Sunteți pe pagina 1din 21

TEHNICA DE RECOLTARE A

SANGELUI VENOS

RECOLTAREA SANGELUI VENOS
ADITIVI DE RECOLTARE
MATERIALE UTILIZATE PENTRU REALIZAREA PUNCTIEI VENOASE
ECHIPAMENTUL DE PROTECTIE PERSONALA
MATERIALE PENTRU DEZINFECTIE LOCALA SI HEMOSTAZA
INSTRUMENTE PENTRU PUNCTIONAREA PROPRIU-ZIS ACUL DE
SERINGA
SERINGA
SISTEMUL VENOJECT (VACUTAINER)

RECIPIENTE SI ADITIVI
ETAPELE PRELEVARII SANGELUI VENOS
CHEMAREA SI/INSTALAREA PACIENTULUI PENTRU RECOLTARE
ADUNAREA SI/SAU VERIFICAREA DATELOR DEPRE PACIENT
ALEGEREA MATERIALELOR
PREGATIREA MATERIALELOR PENTRU PUNCTIE
ALEGEREA LOCULUI EFECTUARII PUNCTIEI
UTILIZAREA GAROULUI SI DEZINFECTAREA LOCULUI PUNCTIEI
PUNCTIONAREA VENEI SI DISTRIBUIREA SANGELUI
PUNCTIONAREA VENEI CU SISTEMUL VENOJECT (VACUTAINER)

SITUATII SPECIALE
ELIMINAREA MATERIALELOR UTILIZATE LA RECOLTARE
RECOLTAREA SANGELUI VENOS

Pentru evaluarea funciilor organismului sngele este cea mai important surs de
informaii. Aceasta pentru ca sangele poate patrunde prin aproape toate organele i
esuturile din organism, transportnd toate substanele necesare la si de l celule.
Sangele venos preia substantele rezultate din activitatea celulara. Deci, sangele
venos poarta informatii referitoare la functiile organelor si tesuturilor de la care
transporta substantele. Dupa cum in sangele venos sunt prezente unele sau altele
dintre substante sau aceleasi substante dar in cantitati diferite, se poate evalua
daca un organ sau un tesut isi desfasoara functiile in mod normal sau nu.
Datorita acestor situatii, cu sangele venos se pot efectua o multime de analize
medicale.
In functie de tipul de analiza si de substantele sau celulele sanguine care trebuie sa
fie cercetate, exista mai multe moduri de recoltare a sangelui venos.
Recoltare pentru teste biochimice din ser sanguin
Recoltare pentru teste biochimice din plasma sau din sange integral
Recoltare pentru teste hematologice pe sange integral
Recoltarea pentru teste de coagulare
Recoltare pentru examene bacteriologice
ADITIVI DE RECOLTARE

Pentru fiecare din aceste moduri de recoltare se pregatesc recipiente in
care se adauga (sau nu) substante speciale (aditivi):

1. ADITIVI DE RECOLTARE PENTRU TESTE BIOCHIMICE DIN SER SANGUIN
In afara organismului sangele coaguleaza. Dupa ce are loc retractia cheagului, sangele se separa
in doua componente, cheag (de consistenta solida) si ser (lichid). Pentru analizele care se
realizeaza pe ser sanguin, sangele se poate recolta, simplu, in recipiente fara aditivi. In unele
cazuri se pot folosi recipiente in care se gaseste gel activator. Acesta are rolul de a accelera
coagularea si separarea serului.
2. ADITIVI DE RECOLTARE PENTRU TESTE BIOCHIMICE DIN PLASMA SAU DIN SANGE
INTEGRAL
Aditivii utilizati pentru obtinerea sangelui integral nu trebuie sa modifice, ei insisi, componentele
biochimice ale plasmei
Pentru a impiedica coagularea sangelui scos in afara organismului, in scopul utilizarii sangelui
pentru analize asa cum este el in organism, sangele este amestecat, imediat dupa recoltare, cu
substante anticoagulante. Este numit sange integral pentru ca, astfel recoltat, sangele pastreaza
toate elementele componente, inclusiv substantele care se consuma in timpul coagularii.
Prin centrifugarea sangelui integral, acesta se separa in doua componente: o componenta lichida
numita plasma si o componenta solida alcatuita din elementele celulare din sange.







Determinarea concentratiei de glucoza in sange integral (determinarea glicemiei) se face pe
sangele venos recoltat cu fluorura de sodiu.
Se utilizeaza 2mg fluorura de sodiu (pulbere) pentru 1ml sange
3. ADITIVI DE RECOLTARE PENTRU EXAMENE HEMATOLOGICE
Anticoagulantii utilizati la recoltarea pentru hematologie sunt astfel alesi incat sa nu modifice, prin
actiunea lor, morfologia si structura celulelor din sange.
Recoltarea sangelui venos pentru hematologie se face, in general, pe Na
2
-EDTA (sarea de sodiu a
acidului etilendiaminotetraacetic) sau K
2
-EDTA (sarea de sodiu a acidului etilendiaminotetraacetic).
Moleculele de EDTA sodic (sau potasic) au proprietatea de a extrage calciul din plasma si de a-l
fixa pe molecule. In lipsa calciului procesul de coagulare nu mai poate avea loc.
Se utilizeaza 1-2mg EDTA (cristale) pentru 1ml sange

Determinarea vitezei de sedimentare a hematiilor este o analiza hematologica ce necesita un
anticoagulant special. Este vorba despre citratul trisodic (solutie apoasa 3,8%). Citratul de sodiu
fixeaza calciul din sange impiedicand astfel coagularea sangelui.

