1.

COMPOZITIA CHIMICA A BACTERIILOR

Compozitia chimica a bacteriilor este asemanatoare tuturor organismelor vii. Ea cuprinde n jur de 20 de elemente
ale sistemului periodic, care se pot mparti n trei grupe:
elementele de baza, H, C, , !, " si #ul$, care intra n compozitia substantelor cu rol primordial str!tral si
ener"eti! a oricarei celule vii %proteine, lipide si zaharide&,
elemente #n !on!entratie sb 1$ si mai ales sub $orma ionizata cum sunt '
(
, a
(
, )g
2(
, Cl
*
, Ca
2(
etc. cu
rol %n!tional n procesele de activare a unor enzime %)g&, n permeabilitatea sistemului membranar al celulei
bacteriene %Ca&, n v+scozitatea citoplasmei etc.
oli"oelementele, cum sunt )n
2(
, ,e
2(
, ,e
-(
, Co
2(
, Cu
2(
, )o!
.
2(
, #e!
-
2*
, /!
.
2*
etc., ce se gasesc n
celula bacteriana n cantitati $oarte reduse, sub 0,0001, si care intra #n str!tra nor !oenzime absolut necesare
des$asurarii metabolismului,
!ontintl #n apa al bacteriilor se situeaza n medie la &'$ din masa celulara. 2pa este $aza n care se
solubilizeaza, sunt transportati electrolitii si substantele neelectrolitice si mediul n care se petrec toate reactiile
metabolice. Ea participa la multe din aceste reactii %hidroliza, reactii anabolice etc.& si $ormeaza mpreuna cu
substantele anorganice si macormoleculele organice continute o unitate $izico*chimica si biologica.
(. )*TRITIA BACTERIA)A
utritia bacteriana reprezinta totalitatea proceselor prin care bacteriile si procura din mediul nconjurator
substantele necesare supravietuirii, cresterii si nmultirii , iar respiratia bacteriana modalitatea de a*si produce energia
necesara activitatii metabolice.
Sursa de energie. 3n $unctie de sursa de energie pe care o $olosesc, bacteriile se mpart n:
%otosintetizante, care utilizeaza ener"ia lminoasa pentru sinteza compusilor proprii si
!+imiosintetizante, care si procura energia prin rea!tii de o,ido-red!ere a unor substante. 4acteriile care
o5ideaza substantele anorganice se numesc lithotrofe, iar cele care o5ideaza substante organice
chemoorganotrofe.
Sursa de carbon. 6upa sursa de carbon, bacteriile se clasi$ica n:
atotro%e, care sintetizeaza compusi organici pornind de la substante anorganice, sursa de carbon $iind C!
2
,
mi,otro%e, care $olosesc ca sursa de carbon at+t substante organice c+t si C!
2
,
+eterotro%e, care utilizeaza ca sursa de carbon numai substante organice.
Sursa de azot a bacteriilor de interes medical o constituie n general aminoacizii, dar unele bacterii utilizeaza si sarurile
de amoniu %Escherichia coli, Salmonella etc.&.
Necesarul de oxigen pentru dezvoltarea bacteriilor este variabil si va $i discutat n cadrul reactiilor de energogeneza.
(.1. )e!esitatile ntriti.e ale ba!teriilor de interes medi!al
4acteriile de interes medical sunt, cu $oarte putine e5ceptii, chimiosintetizante heterotrofe. Ele au nevoie pentru
multiplicare de substante organice, diversi ioni, oligoelemente si $actori de crestere %vitaminele 40, 42, acid
pantotenic, biotina, lacto$lavina acid $olic etc.&.
ecesarul de substante organice este $oarte di$erit de la o specie bacteriana la alta. 2st$el, de pilda, Escherichia
coli cultiva $oarte bine pe medii care au n compozitie o singura sursa organica de carbon %glucoza, acetat sau succinat&,
o sursa de azot 7%H
.
&
2
#!
.
&8, ioni esentiali dezvoltarii %'
(
, )g
2(
etc.& si oligoelemente %Cl*, Co, Cu, )o, i, #e, 9n
etc.&. 2lte bacterii au nevoie de substante organice ca aminoacizi, purine, pirimidine, vitamine, $actori de crestere etc.
0
pe care nu le pot sintetiza, deoarece sunt adaptate la habitatul lor natural %organismul uman sau animal&, care le asigura
aceste substante.
Cu c+t necesitatile nutritive bacteriilor sunt mai mari cu at+t dependenta lor $ata de o gazda naturala creste. 2st$el,
o categorie aparte n cadrul bacteriilor heterotro$e sunt bacteriile paratro%e. Ele sunt lipsite de unele enzime %genul
Rickettsia& sau nu sunt capabile de energogeneza %genul Chlamydia& si nu se pot nmulti dec+t n celule vii, av+nd deci
un +abitat natral obli"ator intra!ellar.
