Moara cu Noroc

-nuvela realist-psihologica-
Ioan Slavici

Nuvela Moara cu noroc de Ioan Slavici este publicata in 1881 , in volumul de
debut Novele din popor , reprezentativ pentru viziunea autorului asupra lumii satului.
Este o nuvela, specia a genului epic in proza, cu un singur fir narativ, urmarind un
conflict unic si concentrat.
Moara cu noroc este o nuvel realist prin tematic, construirea personajelor n
relaie cu mediul n care triesc, prin veridicitatea i obiectivitatea perspectivei narative
i este o nuvel de analiz psihologic prin utilizarea modalitatilor de caracterizare
a personajelor i de investigare psihologic.
In nuvela accentul cade pe complexitatea personajelor. Ghita este cel mai
complex personaj din nuvelistica lui Slavici , al carui destin ilustreaza dorinta de a se
imbogatii. Personajul evolueaza de la tipicitate( sub determinare sociala, carciumar
dornic de avere) la individualizare (sub determinare psihologica si morala). El parcurge
un traseu al dezumanizarii, cu framantari. Acesta oscileaza,nestiind de partea cui sa fie.
Ana reprezinta valorile familiei, iubirii, linistea colibei, si Lica, bogatia, atractia malefica
a banilor. Lica este egal cu sine , un om rau si primejdios. In schimb Ana sufera
transformari interioare , care ne ofera posibilitatea unei analize a psihologiei feminine.

Naratorul obiectiv isi lasa personajele sa-si dezvaluie trasaturile in momente de
incordare, consemnandu-le gesurile, limbajul,prezentand relatiile dintre ele.
Incipitul si finalul nuvelei ilusteaza vorbele batranei prin care ascultam vocea
ratiunii. La inceput aceasta spune ca omul trebuie s fie mulumit cu srcia sa, cci,
dac e vorba, nu bogia, ci linitea colibei tale te face fericit. , dupa care nuvela se
incheie tot cu vorbele acesteia Simeam eu c nu are s ias bine; dar aa le-a fost
dat!...

Tema nuvelei urmrete efectele nefaste i dezumanizante ale dorinei de
navuire ceea ce susine caracterul realist dar i pe cel psihologic prin urmrirea
evoluiei psihologice ale personajelor. Din perspectiva sociala, nuvela prezinta
incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul social ; din perspectiva moralizatoare,
prezinta consecintele dramatice ale setei de avutie si din perspectiva psihologica ,
nuvela prezinta conflictul interior trait de Ghita care este sfasiat de doua tendinte
contradictorii: una de a ramane om cinstit, si cealalta de a se imbogati alaturi de Lica.

Conflictul nuvelei este complex, de natur social (confruntarea a dou lumi cu
mentaliti diferite), psihologic i moral (lupta dintre bine i ru). Astfel, din
perspectiva social, nuvela prezint un conflict exterior datorat de ncercarea lui Ghi
de a-i depi condiia social, pentru care se confrunt cu personajul antagonist, Lic
Smdul. Din perspectiva psihologic, nuvela prezint conflictul interior trit de
Ghi care este sfiat de dorine puternice i contradictorii: pe de-o parte el vrea s
rmn cinstit i fericit alturi de familie, pe de alt parte vrea s se mbogeasc
repede i fr efort.


Ghita, cizmar sarac, dar onest, harnic si muncitor, hotaraste sa ia in arenda
carciuma de la Moara cu noroc, pentru a castiga rapid bani. Carciuma este asezata la
rascruce de drumuri, izolata de restul lumii, inconjurata de pustietati intunecoase. O
vreme, la Moara cu noroc, afacerile ii merg bine, iar primele semne ale bunastarii si ale
armoniei in care traieste familia nu intarzie sa apara: Ghita traieste fericit alaturi de sotia
sa, Ana si de cei doi copii, iar batrana, mama Anei, vegheaza la linistea familiei. Aparitia
lui Lica Samadaul, seful porcarilor si al turmelor de porci din i mprejurimi, tulbura
echilibrul familiei. Din momentul aparitiei lui Lica, incepe procesul instrainarii lui Ghita
fata de familie.

