Sunteți pe pagina 1din 10

Academia de Studii Economice din Moldova

Facultatea Cibernetic, Statistic i Informatic Economic


Referat
la disciplina Cercetri operaionale
Tema: Diagrama Gantt i graficul
reea
Ce este diagrama Gantt?
Diagrama Gantt este un instrument de planificare, elaborat n 1917 de Henry L.Gantt,
inginer si sociolog de origine american. Frecent utili!at n managementul de proiect, o
diagram Gantt ofer o ilustrare grafic a unui program de actiit"i, care a#uta la planificarea,
coordonarea si monitori!area unor sarcini specifice dintr$un proiect. Diagramele Gantt se pot
reali!a n ersiuni simple, cu a#utorul unui grafic facut pe o %rtie, sau n ersiuni mai comple&e,
cu a#utorul unor aplica"ii de management al proiectului.
Forma grafic a unui astfel de instrument de planificare const intr$o matrice pe a crei
a&a ori!ontal este repre!entat perioada de timp pe care se ntinde proiectul, mpar"it in unit"i
de masura 'spre e&emplu !ile, saptamani sau luni(, si pe a carei a&a erticala sunt repre!entate
sarcinile din proiect 'spre e&emplu, daca proiectul ar consta in dotarea calculatorului
dumneaoastra cu un nou soft)are, principalele sarcini ar putea fi* reali!area unei cercetari de
piata, alegerea soft$ului, instalarea soft$ului, etc.(.
+n cadrul unei diagrame Gantt, fiecarei sarcini i este alocat un rnd. ,impul in care este
estimat sa se finali!e!e o sarcina este repre!entat printr$o bara ori!ontala. -arginea din stanga
marc%ea! inceputul preconi!at pentru acea sarcina, iar marginea din dreapta marc%ea!a sfarsitul
preconi!at. .arcinile pot eolua relati la alte sarcini in mod secential, paralel sau prin
suprapunere temporara.
/e masura ce proiectul aansea!a, diagrama este adusa la !i, prin umplerea barelor pe o
lungime corespun!atoare procentului din sarcina care a fost indeplinit. +n modul acesta, a puteti
da seama imediat despre stadiul in care se afla proiectul, tragand o linie erticala in dreptul datei
curente. .arcinile finali!ate or ramane cu totul in partea stanga a liniei. .arcinile in desfasurare
or fi intretaiate de linie, si daca partea plina este la stanga liniei, inseamna ca sunt in intar!iere
fata de planificare, pe cand, daca partea plina merge pana in dreapta liniei, inseamna ca sunt
inaintea planificarii, drept e&emplu, fig.1. .arcinile iitoare raman cu totul in dreapta liniei.
0tunci cand reali!a"i o diagrama Gantt, nu introduce"i decat un numar re!onabil de
sarcini 'nu mai mult de 11 sau 23(, in asa fel incat diagrama sa incapa pe o singura pagina. +n
ca!ul in care este orba de un proiect mai comple&, pute"i reali!a diagrame subordonate care sa
detalie!e incadrarea in timp a tuturor sub$sarcinilor care formea!a o sarcina principala.
De asemenea, pentru o ec%ipa de proiect este foarte util ca in dreptul unei sarcini sa fie
trecuti si responsabilii, pentru respectia sarcina.
Exemplu de construire a diagramei Gantt :
2
Fie c datele de construire a unui proiect sunt date n tabelul de mai #os *
Lucrrile Lucrrile
precedente
Durata
lucrrii
A B,C 3
B D,E,F 8
C G 5
D G
E ! "5
F # $
G ! %
# !
4u a#utorul pac%etului de programme 5in6.78/9:,$4/-, n care introducem datele din
tebel ;i ob"inem tabelul*
Activity On Critical Activity Earliest Earliest Latest Latest Slack
Name Path Time Start Finish Start Finish (LS-ES)
A Yes 3 23 2 23 2 !
" Yes # $% 23 $% 23 !
C n& % ' $2 $# 23 $$
( n& ' $3 ) $% 2
E Yes $% ! $% ! $% !
F n& * $! $$ $% %
+ n& ' ! ' 2 ) 2
, n& ! % $$ %

