Sunteți pe pagina 1din 65

Introducere

Pe masura ce se exploateaza un zacamant de hidrocarburi, presiunea fluidelor existente in


acesta scade in mod treptat. Datorita acestui fapt, sondele care functioneaza in eruptie naturala
ajung la un moment dat in faza finala a eruptiei. Fluidele care, la inceput, se deplasau cu viteza
relativ mare prin sonda si ajungeau la suprafata cu o energie inca destul de mare, manifesta treptat
o diminuare a potentialului lor energetic in asa masura incat sonda nu mai produce cu continuitate
lichid.
Pentru a asigura o continuitate a procesului de extractie a fluidelor din sonda, inca inainte ca
sonda sa inceteze a produce prin eruptie naturala, se iau masuri de completare a energiei necesare
de ridicare, suplimentarea facandu-se prin aducerea de la suprafata pana in coloana de extractie a
unor gaze comprimate care, impreuna cu gazele care vin din stratul productiv, sa asigure ridicarea.
ieiul este adus la suprafa prin trei metode! erupie natural sau dirijat, erupie artificial sau
gaz-lift "i erupia prin pompare.
Consideratii generale privind eruptia
artificiala continua
#ruptia artificiala continua sau gazliftul continuu
presupune injectarea continua a gazelor comprimate direct in
coloana de fluide produse de sonda pentru a reduce densitatea
acestora si implicit presiunea dinamica de fund, permitand
stratului sa debiteze corespunzator acestei presiuni.
$azele pot fi injectate prin!
- coloana in cazul eruptiei artificiale directe%
- tevi in cazul eruptiei artificial indirecte%
- Instalatii de eruptie artificiala continua:
&nstalatiile de eruptie artificiala continua se impart in
doua categorii in functie de tipul completarii sondei si
anume!
- instalatii de eruptie artificiala pentru completare simpla!
- instalatii de tip inchis%
- instalatii de tip semiinchis%
Fig. 1. Instalatie de eruptie artificiala sau gazlift
- instalatii de tip deschis%
- instalatii de eruptie artificiala pentru completare duala.



Echipamentul sondelor in eruptie artificiala continua:
#chipamentul sondelor in eruptie artificiala se compune din!
- capul de eruptie' echipamentul de suprafata (%
- garnitura de tevi de extractie, supape de gazlift, niple, valva de circulatie laterala, pac)er'
echipamentul de fund (%
Supapele de gazlift sunt utilizate pentru:
- descarcarea sondei in vederea punerii in productie a acesteia%
- injectia continua de gaze pentru extragerea unui anumit debit de lichid%
#le se amplaseaza in mandrinele de gazlift' side poc)et mandrel ( ce se intercaleaza intre doua bucati
de teava si a caror constructie depinde de tipul supapei si de tipul completarii sondei' simpla sau duala (.
Din punctul de vedere al modului de fixare in mandrine, supapele de gazlift pot fi!
- conventionale' fixe(%
- mobile%
&n functie de presiunea care actioneaza asupra lor pentru a le deschide, supapele de gazlift se impart
in doua mari categorii si anume!
- supape actionate de presiunea fluidelor produse de sonda' caracterizate de efectul de coloana (%
- supape actionate de presiunea din coloana sondei' caracterizate de efectul de tubing (%
Factorii care influenteaza debitul de gaze injectate
Debitul de gaze injectate la o sonda exploatata prin eruptie artificiala continua, pentru producerea
unui anumit debit de lichid este influentat de o serie de factori ca! fizice ale fluidelor produse,
impuritatile, diametrul tevilor de extractie, presiunea in capul de eruptie, adancimea punctului de injectie,
indicele de productivitate al sondei. Dintre acestia cei mai importanti sunt!
- presiunea din capul de eruptie care este stabilita in functie de procesele care au loc in aval de capul de
eruptie%
- adancimea punctului de injectie%
- indicele de productivitate al sondei, a carei evolutie este determinate de procesele care au loc in
zacamant de parcursul exploatarii.
- Analiza nodala in cazul unei sonde in eruptie artificiala continua
*a si in cazul eruptiei naturale, corelatia de functionare strat-sonda in cazul unei sonde in eruptie
artificiala continua presupune determinarea curbei de comportare a stratului si curbei de comportare a
echipamentului precum si stabilirea coordonatelor punctului de corelatie de functionare strat-sonda, aflat
la intersectia dintre cele doua curbe.
&n cazul eruptiei artificiale continue, spre deosebire de eruptia naturala, curba de comportare a
echipamentului se determina tinand seama si de debitul de gaze injectate, precum si de presiunea de
injectie a gazelor.
eterminarea debitului ma!im produs de o sonda in eruptie artificiala continua
Debitul maxim produs de o sonda exploatata prin eruptie artificala continua depinde de o serie de
factori precum!
- presiunea in capul de eruptie care se poate considera constanta sau variabila%
- indicele de productivitate al sondei care pe o durata scurta de timp poate fi considerat constant, dar
care in timp variaza ca urmare a proceselor care au loc in zacamant%
- capacitatea sursei de gaze ' limitata sau nelimitata(%
- presiunea in linia de injectie care are o valoare limitata%
- diametrul tevilor de extractie.
Dintre toti acesti factori, cel mai important este capacitatea sursei de gaze. Daca sursa de gaze are o
capacitate foarte mare, astfel incat sa fie considerate nelimitata, determinarea debitului maxim produs de
o sonda exploatata prin eruptie artificiala continua, presupune stabilirea curbei de comportare a unei
sonde exploatata prin eruptie artificiala continua.
"roiectarea regimului de functionare al unei sonde in gaz#lift continuu
Capitolul I
+a o sonda care produce in eruptie artificiala continua se cunosc urmatoarele
date!
adancimea sondei,
, -.// :
m
diametrul interior al tubingului,
d
i
.0.1 2/
0
:
m%
diametrul interior al coloanei,
D
i
2-3 2/
0
:
m%
temperatura medie la suprafata,
t
s
21 :
*%
densitatea titeiului,

t
45/ :
)g6m0%
densitatea apei de zacamant,

a
2/1/ :
)g6m0%
densitatea relativa a gazelor,

rg
/.31 :
%
tensiunea superficiala a titeiului,

t
01 2/
0
:
76m%
tensiunea superficiala a apei,

a
.1 2/
0
:
76m%
vicozitatea titeiului,

t
2.1 2/
0
:
Pa.s%
viscozitatea gazelor,

g
/./-- 2/
0
:
Pa.s%
viscozitatea apei,

a
2 2/
0
:
Pa.s%
presiunea in capul de eruptie,
p
-
1 :
bar.
De asemenea in urma etalonarii sondei au rezultat urmatoarele date!
impuritatile,
& 18 :
%
presiunea dinamica de fund,
p
d
11 :
bar%
presiunea statica,
p
c
31 :
bar%
debitul de lichid,
9
l
11 :
m06zi%
debitul de gaze al sondei,
9
g
-3// :
7m06zi%
9
inj
.//// :
7m06zi.
1. 1 $rasarea curbei de comportare a stratului
Pentru trasarea curbei de comportare a stratului, se stabileste mai intai
tipul curgerii.
:e calculeaza presiunea de saturatie!
densitatea apei dulci!

ap
2/// :
)g6
m
0
%densitatea aerului

aer
2.-3 :
)g6
m
0
% acceleratia
gravitationala
g ;.42 :
m6
s
-
densitatea relativa a titeiului!

rt

t

ap
:

rt
/.45
temperatura de fund!
t
f
t
s
/./0 , + :
t
f
;0
debitul de titei al sondei!
9
t
2 & ' ( 9
l
:
9
t
1-.-1
debitul de apa al sondei,
9
a
& 9
l
:
9
a
-.31
m06zi
ratia gaze-titei!
<$=
9
g
9
t
:
<$= 12..31
7m06m0
Presiunea de saturatie calculata cu relatia lui :tanding!
p
sat
1.-3-
<$=

rg

,
/.40

2/
/./-44 2..- 2/
0
t
f
+
2/
2.3.4 2..50
rt

rt
:
p
sat
;-.052
bar
Deoarece ! -
p
c
31 p
sat
< :

-
p
d
11 p
sat
< :
-
#
c
31 :

<ezulta ca avem o curgere eterogena
p
c
31 : p
d
11 : #
c
/.31 :
Pentru trasarea curbei de comportare a stratului, pentru curgerea eterogena, vom
folosi metoda :tanding astfel!
&P
9
l
p
c
p
d

: &P -.31
se calculeaza debitum maxim de lichid:
9max
9
l
#
c
2
p
d
p
c

,
2.4 /.4 #
c
2
p
d
p
c

1
1
]

:
9max 2.3..40
se alege un sir de valori pentru presiunea dinamica, corespunzator carora se calculeaza debitele maxime
de lichid:
j 2 ; .. :
p
j
/
2/
-/
0/
5/
1/
./
3/
31
:
9
j
9max#
c
2
p
j
p
c

,
2.4 /.4 #
c
2
p
j
p
c

1
1
1
]
:
9
j
150.915
139.512
125.427
108.659
89.207
67.073
42.256
14.756
0

*u valorile rezultate, vom trasa curba de comportare a stratului!


