conventionala)
timp de poolimerizare mai scurt 11 sec
reduce timp de lucru
creste confortul pacientului
penetrabilitate mare 2-: nm
grad inalt de polimerizare 87 imbunatateste calitatile mecanice
putin monomer rezidual 87 toxicitate asupra pulpei scazuta
initierea, fotoreductia camforoc!inonei cu formare de radicali liberi, care actioneaza pe alte
molecule de monomer, realizand propagarea polimerizarii.
)vanta-e
usor de manevrat
programabile
eronomice
relativ mici
permit reglarea intensitatii luminii
semnal sonor
reduc !ipersensibilitatea postoperatorie
*ezavanta-:
cost,
aparatura speciala,
personal calificat,
mi-loace suplimentare de protectie
""'# Contractia de polimerizare a materialelor compozite#
""+#Metode de compensare a contractiei de polimerizare la materialele compozite
"#Segment!l polimerizarii olosind te*nica polistrat!rilor orizontale@o(lice sa!
tridimensionale
-reduce masa de compozit polimerizat in fiecare etapa,reducand astfel raportul dintre suprafata
colata si suprafata libera.'tratul mai subtire de rasina asigura o polimerizare completa a compozitului
in zonele profunde ale cavitatii
$#Condensarea si polimerizarea de con!ri sa! introd!cerea de insertii (eta&I!atrz
pentr!:
-reducerea < de material compozit supus contractiei
-cresterea rezistentei la abraziune
-cresterea modulului de elasticitate la valori asemanatoare tesuturilor dure dentare
-reducerea expansiunii termice
-inserturile(aluminiosilicat) se introduc in masa de compozit nepolimerizat,facand masa comuna
cu propr fizice mai bune(expansiune termica,contractie de polimerizare.radioopacitate),dar
prelungesc timpul de lucru si au pret de cost ridicat
""/#& Proprietatile (iologice ale materialelor compozite#
""0#& Avanta.e ,calitati- ale materialelor compozite olosite pentr! resta!rarea
lezi!nilor coronare#
)spect estetic
abordare conservatoare (minim invaziva) a structurilor dentare
adeziune la tesuturile dure dentare
radioopacitate
conductivitate termica scazuta
galvanism bucal absent
alternativa restauratoare cu amalgam
""1#Dezavanta.e ,deecte- ale materialelor compozite olosite pentr! resta!rarea
lezi!nilor coronare
contractia de polimerizare
profunzimea si calitatea polimerizarii
calitatea adeziunii la dentina (posibilitatea microinfiltratiei la nivelul interfetei adezive)
dislocarea/dezadaptarea marginala
carie secundara
sensibilitate postoperatorie
longevitate (preprietati mecanice 0 rezistenta scazuta la uzura)
*ificultatea obtinerii unui punct proximal corect la cavitatiile de cls&&a
"u permite pastrarea de stopuri ocluzale stabile
""4# Indicatii generale de !tilizare a materialelor compozite
1. +estaurare morfofunctionala estetica a leziunilor coronare de etiologie carioasa, prin te!nici
adezive directe si semidirecte, la dinti frontali si/sau laterali, la dinti vitali si/sau devitali
2. +estaurarea morfofunctionala estetica a leziunilor coronare de etiologie necarioasa prin te!nici
adezive directe si semidirecte, la dinti frontali si/sau laterali, la dinti vitali si/sau devitali.
eziunile pot fi: uzura dentara (atritie/abraziune/eroziune/abfractie); leziuni traumatice; leziuni
distrofice (strcutura); unele forme de discromii dentare
rezolvarea terapeutica poate fi obtinuta inclusiv prin fatetare (metoda direcata si/sau indirecta)
5. +estaurarea coronara stratificata, in asociere cu 3&', denumita obturatie tip sandOic!:
sandOic! inc!is (3&' nu este plasat pana la suprafata externa coronara, in contact direct cu
mediul bucal)
sandOic! desc!is (3&' este plasat pana la suprafata externa coronara, in contact direct cu
mediul bucal)
9. 'igilarea santurilor si a fosetelor, precum si restaurari preventive cu rasini, in profilaxia
stomatologieca preventiva
2. >ixarea adeziva a protezelor con-uncte unidentare estetice, de tip incrustatii, fatete, coroane de
invelis partiale/totale, a puntilor speciale, a dispozitivelor ortodontice
:. +efacerea/repararea directa in cabinet a componentelor estetice ale protezelor con-uncte
;. +ealizarea directa in cabinet a unor protezari estetice provizorii
F. +econstituirea bonturilor dentare, in vederea acoperiri lor
G. &mobilizarea dintilo 0 provizorie sau prelungita
Posibilitatile de utilizare clinica au fost extinse, datorita realizarii si introducerii in practica
uzuala curenta a sistemelor de materiale compozite cu consistente diferite (fluide, normale sau
conventionale, condensabile), precum si a celor cu dubla initiere a fotopolimerizarii (mecanism de
priza dual:foto/autopolimerizabil)
"$5#Indicatii speciice de !tilizare a compozitelor l!ide
obturarea cavitatilor cu preparatii modificate speciale pentru leziuni proximale, tip HHcasetaHH,
tip HHslotHH, tip HHsantHH sau HH-g!eabHH, tip HHtunelHH sau HHgalerieHH
restaurarea leziunilor cervicale, mai ales de etiologie necarioasa prin mecanisme de uzura
(eroziune/abraziune/abfractie)
in te!nici de obturatie stratificata, aplicate ca prim strat (cel mai profund), ca obturatie de baza
(sau c!iar liner), pentru adaptarea optima a interfetei adezive cu structura dentara si pentru
atenuarea (compensarea) tersiunilor interne (contractie de priza, sarcini ocluzale)
"$"#& Prezentati clasiicarea ciment!rilor c! ionomeri de sticla d!pa indicatiile de
!tilizare#
CIS tip I: pentru cimentarea lucrarilor protetice con-uncte si/sau fixarea adeziva (interfata de
adeziune) a restaurarilor coronare (materiale compozite, amalgam)
CIS tip II: pentru restaurari coronare directe
CIS tip II ": restaurari coronare estetice si/sau partial estetice
CIS tip II $: restaurari coronare neestetice (inclusiv refaceri de bonturi)
CIS tip III: liner/baza, reconstructii coronare interne, refaceri de bonturi (substituirea dentinei
absente)
"$$#& Prezentati clasiicarea ciment!rilor c! ionomeri de sticla d!pa str!ct!ra c*imica