Din dorinta de a se imbogati, carciumarul se indeparteaza de Ana si devine
treptat complicele lui Lica la diverse nelegiuiri: jefuirea arendasului, uciderea unei femei
si a unui copil. Retinut de jandarmi, lui Ghita i se da drumul numai pe chezasie.
Carciumarul se aliaza cu jandarmul Pintea, fost hot si tovaras al lui Lica, pentru a-i da in
vileag pe Samadau. Ghita nu este insa sincer fata de Pintea, deoarece ii ofera dovezi
ale vinovatiei lui Lica, numai dupa ce isi poate opri jumatate din sumele aduse de
acesta din urma.

La sarbatorile Pastelui, Ghita isi arunca sotia in bratele lui Lica, lasand-o la
carciuma in compania Samadaului, in timp ce el merge sa-i anunte pe jandarm ca Lica
are asupra lui banii furati. Dezgustata de lasitatea sotului care se instrainase de ea si de
familie, Ana i se daruieste lui Lica. Cand se intoarce si realizeaza acest lucru, Ghita o
ucide, iar el la randul lui este ucis de Raut, din ordinul lui Lica. Un incendiu provocat de
oamenii lui Lica mistuie carciuma de la Moara cu noroc. Pentru a nu cadea viu in
mainile lui Pintea, Lica se sinucide, izbindu-se cu capul de un copac. Singurele
personaje care supravietuiesc sunt batrana si copiii.

Fiind o oper epic, Moara cu noroc are narator, aciune i personaje, prin
intermediul crora autorul i exprim n mod indirect propriile sentimente. Modul de
expunere predominant este naraiunea mbinat cu dialogul, monologul interior i
descrierea. Construcia epic este bazat pe naraiunea obiectiv n care
comportamentul, sentimentele i gndurile eroului sunt prezentate din perspectiva unui
povestitor omniscient.Stilul narativ este sobru, impersonal, specific prozei realiste,
iar stilul indirect liber este utilizat n portretizare i n analiza psihologic.

Aciunea se desfoar pe parcursul unui an, ntre dou repere temporale cu
valoare religioas: de la Sfntul Gheorghe pn la Pate,iar din punct de vedere spatial,
stim ca De la Ineu drumul de ar o ia printre pduri i peste arini lsnd la dreapta i
la stnga satele aezate prin colurile vilor. Timp de un ceas i jumtate drumul e bun;
vine apoi un pripor, pe care l urci, i dup ce ai cobort iar n vale, trebuie s faci
popas, s adapi calul ori vita din jug i s le mai lai timp de rsuflare, fiindc drumul a
fost cam greu, iar mai departe locurile sunt rele.


Personajele sunt tipice:arivistul este intruchipat de Ghita,iar samadaul autoritat
de Lica.Apare de asemenea tehnica detaliului semnificativ in descrieri(descrierea
drumului catre Moara cu noroc)si in portretizari(portretul amanuntit al sefului turmelor de
porci).
Perspectiva narativa este obiectiva,relatarea se realizeaza la persoana a3-a,de
care un narator omnisient,ubicuu,impersonal,detasat in descriere.Elementul de noutate
introduc e Slaivi in aceasta opera constra in tehnica punctului de vedere,folosita
simetic,in incpiti si in final,contretizata in interventiile batranei,care exprima,cu
autoritatea varstei,mesajul moralizator al nuvelei.
Interesul pentru analiza psihologica este realizata prin modalitatea de
caracterizare a personajului. Apariia lui Lic Smdul la Moara cu noroc tulbur
echilibrul familiei, dar i pe cel interior, a lui Ghi. Acesta, cu toate c este contient de
pericolul pe care-l reprezint Lic, nu se poate sustrage ispitei malefice pe care acesta
o exercit asupra sa. Ghi devine temtor, suspicios, ezitant i i pierde linitea.
Temerile l fac s i ia msuri de precauie (i ia cini, pistoale i o
slug). Caracterizarea indirect este constituit din conflictul interior care este trdat
de gesturi, gnduri, fapte, de schimbrile n relaia cu membrii familiei. Este brutal cu
Ana i copiii, este violent, ursuz, crispat i mohort. n mintea i sufletul lui Ghi
ncolesc tentaiile (i pare chiar ru c are familie i nu-i poate asuma riscuri mai mari).
Ghi este caracterizat direct de Lic drept un om de ndejde.

In concluzie,Moara cu noroc este o nuvela realista de analiza psihologica,prin
care Ioan Slavici se dovedeste un fin observator al universului sufletesc,construing
personaje convingatoare.