Sunteți pe pagina 1din 5

GEORGE BACOVIA

PLUMB
(comentariu)
Bacovia devine un poet cu un contur distinct de la primul sau volum de poezii, Plumb, prin
care se impune ca un
poet autentic si original,
cu o tonalitate cu totul noua in poezia noastra de pana atunci. In cadrul poeziei noastre
simboliste, alaturi de Dimitrie Anghel, de Ion Minulescu si altii, Bacovia ocupa un loc
aparte, tratand teme legate de peisajul varstelor geologice, de decorul asezarilor lacustre, ca si de
viziunile provinciale mohoratesi unebre din volumul Plumb. Prin poeziile sale, el creeaza
inca de la inceput ! cum avea sa scrie
E.Lovinescu o atmosfera e coplesitoare e!olare, e toamne reci cuploi putree, cu
ar"ori cangrenati, limitat intr#un peisagiu e ma$ala e orasprovincial, intre cimitir si
a"ator,%&' o atmosfera e plum", in care pluteste o"sesiamortii si a neantului, o
escompunere a fiintei organice(
"udor #ianu preciza ca $n poezia lui Bacovia ,,sensibilitatea
uzioneaza cu tema lirica % astel $nc&t actul liric devine un act esential . Dintr'o altel de
perspectiva , volumul P()MB *+,+-. este pe deplin semniicativ , $n ciuda aptului ca el este cea
dint&i mare realizare a poetului . /n cuprinsul sau este clara adeziunea la simbolism prin limbaj ,
motive ,prin atmosera si muzicalitate, prin olosirea sugiestiei, a simbolului si a
corespondentelor, prin $ntregul univers imaginat , ating&ndu'se totodata si e0presionismul prin
constiinta eului .

In volumul plumb*+,+-. se creeaza indeosebi o viziune de inern, prin evocarea ploilor lungi,
despletite si reci sau a zapezilor nesarsite si neingaduitoare, zugravind o lume a deznadejdii,
absurda si halucinanta. Poezia bacoviana este a unui solitar si a unui prizonier, a unei constiinte
inspaimantate de sine si de lumea in care traieste. In Bacovia, rupture de utopia romantica si
airmarea spiritului modern, #.1anache airma aptul ca ideea poetica in volumul de poezii
plumb consta in ine0istenta sperantei si a linistii suletesti 2 ce il separa pe Bacovia de utopia
romantica sta in aptul ca in te0tul sau nu se intrevede salvarea nici in viata,nici in moarte,
lipseste tragicul taram compensatoriu, indierent ca el s'ar numi trecut sau spatiu oniric, cosmos,
istorie ori eros.#iziunea este ara iesire, nemetaizica, intrucat te0tul hiperbolizeaza starea de
singuratate, obisesia deplinei izolari si presimtirea mortii, a mineralizarii, a neantului. Ion 3imut
este de parere ca 2 ilozoia bacoviana are ca obiect nu iinta , ci neiinta, nu e0istent, ci
neantul*4.. )niversul bacovian nu'si sporeste blagian misterul, ci se goleste de orice sens pe
care l'ar avea, pana la absurd si derizoriu. *revizuiri..
)E*E
M5A6"7A
+entimentul mor,ii
apare recvent, ca r8spuns la $ntreb8ri 9i leac al singur8t8:ii."otul e atins de aripa mor:ii, ora9ul
respir8 aerul mor:ilor, natura e $n descompunere, iubita c&nt8un c&ntec unebru, amorul e
carbonizat 9i umeg8, o dezagregare total8,absolut8.Pare camoartea e
tema principal-.
"oarn8 pe covoare parume tari,;Adu roze pe tine s8 le pun%; 3unt c&:iva mor:i $n ora9,iubito,;3i'
ncet cadavrele se descompun...*<uptor.Adormind...;7u prev8d poema roz8 a iubirii
viitoare...;/ns8 pal m8 duc acuma $n gr8dinadevastat8;=i pe masa p8r8sit8'
alb8 marmur8 scluptat8';In ve9mintele'mi unebre,; M8$ntind ca 9i un mort;Peste mine pun&nd
roze,lori p8lite,'nt&rziate,;<a 9i noi...*Poem8 $noglind8..Moartea
apare la Bacovia ca o senzatie de anihilare a intregii e0istente , dedezagregare a materiei si a iint
ei*,,
sfarsitului continuu bacovian).
Moartea
provoacarareori panic8.7a este de obicei dorit8 si asteptat8 ca un remediu al bolii e0istentiale dec
are suer8 poetul