CIS conventionale
CIS an*idre
CIS modiicate prin adaos de rasini polimeriza(ile
CIS modiicate prin adaos de p!l(eri metalice:
dozate si amestecate extemporaneu
preparate industrial (3$+?$()
"$%#& Prezentati clasiicarea ciment!rilor c! ionomeri de sticla d!pa mecanism!l de
initiere si realizare a prizei#
CIS a!topolimeriza(ile (initiere c!imica 0 reactie unica de priza)
CIS otopolimeriza(ile (fotoinitiere 0 reactie dubla de priza)
CIS tripolimeriza(ile (fotoinitiere 0 reactie tripla de priza)
"$'#& Prezentati clasiicarea ciment!rilor c! ionomeri de sticla d!pa mod!l de
prezentare#
CIS sistem (icomponent conventional (lic!id: acid poliacrilic si/sau complex de acizi
policarboxilici)
fara predozare
predozat capsulat
CIS sistem (icomponent an*idr! (lic!id:apa distilata sau solutie apoasa diluata de acid
tartric)
CIS monocomponent
"$+#& Prezentati ciment!rile c! ionomeri de sticla conventionale#
"$/#& Prezentati ciment!rile c! ionomeri de sticla otopolimeriza(ile#
"$0#& Prezentati ciment!rile c! ionomeri de sticla modiicate c! partic!le metalice#
"$1#& Proprietatile generale ale CIS#
"$4#& Indicatiile speciice de !tilizare pentr! CIS#
3imentarea lucrarilor protetice con-uncte
fixare adeziva (interfata de adeziune) a restaurarilor coronare
restaurarea leziunilor cervicale (carioasa/necarioase), inclusiv la nivelul cementului radicular
restaurarea prin te!nici minim invazive a preparatiilor ocluzale si/sau ocluzo proximale
modificate (tunel, sant)
restaurarea coronara tranzitorie (controlul activitatii carioase in terapia minim invaziva)
restaurarea coronara stratificata, in asociere cu materiale compozite sau amalgam (obturatie
coronara tip HHsadOic!HH inc!is/desc!is)
restaurare coronara a dintilor temporali
refacere bonturi coronare in scop protetic
protectie dentino-pulpara (liner/baza)
sigilarea santurilor si fosetelor coronare
ciment de sigilare endodontic (in te!nici de obturatie de canal)
repararea perforatiilor (cailor false) coronare si/sau radiculare (in 1/5 coronara a canalelor
radiculare)
obturatie apicala retrograda (in te!nici c!irurgicale a-utatoare pentru tratamentul endodontic)
TEDNICI DIRECTE DE RESTA8RARE C7R7NARA C8 MATERIALE ESTETICE
ADERENTE
"%5#Te*nica inserarii si polimerizarii in strat!ri la cavitatile declasa I ocl!zale
resta!rate c! materiale compozite#
+ealizarea unei preparatii cu !ng*i!ri interne rot!n.ite
)plicarea unei o(t!ratii de (aza cu 3&' intr-un strat gros cu scopul de a limita cantitatea de
material compozit necesara pt realizarea restaurarii (cu cat cantitatea de compozit e mai mica cu atat
contractia sa de priza e mai mica)
)plicarea in strat!ri s!ccesive a materialului compozit a.i fiecare strat sa vina in contact cu un
nr cat mai mic de pereti ai cavitatii. 'traturile nu trebuie sa depaseasca grosimea de 2-2,2mm pt a se
putea realiza o puna polimerizare.
la cavitatile de cls & mici si s!periciale, compozitul poate fi aplicat intr-un strat care va fi
polimerizat, iar santurile si fosetele pot fi sigilate cu o rasina compozita
daca avem cavitati mai intinse AJ timpi:
1. I strat de compozit se plaseaza pe peretele < si se intinde spre podeaua cavitatii olic, se
fotopolimerizeaza dinspre < apoi spre ocluzal
2. II strat se aplica ,,oblic si se polimerizeaza dinspre , apoi spre ocluzal
5. III strat,ocluzal
compozitele autopolimerizabile sunt recomandate pt restaurari posterioare, pt ca induc o
contractie de polimerizare mai mica decat cele foto, cu directionarea acesteia spre centrul
restaurarii,iar rasinile compozite foto au tendinta de contractie spre sursa de lumina, slabind legatura
dintre restauratie di peretii laterali si pulpar al cavitatii dat polimerizarii mai lente
"%"#Te*nica inserarii si polimerizarii in strat!ri la cavitatile de clasa II ocl!zo&
pro)imale resta!rate c! materiale compozite
?ai economic pt leziunile proximale: cavitati in t!nel sau in galerie, functie de marimea
procesului carios. >otopolimerizarea se face intr-o singura etapa.
a cavitatile proximale cu sau fara retentie ocluzala, aplicarea fotopolimerizarii se face in straturi
succesive folosindu-se matrice transparenta autocolanta sau o banda simpla, fixata cu a-utorul unei
pene de lemn sau pene reflectorizante transparente (prin reflectia luminii potenteaza
fotopolimerizarea)
cand cavitatea e mare,materialul se aplica in mai multe straturi:
1. I strat se aplica la nivelul pragului gingival si se face fotopolimerizarea aplicand spotul
luminos pe pana reflectorizanta dinspre ,apoi < si in final se completeaza dinspre ocluzal
2. II strat se aplica oblic oral,fara sa a-unga la peretele <,se polimerizeaza dinspre , spre
ocluzal,se muta pana < ,se aplica un nou strat < oblic si se repeta fotopolimerizarea < apoi
ocluzal
cavitatea e mai mica,se face aplicandu-se straturile , si <: , biluta de rasina care se
fotopolimerizeaza, apoi in cavitatea verticala se pune o cant de compozit cu spatula . &n acest strat se
aplica biluta, astfel incat sa intre in contact cu peretii axiali si cu fata interna a matricei. 'fera
actioneaza ca o pana interna (pct de contac mai eficient modelat). 'e fotopolimerizeaza dinspre
ocluzal si daca e necesar se mai adauga un strat ocluzal si se fotopolimeriz pana la oburarea
completa:
a.I fragment de compozit va fi intalnit indirect pe directia luminii dinspre pana
b.II fragment,mai mare si III mai mic,se foto dinspre oral/bucal,
c#I? fragment obtureaza si se polimerizeaza dinspre ocluzal

"%$#Reg!li generale de realizare a preparatiei dintel!i pentr! resta!rari directe c!
materiale compozite#
Preparatia se face indepartand in totalitate dentina si smaltul afectate de procesul carios,
mentinand o suprafata de subs suficienta pt adeziune si grosimea suficienta a materialului de
obturatie.