Pr&-ect C&m.leti&n Time / 2 0eeks
N1m2er
&3 Critical Path(s) / $
Dup ce am introdus datele n 5in6.78/9:,$4/-, ob"inem diagrama Gantt care se
construie;te automat n ba!a datelor introduse, n ca!ul nostru ob"inem*
<n conclu!ie putem spune c proiectul nostru de
construc"ie a dura 2= de sptmni.
Fig&" Diagrama Gantt&
Ce este un graf reea?
>
?n graf este numit gra' re(ea dac are umtoarele trei caracteristici*
a( 9&ist un singur nod,
1
x , numit punct de intrare n re"ea, astfel nct toate arcele din
1
x sunt
incidente spre e&terior.
b( 9&ist un singur nod,
n
x
, numit punct de ie;ire din re"ea, astfel c arcele sunt incidente spre
interior la
n
x
.
c( Fiacrui arc u@' j i
x x ,
(, u ?, i se asociay un numr ij
v
@' j i
x x ,
(, real, negati, numit
aloarea arcului.
Aaloare arcului poata fi* lungimea arcului l' j i
x x ,
(, capacitatea arcului, c'u(, durata de e&ecu"ie.
4onstruirea unei re"ele ncepe cu eenimentul 1 $ nceputul proiectului 'care precede orice prim
actiitate( ;i se termin cu eenimentul n $ sfBr;itul proiectului. 4a ;i n ca!ul arborilor de deci!ie,
graficul re"elei ncepe a se construi din stBnga de!oltBndu$se spre dreapta.
Fig&)

