Referine critice

Mara
Analizand romanul Mara, Nicolae Iorga scria c titlul potrivit al
romanului ar fi fost "Copii Marei ". Nicolae Monolescu considera c titlul
ales de Slavici se justific pe deplin, "Persida insi nefiind decat o Mara
juvenil!.". In roman, copii Marei, Persida i "ric, nu sunt ceea ce, in mod
normal, poart numele de personaje secundare. #ac Mara este un
personaj sta$il, care nu se modific de%a lungul romanului, ci doar
reac&ioneaz fa& de anumite evenimente, Persida e un personaj care
evolueaz.
,, In cele mai importante nuvele, ca si mai tarziu in romanul ,,Mara', Slavici
se dovedeste fidel metodei sale de creatie realista, oglindind viata societatii
transilvanene pe care o cunoaste indeaproape, transmitand nealterata nota
specifica vietii satului de peste munti intr%un anumit moment istoric. #e aici
izvoraste spiritul popular care pulseaza puternic in opera sa( respectand
realitatile si pastrand culoarea locala a mediului social descris in aceeasi
maniera artistica pe care o vor dovedi marii scriitori ardeleni) *eorge
Cos$uc, +ctavian *oga, ,iviu -e$reanu( Ioan Slavici se dovedeste si in
acest sens un desc.izator de drum.'
/#omnica 0ilimon%Stoicescu1
In 2345,Ser$an Cioculescu facea o apreciere pe cat de
indrazneata/nimeni pana atunci nu se e6primase asa de categoric1,pe atat
de adevarata)Mara este 7cea mai e6presiva opera epica aparuta intre 2889%
2399,$a c.iar! cel mai $un roman al nostru inainte de Ion'.
7Mara este cea mai iz$utita opera a lui Slavici si unul din cele mai $une
romane romanesti.Aici se adancesc pro$lemele sociale tratate in nuvele si
se adauga pro$leme noi,nationale si confesionale.'
Mara'ofera cea mai cuprinzatoare imagine a societatii rurale ardelene
din a doua jumatate a secolului al :I:%lea,de un ec.ili$ru de compozitie
clasic.In special figura energica Marei,z$uciumandu%se sa%si creasca
omeneste copiii,trecand peste toate piedicile,ramane o creatie de neuitat.'
Slavici n%are nimic din spiritul de ;nfrumuse&are a vie&ii rurale, atri$uit
mai t<rziu semntoritilor. =ranii lui o$serva&i fr cea mai mic prtinire,
dup metodul de mai t<rziu al lui -e$reanu, sunt egoiti, avari, ;ndrtnici,
dumnoi i totodat ierttori i $uni, adic cu acel amestec de $ine i de
ru ce se afl la oamenii adevra&i. At<ta vreme c<t autorul rm<ne ;n
marginile e6perien&ei sale, oc.iul lui e de o rar ascu&ime ;n zugrvire
eroilor, care to&i triesc cu o vigoare e6traordinar. /*. Clinescu 1
Slavici n-a uitat niciodata ca debutul sau literar a fost un act al
vointei lui Eminescu, expresia unei intuitii straine de el insusi.
Eminescu vedea in Slavici altceva si mai mult decat era ele
insusi in stare sa vada. Cum se spune, i-a fortat mana ; nu
pentru a-l abate de la rostul sau, ci pentru a-l reda acestui rost
!ucian "aicu #
!umea satelor, la noi a $asit in Slavici unul dintre cei dintai
cronicari fideli si realisti
%l. &'ilippide #
(on Slavici introduce oralitatea populara in scrierile sale inaintea
lui Crean$a. )# &entru desavarsita stapanire a acestei unelte
stilistice, ii lipseste insa lui Slavici *ovialitatea si verva lui
Crean$a.
+udor ,ianu #
Ceea ce pare nou si fara asemanare in epoca inceputurilor lui
este anali-a psi'olo$ica pe care Slavici o practica intr-un limba*
abstract.)# povestitorul vede oamenii lui dinlauntru, in
sentimentele sau in cri-ele lor morale.
+udor ,ianu #
Samadaul !ica este un 'ot si un uci$as, acoperit de persoane
tari, interesate sa aiba un om cu experienta. Carciumarul .'ita se
asa-a in drumul pocarilor, unde se casti$a bani multi si se pune la
mi*loc, intre ordinea *uridica a satului si le$islatia mutuala a
'otilor. /rama lui complexa este anali-ata ma$istral.
.eor$e Calinescu #
E inainte de toate un autor pe deplin sanatos in conceptie ;
problemele psi'olo$ice pe care le pune sunt desemnate cu toata
finetea unui cunoscator al naturii omenesti ; fiecare din c'ipurile
cari traiesc in novelele sale e nu numai copiat de pe ulitele
impodobite cu arbori ale satului, nu seamana in exterior cu
taranul roman, in port si in vorba, ci cu fondul sufletesc al
poporului, $andesc si simt ca el.
0i'ai Eminescu #
Ceea ce loveste pe oricine reciteste asta-i pe Slavici este, in
primul rand , o lipsa de preocupare a scrisului frumos.)# (i
lipsesc cadenta fra-ei, armonia perioadelor, rotun*imea vorbelor ;
n-are nici ima$ini, nici culori ; nu stie sa descrie un peisa*, lipsit
de orice pitoresc in -u$ravirea fi-ica a persona*elor.)# Si care a
fost cau-a pentru care asta-i, el este considerat, dupa Costac'e
1e$ru--i, drept unul din fondatorii nuvelei romanesti 2
(n primul rand, puritatea vocabularului, Slavici, cu toate
stan$aciile lui si cu stilul lui neindemanatec, are o curata si aspra
limba romaneasca
%l.&'ilippide #
)0ara lui Slavici repre-inta un moment cu deosebire impotant
in istoria romanului romanesc. 1imeni nu mai crease o opera
epica asa de consistenta, asa de solid construita. /e altminteri,
nuvelele unele, ca 0oara cu noroc, adevarate mici romane#
anuntasera cu mai bine de doua decenii in urma evolutia
pro-atorului spre specia epica cea mai moderna si mai
cuprin-atoare
%l. Sandulescu #
0ara este cea mai i-butita opera a lui (oan Slavici si unul dintre
cele mai bune romane romanesti
%l. &iru#
Sursa3 'ttp344operamaraslavici.blo$spot.ro4p4aprecieri-critice.'tml