Carpatii Meridionali, situati la sud (deci meridionali ca pozitie) fata de

Depresiunea colinara a Transilvaniei, reprezinta cae mai masiva, tipica si

spectaculoasa regiune montana a tarii, avand unele similitudini cu Alpii, fapt
pentru care geograful francez Emm. de la Martonne i-a denumit si Alpii
Transilvaniei.
imita lor vestica, spr !arpatii "ccidentali, este culoarul depresionar
!erna-Timis-#istra-$ateg-%tei-"rastie, limita estica (spre !arpatii
!ur&urii). 'alea (ra)ovei, iar limita lor sudica o reprezinta un a&rupt ma*or
(pe alocuri de +,,, m.) spre !arpatii !ur&urii (intre (ra)ova si Dam&ovita),
%u&carpatii -etici (intre Dam&ovita si Motru), (odisul Me)edinti (intre
Motru si Dunare).
Prezentare
Informatii selective (pastile) din Carpatii Meriodionali
Prezentare
!aractere generale
.elieful si su&diviziunile sale
o -rupa #ucegi
o -rupa /agaras
o -rupa (arang
o -rupa .etezat -odeanu
!lima si )idrografia
'egetatia fauna solurile monumentele naturii
(opulatia si asezarile omenesti
Activitati economice
Caractere generale.
!aracterele generale ale !arpatilor Meridionali se pot rezuma astfel0

- au cele mai mri altitudini, sunt masivi, putin fragmentati si relativ rigizi
datorita su&stratului predominant cristalin1 altitudinile mari (la peste +2,, -
3,,, m) le confera un caracter alpin evident1
- desi resursele sunt relativ putine, e4istenta &azinului )uilifer (etrosani si
a resuselor )idroenergetice le confera un potential energetic ridicat1
- climatul montan si alpin si dezvoltarea pe altitudine a reliefului
influenteaza eta*area verticala puternica a vegetatiei, faunei si solurilor, in
acest fel, in cadrul !arpatilor Meridionali (fata de celelalte ramuri carpatice
mai scunde, fragmentate si mai intinse) se o&serva cel mai &ine eta*area
caracteristicilor fizico-geografice1
- conditiile relativ dificile nu au impiedicat umanizarea lor stravec)e (din
paleolitic so neolitic) si urilizarea economica a resurselor de &aza (paduri,
pasuni si fanete). !arpatii meridionali au constituit in mai multe ocazii un
teritoriu de adapost, cu deose&ire in vremea navalirii popoarelor migratoare.
Relieful si subdiviziunile sale
.elieful !arpatilor Meridionali are urmatoarele caracteristici definitorii0
- au fost identificate si descrise urmatoarele caracteristici de eroziune0 la
peste 3,,, m (paltforma #orascu), la +3,, - +5,, m (platforma .au-%es), si
la +,,, m (paltforma -ornovita)1
- relieful glaciar este foarte &ine e4primat la altitudini mari (circuri, vai,
morene)1
- sisturile cristaline (care predomina) dau reliefului un caracter masiv si
putin fragmentat si conserva foarte &ine platformele de eroziune1
- pe alte roci (calcare, indeose&i) e4ista fenimene carstice si forme
structurale1
- la sfarsitul (liocenului, !arpatii Meridionali s-au ridicat cu +,,, m
(*udecand dupa pozitia platformei inferioare -ornovita), acesta ridicare
contri&uind la dezvoltarea unor caracteristici alpine ale reliefului1
- culoarele marginale, vaile transversale mari ("ltul si 6iul) si depresiunile
au favorizat instalarea unor circulatii active.
%u&diviziunile ma*ore sunt cele patru grupe (#ucegi, /agaras, (arang,
.etezat--odeanu), fiecare cu o serie de su&diviziuni proprii.
grupa #ucegi
grupa /agaras
grupa (arang
grupa .etezat -odeanu
Grupa Bucegi
Aceasta grupa cuprinde, intre Dam&ovita si (ra)ova, Muntii #ucegi
(37,8 m), eaota (3+97 m), (iatra !raiului (339: m) si culoarul #ran-.ucar.
;n Muntii #ucegi unde predomina conglomeratele cretacice dispuse su&
forma unui sinclinal suspendat (platoul #ucegilor), apar forme structurale
(&rane, %fin4ul, #a&ele) si a&rupturi ma*ore (indeose&i spre 'alea (ra)ovei).