"ema iubirii este
su"oronata mortii
, poarta semnul descompunerii3e rezum8 la gesturi mici, ca str&ngerea de m&n8, alinarea duioas8
sau se converte9te $n placere estetic8 ca recitatul sau c&ntatul.
.emeia
tipic bacovian8 este ecioara pal8,despletit8, care c&nt8 la clavir, gem&nd ca $n delir, urm8ndu'l $n
suerin:8."e uit8 cum ninge decembre...;3pre geamuri, iubito, prive9te ; Mai spune s'aduc8 jarat
ec ;=i ocul s'aud cum trosne9te.Mai spune s'aduc8 9i ceaiul,; =i vino 9i tu mai aproape,';
<ite9te'mi ceva de la poluri; =ining8...z8pada ne'ngroape. *Decembre.Iubito,9i iar am venit...;
Dar ast8zi ,de'abia m8 mai port';Deschide clavirul 9i c&nt8'mi ;)nc&ntec de mort.*"rudit..
Iu"irea "acovian-
poart8 deci 9i ea amprenta descompunerii, a perisabilit8:ii.<u toate acestea,
poetul peregrinarilor intermina"ile,
sasiat de chinurilesale interioare, poarta cu sine, desi timid si insuicient conturat, un vis de
iubire pa care I'lsugereaza chipul pur al unei ete, rascolita si ea de sentimentul singuratatii
interminabile side dorinta implinirii, prin totala devotiune, a unui ideal de dragoste din ce in ce
maiestompat. #iziunea aceasta, pe care o simte ca pe o himera, este cultivata cu o
nemarginitasiala, cu o delicatete si pudoare care ii sunt speciice.Dar, speriat parca de umbra pro
priului vis, poetul isi reia vagabondajul, devenit o modalitate dominanta de e0istenta.Intr'adevar,
e aproape de necrezut cat de neericit se simte poetul intre cei patru pereti aicamerei lui si cum
cauta in permanenta linistea in ratacirile sale ara de sarsit. >A")6A

3e al8 sub imperiul or:elor distructive, redus8 la c$teva elemente 2 copaci, lori, v&nt, ploaie,
runze asociate cu t8cerea, pustiul 9i descompunerea.>atura bacovian8 este
o starede spirit , trista si dezolant8.
Cerul poe!iei "acoviene
e greu,
e

plum"
,
ina"usitor siusmanos,
gata parca sa se prabuseasca peste oameni, sa'i striveasca% orizontul intremarginile caruia aceasta
poezie isi vibreaza acordurile sumbre este inchis cenusiu, strabatut
e
corbi negri,
cor"ii poetului )raem si ai lui Egar /oe,

care
taie
va!u$uliametral( singuratici sau in stoluri ense, lugu"re(.
/n general, Bacovia este
un poet al ora0ului provincial
. Poetul acord8 aten:ie deosebit8descompunerii
or89elului provincial, mizeriei izolate% maniest8 o preerin:8 maladiv8 pentru anotimpul galben
al toamnei, c&nd natura se preg8te9te de hibernare 9i c&nd $nveli9ulvegetal se oile9te, se usuc8,
piere descompus.
)oamna Bacovian
8

e sumbr8, mohorat8, $niorat8 de rigul din camere, de
clipocitulmurar al noroiului
c8lcat $n picioare pe trotuare, de melancolia sumbr8 a tuberculo9ilor./ntregul peisaj
e cuprins de iorul $nghe:at al toamnei, al decorului macabru pe careanotimpul galben $l evoc8
poetului27 toamn8, e o9net, e somn<opacii, pe strad8, oteaz87 tuse, e pl&nset, e gol=i'i rig, 9i
bureaz8*>ervi de toamn8..Atmosera pluvioasa serveste ca undal preerat gravei tristeti a
poetului, ea iind inlocuitauneori cu tacerea apasatoare a iernii, strabatuta din cand in cand de
croncanitul cardurilor negre de corbi.
Iarna "acovian-
nu este surprins8 $n m8re:ia ei, ci poetul $i surprinde tocmai momentulcritic, topirea,
amestecul e ploaie 0i e fulgi
, de rig 9i de singur8tate, caracteristic maiales $nceputului anotimpului alb2

=i toamna 9i iarna<oboar8'am&ndou8=i plou8 9i ninge=i ninge 9i plou8*Moin8..)neori e0ist8
impresia
unei 1n!-pe!iri totale
, a unei izol8ri complete a oamenilor $ntre ei./ntregul t&rg pare a i transormat $ntr'un cimitir,
u9ile nu se mai pot deschide, z8pada ainvadat totul27 ziu8 9i ce $ntunericMai spune s'aduc8 9i
lampa"e uit8, z8pada'i c&t gardul=i'a prins promoroac8 9i clampa.*Decembre.
/rim-vara "acovian-
este
lipsit- e tumultul, e veselia,
de speran:ele pe care le aduceacest anotimp. 6e$nvierea naturii, care este pentru poet doar
o nou- prim-var- pevec$ile ureri
, $i treze9te melancolia 9i'i intensiic8 p&n8 la $niorare g&ndul uneie0isten:e inutile2Melancolia
m'a prins pe strad83unt ame:it5h, prim8vara iar a venitPalid 9i mutMii de emei au
trecutMelancolia m'a prins pe strad8.*>ervi de prim8var8..
Vara,
poetul este cople9it de ar9i:a dogoritoare 9i invadat de miasmele pe care le e0alt8
escompunerea materiei organice
sub soarele torid23unt c&:iva mor:i $n ora9, iubito<hiar pentru asta am venit s8':i spunPe
cataalc, de c8ldur8'n ora9/ncet, cadavrele se descompun.*<uptor..<65MA"I<A
In coloristica "acoviana,
abunda
negrul
,

