Sunteți pe pagina 1din 17

Referat ISTORIE

Arta Medievala
Arta Romanica si Arta Gotica
Arta medieval
Arta medieval se ntinde de-a lungul a peste 1000 de ani de istorie a artei n Europa, Orientul
Mijlociu i nordul Africii Ea include i!portante curente artistice i perioade, arte na"ionale i regionale,
genuri, renateri, lucr#ri ale artitilor i artitii nii
Istoricii artei clasific# arta !edie$al# n% arta paleocretin#, arta popoarelor !igratoare, arta
celtic#, arta prero!anic# i arta ro!anic#, arta gotic#, arta &i'antin# i arta isla!ic# (n plus, fiecare
)na"iune* i cultur# a E$ului Mediu are stiluri artistice distincte care sunt studiate indi$idual +spre
e,e!plu arta anglo-sa,on#, arta $i-ing#. Arta !edie$al# include !ulte do!enii artistice, dar a fost n
special a,at# pe sculptur#, decorarea !anuscriselor i arta !o'aicului/ !ai !ult, e,istau !ai !ulte
stiluri artistice, cu! ar fi stilul cruciat sau stilul 'oo!orf
Arta !edie$al# european# s-a de'$oltat pe &a'a !otenirii artistice a I!periului Ro!an i a
influen"ei 0isericii cretine ti!purii Aceste surse, al#turi de $iguroasa cultur# artistic# )&ar&ar#* a
Europei de 1ord au condus nspre o re!arca&il# cultur# artistic# (ntr-ade$#r, istoria artei E$ului Mediu
poate fi pri$it# ca o istorie a !i,turii dintre ele!entele artei clasice, a artei paleocretine i a artei
)p#g2ne*
Principalele micri artistice
Arta paleocretin este cuprins# cu apro,i!a"ie ntre anul 300 +nainte de care nu se cunoate
nici o for!# de !anifestare artistic# a cretinis!ului. i anul 400, la inaugurarea unui stil pur &i'antin
5e-a lungul acestei perioade, artitii au adoptat su&iecte i !etode specifice artei ro!ane n pictur#,
!o'aic i sculptur#
Arta bizantin se nate din ceea ce nu!i! arta paleocretin# n jurul anului 400 (n ti!pul
cri'ei iconoclaste +670-897. !area !ajoritate a icoanelor au fost distruse, astfel nc2t, pentru un studiu
efecti$ al acestei arte n 'ilele noastre orice nou# descoperire ascunde o !ai &un# n"elegere a acesteia
5up# reluarea produc"iei de icoane, din 897 i p2n# n 1947, arta &i'antin# a suferit foarte pu"ine
ad#ugiri, n ciuda sau poate toc!ai din cau'a declinului lent al I!periului :u centrul artistic n
:onstantinopol, arta &i'antin# este deseori identificat# dup# calitatea !aterialului folosit i a !#iestriei
artistului Aceast# art# a atins apogeul prin !onu!entalele fresce i !o'aicuri reali'ate n &iserici su&
for!# de do!, +!area !ajoritate a acestora fiind pierdut#, fie din cau'a de'astrelor naturale, fie din
cau'a transfor!#rii &isericilor n !osc;ee.
Arta celtic a E$ului Mediu descrie arta popoarelor celtice din Irlanda i Marea 0ritanie din
secolul al <-lea, odat# cu retragerea ad!inistra"iei ro!ane i p2n# n secolul al =II-lea la instaurarea
artei ro!anice Secolul al <-lea i secolul al <II-lea au fost n principal o continuarea a artei culturii >a
T?ne cu c2te$a ad#ugiri ro!ane, n ti!p ce secolul al <III-lea a !arcat fu'iunea tradi"iilor ger!anice cu
cultura anglo-sa,on#, n#sc2ndu-se astfel ceea ce se nu!ete stilul ;i&erno-sa,on sau arta insular# Mult
!ai t2r'iu, n Irlanda pot fi o&ser$ate i anu!ite influen"e $i-inge
Arta popoarelor migratoare descrie arta popula"iilor !igratoare de nea! ger!anic i a celor
din estul Europei ntre anii 700-@00, n aceast# perioad# fiind inclus# i arta ;i&erno-sa,on# Acest stil
artistic a interac"ionat at2t cu arta cretin#, c2t i cu stilul 'oo!orf i cu cel policro!atic
3
Arta preromanic definete arta de'$oltat# de la ncoronarea lui :arol cel Mare n anul 800 i
p2n# la nceputurile artei ro!anice n secolul al =I-lea Ea cuprinde arta carolingian#, arta ottonian#, arta
anglo-sa,on#, precu! i arta Aran"ei, Italiei i Spaniei 5e-a lungul acestei perioade, i fac si!"it#
pre'en"a influen"ele artei ro!ane clasice, iar arta carolingian# de$ine s#!2n"a din care !ai t2r'iu se $or
de'$olta arta ro!anic# i arta gotic#
Arta romanic se refer# la perioada dintre anul 1000 i naterea artei gotice n secolul al =II-
lea Acest# art# s-a de'$oltat odat# cu naterea !onar;iilor Europei de $est +Aran"a !ai ales., dar a
cuprins i Spania cretin#, Anglia, Alandra, Ber!ania, Italia i alte regiuni Ar;itectura ei este do!inat#
de pere"i groi, structuri joase i ndesate i arcuri i ferestre cu cap#t rotunjit 5enu!irea acestui curent
a fost dat# de istoricii artei din secolul al =I=-lea i este influen"at# de faptul c# doar n aceast# perioad#
!ai sunt folosite for!ele ar;itecturale !otenite din Ro!a antic#
Arta gotic este un ter!en $aria&il n func"ie de opera de art#, loc i ti!p El i are originea
odat# cu naterea ar;itecturii gotice n anul 1190, dei pictura de stil gotic nu a ap#rut dec2t n jurul
anului 1300, c2nd s-a desprins total de stilul ro!anic Sculptura gotic# s-a n#scut n Aran"a n 1199 odat#
cu reno$area a&a"iei Saint-5enis i s-a r#sp2ndit n Europa de$enind, n secolul al =III-lea un stil
interna"ional care nlocuia stilul ro!anic Boticul interna"ional descrie arta gotic# dintre anii 17C0 i
1970, dup# care aceasta se $a transfor!a, n !o!ente diferite i n ti!puri diferite n art# renascentist#
Arta islamic a E$ului Mediu este repre'entat# de o $arietate de lucr#ri precu! !anuscrise
ilustrate, te,tile, cera!ic# i sticl# Ea se refer# la arta popoarelor !usul!ane din Orientul Apropiat, a
Spaniei isla!ice i a celor din nordul Africii Arta isla!ic# a trecut printr-o perioad# ini"ial# de for!are
ntre anii C00-@00 i s-a de'$oltat n di$erse regiuni dup# anul @00
Arta romanica
Arta romanica este o denu!ire con$entionala, adoptata de istoriografi in sec al =I=-lea,
prin care se intelege in general arta care s-a de'$oltat in tarile europene supuse influentei catolice in sec
= - =III
Arta ro!anica a preluat unele trasaturi ale artei &i'antine si in special ele!ente din arta
carolingiana 5e'$oltand $ec;i traditii ale artei antice ro!ane, sti!ulata de frec$ente sc;i!&ari cu arta