E4ista urme glaciare pe vaile ce pornesc de su& 'f."mu ('alea ;alomitei,
'alea -aura, 'alea Malaiesti). (e 'alea ;alomitei prezenta unor roci
calcaroase a favorizat aparitia unor c)ei (!)eile <anogei, !)eile Tatarului
etc.) si a (esterii ;alomitei. Muntii eaota, formati din sisturi cristaline,
pastreaza pe inaltimi largi platforme de eroziune. Muntii (iatra !raiului au
aspectul unei creste zimtate (care reprezinta flancul sinclinal) si au areale cu
fenomene carstice (in !)eile Dim&ovitei, !)eile <arnestilor).
!uloarul #ran-.ucar este o zona larga (la +,,, -+3,, m) intre #ucegi si
(iatra !raiului, umanizata intens cu o vec)e functie de legatura intre
!ampulung si #rasov.
Grupa Fagaras
Aceasta cuprinde o culme nordica (Muntii /agara) si o culme sudica, mai
fragmentata (!ozia, /runti, -)itu, ;ezeru-(apusa). Muntii /agaras sunt cei
mai inalti din tara ('f. Moldoveanu - 37=9 m1 'f. >egoiu - 3797 m), cu un
relief glaciar foarte dezvoltat (cu circurile #alea, !apra, (odragu, ?rlea
etc.) si o creasta centrala cu altitudini ridicate (peste 3,,, m, in lungime de
=, @m) si relief accidentat.
Muntii ;ezer-(apusa au un relief glaciar e4presiv (;ezer) si suprafete de
eroziune intinse ((apusa). ;ntre Muntii /agaras si !ozia se afla Depresiunea
ovistei (denumita si Tara ovisteiA). ;n grupa /agaras e4ista o serie de
amena*ari )idroenergetice (acul 'idraru, pe Arges, lacuri pe rauri mai mici)
si soseaua Transfagarasana.
Grupa Parang
Aceasta grupa este mult mai intinsa, cu suprafete de eroziune &ine
pastrate la altitudini mari si un relief glaciar e4presiv. Din Muntii (arang
(37+2 m) se desprind spre nord Muntii %ureanului (cu 'f. lui (atru - 3+9,
m) spre nord-est. Muntii !indrelului (cu 'f. !indrel - 33== m1 'f. %teflesti -
3372 m), iar spre est Muntii otrului si !apatanii (cu 'f. ?rsu - 3+3= m).
(e marginile grupei (arang, legat de calcare, se dezvolta fenomene
carstice ((estera Muierii, pesterile %ura Mare, Tecuri). ;n Muntii %ureanului
(a caror parte nord-vestica are denumirea de Muntii "rastiei), la
altitudinea de cca. +,,, m e4ista vegetatii dacice, inclusiv capitala,
%armisegetusa .egia. Marginea nord-estica a Muntilor !indrel, orientata
spre %i&iu (Marginimea %i&iului) are asezari rurale traditionale de pastorit
(6ina, (oiana %i&iului). -rupa (arang este stra&atuta de o sosea de inaltime
(soseaua transalpina) de la >ovaci la %e&es si are importante amena*ari
)idroenergetice (lacul 'idra, )idrocentrala otru-!iunget, lacurile si
)idrocentralele de pe %e&es, alte acumulari pe raurile mai mici0 !ugir, %adu).
Grupa Retezat Godeanu
Aceasta grupa are altitudini mai mari in .etezat ('f.(eleaga - 37,: m),
-odeanu ('f. -ugu - 33:, m) si Tarcu (3+25 m) si mai mici in muntii
'ilcan ('f.%tra*a - +25: m), Muntii !ernei si Me)edinti. Muntii .etezat
conserva cele mai frumoase si tipice forme de relief glaciar din tara
noastra1 in muntii marginali ('ilcan, !ernei, Me)edinti) apar fenomene
carstice ((estera, !losani etc.)1 in -odeanu, .etezat, Tarcu, cele trei
platforme de eroziune din !arpatii Meridionali, descrise aici pentru prima
data de Emm. de Martone, au o dezvoltare tipica.
(oate putini stiu ca 6ules 'erne, pornind de la o lucrare a geografului
Elisee .eclus a amplasat in Muntii 'ilcan actiunea romanului !astelul din
!arpati.