)e!esitatile ntriti.e di%era !+iar si #n !adrl a!eleiasi spe!ii. 2st$el, prin mutatii sau alte mecansime ale
variabilitatii genetice, unele tulpini pierd proprietatea de a sintetiza un compus necesar dezvoltarii, nmultirea
depinz+nd de prezenta acestuia n mediu. 2st$el de tulpini se numesc a,otro%e, iar tulpinile originale din care au
provenit se numesc prototro%e. 6e e5emplu, tulpinile prototro$e de E. coli, principalul agent etiologic al in$ectiilor
urinare, sunt capabile sa sintetizeze timidina necesara replicarii 26. #*a observat, nsa, la bolnavii cu in$ectii urinare
care au $ost tratati timp ndelungat cu biseptol, aparitia unor tulpini au5otro$e care pierd proprietatea de a sintetiza
timidina. 6eci, urocultura, pe mediile uzuale, lipsite de timidina, va $i constant $als sterila, tulpina au5otro$a prezenta
n urina neput+ndu*se dezvolta n lipsa acestui nucleotid.
/. METABOLI0M*L BACTERIA)
)etabolismul bacterian cuprinde totalitatea reactiilor biochimice care au loc n celula bacteriana, precum si cele
care sunt determinate de microorganism n mediul nconjurator. Ele au ca scop $inal cresterea si multiplicarea bacteriei
si se mpart n:
reactii catabolice, prin care se $ragmenteaza substratul nutritiv n unitati componente cu eliberare de energie,
reactii metabolice intermediare, prin care energia rezultata din primele reactii este nmagazinata n compusi
macroergici si
reactiile anabolice, prin care celula bacteriana si sintetizeza substantele propri, cu consum energetic.
:oate aceste reactii sunt catalizate de enzime a caror activitate este controlata genetic ast$el nc+t intensitatea lor
sa $ie c+t mai e$icient adaptata conditiilor n care bacteria creste si se nmulteste.
/.1. Rea!tiile !ataboli!e
4acteriile heterotro$e catabolizeaza substante organice din mediul nconjurator printr*o succesiune de reactii
enzimatice, care parcurg n principiu . $aze:
des!ompnerea e,tra!ellara a substantelor organice n unitati mai mici sub actiunea unor e5oenzime. ;a
bacteriile care au ca habitat omul, macromoleculele din mediul ambiant sunt reprezentate de proteine, acizi nucleici,
colagen, mucopolizaharide, lipide etc. "entru scindarea acestor substante bacteriile invazive secreta e5oenzime
hidrolitice, care pot $i n acelasi timp si $actori de patogenitate.
absorbtia sbstantelor din mediul e5tern se $ace prin - mecanisme:
* pasiv n $unctie de di$erenta de concentratie a unei substante n interiorul si e5teriorul celulei ca, de e5emplu,
n cazul glicerolului<
* activ prin $os$orilarea, cu consum energetic, a substantei ce urmeaza a $i absorbita ca, de pilda, glucoza care se
absoarbe numai sub $orma de glucozo*=*$os$at<
* activ cu consum energetic prin legarea substantelor de proteinele de transport numite permeaze. "rintr*un ast$el
de mecanism se absorb substantele pe care celula bacteriana le depoziteaza n concentratii $oarte mari $ata de
concentratia din mediu. 2st$el daca celula bacteriana este lipsita de permeaza pentru lactoza, aceasta nu poate
$i absorbita nici daca bacteria, complet lipsita de lactoza, se a$la ntr*o solutie cu continut $oarte mare de
lactoza.
! mentiune speciala o merita transportul transmembranar de $ier, necesar bacteriilor n multiplicare. 3n tesuturile
organismului $ierul nu se gaseste n stare libera ci legat de proteine, cum sunt trans$erina si sidero$ilina. 4acteriile au
dezvoltat mecanisme ingenioase de absorbtie a $ierului prin secretia sidero$orilor, substante chelatoare de $ier care scot
$ierul din combinatiile sale $ac+ndu*l absorbabil.
pre"atirea sbstantelor pentr o,idare prin reactii de decarbo5ilare, dezaminare, $os$orilare etc. si
2
o,idarea sbstantelor ! eliberare de ener"ie sa respiratia ba!teriana. !5idarea se de$ineste ca o pierdere
de electroni sau de ioni de hidrogen. #ubstanta care se va o5ida este donorul, iar cea care se reduce, acceptorul de
hidrogen. 6eci, n urma o5idarii va rezulta o substanta o5idata, o substanta redusa si o anumita cantitate de energie
libera. #ubstanta energogenetica de baza este la multe bacterii glucoza, monozaharid ce poate $i metabolizat pe mai
multe cai n $unctie de per$ormantele o5idative ale bacteriilor.