orientala, cunoscuta fie prin inter!ediul na$igatorilorilor si al pelerinilor, fie prin inter!ediul ar!atelor
de cruciati, arta ro!anica a i!&racat $ariate aspecte, ar;itectura fiind !odul ei pricipal de !anifestare
Dro&le!a originii si a datei cand au aparut cele dintai !onu!ente ro!anice precu! si a
regiunii in care stilul ro!anic s-a constituit definiti$ si de unde apoi a iradiat, ra!ane un do!eniu al
contro$erselor :ert este ca ro!anicul isi deri$a ele!entele din ar;itectura carolingiana-ottoniana,
insu!and si ele!entele &i'antine, !usul!ane si de arta &ar&ara I!portant si definitoriu este insa faptul
ca toate aceste ele!ente eterogene au fost asi!ilate si reela&orate intr-o $i'iune unitara si organica, ale
carei i'$oare stilistice sunt, in esenta, ro!ane
In pri$inta datei constituirii unei ar;itecturi romanice propriu-'ise, se accepta in general de
catre istoricii din arta, perioada +grosso !odo. -ultimele doua decenii ale secolului al X-lea si a primei
jumatati a secolului urmator Iar ca regiune de origine, te'ele propuse sunt in principiu trei% centrul
Frantei (Burgundia, Normandia), dar si Proventa unde ar;itectura ro!ana capatase o indi$idualitate !ai
&ine definita Lombardia, 'ona in$ecinata cu regiunea de deplina afir!are a ar;itecturii ottoniene, unde
'idarii a$eau inca din antic;itate reputatia de foarte iscusiti constructori si atalonia, unde prima arta
romanicaeste caracteri'ata de o !are si!plitate a for!elor, precu! si de faptul ca !ajoritatea
7
solutiilor constructi$e adoptate au fost preluate din ar;itectura carolingiana Darticularitatile acestor
pri!e &iserici ro!anice din :atalonia datand de la sfarsitul secolului al =-lea +si inspirandu-se direct si
din ar;itectura locala, ca la &a'ilica din Dedret. au fost identificate si la nu!eroase &iserici din Aranta,
Ber!ania si Italia
!n mod de"initoriu si e#emplar, ar$itectura romanica si-a gasit reali%area in edi"iciile religioase situate
pe traseul marilor drumuri de pelerinaje, unde a"luenta imensa de vi%itatori a determinat atat trecerea
la dimensiuni mult mai vaste, cat si mod"icarea "unctionala a planului constructiilor&
Principalele biserici de pelerinaj
erau S Martin si Tours construita in 10C6 in
pre'enta lui Eil;el! :uceritorul, si a carei
tipologie spatial-orna!entala se intalneste
si in Anglia, unde a deter!inat constituirea
ar;itecturii nor!ande si :atedrala Santiago
din :o!postela, cel !ai i!portant punct de
pelerinaj al crestinatatii, dupa Ierusali! si
Ro!a Mai i!punatoare decat toate era
!area &iserica a a&atiei lun' A$ea cinci
na$e, cinci turnuri, un dea!&ulatoriu cu
cinci capele radiale, doua transepturi cu
capele, inalti!ea &oltei de 38 ! si o
lungi!e de 136 !, fiind astfel, ti!p de
patru secole, cea !ai !are &iserica a crestinatatii 5e re!arcat si influenta !ediului natural asupra
ar;itecturii ro!anice, deter!inandu-i anu!ite particularitati regionale Astfel, in regiunile nordice, de
e,e!plu in Anglia, unde cerul era !ai !ult ti!p acoperit, desc;iderea ferestrelor este !ult !ai !are,
pentru a per!ite sa intre cat !ai !ult lu!ina 'ilei 5i!potri$a, in regiunile de !ia'a'i ale continentului
ferestrele $or fi !ult !ai !ici, spre a i!piedica o lu!ina prea puternica de afara 5e ase!enea, aici
acoperisurile &isericilor sunt !ai joase, !ai plate, in ti!p ce in regiunile nordice, cu ploi si 'ape'i
a&undente, acoperisurile $or fi !ult !ai inalte, !ai ascutite, pentru a per!ite scurgerea rapida a ploii si
a e$ita depunerea unui strat prea gros de 'apada
Planul bisericilor romanice, dupa tari si regiuni, sau potri$it conceptiilor ordinelor !onastice
este foarte $ariat% rectangular, rotund, de cruce greaca, treflat, poligonal, cu sau fara na$e laterale, cu un
transept sau doua, cu una sau doua a&side opuse 5ar !area !ajoritate a acestor edificii au planul de
cruce latina, cu a,a pe directia est-$est, plan re'ultat din intretaierea na$ei cu un transept, care de$ine o
a doua na$a, perpendiculara pe cea principala si sur!ontata la intersectie de o cupola
Marile &iserici de pelerinaj si-au a!plificat spatiul prin adaugarea a doua sau patru na$e laterale, prin
transeptul si!plu sau du&lu si !ai !ulte capele pe latura estica, prin in!ultirea nu!arului de capele
radiale din a&sida si prin coridorul inelar al dea!&ulatoriului care inconjoara altarul si care per!itea
trecerea pelerinilor prin fata capelelor continand relic$ele sfintilor
Fatada este un 'id drept, un 'id dreptung;iular sur!ontat de un fronton, in Toscana, cu una
sau !ai !ulte serii de arce elegante dispuse in loggii suprapuse cu un aspect initial so&ru, ele!entul cel
!ai atent orna!entat sculptural fiind portalul Multe &iserici au na$a centrala precedata de un portic, in
care se pregatea ser$iciul di$in si care constituie locul sole!n de tran'itie intre spatiul profan si spatiul
sacru Fna din i!portantele !odificari de plan inter$enite in perioada ro!anica este si disparitia
c$adriporticului, al carui e,e!plu clasic, ra!as pana a'i in perfecta stare de conser$are, este cea al
&a'ilicei (& )mbrigio din *ilano, fapt care a a$ut drept ur!are punerea din plin in e$identa a fatadei,
careia i se $a da din ce in ce o !ai !are atentie
+laustrul +curtea interioara, de for!a patrata sau rectangulara, !arginita pe toate laturile de un portic
acoperit si a$and de o&icei in centru o fantana., nefiind destinat laicilor, ci e,clusi$ clericilor si
calugarilor, este plasat in afara trecerii credinciosilor, lipit de unul din flancurile &isericii Dana in secolul
9
al =II-lea, a$ea drept plafon o si!pla sarpanta Apoi plafonul $a fi din 'idarie ,lementul esential este
portalul, a$and e$entual alaturi cate$a statui in &asorelief, deasupra lintoul si luneta cu sculpturi, iar in
centrul frontonului o fereastra in for!a de cruce, sau rotunda +oculus., &ogat orna!entata, preluata !ai
tar'iu de edificiilr gotice +asa-nu!ita ro'asa.
