simboluri arhaice

romanesti si
simbolistica lor [I]
Precedenta
/
Urmtorea
By ely77ann / iunie 20, 2012 / arheologie, istorie, SIB!"U#I / $ comentarii
sim%oluri sacre arhaice din s&iritualitatea &elasgo'daco'rom(nesc
)o%iecte gasite de istoricul *asile Par+an si incluse in cartea sa renumita
,etica-
S*.S/I0. S.0#. U10I./.
este semnul sau em%lema Polului, cci 2n ade+ar, lumea se 2n+(rte 2n 3urul lui,
Polul 2nsu4i rm(n(nd imo%il 4i nea5ectat de mi4carea &e care o &roduce6
s+astica nu 7gurea8 lumea ci ac9inea &rinci&iului asu&ra "umii: ; <n acela4i
tim& 2ns =0entrul;; este &unctul 7> &e care toate tradi9iile se 2n+oiesc s'l
desemne8e ca Pol deoarece 2n 3urul lui se e5ectuia8 rota9ia lumii: ; ?liade
ne atrage aten9ia c 2n 0entrul des&re care este +or%a se 2nal9 untele
0osmic, .r%orele cosmic/ .r%orele *ie9ii identic 2n tradi9iile rom(nilor cu
.>is/0ardines undi sau St(l&ul/0olumna 0erului;
.+(nd 2n +edere c tradi9ia rom(neasc este una de sorginte hi&er%orean'
&elasgic ar tre%ui s gsim mcar ni4te rsunete ale acestor 2ncheieri
&re8entate mai sus; @i a4a si este; ,sim 2n tradi9ia rom(nesc unele credin9e
re5eritoare la 0entrul "umii; Bunoar se crede c &m(ntul este 2ncon3urat
de a&a S(m%etei; .&a S(m%etei este matca tuturor a&elor, ea 7er%e
asemenea a&ei rohmanilor A+e8i Istrul/ Bunrea la 0a8aneC; .colo e cetatea lui
Bumne8eu 4i rul #o4u; /oate a&ele lumii ies din rul #o4u se rs&(ndesc
2n lume 4i se 2ntorc la rul #o4u; area 2n care se aD rul #o4u este area
1eagr AEC, rul #o4u este !sia Pm(ntului A 0ardines undi / .>is undiC; ?l
se gse4te acolo unde este Buricul Pm(ntuluiAEC,; Pe Buricul Pm(ntului este
un unte S5(nt; Foarte ciudate aceste credin9e rom(ne4ti; !are mai tre%uie
s amintim 4i credin9a 9ranului rom(n din anecdota lui "o+inescu 2n legtur
cu s+astica G =1uE ? a nost Asemnul s+asticiiCE <l a+em de &e +remea urie4ilor:H
este &unctul 7> &e care toate tradi9iile se 2n+oiesc s'l desemne8e ca Pol
deoarece 2n 3urul lui se e5ectuia8 rota9ia lumii: ; ?liade ne atrage aten9ia c
2n 0entrul des&re care este +or%a se 2nal9 untele 0osmic, .r%orele cosmic/
.r%orele *ie9ii identic 2n tradi9iile rom(nilor cu .>is/0ardines undi sau
St(l&ul/0olumna 0erului;
.+(nd 2n +edere c tradi9ia rom(neasc este una de sorginte hi&er%orean'
&elasgic ar tre%ui s gsim mcar ni4te rsunete ale acestor 2ncheieri
&re8entate mai sus; @i a4a si este; ,sim 2n tradi9ia rom(nesc unele credin9e
re5eritoare la 0entrul "umii; Bunoar se crede c &m(ntul este 2ncon3urat
de a&a S(m%etei; .&a S(m%etei este matca tuturor a&elor, ea 7er%e
asemenea a&ei rohmanilor A+e8i Istrul/ Bunrea la 0a8aneC; .colo e cetatea lui
Bumne8eu 4i rul #o4u; /oate a&ele lumii ies din rul #o4u se rs&(ndesc
2n lume 4i se 2ntorc la rul #o4u; area 2n care se aD rul #o4u este area
1eagr AEC, rul #o4u este !sia Pm(ntului A 0ardines undi / .>is undiC; ?l
se gse4te acolo unde este Buricul Pm(ntuluiAEC,; Pe Buricul Pm(ntului este
