Capitolul II: SISTEMUL MASS-MEDIA I ACTORII SI

2.1. Importan a mass-media n activitatea de rela ii publice

Termenul mass-media, uneori formulat ca media, este o expresie n englez la
plural, care a fost preluat i n romn, avnd traducerea i semnifica ia medii !de
comunicare" de mas#. $uvntul se poate folosi eventual i la singular, cnd se spune n
englez medium i n romne te un mediu#. %e exemplu& 'entru a face reclam,
compania ()z utilizeaz ca mediu de mase n special radioul.#. *lt exemplu& ... n mass-
media romneasc ...#.
+edia !sau& mediile de mase" cuprinde toate sursele,mediile de informa ie publice
care a-ung la un numr foarte mare de persoane, ca de exemplu televiziune, radio,Internet,
pres inclusiv apari iile periodice ca ziare, reviste sau foiletoane. *ceasta presupune c
produsul respectiv este u or de ob inut i are un pre accesibil pentru toate grupurile
sociale.
+i-loacele de comunicare n mas pot fi clasificate dup urmtoarele criterii&
. modul de ve/iculare a informa iei, de ex. mi-loace scrise !ziarele, revistele",
mi-loace audio-vizuale !radioul, televiziunea" .a0
. gradul de noutate i de complexitate, de ex. mi-loace tradi ionale !ziarele,
radioul", mi-loace moderne !televiziunea, Internetul, complexe multimedia".
+ediile au un important rol n societate, concretizat prin urmtoarele func ii&
. transmiterea informatiei,
. formarea, influen area i manipularea opiniei publice,
. educa ie,
. divertisment.
1ncepnd de la teoria lui 2ippmann, teoria cultivrii, a dependen ei, a stabilirii
ordinii de zi, a spiralei tcerii, etc 3 toate acestea relev modul n care mass media
influen eaz comportamentele, fie direct sau indirect, pe termen lung sau mediu. 4. 5oelle-
5eumann apreciaz c exist un procent de circa 26 7 de indivizi care i exprim
convingerile cu fermitate c/iar i dac acestea sunt contrare opiniei dominante. !8abriel *.
*lmond, 9idne) :erba, 1;;<".
$ele mai importante evenimente interne sau externe, despre care marea ma-oritate
dintre noi are opinii formate extrem de puternice, ne-au fost aduse la cuno tin de ctre
mass-media. %e aici i u urin a cu care mass-media poate influen a -udec ile de valoare i,
prin urmare, alegerile pe care oamenii le fac sau deciziile pe care ei le pot lua n urma lor.
1n func ie de evenimentele prezentate n buletinele de tiri, n presa scris, la radio,
etc., oamenii i organizeaz via a. =amenii depind de mass-media pentru a fi informa i, iar
cei care tiu cum s profite de acest lucru, c tig o mare parte din audien a public. 1n
primul rnd, toate aceste forme moderne, modele ale comunicrii n mas, ac ioneaz
asupra min ii omului n general, probabilteleviziunea fiind cea mai utilizat form a
comunicrii n mas, cci >audien a# se rotun-e te la un numr extreme de ridicat.
Teoreticienii sunt de acord c presa i celelalte mass-media au efecte asupra
indivizilor, grupurilor, institu iilor i maselor, modelnd personalitatea uman sub aspect
cognitiv, afectiv i comportamental.
?n model, numit spirala tcerii, creat de cercettoarea german 4lisabet/ 5oelle
5euman, imagineaz efectele comunicrii asupra individului n timp, ele mpingnd
individul pu in i slab informat spre marginea unei spirale, n func ie de comunicarea la
care are acces subiectul. ?n alt model mai simplu este acela al fluxului n doi pa i, care ia
n calcul rolul liderului de opinie ca mediator ntre mass-media i individ. 'rimul pas este
efectul mass-mediei asupra liderului, al doilea reprezentnd influen a acestuia asupra
celorlal i indivizi audien i @1A.
+odelul >*genda setting# este propus de o teorie care prive te efectul mass-media
ca forme de structurare a activit ii sociale propuse indivizilor n mod prioritar i acceptate
de ace tia.
Bibliografia de specialitate ne arat c sistemul mass-media are trei actori
principali, elemente indispensabile desfsurrii procesului comunica ional modern&
9ocietatea de +as,
$ultura de +as
$omunicarea de +as, elemente cunoscute si sub denumirea de cei trei +.
