Sunteți pe pagina 1din 13

SUBIECTE REZOLVATE PSIHOLOGIA PERSONALITII

1. Comparati termenii de individ, individualitate, persoana si personalitate.



Individul se definete drept totalitatea nsuirilor biologice (ereditare sau dobndite) care asigur
adaotarea la mediul natural. El desemneaz entitatea vie care nu poate fi dezmembrat fr a-i pierde
identitatea. Altfel spus, caracterul indivizibil al organismului.
Conceptul de individualitate. n decursul existenei individului, are loc un process de difereniere i
diversificare a organizrii structural-funcionale. nsuirile biologice se specializeaz, se ierarhizeaz, se
integreaz, cptnd, astfel, unele note distinctive, originale. Individualitatea este deci individual cu
organizarea sa specific, diferenial, irepetabil i ireductibil.
Persoana (lat. persona- masc, aparen), este corespondentul n plan social al individului din plan
biologic. Individul uman, ca entitate concret, ntr-un cadru relaional dat, aa cum este perceput de cei
din jur, poart numele de persoan. Este un produs determinat social-istoric, este omul luat n contextul
relaiilor sociale, omul ca membru al societii.
1. 1. Personalitatea este o organizare dinamic, n interiorul persoanei, a sistemelor psihofizice care
creeaz paternurile caracteristice de comportament, gnduri i sentimente ale unei personae
2. 2. Personalitatea se refer la paternul individual de procese psihologice ce iau natere din motivaiile,
sentimentele, gndurile i alte arii majore ale funcionrii psihologice. Personalitatea este exprimat prin
influenele sale asupra corpului, n viaa mental contient i prin comportamentul social al individului

2. Structura personalitatii in conceptia freudiana.

Initial, Freud a structurat personalitatea in termeni de inconstient, preconstient si constient (modelul
topografic).
1. Contientul. Descrierea contientului poate fi fcut din mai multe puncte de vedere:
Topic, deine un loc periferic al aparatului psihic i culege informaii din lumea exterioar i cea interioar.
Funcional, urmele sale mnezice sunt mai puin durabile;
Economic, energia psihic are cmp liber de manifestare.
Contientul se supune principiului realitii. n dinamica psihicului uman, contientul ndeplinete mai
multe funcii:
De cenzurare, adic de filtrare a tuturor instinctelor ce se afl n dezacord cu rigorile sociale pentru a le
mpiedica s se manifeste direct.
De refulare, care const n trimiterea n incontient a tuturor elementelor nesocializate sau nesocializabile.
De rezisten, adic de baricadare a tendinelor reprimate din incontient, care din locul n care se afl,
acumuleaz un imens capital energetic ce caut modaliti de ieire.
1. b. Precontientul
Incontientul care este exclusiv latent i care devine cu uurin contient il numim precontient.
Precontientul se comport ca o staie de tranziie prin care materialul din incontient rmne o vreme
nainte de a ajunge la contient. Preconstientul se afla mai aproape de constient decat inconstientul
pentru ca se afla in sfera controlului.
1. Incontientul
Incontientul a fost pus n legtur cu teoria refulrii deoarece tot ceea ce este refulat constituie
incontientul. Freud a considerat ca majoritatea activitatii mentale este inconstienta, si nu poate fi adusa
la nivelul constiintei nici chiar prin efort sustinut. Conform Munteanu (1997)
Freud a individualizat incontientul prin urmtoarele trsturi:
Posed coninuturi, mecanisme i energie specifice;
Coninuturile sale sunt formate din reprezentani ai pulsiunilor, supunndu-se mecanismelor procesului
primar;
Este o potenialitate aflat ntr-un permanent dinamism;
Forele din incontient sunt independente unele de altele, ceea ce nseamn c exist i contradicii;
Are un caracter iraional, adic se sustrage oricrei logici interne sau externe;
Se supune principiului plcerii; este amoral;
Dezideratul major al coninuturilor sale este de a ajunge ctre etajele superioare ale psihismului
(ntoarcerea refulatului);
Produsele care cunosc o fixaie n incontient sunt mai ales dorinele refulate din copilrie.

3. Rolul Ego-ului in structura personalitatii.
se comporta n acord cu principiul realitii;
este stpnul raional al vieii psihice;
are rolul de a ajuta Id-ul si obine satisfacii ntr-o maniera convenabil, acceptabil social; (deci nu
blocheaz, ci amn sau redirecioneaz maniera de satisfacere a tendinelor ld-ului)
servete la doi stpni Id-ul i realitatea, cutnd s realizeze o mediere ntre cei doi.
Sarcina eului este una dificila pentru ca este o biata creatura in serviciul a trei stapani si consecvent
amenintata de trei surse: lumea externa, libidoul Idului si severitatea Supraegoului
Egoul caut plcerea i evit neplcerea
Principalele caracteristici ale Egoului sunt acestea. Datorit relaiei deja stabilite dintre percepia
senzorial i aciunea muscular, Egoul se afl sub controlul micrii voluntare. Are sarcina de auto-
conservare. In ceea ce privete evenimentele externe, realizeaz sarcina de a deveni contient de stimulii
dinafar, de a stoca experienele derivate din acetia (n memorie), de a evita stimulii excesivi (prin fug),
de a face fa stimulilor moderai (prin adaptare), i n final, de a nva s aduc modificri adecvate
lumii exterioare pentru propriul avantaj (prin activiti). n ceea ce privete evenimentele interioare, n
relaie cu Id-ul, realizeaz sarcina de a ctiga control asupra cerinelor instinctelor, de a decide dac ele
pot obine satisfacie, de a amna satisfacerea pentru momente sau circumstane favorabile sau de a
suprima excitaiile complet. Activitile sale sunt guvernate de consideraii asupra tensiunilor produse de
stimulii prezeni sau care au fost introdui n Ego. Creterea acestor tensiuni este, n general, resimit ca
neplcere iar scderea lor ca plcere.