culoarea mortii
, sugerand
car"oni!area,trecerea in lumea anorganica.
In poezia intitulata chiar >egru, alaturarea lorilor carbonizate de sicriele metalice, arse si
negre, de vesmintele unebre, creaza o atmosera deinern.
Albul,
culoarea puritatii,
capata la Bacovia o
nuanta e tene"ros.
Amesteculcaleidoscopic al negrului cu albul genereaza la Bacovia
cenusiul,

plimburiul deprimant, cain poezia Plumb, in care imensitatea cenusiului starneste
o tristete iremeia"ila,
vecinacu moartea. <a sa transcrie sentimentul tristetii sasietoare, poetul ii altura
violetului, galbenul
2
In toamna violeta,;Pe galbene alei.
Galbenul

este la Bacovia culoarea
malaivului si a mi!eriei2
3i noaptea se lasaMurdara si goala3i galbeni trec bolnavi<opii de la scoala


Poetul percepe lumea, int&i de toate , la nivel auditiv. Astel g8sim o varietate deinstrumente
muzicale* pianul ,numit clavir, vioara, luierul, hara etc..,precum 9i compozi:iimuzicale
*simonia, mar9ul unebru, valsuri etc.. care t8lm8cesc metaoric o gam8 de tr8irisulete9ti ale
poetului. )niversul sonor nu se reduce la sunete muzicale, ci $nregistreaz8zgomotele cele mai
diverse2 o9nete, sc&r:iituri, trosnete, gemete, pl$nsete, suspine, 9oapte,otaturi etc.Pe de alt8 parte
,versurile au o muzicalitate intern8,rezultat8 din alternareavocalelor 9i consoanelor,repetarea
cuvintelor, rerene, ritmuri etc. (a nivelul muzicalitatii,mutatia este si mai transanta, natura
modernitatii socand. In unctie de particularitatea noiiipostaze a constiintei moderne, Bacovia a
intuit necesitatea unei noi calitati a muzicalului incare sa ie pregnant implicate disarmonicul si
disonantul, atonalismul revelandu'i'se maiapt de a se mula pe miscarile unei spiritualitati
tensionate si nelinistite. Mizand pe orta desugestie a dispersarii melodicului *3i'
a mea serenada s'a risipit; In note grele si blestemate., cultivand deliberat sonurile cu deschideri
spre spaima, groaza si delir,Bacovia creeaza si prin natura muzicalitatii viziunea unui
univers zguduitor, deschizand perspectiva spre abisalitatea unor incredibile si
atoce suerinte.M5"I#7Poezia cuprinde c&teva
motive principale
printre care acela de moarte
sugerat princoncepte e moarte, ca sicrie e plum", funerar, vestm3nt, mort si cavou
. Moartea maieste sugerata si prin concepte de somn, poetul arat&nd ca ?dormeau ad&nc sicriele
de plumb?, iar mai departe ?dormeau $ntors amorul meu de plumb?. Acelasi motiv al mortiieste
sugerat si prin conceptul de iarna. /n cavou era v&nt, l&nga mort era rig. Pe l&ngamotivul
principal al mortii apar si
motive secunare
, ca amor, tristete, $nsingurare.

Asadar,opera lui @eorge Bacovia in totalitatea ei constituie un avertisment dat lumii de la care
nuse asteapta nici un raspuns. De aici rasul absurd, sentimentul de singuratate si
nervozitatea poetului, iar elementele care au ca eect dezagregarea universului sunt 2
focul
caremocneste si agonizeaza,
apa
care descompune si
vantul
ale carui sunete lugubre suntsimbolurile unui dezechilibru cosmic
I4C5EIERE
Bacovia cultiv8 un simbolism de esen:8 9i nu unul ormal, iar starea poetic8 se
transmitecititorului ca tr8ire interioar8, ca apt de via:8

@. Bacovia

este
poetul toamnelore!olante, al iernilor ce au sentimentul e sf3rsit e lume, al calurilor
torie, 1ncare
cadavrele intra $n descompunere, al primaverilor iritante si nevrotice *(acustra,<uptor, >ervi de
primavara, Decembrie
..