- importanta deosebita capata in ar$itectura romanica turnurile si clopotnitele Traditia
turnurilor-lanterna carolingiene s-a trans!is si epocii ro!anice dintr-o stringenta necesitate% &isericile
ro!anice sunt foarte sla& lu!inate, in cele cu &olti ferestrele sunt !ici si rare, de o&icei na$ele centrale
pri!esc lu!ina nu!ai prin ferestrele na$elor laterale 5oar a&sida poate a$ea ferestre inalte care
lu!inea'a si dea!&ulatoriul
E,ista clopotnite care nu au for!a de turn :lopotnitele ro!anice sunt plasate in !ijlocul
edificiului Multe &iserici nu au decat un turn-clopotnita lateral, dar unele !ai i!portante pot a$ea !ai
!ulte, situate in diferite puncte 0isericile !ari, !ai ales cele din 1or!andia au adeseori doua turnuri
care incadrea'a fatada si un turn central, pe incrucisarea transeptului cu na$a 5i!potri$a altele au doua
turnuri pe &ratele transeptului si unul pe fatada :atedrala din Eor!s are pe fiecare &rat ale celor doua
transepturi cate un turn-lanterna, deci in total C turnuri 5ar !ajoritatea &isericilor nu au decat un turn
plantat pe intersectia transeptului cu na$a :lopotnitele i'olate de corpul &isericii, foarte curente in
epoca precedenta, sunt acu! e,ceptii, ca de e,e!plu la catedrala Regens&urg, iar in Aranta se intalnesc
nu!ai la &isericile ra!ase neter!inate Aor!a turnurilor este diferita% in intregi!e pe &a'a patrata sau
de$enind octogonale de la ni$elul acoperisului, sau cilindrice in intregi!e, ori nu!ai in partea
superioara, etc
Toate turnurile G clopotnite sunt construite
fie pe pereti plini, !asi$i, fie pe arcade care
uneori for!ea'a o tinda, un narte, 1u
arareori parterul lor nu co!unica cu
e,teriorul, in care ca', clopotnita poate de$eni
un turn de aparare, un fel de donjon cu o
platfor!a crenelata si c;iar cu !etere'e in
care o parte din populatie isi poate gasi
refugiul in ca' de ra'&oi sau in ti!p de pace
Darteruul clopotnitei poate de$eni o capela ori
ser$i drept &aptisteriu : Enlart, !ai adauga
ca, cele !ai $ec;i clopotnite cunoscute au
plan circular, preci'and totodata ca dupa
perioada carolingiana, for!a lor cilindrica se
intalneste din ce in ce !ai rar, iar in epoca
ro!anica nu!ai in Anglia, Ber!ania, >o!&ardia si in !od cu totul e,ceptional in Aranta
riptele se intalnesc in !ajoritatea &isericilor !ai i!portante, situate dedesuptul corului si
a&sidei In Ber!ania si >o!&ardia criptele se e,tind dedesuptul si pe intreaga lungi!e a transeptului
Intotdeauna &oltite, criptele sunt aproape intotdeauna di$i'ate de suporti !asi$i, coloane sau pilastri,
!ult !ai nu!erosi si !ai !asi$i decat cei din interiorul &isericii :riptele pot fi la ni$eluri diferite%
su&terane, se!i-su&terane, sau la ni$elul pa$i!entului na$ei In aceste 3 ca'uri din ur!a, accesul la
altarul principal este asigurat de 3 scari laterale ridicate pe a,ul na$ei, la fel ca scara sau scarile care
co&oara in cripta
)r$itectural, interiorul bisericii pre%inta %idurile laterale impartite in %one ori%ontale Hona
inferioara for!ea'a !arile arcade, sustinute de stalpi dreptung;iulari si !ai ales de stalpi crucifor!i,
co!pusi dintr-un nucleu central cu 9 pilastri in jurul acestuia 5easupra !arilor arcade, 'ona superioara
este constituita de tri&une desc;ise spre na$a printr-un al doilea ordin de arcada Tri&unele sunt de regula
foarte spatioase, din ele credinciosii pot pri$i desfasurarea ser$iciului di$in, dar accesul este asigurat de
scari e,tre! de inguste In &isericile unde tri&unele lipsesc, acestea sunt inlocuite de o galerie desc;isa,
4
de ase!enea foarte ingusta, un si!plu coridor de trecere nu!it triforiu!, care poate fi redus si doar la
un sir de arcade oar&e, inaltandu-se deasupra ni$elului na$elor laterale In fine, deasupra triforiu!ului se
desc;id ferestre inalte Aunctia tri&unelor este de a incarca 'idurile na$elor laterale, sporindu-le astfel
re'istenta, de a crea un spatiu supli!entar credinciosilor sau cantaretilor &isericii si de a ser$i la
intretinerea edificiului si cu oca'ia !arilor sar&atori la decoratia interiorului
:ronicile din secolele =-=I !entionea'a foarte nu!eroase ca'uri de incendii carora le-au
ca'ut prada &isericile cu plafonul in sparpant Dentru pre$enirea acestor de'astre tre&uia neaparat
inlocuit le!nul cu piatra, sarpanta na$ei tre&uia inlocuita cu o &olta 5ar &oltirea unei &iserici pretindea
o !odificare a insesi structurii intregului edificiu :aci plafonul in sarpanta utili'a &arne lungi c;iar de
18 !etri ale caror e,tre!itati 'idul su&tire le putea sustine usor, &arna e,ercitand o presiune $erticala,
arcul &oltei e,ercita insa o presiune o&lica, asupra peretilor, care prin ur!are tre&uia sa fie !ult !ai
!asi$i si intariti prin contraforti, incorporati in 'iduri O consecinta a grosi!ii sporite a peretilor era
reducerea lu!ino'otatii interiorului si deci necesitatea de a se desc;ide ferestre la inalti!ea 'idurilor
Ar;itectura ro!anica foloseste, la fel ca ar;itectura ro!ana, &olta in leagan de for!a arcului in plin
centru sau frant, &olta se!icilindrica, &olta in cruce, &olta for!ata dintr-o singura se!icupola, cupola
circulara sau octogonala cu pandanti$i sau tro!pe
upola romanica a cunoscut 3 aplicatii Dri!a, este ca'ul cupolei unice, inaltate pe careul
for!at prin intretaierea na$ei cu transeptul +de e,e!plu% San Marco din <enetia, 5o!ul din Dado$a, etc
. In acest ca', cupola centrala este !ai inalta decat celelalte si este adeseori ridicata pe o portiune de 'id
cilindrica sau poligonala, goala, for!and deci te!elia cupolei pre$a'uta cu ferestre, a$and astfel o
i!portanta functie de ilu!inatie% este asa nu!itul turn-lanterna Ele!entul legat in !od ne!ijlocit de
acoperirea interiorului ro!anic cu &olta este arcul
Majoritatea portalurilor ro!anice sunt sur!ontate pe un panou se!icircular, ti!panul,
cuprins intre un arc si piatra ori'ontala !onolita, sculptata sau nu, ase'ata pe stalpii de sustinere ai
portalului Dentru a usura apasarea lintoului, golul portalului era di$i'at de un stalp !edian de piatra care
in constructiile gotice $a pre'enta o statuie .impanele sunt fie pictate, fie ornate cu &asoreliefuri
)rcatura este succesiunea de arcade !ici, reale sau aparente, utili'ate c;iar din epoca !ero$ingiana,
care de$ine foarte frec$enta Este un ele!ent ar;itectonic atat functional, cat si decorati$ Suportii
folositi de ar;itectii ro!anici pre'inta o !are $arietate de for!e oloana se intalneste destul de
freg$ent in ar;itectura ro!anica lo!&arda si ger!ana, dar !ult !ai rar in Aranta si de o&icei doar pentru
a sustine arcadele !ai inguste ale dea!&ulatoriilor O functie aproape e,clusi$ orna!entala si de
prestigiu are )flesa* sageata, e,tre!itatea foarte elansata a acoperisului unui turn-lanterna sau a unui
turn-clopotnita
Incepand cu sec =I, in Aranta s-au
construit clopotnite pe &a'a patrata,
sur!ontate de conuri sau de pira!ide 'idite
din piatra :and acoperisul acestora are o
for!a conica sau pira!idala, se inalta din
ce in ce !ai !ult, de$enind tot !ai ascutit,
de unde si denu!irea de*sageata* :onica
sau pira!idala, flesa este ase'ata fie direct
pe turnul cu &a'a patrata, fie pe un ta!&ur
De langa aspectul sau de o eleganta suplete
prin panta foarte rapida a acoperisului sau,
flesa pre'inta si a$antajul de a nu e,ercita
asupra 'idurilor turnului care o sustine decat
o apasare foarte aproape de $erticala
Fatada unei biserici romanice are adeseori
C
frontonul ornat cu goluri crucifor!e, cu o fereastra rotunda &ogat decorata, cu figuri sau capete u!ane
in relief, cu !edalioane, etc In fine, un alt element decorativ propriu ar;itecturii ro!anice este
acroterul, indepartata !ostenire din ar;itectura te!plelor antice etrusce sau o piesa orna!entala de !ici
di!ensiuni plasata in $arful triung;iului unui franton, in general o cruce :and crucea-acroter nu este
ase'ata pe fronton, ci pe creasta ori'ontala a 'idului unei fatade, poarta nu!ele de )cruce ante"i#a&
<icisitudinile inte!periilor au
facut ca aceste acrotere si
antefi,e sa dispara aproape
toate
/e ar$itectura romanica este
strans legata activitatea
mesterilor constructori
comacini si a decoratorilor
+cosmati, care i-au imprimat
stilul lor "oarte original
Anu!ite grupuri de 'idari si de
cioplitori de piatra sunt nu!iti
)!agistri co!acini*, care au