4. Anxietatea in conceptia freudiana aparitie si caracterizare.

Anxietatea realist (obiectiv) este cauzata de pericolul din mediu.
Anxietatea nevrotic provine din suferinta rezultata dintr-un impuls al Idului puternic si periculos.
Anxietateamorala este cauzata de acte sau dorinte ce violeaza standardele Binelui si Raului (Superego) si
include sentimente de rusine si vinovatie.
Anxietatea morala si nevrotica sunt mai dificil de manageriat pentru ca sunt intrapsihice.
Anxietatea se dezvolt n orice situaie (real sau imaginar) n care exist o ameninare asupra corpului
sau psihicului prea mare pentru a fi ignorat, masterizat sau eliberat. Dup Freud situaiile tipice ce
cauzeaz anxietate sunt urmtoarele:
1. Pierderea unui obiect dorit de exemplu, un copil care pierde un printe, un prieten apropiat sau un
animal de companie.
2. Pierderea iubirii de exemplu, respingerea, eecul de a rectiga iubirea sau validarea unei persoane
semnificative.
3. Pierderea identitii - de exemplu, fricile de castrare, ridiculizarea public.
4. Pierderea iubirii de sine de exemplu, dezaprobarea Superegoului fat de aciuni sau trsturi, care
determin vinovie sau ura de sine.

5. Anxietatea realist (obiectiv).

implic team de pericole tangibile (de foc, ap, de cutremur).
are un scop adaptativ, de a apra organismul de pericole;
ea dispare atunci cnd dispare ameninarea;
poate mbrca aspecte patologice, cnd devine fobie.

6. Anxietatea morala

Rezult din conflictul dintre tendinele Id-ului i cerinele Super-ego-ului (este teama de propria
contiin, culpabilitatea, ruinea).
Indiferent din ce categorie face parte, prezena anxietii reprezint un semnal de alarm c lucrurile nu
merg cum ar trebui. n organism se acumuleaz o tensiune care trebuie descrcat. Anxietatea previne
subiectul de faptul c Ego-ul su este ameninat i dac nu se ia o msur, el va fi depit.

7. Anxietatea nevrotic

i are originile n copilrie, n conflictul dintre nevoia de satisfacere a
instinctelor i datele realitii;
ea capt un caracter incontient;
reprezint teama de a fi pedepsit pentru satisfacerea unor tendine instinctive (mai ales sexuale i
agresive).

8. Mecanismele de aparare in teoria lui Freud

Egoul protejeaz ntreaga personalitate mpotriva ameninrii prin falsificarea naturii amenintrii.
Modalitile prin care aceste distorsiuni sunt realizate poart denumirea de mecanisme de aprare.
Mecanisme de aparare sunt: reprimarea, formatiunea reactionala, deplasarea, proiectia, negarea,
fantezia, rationalizarea, intelectualizarea, identificarea, regresia, sublimarea.
Reprimarea (refularea):
- este eliminarea involuntar (incontienta) a unor coninuturi din contiin,
- este specific tuturor comportamentelor nevrotice.
Formaiunea reacional:
- n lupta mpotriva unui impuls inacceptabil, subiectul activeaz opusul acestuia
Proiecia:
- reprezint atribuirea propriilor tendine inacceptabile altei persoane
Regresia:
- ntoarcerea la un stadiu timpuriu al vieii psihice (ex.: dezvolt un comportament copilros i excesiv
de dependent).
Raionalizarea
- reinterpretarea propriului comportament ntr-o manier, mai raional, ceea ce l face s par mai
acceptabil
Deplasarea
- apare atunci cnd obiectul spre care se ndreapt satisfacerea unui impuls nu este accesibil,
Sublimarea
- implic modificarea coninutului instinctului nsui, (ex.:sublimarea energiei sexuale prin intermediul
unor activiti artistice).
Ca i deplasarea, sublimarea reprezint o soluie psihologic de compromis care las o serie de tensiuni
psihice nedescrcate. Mecanismele de aprare ale Ego-ului nu funcioneaz dect pe plan incontient.

9. Fazele psihosexuale ale dezvoltarii personalitatii.

1.Stadiul oral - De la 0 la 12 luni, dorintele sexuale ale copilului sunt centrate in jurul regiunii orale (gura,
buze, limba). Suptul sanului sau al biberonului ofera nu numai hrana, ci si placere.
2.Stadiul anal - De la 12 la 18 luni, copilul capata un anumit control asupra expluziilor anale. Majoritatea
libidoului se detaseaza de zona oral si se ataseaza zonei anale, copilul obtinand gratificare erotica din
senzatiile corporale implicate in excretie. In plus, acum copilul exercita control asupra mediului prin acest
proces de retinere a excrementelor.
3.Stadiul uretral - Acest stadiu nu este clar distinct de stadiul anal. Copilul trebuie sa invete sa controleze
eliminarea urinei si conflictul apare din problema udatului patului.
4.Stadiul falic - In jurul varstei de 2-3 ani, baiatul invata sa-si produca senzatii de placere prin stimularea
manuala a organului sau sexual. Copilul devine acum iubitul mamei, simte atractie fata de mama si
rivalitatea fata de tata. Acest set de atitudini duble fata de ambii parinti constituie Complexul lui Oedip.
5.Perioada de laten - Pe la 5-6 ani, personalitatea este ferm formata. De la acest moment pana la
pubertate, impulsurile erotice ale copilului devin mai putin accentuate

