Lipidele

Lipidele constituie o familie de compui insolubili n ap. Datorit insolubilitii n ap,

lipidele au proprieti particulare, determinate de structura i caracteristicile fizico -
chimice ale diverselor molecule din componena lor.
Lipidele constituie o importanta sursa energetica a organismului. La arderea 1 g de lipide
se degaja 9 kcalorii. Dupa origine, grasimile se mpart n vegetale si animale. Ele contin
acizi saturati si nesaturati.
Functiile lipidelor
Lipidele indeplinesc in organism mai multe functii. Ele au :
- Rol energetic. Sunt un depozit care inmagazineaza si furnizeaza corpului energie.
Grasimile se depoziteaza ca substanta de rezerva n tesutul adipos sub piele, n jurul unor
organe
- Rol structural. Participa la formarea unor compusi indispensabili organismului. Sunt
vitale pentru celule si formarea membranelor acestora. Grasimea este parte componenta a
celulelor, care au un dublu strat lipidic.
- Rol metabolic. Grabesc procesele de sinteza, asimilare, degradare si dezasimilare ale
organismului nostru.
- Rol imunoprotector. Grasimile contribuie la absorbtia vitaminelor liposolubile si
servesc ca sursa a acestor vitamine. Grasimile ofera organismului multa energie si ne
ajuta in procesul de absorbtie al nutrientilor. Ele sunt necesare atat la transportul, cat si la
absorbtia vitaminelor liposolubile A, D, E si K.
-Grasimile stimuleaza peristaltismul intestinal, eliminarea bilei, functia exocrina a
pancreasului, mbunatatesc calitatile gustative ale hranei si provoaca senzatia de saturatie.
Clasificare:
Grasimile pot fi impartite in doua mari categorii: cele simple si cele complexe, in functie
de compozitia lor.
Lipidele simple
Acestea sunt niste esteri ai acizilor grasi. Mai precis, aici se incadreaza: trigliceridele
(mai mult de 90% din grasimile alimentare) si eterul. Trigliceridele sunt alcatuite din trei
acizi grasi si o molecula de glicerol. Ele se gasesc in: margarina, unt, carne, lactate
nedegresate, etc.

Lipidele complexe
Sunt tot niste esteri ai acizilor grasi, dar se adauga la acestia si alte grupe. Aici se
incadreaza fosfolipidele, steroizii (alcooli complecsi, printre care se numara colesterolul)
si glicolipidele.

Acizii grasi
O serie de acizi grasi nu pot fi sintetizai de organism, este vorba despre acizii grai
eseniali, sursa lor fiind exclusiv alimentar. Pe de alt parte, n funcie de saturaia n
hidrogen a moleculei lor, acizii grai se clasific n saturai i nesaturai. Acizii grai
nesaturai pot fi mono- sau polinesaturai. Grsimile de origine animal conin mai muli
acizi grai saturai, iar cele de origine vegetal au acizi grai nesaturai, acetia din urm
dovedind proprieti protective cardiovasculare. Grasimile care contin mai multi acizi
grasi saturati sunt de origine animala si sunt solide la temperaturile normale. Grasimile
care au mai multi acizi grasi nesaturati sunt de orgine vegetala si sunt de natura lichida,
sub forma de uleiuri. Acizii grasi nesaturati au rol de protectie a sistemului
cardiovascular. Acizii grasi se gasesc in diverse tipuri de ulei (de masline, floarea
soarelui, soia, porumb, cocos), in unt, nuci, peste, seminte, germeni de grau, etc.
Colesterolul
Se gaseste in produse de origine animala, dar poate fi sintetizat si de organismul nostru.
Sursele alimentare de colesterol sunt: untul, laptele, galbenusul de ou, carnea si organele
de animale - rinichi, ficat, creier, branza, etc. Colesterolul intra n componenta tuturor
celulelor si lichidelor organismului, contribuie la sinteza acizilor biliari, hormonilor
suprarenalelor, sexuali, normalizeaza permeabilitatea membranelor celulare si, sub
actiunea razelor ultraviolete, se transforma n piele n vitamina D3. O parte de colesterol
se sintetizeaza n organism de catre diferite celule ale tesuturilor, iar alta patrunde cu
hrana. Sunt bogate n colesterol galbenusul de ou, untul, smntna, carnea de vita si de
porc, pestele etc
Alimentele bogate n lipide:
- au cea mai mare densitate energetic (furnizeaz cea mai mare cantitate de energie pe
cel mai mic volum de aliment consumat);
- sunt cele mai apetinsante, mai ales cele asociate cu glucide (ngheata, ciocolata,
produsele de patiserie), avnd o component afectiv important;
- amelioreaz mai puin senzaia de foame dect n cazul consumului de alimente bogate n
glucide;
- excesul de lipide este stocat, ele neavnd capacitatea de a-i stimula propria lor oxidare,
ceea ce duce la obezitate
Alimentaia sntoas nu trebuie s conin un aport de lipide mai mare de 30% din
aportul energetic total zilnic. Din acestea, mai puin de 10% vor fi furnizate de acizii
grai saturai, 10% de acizii grai mononesaturaii 10% de acizii grai polinesaturai.
Un aport crescut de lipide conduce la apariia:
Dislipidemiilor, care se asociaz cu un risc mare de apariie a bolilor
cardiovasculare.
Ateroscleroza
Diabet zaharat
Obezitatea
Afectiuni pancreatice si hepatice
Sursele principale de grasimi sunt: uleiurile vegetale (99,9%), untul (82,5%), brnza de
vaci (18%), cascavalul (23,5%), carnea de vita (20,2%), carnea de porc (27,8-49,3%),
carnea de gaina (20,2%), nucile (54,5%).