acti$at in >o!&ardia, de unde
acti$itatea lor s-a e,tins in
El$etia, <alea R;inului si pana
in 0urgundia, iar in Italia
Meridionala, pana la 0ari
:onstructiile lor se distingeau
prin faptul ca siste!ul lor de a
construi nu se !ai &a'a pe
canoanele nu!erice si geo!etrice ale traditiei &i'antine si paleocrestine, ci pe cunostinte te;nice
practice, e!pirice In !od concret, te;nica !esterilor co!acini a$ea ca re'ultat accentuarea !aselor
cladirii, ale 'idurilor, folosind in acest scop glafurile sau )stro!&aturile* profunde, pilastrii !asi$i in
locul coloanelor, nise !ari in e,teriorul a&sidelor, iar pe fatade, ele!ente ar;itectonice decorati$e foarte
proe!inente%&alcoane, galerii, cornise, pilastrii, !odanaturi Toate aceste ino$atii au dus la o ar;itectura
!asi$a, relati$ scunda ca inalti!e, dar care creea'a o puternica i!presie de soliditate si de forta si in
care apar de pe acu! ele!entele structurale si decorati$e de'$oltate in continuare de !area ar;itectura
ro!anica
Dro&le!a centrala a ar;itectilor ra!ane ca si in alte
epoci artistice, era gasirea unor solutii pentru inaltarea
unui acoperis solid Antic;itatea oferea doua solutii%
acoperisiul in sarpanta si cupola Dri!ul, propriu
edificiilor &a'ilicale, era facut din le!n El a$ea
a$antajul de a fi usor, dar si incon$enientul de a nu fi
re'istent Acoperisiul in for!a de cupola erea solutia
cea !ai &una, insa ridica dificultati te;nice legate de
sustinerea i!ensei !ase de piatra
Originalitatea !esterilor ro!anici consta in
utili'area &oltii se!icirculare pentru a sprijini
acoperisul :unoscuta inca de ro!ani, &olta este folosita acu! pentru a sustine cei doi pereti ai na$ei
6
centrale a &isericii 5e la unele &olti ro!ane pro$ine denu!irea acestui stil artistic Dri!ele edificii erau
reduse ca proportii datorita re'istentei lor sca'ute
:atre !ijlocul secolului al =I-lea, au aparut coloanele, in interiorul constructiei, care au preluat
o !are parte a greutatii acoperisului
:u aceste ele!ente te;nice, !esterii ro!anici au inaltat in perioada ur!atoare &asilici
i!punatoare Ele ur!ea'a planul unei cruci latine, cu &rate inegale, ori planul unei cruci grecesti, cu
&rate egale 1oile &iserici au o na$a centrala si doua sau c;iar patru na$e laterale, despartite de siruri de
coloane paralele Alte doua ele!ente intregesc ar;itectura ro!anica Dri!ul este transeptul, care se
incrucisea'a cu na$a centrala si care ur!ea'a &ratul scurt al crucii latine :elalalt este turnul-clopotnita,
inaltat la punctul de incrucisare dintre na$a centrala si transept, unde re'istenta constructiei era !ai
!are Marile edificii au alte patru turnuri in punctele e,tre!e ale crucii
!n 0omania, primul monument de arta romanica este atedrala de la )lba-!ulia Drin
inter!ediul colonistilor sasi si al ordinelor calugaresti, sosite din apusul Europei, stilul ro!anic s-a
e,tins si in 'ona Si&iului unde s-au construit &a'ilici din piatra cu trei na$e 5atorita unei asi!ilari
intar'iate in Transil$ania, stilul ro!anic se i!&ina deseori cu goticul ti!puriu, cu! de altfel s-a
inta!plat si in alte 'one din centrul si estul Europei
Sculptura si pictura
In cadrul artei ro!anice, sculptura si pictura au "ost subordonate ar$itecturii 5ecorul
sculptat al edificiilor ro!anice se plasea'a in jurul portalulilor, in jurul capitelulilor, de ase!enea pe
fetele unor o&iecte de cult
Inspirata !ai ales din !itologia crestina, dar utili'and si ele!ente fantastice, !ulte de origine
orientala, sculptura romanica are in pri!ul rand un caracter decorati$, ;ierati'ant :onsiderata si ea ca
un ele!ent decorati$, figura u!ana este turtita, alungita, contorsionata, dupa ca', pentru a raspunde
8
ne$oilor co!po'itionale Tratarea sc;e!ati'ata, deseori rustici'ata, a figurilor este co!pensata de si!tul
decorati$ si de in$enti$itatea fa&uloasa a
!esterilor
(culptura in relie" are inspiratie
religioasa Anul 1000 a repre'entat un
!o!ent i!portant in e$olutia iconografica
a sculpturii datorita spai!elor in fata
Apocalipsei ce se anunta Ideea Iudecatii de
apoi inspai!anta intr-o $re!e in care
&iserica pedepsea ere'iile Stili'arile
ur!aresc sugerarea unei suferinte
Dersonajele apartin unei lu!i patetice
Ronde-&osse-ul si relieful se
de'$olta Eleganta ro!anilor si fastul
dirijea'a arta catre lu, Ronde-&osse-ul a
per!is ro!anilor crearea unor !onu!ente
in spatii largi, in foru!uri si in locuri
pu&lice Reliefurile i!podo&eau arcuri de
triu!f, colu!ne + reliefuri cu caracter
istoric-:olu!na lui Traian, reliefuri cu
caracter alegoric-folosirea si!&olurilor si
alegoriei-Altarul pacii, :olu!na aureliana.
Picturile romanice, de ase!enea cu un pronuntat caracter ;ieratic, sunt la origine o ra!ura a
picturii &i'antine, care s-a de'$oltat in conditii specifice, caracteri'ata fiind prin sc;e!atis!, dar si prin
spiritul narati$-popular
Pictura se de'$olta in atelierele !estesugaresti din cadrul !anastirilor
Pictura de manuscris ur!ea'a traditia precedenta si cunoaste o !are de'$oltare in Aranta,
Anglia, Spania si Italia
Pictura din Pompei i!presionea'a prin organi'area spatiului, efectele de apropiere si adanci!e,
gruparea personajelor, arta for!elor, atitudinilor Rosu po!peian a&unda, gal&enul, $ioletul, al&astrul si
$erdele transparent dau pretio'itate
Dictorii scolilor locale tre'esc ad!iratia prin perspecti$a cro!atica, efectele tro!pe lJoeil
Artele decorati$e
In cadrul artei ro!anice tre&uie considerate si piesele de arta decorati$a% tapiserii, e!ailuri in
c;a!p-le$e, practicate in special la >i!oges +Aranta., !anuscrise caligrafiate pe perga!ent si
orna!entate cu !iniaturi, feronerie, argintarie, o&iecte din &ron', !o&ilier etc .esaturile ocupa un loc
deosebit Tesatura din &iserica din 0aKeu, este repre'entati$a perntru acel ti!p si pre'inta episoade din
luptele de cucerire a Angliei de catre nor!an'i in secolul =I si tot in cadrul tesaturii sunt pre'ente si
scene ca!penesti
Multitudinea culorilor, aplicatia diferitelor !ateriale si tesaturi pe pan'a suport creea'a un
ansa!&lu original
@
:onclu'ie
Arta ro!anica se de'$olta intre secolele =I-=III in statele feudale ale Europei occidentale
Drincipalulul do!eniu de !anifestsre a acestei arte este ar;itectura, cu doua !ari progra!e% castelele
fortificate si &isericile de tip &a'ilica Sculptura si pictura sunt su&ordonate ar;itecturii, a$and un rol !ai
!ult decorati$ Starea de incertitudine si ra'&oi care do!nea in epoca, ca si alti factori de natura artistica
deter!ina o anu!ita !asi$itate a creatiilor, carora le lipseste supletea si naturaletea
In general, stilul artei ro!anice se caracteri'ea'a prin !aretia si se$eritatea constructiilor,
prin ;ieratis!ul si decorati$is!ul artelor figurati$e
Aparuta in ulti!ele decenii ale secolului al =-lea, arta ro!anica se cristali'ea'a in $eacul
refor!ei gregoriene, cand sunt construite pri!ele !onu!ente repre'entati$e Ea se raspandeste rapid in
tot spatiul catolic, iar do!inatia sa se !entine, cu particularitati regionale, si in secolele ur!atoare
1u!ele stilului a fost dat de sa$anti, pornind de la unele ele!ente de inspiratie ro!ana antica pe care
acesta le-a asi!ilat Stilul Ro!anic preia de la ro!ani planul &a'ilical si arcul se!icircular
Titlul de patrie a pri!elor !onu!ente ro!anice este disputat de regiunile de traditie culturala
antica% Dro$enta, in sudul Arantei, >o!&ardia, in Italia, si :atalonia, in Spania In Aranta, repre'entati$a
este &iserica a&atiala de la :lunK, lunga de 186 ! si inalta de 70 !, a'i disparuta Alaturi de ea pot fi
!entionate 1otre-5a!e din :ler!ont si &iserica a&atiala din <e'elaK In Spania, de o !are fai!a in
epoca se &ucura &iserica Sfantul Iaco& din :o!postella, cu noua turnuri In Ber!ania, cele !ai
cunoscutesunt catedralele din Maint', Eor!s, Regens&urg si SpeKer In sfarsit, in Italia, unde ro!anicul
do!ina secole in sir si patrunde si in orase, cele !ai cunoscute !onu!ente sunt &aptiseriul din Alorenta
si !area &asilica San Marco din <enetia, capodopera a artei !edie$ale, inaltata de !esteri &i'antini
Ar;itectura ur&anistica
Ar;itectura s-a !anifestat in functie de cerintele $ietii pu&lice si de stat I!paratii ro!ani au
construit la Ro!a nu!eroase foru!uri ce le-au purtat si nu!ele +:e'ar, Augustus, Traian, <espasian.