9l>f'Pd(

/ 2. 0- 54 .5 4/ ;. 22- 2-4 255 2./
/
4
2.
-5
0-
5/
54
1.
.5
3-
4/
p
j
9
j
1.% $rasarea curbelor I"& de prevedere
Deoarece curba IPR a fost trasate folosind metod Standing, pentru trasarea curbelor IPR de prevedere
se va folosi metoda Fetkovich!ogel de prevedere astfel:
se alege o presiune viitoare:
p
cv
p
c
2/ :
p
cv
.1
se calculeaza debitul maxim viitor:
9maxv 9max
p
cv
0
p
c
0
:
9maxv 2/;.211
se alege un sir de valori pentru presiunea viitoare si se calculeaza debitul viitor corespunzator acestor
presiuni:
j 2 ; .. :
Pv
j
/
2/
-/
0/
5/
1/
11
./
.1
:
9v
j
9maxv #
c
2
Pv
j
p
cv

,
2.4 /.4 #
c
2
Pv
j
p
cv

1
1
1
]
:
9v
j
98.24
89.52
78.476
65.106
49.411
31.39
21.508
11.045
0

"u valorile obtinute se traseaza grafic curba IPR si curba IPR de prevedere
/ 2. 0- 54 .5 4/ ;. 22- 2-4 255 2./
/
4
2.
-5
0-
5/
54
1.
.5
3-
4/
p
j
Pv
j
9
j
9v
j
,
1.' $rasarea curbelor gradient de deasupra punctului de injectie
:e consider? patru debite de lichid, 9l2, 9l-, 9l0, 9l5 mai mici dec@t debitul
maxim calculat pentru curba de comportare a stratului.
Pentru fiecare debit de gaze injectate 9inj se calculeaz? ratia gaze-lichid de
injectie, <$+inj, ratia gaze-titei de injectie, <$=inj, ratia gaze-lichid total?, <$+= si
ratia gaze-titei total?, <$==.
<$+
inj
9
inj
9
l
:
<
a
9
a
9
t
:
<$=inj><$+inj '2A<a(
<$==><$+= '2A<a(
*urbele gradient de deasupra punctelor de injectie se determina pe baza teoriei de
ascensiune ,agedorn-BroCn. :e porneste de la presiunea in capul de eruptie
p
-

consider@ndu-se n intervale de presiune egale,c?derea de presiune pe fiecare interval
fiind de exemplu
p 2/ :
bar.
Pentru fiecare interval de presiune i se determina hi, distanta pe care se pierd cei 2/
bar.
Distantele hi, astfel rezultatele se Dnsumeaz?, Dn final fiind necesar s? se
Dndeplineasc? urm?toarea conditie!

i
h
i
,
,> ad@ncimea la care se afl? siul tevilor de extractie%
Estfel primul interval de presiune considerat este cuprins Dntre p- bar si p-A2/ bar.
<
a
/./10
2
&n continuare se va determina variatia presiunii in tevile de extractie prin metoda
,agedorn-BroCn, pentru
9
+2
./ :
m06zi si intervalul de presiune cuprins intre 1
-21 bar.
Debitul
9
+2
>./
si intervalul de presiune p--p-F!
ratia gaze-lichid proprie! <$+
pr
9
g
9
l
: <$+
pr
5;./;2
unde !
9
g
- debitul de gaze de la etalonarea sondei
9
l
- debitul de lichid de la etalonarea sondei
9
g
-.3 2/
0

9
inj
. 2/
5

9
l
11
ratia gaze-lichid injectie!

aer
2.-;3 :
g ;.42 :
<$+
inj2
9
inj
9
+2
: <$+
inj2
2 2/
0

rt

t
2///
:
ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala!
<$+
=2
<$+
inj2
<$+
pr
+ : <$+
=2
2./5; 2/
0

<$=
=2
<$+
=2
2 <
a
+
( )
: <$=
=2
2.2/5 2/
0

greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc!
G
t
g <$=
=2

rg

aer
g + <
a

a
g + :
G 2.;0- 2/
5

densitatea fazei lichide!

l

t

a
<
a
+
2 <
a
+
:
l
41/.1
)g6
m
0
presiunea medie pe intervalul de presiune considerat,
p
med
pe sonda
=
med
!
si temperatura medie
p
-
1 :
pF
-
p
-
2/ + : bar pF
-
21
p
med2
p
-
pF
-
+
-
2 + : p
med2
22 bara p
/
2 : =
/
-30.21 :
t
med
t
s
/./0 ,
-
+ :
t
med
15 *
=
med
t
med
=
/
+ : =
med
0-3.21 H
presiunea pseudocritica
p
pcr
si temperatura pseudocritica
=
pcr !
p
pcr
5;.03 5..3
rg
: p
pcr
51.4.3 bar
=
pcr
232.1
rg
;3 + : =
pcr
--1..-1 H
presiunea pseudoredusa
p
pr
si temperatura pseudoredusa
=
pr !
=
pr
=
med
=
pcr
: =
pr
2.51
p
pr2
p
med2
p
pcr
: p
pr2
/.-5
factorul de abatere al gazelor, z 'relatia lui &stomin, valabila pentru urmatoarele
conditii!
/ p
pr
< 0 < 2.0 =
pr
< 2.; <
z
2
2 2/
-
/.3. =
pr
0
;.0. =
pr
20 +

_
,
4 p
pr2

( )
p
pr2
:
z
2
/.;.4
densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat!

g2

aer

rg

p
med2
p
/

=
/
=
med

2
z
2
:
g2
;.-05
)g6
m
0
viscozitatea lichidului! !

l

t

a
<
a
+
2 <
a
+
:
l
2.531 2/
0
Pa s
tensiunea interfaciala a lichidului!

l

t

a
<
a
+
2 <
a
+
:
l
/./03 76m
coeficientul de viscozitate!
7
l

l
g

l

l
0

,
/.-1
:
7
l
1.34; 2/
0

se calculeaza produsul
* 7
l

!
*7
l
e
5.4;1 2./33/1 ln 7
l
( )
/.4/4-- ln 7
l
( )
-
/.21;3 ln 7
l
( )
0
/./2/2; ln 7
l
( )
5

:
*7
l
-.213 2/
0

ratia de solutie si factorul de volum al titeiului!
r
s2
/.205
rg
p
med2
2/
2.3.4 2..50
rt

rt
2/
/./-44 2..- 2/
0
t
med
+

,
2.-/5
:
r
s2
5..;;
:m
0
6m0
F
2
1..

rg

rt

,
/.1
r
s2
2.-1 0- 2.4 t
med
+
( )
+ : F
2
24..0.-
b
t2
/.;3- /.///253 F
2
2.231
+ : b
t2
2./5
viteza superficiala a lichidului!
E
t

5
d
i
-
: E
t
0.2.3 2/
0
m
-
b
a
2 :
v
sl2
9
+2
4.5//E
t

b
t2
b
a
<
a
+
2 <
a
+

,
: v
sl2
/.--4 m6s
viteza superficiala a gazelor!
v
sg2
9
+2
<$+
=2
r
s2
2 <
a
+

4.5// E
t

p
/
p
med2

=
med
=
/
z
2
:
v
sg2
-5.202 m6s
coeficientul de viteza al lichidului!
7
lv2
v
sl2

l
g
l

,
/.-1
: 7
lv2
2.1;
coeficientul de viteza al gazului!
7
gv2
v
sg2

l
g
l

,
/.-1
: 7
gv2
2.4.5.0
coeficientul de diametru!
7
d
d
i

l
g

l
: 7
d
0/.0.
produsul adimensional !

2
7
lv2
7
gv2
/.131

,
p
med2
p
/

,
/.2

*7
l
7
d

,
2/
.
:
2
3.10
raportul

!
2 e
0..03- /.4420 ln
2
( )
+ /.2001 ln
2
( )
-
/./244105 ln
2
( )
0
+ /.//2/.. ln
2
( )
5

:
2 /.2/5
valoarea produsului E!
E
2
7
gv2
7
l
/.04/

7
d
-.25
: E
2
/./2.
se calculeaza parametrul !