10. Principiile jungiene pe baza carora are loc funcionarea energiei psihice.

Jung concepe psihismul ca pe un sistem unitar cu autoreglare. In cadrul acestui model intervin in
principal 3 legi ale dinamicii, cu originea in termodinamica clasic.
Complexul sistem psihic structurat pe mai multe nivele si constituidu-se pe matricea unor tendinte
functionale este intr-o continu miscare, o continua dinamica si transformare la nivelul energiei psihice,
energie denumita de Jung cu termenul general de libido. Pentru psihologia analitica, libidoul este analog
energiei fizice si functioneaza in ecuatia generala a relatiei dintre contrarii. Cu cat tensiunea dintre
perechea de contrarii este mai mare, cu atat energia este mai ridicata. In lipsa contrariilor nu se
manifesta nici un libidou.
Libidoul are o dubla miscare, spre inainte, sau progresiva, si inapoi, de retragere sau regresiva, ca
expresie a dublei necesitati care guverneaza functionarea normala a psihicului, legatura cu lumea
exterioara si legatura cu lumea interioara, transformarea adaptativa in corelatie cu ambele realitati. Legea
general care coreleaz cele doua opuse este enantiodromia, transformarea necesara in contrariu.
Intoarcerea se poate manifesta si in sensul unei temporare reveniri la un stadiu anterior de
dezvoltare, ca o compensare pentru un efort de transformare adaptativa crescut. Regresia este astfe
inteleasa ca un stadiu de restaurare. Regresia poate avea un sens patologic in cazul in care, eul,
insuficient consolidat, lipsit de coerenta sau sarac si deosebit de inchistat intr-o atitudine rigida,
functioneaza puternic represiv, prilejuid astfel disocieri si/sau multiple identificri inconstiente cu faete
ale unor complexe. Inflatia apare atunci cand eul se identifica cu un arhetip.

11. Sistemul personalitatii in viziunea lui Jung (cele trei elemente fundamentale).

O imagine relevanta pentru structura personalitatii ar fi o sfera. Suprafata vizibila a sferei, constiinta este
aspectul psihicului despre care individul poate exprima evaluari, iar interiorul sferei, incosntientul,
reprezinta necunoscutul, obscurul, tot mai imposibil de cunoscut pe masura ce ne apropiem de centru. In
imediata apropriere a suprafetei, in interiorul ei, se constituie ceea ce se numeste inconstientul personal,
in masura in care acesta se formeaza tot pe parcursul vietii individului, ontogenetic inainte si o data cu
continuturile constiente si este relativ accesibil unei cunoasteri si integrari in constiinta. Inspre interior,
vorbim in continuare, mergand spre un centru ipotetic, de incontientul colectiv, initial o virtualitate care
cuprinde in germene dezvoltarilor posibile si care, in relatie cu formatiunile ontogenetice ale psihicului,
poate suporta transformari semnificative.

12. Tipuri psihologice in viziunea lui Jung

Tipul psihologic este definit de Jung ca model caracteristic al unei atitudini generale, ce se manifesta in
numeroase forme individuale. Atitudinile orientate in functie de cele patru functii psihologice
fundamantale definesc tipurile rationale, gandire si simtire si tipurile irationale, intuitie si senzorialitate.
Extraversia semnifica forta centrifugala; libidoul curge spre exterior, interesul subiectiv deplasandu-se
spre mediu: individul gandeste, simte, actioneaza in raport cu un obiect. Introversia reprezinta orientarea
spre interior a libidoului. Interesul subiectului se retrage dinspre obiect, revenind spre subiect. Persoana
gandeste, simte, actioneaza in primul rand spre el insusi, obiectul are o valoare secundara.
n funcie de sensul miscarii libidoului cele patru tipuri devin opt, respectiv, , tipul extravertit rational,
tipul extravertit afectiv, tipul extravertit senzorial, tipul extravertit intuitiv, tipul introvertit rational, tipul
introvertit afectiv, tipul introvertit senzorial, tipul introvertit intuitiv.

13. Arhetipurile

Arhetipurile sunt structuri fundamentale ale psihicului obiectiv; sunt forme fr coninut propriu care
servesc la organizarea i canalizarea materialului psihic. Arhetipurile formeaz infrastructura psihicului.
Coninuturile i experienele fiecrui psihic individual sunt unice, dar paternurile generale de acumulare a
acestor experiene sunt determinate de parametrii universali i de principiile generatoare numite de Jung
arhetipuri.
Arhetipurile nu pot fi observate direct, dar care isi exercita influenta asupra continuturilor vizibile ale
imaginilor arhetipale si complexelor, deci asupra comportamentelui si constiintei.
Cu alte cuvinte, evenimentele mentale recurente traite de fiecare individ sunt determinate nu numai de
istoria sa personala ci si de istoria colectiva a speciei ca intreg encodata in inconstientul colectiv. Forma
lumii in care este omul nascut este deja innascuta in el, spune Jung, ca o imagine virtuala. Astfel ca,
parintii, sotia, copiii, nasterea si moartea sunt innascute in om ca imagini virtuale.
Coninuturile unui arhetip pot fi integrate n contiin, dar arhetipurile nsele, nu. Arhetipurile rmn
sursa pentru canalizarea energiilor psihice de-a lungul ntregii viei i n mod continuu trebuie
manageriate.
14. Principii care stau la baza dezvoltrii personalitii in teoria lui Jung