;ntre grupele (arang si .etezat - -odeanu se afla Depresiunea (etrosani,
ingusta si alungita, care comunica spre e4terior prin pasul ainici (pe 6iu) si
pasul Merisor (spre %trei)1 ea adaposteste principalul &azin )uilifer al tarii.
Clima si !idrografia
!arpatii Mridionali au o clima de munte (intre + ,,, si +2,, - 3,,, m) si
un climat alpin (la peste +2,, -3,,,m).
Temperatura medie anuala scade cu inaltimea, de la 5 gr. ! (la +,,, m) la
3 gr. ! (la +2,, m) si , gr. ! (la 33,, m)1 in mod proportional scade si
temperatura medie a lunii celei mai calde si celei mai reci. (recipitatiile
cresc de la 2,, mm la +3,, mm si +=,, mm Ban. #at predominant vanturile
de 'est.
;n deprsiunile marginale situate in sud si nord &at vinturi cu caracter de
foen1 mai frecvente si mai cunoscute sunt in depresiunea Targu 6iu - !ampu
Mare si Depresiunea /agaras. ;n depresiunile $ateg, (etrosani si ovistea
apar fenomene de inversiuni termice.
Datorita precipitatiilor &ogate, reteaua )idrografica are o alimentare
continua si de&ite &ogate.
(rincipalele rauri sunt0 %e&es (cu .au Mare), afluenti ai Muresului1 #istra
si .au .ece (afluenti ai Timisului), !erna, 6iu (cu afluentii sai din zona
montana)1 !i&in (cu %adu), otru, Topolog, "ltet (afluenti ai "ltului),
Argesul cu afluentii sai ce au izvoare in zona montana ('ilsam, .aul
Doamnei, .aul Targului, Dam&ovita), ;alomita cu (ra)ova.
!arpatii Meridionali au numeroase lacuri glaciare (peste +7,) si lacuri
)idroenergetice ('idra, 'idraru, -ura Apei si alte amena*ari mai mici).
E4ceptand izvorele termnael de la #aile $erculane, celelalte izvoare
minerale se afla situate mai mult in zonele limitrofe.
"egetatia# fauna# solurile# monumentele naturii.
'egetatia, eta*ata dupa altitudine, are, in &aza, eta*ul fagului, apoi
amestec de fag si conofere, eta*ul coniferelor (+3,, - +2,, m) si la mari
inaltimi zona alpina. /auna asociata cuprinde specii caracteristice acestor
eta*e. .asul, ursul &run si cer&ul carpatin sunt animalele mai reprezentative.
a mari inaltimi, traieste capra neagra, specie glaciara relicta, repopulata
in (arang, #ucegi, /agaras.
(redomina cam&isolurile (soluri &rune, acide) si spodosolurile.
(rincipalele rezervatii sunt0 #ucegi, (iatra !raiului, !ozia, ;ezeru
%ureanu, pesterile %ura Mare si Tecur, Muntele Domogled si indeose&i
(arcul >ational .etezat.
Populatia si asezarile omenesti.
?rmele ar)eologice paleolitice si neolitice din muntii %ureanu (%ura
Mare, !ioclovina), urmele de locuire din antic)itatea daco-romana, feudala
si locuirea actuala constituie un fir istoric indelungat de utilizare a spatiului
montan.
;n prezent densitatea populatiei este relativ reduasa, fiind la mari inaltimi
de su& 37 loc.B @mp., dar, in depresiuni mai mare.
%porul natural este apropiat de media tarii. %pre !arpatii Meridionali au
e4istat si e4ista deplasari de populatie cu caracter temporar prin construirea
de o&iective si pentru e4ploatarile forestiere.
;n vremuri istorice, pana la mi*locul secolului nostru se practica un
pastorit trans)umant ce-si avea originea in !arpatii Meridionali.
Asezarile rurale sunt rasfirate (ca unele localitati rurale din culoarul
.ucar-#ran), sau adunate, pe vai.