Aoru!uri au fost construite si in regiunile in care ar!atele ro!ane au ra!as Aoru!ul repre'enta un
ansa!&lu ur&anistic -nucleul orasului-care grupa institutiile ad!inistrati$e, &a'ilicile, te!plele,
&i&liotecile :el !ai i!presionant a fost Aoru!ul lui Traian, construit la inceputul secolului II
Ansa!&lurile ur&anistice ro!ane i!presionea'a prin !odul in care sunt reali'ate traseelor stra'ilor, prin
alinierea 'idurilor caselor, prin organi'area oraselor in functie de conditiile reliefului
Ar;itectura o!agiala
Fn capitol al constructiilor ro!ane este repre'entat de arcuri de
triu!f, colu!ne si trofee Aceste constructii glorificau puterea
Ro!ei sau pacea +:olu!na lui Traian, Trofeul de la Ada!clisi,
Arcul lui Titus, Arcul lui Septi!iu Se$er, Altarul pacii.
Ar;itectura religioasa
Fn te!plu destinat 'eilor este Danteonul, construit de Agrippa
in 36 ien si reconstruit de Ladrian +116-134 en. Are planul
circular si 'idurile de cara!ida au grosi!ea de C,30!
E,teriorul este acoperit cu placi de !ar!ura
10
Arta gotica

Spre deose&ire de arta ro!anica, creata si de'$oltata in !ediul !onastic, arta gotica este
pree!inent ur&ana Meste pri!a for!a de !anifestare a unei culturi general-europene, orasenesti si
!oderneM@1 Este epoca in care inter$in o serie de sc;i!&ari in !entalitatea u!ana centrate !ai ales in
jurul pro&le!aticii realitatii care poate apare in notiuni generale sauNsi in o&iecte indi$iduale,
i!punandu-se conceptia acelora care considerau notiunile generice ca fiind construite e,clusi$ pe
ratiunea u!ana De de alta parte are loc o teoreti'are a te;nicii creatiei artistice, artistul un loc si un rang
&ine definit in societate iar te;nica progresi$a proprie goticului il eli&era de pro&le!a dog!ei
caracteristice artei &i'antine si ro!anice
5enu!irea de MgoticM la inceput a$ea un sens peiorati$ de M&ar&arM e,pri!and con$ingerea
su&iecti$a a ideologilor artei de dupa Renastere care considerau ca nu!ai ar;itectura deri$ata din stiinta
artistilor lu!ii $ec;i este logica si ar!onioasa Boticul era considerat un re'ultat al unor traditii &a'ate pe
ignoranta si pe lipsa de ade$arata stiinta ar;itecturala
Arhitectura
:a si in ca'ul
ro!anicului, ar;itectura este for!a
supre!a de !anifestare a goticului insa
sculptura si pictura gotica au o
independeta +si un i!pact. !ai !are
decat in ro!anic Ar;itectura gotica a
fost ur!area logica a ne$oii, si!tita
pretutindeni, de a se ajunge la !ai
!ulta lu!ina si la !ai !ult spatiu sau
M!ai &ine 'is a fost incercarea
staruitoare de a co!pune un &as!
fru!os intr-o a!&ianta prea &rutala
pentru a putea fi suportata fara un
deri$ati$ spiritualM Asa cu! s-a preci'at !ai inainte, Renastere +dar si !ai tar'iu. a e,istat un curent
puternic de negare a $alorilor artei gotice :el !ai eloc$ent e,e!plu in acest sens era Biorgio <asari,
cele&rul ar;itect italian si unul dintre cei !ai cunoscuti discipoli ai lui Mic;elangelo care se e,pri!a in
ter!enii ur!atori% MAcesti Boti, acesti &ar&ari care nu cunosteau ni!ic din traditia ade$arata si-au creat
un stil al lor, care se re'u!a la un ;aos de sageti, turnulete orna!ente carag;ioase si adaosuri de prisos,
din care fru!usetea clasica, si!pla este cu totul inlaturataM
Fn loc co!un in anali'a co!parati$a a celor doua stiluri este afir!atia ca de o&icei o &iserica
ro!anica este scunda, greoaie, !asi$a, saraca in ele!ente decorati$e iar o &iserica in stil gotic are o
structura co!plicata cu aparenta usoara si aeriana cu un interior &ine lu!inat cu o e$identa tenta spre
$erticalitate 5efinitia - desi in linii generale concorda cu cele afir!ate - nu poate fi a&soluti'ata de
$re!e ce &isericile ro!anice pot a$ea o structura !ai co!plicata, &ine lu!inate cu orna!entica &ogata
pe de alta parte e,ista si &iserici gotice cu un plan si!plu si orna!entica saracacioasa
11
:atedralele gotice prin $olu! si
inalti!e le depasesc cu !ult si pe cele
!ai !ari catedrale ro!anice/ Mpri$irea
nu se lo$este de for!e !asi$e aflate in
penu!&ra ci i!&ratisea'a dintr-o data
intregul spatiu +. fiecarei parti a unei
&iserici ro!anice ii re$enea in esenta o
anu!ita functiune% peretii interiori
separau na$ele, intre ele, colanele si
pilastrii sprijineau peretii, arcurile
reuneau sprijinele Intreaga constructie
este alcatuita din ele!ente indi$iduale,
in catedrala gotica, insa toate ele!entele
se afla in diferite corelatii% arcurile nu
reunesc nu!ai sprijinele, ci si iau parte
si la tendinta ascendenta do!inanta si
incadrea'a cele !ai felurite perspecti$e +. in felul cu! a fost conceputa constructia arcadei se oglindeste
intentia din ce in ce !ai accentuata a culturii !edie$ale de a tine sea!a de factorii psi;ologici in $ederea
reali'arii telurilor ei ideologiceM In general arta gotica se poate defini ca Jarta ogi$eiJ fiindca arcul in
ogi$a este &a'a acestui stil ar;itectonic Marea ino$atie a fost ase'area &oltii pe o incrucisare de ogi$e pe
ar!atura de ner$uri diagonale de su& &olta care porneau de la nasterea arcelor frante 0olta deci sta pe un
sc;elet de ner$uri care preiau o !are parte din sarcina &oltii si o con$ertesc in apasari care se propaga
prin planurile $erticale ale ner$urilor 5eci presiunea nu se !ai e,ercita pe sege!ente ci se locali'ea'a
spre punctele de re'istenta Arcul frant reduce apasarile $erticale per!itand reducerea grosi!ii 'idului/
greutatea &oltii se descarca pe contrafortii
'idului e,terior, acesta fiind sprijinit pe arc-
&utanti degajati de ansa!&lul constructiei
sustinand peretii na$elor laterale si inaltati
deasupra acestora Arcul-&utant ec;ili&rea'a
apasarea laterala a &oltii de piatra, opunandu-i o
apasare in$ersa toc!ai in punctele unde
presiunea &oltii este !ai puternica Acest lucru
per!ite ca 'idurile sa fie inaltate cat !ai sus, sa
le dea o !ai !are sta&ilitate si sa desc;ida
ferestre !ari in na$a centrala 5atorita acstor
ino$atii te;nice, catedralele gotice capata o
!aretia i!presionanta, deter!inata de% spatiul
imens al interiorului, re'ultat al di!ensiunilor
enor!e ale unor constructii +in ti!p ce la cea
!ai !are constructie ro!anica, &iserica de la
:lunK, na$a are 70 ! inalti!e, :atedrala 1otre-
5a!e din Daris are 79 ! inalti!e, si nu este cea
!ai inalta.