Jung privete dezvoltarea personalitii ca fiind orientat spre viitor (auto-actualizare). Persoana prezent
este determinat, att de ceea ce individul dorete s devin, ct i de trecutul acestuia. Sistemul psihic
este att teleologic ct i cauzal .
Jung invoc dou principii opuse care stau la baza dezvoltrii personalitii: progresia (progresul) i
regresia.
n cursul regresiei, libido-ul se retrage din faa stimulilor externi i se ndreapt spre zonele incontiente
ale psihismului. Regresia nu nseamn n mod necesar stoparea progresului, ci dimpotriv poate ajuta
pentru c, aceast cufundare n experienele incontiente personale sau colective poate conduce la o
revitalizare i actualizare a unor disponibiliti creative.
Un alt principiu pe care Jung l pune la baza evoluiei personalitii este cel al sincronicitii, principiu
care se refer la anumite evenimente ce se petrec simultan. Prin intermediul acestui principiu Jung
explic fenomene cum ar fi clarviziunea .
Jung este de prere c n univers exista o for care se afl n spatele cauzalitii. Aceast for este
capabil s se manifeste simultan n psihismul unui individ i n afara sa. Astfel se explic, dup opinia lui,
fenomenele paranormale.

15. Sentimentele de inferioritate in psihologia adleriana.

Adler avea convingerea c experienele de via ale tuturor copiilor implic sentimente de slbiciune,
inadecvare i frustare. Copiii sunt mici i neajutorai n lumea adulilor. Iar lupta pentru putere este prima
compensare pentru sentimentul de inferioritate. Un sentiment puternic al inferioritii va impiedica
creterea i dezvoltarea pozitiv, n timp ce sentimentele moderate de inferioritate pot motiva individul
pentru realizri constructive.
A introdus termenul de complex de inferioritate i considera c toi copiii sunt profund afectai de
sentimentul de inferioritate, care este o consecin inevitabil a lipsei de putere a copilului. Sentimentele
de inferioritate nu sunt n sine anormale. Ele sunt cauza tuturor dezvoltrilor omenirii.

16. Nevoia de superioritate in teoria lui Adler.

Adler a conceput agresivitatea i voina de putere ca manifestri ale unei motivaii mai generale,cutarea
superioritii sau a perfeciunii motivaia de a dezvolta capacitile i potenialul.
Scopul superioritii poate avea o direcie pozitiv sau negativ. Cnd acest scop include preocupri
sociale i interesul pentru starea de bine a celorlali, atunci superioritatea se dezvolt ntr-o direcie
constructiv i sntoas. Se manifest ca impuls ctre cretere, ctre dezvoltarea abilitilor personale i
ctre un mod superior de a tri. Pe de alt parte, cnd oamenii caut superioritatea personal, prin
dominarea celorlali n loc de deservirea lor, atunci superioritatea este rezultatul unui puternic sentiment
de inferioritate i a lipsei de interes social. De obicei, acest proces eueaz s aduc recunoterea i
satisfacia personal pe care le caut persoana.

17. Stilul de viata caracterizare (Adler).

Stilul de via este modul unic n care individul alege s-i urmreasc scopul vieii. Cheia nelegerii
comportamentului personal este analiza scopului ascuns ctre care sunt direcionate toate energiile.
Toate obinuintele, trsturile i comportamentele individuale capt semnificaie n cadrul contextului
larg al vieii i scopurilor persoanei, iar astfel problemele psihologice i emoionale nu pot fi tratate ca
aspecte izolate. ntregul stil de via este implicat pentru c un simptom sau o trstur nu este dect o
expresia unui stil de via unificat al individului.

18. Ordinea nasterii si formarea personalitatii (Adler).

Adler postula faptul c ordinea naterii reprezint una din influenele sociale majore n
copilrie care contribuie la determinarea stilului de via.
Primul nscut. Acest copil se afl ntr-o situaie avantajoas, pentru c, de regul, prinii sunt foarte
fericii iacord copilului mult timp i atenie. Are o existen fericit i sigur pn la apariia urmtorului
copil, care reprezint un oc pentru el. Acum, el nu mai este n centrul ateniei prinilor i de aceea
primul nscut va ncerca s recapete poziia pierdut. Adler subliniaz c primul nscut este adesea
orientat spre trecut, are nostalgii si atitudine pesimist fat de viitor. Deoarece a contientizat
nsemntatea puterii ei rmn contieni de aceast nsemntate pe tot parcursul vieii. Ei i exercit
adesea puterea asupra frailor lor mai mici. Adler arat c muli perveri, criminali i nevrotici sunt primii
nscui.
Al doilea copil. Acesta nu va resimi niciodat c a pierdut poziia unic de putere pe care o resimte
primul nscut. Chiar dac mai apare un copil, al doilea nscut nu va tri acelai sentiment puternic de
detronare caprimul nscut. Mai mult, prinii au suferit o schimbare atitudinal pentru c al doilea nscut
nu mai reprezint onoutate ca primul, ei se vor comporta mai relaxat fa de al doilea copil. Al doilea
nscut nu mai este singur, ci are modelul fratelui su cu care s se identifice i cu care s concureze.
Este ambiios i competitiv.
Copilul cel mai mic (Prslea). Ultimul nscut nu va tri niciodat ocul detronrii i el adesea devine
jucria ntregii familii, mai ales atunci cnd fraii sunt mult mai mari. Este animat de dorina de a-i depi
fraii i adesea are performane ieite din comun n diverse domenii de activitate. Exist ns i un pericol,
dac ultimul nscut e prea rsfat de restul familiei, este posibil ca acesta s nu realizeze nimic.
Copilul unic. Este primul nscut care nu-i pierde niciodat supremaia i puterea (oricum nu n
copilrie).Continu s fie centrul ateniei prinilor i petrecnd mult timp n compania adulilor, se va
maturiza foarte repede. Va tri un oc psihic cnd va constata c la coal nu mai este centrul ateniei
tuturor. Copilul unic nu a nvat nici s mpart ceva, nici s lupte pentru poziia lui de supremaie. In
cazul n care abilitile sale nu sunt suficiente pentru a-i atrage recunoaterea i atenia celorlali,
subiectul va fi profund dezamgit.