2
2 e
...1;4 4.4230 ln E
2
( )
+ 0.3.;0 ln E
2
( )
-
+ /.101; ln E
2
( )
0
+
+ :

2
2./0;
fractia de lichid!

l2
2
2
:
l2
/.2/4

l2

2
/.2/5
numarul <eInolds pentru curgerea amestecului bifazic!
i
1
2//
:
9
t
2 i ' ( 9
l
:
9
a
9
l
i :

2
3.10
9
t2
9
+2
2 i ' ( : 9
t2
13 m
0
6zi
<e
b2
9
t2
G
d
i

l
2/
0

_
,

l2

g
2/
0

_
,
2
l2

/.25; 2/
-
:
<e
b2
3.5. 2/
1

in functie de
<e
b
, se determina factorul de frecare cu relatia lui Jain, valabila
pentru !
1 2/
0
<e
b2
< 2/
4
<

2
2
2.25 - log 2/
0 -2.-1
<e
b2
/.;
+

,
-
:
2
/./-
densitatea medie a amestecului gaze-lichid!

am2

l

l2

g2
2
l2

( )
+ :
am2
2//./02
)g6
m
0
distanta dintre cele doua puncte de presiune considerate!
h
2
p 2/
1

am2
g
2
9
t2
-
G
-

; 2/
2/
d
i
1

am2
g
+
:
h
2
4//...
Elgoritmul ,agedorn-BroCn se repeta pentru 9l2>01% 9l->0/% 9l0>-1m06zi si
intervalul de presiune cuprins intre 1 - 21% 21 - -1% -1 - 01% 01 - 51bar. obtinandu-
se urmatoarele tabele!
Parametrii constanti pentru 9injectie > ./
7r.crt. ParametruKnit. GsurLaloare
2 <$+
inj2
:m06m0
2///
- <$+
=2
:m06m0
2/5;./;
0 <$=
=2
:m06m0 22/5.02
5 G 76m
0
2;0-/..
1
l
)g6m
0
41/.1
. p
pcr
bar 51.4.3
3 =pcr H --1..-1
4 t
med
grade * 15
; =
med
H 0-3.21
2/ =
pr
H 2.51
22 7
l
MMM /.//.
2-
l
Pa.s /.//2
20 *7
l
MMM /.//-
25 7
d
MMM 0/.0.
#$
l
76m /./03
#% &
t
m
-
/.//0
Parametrii variabili cu presiunea pentru 9injectie > ./ :
7r. crt Parametru K.G 1N21 21N-1 -1N01 01N51
2 z /.;.4 /.;5 /.;25
'())*
- rs 5...; 2/.-01 2..014
++(*'$
0 bt 2./5 2./10 2./.4
#(')$
5 vsl m6s /.--4 /.-0 /.-00
'(+,-
1 vsg m6s -5.202 2-.-21 4
.().#
. 7
lv 2.1; 2../4 2..-;
#(%.+
3 7
gv
2.4.5.0 41.-33 11.454
$'()$*
4 3.10 2-./-2 2..212
+'(#%,
;
l
/ /.2/5 /.20- /.210
'(#-
2/ E /./2. /.//42 /.//10/1
'('',))
22 2./0; 2 2
#
2-
l /.2/4 /.20- /.210
'(#-
20 <e
b 35./// .302// .2.;//
.-$'''
25 /./- /./- /./-
'('+
21
am
)g6m
0
2//./02 2-4.0.1 210.1.0
#-.(*',
2.
h
m 4//... .42./51 1;5..30
.,+(+..
Parametrii constanti pentru 9injectie > 11
7r.crt. ParametruKnit. GsurLaloare
2 <$+
inj2
:m06m0
2///
- <$+
=2
:m06m0
2/5;
0 <$=
=2
:m06m0 22/5
5 G 76m
0
2;0-/
1
l
)g6m
0
41/.1
. p
pcr
bar 51.4.3
3 =pcr H --1..-1
4 t
med
grade * 15
; =
med
H 0-3.21
2/ =
pr
H 2.51
22 7
l
MMM /.//134;
2-
l
Pa.s /.//2531
20 *7
l
MMM /.//-213
25 7
d
MMM 0/.0.
#$
l
76m /./03
#% &
t
m
-
/.//023
Parametrii variabili cu presiunea pentru 9injectie > 11 :
7r. crt Parametru K.G 1N21 21N-1 -1N01 01N51
2 z /.;.4 /.;5 /.;25
'())*
- rs 5..;; 2/.-01 2..014
++(*'$
0 bt 2./5 2./10 2./.4
#(')$
5 vsl m6s /.-/; /.-22 /.-25
'(+#-
1 vsg m6s --.2- 22.2;3 3.000
.(,%$
. 7
lv 2.513 2.535 2.5;5
#(.#.
3 7
gv
215.5-5 34.232 12.2;5
,-($$.
4 8 3.-1. 22.145 21.1.1
#*($,#
; 8
l
/8 /.2/- /.20 /.21
'(#%-
2/ E /./21 /.//35-1 /.//54.0
'('',..-
22 8 2./-5 2 2
#
2- 8
l /.2/- /.20 /.21
'(#%-
20 <e
b .;55// .-05// 13-///
.,+-''
25 8 /./- /./- /./-
'('+
21 8
am
)g6m
0
;..;40 2-..024 212.0-2
#-,($*,
2.
8h
m 455.3.1 3/1.2;3 .22.;15
.$.(%+)
Parametrii constanti pentru 9injectie > 1/
7r.crt. ParametruKnit. GsurLaloare
2 <$+
inj2
:m06m0
22//
- <$+
=2
:m06m0
2-2/
0 <$=
=2
:m06m0 22/5
5 G 76m
0
2;0-/
1
l
)g6m
0
41/.1
. p
pcr
bar 51.4.3
3 =pcr H --1..-1
4 t
med
grade * 15
; =
med
H 0-3.21
2/ =
pr
H 2.51
22 7
l
MMM /.//13;
2-
l
Pa.s /.//254
20 *7
l
MMM /.//-2.
25 7
d
MMM 0/.0.
#$
l
76m /.//03
#% &
t
m
-
/./02.3
Parametrii variabili cu presiunea pentru 9injectie > 1/ :
&ntervalele de presiune
7r. crt Parametru K.G 1N21 21N-1 -1N01 01N51
2 z /.;.4 /.;5 /.;25
'())*
- rs 5..;; 2/.-01 2..014
++(*'$
0 bt 2./5 2./10 2./.4
#(')$
5 vsl m6s /.2; /.2;- /.2;5
'(#*-
1 vsg m6s -/.2/; 2/.23; ....3
$()-%
. 7
lv 2.0-1 2.05 2.014
#(,--
3 7
gv
25/.04. 32./.5 5..15
,$('$
4 ..;.4 22.2-5 25.;53
#)(%%
;
l
/ /.2 /.2-3 /.253
'(#%$
2/ E /./20 /.//.31 /.//5-2
'('',+,,
22 2./25 2 2
#
2-
l /.2 /.2-3 /.253
'(#%$
20 <e
b .5/2// 130/// 1-.1//
$*'*''
25 /./- /./- /./-
'('+
21
am
)g6m
0
;5.243 2-5.22; 254.;/2
#-'()*+
2.
h
m 4;2.2;2 30/.3;2 .0/.-03
..*(-%*
se traseaza curbele gradient de deasupra punctelor de in0ectie:
'
#''
+''
,''
$''
.''
%''
-''
)''
*''
#'''
##''
#+''
#,''
#$''
#.''
#%''
#-''
#)''
#*''
+'''
+#''
++''
+,''
+$''
+.''
+%''
' . #' #. +' +. ,' ,. $' $. .' .. %' %. -'
1.4 Variatia presiunii in coloana
Presiunea de la suprafata a gazelor
se considera :

rg
/.31
p
sg
-5 : t
s
21
Se estimeaza presiunea de fund a gazelor :
p
fge
p
sg
/.4- 2/
5
p
sg
, + :
p
fge
-;.223
Se calculeaza presiunea medie si temperatura medie :
p
med
p
fge
p
sg
+
-
2 + : p
med
-3.114 =
pr
2.51
=
med
t
s
t
s
/./0 , +
( )
+
-
-30.21 + : =
med
0-3.21
Se calculeaza presiunea pseudocritica si temperatura pseudocritica:
p
pcr
5;.03 5..3
rg

( )
: p
pcr
51.4.3 bar
=
pcr
232.1
rg
;3 +
( )
: =
pcr
--1..-1 H
Se calculeaza presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa:
p
pr
p
med
p
pcr
:
p
pr
/../2
=
pr
=
med
=
pcr
: =
pr
2.51
Se calculeaza factorul de abatere al gazelor 1m
z
m
2 2/
-
/.3. =
pr
0
;.0. =
pr
20 +

_
,
4 p
pr

( )
p
pr
: z
m
/.;--5-
Se calculeaza presiunea de fund a gazelor :
p
fgc
p
sg
e
;.42 ,
rg

-43 z
m
=
med

:
p
fgc
-;.;0-
p
fge
p
fgc
/.1 < FE+: x p
fge
p
fgc
: x /.421
Se egaleaza presiunea de fund a gazelor estimata cu presiunea de fund a gazelor calculata si se reia
calculul:
p
fge
p
fgc
-;.;0- :
Se calculeaza presiunea medie si temperatura medie :
p
med
p
fge
p
sg
+
-
2 + : p
med
-3.;.. =
pr
2.51
=
med
t
s
t
s
/./0 , +
( )
+
-
-30.21 + : =
med
0-3.21
Se calculeaza presiunea pseudocritica si temperatura pseudocritica:
p
pcr
5;.03 5..3
rg

( )
: p
pcr
51.4.3 bar
=
pcr
232.1
rg
;3 +
( )
: =
pcr
--1..-1 H
Se calculeaza presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa:
p
pr
p
med
p
pcr
:
p
pr
/..2
=
pr
=
med
=
pcr
: =
pr
2.51
Se calculeaza factorul de abatere al gazelor 1m
z
m
2 2/
-
/.3. =
pr
0
;.0. =
pr
20 +

_
,
4 p
pr

( )
p
pr
: z
m
/.;-203
Se calculeaza presiunea de fund a gazelor :
p
fgc
p
sg
e
;.42 ,
rg