un unte S5(nt; Foarte ciudate aceste credin9e rom(ne4ti; !are mai tre%uie
s amintim 4i credin9a 9ranului rom(n din anecdota lui "o+inescu 2n legtur
cu s+astica G =1uE ? a nost Asemnul s+asticiiCE <l a+em de &e +remea
urie4ilor:H ) e>&licatii sim%ol &rel de &e net;;clicI aici -
!0/!,!1U"
<n =Bic9ionarul de sim%oluri 4i arheti&uri culturale: I+an ?+see+ ne s&une
urmtoareleG =0i5ra o&t culcat este sim%olul in7nitului; 1umrul o&t se &une
2n rela9ie cu octogonul J 7gur intermediar 2ntre &trat 4i cerc 4i, ca atare,
semni7c lumea intermediar, 2ntre cea terestr conotat &rin &trat 4i cea
uranian, sim%oli8at &rin cer: 0ristina Pnculescu ne lmure4te 4i mai clar 2n
&ri+in9a sim%olismului octogonului G = !ctogonul este sim%olul geometric &lan
al 0entrului6 sim%olul numeric este KLUn alt sim%ol geometric &lan ata4at
0entrului este octogonul stelat;.cest sim%ol se ra&ortea8 la as&ectul acti+,
= 5unc9ional:, al 0entrului L Prin 0entru, du& cum a7rm toate tradi9iile , se
5ace legtura 2ntre 0er 4i Pm(nt; Sim%olul geometric &lan al 0erului este
cercul; Sim%olul geometric &lan al Pm(ntului este &tratul; Sim%olul
geometric &lan al 0entrului este octogonul care 5ace trecerea de la &trat
A Pm(ntC la cerc A0erC 4i reci&roc:; 0eea ce este mai interesant este c 2n
ornamentic &o&ular rom(neasc acest sim%ol este 2ntotdeauna legat de
0olumna 0erului sau !sia "umii , &e care grecii 4i romanii o desemnau ca
Polus ,eticus, .>is undi 4i 0armines undi6 0olumn a 0erului care 2n &lan
material sim%oli8ea8 trecerea de la Pm(nt la cer 4i in+ers du& cum
octogonul 5ace trecerea de la cerc la &trat 4i reci&roc; Interesant este, de
asemenea, 4i 5a&tul c 5orma schematic a octogonului este re8ultatul
3u>ta&unerii a dou cruciG crucea greac AMC 4i crucea S5 .ndreiANC; !r,numele
S5 .ndrei deri+ de la su%stanti+ul masculin andros care 2n lim%a greac
2nseamn !m, iar !m, cum am +a8ut ce+a mai sus, este desemnarea lui
Oamol>e ca St&(n al 0entrului 4i #ege al "umii;
/ot I+an ?+see+ ne mai s&uneG = !&t este numrul totalit9ii 4i al echili%rului
cosmic, re&re8entate &rin cele o&t direc9ii ale s&a9iuni A inclusi+ geogra7ceC 4i
&rin ro8a +(nturilorG &atru &uncte cardinale 4i &atru direc9ii intermediare;
.ceasta &oate semni7ca 2ns 4i direc9iile migra9iei hi&er%oreene, cu carcater
ci+ili8ator;
!%ser+m 2n ceea ce &ri+e4te octogonul sau steaua cu o&t col9uri o
com&lica9ie care ne determin s ne o&rim asu&ra &tratului ca sim%ol al
&m(ntului; Unind +(r5urile celor dou cruci +om o%tine dou &trate
su&ra&use sim%oli8(nd un caracter sacral du%lu al &m(ntuluiG ama Pm(nt
4i Pm(ntul Solar AuranicC; @i 2ntr'ade+r, tradi9ia &o&ular tinde sa ne dea
dre&tateG:Steua Polar Adesemn(nd Polul 0eresc unit de 0olumna 0erului cu
Polul terestru ca 0entru al lumiiC este <m&ratul nostru; ?ste +eghetoarea
cerului; ?a e Ste3arul 0(m&ului; !r, Steaua Polar 5ace &arte din Ursa are,
du& cum cu caracter ursid era re&re8enat 4i Biana/.rtemis, i&osta8a mai
nou 4i mai = 5unc9ional: a di+init9ii &m(ntului ,eea;