;a bacterii deosebim n $unctie de acceptorul $inal de hidrogen, - tipuri de o5idatie: respiratia, n care acceptorul
final de hidrogen este oxigenul atmosferic, fermentatia, n care acceptorul final de hidrogen este o substanta organica,
si respiratia anaeroba, n care acceptorul final de hidrogen este oxigenul prezent ntr-o sare anorganica %nitrat sau
sul$at& care se va reduce. #ubliniem ca termenul de respiratie anaeroba pe care l $olosim pentru a desemna bacteriile
strict anaerobe se re$era de $apt la $ermentatie n absenta o5igenului.
Respiratia este legata de sistemul membranar al bacteriilor %membrana citoplasmatica, mezozomi&. Cantitatea de
energie eliberata prin respiratie este mai mare dec+t cea eliberata prin $ermentatie, deoarece o5idarii de substrat i
urmeaza o5idatia de trans$er, n care electronii sunt transportati pe lantul respirator %citocromi, $lavoproteine,
ubichinone& p+na la acceptorul $inal de hidrogen %o5igenul atmos$eric& si $os$orilarea o5idativa. 2st$el, la degradarea
completa a unei molecule de glucoza bacteriile obtin -> de molecule de 2:". E5ista si posibilitatea degradarii
incomplete datorita lipsei unor enzime o5idative, cantitatea de energie $iind mai mica.
1ermentatia $oloseste compusi organici ca donori si acceptori de electroni si se produce pe urmatoarele cai
metabolice:
glicoliza pe calea Emden Meyerhof care trans$orma o molecula de glucoza n 2 molecule de acid piruvic,
energia rezultata $iind nmagazinata n 2 molecule de 2:",
fermentatia secundara a piruvatului care poate $i lactica, alcoolica, propionica, butirica, mi5ta %lactica,
$ormica& n $unctie de produsii de metabolism rezultati,
cai alternative de metabolizare a glucozei cum sunt suntul $os$atilor si calea Entner*6oudoro$$, aceasta din
urma speci$ica genului seudomonas.
2in pn!t de .edere pra!ti!, bacteriile se mpart, dupa necesarul de o5igen, n:
ba!terii stri!t aerobe, care se dezvolta nmai #n prezenta o,i"enli atmos%eri!, $olosind e5clusiv respiratia
aeroba si deci o5igenul ca acceptor $inal de hidrogen. 2st$el de bacterii sunt, de e5emplu, seudomonas aeruginosa,
Corynebacterium diphteriae, !ycobacterium tuberculosis etc.
ba!terii stri!t anaerobe, care nu se dez.olta dec+t #n absenta o,i"enli, prezenta lui $iind $oarte to5ica
culturii chiar la o presiune de numai 00
*?
atm. 2ceste bacterii $olosesc ca reactie energogenetica e5clusiv %ermentatia,
#n !onditii anaerobe, deci o5idatia de substrat. 6aca $ermentatia se produce n prezenta o5igenului, se $ormeaza
radicali de supero5id %!
2
*
& $oarte to5ici. 4acteriile strict anaerobe, spre deosebire de cele aerobe, sunt lipsite de
superoxiddismutaza care trans$orma radicalul supero5id n apa oxigenata si catalaza care descompune apa o5igenata.
E5emple de bacterii strict anaerobe sunt cele din genul Clostridium, "acteroides, re#otella, $usobacterium etc.
ba!terii %a!ltati. anaerobe, care se pot dezvolta at+t n prezenta c+t si n absenta o5igenului atmos$eric. Ele
utilizeaza ca reactii energogenetice respiratia aeroba, $ermentatia iar unele chiar si respiratia anaeroba. )ajoritatea
speciilor de interes medical sunt $acultativ anaerobe %de pilda, enterobacteriile&.
ba!terii anaerobe aerotolerante $olosesc numai %ermentatia #n prezenta aerli atmos%eri!, %ara
parti!iparea o,i"enli la reactiile energogenetice. Ele tolereaza o5igenul n mediu $ie pentru ca au n echipamentul
enzimatic supero5iddismutaza si catalaza, $ie ca enzimele e5ista n mediul de cultura. 2st$el, bacteriile din genul
Streptococcus sunt lipsite de catalaza, dar pot $i cultivate n conditii de aerobioza pe medii cu s+nge, care suplineste
catalaza.
ba!terii mi!roaero%ile $olosesc respiratia si $ermentatia, dar necesita o concentratie mai mare de bio5id de
carbon dec+t cea din atmos$era pentru reactii de carbo5ilare. 2st$el, unele specii, ca cele din genurile %eisseria,
"rucella, Campylobacter, necesita concentratii de bio5id de carbon de =*001.