"# se indeparteaaza substanta dura sanatoasa pt retentie sau extensie preventica si
ung!iurile interne vor fi rotun-ite.
'uprafata ocluzala "# se bizoteaza (posibilitatea includerii stopurilor centrice 87aparitia
cariilor &&).
)ria ocluzala 8pierderea de substanta dura dentara, dupa care cu !artia de articulatie se
verifica punctele de ocluzie pentru a fixa conturul definitiv al cavitatii.
Lonele de smalt se vor conserva si captusi cu 3&'.
#nde smaltul cervical nu poate fi pastrat, nu se reconstituie cu rasina compozita pt ca
adeziunea sa la dentina e muult inferioasa celei de la nivelul smaltului.
Pentru prevenirea cariilor &&: sigilarea santurilor si zonelor cariosusceptibile, iar pt carii izolate
se vor pregati cavitati izolate cu sigilarea santurilor de legatura.
>orma cavitatii poate influenta desprinderea sau adaptarea compozitului la peretii preparatiei,
orientand sensul fotopolimerizarii
"%%#Te*nica realizarii !nei resta!rari ,o(t!ratii- preventive de tip!l I c! materiale
compozite
Tip!l I:
indepartarea cat mai conservatoare a tesutului alterat cu a-utorul unei freze sferice si se face
palparea exploratorie pt determinarea intinderii procesului carios.
-&zolare
-demineralizare in vederea aplicarii sigilantului
-spalarea si uscarea suprafetelor dentare demineralizate
-aplicarea sigilantului
"%'#Te*nica realizarii !nei resta!rari ,o(t!ratii- preventive de tip!l II c! materiale
compozite
Tip!l II:
leziunea carioasa a progresat si in dentina,dar e inca putin extinsa indepartarea dentinei
alterate:
-izolare
-aplicare obturatie de baza 3a(,C)2/3&' care realizeaza o legatura mai buna cu dentina
-demineralizare smalt
-spalare si uscare
-aplicarea agentului de legaura(nu se aplica cand baza se realizeaza din glass-ionomeri)
-aplicarea rasinii compozite
'e folosesc compozite rezistente la uzura.Poate di folosita pt restaurare preparatie,iar pt sigilarea
santurilor:material de sigilare
"%+#Te*nica realizarii !nei resta!rari ,o(t!ratii- preventive de tip!l III c! materiale
compozite
Tip!l III:
te!nica de restaurare preventiva in care se utilizeaza glass-ionomeri a caror adeziune la dentina si
inc!idere amrginala sunt mai bune.
-peria- profesional cu pasta neflururata
-spalare cu apa
-pregatirea conservatoare a cavitatii
-izolare
-spalarea cavitatii cu apa si uscare blanda cu -et de aer
-indepartarea smear laAer cu ac.Poliacrilic 11 sec(in cavitatile profunde se aplica 3a(,C)2 si dupa
aceea conditionerul)
-spalarea cavitatii cu apa si uscarea cu aer
-aplicarea glass-ionomer ca liner(legatura mai buna cu sigilantul)
-demineralizarea glassului si a santurilor si fosetelor cu )c fosforic 5;M
-'palrea cu -et de apa fara presiune 51 sec
-)plicarea materialului de sigilare peste suprafetele demineralizare
-3ontrolul restauratiei in ocluzie
"%/#Caracteristici ale resta!rarilor adezive pentr!i procesele carioase c! localizare
ocl!zala si tip!ri de preparatii ce pot i realizate
+estaurarea adeziva 8 creearea accesului asupra procesului carios in smalt si
dentina.indepartarea smaltului alterat si pastrarea celui subminat,indepartarea dentinei
alterate: forma autoretentiva
3arie ocluzala: forma obtinuta dupa exereza tesuturilor alterate cu conservarea smaltului
subminat .
*aca exista mai multe procese carioase: se realizeaza desc!iderea fiecarei leziuni in parte ,si
daca tesutul separator e suficient de gros se prepara separat, daca nu se vor uni intr-o singura
cavitate.
, preparatie conventionala: procesul carios depaseste 2 mm <, si e localizat in smalt si
dentina. Pereti cu forme rotun-ite, evitandu-se crearea de ung!iuri interne accentuate care
favorizeaza contractia in timpul prizei. 3u cat cavitatea e mai profunda, cu atat adeziunea se
face mai dificil:obturatie tip sandOic!
"%0#Caracteristici ale resta!rarilor adezive pentr!i procesele carioase c! localizare
pro)imala la dintii laterali si tip!ri de preparatii ce pot i realizate
1.Proces carios care a-unde pana la P'*
2.Proces carios care a evoluat si in dentina
3av cls && pt compozit se realizeaza cat mai conservativ, strict tesuturile alterate, fara extinderea
in santuri si fosete, ung!iuri interne rotun-ite si nu se vor include in conturul cavitatii stopuri
centrice.3and smaltul cervical nu poate fi pastrat, reconstituirea cu rasina compozita e 3& datorita
lipsei de adeziune a materialului la acest nivel
1.daca procesul carios e situat pe fata proximala, sub pct de contact,la distanta de creasta
marginala se pot realiza:
Cavitatea pro)imala tip CASETA:
in cazul in care ave acces direct asupra suprafetei proximale afectate(distructii coronare
vecini; edentatii sau o preparatie fata in fata pe dintele vecin).
Lona nu e expusa direct fortelor ocluzale se va efectua cu CIS a!topolimeriza(il
Cavitatea tip T8NEL
cu abordare dinspre ocluzal,la distanta de 2 mm de creasta marginala care trebuie conservata.
