Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
OLIMPIADA DE ISTORIE
Etapa naţională-clasa a VIII-a
II. Realizaţi, în 4-5 pagini, o sinteză referitoare la situaţia din spaţiul românesc în
a doua jumătate a secolului al XIX-lea – prima jumătate a secolului al XX-lea , având în
vedere:
- prezentarea unei asemănări între domnia lui Alexandru Ioan Cuza şi cea a lui Ferdinand
I;
- prezentarea a două asemănări între politica desfăşurată în plan extern de România
în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, respectiv, la începutul secolului al XX-lea;
- precizarea a trei partide politice democratice care şi-au desfăşurat activitatea în
România interbelică, numirea câte unui conducător al fiecăruia şi menţionarea unei
deosebiri dintre aceste trei partide;
- numirea a două partide extremiste din România interbelică şi menţionarea a două
deosebiri dintre acestea;
- menţionarea unui eveniment politic din anul 1930 şi a două consecinţe ale acestuia
pentru democraţia interbelică;
- prezentarea unei asemănări şi a unei deosebiri dintre evenimentele desfăşurate în
spaţiul românesc în anul 1918, respectiv, în anul 1940.
NOTĂ: Se punctează şi structurarea compoziţiei (introducere-cuprins-concluzii),
prezentarea în ordine cronologică/logică a faptelor istorice, evidenţierea relaţiei
cauză-efect, utilizarea limbajului istoric.
60 de puncte
BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE
CLASA A VIII-A
(1 p x 3= 3 puncte)
2 puncte pentru menţionarea oricărei deosebiri dintre cele trei partide precizate;
câte 1 punct pentru numirea oricăror două partide extremiste din România interbelică;
(1 p x 2
= 2 puncte)
câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două deosebiri dintre partidele extremiste
numite;
(2 p x 2 = 4
puncte)
2 puncte pentru menţionarea oricărui eveniment politic din anul 1930;
câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două consecinţe ale evenimentului din anul
1930 pentru democraţia interbelică;
(2 p x 2 = 4 puncte)
câte 2 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări şi a oricărei deosebiri dintre
evenimentele desfăşurate în spaţiul românesc în anul 1918, respectiv, în anul 1940;
(2 p x 2 = 4 puncte)
câte 4 puncte pentru prezentarea asemănării şi a deosebirii menţionate.(4 p x 2 = 8
puncte)
Structura compoziţiei – 10 puncte distribuite astfel:
2 puncte pentru introducere-cuprins-concluzii;
1 punct pentru introducere-cuprins / cuprins-concluzii;
0 puncte pentru lipsa structurii / prezenţa cuprinsului;
2 puncte pentru prezentarea evenimentelor / proceselor istorice în ordine cronologică / logică;
0 puncte pentru nerespectarea cronologiei / desfăşurării logice a proceselor istorice;
4 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect astfel încât compoziţia să probeze
înţelegerea procesului istoric;
1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect;
0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză-efect;
1 punct pentru utilizarea limbajului istoric adecvat;
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;
1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu;
0 puncte pentru nerespectarea limitei de saţiu; Total 60 de
puncte
TOTAL TEST 90 de puncte
Se acordă 10 puncte din oficiu.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării
OLIMPIADA DE ISTORIE
Etapa naţională - Clasa a IX-a
2007
II. Realizaţi, în aproximativ patru - cinci pagini, un eseu referitor la civilizaţie şi stat în Evul
Mediu, având in vedere:
- prezentarea a trei caracteristici ale ierarhiei feudale;
- prezentarea a două evenimente, între care există o relaţie de cauzalitate, desfăşurate în Franţa
medievală;
- prezentarea a trei evenimente, între care există o relaţie de cauzalitate, desfăşurate în Imperiul
Romano-German în Evul Mediu;
- prezentarea unei caracteristici a formarii Transilvaniei;
- prezentarea unei unei caracteristici a organizarii politice a Transilvaniei in Evul Mediu;
- menţionarea a două caracteristici ale formarii Moldovei ca stat medieval;
- prezentarea a două caracteristici ale organizarii politice a Ţării Româneşti şi/sau a Moldovei in
Evul Mediu.