Societatea de mas este acel tip de societate modern care si-a pierdut orice form
de aociere tradi ional !clasa, comunitatea, etnicitatea, religia". 4ste acel tip de societate n
care predomin formele de organizare la scar larg. 9ocietatea de mas este caracterizat
de dispersia spa ial a membrilor, lipsa formelor coerente de organizare, absen a
tradi iilor, consumul unor bunuri culturale comune etc.
Cultura de mas este cultura specific societ ii de mas. $ultura de mas este
caracterizat de generalizarea si standardizarea metodelor de produc ie, nlocuirea
criteriilor estetice si de valorizare cu unele comerciale. %istan a social ntre beneficiarii
mesa-elor culturale creste.
Comunicarea poate fi de mai multe tipuri. Celevant pentru prezentul proiect este
ns doar clasificarea conform creia comunicarea poate fi uman, direct sau indirect si
mediat, te/nologic, sau de mas.
2.1. I+'=CT*5 * +*99-+4%I* 15 *$TI:IT*T4* %4 C42* II
'?B2I$4
?n specialist n relaDiile publice care lucreaz pentru o organizaDie, indiferent care
ar fi aceasta, ar trebui s desfEoare acDiuni n cel puDin F domenii principale&
$omunicarea informaDional intern, denumit astfel pentru c defineEte
totalitatea activitDilor destinate informrii publicului intern al organizaDiei, adic
membrilor acesteia
CelaDiile cu comunitatea, care cuprind ansamblul activitDilor desfEurate
nemi-locit de organizaDie !n general, de reprezentaDii acesteia" pentru a cEtiga bunvoinD,
simpatia, ncrederea, spri-inul vecinilor din spaDiul geografic al organizaDiei respective, fie
ei alte organizaDiei sau persoane din mediul exterior
CelaDiile cu mass-media !informarea public", care cuprind activitDile de
informare a opiniei publice !sau cel puDin a unor publicuri ct mai largi" prin intermediul
presei.
1n ceea ce priveEte cel de-al treilea domeniu, cel al relaDiilor cu mass-media, nu se
poate afirma c este neaprat cel mai important, dar cu siguranD este mai sensibil deoarece
o eroare svrEit n relaDia cu presa are consecinDe asupra unor publicuri cu mult mai largi
dect cele interne sau cele ale organizaDiilor vecine cu care se stabilesc legturi n plan
local. 'rin urmare, specialistul n relaDii publice al unei organizaDii este obligat de
dentologia sa profesional s acorde o atenDie aparte acestui domeniu, cel puDin din
urmtoarele motive&
9copul relaDiilor unor organizaDii cu mass-media este acela de a-Ei spori reputaDia Ei
renumele produselor printr-o informare corespunztoare Ei n acest fel, prin influenDarea
unor publicuri-Dint determinate1. *stfel, pentru a se bucura de spri-inul public,
organizaDiile trebuie nu doar s >fac lucruri bune#, ci Ei s comunice publicul ntr-un mod
adecvat aspectele relevante ale activitDilor lor. = acoperire mediatic pozitiv contribuie
substanDial la succesul public al unei organizaDii sau al unei persoane.