*esc!iderea initiala acavitatii se realizeaza cu >reze diamantate fine la turatie medie, cu spraA
de apa si aer.
3av ocluzala se va largi treptat cat sa permita o exereza a tesuturilor alterate, prote-and
ditnele vecin (matrice metalica interdentara).
+estaurrea CIS otopolimeriza(il
Cavitate tip =ALERIE
cu acces <-,,cu localizare sub pct de contact proximal
Cavitate tip SL7T
pentru procesele carioase situate in aproprierea crestei marginale sau c!iar prin creasta.
+estaurare cu CIS oto
Cavitate ADE6I?A:
procesul carios a evoluat ducand la intreruperea crestei marginale.
3aracteristic: marginile cavitatii proximale nu sunt extinse pana in zonele de autocuratire si
exereza dentinei alterate o forma autoretentiva in sens orizontal
2.leziunea e extinsa in smalt si in dentina
se va realiza o cavitate tip C8TIE
pe cale ocluzala care inglobeaza procesul carios si la care restauratiile adezive "# sunt
necesare.
?argini netede si regulate, finisate, nebizotate,cu santuri retentive pe peretele gingival si pe
cei laterali ai cav verticale, ung!iuri rotun-ite.
daca e nevoie de o cavitate tipica de clsII,
din cauza unei evolutii mai extinse :forma convetionala,fara bizou periferic si santuri de retenti
proximale sau gingivale
-daca exista 2 lez carioase mici proximale 2 cavitati distincte. *aca leziunile sunt intinse si cuprind
santul mezio-vestibular: ?,*
"%1#Caracteristici ale resta!rarilor adezive pentr!i procesele carioase c! localizare
pro)imala la dintii rontali ,ara distr!ctia !ng*i!l!i incizal- si tip!ri de preparatii ce pot i
realizate
"#Preparatie conventionala
>orma clasica de triung!i cu 9 pereti orientati: <;, parapulpar si gingival.
?arginile se termina cu bizou drept.
Proces carios pe suprafata radiculara
$#Preparatie conventionala (izotata
Prismele de smalt descoperite prin bizotare sunt supuse mai eficient gravarii acide,realizand o
retentie mai buna,cu reducerea posibilitatii de infiltrare marginala si colorare a restaurarii.
3aracteristici:
forma triung!iulara,cu marginile externe bizotate
peretii laterali perpendiculari pe suprafata smaltului si marginea e bizotata
adancimea cavitatii poate sau nu sa fie uniforma
"# santuride retentie(dat gravarii acide)
'e foloseste cand se inlocuieste o restaurare vec!e de compozit
%#Preparatie conventionala modiicata
"u prezinta forma speciala si nici adancime anume(intinderea si adancimea proc carios prin
exereza in totalitae a dentinei alterate)
marginile exterioare ale caviatii sunt bizotate,indepartandu-se si smaltul friabil de la marginea
cav
adeziunea e data de gravarea acida
Procese carioase initial mici,nou aparute sau corectarea unor defecte de smalt
"%4#Caracteristici ale resta!rarilor adezive pentr!i procesele carioase c! localizare
pro)imala la dintii rontali ,c! distr!ctia !ng*i!l!i incizal- si tip!ri de preparatii ce pot i
realizate
3av de cls &< se prepara la fel ca si cav de cls &&&, cu distructia ung!iului incizal: obtinerea unei
suprafete importante de smalt pt cola-; obtinerea unui bizou amelar la marginile cavitatii (cu cat e
ami mare,cu atat adeziunea compozitului pe dint e mai buna.'e fa face un bizou arcuit pt ca
amrginea vestibulara sa fie cat mai putin vizibila)
"#Preparatie conventionala
-cand marginea gingivala a restaurarii se extinde pna la niv suprafetei radiculare
orice portiune a cavitatii trebuie sa prezinte un ung!i de intalnire intre peretii laterali si
suprafata externa de G1 grade,plus santuri de retentie
$#Preparatie (izotata
-restaurarea proceselor carioase mari ce afect si ung!iul incizal.
'e suplimenteaza suprafata de smalt bizotata pentru realizarea retentiei,care se poate obtine
si cu santuri;retentii tip coada de randunica;stifturi parapulpare.
'anturile de retentie incizale si gingivale se indica in cavitatile intinse si sunt similare ca aspect
cu cele de de la cls &&&
%#Preparatie modiicata
-restaurarea leziunilor carioase mici/moderate sau rezolvarea unor leziuni traumatice.
'e indeparteaza cat mai putin t.dentar , incluzand in cornul extern tot smaltul friabil, albicios
de la marginea preparatiei.
-marginile exterioare se bizoteaza
"'5#Caracteristici ale resta!rarilor adezive pentr! procesele carioase c! localizare
cervicala si tip!ri de preparatii ce pot i realizate
-in mod curent se restaureaza cu compozite cu microumplutura,doarece obturatia va deveni mai
lucioasa si mult mai flexibila
"#Preparatie conventionala
Procese carioase situate partial sau total pe suprafata radiculara< sau ,,caract uni cavit pt
amalgam
$#Preparatie (izotata
&nlocuirea unei obturatii vec!i,pentru leziuni carioase mari,a caror preparare a necesitat santuri
gingivale(doar daca marginea gingicala nu e plasata in smalt)
%#Preparatie modiicata
&n defecte mici de smalt,leziuni carioase cervicale mici si moderate sau zone decalcificare sau
!ipoplazie de smalt.
&lezi!ni a(razive: compozite microsar-ate sau !ibride sau te!nica sandOic! cu aceste 2 materiale
&lezi!ni carioase limitate in smalt: compozit !ibrid cu utilizarea de te!nici adezive pentru smalt
&lezi!nile discoidale a caror origine e idiena orala si recesi!nea gingivala: 3&' sau compomer
(elib fluor). Preparatie conventionala
&lezi!ni erozive: material eliberator de fluor si cu solubilitate scazuta: compomer sau ionomere
rasinoase prin te!nici adezive.