........................................ 19 - 27 ................................................

28. Natura personalitatii in conceptia lui Allport

Allport a fost singurul mare teoretician al personalitatii care a sustinut ca motivele copiilor difera de cele
ale adultilor prin natura lor si nu prin gradul lor. Astfel, nu a considerat ca satisfacerea instinctelor ar fi o
cauza importanta a comportamentului adult.
Allport este de parere ca motivele adultilor variaza considerabil de la o persoana la alta si este imposibil
sa explicam personalitatea din perspectiva catorva instincte universale.
Allport sustine ideea nevoii omului de o filosofie unificatoare care sa ofere scop vietii si sa ofere
raspunsuri la problemele existentiale ca suferinta si moartea. Afirm ca exista sase tipuri importante de
valori:
teoretice (dorinta intelectuala de a descoperii adevarul si de a organiza cunoasterea)
economice (interes pentru util si practic)
estetice (accent pe bucuria care o ofera frumusetea)
sociale (inters pentru iubirea celorlalti)
politice (dorinta puterii)
religoase ( dorinta mistica )

29. Trasaturi de personalitate in abordarea lui Allport. Categorizare.

Allport definete trsturile de personalitate ca fiind nite predispoziii de a rspunde ntr-o manier
similar la anumite tipuri de stimuli. Allport a fcut distincia ntre trsturi individuale, specifice unei
persoane i trsturi comune unui numr de indivizi aparinnd unei culturi. Mai trziu, Allport i-a
revizuit terminologia, denumind trsturile comune prin termenul simplu de trsturi, iar trsturile
individuale le-a denumit dispoziii personale.
Allport distinge trei categorii de trsturi:
a) Trsturi cardinale, au un caracter general i influeneaz puternic toate aspectele vieii individului. Ele
domin viaa acestuia.
b) Trsturi centrale: sunt trsturi pe care le posed fiecare individ n numr redus (ntre 5 i 10). Ele
descriu comportamentul unui individ.
c) Trsturi secundare: sunt mai puin evidente (de regul, spune Allport, le cunosc doar prietenii
apropiai).
Caracteristicile trsturilor sunt urmtoarele:
Trsturile de personalitate au o existent real. Ele nu reprezint doar constructe teoretice menite s
explice comportamentul, ci exist n interiorul fiecrui individ.
Trsturile reprezint cauza comportamentului, ele dirijndu-i cursul. Ele nu sunt puse n eviden doar
ca rspuns la anumii stimuli ci, mai mult, ele direcioneaz cutarea unui anumit tip de stimuli.
Existena trsturilor poate fi demonstrat n mod empiric, prin observarea comportamentului subiectului,
comportament analizat n timp.
Trsturile nu sunt separate n mod rigid ntre ele. Dei reprezint caracteristici diferite, ele se pot
interptrunde, unele corelnd semnificativ cu altele.

30. Propriumul. (Allport)

Propriumul reprezinta esenta unificatoare a personalitatii si include opt caracterisitici personale care se
dezvolta la diferite perioade in viata:
1) sentimentul sinelui corporal (noul-nascut nu poate distinge intre sine si altii si numai gradual invata sa
separe evenimentele interioare de cele exterioare).
2) Sentimentul unei identitati continue. Eysenck constatat ca o parte importanta a identitatii este un
sentiment de uniformitate si continuitate. Acest sentiment incepe in copilarie avand si auzind numele
propriu.
3) Stima de sine reprezinta nivelul de exprimare a autonomiei personale care incepe in jurul varstei de
doi ani, iar succesele si esecurile copilului ii afecteaza puternic stima de sine.
4) Extensia de sine (self-extension) apare intre 4-6 ani si se extinde gradual catre obiecte exterioare
importante (parinti, rude, jucarii) stabilind fundatia pentru extensii mai importante (cariera, religie).
5) Imaginea de sine - reprezinta capacitatea de auto-evaluare care apare intre patru-sase ani.
6) Sinele ca un actionar rational uneori este utilizator al mecanismelor de aparare. La varsta de sase
ani, copilul poate sa-si formeze planuri rationale de a face fata instinctelor, cerintelor mediului, etc.
7) Nazuintele propriumului (cautarile- striving) o functie importanta a propriumului este cresterea sau
mentinerea tensiunii si cautarea scopurilor care dau sens vietii. Incepe sa se dezvolte in adolescenta.
8) Sinele cunoscator are o functie integratoare, autoreflexiva. Propriumul isi observa celalalte sapte
functii si aspecte constiente ale personalitatii.

31. Personalitatea in copilarie (Allport)

Allport consider c ntre personalitatea adultului i a copilului exist o dihotomie i nu un continuum.
Personalitatea adultului matur reprezint mai mult o funcie a prezentului i a viitorului dect a trecutului.
G. Allport descrie copilul ca fiind o fiin distructiv, cuttoare de plcere, nesocializat, egoist,
nerbdtoare i dependent. Materialul genetic brut care ine de structura fizic, temperament i
inteligen. reprezint bazele personalitii, dar n copilrie nc nu putem vorbi de personalitate in
adevratul sens al cuvntului. Copilul opereaz n raport cu trebuine i reflexe menite s conduc la
reducerea tensiunilor i durerii, precum i la maximizarea plcerilor.
In aceast perioad, de importan vital este obinerea afeciunii i securitii mai ales din partea
mamei. Dac copilul are aceste trebuine satisfcute, atunci el va cunoate o evoluie pozitiv, devenind
un adult matur i normal.