-43 z
m
=
med

:
p
fgc
-;.;5
p
fge
p
fgc
/.1 < x p
fge
p
fgc
: x 3.11. 2/
0

Deoarece conditia se verifica se adopta ca presiune a gazelor in coloana la adancimea 2:
p
fc
-;.;5 : bar
'
#''
+''
,''
$''
.''
%''
-''
)''
*''
#'''
##''
#+''
#,''
#$''
#.''
#%''
#-''
#)''
#*''
+'''
+#''
++''
+,''
+$''
+.''
+%''
' . #' #. +' +. ,' ,. $' $. .' .. %' %. -'
1.5 Determinarea punctelor de injectie
Se traseaza o dreapta paralele la dreapta de variatie a presiunii gazelor in coloana spre stanga la o
diferenta de presiune de , bari(
&dancimile de in0ectie si presiuile de in0ectie se determina grafic, prin intersectia dreptei 3psg, pfgc4 cu
curbele gradient de deasupra punctelor de in0ectie(
'
#''
+''
,''
$''
.''
%''
-''
)''
*''
#'''
##''
#+''
#,''
#$''
#.''
#%''
#-''
#)''
#*''
+'''
+#''
++''
+,''
+$''
+.''
+%''
' . #' #. +' +. ,' ,. $' $. .' .. %' %. -'
9
+2
./ : p
inj2
-5.1 : ,
inj.2
211/ :
9
+-
11 : p
inj-
-5.31 : ,
inj.-
2.5/ :
9
+0
1/ : p
inj0
-1 : ,
inj.0
23./ :
1.6 Determinarea curbelor gradient de sub punctele de injectie.
Pentru trasarea curbelor gradient de sub punctele de in0ectie se stabileste mai int5i tipul curgeri
pe baza presiunii din punctele de in0ectie si presiunii de saturatie(
Deoarece presiunea in punctele de in0ectie sunt mult mai mici decat presiunea de saturatie
rezult6 c6 sub punctele de in0ectie vom avea o curgere eterogen6(
Prin urmare curbele gradient se vor trasa cu metoda 2&78D9R:;R9<: cu observatia c6 =n
locul ratiei gaze lichid totale se va utiliza ratia gazelichid de la etalonare pentru toate curbele
gradient(
"6derea de presiune se va considera tot de #' bar si se va porni de la presiunea din punctele
de in0ectie(
Dup6 trasarea curbelor gradient de sub punctele de in0ectie se vor citi presiunile dinamice de
fund
p
f2
,
p
f-
,
p
f0
la intersectia curbelor gradient cu linia ce marcheaz6 ad5ncimea sondei(
Rezultatul final va fi perechile de valori :
P
f2
9
l2
,
,
P
f-
9
l-
,
,
P
f0
9
l0
,

<$+
pr
9
g
9
l
: <$+
pr
5;./;2
<$=
t
<$+
pr
2 <
a
+
( )
: <$=
t
12..31
Determinarea variatiei presiunii in tevile de extractie prin metoda 2agedorn ;ro>n( Pentru
fiecare din cele trei debite se va parcurge algoritmul la caderi de presiune p?#' bar(
!aloarea lui p se obtine parcurgand algoritmul lui 2agedorn@;ro>n pentru fiecare R7At(
&lgoritmul se repeta pana cand hB2(
'
#''
+''
,''
$''
.''
%''
-''
)''
*''
#'''
##''
#+''
#,''
#$''
#.''
#%''
#-''
#)''
#*''
+'''
+#''
++''
+,''
+$''
+.''
+%''
' . #' #. +' +. ,' ,. $' $. .' .. %' %. -'
Din diagrama curbelor gradient au rezultat urmatoarele date:
9nj ./ :
p
d2
.3.1 :
9l2 ./ :
P
d-
.-.-1 :
9l- 11 :
9l0 1/ : P
d0
1. :
#(- &naliza nodala3corelatia de functionare strat sonda4
&naliza nodala presupune izolarea unui punct denumit nod in
sistemul de extractie format din strat,echipament de fund,echipament de
suprafata in care se includ conducta de amestec si separatoarele(
:odul se poate alege la media perforaturilor sau in capul de
eruptie(
In cazul nostru nodul se alege la media perforaturilor,iar ca
echipament de suprafata consideram numai capul de eruptie(
In acest caz analiza nodala presupune rezolvarea pe cale grafica a
sistemului de ecuatii ce reprezinta curgerea prin strat, respectiv curgerea
prin tevi(
Pentru aceasta se reprezinta grafic pe aceeasi diagrama PBf3C4
atat curba de comportare a stratului cat si curbele de comportare a
echipamentului(
"urbele de comportare a echipamentului se obtin prin
reprezentarea grafica a perechilor de valori PdiBf3Cli4 cu iB#((,
rezultate din diagrama PBf3C4 pe care sau reprezentat curbele gradient(
Fiecare curba de comportare a echipamentului corespunde unui
anumit debit de in0ectie Cin0,k cu kB#((%
Aa intersectiile dintre curbele de comportare a stratului se citesc
coordonatele punctelor de corelatie de functionare stratsonda(
'
#'
+'
,'
$'
.'
%'
-'
)'
' #' +' ,' $' .' %' -' )' *' #'' ##' #+' #,' #$' #.' #%' #-' #)' #*' +''
De pe acest grafic sau citit:
pd Cl Cin0
bar m,/zi :m,/zi
.*(. $, $.'''
.* $$ .''''
.) $)(. ..'''
.- .'(. %''''
.. .$ %.'''
#() "urba de comportare a sondei in gazlift
Pentru determinarea curbei de comportare a sondei in gazlift se
reprezinta grafic perechile de valori 3Clk,Cin0k4 pe o diagrama
,.
$'
$.
.'
..
%'
%.
-'
,'''' ,.''' $'''' $.''' .'''' ..''' %'''' %.''' -''''
De pe aceasta curba se citesc la 0umatatea curbei debitul optim de lichid si
debitul optim de in0ectie(

9
injo
11/// :
7m06zi
9
lo
54.1 :
m06zi
#(* &mplasarea supapelor
:upapele sunt de tip *EG*O-:*,+KGB#<$#< neechilibrate, cu
presiunea de deschidere mai mare decat pesiunea de inchidere, cu burduf si fara arc.
Emplasarea supapelor se face pe cale grafica conform urmatorului procedeu!
:e traseaza curba gradient de deasupra punctului de injectie pornind de la P- si
folosind ,agedorn-Braun.
Deditul de lichid 9l folosit va vi 9lmax sau 9l/, iar 9inj>9injmax sau 9inj/.
:e copiaza dreptele Psg si Pfg.
:e determina punctul de injectie ,se traseaza curba de sub punctul de injectie si va
rezulta un Pd.

"urba de variatie apresiunii de deasupra punctului de in0ectie
&n continuare se va determina variatia presiunii in tevile de extractie prin metoda
,agedorn-BroCn, pentru
9
+o
54.1 :
m06zi si intervalul de presiune cuprins intre.1..
-.01.. bar.
Debitul
9
+o
>54.1m06zi
si intervalul de presiune p--p-F!
9
inj
11/// :
ratia gaze-lichid proprie! <$+
pr
9
g
9
l
: <$+
pr
5;./;2
unde !
9
g
- debitul de gaze de la etalonarea sondei
9
l
- debitul de lichid de la etalonarea sondei
9
g
-.3 2/
0

9
l
11
ratia gaze-lichid injectie!
<$+
inj2
9
injo
9
+o
: <$+
inj2
2.205 2/
0

ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala!
<$+
=2
<$+
inj2
<$+
pr
+ : <$+
=2
2.240 2/
0

<$=
=2
<$+
=2
2 <
a
+
( )
: <$=
=2
2.-51 2/
0

greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc!
G2
t
g <$=
=2

rg

aer
g + <
a

a
g + :
G2 -./.3 2/
5

densitatea fazei lichide!

l

t

a
<
a
+
2 <
a
+
:
l
41/.1
)g6
m
0
presiunea medie pe intervalul de presiune considerat,
p
med
si temperatura
medie pe sonda
=
med
!
p
-
-1 :
pF
-
p
-
2/ + : pF
-
01
bar
p
med2
p
-
pF
-
+
-
2 + : p
med2
02 bara p
/
2 : =
/
-44.21 :
t
med
t
s
/./0 ,
-
+ :
t
med
15 *
=
med
t
med
=
/
+ :
=
med
05-.21 H
presiunea pseudocritica
p
pcr
si temperatura pseudocritica
=
pcr !
p
pcr
5;.03 5..3
rg
: p
pcr
51.4.3 bar
=
pcr
232.1
rg
;3 + : =
pcr
--1..-1 H
presiunea pseudoredusa
p
pr
si temperatura pseudoredusa
=
pr !
=
pr
=
med
=
pcr
:
=
pr
2.12.
p
pr2
p
med2
p
pcr
:
p
pr2
/..3.
factorul de abatere al gazelor, z 'relatia lui &stomin, valabila pentru
urmatoarele conditii!
/ p
pr
< 0 < 2.0 =
pr
< 2.; <
z
2
2 2/
-
/.3. =
pr
0
;.0. =
pr
20 +

_
,
4 p
pr2

( )
p
pr2
:
z
2
/.;-4
densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat!

g2

aer

rg

p
med2
p
/

=
/
=
med

2
z
2
:
g2
-3.0.;
viscozitatea lichidului! !