@eactiile energogenetice ale bacteriilor sunt n principiu aceleasi ca si la celulele eucariote, si anume: glicoliza pe
calea Embden*)aAerho$$ %n conditii de aerobioza sau anaerobioza&, calea pentozo$os$atilor, %n care se produce
26"H
2
important donor de ioni de H pentru reactiile anabolice&, beta*o5idatia acizilor grasi, ciclul acizilor
tricarbo5ilici, dezaminarea o5idativa si transaminarea aminoacizilor, o5idarea de substrat, $os$orilarea o5idativa.
-
;iniile metabolice $olosite de di$eritele specii bacteriene variaza $oarte mult, n $unctie de substratul care este
prezent n mediul n care bacteria se nmulteste si de dotarea genetica a bacteriei. 2st$el, specia "acteroides fastidiosus
poate cataboliza doar un singur substrat * acidul uric, sau produsii de degradare ai acestuia pe c+nd seudomonas
multi#orans poate $olosi peste 000 de substraturi drept sursa de carbon.
Cunoasterea pretentiilor nutritive ale bacteriilor este esentiala pentru prepararea unor medii corespunzatoare
cultivarii lor, iar cunoasterea per$ormantelor metabolice ale microorganismelor este importanta prin $aptul ca, alaturi de
mor$ologie, constituie criteriile de baza n identi$icarea lor.
/.(. Rea!tii intermediare
Energia rezultata n urma o5idarii va $i trans$ormata n energie chimica, $ie sub $orma unor tioesteri, ca de
e5emplu A!et3l40CoA, $ie sub $orma de ATP. Energia ast$el stocata va $i eliberata la nevoie pentru amorsarea unor
reactii catabolice sau pentru sinteza unor molecule cu rol structural sau $unctional. Bnii din produsii intermediari
rezultati pe parcursul reactiilor de o5idare pot $i utilizati de bacterie la sinteza unor substante proprii.
/./ Rea!tii anaboli!e
#unt reactii prin care celula bacteriana si sintetizeaza din compusi simpli, rezultati n timpul reactiilor catabolice
sau intermediare si cu consum energetic substante cu rol structural %macromolecule& si $unctional %enzime&. ;a acestea
se adauga sinteza unor substante cu rol de rezerva energetica %incluzii de polizaharide si lipide&.
6in punct de vedere al biosintezelor, bacteriile au posiblitati practic nelimitate. Este su$icient sa ne g+ndim la
comple5itatea structurilor membranare ale bacteriilor si la structura peretelui celular, componente pe care celula
bacteriana si le sintetizeaza, uneori, numai dintr*un singur compus organic prezent n mediu.
"osibilitatea reactiilor de biosinteza di$era de la specie la specie. 2st$el, unele bacterii sunt capabile sa sintetizeze
toti aminoacizii, nucleotidele, monozaharidele si coenzimele din substante simple, rezultate n cursul reactiilor
catabolice si intermediare ale metabolismului. 2lte bacterii nsa sunt lipsite de unele linii anabolice, $iind dependente
de aportul din e5terior al substantelor ce se sintetizeaza pe aceste cai. 4acteriile de interes medical se situeaza ntre cele
doua e5treme.
"er$ormantele biosintetice ale microorganismelor sunt e5ploatate n di$eritele ramuri ale industriei, n care
obtinerea pe calea sintezei chimice a unor produsi ar $i imposibila sau nerentabila. 2st$el, industria $armaceutica obtine
antibioticele, unii aminoacizi si vitamine prin activitatea dirijata a microorganismelor, industria alimentara br+nzeturile
si bauturile alcoolice etc. Bnele bacterii sunt capabile sa metabolizeze hidrocarburi ali$atice, ele $iind speranta
decontaminarii apelor poluate cu titei.
@eglarea metabolismului are ca scop adaptarea economica a reactiilor si a intensitatii lor la substratul nutritiv
e5istent n mediul n care traieste bacteria, ast$el nc+t ele sa asigure cresterea si nmultirea acesteia. @eglarea se
e$ectueaza prin modularea activitatii enzimelor bacteriene, a caror structura alosterica $avorizeaza inactivarea lor de
catre produsul $inal a carui $ormare au catalizat*o.
5. CRE0TEREA 0I 6)M*LTIREA BACTERIILOR
Cresterea si nmultirea bacteriilor este rezultatul nutritiei si al metabolismului bacterian.
Citeza de multiplicare a bacteriilor este $oarte mare. #*a $acut un calcul ipotetic din care rezulta ca, daca la $iecare
20D are loc o diviziune, dintr*o celula bacteriana cultivata ntr*un mediu nelimitat ar lua nastere ntr*o zi 0500
20
celule,
ceea ce ar corespunde unei mase de ..000 de tone. 3n realitate, o asemenea rata de nmultire a bacteriilor nu este
posibila, $iind mpiedicata de epuizarea substantelor nutritive si a $actorilor de crestere, pe de o parte, si de acumularea
metabolitilor to5ici, pe de alta parte.