TRATAMENT8L PLA=II DENTINARE SI PR7TECTIA DENTIN7 P8LPARA
"'"#Caracteristicile dentinei , str!ct!ra si repartitia topograica a componentelor,
proprietati izice si c*imice - si semniicatia lor !nctionala in tratament!l plagii dentinare
Caracteristicile dentinei:
- tesut mineralizat cu structura !eterogen, alcatui din 5 faza cu repartizare inegala
6 aza anorganica(!idroxiapatita ) 21M din < si :;M din masa
6aza organica (fibre de colagen, proteine necolagenice, glicozaminoglicani) 51M din < si 21M din
masa
6apa 21M din < si 15M din masa
Str!ct!ra si repartitia topograica a componentelor: componentele dentinei sunt repartizate
neomogen, inegal volumetric si cantitativ:
componenta anorganica ,predomina in dentina pericanaliculara); dispusa uniform atat
supreficial cat si profund
componenta organica (fb de colagen) si apa ,predomina in dentina intercanaliculara si in
canaliculii dentinari); distribuita neuniform in stratul superficial si in cel profund (colagen maai
mult in stratul superficial-apa mai multa profund)
l!men!l canalic!lelor dentinare creste odata cu profunzimea , avand un diametru mai mar
ein zona circumpulpara, fata de cel de la nivelul -onctiunii amelo-dentinare
nr de canalic!le dentinare pe unitatea de suprafata este mai mare, odata cu aproprierea de
camera pulpara
Proprietati izice:
1.rezistenta mecanica (compresiune, incovoiere, forfecare)
- depinde de grosimea stratului dentinar restant si de gradul de diversificare a orientarii spatiale a fb
de colagn intercanaliculare
- se poate ameliora prin cresterea str!ct!rii de rezistenta (stimularea depunerii de dentina &&)
sau prin *i(ridizarea plagii dentinare (rasina adeziva-preia o parte din tensiuni impreuna cu
colagenul impregnat)
2.d!ritatea - scade pe masura aproprierii de pulpa
5.elasticitate - neuniforma (modul de elasticitate diferit intre dentina peri- si cea
intercanaliculara); superioara smlatului
9.permea(ilitatea-depinde de densitatea si de diametr!l canaliculelor dentinare disponibile (atat
densitatea cat si diametrul variaza in raport cu profunzimea cavitatii)
-se poate produce prin di!zi!ne (gradient de concentratie la presiune constanta)
-se poate produce prin iltrate (gradient de presiune la concentratie constanta)
Proprietati c*imice
1.capacitatea tampon pt aciditate
2.protectia antito)ica pentr! p!lpa
"'$#Prezentati partic!laritatile plagii dentinare
1.lipsa sangerarii:
avanta--vizibilitate si comoditate in lucru;
dezavanta-:lipsa mec de aparare sangvina
2.e)p!nerea directa la actorii in medi!l (!cal
&factorii devin odontopatogeni in lipsa protectiei dentino-pulpare adecvate:
-diferentele de temperatura, de pC, de concentratie si presiune osmotica
-mircoorganismele si toxinele
-enzime si produsi metabolici
5.contaminarea c! germeni:
prin contact direct (septic) sau
prin persistenta germenilor pionieri in canaliculele dentinare dupa izolare
9.prezenta limei dentinare (din canaliculele dentinare unde se afla alaturi de prelungirile
celulare odontoblastice si fibrilare nervoase): lic!id limpede, care contine apa; saruri minerale,
enzime, )); reprezinta mediul care regleaza ec!ilibrul trofic al dentinei. Prin sectionarea canaliculelor
dentinare, limfa dentinara se raspandeste pe suprafata plagii dentinare si duce la:
-mediu de cultura pt germeni
-umiditate permanenta a suprafetei de sectiune dentinare
2.prezenta Esmear la:erF-
"'%# Detrit!s!l dentinar remanent , deinitie, morologie, compozitia c*imica,
sol!(ilizare - si semniicatia sa !nctionala in tratament!l plagii dentinare si protectia
dentino&p!lpara
Deinitie: strat superficial microscopic aderent, care acopera suprafata dentinara, rezultat in
urma cantitatii de rumegus dentinar produs prin zdrobirea neuniforma a dentinei in timpul prepararii
prin taiere datorita deformarilor mecanice si a caldurii de frictiune (indiferent de tipul
instrumentarului utilizat: actionat manual sau mecani-rotativ,oscilant,vibrator).
Morologie
strat amorf, relativ neted, format din partic!le microcristaline inglobate intr-o matrice din
str!ct!ri organice denaturate sub forma de pelicula (film)
grosimea variabila inte 1-2 um 11-12 um
factorii care influenteaza grosimea stratului de **+
1.marimea si forma preparatie
2.tipul instrumentului taietor
5.prezenta uni solutii de irigare si racie in timpul sectionarii dentinei
9.cantitatea si compozitia solutiei de irigare
'tratul se prezinta sub forma de micropelic!la (smear laAer) si de cep!ri intracanalic!lare
(plugs). 3epurile patrund in canalicule pe o lungime variabila (1-2 um) mai ales in cavitatiile profunde
deoarece
Compozitie c*imica
Constit!enti dentinari :
din dentina peri si intercanaliculara: !idroxiapatita; colagen denaturat
din canaliculi: K)K; PK; germeni microbieni
Constit!enti de origine e)tra dentinara(lic!idul bucal): saliva; germeni microbieni; toxine;
prod de degradare metabolica; elem cel.
Sol!(ilizare
aderent de dentina si ferm atasat de plaga dentinara,c!iar la un lava- cu -et de apa sub
presiune.
'olubilizarea se porduce prin utilizare de acizi (grava-, demineralizare); c*elatori ($*())
acizii inlatura **+ in totalitate; c!elatorii inlatura doar micropelicula
Semnificatia functionala
liner iatrogen, prin origine si structura.