l

t

a
<
a
+
2 <
a
+
:
l
2.531 2/
0
Pa s
tensiunea interfaciala a lichidului!

l

t

a
<
a
+
2 <
a
+
:
l
/./03 76m
coeficientul de viscozitate!
7
l

l
g

l

l
0

,
/.-1
:
7
l
1.34; 2/
0

se calculeaza produsul
* 7
l

!
*7
l
e
5.4;1 2./33/1 ln 7
l
( )
/.4/4-- ln 7
l
( )
-
/.21;3 ln 7
l
( )
0
/./2/2; ln 7
l
( )
5

:
*7
l
-.213 2/
0

ratia de solutie si factorul de volum al titeiului!
r
s2
/.205
rg
p
med2
2/
2.3.4 2..50
rt

rt
2/
/./-44 2..- 2/
0
t
med
+

,
2.-/5
:
r
s2
2..014
F
2
1..

rg

rt

,
/.1
r
s2
2.-1 0- 2.4 t
med
+
( )
+ : F
2
-54./14
b
t2
/.;3- /.///253 F
2
2.231
+ : b
t2
2./.4
viteza superficiala a lichidului!
E
t

5
d
i
-
: E
t
0.2.3 2/
0
b
a
2 : m
-
v
sl2
9
+2
4.5//E
t

b
t2
b
a
<
a
+
2 <
a
+

,
:
v
sl2
/.-00
m6s
viteza superficiala a gazelor!
v
sg2
9
+2
<$+
=2
r
s2
2 <
a
+

4.5// E
t

p
/
p
med2

=
med
=
/
z
2
:
v
sg2
;.2
coeficientul de viteza al lichidului!
7
lv2
v
sl2

l
g
l

,
/.-1
:
7
lv2
2..-;
coeficientul de viteza al gazului!
7
gv2
v
sg2

l
g
l

,
/.-1
: 7
gv2
.0.1-.
coeficientul de diametru!
7
d
d
i

l
g

l
: 7
d
0/.0.
produsul adimensional !

2
7
lv2
7
gv2
/.131

,
p
med2
p
/

,
/.2

*7
l
7
d

,
2/
.
:
2
25.;;4
raportul

!
2 e
0..03- /.4420 ln
2
( )
+ /.2001 ln
2
( )
-
/./244105 ln
2
( )
0
+ /.//2/.. ln
2
( )
5

:
2 /.254
valoarea produsului E!
E
2
7
gv2
7
l
/.04/

7
d
-.25
: E
2
../05 2/
0

se calculeaza parametrul !

2
2 e
...1;4 4.4230 ln E
2
( )
+ 0.3.;0 ln E
2
( )
-
+ /.101; ln E
2
( )
0
+
+ :

2
2
fractia de lichid!

l2
2
2
:
l2
/.254

l2

2
/.254
numarul <eInolds pentru curgerea amestecului bifazic!
9
t2
9
+2
2 & ' ( : 9
t2
13 m
0
6zi
<e
b2
9
t2
G2
d
i

l
2/
0

_
,

l2

g
2/
0

_
,
2
l2

/.25; 2/
-
:
<e
b2
..312 2/
1


in functie de
<e
b
, in functie de se determina factorul de frecare cu relatia lui
Jain,valabila pentru!
1 2/
0
<e
b2
< 2/
4
<

2
2
2.25 - log 2/
0 -2.-1
<e
b2
/.;
+

,
-
:
2
/./-
densitatea medie a amestecului gaze-lichid!

am2

l

l2

g2
2
l2

( )
+ :
am2
254.;55
)g6
m
0
distanta dintre cele doua puncte de presiune considerate!
h
2
p 2/
1

am2
g
2
9
t2
-
G2
-

; 2/
2/
d
i
1

am2
g
+
:
h
2
1;;.330
Parametrii constanti Cl#B$)(.
7r.crt. Parametru Knit. GsurLaloare
2 <$+
inj2
:m06m0
2205
- <$+
=2
:m06m0
2240
0 <$=
=2
:m06m0 2-51
5 G 76m
0
-/.3/
1
l
)g6m
0
41/.1
. p
pcr
bar 51.4.3
3 =pcr H --1..-1
4 t
med
grade * 15
; =
med
H 05-.21
2/ =
pr
H 2.12.
22 7
l
MMM /.//134;
2-
l
Pa.s /.//2531
20 *7
l
MMM /.//-213
25 7
d
MMM 0/.0.
#$
l
76m /./03
#% &
t
m
-
/.//31
Parametrii variabili cu presiunea Cl#B$)(.
&ntervalele de presiune
7r. crt Parametru K.G 1N21 21N-1 -1N01
2 z /.;30 /.;1 /.;-4
- rs 5..;; 2/.-01 2..014
0 bt 2./5 2./10 -54./14
5 vsl m6s /./;1 /./;. /./;3
1 vsg m6s 22.02 1.313 0.3;-
. 7
lv /...- /..3 /..3;
3 7
gv
34.;15 5/.2;2 -..5.;
4 5.412 3.32; 2/.004
;
l
/ /./42 /.2/1 /.2-0
2/ E /.//31 /.//0424 /.//-125
22 2 2 2
2- l /./42 /.2/1 /.2-0
20 <e
b 03-/// 00.0// 02-.//
25 /./-2 /./-2 /./-2
21 am
)g6m
0
33.140 2/1.30 2-4.0-2
2.
h
m 2-/0 ;24.53- 3.4.042
Se copiaza dreptele Psg si Pfg(
Se reprezinta grafic si se citeste 2(in0B++#' m si P(in0B+% bar(
"urba de variatie a presiunii sub punctul de in0ectie:
Pentru trasarea curbelor gradient de sub punctul de injectie se stabileste mai
inti tipul curgeri pe baza presiunii din punctele de injectie si presiunii de
saturatie.
Deoarece presiunea in punctul de injectie este mult mai mica decat presiunea
de saturatie rezult c sub punctul de injectie !om a!ea o curgere eterogen.
Prin urmare curba gradient se !a trasa cu metoda "#$%D&'()*'&+( cu
obser!atia c ,n locul ratiei gaze lic-id totale se !a utiliza ratia de lic-id de la
etalonare pentru toate curbele.
Cderea de presiune se !a considera tot de 1. bar si se !a porni de la
presiunea din punctele de injectie.

Determinarea variatiei presiunii in tevile de extractie prin metoda
2agedorn ;ro>n( Se va parcurge algoritmul la caderi de presiune
p?#' bar(
!aloarea lui p se obtine parcurgand algoritmul lui
2agedorn@;ro>n pentru fiecare R7At( &lgoritmul se repeta pana
cand hB2(
&n continuare se va determina variatia presiunii in tevile de extractie prin metoda
,agedorn-BroCn, pentru
9
+2
54.1 :
m06zi si intervalul de presiune cuprins
intre.-.---0. bar.
Debitul
9
+2
>54.1m06zi
si intervalul de presiune p--p-F!
ratia gaze-lichid proprie! <$+
pr
9
g
9
l
: <$+
pr
5;./;2
unde !
9
g
- debitul de gaze de la etalonarea sondei
9
l
- debitul de lichid de la etalonarea sondei
9
g
-.3 2/
0

9
l
11
ratia gaze-lichid injectie! 9
inj
/ :
<$+
inj2
9
inj
9
+2
: <$+
inj2
/
ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala!
<$+
=2
<$+
inj2
<$+
pr
+ : <$+
=2
5;./;2
<$=
=2
<$+
=2
2 <
a
+
( )
: <$=
=2
12..31
greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc!
G2
t
g <$=
=2

rg

aer
g + <
a

a
g + :
G2 ;.-3. 2/
0

densitatea fazei lichide!

l

t

a
<
a
+
2 <
a
+
:
l
41/.1
)g6
m
0
presiunea medie pe intervalul de presiune considerat,
p
med
medie pe sonda
=
med
!
si temperatura
p
-
5. :
pF
-
p
-
2/ + : bar pF
-
1.
p
med2
p
-
pF
-
+
-
2 + : p
med2
1- bara p
/
2 : =
/
-44.21 :
t
med
t
s
/./0 ,
-
+ :
t
med
15 *
=
med
t
med
=
/
+ :
=
med
05-.21 H
presiunea pseudocritica
p
pcr
si temperatura pseudocritica
=
pcr !
p
pcr
5;.03 5..3
rg
: p
pcr
51.4.3 bar
=
pcr
232.1
rg
;3 + : =
pcr
--1..-1 H
presiunea pseudoredusa
p
pr
si temperatura pseudoredusa
=
pr !
=
pr
=
med
=
pcr
:
=
pr
2.12.
p
pr2
p
med2
p
pcr
: p
pr2
2.205
factorul de abatere al gazelor, z 'relatia lui &stomin, valabila pentru
urmatoarele conditii!
/ p
pr
< 0 < 2.0 =
pr
< 2.; <
z
2
2 2/
-
/.3. =
pr
0
;.0. =
pr
20 +

_
,
4 p
pr2

( )
p
pr2
:
z
2
/.443
densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat!

g2

aer

rg

p
med2
p
/

=
/
=
med

2
z
2
:
g2
54./53
viscozitatea lichidului! !

l

t

a
<
a
+
2 <
a
+
:
l
2.531 2/
0
Pa s
tensiunea interfaciala a lichidului!