"rasele din interiorul !arpatilor Meridionali sunt0 Azuga, #usteni,
%inaia, (la limita, pe 'alea (ra)ovei), &rezoi, !alimanesti, (etrila, (etrosani,
Aninoasa, 'ulcan, upeni, ?ricani, #aile $erculane1 pe margini, dar mai
strans legate, sunt0 !oamrnic, /ieni, !ampulung, #aile "lanesti, $orezu,
>ovaci, #um&esti-6iu, !aranse&es, #istra ("telu .osu), "rastie, !ugir,
%e&es, !isnadie, Talmaciu, Avrig, 'ictoria, <arnesti.
/iecare oras are trasaturi ur&ane si economice proprii.
$ctivitati economice
.esursele energetice permit dezvoltarea industriei energiei electrice si
furnizeaza materii prime (cocs, car&une energetic) altor unitati economice
din tara.
a %c)ela, in Muntii 'ilcanului, e4ista mici cantitati de antracit.
;n Depresiunea (etrosani se afla localizat principalul &azin de )uila al
tarii. !entrele de e4tractie principale sunt (de la est la vest)0 (etrila, onea,
Dil*a, Aninoasa, (etrosani, ivezeni, 'ulcan, (aroseni, !oroesti, #ar&ateni,
upeni, ?ricani, !ampul lui >eag.
!ar&unele cocsifica&il este utilizat la $unedoara (pentru cocs) si !alan
(semicocs), iar car&unele energetic la (aroseni sau in alte termocentrale.
E4ploatarea indelungata (de peste +,, ani) a dus la diminuarea rezervelor.
;ndustria energiei electrice este reprezentata de termocentrale ((aroseni,
#istra etc.) si )idrocentralele, dintre care unele au productii mai mari, cum ar
fi otru - !iunget si 'idraru. E4ista si alte )idrocentrale mai mici (pe %adu,
%e&es, .au Mare, "lt s.a.).
(e 'alea otrului (la 'oineasa) si pe 'alea #istrei (la #autari) se e4trage
talc
;ndustria constructoare de masini produce utila* minier ((etrosani),
auto&asculante (Mirsa), produse de mecanica fina (%inaia), aparate
electrote)nice (#um&esti -6iu, !ugir).
(e &aza resurselor forestiere s-a dezvoltat industria lemnului, cu centre de
c)erestea situate c)iar in interiorul zonei montane (#rezoi, (etrila, .ucar,
?ricani), in apropiere (Talmaciu, "rastie) sau centre situate in zonele
invecinate, dar care utilizeaza materia prima (lemnul) din !arpatii
Meridionali0 .amnicu 'alcea, (rea*&a (Targu 6iu), Dro&eta - Turnu %everin,
!aranse&es, %e&es, %i&iu. ;ndustria c)imica este dezvoltata la 'ictoria si
#usteni.
;ndistria materialelor de constructii se &azeaza pe materii prime e4trase
din zona montana. a !ampulung se o&tin lianti pe &aza calcarului de la
Mateias, la /ieni pe &aza celui de la espezi, iar la #arsesti - Tirgu 6iu se
aduce calcar de la cariera dein %useni. a Avrig se produc articole de
sticlarie.
E4ista si ramuri ale industriei te4tile si alimentare0 prelucrarea lanii
(Talmaciu, !isnodie, "rlat, Azuga), a &um&acului (Talmaciu), o&tinerea
unor produse te4tile ((etrosani), &ere (Azuga), lactate etc.
Agricultura se &azeaza pe cresterea animalelor care utilizeaza suprafetele
de pasuni si fanete naturale. !resterea ovinelor este traditionala (>ovaci,
6ina, (oiana %i&iului). ;n zonele depresionare si pe margini se cresc &ovine.
!aile de comunicatie cuprind cai ferate si sosele. (e 'alea (ra)ovei se
deruleaza un trafic feroviar si rutier foarte important. (e 'alea "ltului, a
6iului si culoarul Timis-!erna e4ista cai ferate transcarpatice, dintre care
calea ferata #um&esti-ivezeni (prin pasul ainici) are un traseu foarte
dificil. ;n afara soselelor ce urmaresc traseele feroviare (6iu, "lt, (ra)ova,
Timis-!erna) e4ista doua sosele transcarpatice foarte importante0 soseaua
transalpina (peste (arang) si transfagarasana.
!arpatii Meridionali sunt o zona turistica de prima importanta, cu
multiple o&iective naturale si statiuni cunoscute (#usteni, %inaia,
!alimanesti, "lanesti, #aile $erculane, (altinis, %am&ata s.s.), ca&ane,
dotari pentru sporturi de iarna.