Ba!teriile se di.id n marea lor majoritate prin di.izine binara, cu e5ceptia chlamAdiilor, care au un ciclu de
dezvoltare unic n lumea bacteriana. 6iviziunea este precedata de cresterea n volum a celulei bacteriene, dedublarea
materialului nuclear si a componentelor citoplasmatice, ceea ce duce la un dezacord ntre masa si volumul celulei
bacteriene. C+nd acest dezacord atinge un punct critic se produce diviziunea celulei parentale n doua celule $iice,
identice cu celula din care au provenit.
.
;a bacili diviziunea se $ace ntotdeauna dupa un plan perpendicular pe lungimea bacteriilor, n timp ce la coci
planurile de diviziune sunt variate. Celulele $iice se pot separa imediat dupa diviziune sau pot ram+ne legate una de
cealalta, rezult+nd o asezare caracteristica, utila n recunoasterea bacteriilor ca, de e5emplu, a celor din genul
Staphylococcus, Streptococcus, %eisseria etc.
6iviziunea bacteriilor gram pozitive are loc prin $ormarea unui sept ntre cele doua celule $iice, pe c+nd bacteriile
gram negative se divid prin strangulare directa.
5.1. Crba de !restere si #nmltire a ba!teriilor #ntr-n medi
limitat
6aca se introduce un inocul %un numar redus& de celule bacteriene dintr*o cultura pura ntr*un mediu de cultura
proaspat si se incubeaza ntr*o atmos$era prielnica speciei respective, bacteriile vor creste si se vor nmulti, iar timpul
care trece de la o diviziune celulara la urmatoarea se numeste timp de generatie. 6aca se apreciaza numarul de celule
bacteriene la intervale di$erite de timp de la momentul inocularii si reprezentam gra$ic raportul care se stabileste ntre
acest numar si timpul care s*a scurs, vom obtine doua curbe caracteristice n $unctie de celulele bacteriene luate n
calcul.
o numaratoare totala a germenilor ce cuprinde toate celulele bacteriene care au luat nastere, at+t cele vii c+t si
cele moarte, sau
o numaratoare a germenilor viabili, cu o deosebita importanta practica si care apreciaza numarul de microbi
capabili sa se nmulteasca n continuare.
5.(. Crba de mltipli!are a ba!teriilor #n medi limitat
!prinde rmatoarele %aze7
8 1aza de la". 3n aceasta perioada nu se remarca o crestere a numarului de celule, cu toate ca ele cresc n volum si
dovedesc o activitate metabolica intensa. 6urata acestei $aze variaza n $unctie de specie, conditiile de mediu, de
numarul de celule din inocul si este intervalul de timp n care celulele se adapteaza noilor conditii de mediu. 2st$el,
daca mediul n care sunt inoculate celulele bacteriene di$era de mediul din care au provenit, ele vor trebui sa*si
readapteze echipamentul enzimatic noilor conditii, renunt+nd la secretia unor enzime pe care le vor nlocui cu altele. 3n
aceasta $aza se pot induce mutatii sau se produce selectia unor mutante capabile sa creasca sau sa se nmulteasca pe
noul mediu. #ensibilitatea bacteriilor $ata de chimioterapice este crescuta. ;a majoritatea bacteriilor de interes medical,
durata ei este n jur de 0E2 de ora, iar la $ormele sporulate -*. ore.
8 1aza e,ponentiala sa lo"aritmi!a este precedata de o $aza de accelerare n care celulele bacteriene ncep sa se
nmulteasca din ce n ce mai repede. Celulele se divid constant prin $isiune binara, deci n progresie logaritmica,
raportul dintre numarul bacteriilor si timp $iind liniar. 2ceasta rata intensa de multiplicare este posibila doar in #itro, in
#i#o ea $iind mult $r+nata de mecanismele apararii antiin$ectioase. 6urata acestei perioade este dependenta de aceleasi
conditii de mediu ca si $aza precedenta dar si de specie. 2st$el E.coli are un timp de generatie de apro5imativ 00
minute iar !ycobacterium tuberculosis peste 2? ore. #ensibilitatea la antibiotice a microbilor ram+ne crescuta.
Compozitia mediului de cultura se modi$ica p+na la s$+rsitul acestei $aze pe de o parte datorita consumului principiilor
nutritivi iar pe de alta parte, acumularii de metaboliti. ,aza de nmultire logaritmica este urmata de o perioada de
ncetinire dupa care se instaleaza.