Se utilizeaza 0,4 ml citrat 3,8% pentru 1,6ml sange
4. ADITIVI DE RECOLTAREA PENTRU TESTE DE COAGULARE
Testele de coagulare se lucreaza pe sange integral. Anticoagulantul care nu influenteaza testele de
coagulare este amestecul de oxalat de sodiu si oxalatul de amoniu (amestec WINTROBE).
Amestec Wintrobe:
Oxalat de potasiu ..0,8
Oxalat de amoniu..1,2 g
Apa distilata.ad. la 100 ml
Oxalatul fixeaza calciul din sange, impiedicand astfel coagularea sangelui.
Se utilizeaza 1ml amestec oxalat pentru 9ml sange
Se mai poate folosi ca anticoagulanti pentru testele de hemostaza citratul de sodiu 3,8% sau
oxalatul de sodiu 1,34%
4. ADITIVI DE RECOLTARE PENTRU EXAMENE BACTERIOLOGICE
Recoltarea sangelui venos pentru examenele bacteriologice se trebuie sa respecte conditiile
speciale de sterilitate impuse de activitatea in bacteriologie.
Recipientul in care se recolteaza trebuie sa fie steril
De obicei se recolteaza direct in recipientul in care se afla mediul de cultura steril. Pentru a preveni
coagularea sangelui si izolarea microbilor in reteaua de fibrina, se poate folosi ca anticoagulant o
solutie de citrat de sodiu 2%.

Recoltarea pentru examene biochimice care sunt realizate cu sange integral sau plasma se face folosind ca
aditiv (substanta anticoagulanta) heparina. Se utilizeaza heparina-sare de sodiu sau heparina-sare de litiu.
Heparina impiedica sangele sa coaguleze prin inactivarea protombinei. (Protrombina este implicata intr-unul din
stadiile procesului de coagulare).
Se utilizeaza 0,1-0,2 mg de heparina la 1ml sange
Determinarea concentratiei de glucoza in sange integral (determinarea glicemiei) se face pe sangele venos
recoltat cu fluorura de sodiu.
Se utilizeaza 2mg fluorura de sodiu (pulbere) pentru 1ml sange
3. ADITIVI DE RECOLTARE PENTRU EXAMENE HEMATOLOGICE
Anticoagulantii utilizati la recoltarea pentru hematologie sunt astfel alesi incat sa nu modifice, prin actiunea lor,
morfologia si structura celulelor din sange.
Recoltarea sangelui venos pentru hematologie se face, in general, pe Na
2
-EDTA (sarea de sodiu a acidului
etilendiaminotetraacetic) sau K
2
-EDTA (sarea de sodiu a acidului etilendiaminotetraacetic). Moleculele de EDTA
sodic (sau potasic) au proprietatea de a extrage calciul din plasma si de a-l fixa pe molecule. In lipsa calciului
procesul de coagulare nu mai poate avea loc.
Se utilizeaza 1-2mg EDTA (cristale) pentru 1ml sange

Determinarea vitezei de sedimentare a hematiilor este o analiza hematologica ce necesita un anticoagulant
special. Este vorba despre citratul trisodic (solutie apoasa 3,8%). Citratul de sodiu fixeaza calciul din sange
impiedicand astfel coagularea sangelui.

Se utilizeaza 0,4 ml citrat 3,8% pentru 1,6ml sange
4. ADITIVI DE RECOLTAREA PENTRU TESTE DE COAGULARE
Testele de coagulare se lucreaza pe sange integral. Anticoagulantul care nu influenteaza testele de coagulare
este amestecul de oxalat de sodiu si oxalatul de amoniu (amestec WINTROBE).
Amestec Wintrobe:
Oxalat de potasiu ..0,8
Oxalat de amoniu..1,2 g
Apa distilata.ad. la 100 ml
Oxalatul fixeaza calciul din sange, impiedicand astfel coagularea sangelui.
Se utilizeaza 1ml amestec oxalat pentru 9ml sange
Se mai poate folosi ca anticoagulanti pentru testele de hemostaza citratul de sodiu 3,8% sau oxalatul de sodiu
1,34%
5. ADITIVI DE RECOLTARE PENTRU EXAMENE BACTERIOLOGICE
Recoltarea sangelui venos pentru examenele bacteriologice se trebuie sa respecte conditiile speciale de
sterilitate impuse de activitatea in bacteriologie.
Recipientul in care se recolteaza trebuie sa fie steril
De obicei se recolteaza direct in recipientul in care se afla mediul de cultura steril. Pentru a preveni coagularea
sangelui si izolarea microbilor in reteaua de fibrina, se poate folosi ca anticoagulant o solutie de citrat de sodiu
2%.