:izibilitatea obDinut prin intermediul presei - mai ales atunci cnd este pozitiv
constituie, de altfel, un obiectiv esenDial, al organizaDiilor Ei persoanelor. %e exemplu, n
perioada campanilor electorale actorii din sfera politic depun un efort mediatic
considerabil, deoarece presa poate aduce un spri-in deloc negli-abil, multe voturi fiind
cEtigate cu a-utorul mass-media. 1n aceast situaDie, specialiEtii n 'C exploreaz
potenDialul persuasiunii, >spunnd vorbe bune despre faptele bune# ale organizaDiei Ei le
trec cu vederea pe cele negative0
'resa, fie ea scris sau audiovizual, reprezint un canal important de comunicare
cu publicuri largi Ei diverse, un canal cu posibilitDi nebnuite nu numai de informare, ci Ei
de formare Ei influenDare a opiniilor, atitudinilor Ei comportamentelor oamenilor. $el puDin
pentru moment, nu exist un alt canal la fel de eficient - inclusiv n privinDa raportului
dintre costuri Ei rezultate 3 care s poate fi utilizat n eforturile de comunicare ale unei
organizaDii. 'resa poate fi aEadar un ve/icul esenDial n demersurile de informare despre
preocuprile oricrei organizaDii0
'rin contribuDia sa la proiectarea Ei evoluDia imaginii Ei reputaDii publice a
organizaDiilor, presa poate conferi legitimitatea activitDii Ei scopurilor acestora, legitimitate
att de necesar oricrei forme de organizare social0
1n societatea de astzi, presa nu duce lips de Etiri& dimpotriv, este supus unui
adevrat bombardament informaDional. *cest fenomen constituie un impediment ma-or
pentru un specialist n relaDiile publice care nu este familiarizat cu limba-ul presei Ei nu Etie
s modeleze mesa-ele astfel nct acestea s cEtige n competiDia informaDional. +ai mult
dect att, c/iar Ei informaDiile fcute publice prin pres nu sunt aproape niciodat identice
cu cele oferite de surse sau obDinute de la acestea, ci sunt selectate Ei prelucrate. 'rin
urmare, un bun specialist n relaDii publice ar trebui s cunoasc foarte bine aEteptrile
celor din mass-media Ei criteriile lor de selecDie Ei prelucrare, astfel nct mesa-ele cu
adevrat importante despre organizaDia sa s nu fie alterat prea mult de aceste procese0
+ass-media ncura-eaz consumul, element decisiv pentru organizaDiile din sectorul
economic Ei al afacerilor, precum Ei pentru specialiEtii n relaDii publice care lucreaz
pentru ele. Totodat, prezenDa pozitiv n mass-media a unei organizaDii are semnificaDii
publice deloc negli-abile, mai ales pentru organizaDiile de afaceri, care, astfel, economisesc
o parte dintre resursele ce ar trebui utilizate pentru o reclam. 1n acest context, trebuie spus
c apariDiile n pres au mai mult credibilitate dect reclama, deoarece oamenii cumpra
pres pentru a se informa, nu pentru a fi influenDaDi n ceea ce priveEte consumul de bunuri
Ei servicii0
+ass-media influenDeaz credinDele, atitudinile, opiniile Ei comportamentele
consumatorilor de pres. *stfel, conform opiniei lui 'aul 2azarsfeld !apud Geat/, :asHuez,
2661, p. 26I", unul dintre clasicii sociologiei comunicrii de mas, presa poate s activeze
!s creeze" credinDe noi, s consolideze !s confirme" credinDe existente sau s converteasc
!s sc/imbe" credinDe.
%up cum rezult din cele de mai sus, specialistul n relaDii publice, este pus deseori
n situaDia de a ntocmi materiale scrise sau audiovizuale destinate !cel puDin ca intenDie"
difuzrii n pres, mai mult, deseori trebuie s furnizeze informaDii ctre massmedia fie din
proprie iniDiativ, atunci cnd se adopt o politic pro activ de informare public, fie ca
urmare a unor cereri formulate de -urnaliEti. 'entru a putea transmite mesa-e ctre opinia
public prin intermediul mass-media, este necesar o familiarizare cu >limba-ul# Ei
specificul presei. $unoaEterea ct mai bun a specificului mass-media Ei a celui al
comunicrii prin intermediul acestui canal constituie o parte important a baga-ului de
cunoEtinDe Ei deprinderi necesare unui practician de relaDii publice. 9pecialistul n relaDii
publice urmreEte ca, prin intermediul mass-media, s influenDeze anumite publicuri-Dint,
pe care s le conving Ei s le motiveze ntr-un anumit sens, fr a ndeprta ns de adevr
Ei fr a ncerca s le manipuleze.
1n legtura sa profesional cu mass-media, specialistul n relaDii publice utilizeaz n
mod frecvent unele te/nici&
Te/nici scrise, concretizate n produse precum& comunicate de pres, articole de
pres, neJslettere, dosare de pres, plinte, broEuri, advertoriale etc.0
Te/nici verbale, utilizate n situaDii precum& comunicarea direct, discursuri, posture
telefonice speciale !/otline", audio-comunicate de pres, comunicarea interpersonal
informal etc.0
Te/nici vizuale utilizate n& apariDiile la televiziune, video-comunicatele de pres,
clipuri Ei filme, televiziunea cu circuit nc/is, prezentrile care utilizeaz imagini
fotografice Ei video, publicaDii care utilizeaz n special desene Ei fotografii, afiEare
exterioar, afiEarea simbolurilor vizuale ale organizaDiei, etc.