8 1aza stationara. )ultiplicarea bacteriilor n progresie logaritmica nu mai este posibila, rata de nmultire scade
treptat p+na c+nd bacteriile trec n $aza stationara. umarul bacteriilor ram+ne constant, de unde s*ar putea deduce ca
numarul bacteriilor care se nasc este egal cu cel al bacteriilor care mor. 3n realitate, nsa, numarul bacteriilor ram+ne
constant deoarece ele nici nu se nmultesc si nici nu mor. 3n aceasta $aza, celulele nu mai cresc, ci are loc o activitate
metabolica endogena, prin care celula si sintetizeaza rezerve de energie si produsi intermediari necesari mentinerii n
viata n noile conditii. 3ncetarea multiplicarii n $aza stationara se datoreaza n principal epuizarii unui $actor nutritiv
esential din mediu, numit $actor limitant si acumularii unor produsi to5ici cum sunt, de pilda, acizii organici care, prin
scaderea pH*ul mediului, limiteaza multiplicarea bacteriilor. 3n acesta $aza scade sensibilitatea tulpinilor la
chimioterapice.
6ata $iind schimbarea conditiilor de viata ale bacteriilor, acestea vor prezenta modi$icari ale mor$ologiei si
$iziologiei lor, at+t unele $ata de celelalte, c+t si comparativ cu $aza e5ponentiala. 2st$el, bacteriile gram*pozitive nu
mai retin cristalul violet si apar gram*negative pe $rotiurile colorate.
?
3n $aza stationara celulele contin cantitati mari de polizaharide si lipide, substante pe care nu le gasim n $aza de
multiplicare e5ponentiala. ;a nceputul $azei stationare, unele specii bacteriene produc anumiti metaboliti secundari cu
distributie ta5onomica $oarte riguroasa. 2cest metaboliti includ antibiotice, colicine

si e5oto5ine.
Fnitierea sporogenezei la bacteriile sporulate se petrece la s$+rsitul $azei e5ponentiale sau la nceputul $azei
stationare. 6urata $azei stationare este n general de c+teva ore.
8 1aza de de!lin care dureaza mai multe zile se caracterizeaza prin scaderea numarului de bacterii, remarc+ndu*se
o divergenta ntre curba care ilustreaza numarul total de bacterii si cea care reprezinta bacteriile vii. Ea se datoreaza
scaderii substantelor nutritive si acumularii de substante to5ice pentru bacterii. ;a acesti $actori se adauga la unele
specii bacteriene proprietatea de autoliza cu eliberarea continutului citoplasmatic n mediu. )odi$icarile mor$ologice
sunt pregnante at+t n ceea ce priveste $orma, dimensiunile c+t si caracterele tinctoriale. 3n timp mor toate bacteriile, cu
e5ceptia celor sporulate, si cultura se autosterilizeaza.
Cultivarea bacteriilor n mediu limitat este utilizata n laboratoarele de bacteriologie medicala, pentru stabilirea
diagnosticului unei in$ectii bacteriene, caracterele culturale sunt deosebit de importante n identi$icarea bacteriilor.
5./. Crba de !restere si #nmltire a ba!teriilor
#n !ltri !ontine
C+nd se urmareste obtinerea unei mase mari microbiene sau a unor produsi bacterieni pentru cercetare, preparare
de vaccinuri, diversele industrii %$armaceutica, alimentara etc.&, cultivarea bacteriilor se $ace n sisteme deschise, n
care mediul de cultura este permanent nlocuit cu mediu proaspat, ndepart+ndu*se n acelasi timp masa nou $ormata de
bacterii. 4acteriile vor $i mereu n $aza logaritmica, curba de nmultire av+nd un aspect liniar. 3n acest $el se obtin
culturile continui, pentru realizarea carora este necesar un chimiostat sau un turbidistat.
5.5. 6nmltirea ba!teriilor #n or"anism
Brmarind curba de multiplicare a bacteriilor ntr*un mediu limitat, putem deduce ca dupa patrunderea n organism
a unui numar mic de microbi, se poate produce o in$ectie. Bn ast$el de e5emplu este meningita, n care meningococul
se nmulteste $oarte rapid pun+nd viata pacientului n pericol daca nu se intervine cu un tratament antiin$ectios.
"e de alta parte, nsa, nu toate bacteriile se divid repede. 4aciul tuberculos, de pilda, a carui timp de generatie este
de 2. de ore, se va nmulti lent si va produce o in$ectie cu evolutie insidioasa, cronica.
3n organism, cresterea si multiplicarea bacteriilor este di$erita de multiplicarea in #itro, $iind stresata de necesitati
nutritive %prin competitie cu $lora normala& si prin mecanismele de aparare antiin$ectioasa. Conditiile pe care
microorganismele le nt+lnesc n organism le selecteaza pe acelea care cresc n anumite limite de temperatura,
osmolaritate si pH.
2gentii in$ectiosi pe care i gasim numai n organismele in$ectate vor supravietui in #itro numai n conditiile de
temperatura, osmolaritate si pH apropiate organismului nostru.
)icroorganismele care au si alt habitat dec+t omul cresc n limite mai largi, necesitatile nutritive ale unui microb
re$lect+nd, n general, habitatul lui. 2st$el, goncocii, care traiesc aproape numai n organismul uman, au pretentii
nutritive mai mari necesit+nd pentru cultivarea in #itro medii speciale, pe c+nd E. coli, seudomonas aeruginosa si alte
specii, care supravietuiesc $recvent n mediul nconjurator, numai medii minimale.