MATERIALE UTILIZATE PENTRU REALIZAREA
PUNCTIEI VENOASE

Echipamentul de protectie personala
Materiale pentru dezinfectie locala si pentru hemostaza
Instrumente pentru punctionarea propriu-zisa
Acul simplu, fara seringa
Sistemul ac+ seringa
Sistemul venoject (vacutainer)
Recipiente si aditivi pentru colectarea sangelui
Tuburi vidate (vacutainere)
Sticlute tip penicilina, eprubete
Materiale pentru inregistrarea datelor

ECHIPAMENTUL DE PROTECTIE PERSONALA
Precautiile universale ce trebuie urmate in cazul manipularii sangelui si a lichidelor biologice
sunt fondate pe principiul conform caruia tot sangele si toate lichidele biologice sunt
posibil infectate.
Precautiile universale constau, concret, in spalarea mainilor, manipularea cu grija a
obiectelor taioase sau intepatoare si aruncarea acestora imediat dupa utilizare in recipiente
special concepute pentru acest scop si in utilizarea echipamentului de protectie personala.
Pentru protectia personala este necesara utilizarea halatului, a manusilor chirurgicale s.a.


MATERIALE PENTRU DEZINFECTIE
LOCALA SI HEMOSTAZA

MATERIALE PENTRU DEZINFECTIE
Vata hidrofila
Alcool sanitar (alcool etilic 70
o
)
Tinctura de iod (recoltarea sangelui pentru examenele bacteriologice necesita
dezinfectia suplimentara )
MATERIALE PENTRU HEMOSTAZA
Pentru evidentierea mai accentuata a venelor care pot fi punctionate se
intrerupe circulatia in venele antebratului. Ca urmare se acumuleaza mai mult
sange in vene, venele se umfla si devin mai evidente. Intreruperea circulatiei
in vene se realizeaza prin legarea bratului, deasupra zonei de punctie, cu
ajutorul unui tub elastic (garou). Acesta poate fi strans prin formarea unui nod
sau prin fixare cu o pensa hemostatica.

SERINGA


Pentru recoltarea sangelui venos se utilizeaza acele de tip intravenos, si seringi obisnuite.
Seringile utilizate in laborator pot fi seringi reutilizabile, si seringi de unica folosinta.
Pentru prevenirea transmiterii virusurilor hepatice sau a virusururilor HIV, (datorita unor
sterilizari neeficiente) in ultimul tim se folosesc numai serigile si acele de unica folosinta
Seringile reutilizabile
Seringile Record sunt formate din: corpul seringii si piston.
Corpul seringii este un tub cilindric din sticla, cu armaturi metalice la capete. La unul din
capete prezinta un ambou la pe care se fixeaza acul. Amboul este in pozitie centrala. Celalalt
capat este deschis. Prin capatul deschis se introduce pistonul. Pe armatura metalica de la
capatul liber se fixeaza capacul seringii, capac atasat la piston.
Pistonul este metalic. Prezinta o portiune ingrosata care patrunde in corpul seringii si inchide
perfect volumul interior al corpului seringii. Are o prelungire sub forma unei tije si un capac
atasat, cu care se inchide corpul pistonului in interiorul seringii.
Peretele interior al seringii este inscriptionat cu valoarea volumului total si unitatea de
masura respectiva, cu gradatii corespunzatoare unor fractiuni din volumul total, si
temperatura la care au fost stabilite gradatiile.
Seringile Luer sunt relativ asemanatoare celor de tip Record.
Amboul seringii Record este diferit de cel al seringilor de tip Luer (din punct de vedere al
dimensiunilor). De aceea sunt ace speciale pentru fiecare tip de seringa.