32. Personalitatea adultului (Allport)

Personalitatea adult normal, spune Allport, nu mai este dominat de motivaiile din copilrie. In cazul n
care nevoile copilriei sunt frustrate, copilul devine nesigur, agresiv, solicitant, gelos i egocentric. Drept
rezultat, evoluia este ciuntit i individul continu i la vrsta adult s funcioneze la nivelul trebuinelor
i conflictelor infantile. Motivele nu ating autonomia funcional, ci continu s fie conectate la condiia
lor de origine.
Proprium-ul nu se dezvolt, nu apar trsturile unice de personalitate, iar personalitatea rmne
nedifereniat, funcionnd la un nivel infantil. Un astfel de adult este, dup Allport, un bolnav psihic.

33. Teoria lui Cattell prezentare generala.

Cattell definete personalitatea ca fiind acea structur care ne permite s prezicem ce anume va face un
individ ntr-o situaie dat. Scopul lui Cattell, n ceea ce privete studiul personalitii, const n predicia
comportamentului.
El exprim aceasta idee prin intermediul formulei: R =f(PS)
R == reacia individului (ce anume va face subiectul n situaia dat);
S = situaia;
P = personalitatea.
Autorul arat c variabila P (personalitate) este cel mai greu de cunoscut. Subiecii pe care a lucrat Cattell
sunt subieci normali, nu bolnavi psihic.
Cattell era de prere c este imposibil s modifici comportamentul unui individ nainte de a cunoate ce
anume trebuie schimbat. Din acest motiv este absolut necesar s se realizeze un studiu valid al
personalitii. Datele pe care i-a ntemeiat Cattell teoria sunt culese prin intermediul chestionarelor,
testelor obiective, observaiilor i prin evaluarea comportamentelor n situaiile de via Acest numr
impresionant de date a fost supus analizei factoriale. (El considera c dac ntre dou variabile exist un
grad ridicat de corelaie, nseamn ca acestea msoar aspecte asemntoare ale personalitii).
Cattell denumete factorii de personalitate prin termenul de trstur, acesta fiind conceptul central al
teoriei sale.

34. Anxietatea cronica (Cattell)

Cattell acord o importan deosebit anxietii ca dimensiune major a personalitii, datorit
consecinelor negative pe care aceasta le poate avea asupra funcionrii fizice i psihice a individului .
Cattell consider c anxietatea este att o stare a subiectului, ct i o trstur.
Anxietatea-trstur se refer la acei subieci care triesc o anxietate cronic, n acest caz ea devenind
factor de personalitate. In urma analizei factoriale a rezultat faptul c anxietatea se compune din factorii
O - Q. O persoan cu anxietate cronic va fi afectat cu uurin de propriile sentimente, suspicioas fa
de ceilali, va tri o permanent aprehensiune a unor pericole, va avea tendina de a se culpabiliza, va fi
suprancordat, iritabil i va avea o imagine de sine neadecvat.

35. Stadiile dezvoltarii personalitatii (Cattell)

Cattell descrie 6 stadii de evoluie a individului.
1. Mica copilrie (1 -6 ani). Reprezint o etap cu rol formativ major n dezvoltarea personalitii
individului. Acum subiectul este puternic influenat de prini, frai, cat i de experienele sale personale
(inclusiv cele legate de achiziionarea deprinderilor igienice). Ca rezultat al acestor influene se formeaz
atitudinile sociale primare, odat cu fora si stabilitatea ego-ului i superego-ului, sentimentele de
securitate i insecuritate, atitudinea fa de autoritate, precum i tendina spre nevrozism.
1. Copilria propriu-zis (6-14 ani). Cattell consider c n aceast etap apar relativ puine probleme
psihologice. Autorul consider c aceasta reprezint o etap de consolidare dup tumultoasa perioad a
micii copilrii.
1. Adolescena (14-23 ani). Reprezint etapa de dezvoltare cea mai stresant i cea mai conflictual.
Acum crete incidena tulburrilor psihice, nevrozelor i comportamentelor de tip delincvent. Apar
numeroase conflicte legate de nevoia de independen, auto-afirmare i problemele sexuale.
2. Maturitatea (23-50 ani). Aceast etap este, cel puin la nceputurile sale, o etap productiv, plin de
evenimente i fericit pentru subiect. Acum se pun bazele i se continu consolidarea carierei i se
ntemeiaz familia. Individul devine mai puin fluid, iar stabilitatea emoional tinde s creasc. Se produc
relativ puine modificri n ceea ce privete structura de interese i aptitudini.
3. Maturitatea trzie. Presupune adaptarea persoanei la modificrile fizice, sociale i psihologice.
Sntatea i vigoarea diminua, o dat cu atractivitatea persoanei. Copiii prsesc familia i pentru prima
dat persoana ntrezrete sfritul vieii. Acum se produce, de regul, o reexaminare a sistemului de
valori n jurul crora subiectul i-a centrat viaa. De asemenea, are loc o cutare a eului propriu.
4. Btrneea (senescena). Implic adaptabilitatea la un numr mare de pierderi: decesul rudelor i
prietenilor, pensionarea, pierderea statutului social, precum i trirea singurtii i insecuritii.