-liniile ascendente $ericale, care predo!ina Toate liniile gruprurilor de coloane se pierd in partea de sus
si, interiorul scaldat de lumina a$and in $edere faptul ca nu !ai era ne$oie de 'iduri groase care sa
sustina greutatea constructiei, per!itandu-se desc;iderea de ferestre !ari
13
:atedralele gotice prin turnurile lor a$antate si portalurile splendide,fac deja pe dinafara o
i!presie deose&ita, insa i!presionea'a !ai puternic prin interiorul lor prin spatiul aerian i!aterial, in
care p ri$irea nu se lo$este de for!e !asi$e
0ineinteles ca si in ca'ul goticului e,ista o serie de caracteristici regionale% in Anglia &isericile se
disting prin grosi!ea si policro!ia 'idurilor, prin a&undenta ele!entelor decorati$e, care in fa'a
stilurilor Jdecortati$Jsi JperpendicularJ acopera intregul plafon In Ber!ania, tipic este
aceea 1allen2irc$e +J&iserica ;alaJ.-cu na$ele de inalti!e egala In Italia, &isericile nu pre'inta diferente
!ari intre na$ele centrale si laterale, frec$ente fiind !oti$ele ori'ontale care reduc $erticalitatea cladirii
Aparuta in Aranta pri!a
constructie gotica datea'a din 1170 din
'ona Darisului, dar si in ca'ul acestei tari
decalajele sunt destul de !ari de $re!e
ce !arile catedrale din Daris si Doitiers
incep a fi construite in 11C7 iar o
!ulti!e de catedrale ro!anice incep a fi
construite prin sec =II in acelasi ti!p cu
catedrala din :;artres Intrucat
ar;itectura gotica a&unda in e,e!ple
spectaculoase de !argaritare
ar;itectonice in continuare ne $o! opri
asupra cator$a dintre repre'entarile cele
!ai spacifice% (aint-/enis, Notre-
/ame din Daris, $artres,
0eims, )miens si Bourges& (aint
/enis construita la !ijlocul sec =II
repre'inta o opera Je,peri!entalaJ de $re!e ce este pri!a &iserica ce foloseste !asi$ arcele ogi$ale
folosite !ai ales la cor :onstructia are o directie Est-<est iar 'idaria se pre'inta a fi inca !asi$a si cu
&olti in stil ro!anic Notre-/ame din Daris, construita intre 11C7-1770 a ra!as cu turnurile fatadei
neter!inate Spatiul interior este de 4400 !etri patrati, lungi!ea 170 ! Repre'entanta a stilului
radiant a ar;itecturii gotice, 1otre-5a!e repre'inta o creatie propagandistica referitoare la ideologia
autoritatii centrale Re!arca&ile sunt cele trei registre co!po'itionale% al portalului, a fri'ei si a
turnurilor 5esi este considerata a fi o &iserica gotica prin e,celenta e,ista totusi ele!ente ro!anice
o&ser$a&ile !ai ales pe fatada cladirii Interiorul catedralei Jeste de!n de e,teriorul ei El reda i!presia
i!ensitatii, desi proportiile cladirii nu sunt e,cesi$eJ Si aici e,ista trei registre% pri!ul la inalti!ea
arcelor sprijinite pe coloane Al doilea etaj este for!at dintr-un triforiu! in spatele careia sunt tri&unele
+1otre-5a!e fiind una din ulti!ele !ari cladiri in care s-au construit tri&une. 5easupra triforiu!ului se
afla ferestrele na$ei centrale, acestea constituind cel de-al treilea registru
:atedrala Notre /ame din :;artres +sfintita in 13C0. repre'inta Jpri!ul triu!f a&solut al goticului
france'J Dartea $estica a catedralei este do!inata de doua turnuri de peste @0 ! insa orna!entate diferit
din cau'a decalajului de ti!p% pri!ul, construit in sec =II are decoratia !ult !ai si!pla, celalalt ter!inat
in sec =I< are orna!entica !ult !ai $ariata si !ai &ogata Dortalul este decorat cu scene din $iata lui
Isus, iar pe ro'asa de pe fatada $estica sunt redate scene din Iudecata de Apoi Aatada si interioarele sunt
ornate cu peste 10000 figuri din piatra si sticla Re!arca&ila este si suprafata totala a $itraliilor% 3000
!etri patrati :atredrala apartine celei de a doua fa'e a goticului% stilul lanceolat :atedrala
din 0eims este considerata printre ulti!ele !ari capodopere ale goticului france' A fost construita in sec
=II, fiind considerata o ade$arata Jdantela de piatraJ :aracteristice sunt% portalul, cel !ai fru!os din
17
toata arta gotica si, pe plan ar;itectonic, inlocuirea ti!panului usii centrale printr-o ro'a asa incat in
realitate e,ista doua ro'e suprapuse% cea !are de la al doilea etaj si o alta deasupra portalului
:atedralele de la Bourges si )miens +despre care Dus-in spunea ca este o ade$arata J0i&lie in
piatraJ., apartinandstilului "lamboaiant sunt cele !ai dina!ice :atedrala din 0urges de'$olta cinci na$e
etajate pe un plan de tip continuu, fara transept :o!po'itia interioara pre'inta un aspect original% stalpii
na$ei sunt co!pusi dintr-un nucleu cilindric inconjurat de colonete :atedrala de la A!iens este o
capodopera in structura% Jna$a este e,presia cea !ai pura si cea !ai perfecta a siste!ului gotic, a$and
aceea calitate a&soluta, aceea logica sigura pe care o lu!ina egala trecand prin $itraliile incolore le face
!ai li'i&ile si !ai reci totodataJ :atedrala de la A!iens- desi apartine goticului fla!&oaiant considerata
a fi Jo e,agerare si o decadenta a arte goticeJ- prin aspectele sale co!po'itionale arata o!ogenitatea
stilului gotic france'
5upa Aranta, tara ar;itecturii gotice prin e,celenta este Anglia care, totusi se !entine in afara
Jgoticului continentalJ 5iferenta !ajora, care apare inca de la pri!ele anali'e, este insasi plasarea
edificiului in spatiu% daca in Aranta sau Ber!ania &isericile sunt plasate in centrul orasului !edie$al +cu
stra'ile ei incalcite., in Anglia cladirea este plasata pe un loc !ai retras, !ai ridicat si !ai desc;is 5e
aici a doua diferenta% catedralele engle'e sunt !ult !ai joase si !ai lungi De fatada $estica rar a$e!