Acele de tip Record nu se adapteaza la seringile Luer, si nici acele de tip Luer nu se potrivesc la seringile Record.
Pentru a utiliza ace de tip Record la seringile Luer se poate utiliza un adaptor. Acesta este un ambou de metal care se
fixeaza pe amboul seringii Luer. Pe acest adaptor se fixeaza acul de tip Record.
Sterilizarea seringilor si a acelor reutilizabile
Acele si seringile se pot steriliza prin fierbere sau prin autoclavare.
Fierberea se poate realiza in cutia metalica speciala sau in fierbator.
In cutia metalica pe o bucata de tifon se pun corpul seringii si pistonul separate. Pistonul trebuie sa aiba varful orientat spre
varful corpului seringii. Corpul si pistonul sunt infasurate in tifon. Acele se pun in cutie, la fel, orientate, cu varful aproape de
varful corpului seringii.
Pozitia componentelor seringii in cutie permite ca in momentul utilizarii, dupa sterilizare, sa nu fie atinse cu mana varfurile
acelor, seringii sau al pistonului.
In cutie se pune apa, apoi se acopera cu capacul, si se fierbe timp de 30 minute. Nu este recomandabil ca flacara sa fie in
contact direct cu aceasta cutie metalica.
In fierbator, se fierb mai multe seringi in acelasi timp. De aceea se va tine cont ca pistonul si corpul unei aceleasi seringi sa
fie infasurate in acelasi tifon, pentru a nu utiliza pistonul de la o seringa si corpul de la alta seringa.
Sterilizarea prin autoclavare se desfasoara in conditiile standard de sterilizar
Acele de tip Record nu se adapteaza la seringile Luer, si nici acele de tip
Luer nu se potrivesc la seringile Record.
Pentru a utiliza ace de tip Record la seringile Luer se poate utiliza un
adaptor. Acesta este un ambou de metal care se fixeaza pe amboul
seringii Luer. Pe acest adaptor se fixeaza acul de tip Record.
Sterilizarea seringilor si a acelor reutilizabile
Acele si seringile se pot steriliza prin fierbere sau prin autoclavare.
Fierberea se poate realiza in cutia metalica speciala sau in fierbator.
In cutia metalica pe o bucata de tifon se pun corpul seringii si pistonul
separate. Pistonul trebuie sa aiba varful orientat spre varful corpului
seringii. Corpul si pistonul sunt infasurate in tifon. Acele se pun in cutie,
la fel, orientate, cu varful aproape de varful corpului seringii.
Pozitia componentelor seringii in cutie permite ca in momentul utilizarii,
dupa sterilizare, sa nu fie atinse cu mana varfurile acelor, seringii sau al
pistonului.
In cutie se pune apa, apoi se acopera cu capacul, si se fierbe timp de 30
minute. Nu este recomandabil ca flacara sa fie in contact direct cu
aceasta cutie metalica.
In fierbator, se fierb mai multe seringi in acelasi timp. De aceea se va
tine cont ca pistonul si corpul unei aceleasi seringi sa fie infasurate in
acelasi tifon, pentru a nu utiliza pistonul de la o seringa si corpul de la
alta seringa.
SISTEMUL VENOJECT (VACUTAINER)
Denumirea venoject sau denumirea vacutainer se refera la acelasi sistem de recoltare a
sangelui venos pentru examenele de laborator. Denumirea diferita este datorata
producatorilor diferiti.
Sistemul Venoject este format din: a) acul de punctie; b) holderul; c) tuburile vidate
a) acul de punctie are o constructie speciala cu trei portiuni:
~varful anterior (portiunea care patrunde in vena). Este un tub metalic subtire cu varful
sectionat oblic, asa cum sunt acele obisnuite de seringa;
Varful acului care patrunde in vena este protejat de un capac de plastic. Acesta se
desprinde doar inainte de punctionarea propriu-zisa a venei.
~inelul de prindere (portiunea mediana). Este din material plastic care, posterior, are o
zona filetata. Cu ajutorul acestui filet se insurubeaza in holder;
~varful posterior (portiunea care patrunde in tubul vidat). Este un tub metalic, cu varful
sectionat oblic. Este mai gros decat tubul care patrunde in vena. Acest varf posterior al
acului de punctie are rolul de a perfora dopul de cauciuc al tubului vidat.
Lumenul tubului anterior al acului se continua cu lumenul tubului posterior, permitand
sangelui sa se scurga din vena prin ac in tubul vidat.
Pentru a schimba intre ele mai multe tuburi vidate, fara sa curga sange din momentul
desprinderii unui tub vidat pana la momentul prinderii tubului urmator (cu acul in vena!)
varful posterior al acului are un manson obturator de cauciuc.
Atunci cand varful posterior al acului patrunde prin dopul tubului vidat, mansonul se
strange, dezgolind varful metalic si permite trecerea sangelui din lumenul acului in
recipientul in care se colecteaza sangele. Cand se desprinde tubul vidat din ac,
mansonul de cauciuc revine la pozitia initiala si obtureaza varful posterior al acului. Astfel,
chiar daca ramane acul singur in vena, nu se scurge sange in afara sistemului venoject. Si
tubul posterior este livrat cu capac de protectie din plastic. La acele neutilizate cele doua
capace sunt legate cu o banda de hartie de siguranta.
In momentul alegerii acului pentru punctie se verifica integritatea benzii de siguranta.





















b) Holderul este un suport din plastic cu o forma asemanatoare corpului unei seringi obisnuite. Este suficient de mare pentru a fi tinut in
mana si suficient de mic pentru a nu impiedica executarea manevrelor de recoltare.
Marginea anterioara a holderului are o proeminenta similara amboului de la seringa. Aceasta proeminenta are un canal central cu filet
interior pentru insurubarea acului.
Marginea posterioara este mai lata. Aceasta latime permite tinerea holderului intre degete, fara a pericolul de a-l scapa dintre degete.
c) Tubul vidat. Reprezinta recipientul in care se recolteaza sangele. Are forma unei eprubete cu peretii mai grosi pentru a rezista la o
presiune mai mare. Este prevazut cu un dop de cauciuc care inchide ermetic volumul interior.
In tuburile noi, din fabricatie se creaza un vid relativ. Datorita presiunii interne scazute, in momentul perforarii dopului de catre varful
posterior al acului sangele venos este absorbit in tub. In acest fel nu mai este nevoie de un piston care sa traga sangele, ca in cazul
seringilor.
In functie de scopul pentru care este recoltat sangele in tuburile vidate pot fi diferiti aditivi asa cum s-a descris anterior. Fiecae tub vidat este
etichetat.
Pe eticheta sunt inscrise:
volumul de sange care poate fi aspirat in tub
informatii privind prezenta sau absenta anticoagulantului
informatii privind tipul de analiza care se poate executa
informatii despre datele personale ale pacientului de la care se recolteaza sangele
Codul de culoare. Fiecare tip de vacutainer are o anumita culoare pe dop sau pe sticheta. Culorile reprezinta un mod suplimentar de a
atrage atentia la scopul pentru care a fost pregatit tubul vidat inca din procesul de fabricatie.
b) Holderul este un suport din plastic cu o forma asemanatoare corpului
unei seringi obisnuite. Este suficient de mare pentru a fi tinut in mana si
suficient de mic pentru a nu impiedica executarea manevrelor de
recoltare.
Marginea anterioara a holderului are o proeminenta similara amboului de
la seringa. Aceasta proeminenta are un canal central cu filet interior pentru
insurubarea acului.
Marginea posterioara este mai lata. Aceasta latime permite tinerea
holderului intre degete, fara a pericolul de a-l scapa dintre degete.
c) Tubul vidat. Reprezinta recipientul in care se recolteaza sangele. Are
forma unei eprubete cu peretii mai grosi pentru a rezista la o presiune mai
mare. Este prevazut cu un dop de cauciuc care inchide ermetic volumul
interior.
In tuburile noi, din fabricatie se creaza un vid relativ. Datorita presiunii
interne scazute, in momentul perforarii dopului de catre varful posterior al
acului sangele venos este absorbit in tub. In acest fel nu mai este nevoie de
un piston care sa traga sangele, ca in cazul seringilor.
In functie de scopul pentru care este recoltat sangele in tuburile vidate pot
fi diferiti aditivi asa cum s-a descris anterior. Fiecae tub vidat este etichetat.
Pe eticheta sunt inscrise:
volumul de sange care poate fi aspirat in tub
informatii privind prezenta sau absenta anticoagulantului
informatii privind tipul de analiza care se poate executa
informatii despre datele personale ale pacientului de la care se recolteaza
sangele
Codul de culoare. Fiecare tip de vacutainer are o anumita culoare pe dop
sau pe sticheta. Culorile reprezinta un mod suplimentar de a atrage atentia
la scopul pentru care a fost pregatit tubul vidat inca din procesul de
fabricatie.
RECIPIENTE SI ADITIVI