36. Teoria Big-Five

Modelul Big Five deriv din abordrile de tip lexical n studiul personalitii, avnd la baz ipoteza c acele
diferene individuale care sunt cele mai semnificative pe plan social i comportamental vor fi encodate n
limbajul persoanelor. Cu ct aceste diferne sunt mai importante, cu att crete probabilitatea ca ele s
fie exprimate prin nelesul unui singur cuvnt
O dezvoltare contemporana a modelului trasaturilor de personalitate, extrem de bine apreciata de
specialisti, reduce numarul factorilor bipolari la 5: extraversiunea, agreabilitatea, constiinciozitatea,
stabilitatea emotionala si cultura (intelectul). Acest model poarta numele de modelul celor cinci trasaturi
(factori) ( BIG-FIVE), care sunt descrisi n continuare:

Factorul Polul pozitiv Polul negativ
Extraversiune sociabil, vorbaret, entuziast retras, tacut, sobru, rezervat
Agreabilitate simpatic, gentil, saritor, bun suspicios, rece, dur
Constiinciozitate ordonat, disciplinat, responsabil dezorganizat, neatent
Stabilitate emotionala calm, controlat, stapnit nelinistit, nervos, tensionat
Cultura (intelect) imaginativ, independent, interest conformist, interese restrnse

37. Prezentare generala a teoriilor umaniste

Teoriile care se focalizeaza pe modul in care ne percepem si devenim noi insine se numesc teorii ale
sinelui (self theories). Teoria lui Rogers este umanista si a sinelui.
1. Natura umana si motivatia
Numai omul insusi poate stii, alege directia corecta in viata. (a numit abordarea sa terapia centrata pe
client), apoi si-a extins ideile si la arii nonclinice (educatia, parentalitatea) a numit abordarea sa teoria
centrata pe persoana.
Tendinta de actualizarea. Omul este motivat de o singura forta pozitiva: tendinta innascuta de a dezvolta
capacitati constructive, sanatoase (tendinta de actualizare care include atat comportamentul de reducere
cat si de crestere a tensiunii).
Nevoia de consideratie pozitiva neconditionata. Nevoia de caldura, respect, acceptare mai ales din partea
celorlalti semnificativi (parintii)
2. Structura si dezvoltarea personalitatii
Pentru ca tendinta de actualizare implica intregul organism, Rogers nu a simtit nevoia de a specifica
constructe structurale specifice. Totusi, teoria lui nu este intrutotul holistica pentru ca a impartasit
convingerea ca omul este subiectul unor conflicte intrapsihice dureroase.
Experienta. Experienta include tot ce este disponibil constiintei la un moment dat: gandurile, emotiile,
perceptii, nevoile chiar si cele momentan ignorate. Totusi, doar o mica parte a experientei este
constienta, cea mai mare parte constand din situatii si evenimente care sunt percepute sub nivelul
constientizarii.
Procesul valorizarii organismice. Printre aspectele inconstiente ale experientei se afla si capacitatea
innascuta de a valoriza pozitiv tot ce percepem ca actualizant si negativ tot ce percepem ca nou
actualizant (=procesul valorizarii organismice)
Actualizarea si auto-actualizarea. Imaginea de sine si auto-actualizarea : ghidat de tendinta actualizanta,
copilul isi extinde plaja experientelor si invata sa se perceapa pe sine ca o entitate separata si distincta.

Abraham Maslow a fost unul dintre cei 3 exponenti originali ai psihologiei umaniste (alaturi de Rogers si
Rollo May). Ca si Rogers, Maslow are o abordare umanista si a sinelui. In mare parte a fost de acord cu
optimismul lui Rogers privind natura umana.
Studiul celor mai reprezentative personaliti ale speciei umane reprezint trstura distinctiv cea mai
pregnant a teoriei personalitii la Maslow. Dac vrei s studiezi ct de repede alearg un om trebuie s-
i studiezi pe cei mai buni alergtori, nu pe cei mediocri, pentru a determina nivelul cel mai nalt al
potenialului uman.
Teoria personalitii la Maslow este de fapt o teorie a motivaiei. El a studiat biografiile unor personaliti
marcante i a ajuns la concluzia c oamenii posed n interiorul lor nite tendine instinctive spre cretere,
dezvoltare i autoactualizare, mai precis spre valorificarea propriilor disponibiliti.

50. Personalitatea ca sistem.

Activitatea este modul essential de existent a omului i a psihicului su, ea este cea care conduce la
sedimentri i cristalizri psihice, la apariia unor structure relativ invariate. Substructurile personalitii
stabilite de Tinca Creu sunt:
Subsistemul de orientare, ce cuprinde comandamentele orientative majore, strategice ale personalitii
(concepii despre via ,ideal etc.);
Subsistemul bioenergetic, cruia i corespunde subsitemului substantial-energetic al activitii, fiind
semnificativ pentru dinamica vieii psihice;
Subsistemul instrumental al personalitii i al aciunilor ei n raport cu solicitrile mediului, cruia i
corespunde mijloacelor interne i externe ale activitii;
Subsistemul relational-valoric i de autoreglaj, cruia i corespunde componentelor autoreglatoare i
organizatoare ale activitii.

51. Temperamentul.

Temperamentul constituie latura dinamico-energetic a personalitii. Dinamic, deoarece ne furnizeaz
informaii cu privire la ct de iute sau lent, de mobil sau de rigid, de accelerate sau de domoal, de
uniform sau neuniform este conduit individului. Energetic, deoarece ne arat care este cantitatea de
energie de care dispune un individ i mai ales modul cum este consumat aceasta. Toate aceste diferene
psihocomportamentale existente ntre oameni sunt, de fapt, diferene temperamentale. Temperamentul
este una dintre laturile personalitii care se exprim cel mai pregnant n conduit i comportament
(micri, reacii affective, vorbire, etc.).
Natura psihic a temperamentului este afectivo-reactiv. (coleric, flegmatic, sangvinic, melancolic).