l

t

a
<
a
+
2 <
a
+
:
l
/./03 76m
coeficientul de viscozitate!
7
l

l
g

l

l
0

,
/.-1
:
7
l
1.34; 2/
0

se calculeaza produsul
* 7
l

!
*7
l
e
5.4;1 2./33/1 ln 7
l
( )
/.4/4-- ln 7
l
( )
-
/.21;3 ln 7
l
( )
0
/./2/2; ln 7
l
( )
5

:
*7
l
-.213 2/
0

ratia de solutie si factorul de volum al titeiului!
r
s2
/.205
rg
p
med2
2/
2.3.4 2..50
rt

rt
2/
/./-44 2..- 2/
0
t
med
+

,
2.-/5
:
r
s2
0/.5;0
F
2
1..

rg

rt

,
/.1
r
s2
2.-1 0- 2.4 t
med
+
( )
+ : F
2
0--.41-
b
t2
/.;3- /.///253 F
2
2.231
+ : b
t2
2.2/-
viteza superficiala a lichidului!
E
t

5
d
i
-
: E
t
0.2.3 2/
0
m
-
b
a
2 :
v
sl2
9
+2
4.5//E
t

b
t2
b
a
<
a
+
2 <
a
+

,
: v
sl2
/.2;1 m6s
viteza superficiala a gazelor!
v
sg2
9
+2
<$+
=2
r
s2
2 <
a
+

4.5// E
t

p
/
p
med2

=
med
=
/
z
2
:
v
sg2
/./3-
coeficientul de viteza al lichidului!
7
lv2
v
sl2

l
g
l

,
/.-1
: 7
lv2
2.014
coeficientul de viteza al gazului!
7
gv2
v
sg2

l
g
l

,
/.-1
: 7
gv2
/.1/5
coeficientul de diametru!
7
d
d
i

l
g

l
: 7
d
0/.0.
produsul adimensional !

2
7
lv2
7
gv2
/.131

,
p
med2
p
/

,
/.2

*7
l
7
d

,
2/
.
:
2
-2-.0.5
raportul

!
2 e
0..03- /.4420 ln
2
( )
+ /.2001 ln
2
( )
-
/./244105 ln
2
( )
0
+ /.//2/.. ln
2
( )
5

:
2 /.545
valoarea produsului E!
E
2
7
gv2
7
l
/.04/

7
d
-.25
: E
2
5.34; 2/
1

se calculeaza parametrul !

2
2 e
...1;4 4.4230 ln E
2
( )
+ 0.3.;0 ln E
2
( )
-
+ /.101; ln E
2
( )
0
+
+ :

2
2
fractia de lichid!

l2
2
2
:
l2
/.545

l2

2
/.545
numarul <eInolds pentru curgerea amestecului bifazic!
9
t2
9
+2
2 & ' ( : 9
t2
5../31 m
0
6zi
<e
b2
9
t2
G2
d
i

l
2/
0

_
,

l2

g
2/
0

_
,
2
l2

/.25; 2/
-
:
<e
b2
1.;. 2/
5

in functie de
<e
b
, se determina factorul de frecare cu relatia lui Jain, valabila
pentru !
1 2/
0
<e
b2
< 2/
4
<

2
2
2.25 - log 2/
0 -2.-1
<e
b2
/.;
+

,
-
:
2
/./-5
densitatea medie a amestecului gaze-lichid!

am2

l

l2

g2
2
l2

( )
+ :
am2
50..-50
)g6
m
0
distanta dintre cele doua puncte de presiune considerate!
h
2
p 2/
1

am2
g
2
9
t2
-
G2
-

; 2/
2/
d
i
1

am2
g
+
:
h
2
-00./3;
Se traseaza dreapta de variatie a pres fluidului de omorare(
Pentru aceasta se considera o adancime 2B-''m pentru
care se calculeaza presiunea P(

t
45/ g ;.42 h 3// :
P
t
g
h
2/
1
:
P 13..40
Se duc un numar de paralele la dreptele Psg si Pfg la o dreapta
PB#(.+(. bar
Se alege o valoare din acest interval si se considera acea valoare
pentru toate dreptele paralele(

De pe acest grafic se citesc urmatori parameti:
adancimile de fixare ale supapelorD
presiunea de deschidere si de inchidere ale fiecarei supape la
suprafata precum si la adancimea ei de fixareD
presiunea de tubing la nivelul fiecarei supapeD
&vand in vedere cele prezentate mai sus sa obtinut urmatorul
grafic:
'
+''
$''
%''
)''
#'''
#+''
#$''
#%''
#)''
+'''
++''
+$''
+%''
' #' +' ,' $' .' %'
:r( Supapa A Pds Pis PdA PiA Pt
m bar bar bar bar bar
# $%' ,% ,$ ,- ,. )(-.
+ -*' ,$ ,+ ,.(-. ,,(-. ##(.
, ##,' ,+ ,' ,$(. ,+(. #$(.
$ #$-' ,' +) ,,(+. ,#(+. #-(-.
. #)'' +) +% ,+ ,'(+. +#(+.
% +'.' +% +$ ,'(-. +)(-. +$
- ++#' +$ +# +* +- +%
&dancimile de fixare ale supapelor:
+
2
5./ : +
5
253/ : +
3
--2/ :
+
-
3;/ : +
1
24// :
+
0
220/ : +
.
-/1/ :
Presiunile in tubing in dreptul supapelor:
p
t2
4.31 : p
t5
23.31 : p
t3
-. :
p
t-
22.1 : p
t1
-2.-1 :
p
t0
25.1 : p
t.
-5 :
Presiunile de deschidere la adancimea Ai, i E#D-F :
p
d+2
03 : p
d+5
00.-1 : p
d+3
-; :
p
d+-
01.31 : p
d+1
0- :
p
d+0
05.1 : p
d+.
0/.31 :
Presiunile de inchidere la adancimea Ai, i E#D-F :
p
i+2
01 : p
i+5
02.-1 : p
i+3
-3 :
p
i+-
00.31 : p
i+1
0/.-1 :
p
i+0
0-.1 : p
i+.
-4.31 :
Calculul de alegere al supapelor
, -.// :
Se calculeaza urmatorii parametrii :
t
s
21 : =
f
t
s
/./0 , + : =
f
;0
#( Gemperatura in dreptul supapei, in grade "elsius si in grade Helvin:
t
+2
t
s
=
f
t
s

,
+
2
+ : t
+2
-4.4 * =
+2
t
+2
-30.21 + :
=
+2
0/2.;1
t
+-
t
s
=
f
t
s

,
+
-
+ : t
+-
04.3 * =
+-
t
+-
-30.21 + :
=
+-
022.41
t
+0
t
s
=
f
t
s

,
+
0
+ : t
+0
54.; * =
+0
t
+0
-30.21 + :
=
+0
0--./1
t
+5
t
s
=
f
t
s

,
+
5
+ : t
+5
1;.2 * =
+5
t
+5
-30.21 + :
=
+5
00-.-1
t
+1
t
s
=
f
t
s

,
+
1
+ : t
+1
.; * =
+1
t
+1
-30.21 + :
=
+1
05-.21
t
+.
t
s
=
f
t
s

,
+
.
+ : t
+.
3..1 * =
+.
t
+.
-30.21 + :
=
+.
05;..1
t
+3
t
s
=
f
t
s

,
+
3
+ : t
+3
42.0 * =
+3
t
+3
-30.21 + :
=
+3
015.51
+( Se calculeaza Rc si, in functie de el, se alege parametrul standard R:
<
c2
p
d+2
p
i+2

p
d+2
p
t2

: <
c2
/./32
se alege:
<
2
/./.. :
<
c-
p
d+-
p
i+-

p
d+-
p
t-

: <
c-
/./4-
se alege:
<
-
/.2/0 :
<
c0
p
d+0
p
i+0

p
d+0
p
t0

: <
c0
/.2
se alege:
<
0
/.2/0 :
<
c5
p
d+5
p
i+5

p
d+5
p
t5

: <
c5
/.2-;
se alege:
<
5
/.2/0 :
<
c1
p
d+1
p
i+1

p
d+1
p
t1

: <
c1
/.2.0
se alege:
<
1
/.253 :
<
c.
p
d+.
p
i+.

p
d+.
p
t.