Recipientele in care se recolteaza sangele pot fi:
Tuburile vacuumate mentionate mai sus. Ele sunt gata pregatite pentru
recoltare totusi, in momentul alegerii pentru recoltare, sunt verificate din
punct de vedere al integritatii lor, si al mentinerii aspectului lor normal.
Eprubete obisnuite de sticla. Necesita stative pentru eprubete.
Sticlute tip penicilina. Ele se spala si se usuca in acelasi mod cu sticlaria
obisnuita. Se pastreaza curate si uscate.
Sticlutele pentru recoltarea sangelui in scopul examenelor hematologice
se pregatesc, din timp.
~se prepara o solutie apoasa de EDTA disodic1%
~se repartizeaza cate 0,2 ml de solutie in fiecare recipient. (0,2 ml
solutie 1% contin 2mg substanta activa )
~se lasa peste noapte in termostat la 37
0
C pentru evaporarea apei
~se verifica daca s-au format cristale pe fundul fiecarui recipient
~se pastreaza in loc curat si de praf.
Orice urma de apa poate produce spargerea hematiilor (hemoliza)
Astfel pregatite, in aceste recipiente se recolteaza cate 2ml de sange.
INSTRUMENTE PENTRU PUNCTIONAREA PROPRIU-
ZISA ACUL DE SERINGA

Ace de tip intradermic. Sunt ace scurte, subtiri, si cu bizoul foarte ascutit. Sunt utilizate pentru injectii
intradermice.
Acele de seringa pot fi clasificate in functie de utilitatea lor si de caraceristicile lor constructive in:
Un ac de siring este de fapt un tub metalic foarte subtire care are un varf sectionat oblic (bizou) si o baza
care se adapteaza la seringa (ambou).
Ace de tip subcutanat. Sunt ceva mai lungi decat cele intradermice. Sunt utilizate pentru injectiile
subcutanate.
Ace de tip intramuscular. Sunt ace lungi, relativ subtiri, cu varf ascutit. Pot avea mai multe dimensiuni. Sunt
folosite la injectiile intramusculare.
Ace de tip intravenos:
Sunt ace mai groase. Permit trecerea mai rapida a sangelui prin ac. Daca acul este prea subtire fluxul de
sange prin lumenul acului este subtire si incet, si, daca presiunea din vene nu este mai mare exista
posibilitatea ca sangele sa coaguleze pe ac. Acul se infunda astfel inainte de terminarea prelevarii, si este
necesara alta punctie venoasa si alt ac.
Sunt ace mai scurte decat cele intramusculare. Nu este necesara o lungime prea mare deoarece venele
punctionabile sunt vene superficiale iar patrunderea acului in vena este de circa 1 cm.
Sunt ace cu bizoul mai scurt. Cu alte cuvinte planul de sectiune a varfului este mai putin inclinat. Acul nu
trebuie sa aiba un bizou prea ascutit pentru a nu perfora vena si pentru ca fluxul sanguin din vena sa
partrunda prin lumenul acului. Daca bizoul este prea lung sangele din vena trece mult mai usor pe langa ac
decat prin ac.
Ace de tip spcial (ace de punctie osoasa, ace de punctie ganglionara, ace de punctie sinusala ace de perfuzie
cu cateter, ace de perfuzie permanenta s.a.)
Dupa tipul de seringa la care se pot adapta (dupa forma amboului) acele pot fi de tip Record sau ace de tip
Luer.
Sterilizarea acelor se face prin fierbere timp de 30 de minute, sau la autoclav, la 1200 Celsius timp de 20-30
minute. Sunt preferabile acele de unica folosinta.
Acele de punctie nu se sterilizeaza in alcool
Acele de punctie nu se sterilizeaza in flacara

ETAPELE PRELEVARII SANGELUI VENOS

1. Chemarea si instalarea pacientului pentru recoltare
2. Adunarea si verificarea datelor despre pacient
3. Alegerea materialelor
4. Pregatirea materialelor pentru punctie
5. Alegerea locului pentru punctie
6. Punerea garoului
7. Dezinfectarea locului punctiei
8. Realizarea punctiei venoase si distribuirea sangelui
9. Eliminarea materialului utilizat pentru punctie
10. Identificarea tuburilor pentru recoltare
11. Completarea fisei de recoltare
CHEMAREA SI INSTALAREA PACIENTULUI PENTRU
RECOLTARE