;a aspectele mentionate se adauga +abitatl #n or"anism al a"entilor in%e!tiosi. 2st$el, bacteriile cu +abitat
e,tra!ellar sunt e5puse actiunii anticorpilor, complementului, $agocitozei, spre deosebire de bacteriile ce se
nmultesc intra!ellar si care sunt protejate de actiunea acestor $actorii si scapa uneori supravegherii imunologice.
4acteriile dezvolta mecanisme adaptative care sa ocoleasca barierele ce se opun nmultirii lor. "recizam ca si n
conditiile n care multiplicarea bacteriilor este oprita, simpla lor prezenta n organism poate constitui un permanent
stimul imunologic cu urmari bene$ice sau dimpotriva, daunatoare.
'. METO2E 2E C*LTI9ARE A BACTERIILOR
=
Cunoasterea necesitatilor nutritive ale bacteriilor este $oarte importanta n bacteriologia medicala, deoarece sta la
baza prepararii mediilor de cultura destinate izolarii diverselor specii bacteriene din produsele biologice sau patologice.
;a nceputurile dezvoltarii bacteriologiei, prepararea mediilor a $ost artizanala, numerosi bacteriologi intr+nd n
istoria microbiologiei prin mediile pe care le*au preparat si care le poarta si astazi numele. 2st$el, amintim, de
e5emplu, mediul ;oe$$ler pentru cultivarea bacilului di$teric, mediul ;GHenstein*Iensen pentru bacilul lui 'och,
mediul selectiv /ilson*4lair pentru salmonele si multe altele.
"rin cercetarea necesitatilor nutritive ale di$eritelor specii s*au realizat medii adecvate pentru aproape toate
bacteriile de interes medical, speciile necultivabile $iind $oarte putine, ca, de pilda, !ycobacterium leprae si unele
spirochete printre care &reponema pallidum.
Cultivarea bacteriilor n scop diagnostic pune n esenta doua probleme:
alegerea unui mediu de cultura optim, care sa permita izolarea tuturor bacteriilor care ar putea $i prezente n
produsul de e5aminat si
obtinerea bacteriilor n culturi pure, pentru a putea $i identi$icate.
'.1. Conditii "enerale pentr !lti.area ba!teriilor
Bn mediu de cultura uzual trebuie sa contina apa, substante organice, minerale, oligoelemente si $actori de
crestere. "entru satis$acea acestor necesitati se ultilizeaza di$erite substraturi biologice nutritive comple5e care au n
compozitia lor aceste ingredinente. 2st$el:
* peptonele, care se obtin prin hidroliza enzimatica sau acida a proteinelor de origine animala %de e5emplu $aina
de oase&. Ele nu au o compozitie chimica $oarte bine de$inita, iar prin continutul n peptide si aminoacizi constituie o
sursa universala de azot, pentru toate bacteriile cultivabile, $iind $olosite practic n prepararea tuturor mediilor de
cultura,
* extractul de carne, ce se obtine prin deshidratarea decoctului de carne de vita. 2cesta contine cantitati
importante de creatina, 5antina, hipo5antina, acid uric, acid adenilic, glicocol, uree, glutamina ca sursa de azot precum
si glicogen, he5ozo$os$ati, acid lactic etc. ca sursa de carbon,
* extractul de drojdie, care se obtine prin cultivarea controlata a drojdiilor si care contine numeroase vitamine,
mai ales cele din grupul 4,
3n a$ara de ingredientele mai sus mentionate mai amintim:
* clorura de sodiu, care se adauga la mediile uzuale ntr*o concentratie de 0,J1. "entru cultivarea bacteriilor
halo$ile concentratie poate creste p+na la 001,
* mono sau polizaharidele, unii alcooli %glicerina, manitol& pot nmbogati mediile, deoarece constituie surse de
carbon usor accesibile multor bacterii,
Clti.area mi!robilor pe medii li!+ide. )ediile lichide se $olosesc cel mai adesea pentru nmultirea unor
microbi care se gasesc n numar mic ntr*un anumit produs. Cel mai simplu mediu $olosit n laboratorul de
bacteriologie este bulionul care se prepara din decoct de carne de vaca, peptona si clorura de sodiu. Cultivarea unui
produs pe medii lichide are dezavantajul ca nu permite nsa obtinerea unei culturi pure.
Caracterele culturale ale microbilor pe medii lichide di$era. 2st$el, bacteriile apartin+nd $amiliei Enterobacteriaceae
tulbura uni$orm mediul, altele, ca de pilda bacteriile strict aerobe %seudomonas, %ocardia' $ormeaza pelicule la supra$ata mediului. 2ltele
$ormeaza agregate care se dezvolta sub $orma de grunji ce se depun pe peretele eprubetei sau la $undul mediului % Streptococcus&. Bnele
bacterii secreta n mediu pigmenti di$uzibili ca de e5emplu bacilul piocianic %s.aeruginosa&.