<n ceea ce &ri+e4te &m(ntul =solar: +om s&une c aceast denumire se
a&lic 2ntotdeauna 0entrului din care deri+, at(t 2n &lan s&iritual , c(t 4i
material, mani5estarea; .ceast &m(nt solar 2n tradi9iile antichit9ii se numea
Surya sau Siria 4i este identic cu Pi&er%oreea lui .&ollo/ Oamol>e; *ine s
2ntreasc aceast imagine tradi9iile rom(ne4ti care = de 7ecare dat L c(nd
+or s e>&rime 5or9a, mre9ia, 5rumuse9ea, lumino8itatea, ele Alegendele J
n;nC 5olosesc cu+(ntul surG 0alul sur, *ulturul sur, mun9ii suriL!r 2n lim%a
rom(n modern sur 2nseamn cenu4iu ceea ce nu cores&unde deloc sensului
citat de noiL1oi socotim c 2n realitate acest sur este Soarele 2n lim%a
&rimordial; .7rmm chiar c =2ntunecarea: cu+(ntului ne con+inge, cci ea
cores&unde = 2ntunecrii: inerente legii de des54urare a ciclului:; Prin urmare
4i octogonul este un sim%ol care legitimea8 tradi9ia rom(neasc ca urma4
direct a celei &elasgo'hi&er%oreene;
simboluri solare dacice
,eto'dacii credeau c s&iritul omului e nemuritor, tru&ul 7ind o 2m&iedicare
&entru suDet de a se %ucura de nemurire, de aceea tru&ul %iologic nu are nici
un &re9, &o5tele tru&e4ti 7ind ignorate cu des+(r4ire;
<n r8%oi, un geto'dac tre%uia s 2n+ing sau sa moar lu&t(nd, de &re5erat cu
o arm 2n m(n, asemeni tri%urilor germanice, 2n care, s&re e>em&lu, un
+iIing a3ungea 2n *alhalla alturi de !din unde sta cu el la mas, daca murea
cu sa%ia 2n m(n;
1u e>ist a%solut nici un regret asu&ra mor9ii la geto'daci, din contra, suDetul
celui decedat 2ntr'un mod r8%oinic se 2nal9 ctre 0er, s&re Oalmo>is,
st&anul nostru 4i &rintele nostru 0eresc Uni+ersal;
Un geto'dac nu &oate do%(ndi nemurirea s&iritual daca nu renun9 la &o5tele
tru&e4ti, cum ar 7 alcoolul, drogurile, carnea sau se>ualitatea e>agerata ca la
unele culte grecesti; .4adar, geto'dacii +or 7 de esen9 di+in ei 2n4i4i,
asemeni 8eilor;"a ce 5olos &entru un geto'dac s se Qdistre8e: 2n +ia9a
%iologic 5oarte scurt, c(nd nemurirea lui era legat de 0er 4i de Oalmo>is,
&rin moartea tru&easc 4i eli%erarea suDetului din Qtemni9: el &ut(nd a3unge
la 8eul su&remHOalmo>is re&re8int 0erul, masculinul, de unde sm(n9a +ie9ii
a &ornit &e 5emininul Pm(nt, 5ecund(ndu'l, ast5el 2n5&tuind +ia9a;0erul senin
este chi&ul Oeului, iar +remea rea re&re8int amenin9area 4i 2ncercarea unor
elemente negati+e de a tul%ura lini4tea oamenilor, de aceea geto'dacii trag
cu arcul cu sge9i s&re 0er, alung(nd norii care ascund 4i 2ntunec 5a9a 8eului;
SIB!"U" S!".# ." "UI O.!"NIS
.+(nd o religie &ur uranian cu &uternice elemente solare ca e>&lica9ie, geto'
dacii ador &e Oalmo>is &e mun9ii cei 2nalti, acolo unde se a+(nt doar +ulturii
4i unde doar urletul r8%oinic al lu&ilor car&atini 24i 5ace sim9it &re8en9a,
0erul rsun(nd la strigtele lor ctre Oeu;
/em&lul 4i &alatul lui Oalmo>is se aD 2n +(r5ul muntelui, 2ntr'o &e4ter, cum
din cele mai +echi tim&uri minoice 5usese adorat Oeul /rsnetului / Fulgerului,
al Securii Bu%le, 2ntr'o &e4ter din muntele Ida;