INSTALAREA PACIENTULUI PENTRU RECOLTARE
Recoltarea se poate face in sectia in care este internat bolnavul sau
in laborator.
In laborator se poate preleva sange intr-o camera speciala in care se
dispune de o masa de lucru, de un scaun cu spatar si de o canapea
sau de un pat de spital.
Recoltarea sangelui venos nu se va face niciodata tinand pacientul
in picioare! (La unii pacienti li se face rau si, ca o prima manifestare,
li se inmoaie picioarele. Cu alte cuvinte pot cadea pe jos, chiar
inainte de a termina recoltarea.)
Pacientul se instaleaza pentru recoltare pe scaun, cu mana sprijinita
de spatar.
Pozitia pacientului pe scaun trebuie sa fie comoda. De aceea este
preferabila pozitia calare sau, daca aceasta nu este posibila, cu
picioarele intr-o parte, in raport cu pozitia normala pe scaun
Copii mai mici, care nu ajung cu mana pe spartar pot fi tinuti in brate.
A D U N A R E A S I / S A U V E R I F I C A R E A D A T E L O R D E P R E P A C I E N T
A L E G E R E A M A T E R I A L E L O R

ADUNAREA SI VERIFICAREA DATELOR DEPRE PACIENT

(date administrative, date fiziopatologice, si date terapeutice)
Inainte de inceperea recoltarii se inregistreaza datele depre pacient, date
care sunt apoi notate in foaia de insotire a probelor de sange. Se intreba
pacientul adult daca a mai recoltat sange, si daca a avut probleme la
recoltare.
Se noteaza pe biletul de insotire al probei datele personale ale pacientului:
nume, prenume, varsta, domiciliul (sectia), diagnostic prezumtiv, cine solicita
analizele si ce analize sunt solicitate din proba respectiva.
In timpul pregatirii materialelor si in timpul recoltarii propriu-zise se tine
pacientul de vorba pentru a i se distrage atentia! Astfel celor carora le este
frica uita de intepatura si se previn starile lipotimice.



















ALEGEREA LOCULUI EFECTUARII PUNCTIEI
(materiale pentru punctie, recipiente, aditivi, etc.)
Pentru punctie se aleg recipientele corespunzatoare analizelor pentru care se recolteaza sangele.
Toate materialele care vin in contact direct cu sangele (ace, seringi, recipiente) trebuie sa fie perfect curate si
uscate. Cea mai mica picatura de apa sparge hematiile din sange iar continutul hematiilor este eliberat in sange si
modifica aspectul si compozitia serului sau plasmei.
Atunci cand nu sunt disponibile materialele perfect uscate acestea pot fi clatite inainte de utilizare, cu solutie
clorurata izotonica sterila
Tuburile vacuumate sunt special pregatite pentru recoltare, si alegerea lor se face respectand codul culorilor.
Daca recoltarea se face in recipiente pregatite in laborator, se aleg anticoagulantii corespunzatori analizelor pentru
care se recolteaza sangele.
Sticlute simple pentru analizele care se lucreaza pe ser
Sticlute cu cristale de EDTA sodic sau potasic pentru recoltarea sangelui integral
Anticoagulanti corespunzatori analizelor
Pipetele pentru masurarea volumelor de anticoagulanti si de sange
Recoltarea sangelui pentru hemocultura se face in recipiente special pregatite in acest scop si necesita precautii
speciale pentru mentinerea conditiilor de sterilitate a materialelor utilizate la recoltare.
ALEGEREA LOCULUI EFECTUARII PUNCTIEI

Pentru punctie se aleg recipientele corespunzatoare analizelor pentru
care se recolteaza sangele.
Toate materialele care vin in contact direct cu sangele (ace, seringi,
recipiente) trebuie sa fie perfect curate si uscate. Cea mai mica picatura
de apa sparge hematiile din sange iar continutul hematiilor este eliberat
in sange si modifica aspectul si compozitia serului sau plasmei.
Atunci cand nu sunt disponibile materialele perfect uscate acestea pot fi
clatite inainte de utilizare, cu solutie clorurata izotonica sterila
Tuburile vacuumate sunt special pregatite pentru recoltare, si alegerea
lor se face respectand codul culorilor.
Daca recoltarea se face in recipiente pregatite in laborator, se aleg
anticoagulantii corespunzatori analizelor pentru care se recolteaza
sangele.
Sticlute simple pentru analizele care se lucreaza pe ser
Sticlute cu cristale de EDTA sodic sau potasic pentru recoltarea sangelui
integral
Anticoagulanti corespunzatori analizelor
Pipetele pentru masurarea volumelor de anticoagulanti si de sange
Recoltarea sangelui pentru hemocultura se face in recipiente special
pregatite in acest scop si necesita precautii speciale pentru
mentinerea conditiilor de sterilitate a materialelor utilizate la
recoltare.