4ficienDa acestor te/nici este sporit atunci cnd sunt utilizate n cadrul unei
strategii coerente Ei asociate cu evenimente, instituDii de relaDii publice Ei reprezentanDi ai
acestora& interviuri, conferinDe Ei briefinguri de pres, vizite organizate pentru -urnaliEti la
sediul organizaDiei sau n locaDii semnificative pentru preocuprile acesteia, purttor de
cuvnt, birouri sau centre de pres.
RELA IILE PUBLICE
Celatiile 'ublice sunt un instrument foarte util pentru promovarea unui brand,
pentru ca, spre deosebire de advertising sau alte instrumente ale mixului de marKeting, se
adreseaza direct consumatorilor si atrag mai usor simpatia, increderea si sustinerea
acestora, aducand o mai mare credibilitate comunicarii.
Lunctiile relatiilor publice &
Iata o descriere sumara a functiilor relatiilor publice, care diferentiaza 'C-ul de
celelalte tipuri de instrumente ale mixului de marKeting&
5otorietatea& cea mai comuna, mai eficienta si cu siguranta universala functie a
activitatii de relatii publice este aceea de a face cunoscute publicului produsele, serviciile
sau valorile unei organizatii.
4ducare& cel mai bun consumator este cel educat !in sensul informarii
consumatorilor despre utilitatea, beneficiile folosirii , consumarii unui serviciu sau produs".
Celatiile publice sunt instrumentul eficient de a educa piata asupra noilor te/nologii
folosite pentru producerea unor bunuri, servicii, etc.0
$redibilitate& un beneficiu c/eie al relatiilor publice ca instrument de
comunicare este acela ca are un grad mai mare de credibilitate in fata receptorilor in
comparatie cu alte canale de comunicare ale marKeting-ului0 pentru ca 'C-ul informeaza,
nu face reclamaM Tonul folosit in comunicatele de presa intotdeauna trebuie sa fie informal
pentru a obtine un grad superior de credibilitate0
=btinerea spri-inului unei terte parti& credibilitatea crescuta se obtine si datorita
faptului ca mesa-ul este transmis si legitimizat de o parte neutra !ex& presa sau liderii de
opinie& autoritati, :I'-uri etc". ?n articol te/nic bun intr-o publicatie de specialitate nu este
numai citit, dar si crezut, si, cu cat este mai credibila publicatie, cu atat este mai credibil
mesa-ul.
Incura-area comportamentului de cumparare& consumatorii sunt din ce in ce mai
informati. 'entru ei este foarte important sa aiba o relatie buna, bazata pe incredere, cu
organizatia care ofera acel produs. *cest lucru se obtine printr-o buna comunicare a
valorilor companiei si prin programe speciale de relatii publice.
%iferentiere& odata ce piata a fost educata, a fost generat interesul pentru o
te/nologie sau o categorie de produse si a fost stabilita notorietatea marcii, mesa-ul de
relatii publice trebuie sa diferentieze marca de competitie.
'ozitionare& diferentierea se realizeaza prin pozitionare, dar pozitionarea nu este
legata doar de produsul,serviciul oferit, ci mai degraba de modul cum este perceput
produsul de catre consumator. 'ozitionarea se obtine printr-o comunicare consecventa,
eficienta si credibila.
8estionarea relatiei cu consumatorul& relatiile publice sunt orientate spre
construirea relatiilor bazate pe o comunicare informala.
SUSPENDAREA RELAIILOR CU MASS-MEDIA
1n msura n care necomunicarea reprezint o te/nic de comunicare !lipsa
comunicrii >spune# Ei ea ceva, stoparea relaDiilor cu mass-media poate fi utilizat n cazuri
extreme, ns trebuie folosit cu precauDie deoarece repercusiunile pot fi grave. 1ncetarea
acestor relaDii pe o perioad mai scurt sau mai lung reprezint de obicei o msur
punitiv la care recurge o organizaDie, iar >corecDia# aplicat unui anumit mi-loc de pres
sau presei n general poate conduce la o ripost caracterizat printr-o atitudine ostil sau
cel puDin indiferent faD de iniDiator. 1n cele mai multe cazuri, ignorarea unei organizaDii de
ctre mass-media, ca rspuns la msura ncetrii relaDiilor, produce rezultate dramatice
pentru organizaDia n cauz.