functional e liner nat!ral:
reduce permeabilitatea dentinara
influenteaza conductanta hidraulica (miscarea limfei in canaliculel dentinare)
bloc!eaza penetrarea germenilor spre pulpa, dar nu si a toxinelor, enzimelor, prod de
metabolism
problema microinfiltratiei marginale ("# o poate preveni eficient)
&ntr-o cavitate nerestaurata, **+ dispare in cateva saptamani, prin dizolvarea sa de catre
acizii endogeni in slaiva si din placa bacteriana
"''#Microiniltratia marginala : semniicatia !nctionala si a(ordarera terape!tica
'e produce prin:
microspatii intre peretiicavitatii si materialul de restaurare
permeabilitatea stratului protector
porozitati si interstitii **+
Com(aterea microiniltratiei marginale:
tram clasic: N8 infl **+ ("# modifica/indeparteaza)
tram modern: modifica/indeparteaza **+
*i(ridizarea plagii dentinare ,cuplarea adeziva de interfata la nivelul suprafetei
dentinare si inc!iderea etansa, inclusiv sigilarea canaliculelor dentinare - A J
realizarea adezi!nii dentinare
"'+#Prezentati o(iectivele tratament!l!i plagii dentinare , ale protectiei dentino&
p!lpare-
"#Protectie pasiva ,inerta-
izolarea campului operator, corelata cu toaleta cavitatii (indepartarea resturilor de dentina si
smalt, a urmelor de saliva, sange, secretii ramase din timpul prepararii)
protectia fata de agentii fizici (mecanici; termici si electrici) si chimici
obliterarea orificiilor canaliculelot dentinare pt a preveni difuziunea in directia pulpara a
stimulilor nocivi
restabilirea formei interne optime a preparatiei (corectarea unor imperfectiuni ale peretilor
parapulpar si pulpar)
etansarea parietala/marginala pt evitarea microinfiltratiei
$#Protectie activa,(iologica-
terapie cu efect antimicrobian (bacteriostatic/bactericid)
stimularea mecanismelor defensive si reparatoare locale pulpo-dentinare (cicatrizare;
remineralizare a dentinei restante afectate reversibil; neodentinogeneza)
"'/#Care s!nt calitatile necesare !n!i material optim de protectie dentino&p!lpara
1.neiritant pentru structurile pulpo-dentinare, prin compozitie si proprietati c!imice; biologice;
fizice
2.pansament adecvat pentru prelungirile celulare fibrilare sectionat din interiorul canaliculelor
dentinare
5.izolare si rezistenta mecanica (presiuni mast)
9.izolare termica-inclusiv fara reactie exoterma proprie de priza
2.izolare electrica
:#izolare c*imica
;.compati(ilitate c!imica cu materialul de restaurare coronara
F.radioopacitate
G.blocarea germenilor existenti in canaliculele dentinare 0 inc*idere etansa
11.reminerealizare dentinei afectate reversibile
11.stimularea formarii dentinei scleroase ( rezistenta crescuta si premeabilitate scazuta)
12.stimularea depunerii dentinei II de reparatie
15.rezol!tia inlamatiei p!lpare asimptomatice produsa prin evolutia cariei simple
19.insol!(il si inaltera(il in conditiile mediului bucal
12.a(senta colorarii (impreganrii) structuriilor dure dentare(evitarea discromiilor)
1:.manip!larea clinica usoara
"'0#Prezentati conceptia clasica , (azata pe materiale si te*nici conventionale- in
tratament!l plagii dentinare
Etapa de terapie medicamentoasa in tratament!l cariei simple dentare ,tratament!l
plagii dentinare si protectie dentino&p!lpara- poate fi abordata prin 2 moduri:
conceptia clasica G materiale si te!nici conventionale
conceptia moderna - materiale si te!nici actuale, bazate pe conceptul de adezi!ne amelo&
dentinara
Conceptia clasica:
considera ca plaga dentinara necesita o abordare terapeutica diferita fct de pro!nzimea
cavitatii si aspect!l!i dentinei din zona cea mai apropiata de camera pulpara.
>olosim material de izolare si protectie pulpara pentru prevenirea actiunii unor factori iritativi
nocivi asupra pulpei dentare, ce provin din componentele materialelor restauratoare, de la
diferente de temperatura sau potential electic transmise prin intermediul materialului de
obturatie sau penetrarea microorg ori a prod patogeni prin spatiile existente la interfata
preparatie/restaurare (microinfiltratie marginala)
nu tine cont de rolul **+
cavitatiile pot fi superficiale; medii; profunde
dentina restanta de la niv plagii:
"#de aspect si d!ritate normala
pare sanatoasa,dar e alcatuita din
dentina normla,in care canaliculele dentinare nu prezinta in interiorul lor
microorganisme;
dentina partial demineralizata fara microorg pioniere;
dentina transparenta,transl!cida sa! scleroasaa, cu degenerescenta calcara
(obliterare prin !ipercalcifiere) relativ impermeabila pt microog si
dentina opaca, cu canalicule cu traiecte moarte
daca dentina restanta are s!( $ mm, caldura poate determina lezi!ni p!lpare
reversi(ile3ireversi(ile @ necroza
prelungirile odontoblastice din interiorul canaliculelor dentinare, daca nu au fost expuse
anterior nici unui factor iritativ (nu s-a adaptat) vor suferi degenerescenta si necroza
(canaliculele dentinare implicate vor deveni goale (traiecte moarte) )
clinic se poate delimita dentina alterata de normala prin aspect si consistenta, in cariile
acute cu evol rapida se dif greu
$#d!ra si pigmentata
prezinta aceleasi zone ca si dentina de aspect normal, specifica cariei cu evolutie lenta,
caracterizata prin scleroza canalic!lelor dentinare cu formare de dentina transparenta. $
mai calcificata si mai eficienta importiva atacului microbian, e bine de pastrat.
%#d!ra c! zone mici de dentina alterata ireversi(il
alternanta celor 9 zone, cu o suprafata de cel mult 1 mm, in care dentina e distrusa ireversibil,
canaliculele dentinare sunt dilatate, cu microorganisme, enzime si toxine in interior, cu
demineralizarea intensa a dentinei intercanalicualre
daca indepartarea zonei punctiforme duce la desc!iderea camerei pulpare: coafa- indirect,
daca conditiile permit acest lucru.