52. Caracterul.

Caracterul reprezint structura psihic individual, relativ stabil i definitorie pentru om, cu mare valoare
adaptativ, deoarece pune n contact individul cu realitatea, facilitndu-i stabilirea relaiilor, orientarea i
comportarea potrivit specificului su individual. ntruct caracterul exprim valoarea moral personal a
omului, a mai fost denumit i profilul psihomoral al acestuia. Este o entitate distincta a sistemului
personalitatii, ireductibila la temperament.
El include:
a) conceptia generala despre lume si viata a subiectului
b) sfera convingerilor si sentimentelor socio-morale
c) continutul si scopurile activitatilor
d) continutul aspiratiilor si idealurilor

53. Aptitudinile

Aptitudinea este orice insusire psihica sau fizica considerata sub unghiul randamentului; este o
formatiune psihologica complexa la nivelul personalitatii care faciliteaza un comportament eficient al
individului in cadrul activitatii. Este considerata latura instrumentala a personalitatii. Aadar, pentru ca o
nsuire psihic s fie aptitudine, trebuie s satisfac o serie de cerine:
S fie individual, difereniatoare n planul randamentului activitii;
S asigure efectiv finalitatea activitii;
S contribuie la atingerea unui nivel calitativ superior al activitii;
S dispun de un mare grad de operaionalitate i eficien.
Forma calitativ superioar de manifestare a aptitudinilor complexe este talentul.

54. Inteligena

Termenul inteligen provine din lat. Intelligere, care nseamn a relaiona, a organiza, sau de la
interlegere, care presupune stabilirea unor relaii ntre relaii.
Chiar terminologia sugereaz faptul c inteligena depete gndirea care se limiteaz la stabilirea
relaiilor dintre nsuirile eseniale ale obiectielor i fenomenelor, i nu a relaiilor ntre relaii.
Filosoful francez Descartes definea inteligena drept mijlocul de a achiziiona o tiin perfect privitoare
la o infinitate de lucruri. Gsim intuit n aceast definiie cele dou poziii actuale ale noiunii de
inteligen: ca sistem complex de operaii i ca aptitudine general.

55. Creativitatea.

Conceptul de creativitate i are originea n lat creare, ce nseamn zmislire, natere. ntr-o accepiune
foarte larg, creativitatea constituie un fenomen general uman, forma cea mai nalt a activitii
omeneti. Privit dintr-o perspectiv ceva mai ngust i mai specific psihologic, creativitatea apare n
patru accepiuni importante: ca produs;ca proces; ca disponibilitate, potenialitate general uman, ca o
capacitate i o abilitate creative; ca dimensiune complex a personalitii.

56. Eul si personalitatea

Separarea Eului de persoana/personalitate isi are originea in incercarea diversilor psihologi de a raspunde
la intrebarea Eul este anterior sau posterior personalitatii? Eul este ultima achizitie a vietii psihice, el
se afla la sfarsitul si nu la inceputul vietii psihice.
Eul si persoana/personalitatea nu sunt nici despartite, ci intr-o continua actiune si
interdependenta. Eul este nucleul personalitatii, doar un fapt de constiinta individuala, pe cand
personalitatea se extinde in mediu, isi trage si isi interiorizeaza numeroasele sale elemente
sociale,profesionale. Nu ne nastem nici cu Eu, nici cu personalitate, ci vom dobandi Eul, vom devein
personalitati. Nu este deloc intamplator ca omul va deveni personalitate atunci cand ajunge la constiinta
de sine, deci cand se formeaza ca Eu, si nici faptul ca degradarea Eului duce indevitabil si invariabil la
degradarea personalitatii.

(Eul este fapt de contiin, de constiin reflexiv, deci insotit de gandire. In cadrul Eului este vorba
despre constiinta de sine. Eul este conceput ca organizator al cunoasterii si ca reglator al conduitei,
dispunand de o puternica baza afectiv-motivationala, avand 4 caracteristici:
- Eul este o structura de cunoastere;
- continutul acestei structuri variaza de la o persoana la alta;
- Eul este un focar al perspectivei afective;
- Eul dispune de fatete difuze (publice, personale si colective), fiecare contribuind la perspectiva afectiva
a Eului.
Eul este o structura activa, interpretativa, permanent implicata in reglarea comportamentului;)

57. Tipuri de Euri.

Asa cum intr-unul si acelasi individ nu exista mai multe personalitati, ci una si aceeasi personalitate ce
contine insa fatete diferite, tot asa intr-una si aceeasi personalitate nu exista mai multe Euri, ci doar
unul singur, care dispune, la randul lui, de fatete distincte. Mai mult decat atat, intre structura
personalitatii si structura Eului exista o simetrie perfecta. Asa incat, fatetelor personalitatii se pot asocia
6 fatete ale Eului:
1. Eul real (cum este)
2. Eul autoperceput (cum crede ca este)
3. Eul ideal (cum ar vrea sa fie)
4. Eul perceput (cum percepe Eurile celorlalti)
5. Eul reflectat (cum crede ca il percep altii)
6. Eul actualizat (cum se manifesta).

58. Metode de cercetare in studiul personalitatii
Procesul de cunoastere
Observaia
Experimentul
Convorbirea
Ancheta
Metoda biografica
Metoda analizei produselor activitii
Metodele psihometrice
Teste de temperament
Testele de aptitudini
Testele de atitudini
Testarea cunostinelor