*entru aconstrui un gra' re(ea +ntr!o ca, dat tre-uie s se cunoasc:
C ce actiitate precede actiit"ii curenteD
1C ce actiitate urmea! actiit"ii curenteD
2C ce actiit"i se pot desf;ura concomitent cu actiitatea curent.
De e&emplu, n proiectul din figura 2 , actiit"ile b ;i c trebuie s fie precedate de actiitatea a, al
crei final este marcat de eenimentul 2, ntr$un final parcurgem un drum.
1E ?n drum repre!int o succesiune de actiit"i adiacente ce conduc de la un eeniment la altul. 9l se
poate e&prima*
F
1C prin succesiunea de actiit"i parcurse, de e&emplu a-b-cD
2C prin succesiunea de eenimente parcurse de e&emplu 1$2$>.
E Acti.it(ile 'icti.e repre!int actiit"i introduse n mod artificial la construirea re"elei pentru a
asigura o rela"ie de preceden"8secen"ialitate fireasc a actiit"ilor anterioare ;i urmtoare. 0cestea nu
necesit resurse ;i au timpul de desf;urare 3. .unt repre!entate grafic printr$o sgeat punctat ntre dou
eenimente care altfel nu ar fi fost unite de o actiitate real 'a.f. 2$F n fig. >, arat c actiit"ile e ;i f
nu pot ncepe decBt dup terminarea atBt a actiit"ii a, cBt ;i a actiit"ii b(.
Fig& 3 Acti.itate 'icti.a.
1E G acti.itate critic este acea actiitate care, dac este ntBr!iat, a ntBr!ia la rBndul ei data
programat pentru terminarea ntregului proiect. <n repre!entarea grafic, aceast actiitate se marc%ea!
fie cu o culoare diferit, fie printr$o grosime mai mare a sge"ii asociate.
2E 9enimentele ce marc%ea! nceputul ;i sfBr;itul unei actiit"i critice se numesc e.enimente
critice. 9le se repre!int de obicei prin desenarea unui ptrat n #urul cercului ce simboli!ea!
eenimentul respecti.
>E Drumul Critic, DC, repre!int succesiunea de actiit"i ;i eenimente critice care formea! un
drum continuu 'o cale continu( ntre nceputul ;i sfBrsitul proiectului. 9l repre!int drumul cel mai lung
'ca durat( din ntregul proiect, drept e&emplu fig.F, eiden"iat printr$o linie ntunecat. .unt ca!uri n
care pot e&ista ;i mai multe drumuri critice, egale ca durat.
Grice ntBr!iere a eenimentelor sau actiit"ilor de pe drumul critic a duce n mod automat la o
ntBr!iere a proiectului n sine.
<ntrucBt drumul critic este cel mai lung drum din re"ea, celelalte drumuri trebuie s fie ori egale cu
acesta 'DC multiple( ori mai mici decBt acesta. /rin urmare, trebuie s e&iste eenimente ;i actiit"i care
pot fi ndeplinite nainte ca ele s fie de fapt necesare.
1
Fig&$ 4oresponden"a ntre repre!entarea orientat
pe eenimente 'a( ;i cea orientat pe actiit"i '-(.
+n ma#oritatea proiectelor nu este necesar sa determini drumul critic, in special in ca!ul proiectelor mici.
+nsa pentru proiectele mari si comple&e este importanta intelegerea drumului critic. Daca proiectul
intar!ie si se incearca proacti reenirea la programul initial este importanta identificarea actiitatilor
critice. Daca nu se reuseste accelerarea actiitatilor din cadrul drumului critic termenul limita a ramane
acelasi. Folosirea unor resurse aditionale pentru actiitatile ce nu fac parte din drumul critic a a#uta la
completarea acestora inainte de termen insa nu a afecta termenul limita al proiectului. Hansa unui
impact asupra termenului limita tine de abilitatea de a identifica si a scurta drumul critic.
Lungimea drumului critic care repre!inta timpul minimal necesar pentru indeplinirea tuturor
eenimentelor se numeste timp critic.+n ca!ul in care dorim sa limitam timpul de indeplinire a proectului
mai intii trebuie sa cautam modalitati de limitare a timpului indeplinirii lucrului .
*arametrii timpului :
/impul indeplinirii /
0
oricarei lucrari &
#
om considera timpul sfirsirii lucrarilor . /entru oricare
lucrare &
#
putem considera timp dereme
d
j
T
si timp tir!iu
t
j
T
.
,impul dereme de indeplinire a oricarui lucru &
#
este egala cu lungimia celor mai lungi drumuri
anterioare.
,impul dereme de indeplinire a oricarui lucru &
#
il om calcula conform formulei *
=
( ) { }
( ) , , 2 , ,
ma&
,
d
#
n j t T
ij
d
i
x x
j i
= + =
unde
( ) { }
j i
x x ,
$multimea muc%iilor retelei ,care cuprind eenimentele 'lucrarile( &
#
.
9identiem faptul ca daca timpul de indeplinire din lucrarile critice creste ,atunci creste si timpul de
indeplinire a proectului,insa cresterea timpului lucrarilor ce nu apartin drumului critic pot sa nu
influente!e terminarea lucrarii si ele au un timp mai tir!iu de reali!are.
/impul tir,iu al terminarii lucrarii este egal cu diferenta dintre timpuri , prea!ut pentru
indeplinirea intregului proect, si pentru cel mai lung drum dintre toate eenimentele.
/impul tir,iu
t
j
T
de sfirsire a eenimentelor &
n
este egal cu timpul dereme de reali!are,
t
j
T
@
d
j
T
.
/impul tir,iu de s'irsire .a oricarei lucrari se calculea,a con'orm 'ormulei :
( ) { }
( ) , 1 ,... 2 , 1 , ,
min
,
t
#
= = n n j t T
ij
t
i
x x
j i

unde
( ) { }
j i
x x ,
$multimea muc%iilor retelei ,care cuprind eenimentele 'lucrarile( &
#
.
Dac calculele dup aceast formul se or reali!a corect ,atunci ar trebui s ob"inem *
3
1 1
= =
d t
T T
?n moment important este faptul c timpul tr!iu ;i dereme al fiecrui lucru 'eeniment( critic
corespunde. /e cnd fiecare eeniment care nu corespunde drumului critic posed o re!er de timp care
repre!int termenul de posibilitate a re"inerii ndeplinirii lucrului n ba!a respectrii condi"iei c sfr;irea
lucrrii se a reali!a la termen.
1e,er.a de timp a lucrrii x
0
se calculea, dup 'ormula *

d
j
t
j j
T T R =
Dup cum fiecare lucrare al graficului re"ea posed un termen dereme ;i tr!iu de sfr;ire , atunci
fiecrui lucru 2x
i
,x
0
3, este posibil determinarea nceputului tr!iu ;i dereme
di
ij
T
;i
ti
ij
T
ct ;i sfr;it
dereme
ds
ij
T
;i sfr;it tr!iu
ts
ij
T
.
/impul de.reme al +nceputului lucrarii 2x
i
,x
0
3 este egal cu timpul de.reme al s'+r4irii lucrrii x
i
, adic :
di
ij
T
5
d
i
T
/impul de.reme al s'+r4itului lucrrii 2x
i
,x
0
3 este egal cu timpul de.reme al +nceputului plus
continuitatea lucrului.