"'1#Deiniti si prezentati (aza propri!&zisa ,o(t!ratia de (aza -
7(t!ratia de (aza: aplicarea pe suprafata dentinei expuse cimenturi dentare (baza propriu-zisa)
ce au o rezistenta mecanica superioasa, asem cu a dentinei:
1.ofera protectie fizica si chimica pt dentina si pulpa
2.constituie un suport mecanic pt restaurarea de durata
5.substituent al dentinei distruse din cauza proc carios, sau indepartata de instrumente
grosime minima de "&"#+mm a bazei, trebuie sa prezinte rezistenta mare la compresiune,
modul de elasticitate ridicat, conductibilitate si difuzabilitate termica similare cu a tesuturilor
dure dentare.
bazele propriu-zise sunt folosite in cavitati de adancime medie,in care exista dentina normal
colorata sau pigmentata. ?aterialele indicate pt obturatii de baza: >,L; P3L; L,$(modificate);
3&'
"'4#Deiniti si prezentati liner&ii si varnis*&!rile , lac!rile dentare -
Liner:
utilizat pt suspensii; paste; cimenturi biocomponente pe baza de 3a(,C)2; L,$ sau 3&'
conventionale (priza c!imica), 3&' modificate prin adaos de rasini (fotopolimerizabile).
'e aplica strict pe dentina, intr-un strat fin , formand o pelicula subtire de 1,2 mm.
inerii se folosesc si in coafa-ul indirect, realizara unei bariere protectoare fata de factorii
c!imici nocivi si termici.
Preparatele, cu exceptia 3&', nu au duritate si rezistenta mecanica suficienta si nici grosime
convenabila , se acopera, in cavitati medii cu baza propriu zisa
Lac!rile dentare
sunt subst inerte, neutre c!imic, care se aplica pe peretii preparatiei pt a creea o bariera fata
de act iritanta a unor materiale de restaurare si a penetrarii fluidului bucal la interfata
preparatiei/restaurare.$le por preveni modificarea culorii dintelui(in cazul obturatiilor de
amalgam) permit un grad de izolate a canalic!lelor dentinare sesctionate, putand
preveni3limita *ipersensi(ilitatea dentinara postoperatorie#
'unt solutii de rasini nat!rale (coplal;colofoniu) sau sintetice(polistiren;acetat de celuloza)
solubilizate in solventi organici (alcool acetona,eter).$vaporarea solventului formeaza o
pelicula cu rol izolator fara actiune protectoare mecanica, termica sau stimulatoare biologica.
)numite lacuri pot contine si substante cu rol terapeuti: eugenol; timol; fluor
lacurile nu sunt indicate in restaurarile cu materiale adezive pe baza de rasini, care prin
monomeri,duc la dizolvarea rasinii lacului dentar; unele componente pot influenta negativ
reactia de priza
"+5#Deiniti si prezentati coaa.!l indirect , incl!siv (azele intermediare -
Coaa.!l indirect este metoda de tratament mult mai complexa care presupune:
dezinfectia plagii dentinare
obliterarea canaliculelor dentinare sectionate
protectia pulpei dentare fata de agentii iritanti
stimularea neodentinogenezei (prin preparate cu 3a(,C)2 sau L,$)
se urmareste distr!gerea germenilor prezenti in canaliculele dentinare, precum si
red!cerea permea(ilitatii dentinare prin formarea de dentina transparenta si reducerea
microinfiltratiilor marginael ce pot genera inflamatia pulpara.
rolul bazelor intermediare utilizate in coafa-ul indirect:
acoperirea si protejarea preparatului de coafa-
izolant impotriva agentilor c!imici
agent terapeutic pulpar
rezistenta mecanica red!sa si sla(a protectie antitermice, plus incompatibilitati unora
dinte ele (L,$) cu materiale de restaurare aderente pe baza de rasini, trebuie acoperite cu un
alt material care sa asigure convenabil aceste cerinte-(aze propri!&zise FO;!" pt L,$ /
"#S pt 3a(,C)2 (aze intermediare (acopera preparatele de coafa-)
materiale folosite pot fi:
L,$ conventional;
cimenturi cu 3a(,C)2;
3&' tip &&&
"+"#Prezentati conceptia moderna , (azata pe materiale si te*nici act!ale - in
tratament!l plagii dentinare
Conceptia moderna
ia in considerare toate caracteristicile plagii dentinare, in special prezenta si rol!l DDR, in
ceea ce priveste posibilitatea obtinerii inchiderii etanse palietale/marginale, in scopul evitarii
aparitiei microinfiltratiei (e considerata factorul nociv principal pt apartia complicatiilor pulpare;
prin penetrarea germenilor pana la niv pulpei; se evita prin inc!iderea etansa a interfetei
preparatie/restaurare)
tratamentul modern al plagii e bazat pe concept!l de adezi!ne dentinara: modificarea sau
indepartarea **+ 8 7 *i(ridizarea plagii dentinare 8 cuplarea adeziva de interfata la
nivelul suprafetei dentinare si inc!iderea etansa, inclusiv sigilarea canaliculelor dentinare) 8
7 realizarea adezi!nii dentinare#
Di(ridizarea si adezi!nea:
"#Mentinerea DDR si cresterea ortei de coezi!ne:
prin infiltrarea si impregnarea cu primer si monomer adeziv AJ DDR modiicat, care evita
dizolvarea sau desprinderea ulterioara de pe suprafata dentinara:
ameliorarea rezistentei acide a **+,prin tratarea cu fosfat acid de 3a
fixarea **+ prin impregnarea cu rasini
fixarea **+ cu glutaralde!ida,ac tanic
modificarea **+ si substituirea cu un precipitat P*+, prin tratare cu ac azotic 2.2M si oxalat
feric
$#indepartarea trape!tica a DDR:
partiala (micropelicula) sau
totala (micropelicula si cepurile)
-obtinuta prin gravare acida (pt adezivi) si conditionarea plagii dentinare (P3L si 3&')
"+$#Care s!nt avanta.ele si dezavanta.ele gravarii acide a plagii dentinare
Avanta.e
lipsa totala a nocivitatii pulpare
inlaturarea completa a **+ 8 eliminarea gemenilor si prod toxice
descoperirea si eliberarea canaliculelor dentinare (microretentii mecanice)
eliberarea fibrelor superficiale din colagenul dentinar: microretentii mecanice si substrat pt
legaturi c!imice directe
evitatea microinfiltratie marginale consecutive dizolvarii in timp a **+ (permite penetrarea si