: <
c.
/.-;.
se alege:
<
.
/.- :
<
c3
p
d+3
p
i+3

p
d+3
p
t3

: <
c3
/...3
se alege:
<
3
/.-./ :
In functie de !alorile parametrului standardizat ' se aleg din tabel urmatorii parametrii/
Nr. Supapa Tipul Supapei Ab Av R 1-R R/(1-R)
in- in in-
S1 265 /./122 /./.. /.;05 /./32
S2 162. /./3;- /.2/0 /.4;3 /.221
S3 162. /./3;- /.2/0 /.4;3 /.221
S4 162. /./3;- /.2/0 /.4;3 /.221
S5 064 /.2205 /.253 /.410 /.23-
S6 362. /.2104 /.- /.4 /.-1
S7 26- /.-//- /.-. /.35 /.012
J--/ /.33

2
2
5
:
0
1
2.
:
1
0
4
in :
3
2
-
in :

-
1
2.
:
5
1
2.
:
.
3
2.
in :
,( Se determina presiunea in burduful supapei la temperatura de #. ":
p
b
*
t
p
bt
: *
t
factorul de corectie cu temperatura "t se citeste din tabel in functie de temperatura din dreptul supapei(
t
+2
-4.4 * *
t2
/.;1 : t
+1
.; * *
t1
/.4-4 :
t
+-
04.3 * *
t-
/.;23 : t
+.
3..1 * *
t.
/.42 :
t
+0
54.; * *
t0
/.441 : t
+3
42.0 * *
t3
/.3;; :
t
+5
1;.2 * *
t5
/.41. :
deoarece la supapele cu buruf si fara arc pbtBpinc rezulta ca presiunea se determina cu relatia:
p
b2
*
t2
p
i+2
:
p
b2
00.-1 bar
p
b-
*
t-
p
i+-
:
p
b-
0/.;5; bar
p
b0
*
t0
p
i+0
:
p
b0
-4.3.- bar
p
b5
*
t5
p
i+5
:
p
b5
-..31 bar
p
b1
*
t1
p
i+1
:
p
b1
-1./53 bar
p
b.
*
t.
p
i+.
:
p
b.
-0.-44 bar
p
b3
*
t3
p
i+3
:
p
b3
-2.130 bar
$( Se calculeaza presiunea de deschidere in tester, pdtester:
p
dtester2
p
b2
2 <
2

: p
dtester2
01.. bar
p
dtester-
p
b-
2 <
-

: p
dtester-
05.1/0 bar
p
dtester0
p
b0
2 <
0

: p
dtester0
0-./.1 bar
p
dtester5
p
b5
2 <
5

: p
dtester5
-;.4-- bar
p
dtester1
p
b1
2 <
1

: p
dtester1
-;.0.0 bar
p
dtester.
p
b.
2 <
.

: p
dtester.
-;.2/; bar
p
dtester3
p
b3
2 <
3

: p
dtester3
-;.210 bar
.( Se determina debitul de gaze care trece prin supapa:
9
injo
11 :

rg
/.31 :
9
g2
/./30 9
injo
=
+2

rg
:
9
g2
./.5-
m
0
zi
9
g-
/./30 9
injo
=
+-

rg
:
9
g-
.2.5/0
m
0
zi
9
g0
/./30 9
injo
=
+0

rg
:
9
g0
.-.0;;
m
0
zi
9
g5
/./30 9
injo
=
+5

rg
:
9
g5
.0.03;
m
0
zi
9
g1
/./30 9
injo
=
+1

rg
:
9
g1
.5.023
m
0
zi
9
g.
/./30 9
injo
=
+.

rg
:
9
g.
.1./24
m
0
zi
9
g3
/./30 9
injo
=
+3

rg
:
9
g3
.1.5.0
m
0
zi
%( In functie de debitul de gaze care trece printro supapa, Cg, presiunea in aval, pt, si presiunea in
amonte, pdA, se poate determina diametrul real al orificiului supapei, r, din nomograma care are la baza
ecuatiile Ghornhill"raver(
9
inj
01/// :
<
.
/.-11 : <
3
/.0.1 : <
4
/.0.1 :
Capitolul II
P
inch+2
52 : P
t2
;.1 :
Fig.2 Instalatie de gazlift cu echipamentul de suprafata automatizat
Pompajul continuu cu prajini
P
inch+-
1/ :
P
t-
20.1 :
Dintre sistemele de extractie, pompa0ul de adancime este cel mai raspandit(
Pompa0ul de adancime se aplica in faza finala de exploatare a unui zacamant de titei, atunci cand
exploatarea sondelor prin eruptie artificiala reclama un consum exagerat de gaze in0ectate(
P
inch+0
04.. :
P
t0
2..3 :
P
t5
-/.3 :
P
inch+5
03.- :
In ma00oritatea tarilor cu industrie petroliera dezvolta si faza inaintata de exploatare a titeiului,
pompa0ul cu pra00ini detine o pondere insemnata atat ca numar de sonde cat si ca debit extras(
&cest lucru se datoreaza marilor avanta0e pe care le prezinta, ca simplitate constructiei si
usurinta deservirii utila0elor(
In prezent, peste ).I din totalul sondelor in peoductie din tara noastra se exploateaza prin
pompa0 de adancime(
P
inch+1
01.3 : P
t1
--.0 :
P
inch+.
05 : P
t.
-..1 :
P
inch+3
0-.- :
P
t3
-4 :
P
inch+4
0/ :
P
t4
-;.5 :
0.1 Instalatia de pompare cu prajini
De la etalonarea sondei au rezultat urmatoarele date:
<
0
/./;5 :
<
5
/./;5 :
9
l
11
5
20.31 :
m0
zi
p
d
11
5
20.31 :
a
2/1/ :
t
45/ :
bar i
0/
2//
:
, -.// :
9
t
2 i ' ( 9
l
:
9
t
;..-1
9
a
9
l
i :
9
a
5.2-1
<
a
9
a
9
t
: <
a
/.5-;
F
l

t
2 i ' (
a
i + : F
l
;/0
#( Se determina adancimea de fixare a pompei, Af:
submergenta pompei:
h
s
2// : m
h
d
p
d
2/
1

F
l
;.42
:
h
d
211.-2;
+
f
, h
d
h
s
+ : +
f
-.151 2/
0

+( Se calculeaza frecventele periculoase si cele nepericuloase:
cele periculoase:
7
2
2 : n
2
3.1//
+
f
7
2

:
n
2
0/./.-
cd
min
7
-
- : n
-
3.1//
+
f
7
-

:
n
-
21./02
cd
min
7
0
0 : n
0
3.1//
+
f
7
0

:
n
0
2/./-2
cd
min
7
5
5 : n
5
3.1//
+
f
7
5

:
n
5
3.121
cd
min
7
1
1 : n
1
3.1//
+
f
7
1

:
n
1
../2-
cd
min
7
.
. : n
.
3.1//
+
f
7
.

:
n
.
1./2
cd
min
7
3
3 : n
3
3.1//
+
f
7
3

:
n
3
5.-;1
cd
min
cele nepericuloase:
n
&
n
2
n
-
: n
&
-2.-13
cd
min
n
&&
n
-
n
0
: n
&&
2-.-30
cd
min
n
&&&
n
0
n
5
: n
&&&
4..34
cd
min
n
&L
n
5
n
1
: n
&L
..3--
cd
min
n
L
n
1
n
.
: n
L
1.544
cd
min
n
L&
n
.
n
3
: n
L&
5..0;
cd
min
se alege :
n ..3/. :
cd
min
,( &legerea pompei si a unitatii de pompare:
#legem o pompa tip 1* sau P in functie de adancimea de fi2are si debitul care trebuie e2tras
3e alege o pompa P 0 456 2 1 150
Se alege unitatea de pompare in functie de adancimea sondei 3se recomnada alegerea unei
unitati de pompare cu sarcina maxima de #+tf si cu caracteristicile cele mai mari4(
Se alege unitatea de pompare: 7P ) 101 ) 5... ) 45.. 8 cu urmatoarele caracteristici:
sarcina maxima la pra0ina lustruita : #+''' Hgf
cuplul maxim la reductor : -.'' Hgf J m
lungimea cursei #.'', +''', +.'', ,''', ,.'', $''', $.'', .''' mm
numarul minim si maxim de curse duble pe minut %(% D ##(-
raportul de transmitere al reductorului #:,$()#
lungimea bratului anterior 3a4 .''' mm
lungimea bratului posterior 3b4 +.'' mm
lungimea bielei 3l4 ,--' mm
raza manivelei 3r4 $)', %,., %*', *$., #'*., #+$., #,*', #.,. mm
numarul si greutatea contragreutatilor de echilibrare $ J +#.' Hgf
greutatea aproximativa +%,.' Hgf
$( Se determina cursa de suprafata si numarul de curse:
diametrul pistonului:
d
p
/./042 : d
p
/./04
aria sectiuni pistonului:
E
p

5
d
p
-
: E
p
2.25 2/
0

/.1 /.. : pentru 2K+.'' m
randamentul instalatiei :
/.. /.4 :
pentru 2L+.'' m
se alege :
/.11 :
conditia este ca :
:n 00 <
:n
9
l
255/ E
p

:
:n 21.--4
calculam cursa:
n ..3/.
:
c
:n
n
:
:
c
-.-32 m
) in functie de 3c se alege un 3 standardizat/
: 0./// :
pentru unitatea de pompare aleasa se cunoaste, in functie de Sc:
mm
raza manivelelor
r ;51 :
mm
lungimea bielelor
l 033/ :
.( Se calculeaza factorii dinamici:
la cursa ascendenta:
m
asc
: n
-

23;/
2
r
l
+

,
:
m
asc
/./;5-.
la cursa descendenta:
m
desc
: n
-

23;/
2
r
l

,
:
m
desc
/./1.54
0.0 Dimensionarea garniturii de prajini
Se dimensioneaza garnitura de pra0ini prin metoda rezistentelor maxime admisibile(
Se determina lungimile de tronsoane din conditia ca: max B a
Se porneste cu diametrele:
d
p2
0
5
-1.5 2/
0
: d
p2
/./2;
d
p-
3
4
-1.5 2/
0
: d
p-
/./--
d
p0
2 -1.5 2/
0
: d
p0
/./-1
7
m
-
9telul ales este 95 8n16 ce are:
a
-/-1 2/
1
:
#( Determinarea lungimilor tronsoanelor
ariile sectiunilor transversale ale pra0inilor si greutatile unitare:
a
p2