'e de alt parte, atunci cnd organizaDia este suficient de interesant din punct de
vedere mediatic, lipsa opiniilor ei ca surs de informaDie nu reprezint un obstacol pentru
-urnaliEti, deoarece pot utiliza informaDii din surse alternative, surse care astzi exist din
abundenD. 1n aceast situaDie, absenDa dintr-o relatare de pres a poziDiei oficiale exprimate
de organizaDie cauzeaz mai multe pre-udicii de imagine organizaDiei nseEi, n comparaDie
cu dificultDile de informare pe care le-ar provoca -urnaliEtilor.
%in aceste motive, precum Ei din cauza rspunderii pe care o au pentru informarea
corect a opiniei publice, utilizarea acestei msuri n cazul instituDiilor publice este
interzis expres prin norme legale. 2egea nr. NOO din 12 octombrie 2661 privind liberal
acces la informaDiile de interes publicF stipuleaz n articolul 1N c >accesul mi-loacelor de
informare n mas la informaDiile de interes public este garantat#, iar n articolul 21 c
>refuzul explicit sau tacit al anga-atului desemnat al unei autoritDi sau instituDii publice
pentru aplicarea prevederilor prezenDei legi constituie abatere Ei atrage rspunderea
disciplinar a celui vinovat.#
1n cazul organizaDiilor private, nu exist o obligaDie legal de a ntreDine relaDii
permanente cu mass-media, ns experienDa demonstreaz c suspendarea lor este
neproductiv. 5ici o organizaDie nu-Ei poate permite s tac atunci cnd n -oc este
imaginea ei public, reputaDia ei. 1n situaDii particulare Ei destul de rare, unele organizaDii
sau personalitDi, mai ales din lumea sportiv Ei a s/oJbizului, recurg la silenzio stampa
sau neJs blacKout !tcere n relaDia cu presa" ca msur represiv. *ceast tcere este ns
temporar Ei se poate aplica unei anumite publicaDii sau mass-mediei n general, ea
referindu-se la un subiect bine delimitat sau la orice informaDie provenind de la iniDiator, la
o organizaDie sau la o persoan.
%e cele mai multe ori, ea nu este dictat att de modul tendenDios n care presa
trateaz organizaDia !persoana" n cauz, ct de intenDia de a menDine !readuce" acea
organizaDie su persoan n atenDia public. 1n concluzie, suspendarea relaDiilor cu mass-
media fie c este vorba despre pro/ibiDia total sau doar restrngerea acestora, reprezint o
decizie ce trebuie cntrit cu mare atenDie, ntruct, n cele mai multe situaDii pre-udiciile
pe care le creeaz sunt incomparabil mai nsemnate dect eventualele beneficii.
1n continuare, voi prezenta o situaDie n care s-a comunicat cu presa Ei opinia
public a fost informat permanent n legtur cu evoluDia situaDiei, mai precis, este vorba
de strategia de comunicare a autoritDilor din Comnia n cazul gripei porcine.
8ripa porcin, cunoscut drept *,G151 sau, mai simplu, G151, dup numele
virusului care o provoac, a fost subiectul unor articole Ei relatri ce s-au remarcat prin
tonul alarmist Ei srcia informaDiilor de context. *utoritDile au conlucrat cu succes - Ei cu
sau fr voie - la instaurarea unei psi/oze naDionale, prin comunicri ambigue Ei
prpstioase Ei o serie de msuri ce par disproporDionate, cum ar fi nc/iderea Ecolilor la
apariDia a trei cazuri n trei clase diferite.
?n aspect deosebit de important n mediatizarea gripei porcine a fost legat de
raportarea cu gravitate a tuturor informaDiilor despre posibilele cazuri de grip porcin sau
despre cele existente. +ass-media au anunDat zilnic despre spitalele care intr n carantin,
bolnavii sunt trimiEi la izolare c/iar dac au forme uEoare ale gripei .1n Comnia, unde
morDii din +exic, mbolnvirile din 9?* Ei msurile de carantin aplicate zborurilor din
*merica dduser destul combustibil presei cu apetit pentru subiecte incendiare, iar gripa
fusese de-a botezat Boala care a ngrozit 'laneta#, lucrurile nu se opreau aici. =
traducere greEit a unui fragment dintr-un articol din 5eJ PorK Times a inflamat postul
Cealitatea T:, care a declanEat o ntreag dezbaterea pe marginea faptului c ziarul
american ar fi insinuat c virusul gripei porcine provine din ComniaO. %e fapt, articolul
nu fcea o asemenea afirmaDie, dar asta nu a mpiedicat ca scandalul s nu fie amplificat de
mediul politico-administrativ.