colonizarea germenilor 8 carie && marginala si recidiva de carie)
Dezavanta.e:
cresterea semnificativa a permeabilitatii dentinare,variabila in raport cu grosimea **+
indepratat si cu grosimea dentinei restante
"+%#Care s!nt avanta.ele si dezavanta.ele adezivilor pentr! tratament!l plagii
dentinare si protectia dentino&p!lpara
Avanta.e
sigilarea suprafetei dentinare (.orif canaliculelor) si a interfetei cu materialele de restaurare
eliminarea sau reducerea !ipersensiblitatii/!iperesteziei dentinare
biocompatibilitatea pulpara corespunzatoare:
blocarea penetrarii germenilor si toxinelor (daca se indeparteaza **+)
?a- componentelor cu potential toxic ale sist adezive scad rapid sau sunt blocate in
compusi c!imici stabili (priza scurta)
>lux centrifug si diluare pin limfa dentinara
detoxifiera posibila prin circulatia pulpara de intoarcere
Dezavanta.e
esecuri in timp ale sigilarii etanse 0de!iscente si microinfiltratii la intrefata cu dentina
adeziunea initala slaba in vecinatatea canaliculelor dentinare (nr redus si dispozitie improprie a
fibrelor de colagen)
adeziunea redusa in cavitatiile profunde, in apropierea pulpei (canalicule dentinare mai multe,
suprafata ocupata de orificii mai mare 8 7 scade suprafata de adeziune si rezistenta la
forfecare)
adeziune initiala mai slaba la plaga dentinara cu modificari carioase incipiente (reversibile)
scaderea potentialului defensiv pulpar (imunosupresia ()
cresterea temp intrapulpare (la sist adezive fotopolimerizabile)
gravarea acida sau conditionarea acida a dentinei:
3resterea permeabilitatii dentianare
>avorizeaza excitatii terminatilor nervoase
>avorizeaza patrunderea microorganismelor
"+'#Prezentati cond!ita terape!tica pentr! tratament!l plagii dentinare in cavitati
s!periciale
Alegerea cond!itei terape!tice in tratament!l plagii dentinare se va face tinand cont de:
profunzimea cavitatii si grosimea stratului de dentina restanta
permeabilitatea dentinei, variabila in functie de viteza de evolutie a procesului carios
gradul de etanseitate al interfetei obturatie coronara/dinte
materialul pentru restaurare de durata
Cavitate s!periciala:
pulpa dentara e acoperita de un strat s!icient de dentina restanta, c! asp normal care
asigura protectia necesara fata de factorii agresori, iar infiltratia microbiana la nivel dentinar e
minima sau absenta.
daca folosim amalgamul de argint se suficienta aplicarea unui lac dentar pt a creea o bariera
impotriva coroziunii
in te!nicile moderne se indica utilizarea te!nicilor adezive (adezivi amelo-dentinari pt
amalgam); daca se utilizeaza un compozit se face *i(ridizare prin te!nici adezive pt
prote-area suprafetei dentinare denudate.
"++#Prezentati cond!ita terape!tica pentr! tratament!l plagii dentinare in cavitati
medii
Cavitate medie:
daca materialul restaurator va fi amalgamul de )g, izolarea termica a pulpei dentare 8 7 se
utilizeaza o obturatie de baza cu CIS (foto) care sa ofere o rezistenta optima la fortele de
condensare a amalgamuluisi la posibila degradare. )lte materiale: PC6@ ;76 (izolare termica,
electrica si rezist mecanica; strat 1-1,2mm)
pt restaurarea directa cu compozit in cavit ocluzale sau ocluzo-poximale la dintii laterali,
te!nica clasica, conventionala, materialul ales pt protectia plagii: ciment compatibil cu
compozitul si rezistent la fortele e masticatie: CIS modiicat, foto; CIS tip III auto, PC6@ ;76
daca restaurarea nu e supusa fortelor ocluzale, pt protectie se utilizeaza liner cu Ca,7D-$ pe
o intindere controlata, limitata pt a nu reduce ne-ustificat suprafata de adeziune dentinara. se
mai poate aplica un liner pe baza de CIS otopolimeriza(il#
"+/#Prezentati cond!ita terape!tica pentr! tratament!l plagii dentinare in cavitati
pro!nde
Cavitate pro!nda:
daca dentina ramasa pe peretele pulpar/parapulpar e de grosime redusa ($,%&'mm( nu mai
asigura o protectie satisfactoare pulpei dentare si restaurarea va fi facuta cu amalgam se
poate realiza un coaa. indirect: preparat cu Ca,7D-$ tip liner, aplict in zona cea mai
profuna (stimulare neodentinogeneza si calitati pulpare si antimicrobiene) ce va fi acoperit cu
67E modiicat,cu PC6 sau CIS
restaurarea directa (obturatie) sau indirecta (incrustatie) de tip compozit, profund de aplica o
(aza intermediara din Ca,7D-$ (o intindere controlata ,strict limitata ,pt a nu reduce
ne-ustificat suprafata de adeziune dentinara), care va fi acoperita cu o (aza propri!&zisa din
CIS
3avitati superficiale
AMAL=AM
lacuri (varnis!)
protectie pasiva c!imica care se opune
patrunderii produsilor de coroziune
a amalgamului catre pulpa ("#
P+,($P$)L) ($+?&3)
C7MP76IT
- !ibridizare plaga dentinara
grava-
primer
adeziv
3avitati medii
AMAL=AM
- obturatia de baza propriu-zisa care poate
fi:
- 3&' foto sau conventional
- >,L
- >,L antiseptic
- L,$
- L,$ cu polimeri
- L,$ cu $=)
- ciment non-eugenat
- ciment policarboxilat de zinc
C7MP76IT
- obturatia de baza propriu-zisa care poate
fi:
- la dintii frontali 0 3a(,C)2 pentru ca nu
sunt foarte mari (linerE)
- la dintii laterali :
- 3&' foto sau conventional
- >,L
- >,L antiseptic
- ciment policarboxil
- cimenturi non-eugenolate
3avitati profunde
AMAL=AM G se aplica
1 baza intermediara 8 liner 8 3a(,C)2
2 baza propriu-zisa (ca la cavitatile medii
dar fara >,L pentru aciditate)
C7MP76IT G se aplica
1 baza intermediara 8 liner 8 3a(,C)2
2 baza propriu-zisa (ca la cavitatile medii
fara >,L)
3&' foto este ales mai frecvent datorita:
aderentei foarte bune la pereti 0 inc!idere buna
eliberare fluor
mai rezistent mecanic decat celelalte (fara >,L)
foarte biocompatibil