turnuri du&le, !ai degra&a turnuri singulare cu &a'a patrata De langa ori'ontalitate, ar;itectura engle'a
!ai are cate$a caracteristici% ner$aturile !ultiplicate fara sa fie legate functional nici de &olti, nici de
pilastrii de descarcare% disproportia dintre lungi!ea na$elor, intinderea fatadei si inalti!ea propriu-'isa a
cladirii Boticul engle' isi deli!itea'a trei fa'e de creatie% stil engle' pri!ar +earl' englis$., perioada in
care se definesc caracteristicile goticului &ritanic, repre'entate de catedraleleantebur' si 3ells +pri!a
catedrala engle'a in intregi!e gotica), Lincoln, 4or2, (alisbur'- singura catedrala care prin $ericalitate se
aproprie de catedralele continentale, fiind construita in acelasi ti!p cu edificiile de cult din :;artres si
A!iens A doua preioada este cea a stilului ornat +decorated st'le. in care goticul engle' isi de'$olta
caracteristicile proprii, prin &oltile JstelareJ care nu isi !ultiplica nu!ai ner$urile inter!ediare ci si
ner$urile de legatura ale acestora fara ca sa ai&a $reun rol functional, dar si prin ferestrele in care tesatura
de piatra ce sustine orna!entele $itraliilor se ra!ifica si se i!pleteste cu aceeasi fante'ie ca si goticul
fla!&oaiant de pe continent
Aor!a cea !ai e,presi$a a goticului engle' se regaseste in stilul perpendicular +perpendicular
st'le., in care &olta JstelaraJ cu ner$urile ei din ce in ce !ai co!plicate ajunge la tipul Jfrun'a de pal!ierJ
sau !ai degra&a ia for!a de e$antai J"an vaultingJ 5in &oltile astfel acoperite, ner$urile co&oara in
!anuc;i intr-un $al de for!atiuni conoidale cu! se inta!pla la/ivinit' (c$ool in O,ford, capela lui
Lenric <II din 3estminster )bbe' etc
Ber!ania s-a lasat destul de greu McuceritaM de gotic, a&ia in 1370 +la un secol de la aparitia
stilului. se !entionea'a pri!ele constructii de acest tip Insa tot Ber!ania $a care $a contri&ui in !od
decisi$ la raspandirea stilului gotic in Europa :entrala si de Sud-Est :atedralele ger!ane la inceput le
i!itau pe cele france'e +in special pe cele de la >aon si A!iens. Re'ultatul a fost insa spectaculos%
catedralele de la Magde&urg, 1au&urg, 0a!&erg, OPln sunt nu!ai cate$a dintre e,e!plele cele !ai
repre'entati$e /omul din 56ln este fara indoiala o capodopera in acest sens% construita intre 1398-1976/
1893-1880, i!presionea'a atat prin di!ensiuni cat si prin grandoare artistica% sanctuarul, inaugurat in
1733 are 91 ! lungi!e, 94 ! lati!e, iar na$a centrala are 97 ! inalti!e Turnul, neter!inat, al fatadei
sudice are 4@ ! inalti!e :elelalte doua turnuri ale fatadei $estice +ter!inate in 1887,aceasta fiind si data
ter!inarii edificiului. au 146 ! inalti!e 5in cau'a inte!periilor cau'ate !ai ales de &o!&arda!entele
aliate din ti!pul :elui de-al 5oilea Ra'&oi Mondial, iar a'i din cau'a ploilor acide, catedrala necesita
per!anente lucrari de reconstructie, fiind un capitol neic;eiat al istoriei ar;itecturii Se poate o&ser$a ca
19
for!ula adoptata de ar;itectura ger!ana este cea a &isericii cu na$ele de inalti!e egala, cu aspect de
unica sala !are sau ;ala de unde si denu!irea de 1allen2irc$e +J0iserica ;alaJ., tipica !ai ales in
Eestfallia Dlanul edificiului este aproape patrat +cu lungi!ea si lati!ea aproape egale., fara transept, ca
ele!ente de sustinere coloanele sunt preferate pilastrilor co!pusi, capitelurile sunt eli!inate iar
interiorul este foarte lu!inos din cau'a ferestelor inalte
In Spania, pri!a constructie +ro!ano.gotica este catedrala de la A$ila, cu o fatada ingusta , so&ra,
aproape total lipsita de ele!ente orna!etale :atedralele de la Burgos, Leon si .oledo repre'inta deja un
gotic spaniol J!aturi'atJ atedrala din Burgos +1331-1340., pre'inta trei na$e, un transept, arce in ogi$e
pure si, trei fatade% doua ale &ratelor transeptului si cea principala, doua turnuri de fatada si un turn-
lanterna octogonal 5intre cele 14 capele, cea !ai i!prtanta este capele Jdel ontestableJ, decorata in
$arianta spaniola a stilului fla!&oaiant,Jstilul isabelinJ atedrala de la Leon +1304-1370. considerata
capodopera ar;itecturii gotice spaniole, sea!ana cu edificiile din Rei!s si A!iens, dar ca plan are nu!ai
trei na$e,dar si trei transepturi si un nu!ar i!presionant de $itralii atedrala din .oledo este considerata
cea !ai spaniola dintre toate catedralele gotice din Deninsula I&erica% pre'inta cinci na$e de inalti!i
diferite si un transept redus , un singur turn de fatada si pilastrii e,tre! de !asi$i care face arc-&utantii
aproape inutili
Spre sfarsitul sec =<, se i!pune Jstilul isabelinJ in special in <allaloid, repre'entata de edificiile din
Toledo, Biserica "ranciscana,si Sala!anca, unde ar;itectura isa&elina anunta deja stilul Renasterii
Italia, pe fondul !ostenirii antice si ro!anice a acceptat destul de greu stilul gotic, de accea
edificiile de aici sunt !ai putin spectaculoase +dar si !ai indoielnice din punct de $edere artistic. decat in
celelalte parti ale europei Dri!ele edificii gotice, datorate ordinului cistercian +Fossanova,asamari., pe
langa saracia de for!e si orna!entica, i!&ina stilul gotic cu ele!ente ro!anice :a' specific sunt
&isericile spurapuse (an Francesco din )ssissi% &iserica inferioara, de fapt o cripta-&iserica pre'inta
contraforti cilindrici cu re!iniscente ro!anice, iar &iserica superioara unina$ala, pre'inta un spatiu larg,
in stil gotic, o&tinut prin eli!inarea pilastrilor
Si celelalte catedrale gotice din Italia% (an
)ndrea din <ercelli, (anta roce din
Alorenta sau catedralele din Siena si
Or$ieto se caracteri'ea'a prin aceeasi
prelucrare a goticului, uneori cu re'ultate
ciudate Astfel /omul din *ilano, cel !ai
apropriat de goticul JclasicJ european din
cau'a incarcarii pana la refu' cu ele!ente
decorati$e este considerat de Aocillon
Jcapodopera falselor capodopereJ :onstruit
in stil fla!&oaiant, do!ul per'inta 194
turnulete, 714@ statui, in general un
decorati$is! aproape ostentati$ in
detri!entu claritatii profilului ar;itectonic
si a unitatii estetice :u o supratafa interna
de 11600 !etri patrati, lungi!e e,terioara de 146 !, cu lati!ea na$elor de CC !, iar lungi!e
transeptului de @3 ! do!ul este cel !ai !are edificiu dupa San Dietro din Ro!a
Ar;itectura ci$ila este repre'entata !ai ales de palatele co!unale pre'ente in special in Aranta si
Ber!ania cu! ar fi cele din Rouen +Palatul Parlamentului., >Q&ec- sau OPln In Anglia, ar;itectura
14
!unicipala lipseste aproape cu desa$arsire/ in Italia insa pe &a'a prosperitatii oraselor co!erciale au fost
ridicate i!punatoare palate !unicipale din piatra- cu! ar fi Pala%%o 7ec$io din Alorenta/ cara!ida-
Palatul orasenesc din (ienna, ce pre'inta o structura so&ra cu creneluri ce dau un aspect de fortareata
5ecoratia e,terioara este insa &ogata, folosindu-se deseori placaje de teracota sau incrustatii de placi
policro!e e!ailate ca dadeau cladirii un plus de culoare
Sculptura.Pictura. itraliul.