Informatii selective (pastile) din Carpatii Meriodionali
Pasurile (trecatorile) din Carpatii Meridionali sunt urmatoarele:
Liniile ferate transcarpatice construite prin traseele lor sunt:
Culmile componente ale grupei Parang sunt:
Culoarele de vale incadrate in izoterma de 8 gr.C sunt urmatoarele:
Masivele in care sunt sunt situate urmatoarele lacuri glaciare:
Rezervatiile biosferei in Carpatii Meridionali sunt urmatoarele:
Tipurile de relief din acest lant carpatic sunt urmatoarele:
lementele floristice submediteraneene intilnite pe versantii sudici ai
!rupei Retezat " !odeanu sunt urmatoarele:
#sezarile urbane din:
$biectivele turistice naturale in Carparii Meridionali sunt:
%auna avicola din zona alpina este reprezentata prin:
Limite !rupa &ucegi
Culmi muntoase !rupa &ucegi
'epresiuni( culoare tectonice !rupa &ucegi
Pasuri( trecatori( defileee !rupa &ucegi
#pe curgatoare !rupa &ucegi
Lacuri de acumulare !rupa &ucegi
Rezervatii floristice !rupa &ucegi
Rezervatii floristice si faunistice (comple)e) !rupa &ucegi
Rezervatie de peisa* si flora !rupa &ucegi
$rase !rupa &ucegi
Limite !rupa %agaras
Culmi muntoase !rupa %agaras
'epresiuni( culoare tectonice !rupa %agaras
Pasuri( trecatori( defilee !rupa %agaras
#pe curgatoare !rupa %agaras
Lacuri glaciare !rupa %agaras
Rezervatii floristice si faunistice (comple)e) !rupa %agaras
Rezervatie forestiere !rupa %agaras
Rezervatie paleontologica si geologica !rupa %agaras
Limite !rupa Parang
Culmi muntoase !rupa Parang
'epresiuni( culoare tectonice !rupa Parang
Pasuri( trecatori( defilee !rupa Parang
#pe curgatoare !rupa Parang
Lacuri glaciare !rupa Parang
Rezervatii floristice !rupa Parang
Rezervatii de peisa* si de flora !rupa Parang
Rezervatii speologice !rupa Parang
Limite !rupa Retezat"!odeanu
Culmi muntoase !rupa Retezat"!odeanu
'epresiuni( culoare tectonice !rupa Retezat"!odeanu
Pasuri( trecatori( defilee !rupa Retezat"!odeanu
#pe curgatoare !rupa Retezat"!odeanu
Lacuri glaciare !rupa Retezat"!odeanu
Rezervatii floristice si faunistice !rupa Retezat"!odeanu
Rezervatii speologice !rupa Retezat"!odeanu
Rezervatii paleontologice si speologice !rupa Retezat"!odeanu
Parc +ational !rupa Retezat"!odeanu
$rase !rupa Retezat"!odeanu
Pasurile (trecatorile) din Carpatii Meridionali sunt urmatoarele:
- (redeal1
- Turnu .osu1
- !ozia1
- ainici1
- Merisor1
- Dolmasnea.
Liniile ferate transcarpatice construite prin traseele lor sunt:
- #ucuresti - #rasov prin %inaia, #usteni, Azuga, (redeal1
- (iatra-"lt - .amnicu-'alcea - #rezoi - %i&iu prin !ozia si Turnu-.osu1
- /iliasi - Targu-6iu - (etrosani - $ateg spre %imeria prin ainici si Merisor1
- "rsova - !aranse&es spre Timisoara prin Domasnea.
Culmile componente ale grupei Parang sunt:
- Muntii (arang1
- Muntii %ureanu1
- Muntii !andrel1
- Muntii otrului1
- Muntii !apatanii.
Culoarele de vale incadrate in izoterma de 8 gr.C sunt urmatoarele:
- Defileul "ltului1
- !uloarul Timis-!erna.
Masivele in care sunt sunt situate urmatoarele lacuri glaciare:
- #ucura1
- #alea1
- <anoaga1
- (odragul Mare1
- -alcescu1
sunt0
- in Muntii /agaras m- .#alea si . (adragu Mare1
- in Muntii (arang - . -alcescu1
- in Muntii .etezat - . #ucura si .<anoaga.