UTILIZAREA GAROULUI SI DEZINFECTAREA LOCULUI
PUNCTIEI
Rolul garoului este acela de a facilita gasirea venelor. In timpul recoltarii este recomandat a-l slabi.
Se pune garoul la aproximativ 10 cm deasupra punctiei
Nu se intrerupe circulatia arteriala a bratului ci numai returul venos
Pulsul trebui sa ramana perceptibil
In cazul unei staze normale, presiunea atinge aproximativ 80-100mm Hg
Situatii speciale
Daca pacientul are senzatia de rece sau prezinta frisoane, se slabeste garoul care este fie prea strans fie a fost pus de prea mult timp
Daca intre extremitatea bratului si garou apare o cianoza se slabeste, de asemenea, garoul.
O staza venoasa prea lunga (peste 3 minute) antreneaza modificari ale parametrilor biologici de aceea este recomandact ca inaintea
recoltarii:
Sa se identifice locul recoltarii
Sa se slabeasca garoul timp de 2-3 minute
Sa se repuna garoul
Dezinfectia locului punctiei
Odata ales locul punctiei, se dezinfecteaza cu grija.
Nu se palpeaza niciodata locul dupa dezinfectare
Pentru examenele bacteriologice conditiile de sterilitate trebuie sa fie mai exigente. De aceea se dezinfecteaza suplimentar cu alcool
iodat, si nu se vorbeste deasupra locului punctiei in momentul realizarii ei.


~ se imbibata vata in alcool
~se pun la indemana garoul instrumentele pentru punctia propriu-zisa
~se pun anticoagulantii in recipiente (daca este cazul)
~se pun recipientele in ordinea recoltarii
Ordinea prelevarii in tuburi
flacoane pentru hemocultura
tuburi fara aditivi
tuburi pentru studiul coagularii
alte tuburi cu aditivi
PUNCTIONAREA VENEI SI DISTRIBUIREA SANGELUI
A. Pliul cotului- vena mediana
- vena bazilica
Locul efectuarii punctiei se alege examinand atent ambele brate ale pacientului in urmatoarea ordine:
- vena cefalica

B. Antebratul
- vena cefalica
C. Dosul palmei
- arcada dorsala a palmei



Pentru a facilita gasirea venelor este necesar:
Sa se puna garoul
Sa se incline bratul in jos
Pacientul sa stranga pumnul
Pentru recoltarea din dosul palmei se alege locul punctiei la intersectia a doua vene
Situatii speciale
O vena normala este usor de palpat. Ea este compacta, supla si elastica, ceea ce o deosebeste de muschi si de tendoane.
Arterele sunt, ca si venele, sunt palpabile, dar sunt si pulsatile (puls arterial)
Daca venele nu sunt vizibile si/sau palpabile, este recomandabil, pentru a le dilata:
sa se mentina bratul inclinat in jos
sa se inchida si sa se deschida de mai multe ori pumnul
sa se maseze bratul dinspre pumn catre pliul cotului
sa se tapoteze diferitele locuri pentru punctie cu doua degete
sa se incalzeasca bratul, fie introducandu-l in apa calduta, fie cu ajutorul unui tampon imbibat cu apa calda.
Un examen si o palpare atenta permit localizarea venelor mai profunde, fapt ce poate fi o alternativa. Riscul perforarii unei
artere este mare. Daca o vena nu este supla si/sau elestica si/sau prezinta un aspect anormal, este recomandata gasirea
unui alt loc pentru punctie.
PUNCTIONAREA VENEI CU SISTEMUL VENOJECT
(VACUTAINER)
PUNCTIONAREA VENEI CU SISTEMUL AC-SERINGA
Prinderea seringii
=> se monteaza in conditii de sterilitate seringa si acul la seringa
=> se verifica acul daca daca are varful bine ascutit
=> se verifica acul daca are lumenul neobturat prin plimbarea pistonului in corpul
seringii
In momentul punctiei, pistonul trebuie sa fie impins de tot la varful seringii
=> se prinde seringa intre degetul mare si degetele mediu, inelar si micale mainii
drepte. Degetul aratator se pune pe ambou, fixand mai bine acul la seringa.
Fixarea venei
In conditiile in care bratul pacientului este mentinut in extensie, inclinat in jos, cu
pumnul strans, se intinde pielea din zona punctiei, fara a atinge locul ales pentru
punctionare, pentru a facilita penetrarea acului si a imobiliza vena.
Pozitia corpului seringii fata de bratul pacientului trebuie sa formeze un unghi de 15
0
.
Patrunderea in vena
=>se introduce acul in vena, penetrand mai intai pielea, apoi peretele venei.
La patrunderea in vena, peretele opune o rezistenta perceptibila.
Daca acul a patruns in vena, (in cazul acelor cu ambou de plastic, semitransparent),
sangele trece din vena, prin ac si se vede la nivelul amboului.






