ds
ij
T
5
di
ij
T
6t
i0
5
d
i
T
6 t
i0

/impul tir,iu al s'+r4irii lucrrii 2x
i
,x
0
3 este egal cu timpul tir,iu al +ndeplinirii lucrrii x
0
:
7

ts
ij
T
@
t
j
T
/impul t+r,iu al +nceputului lucrrii 2x
i
,x
0
3 este egal cu timpul t+r,iu al s'+r4irii ei minus
contiunuarea 2lungimea 3 lucrrii:

ti
ij
T
@
ts
ij
T
$ t
i#
@
t
j
T
$ t
i#
<ntruct nceputul ;i sfr;itul fiecrei lucrri se poate sc%imba n anumite limite ,atunci lucrarea poate
de"ine anumite re!ere de timp.
7e e.iden(ia, trei tipuri de re,er.e de timp ale lucrrii*
totale 8
li-ere 8
independente.
1e,er.ul total de timp
t
ij
R
a lucrrii '&
i
,&
#
( ne pre!int cu ct putem sc%imba timpul nceputului
lucrrii sau s mrim continuitatea ei cu condi"ia c lucrarea de nceput &
i
se a ndeplini dereme ,iar
sfr;itul &
#
n timpul tr!iu de ndeplinire.
1e,er.a total de timp a lucrrii repre,int timpul maximal ,de care dispune managerul
programei pentru mrirea continuit"ii 'lungimii( ndeplinirii lucrrii '&
i
,&
#
( fr a nclca timpul posedat
pentru ndeplinirea programei Idrumului critic.
<ntrader,
t
ij
R
5
t
j
T
!
d
i
T
!
ij
t
5
d
n
T
!
j
l
!
d
i
T
!
ij
t
,
unde j
l
$lungimea urmtorului drum ma&imal pentru eenimentul &
#
a lucrrii '&
i
,&
#
(. 0stfel,
t
ij
R
5
d
n
T
!2
d
i
T
6
ij
t
6
j
l
35
kp
T
!2
d
i
T
6
ij
t
6
j
l
3&
9rimea
d
i
T 6 ij
t
6 j
l
repre!int lungimea drumului ma&imal ij
T
ce trece prin lucrarea
respecti
2x
i
,x
0
3&

t
ij
R
5
kp
T
!
ij
T
t
ij
R
$re!era tr!ie de timp a lucrrii '&
i
,&
#
( ,repre!int interalul dintre lungimea drumului critic ;i
lungimea drumulu ma&imal.
1e,er.a li-era de timp
l
ij
R
, repre!inta o parte de timp ,care repre!inta lucraril '&
i
,&
#
( cu
conditia ca inceputul &
i
si sfirsitul &
#
elementelor se sfirsesc la timpul lor dereme si se calculea!a
conform formulei*

l
ij
R
5
d
j
T
!
d
i
T
!
ij
t
0ceasta re!era de timp arata cu cit putem amina data inceperii lucrarilor '&
i
,&
#
(,sau sa
marim durata ei cu conditia ca startul &
i
si finisul &
#
se sfirsesc in timpul lor dereme .
J
1e,er.a independenta de timp
ind
ij
R
este perioada de timp care este stabilita pentru lucru
'&
i
,&
#
(,cu conditia ca eenimentele incepatoare &
i
se petrec in timpul lor tir!iu, dar eenimentele
fnale &
#
se petrec in timpul lor dereme.
Daca perioada de timp intre data tir!ie de inc%eiere a eenimentelor &
i
si data dereme de
reali!are a lucrului &
#
sint mai mici decit durata timpului pentru reali!area proiectului ,re!ulta ca
re!era independependenta de timp pentru acest proiect este considerata 3.
1e,er.a independenta de timp
ind
ij
R
se calculea,a con'orm 'ormulei :