5
d
p2
-
: a
p2
-.41 2/
5
m P
p2
-5.- :
7
m
m
a
p-

5
d
p-
-
: a
p-
0.43; 2/
5
P
p-
0-.- :
7
m
a
p0

5
d
p0
-
: a
p0
1./.3 2/
5
m P
p0
52.. :
7
m
densitatea otelului:

o
341/ :
)g
m
0
factorul de flotabilitate:
b 2
F
l

o
: b /.441
greutatea coloanei de lichid care actioneaza asupra sectiunii brute a pistoanelor:
P
l
F
l
;.42 +
f
E
p
:
P
l
-.13 2/
5

l
p2

a
a
p2
P
l

P
p2
b m
asc
+
( )

:
l
p2
2.012 2/
0

l
p-

a
a
p-
a
p2

( )

P
p-
b m
asc
+
( )

: l
p-
..2.//.
l
p0

a
a
p0
a
p-

( )

P
p0
b m
asc
+
( )

: l
p0
1;/.014
verificarea :
l
pi
l
p2
l
p-
+ l
p0
+ : l
pi
-../- 2/
0

) rezulta lpi : ;f
+
f
-.151 2/
0

Daca lpi K Af se redistribuie ce este in plus cu lp la fiecare tronson unde:
l
p
l
pi
+
f
: l
p
13..05
lF
p2
l
p2
2
l
p
l
pi

,
: lF
p2
2.0-2 2/
0

lF
p-
l
p-
2
l
p
l
pi

,
: lF
p-
.5..0.3
lF
p0
l
p0
2
l
p
l
pi

,
: lF
p0
133.-45
lF
pt
lF
p2
lF
p-
+ lF
p0
+ : lF
pt
-.151 2/
0

lF
p-
lF
p0
+ 2.--5 2/
0

!ariatia eforturilor in garnitura de pra0ini:
factorul de flotabilitate, b :
b /.441

2min
P
l
a
p2
:

2min
;./23 2/
3
7
m
-

2max
P
l
lF
p2
P
p2
b m
asc
+
( )
+
a
p2
:

2max
- 2/
4

-min

2min
a
p2

a
p-
:
-min
...-1 2/
3

7
m
-

-max
P
l
b m
asc
+
( )
lF
p2
P
p2
lF
p-
P
p-
+
( )
+
a
p-
:

-max
2.;;1 2/
4

0min

-min
a
p-

a
p0
:

0min
1./3- 2/
3

7
m
-

0max
P
l
b m
asc
+
( )
lF
p2
P
p2
lF
p-
P
p-
+ lF
p0
P
p0
+
( )
+
a
p0
:

0max
2.;;2 2/
4

'
.''
#'''
#.''
+'''
+.''
,'''
' . #' #. +' +.
a
d
a
n
c
i
m
e
a
<
m
efortul unitar<1.
4
(5m
0
!ariatia eforturilor unitare in garnitura de prajini
diagrama 1
0.9 #legere te!ilor de e2tractie
Diametrul primului tronson trebuie sa corespunda cu diametrul din simbolizarea pompei( Diametrul
urmatorului tronson este imediat superior(
Se verifica componenta garniturii de tevi in vederea instrumentarii cu corunca(
;ungimea tronsoanelor de te!i
Primul tronson de tevi va avea o lungime de #''' m pentru a avea diametrul constant cu scopul de a
permite efectuarea operatiei de deparafinare( Se verifica daca schimbarea diametrului la pra0ini se face
in acelasi punct cu schimbarea diametrului la tevi( Daca se constata acest lucru se mareste lungimea
tronsonului de tevi cu cel putin #' m(
aria pistonului pompei: E
p
2.25 2/
0

l
t-
2/// :
Primul tronson de te!i/
lungimea
l
t2
+
f
l
t-
: l
t2
2.151 2/
0

m
diametrul exterior: d
ext2
-
3
4
+

,
-1.5 2/
0

1
1
]
: d
ext2
/./30
diametrul interior: d
int2
-
2
-
+

,
-1.5 2/
0

1
1
]
: m d
int2
/./.5
7
m
greutatea pe metru liniar:
P
t2
2-/ : P
t2
2-/
#l doilea tronson de te!i/
lungimea l
t-
2 2/
0

diametrul exterior: d
ext-
0
2
-
+

,
-1.5 2/
0

1
1
]

1
1
]
:
d
ext-
/./4;
diametrul interior: d
int-
0 ' ( ' ( -1.5 2/
0

1
]
: d
int-
/./3.
7
m
greutatea pe metru liniar:
P
t-
20..; : P
t-
20..;

l2
F
l
;.42 :
l2
4.414 2/
0

a
t2

5
d
ext2
-
d
int2
-

_
,
: a
t2
2./-2 2/
0

a
t-

5
d
ext-
-
d
int-
-

_
,
: a
t-
2..53 2/
0

P
p
lF
p2
P
p2
lF
p-
P
p-
+ lF
p0
P
p0
+ : P
p
3..4 2/
5

P
l

l2
+
f
E
p
: P
l
-.13 2/
5

E
t2

5
d
int2
-
: E
t2
0.2.3 2/
0

E
t2
0.2.3 2/
0

E
t-

5
d
int-
-
: E
t-
5.1. 2/
0

P
l
-.13 2/
5

2min
P
l
E
t2
E
p

( )

l2
+
f
+ 2.2 P
p
b +
a
t2
:

2min
2.502 2/
4

2max
P
l
E
t2
E
p

( )

l2
+
f
+ l
t2
P
t2
+ 2.2 P
p
b +
a
t2
:

2max
0.-5. 2/
4

-min
P
l
E
t2
E
p

( )

l2
+
f
+ E
t-
E
t2

( )

l2
l
t-
+ l
t2
P
t2
+ 2.2 P
p
b +
a
t-
:

-min
-./44 2/
4

-max
P
l
E
t2
E
p

( )

l2
+
f
+ E
t-
E
t2

( )

l2
l
t-
+ l
t2
P
t2
+ l
t-
P
t-
+ 2.2 P
p
b +
a
t-
:

-max
-.;2; 2/
4

'
.''
#'''
#.''
+'''
+.''
,'''
' #' +' ,' $'
a
d
a
n
c
i
m
e
.
m
eforturi unitare<1.
4
(5m
0
Variatia tensiunilor unitare in garnitura de te!i
f , ' ( : f
7
m
-
) se alege otel pentru te!i P 1.5/ cu

a
0015 :
max
2max

-max
,
( )
: 0.-5. 2/
4

a Q :
"ursa reala a pistonului :
7
m
-
# -.2 2/
22
:
&lungirile pra0inilor

p
P
l
#
l
p2
a
p2
l
p-
a
p-
+
l
p0
a
p0
+

,
:

p
/.;02 m
&lungirile tevilor :

t
P
l
#
l
t2
a
t2
l
t-
a
t-
+

,
:

t
/.-1; m
Se ancoreaza tevile de extractie

t
/ :
m

p

t
+ : /.;02
m
:
r
: 2
-..1 +
f
n
( )
-

2/
2/
+

1
1
1
]
: :
r
-.0
Debitul teoretic:
9
t
255/ E
p
:
r
n :
9
t
-1.0-1
Debitul instalatiei:
randamentul volumic :

v
/.; :
randamentul de scurgeri printre camasi si piston :

s
/.; :
9
inst

v

s
9
t
:
9
inst
-/.120
Debitul instalatiei este =inst/
) mai mic cu 1m95zi decat debitul sondei propus a fi
e2tras
3arcina ma2ima si minima in prajina lustruita
P
max
P
l
P
p
b m
asc
+
( )
+
;.42
:
P
max
2./-; 2/
5
7
P
min
P
p
b m
asc
+
( )

;.42
:
P
min
3.... 2/
0
7
3arcina ma2ima in prajina lustruita al 7.P. este Pma2 >
1..69?1.4 (<@ Pma27P>10?1.4 deci unitatea de pompare are
capacitate mai mare decat cea calculata.3e !erificaA
Cuplul ma2im la reductor
lungimea bratului anterior:
a 1///mm :
lungimea bratului posterior:
b -1//mm :
)
a
b
:
7
$
) P
max
P
min
+
( )

-
: $ 2.3;1 2/
5

*
max
) P
max
$
( )
:
- )
: *
max
2.;.1 2/
0
)gf m
Cuplul ma2im al 7.P. este Cma2 >45.. Bgf?m: Cma2
calc> 0006 Bgf?m deci 7P este bine aleasa.
Puterea nominala a motorului electric/
7
n
/.2-/1 9
t
2/
0
+
f
2.20
: 7
n
-2.1-5 HC
%c-ilibrarea unitatii de pompare 7P ) 1 ) ) 8
"ontragreutatile sunt montate pe manivela
r /.;51 : m
greutatea contragreutatilor
7
$
m
5 -21/ 2/ : 7 $
m
4.. 2/
5

distanta de la centru de rotatie la centrul de greutate
$ 2.3;1 2/
5
7
<2
$r
$
m
:
<2 /.2;3 mm