2.2. 'C49* 9$CI9Q
+edia de masa include ansamblul mi-loacelor de informare scrise, principalele
grupe fiind& presa cotidiana !nationala, regionala sau locala", publicatiile periodice
!reviste,magazine saptamanale sau lunare", presa gratuita, presa te/nica si profesionala s.a.
Inglobeaza, de asemenea, presa vorbita !informatiile radio", presa audiovizuala !-urnalul
televizat", presa electronica !online,Jeb publis/ing, Jebzine s.a.".
Caracteristici ale suorturilor de resa!
$a suport promotional de masa, presa scrisa prezinta un atu puternic& vizualizare si
argumentatie - prin ilustratie si text !permanenta cuvantului scris da o forta mai mare
comunicarii". 'rezinta si avanta-ul ca actiunile promotionale pot fi bine directionate in
profil geografic - pe segmente tinta de cititori. 4laborarea campaniei depinde de criterii
socio-demografice si socioculturale ale segmentului-tinta de audienta, de posibilitatile de
vizualizare a ofertei, de mediul redactional s.a. 4ste utilizata si ca suport media purtator -
in diverse actiuni promotionale& esantioane, doze de incercare !sampling", bonuri,cupoane
de reducere, pliante, brosuri etc, inserate in ziare si reviste de specialitate s.a.
*nsamblu complex de publicatii imprimate, activitati -urnalistice, institutii
specifice, impreuna cu modul de organizare si de functionare, legaturile cu celelalte
institutii si cu societatea, in general.
"iarele
'entru specialistii n relatii publice si pentru platitorii de reclame, cotidienele si
saptamnalele reprezinta instrumente importante de difuRzare, datorita unor caracteristici
specifice&
Llexibilitate temporala
$ontrar situatiei revistelor, care necesita saptamni de pregatire si productie,
cotidienele sunt accesibile n 2O de ore, sapte zile pe saptamna.
Llexibilitate spatiala
'ublicatiile nu sunt limitate din punctul de vedere al spatiului, asa cum se ntmpla
cu radioul si televiziunea, unde segmentele orare ale programelor sunt fixe0 de la o zi la
alta, ziarele si pot modifica numarul de pagini, ceea ce le permite sa accepte toate
informatiile pertinente, ntr-o cantitate destul de mare.
Llexibilitate din punctul de vedere al costurilor
'e plan publicitar, putem construi un anunt destinat unei singure aparitii, n ziare0
daca este necesar, acesta poate fi nlocuit cu altul, n fiecare zi0 spre deosebire de ziare, n
televiziune, costul ridicat al producerii unei reclame trebuie compensat prin durata sa si
prin difuRzarea repetata.
Llexibilitate editoriala
1ntr-un cotidian exista pagini tematice, cronici si texte ample de analiza a unor
subiecte, care permit izolarea si nscrierea unui mesa- ntr-un context editorial adecvat.
*ceste rubrici ofera, de fapt, posibiRlitatea de a ne adresa unui grup-tinta foarte bine
definit, rezervndu-i acestuia sectiuni speciale, cum ar fi paginile sportive, paginile
feminine, cele dedicate afacerilor etc.
Llexibilitate geografica
+esa-ul transmis prin intermediul ziarelor poate fi adaptat fiecarei regiuni
geografice pe care dorim sa o atingem, deoarece, n principiu, fiecare cotidian acopera o
anumita zona.
'ublic atent
$ontrar radioului si televiziunii, pe care le putem urmari facnd, n acelasi timp, si
alte lucruri si pe ale caror programe le putem alterna printr-o simpla apasare de buton,
cotidianul solicita toata atentia din partea cititorului, captivndu-1 complet. Textul nu va
disparea din fata oc/ilor, atunci cnd cititorul va ntrerupe lectura, ci va ramne n pagina,
asteptnd revenirea acestuia...
'resa scrisa prezinta, n acelasi timp, si un alt avanta- asupra mediilor electronice,
deoarece publicatiile ramn la dispozitia publicului tot timpul de care acesta are nevoie.
*tunci cnd cititi ziarul preferat, va puteti rezerva att timp ct doriti pentru a citi
un articol sau pentru a privi o reclama. 'uteti c/iar decupa articolul respectiv, pentru a-1
pastra. 2a radio si la televiziune, totul se petrece foarte repede, sub semnul efemeri tatii.
*cesta este motivul pentru care repetitia mesa-elor este favorizata n ceea ce
priveste mediile electronice. Inconvenientul presei scrise este acela ca ea este consumata de
un public mult mai restrns dect cel al televiziunii sau radioului.