ind
ij
R
5max :;,2
d
j
T
!
t
i
T
3!
ij
t
<
0ceasta re!era de timp arata la ce data putem deplasa inceputul lucrarii sau cit putem
lungi din timpul ei de indeplinire ,cu conditia ca eenimentul &
i
se incepe in timpul sau tir!iu iar
&
#
se incepe in timpul sau dereme.
egtura dintre diagrama Gantt i graficul reea!
/arametrii de timp a graficului re"ea pentru un numr nu prea mare de eenimente
este posibil de identificat prin construirea diagramei liniare IGraficul Gantt. 0&a ori!ontal este
repre!entat de timpul t .fiecare lucrare se repre!int printr$o linie Ki,#L dreapt ;i paralel a&ei
t,lungimea liniei este egal cu lungimea ij
t
a lucrrii '&
i
,&
#
(.
Acti.itatea 'icti. se repre!int printr$un punct . +ndicii eenimentelor &
i
;i &
#
se pun la
nceputul ;i sfr;itul segmentului Ki,#L construit.
.egmentele se depun unul asupra altuia paralel n ordinea cre;terii indecilui # ,iar pentru lucrrile
care intr n unul ;i acela;i eeniment &
#
Ila fel n ordinea cre;terii indicelui i.
-omentul de nceput al primului eeniment &
1
este 3 ..egmentul Ki,#L este agan#at astfel
nct nceputul i s fie pe o ertical cu cel mai drept sfr;it al tuturor lucrrilor anterioare '&
M
,&
i
(.
<n acest fel ,nceputul segmentului Ki,#L corespunde timpului dereme de ndeplinire a
eenimentului &
i
.
Drumul Critic +l depistam +n 'elul urmtor:
0nali!m segmentele lucrrii Ki,nL 'ncepnd cu sfr;itul eenimentului n captul
drept (,care se sfr;e;te n timpul critic.4aptul drept a acestor lucrri se gse;te pe erticala
timpului critic.
-ai apoi termenul ndeplinirii lucrrii l identificm astfel*
9
-i;cm n dreapta pn la erticala drumului critic toate segmentele lucrrii Ki,nL ,terminndu$se
cu sfr";itul eenimentului ,apoi coborndu$ne de sus n #os,mi;cm unul dup altul KM,iL n
dreapta pe segmentele ma&imale permise , astfel nct captul segmentelor mi;cate KM,iL s
nimereasc pe o ertical cu captul stng al segmentelor mi;cate Ki,nL , dup care analogic om
mi;ca segmentele K #,ML. 0cest proces l om sfr;i cnd om a#unge pn la lucrarea
critic,ncepndu$se cu eenimentul &
1
.4apetele stngi a segmentelor mi;cate Ki,nLD KM,iLD K#,MLD ne
or repre!enta timpul tr!iu al ndeplinirii eenimentului &
i
,&
M
,&
#
.
1e,er.a total de timp:
t
ij
R
@'
t
j
T
$
t
i
T
($
ij
t
a lucrrii '&
i
,&
#
( se identific dup
distan"a mi;crii segmentului Ki,#L ,lungimea segmentului de la locul anterior # pn la noul loc #.
1e,er.a de timp li-er:
l
ij
R
52
d
j
T
!
d
i
T
3!
ij
t
a lucrrii '&
i
,&
#
( pe diagrama liniar se
poate identifica dup cea mai mare lungime a segmentului, pe care se poate de mi;cat n dreapta
segmentul lucrrii Ki,#L ,fr a mi;ca nici unul din segmentele lucrrii K#,ML,n acela;i timp
nesc%imbnd nceputul
d
j
T
a lucrrii '&
#
,&
M
( ,care reiese din eenimentul &
#
.

*entru a identi'ica re,er.a de timp independent:

( ) [ ]
ij
t
i
d
j
i
ij
t T T R = , 3 ma&
a lucrrii '&
i
,&
#
(, mi;cm segmentul Ki,#L pn la
coinciden"a captului cu erticala momentului corespun!tor de timp t@
t
i
T
.
1e,er.a independent de timp a lucrrii 2x
i
,x
0
3 este egal cu lungimea segmentului de
la captul 0 al segmentului mi4cat p+n la momentul de timp t5
d
j
T
&
0nalog se determin ;i re!era independent de timp ;i pentru celelalte lucrri.
13