Rezervatiile biosferei in Carpatii Meridionali sunt urmatoarele:
- floristice0 %inaia, (arang1
- de flora si fauna0 (iatra !raiului, Muntele !ozia1
- de peisa* si flora0 #ucegi, ;ezeru %ureanu1
- forestiere0 'alea #alei1
- (arc >ational0 (arcul >ational .etezat.
Tipurile de relief din acest lant carpatic sunt urmatoarele:
- de eroziune0 e reprezentat prin cele trei suprafete de eroziune0
- #orascu la 3,,, m1
- .au-%es la +.3,, m - +.5,,m1
- -ornovita sau platforma (redeal la +.,,, m.
- glaciar0 rezultat al modelarii e4ercitate de g)etarii cuaternari, este
reprezentat prin circuri glaciare, custuri , morene1 in circurile glaciare s-au
instalat lacuri foarte frecvente in Muntii .etezat, (arang, /agaras1
- carstic0 e dezvoltat pe seama calcarelor1 apare su& forma de lapiezuri,
doline, polii, c)ei, pesteri, etc. E4emple0
- !)eile Tatarului, <anoagei, ?rsilor (in lungul vaii ;alomitei)1
- !)eile Dam&ovicioarei1
- !)eile "ltetului1
- !)eile .uncu1
- !)eile !orcoavei1
- (estera ;alomitei1
- (estera Dam&oviciarei1
- (estera (olovraci1
- (estera Muierii1
- (estera ;z&ucuri1
- ;z&ucul !ernei.
lementele floristice submediteraneene intilnite pe versantii sudici ai
!rupei Retezat " !odeanu sunt urmatoarele:
- carpenul oriental1
- mo*dreanul1
- liliacul sal&atic1
- castanul dulce (&un)1
- alunul turcesc1
- scumpia.
#sezarile urbane din:
- Depresiunea ovistea - #rezoi1
- Depresiunea (etrosani - (etrosani, 'ulcan, upeni, (etrila, ?ricani,
Aninoasa1
- Depresiunea $ateg - $unedoara, !alan, $ateg, %imeria, Deva1 !ugir,
%e&es, "rastie, ( in zonele limitrofe).
$biectivele turistice naturale in Carparii Meridionali sunt:
- 'ale (ra)ovei si a&ruptul #ucegilor1
- Masivul #ucegi cu C#a&eleC si C%fin4ulC1
- !arstul de pe valea ;alomitei si a Dam&ovicioarei1
- (eisa*ul alpestru (creste, strungi, circuri si lacuri glaciare)1
- Defileul "ltului1
- Defileul 6iului.
%auna avicola din zona alpina este reprezentata prin:
- cinteza alpina1
- zaganu sau vulturul &ar&os1
- acvila de munte.
/auna acvatica de altitudini maDri cuprinde domeniul pastravului.
!orelate cu roca, tipul de clima si vegetatia, in zona alpina s-au dezvoltat
solurile allpine &rune-acide.
Limite !rupa &ucegi
>0 Depresiunea #rasov, Magura !odlei
%0 %u&carpatii !ur&urii
E0 'alea (ra)ovei
'0 'alea Dam&ovitei
Culmi muntoase !rupa &ucegi
#ucegi - 37,7 m. in 'f."mu
eaota
(iatra !raiului 3392 m. in 'f. a "m
'epresiuni( culoare tectonice !rupa &ucegi
!uloarul (ra)ovei
!uloarul #ran-.ucar
Pasuri( trecatori( defileee !rupa &ucegi
(redeal - +,,, m.
-iuvala - +3=, m.
#pe curgatoare !rupa &ucegi
(ra)ova
;alomita
Dam&ovita
#arsa
Lacuri de acumulare !rupa &ucegi
%cropoasa si #ol&oci pe ;alomita
Rezervatii floristice !rupa &ucegi
%inaia
Rezervatii floristice si faunistice (comple)e) !rupa &ucegi
(iatra !raiului
Rezervatie de peisa* si flora !rupa &ucegi
#ucegi
$rase !rupa &ucegi
%inaia
Azuga
#usteni
%inaia
Limite !rupa %agaras
>0 (odisul Transilvaniei
%0 %u&carpatii !ur&urii
E0 'alea (ra)ovei
'0 'alea Dam&ovitei
Culmi muntoase !rupa %agaras
/agaras - 37== m. in 'f. Moldoveanu
3797 m. in 'f. >egoiu
!ozia - +552 m.