Probleme de recoltare cauzate de pozitionarea incorecta a acului in vena
Introducerea corecta a acului in vena => sangele curge liber prin ac
Varful acului pe peretele superior => sangele nu curge prin ac
Varful acului pe peretele inferior => sangele nu curge prin ac
Acul introdus prea adanc => acul perforeaza vena iar sangele nu curge
Acul introdus partial in vena => se formeaza hematom -sangele poate curge prin ac in cantitate mica
Vena colabata => sangele nu curge prin ac
Unele analize (exemplu: VSH-ul) necesita recoltare fara staza, deci se va desface garoul inainte de aspirarea sangelui in seringa
Aspirarea sangelui
=> Se introduce sub seringa mana cealalta, cu degetul aratator pe ambou, celelalte degete sustinand corpul seringii
Atentie! Nu se va misca acul, pentru a nu parasi lumenul venei.
=> Cu mana dreapta (degetul mare si cel mediu) se prinde capatul pistonului si, sprijinind aratatorul pe corpul seringii, se trage de piston in afara. Astfel se aspira sange in
seringa.
Scoaterea acului din vena
dupa ce s-a aspirat sange atat cat este necesar pentru analize se fixeaza din nou mana dreapta pe seringa, sustinand cu indexul amboul acului adaptat la seringa.
se cere pacientului sa deschida pumnul
se desface garoul
tamponul imbibat cu alcool se fixeaza pe locul punctiei
se trage acul din vena adaptat la seringa
se cere pacientului sa apese tamponul de vata pe locul punctiei
se cere pacientului sa nu se uite la locul punctiei 4-5 minute
se cere pacientului sa ramana asezat pana cand se inchide sangerarea de la locul punctiei
Repartizarea sangelui in recipiente
Se desprinde acul de la seriga si se pune intr-un recipient ; Nu se pune acul in carcasa lui initiala
se descarca sangele din seringa in recipiente in cantitatile necesare si in raport corespunzator fata de aditivi
recipientele cu sange si anticoagulant se agita usor , prin rotire pe o suprafata plana.




Probleme de recoltare cauzate de pozitionarea incorecta a acului in vena
Introducerea corecta a acului in vena => sangele curge liber prin ac
Varful acului pe peretele superior => sangele nu curge prin ac
Varful acului pe peretele inferior => sangele nu curge prin ac
Acul introdus prea adanc => acul perforeaza vena iar sangele nu curge
Acul introdus partial in vena => se formeaza hematom -sangele poate curge prin ac in cantitate mica
Vena colabata => sangele nu curge prin ac
Unele analize (exemplu: VSH-ul) necesita recoltare fara staza, deci se va desface garoul inainte de aspirarea
sangelui in seringa
Aspirarea sangelui
=> Se introduce sub seringa mana cealalta, cu degetul aratator pe ambou, celelalte degete sustinand corpul
seringii
Atentie! Nu se va misca acul, pentru a nu parasi lumenul venei.
=> Cu mana dreapta (degetul mare si cel mediu) se prinde capatul pistonului si, sprijinind aratatorul pe corpul
seringii, se trage de piston in afara. Astfel se aspira sange in seringa.
Scoaterea acului din vena
dupa ce s-a aspirat sange atat cat este necesar pentru analize se fixeaza din nou mana dreapta pe seringa,
sustinand cu indexul amboul acului adaptat la seringa.
se cere pacientului sa deschida pumnul
se desface garoul
tamponul imbibat cu alcool se fixeaza pe locul punctiei
se trage acul din vena adaptat la seringa
se cere pacientului sa apese tamponul de vata pe locul punctiei
se cere pacientului sa nu se uite la locul punctiei 4-5 minute
se cere pacientului sa ramana asezat pana cand se inchide sangerarea de la locul punctiei
Repartizarea sangelui in recipiente
Se desprinde acul de la seriga si se pune intr-un recipient ; Nu se pune acul in carcasa lui initiala
se descarca sangele din seringa in recipiente in cantitatile necesare si in raport corespunzator fata de aditivi
recipientele cu sange si anticoagulant se agita usor , prin rotire pe o suprafata plana.

INAINTEA RECOLTARII
Recoltarea sangelui se face dimineata pe stomacul gol, la cel putin 12 ore dupa ultimul
consum de alimente si lichide indulcite; de exemplu, daca recoltarea Dvs va avea loc la
7:30 dimineata, luati ultima masa inainte de ora 19:30 a zilei precedente, dupa aceasta ora
fiind permise numai apa si ceaiul neindulcite! Nerespectarea acestor indicatii duce la
vicierea rezutatelor analizelor, facandu-le inutilizabile pentru diagnostic.
Pentru preintampinarea accidentelor in timpul recoltarii, pacientii sunt sfatuiti, sa declare
inaintea recoltarii, daca sufera de boli cardiovasculare sau de epilepsie, daca au avut
lesinuri in antecedente, si, in cazul pacientelor, daca sunt gravide.
IN TIMPUL RECOLTARII
Recoltarea sangelui se face prin punctia bratului pacientului in pozitie sezanda,
semisezanda sau culcata, functie de starea de sanatate si varsta acestuia; in special
persoanelor predispuse la lesin li se va recolta sangele in pozitia culcat;
In cazul recoltarii sangelui copiilor mici, parinti trebuie sa urmeze indicatiile personalului si
sa ajute la imobilizarea copilului, pentru a evita riscul de accidentare;
Chiar daca putin probabila, poate fi necesara repetarea punctionarii. Si cel mai calificat si
experimentat personal de recoltare nu poate evita in anumite situatii repetarea punctionarii,
cel mai probabil in cazul persoanelor cu vene subtiri, fragile sau punctionate repetat,
persoanelor supraponderale, sau copiilor foarte mici, sau in cazul intreruperii recoltarii
inaintea de obtinerea cantitatii necesare de sange.
DUPA RECOLTARE
Dupa recoltarea probei de sange pacientul va ramane intins pana la disparitia oricarui
simptom precum ameteala sau slabiciune, dupa care va comprima cu tamponul locul
intepaturii circa 15 minute, si nu va parasi laboratorul, pana cand asistenta de serviciu nu ii
va confirma, ca nu mai exista risc de sangerare. In tot acest timp este contraindicata flexia
antebratului pe brat, pentru a nu se produce hematoane.