4fect vizual
1n publicitate, ziarele permit prezentarea produselor n imagini. $uloarea da nastere
unui efect vizual deosebit de puternic, stimulnd o rata crescuta de memorare a reclamelor.
4a duce cota de atentie a cititorilor fata de mesa- pna la N6 de procente.
:aloare de catalog
Siarul are, n acelasi timp, o valoare de catalog. $onsumatorul poate regasi n
paginile sale lista magazinelor sau punctelor de vnzare a unui anumit produs, pretul
obiectelor si serviciilor oferite de diverse companii etc. Cubrica de mica publicitate
reprezinta cel mai bun exemplu n acest sens.
Re#istele
+a-oritatea revistelor se adreseaza unui public-tinta bine precizat. %in acest motiv,
atunci cnd avem acces la reviste, stim de-a ca ne vom adresa unui public care se
intereseaza a priori de domeniul respectiv si care manifesta fa-a de acesta o atitudine
pozitiva. Lie ca este vorba dearta culinara, de gradinarit, de sport, de economie sau de
softJare, revistele acopera, n general, doar un sector clar si bine definit.
$aracteristicile revistelor&
$alitate sporita
?tilizarea fotografiilor si ilustratiilor, punerea n pagina - aerisita si ngri-ita -,
folosirea culorilor, n cele mai diverse nuante si combinatii, dau revistelor o dimensiune
calitativa pe care ziarele nu o poseda. *s0i se face ca revistele ofera subiectelor tratate o
anumita aura de noblete, prezentndu-le ca fenomene deosebite, originale si iesite din
comun.
Informatie de profunzime
$otidianul trateaza informatia imediata. Cevista abordeaza informati0M cu mai multa
desc/idere si n profunzime. Timpul consacrat redactarii unui articol este mult mai lung n
cazul revistelor, lucru care permiie verificarea mai multor surse si contextualizarea
informatiilor adunate.
%urata de viata mai lunga
%urata de viata a revistelor este relativ lunga. 5u este vorba doar de faptul ca le
putem pastra pna la aparitia numarului urmator, nsa deseori indivizii le colectioneaza de-
a lungul unei perioade de timp mai lungi sau mai scurte. 'rin urmare, revistele beneficiaza
de mai multi cititori secundari, ceea ce permite largirea bazei publicului vizat. %e pilda,
revistele se pot ntlni n toate salile de asteptare.
'ublic cu o educatie superioara
$ititorii revistelor sunt, n general, mai tineri si poseda o educatie superioara fata de
media indivizilor. %in acest motiv, revistele ofera oportunitatea contactului cu lideri de
opinie, capabili sa largeasca aria de difuzare a mesa-elor.
2.2.1. 'resa cotidian
,,'rima datorie a presei este sa obtina cele mai noi si mai curente informatii despre
evenimentele vremii si, dezvaluindu-le de indata, sa le impartaseasca intregii natiuniTT.
!%*:I% C*5%*22, 1;;U, $urnalistul uni#ersal, p. 1N"
2a mi-locul secolului (:II prin stradaniile tipografului TI+=TG4?9 CIT9$G,
aparea la 2eipzig cotidianul ,,4inKommende SeitungTT, considerat primul ziar, tiparit de <
ori pe saptamana. 4ra datat 1 iulie 1<N6. Lara sa inregistram titlurile relativ numeroase ale
publicatiilor din secolul al (:III-lea, amintim pe cele mai importante& 1III - ,,2e Vournal
de 'arisTT, urmat la un an de ,,Vournal gWneral de LranceTT0 1IUO in *merica, ,,'enns)lvania
'ocKetTT0 Cevolutia Lranceza de la 1IU; prile-uise ivirea unei mici constelatii -urnalistice, in
frunte cu ,,2es 4tats 8enerauxTT, din al carui prospect redam& ,,$onstitutie, 'atrie, 2ibertate,
*devar - iata idolii nostriTT, ziar scos la O mai 1IU; de +irabeau.