5iferenta !ajora a sculpturii gotice fata de cea ro!anica consta in pri!ul rand prin
a&andonarea for!elor fantastice +!onstrii, ani!ale fantastice., si !ai ales renuntarea la defor!area
e,presionista a figurilor, acestea de$enind !ai line, !ai ar!onioase in acelasi ti!p e,pri!and !ai clar
seni!entele 5esi trecerea de la ro!anic la gotic a fost !ai lenta decat in ca'ul ar;itecturii, incepand cu
sec =II se produce e!anciparea co!pleta a sculpturii Acest aspect se poate o&ser$a !ai ales co!parand
statuile cu caracter de coloana a :atedralei de la :;artres si cele ale figurilor de pe fatadele :atedralelor
de la Rei!s si A!iens, unde !aestrii de statui au tins sa u!ani'e'e personajele, pre'entandu-i cateodata
in ti!pul unei con$or&iri pentru a le da o !ai !are aparenta de realitate+Fecioara si ,lisabeta de la
atedrala de la 0eims.In acest conte,t Fecioarade la Rei!s face parte dintre operele cele !ai no&ile ale
plasticii gotice Mesterul a reusit sa ar!oni'e'e idealul clasic, grecesc al fru!setii fe!ininecu
orepre'entare !edie$ala a s!ereniei si !ajestuo'itatii- constata pe drept Alpato$ 5e ase!enea daca la
:;artres figurile sunt inca lungi si rigide, la Rei!s si A!iens,statuile nu nu!ai ca se desprind de
fundalul ar;itectonic, dar iau for!a de ronde-bosse cu JpersonalitateJ proprie
Secolul =II este considerat perioada
de apogeu a sculpturii gotice atat din punct
de $edere artistic cat si cantitati$ Ajuns la
!aturitate, arta statuara gotica se defineste
prin si!plitate e,presi$a, plastica ro&usta a
for!elor, eleganta si '$eltete si o anu!e
po'a retinuta
Secolele =I<-=<, aduc insa o serie de
sc;i!&ari in ceea ce pri$este !odul de
alegere si tratare a te!elor, pe fondul
cala!itatilor +:iu!a 1eagra., Ra'&oiul de
100 de ani si al propagarii curentelor
!istice% accentul cade acu! pe descrierea
spectacolelor suferintelor lu!ii, in!ultindu-
se scenele care redau pati!ile Mantuitorului, sau a unor scene !aca&re De de alta parte, aceste sc;i!&ari
aduc o !ai !are naturalete si o !ai profunda co&orare in aspectele !ai direct senti!entale de u!anitate
5e ase!ena se in!ultesc redarile de scene cotidiene, de o&icei ca te!e de 'odiac si in !od interesant,
legata de plastica funerara a statuilor culcate pe sarcofage +gisanti., se de'$olta si arta portretului
O contri&utie su&stantiala la arta statuara gotica a adus-o Ber!ania 5esi pri!ele !odele sunt
inspirate de la :atedralele de la :;artres, Rei!s si Daris, !ai tar'iu se !anifesta si tendintele proprii
caracteri'ate prin su&linierea caracterului indi$idual al personajelor, cautarea unei e,presi$itati cat !ai
!arcante Dri!ele repre'entari sunt cele din :atedrala de la Magde&urg, cu elegantele statui si!&olice,
ur!ate de cele&rele cicluri sculpturale din 0a!&erg si 1au&urg% pri!a cu statuile *ariei si ("&
,caterina de o e,ceptionala plasticitate, sau Jalaretul din BambergJ, cea de-a doua catedrala fiind
1C
repre'entata de statuile perec;ilor 1ermann si 0eg$indis si in special ,22e$ard si 8ta una din cele !ai
fine, !ai fru!oase si !ai enig!atice repre'entari fe!inine laice
Anglia si-a pastrat independenta si in ca'ul sculpturii 5esi in ca'ul statuilor-coloana de pe fatada
:atedralei de la Eells pot fi o&ser$ate ase!anari cu statuile pari'iene, se conturea'a in acelasi ti!p, si
trasaturile definitorii ale sculpturii gotice engle'e% inclinatia spre relieful plat si solutia &idi!ensionala
:aracteristica este de ase!enea accentul pus pe statuaria funerara, intr-o redare cat !ai realista a figurii
E,ceptionala este in acest sens statuia Printului -Negru reali'ata cu o acuratete aproape fotografica
Spania incepand cu sec =I< - =< $a crea prin sculpturile giganticelor reta&luri din Taragona si
Dal!a de Mallorca una din cele !ai re!arca&ile opere de sculptura gotica din Occident :aracteristice
sunt preferinta aproape e,clusi$a pentru te!atica religioasa, e,acer&area indi$idualis!ului, indiferenta
fata de idealis!
Deninsula italica, desi !anifesta aceeasi lipsa de entu'ias! ca si in ca'ul ar;itecturii, reuseste sa dea
culturii europene o triada de artisti care isi $or pune a!prenta pe intreaga arta statuara gotica% Nicola
Pisano- creatorul a!$onului 0aptisteriului din Disa, 9iovanno Pisano- care s-a inspirta atat din sculptura
Antic;itatii tar'ii cat si din goticul france', $a crea ui!itoarea!nc$inarea pastorilor, lucrare care pe langa
realis!ul repre'entarii degaja o u!anitate calda )rnol"o di ambio, ar;itect principal al 5o!urilor din
Sienna si Disa, autorul a!$oanelor din Distoia si Disa si al grupurilor *adona cu pruncul este considerat
cel !ai !are !aestru al goticului italian
Arta statuara gotica cu '$eltetea ei ju$enila, cu po'a retinuta si contururile fluente ale drapajului,
oglindea o constiinta !ai puternica a de!nitatii u!ane si o !ao fina caracteri'are a senti!entelor si
sen'atiilor
:at pri$este pictura, aceasta $a ra!ane su&ordonata ar;itecturii pana in sec =< A$and in $edere
faptul ca ar;itectura gotica a redus suprafetele plane ale peretilor, pictura $a fi eli!inata cu desa$arsire,
locul ei fiind luat de $itralii Totusi ansa!&luri picturale originale $or fi reali'ate de (imone *artini,
*atteo 9ivanni da 7iterbo, inabue, avalini si !ai ales9iotto din Bondone +cu acel !agnific ansa!&lu
de fresce din apella (crovegni din Dado$a., care repre'inta tot atatea stadii in pictura gotica, ce $a
parcurge de la te!a :/ansului macabru: +te!a predilecta pe fondul !arilor epide!ii de ciu!a. la
J*adona cu pruncul pe tronJ a lui Biotto a e$olutie continua si ar!onioasa
<itraliile Jcreatia cea !ai e,traordinara a E$ului MediuJ pe langa functia educati$a +prin redarea de
personaje sacre sau scene &i&lice., $a a$ea o e,traordinara $aloare estetica prin e,plo'ia de culori si
lu!ini, ce su&linia inca o data, daca !ai era necesar, pre'enta >u!inii
5i$ine
In conclu'ie, goticul repre'inta treapta i!ediat ur!atoare stilului ro!anic, caracteri'andu-se
printr-un aspect !ai inc;egat, o !aiestrie !ai inalta si J printr-o e,perienta !ai cuprin'atoare decat arta
ro!anica Tot ce apartine stilului gotic pre'inta o !aturitate !ai !are, o constiinta !ai puternica si
adesea un grad !ai inalt de desa$arsire artistica 5ar odata cu atingerea acestei !aiestrii, arta gotica si-a
pierdut far!ecul pe care il a$ea arta ro!anica care, era totusi !ai apropriata de Renastere prin unele din
for!ele sale de !anifestare, decat stilul goticJ Totusi, goticul a creat senti!ente fara de care arta
Renasterii ar fi de neconceput, !aestrii goticului fiind pri!ii care dupa secole au reusit sa
+re.de!onstre'e in !od constient ca Jo!ul este !asura tuturor lucrurilorJ

16