/runti
-)itu - +533 m.
;ezer - 3=53 m.
'epresiuni( culoare tectonice !rupa %agaras
ovistei
Pasuri( trecatori( defilee !rupa %agaras
Turnu .osu - =,, m.
!ozia - 9,: m.
Defileul Turnu .osu - !ozia ("lt)
#pe curgatoare !rupa %agaras
"lt
Topolog
Arges
'alsan
.aul Doamnei
.aul Targului
Argesel
Dam&ovita
#arsa
Lacuri glaciare !rupa %agaras
(odragul Mare
#alea
Rezervatii floristice si faunistice (comple)e) !rupa %agaras
Muntele !ozia
#alea
Rezervatie forestiere !rupa %agaras
'alea #alei
Rezervatie paleontologica si geologica !rupa %agaras
Turnu .osu
Limite !rupa Parang
>0 (odisul Transilvaniei si !uloarul "rastiei
%0 %u&carpatii -etici
E0 'alea "ltului si Depresiunea "rastiei
' Depresiunea $ateg, Depresiunea (etrosani si 'alea 6iului
Culmi muntoase !rupa Parang
(arang - 37+: m.
%ureanu - 3+9, m. in '/. lui (atru
!andrel - 33== m.
otrului 33=3 m. in 'f. %teflesti
!apatanii - 3+3= m. in 'f. ?rsu
'epresiuni( culoare tectonice !rupa Parang
ovistei
(etrosani
$ateg
Pasuri( trecatori( defilee !rupa Parang
Turnu .osu - =,, m.
!ozia - 9,: m.
ainici - =7, m.
Defileul Turnu .osu - !ozia ("lt)
Defileul ivezeni - #um&esti (6iu)
#pe curgatoare !rupa Parang
-ilort
6iet
%trei
%e&es
!i&in
%adu
otru
"ltet
!erna
.aul Mare in Depresiunea !erna
Lacuri glaciare !rupa Parang
-alcescu din Muntii (arang
acurile din Muntii !indrel si Muntii %ureanu
Rezervatii floristice !rupa Parang
(arang
Rezervatii de peisa* si de flora !rupa Parang
;ezerul
%ureanu
Rezervatii speologice !rupa Parang
%ura Mare
Tecuri
!ioclovina
(estera Muierii
$rase !rupa Parang
Depresiunea ovistei
#rezoi
Depresiunea #rasov
(etrosani
(etrila
'ulcan
upeni
?ricani
Aninoasa
Limite !rupa Retezat"!odeanu
>0 Depresiunea $ateg si !uloarul #istrei
%0 %u&carpatii -etici si (odisul Me)edinti
E0 'alea %treiului, Depresiunea (etrosani si 'alea 6iului
'0 !uloarul Timis-!erna
Culmi muntoase !rupa Retezat"!odeanu
.etezat 37,: m. in 'f. (eleaga
-odeanu - 33:+ m. in 'f. -ugu
Tarcu - 3+:, m.
Muntele Mic +2,3 m.
!ernei
Me)edinti
'alcan +252 m in 'f. %tra*a
'epresiuni( culoare tectonice !rupa Retezat"!odeanu
(etrosani
$ateg
!uloarul Timis-!erna
!uloarul #istrei
Pasuri( trecatori( defilee !rupa Retezat"!odeanu
ainici =7, m.
(oarta de /ier a Transilvaniei 8,, m.
Domasnea 7=, m.
#pe curgatoare !rupa Retezat"!odeanu
6iul de 'est
Tismana
Motru
!erna
Topolnita
#istra
.aul Mare in Depresiunea $ateg
%trei in Depresiunea $ateg
Lacuri glaciare !rupa Retezat"!odeanu
#ucura
<anoaga in Muntii .etezat
Rezervatii floristice si faunistice !rupa Retezat"!odeanu
Domogled
Rezervatii speologice !rupa Retezat"!odeanu
!losani
Topolnita
Rezervatii paleontologice si speologice !rupa Retezat"!odeanu
#a)na
Parc +ational !rupa Retezat"!odeanu
.etezat
$rase !rupa Retezat"!odeanu
!uloarul !ernei
#aile $erculane
"rsova