9ecolul (:III este puternic infuzat de dezvoltarea presei cotidiene, intaietatea
detinand-o, in opinia lui Vean-5Xel Veannene), *nglia. *nalizand in ansamblu acest secol,
pus in relatie directa cu dezvoltarea 2uminilor si spiritului filozofic, Veannene) opineaza ca
presa britanica isi castigase prin lupta spatiul vital de care avea nevoie, devenise un model
din punct de vedere ,,moral, politic, economicTT pentru toti aceia care, ,,in 4uropa se vor
lupta pentru a dobandi incetul cu incetul acelasi avanta-eTT !O% cit., p. FF". 9unt citati
-urnalistii Cic/ard 9teele si Vosepg *ddison initiatorii publicatiilor ,,TatlerTT !,,LlecarulTT"
si ,,9pectatorTT, in 1I6; si respectiv 1I11, cu un tira- de F.666 exemplare, pentru acea vreme
socotit ,,exceptionalTT, apoi %aniel %efoe !autorul lui Ro&inson Crusoe" si Vonat/an 9Jift
!autorul Calatoriile lui 'uli#er" care au propulsat presa britanica, mai ales prin ziarul
,,4xaminerTT.
5e oprim aici cu exemplificarile, notand doar ca in 1I12 in 2ondra se tipareau 16
ziare care insumau OO.666 exemplare tira- zilnic, ,,o cifra considerabila, care nu are
ec/ivalent nicaieri in alta parteTT, conc/ide Vean-5Xel Veanene) !o% cit., p. O2".
'entru 4uropa occidentala, ,,epoca de aurTT a presei scrise cuprinde perioada de la
,,inceputul anilor 1UI6 pana la primul razboi mondialTT !idem, p. 161", perioada care se
defineste prin&
libertatea presei castigata pretutindeni si repusa in discutie in anii 1;26, 1;F6 de
catre dictaturile germane, italiene, bolsevice0
progresele te/nologice !dispozitive mecanice, linotipuri, transmisia cliseelor prin fir
electric, inventarea belinografului etc."
extinderea pietii de stiri, marcata de infiintarea a(entiilor de resa, prin ,,stramosulTT
acestora $/arles Gavas !1UNF", agentie devenita ,,Lrance 'ressTT, urmata, in 8ermania, de
agentia ,,YolffTT, in *nglia de cea a lui Vulius Ceuter, in 1UO; la Berlin si 1UN1 la 2ondra,
dupa exemplul carora, in 1UOU se ivise si ,,*ssociated 'ressTT in 9tatele ?nite.
9e intelege ca in putinele randuri de mai sus abia am sugerat o imagine partiala a
istoriei mi-loacelor de comunicare in lume pana spre pragul declansarii competitivitatii cu
presa electronica. *supra fenomenului mass-media adus in prezent s-au aplecat in lucrari
de sute de pagini tiparite autori precum cei citati pana aici, carora le mai adaugam, din
fericire in traducere romaneasca, pe +elvin 2. %eLleur, 9andra Ball-CoKeac/ !)eorii ale
comunicarii de masa, 1;;;, 'olirom, Iasi, +ars/all +c.2u/an !Mass-Media sau Mediul
in#i*i&il, 1;;;, 4ditura 5emira", %avid Candall !$urnalistul uni#ersal+ cit.", 'atrice Llic/)
!O istorie a comunicarii moderne, 1;;;, 'olirom, Iasi", iar intre cartile cu referire la presa
romana sau consacrate invatamantului -urnalistic citam& Introducere in sistemul Mass-
Media de +i/ai $oman !1;;, 'olirom, Iasi", Colosul cu icioarele de lut de 'eter 8ross
!1;;;, 'olirom, Iasi", Puterea si cultura de +arian 'etcu !1;;;, 'olirom, Iasi".
In asemenea serioase si documentate cercetari, sinteze si manuale despre mass-
media sunt abordate, sub toate aspectele, evolutiile sinuoase, complicate ale fenomenelor
care au caracterizat istoria presei tiparite, a radioului si a televiziunii, de la geneza la
apogeu, de la foile volante aduse cu posta la ziarul electronic de astazi sau la transmisiile in
direct prin sateliti.
$reionandu-ne acest cadru introductiv am avut doua intentii&
sa aducem spre stiinta celor mai putini cunoscatori traditia indelungata a presei
europene fata de presa romana, pentru a percepe mai corect eforturile ,,istoricilor clipeiTT
romani in procesul de recuperare a etapelor pierdute0
sa avem, pe parcursul demersului nostru, puncte de spri-in analogice, modele,
stimulente sau coincidente in evaluarea potentialului -urnalistic romanesc si a formularii
unor -udecati de valoare, care sa ne fereasca de exagerari sau subestimari pana nu de mult
posibile sub furcile caudine ale cenzurei totalitare.