Clti.area ba!teriilor pe medii solide. Fntroducerea mediilor de cultura solide a nsemnat un progres urias n
tehnicile de diagnostic, deoarece permite dezvoltarea distincta a microbilor, sub $orma de colonii izolate. ! colonie
bacteriana este o micropopulatie ce rezulta din nmultirea unui singur microb pe un mediu, vizibila n general cu ochiul
liber.
Cel mai simplu mediu solid este geloza simpla, ce se obtine prin adaugarea la bulion a unei substanta geli$icabile,
care de regula este geloza, un polizaharid obtinut din alga marina agar*agar. ;a aceast mediu simplu se pot adauga
di$erite ingrediente %s+nge de oaie, ser, ascita, e5tract de drojdie etc.& pentru a putea cultiva bacteriile pretentioase.
K
Caracterele culturale sunt $oarte importante n identi$icarea microbilor. Ele se apreciaza $ie cu ochiul liber, $ie cu
ajutorul unei lupe. Elementele ce se descriu, n general, sunt dimensiunea, $orma, pigmentul, consistenta, aderenta la
mediu, activitatea hemolitica si unele modi$icari pe care microorganismele le produc n mediul respectiv.
Coloniile cu aspect neted, cu marginile regulate si care se suspenda omogen n ser $iziologic se numesc colonii de
tip # %smooth&, pe c+nd coloniile aceleiasi specii, cu supra$ata rugoasa, relie$ si margini neregulate si care aglutineaza
sponatan n ser $iziologic * colonii de tip @ %rough&. 3n general, cu unele e5ceptii, coloniile # apartin tupinilor virulente,
pe c+nd cele @ sunt nevirulente.
Cultivarea microbilor pe medii solide permite, de asemenea, numaratoarea de germeni ntr*un anumit produs.
2cest aspect este deosebit de important deoarece n multe in$ectii criteriul de implicare etiologic este numarul
bacteriilor n produsul de e5aminat %in$ectii urinare&.
Medii spe!iale. E5ista situatii n care izolarea unui microb necesita medii deosebite care sa $avorizeze selectarea
lui din produse intens contaminate.
Mediile de mbogatire sunt medii lichide care permit nmultirea pre$erentiala a unui microb dintr*un amestec.
2st$el sunt mediile cu continut mare de clorura de sodiu %0*001& n care se pot dezvolta numai bacterii halo$ile ca, de
e5emplu, sta$ilococul %mediul Chapmann lichid& si enterococul. Bnele medii de mbogatire au ca $actor electiv anumite
substante, ca, de e5emplu, selenitul acid de sodiu, care permite dezvoltarea salmonelelor din materiile $ecale. 2lte
medii se bazeaza pe propietatea unor germeni de a se dezvolta la un pH mai acid sau mai alcalin dec+t majoritatea
speciilor bacteriene de interes medical. 2st$el, vibrionul holeric se dezvolta la un pH alcalin %J& iar brucelele la la un
pH acid %=&.
Medii selective. 6aca un mediu de mbogatire se solidi$ica, rezulta un mediu selectiv care are avantajul obtinerii
microbilor sub $orma de colonii izolate. 6atorita acestor medii, izolarea si identi$icarea bacteriilor este astazi mult
simpli$icata. )ediile selective, care se bazeaza pe particularitatile metabolice ale unor specii microbiene sau mai ales
pe rezistenta naturala a acestora la antibiotice, sunt utilizate n mod curent n laboratoarele de bacteriologie, deoarece
permit, practic, izolarea dintr*un amestec de microbi, a oricarui microb n cultura pura.
Mediile de diagnostic diferential sunt medii de cultura care evidentiaza anumite proprietati $iziologice si
caractere biochimice ale tulpinilor bacteriene pe baza carora acestea pot $i identi$icate. 2st$el, de e5emplu, numeroase
specii bacteriene se recunosc pe baza zaharurilor pe care le $ermenteaza. )ediile de diagnostic cu zaharuri contin
zaharul de cercetat si un indicator de pH. 3n cazul n care bacteria nsam+ntata n acest mediu va $ermenta zaharul,
culoarea mediului se va schimba dupa c+teva ore datorita scaderii pH*ului.
6aca n trecut mediile de cultura se preparau n laboratoarele de bacteriologie, astazi productia lor a devenit o industrie
puternica. E5ista mii de $irme care sunt ntr*o permanenta concurenta, rezultatul $iind elaborarea unor medii de cultura
din ce n ce mai per$ormante, care usureaza si mbunatatesc asistenta medicala microbiologica.
>