Notă! Se punctează şi structura compoziţiei (introducere - cuprins - concluzii), evidenţierea
relaţiei cauză-efect, respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice, utilizarea
limbajului istoric şi încadrarea sintezei în limita de spaţiu precizată.
60 de puncte
BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE
CLASA A IX-A
OLIMPIADA DE ISTORIE
Etapa naţională - Clasa a X-a
2007
B. “Poporul român se [ridică la luptă], se armează, şi nu spre a se lupta o clasă asupra alteia,
nu spre a rupe legăturile sale de relaţii din afară, ci ca să ţie în frâu şi în respect pe voitorii de rău ai
fericirii publice (...). La această mare faptă a mântuirii, tot românul are dreptul de a fi chemat, nimeni
nu este scos afară; tot românul e un atom al întregii suveranităţi a poporului: sătean, meseriaş,
neguţător, preot, soldat, student, boier, domn (...). Toţi avem acelaşi nume de român. Aceasta ne
înfrăţeşte şi face să înceteze toate interesele, să se stingă toate urile. Pace dar vouă! Libertate vouă!
Pe scurt, recapitulând, poporul român decretă:(...)
5. Domn responsabil ales pe cinci ani şi căutat în toate stările societăţii. (...)
8. Libertatea absolută a tiparului.”
(Anul 1848 în Principatele Române. Acte şi documente - Proclamaţia de la Islaz)
Total 30 puncte
II. Informaţia istorică – 50 puncte distribuite astfel:
câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două evenimente din cadrul problemei orientale;
(1px2=2p)
câte 3 puncte pentru prezentarea fiecărui eveniment menţionat; (3px2=6p)
câte 1 punct pentru precizarea oricărei consecinţe a fiecărui eveniment menţionat asupra
spaţiului românesc; (1px2=2p)
câte 3 puncte pentru prezentarea fiecărei consecinţe precizate; (3px2=6p)
1 punct pentru menţionarea oricărei caracterisitici a contextului organizării Congresului de la
Viena (1815);
3 puncte pentru prezentarea caracterisiticii menţionate;
câte 1 punct pentru menţionarea oricărei consecinţe directe şi a oricărei consecinţe indirecte a
deciziilor adoptate în cadrul Congresului de la Viena; (1px2=2p)
câte 3 puncte pentru prezentarea fiecărei consecinţe menţionate; (3px2=6p)
câte 1 punct pentru precizarea oricărui sistem de alianţe dintre care unul funcţionează doar în a
doua jumătate a secolului al XIX-lea şi celălalt în a doua jumătate a secolului al XIX-lea – prima
parte a secolului al XX-lea; (1px2=2p)
câte 1 punct pentru numirea a două state participante la fiecare sistem de alianţe precizat;
(1x2x2=4p)
câte 1 punct pentru menţionarea oricăror patru consecinţe directe ale acţiunilor oricărei alianţe
create în a doua jumătate a secolului al XIX-lea; (1px4=4p)
câte 3 puncte pentru prezentarea fiecărei consecinţe menţionate. (3px4=12p)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 10 puncte distribuite astfel:
2 puncte pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii);
1 punct pentru introducere/cuprins; cuprins/concluzii;
0 puncte pentru text nestructurat;
4 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât compoziţia să probeze
înţelegerea procesului istoric;
1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect;
0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză-efect;
2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
1 punct pentru utilizarea limbajului istoric;
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric;
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;
1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu;
0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu. Total 60 de puncte
Total test 90 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării
OLIMPIADA DE ISTORIE
Etapa naţională - Clasa a XI-a
2007
II. Realizaţi un eseu, în aproximativ patru-cinci pagini, referitor la criza orientală şi implicaţiile
sale asupra spaţiului românesc, având în vedere:
- menţionarea unui eveniment al crizei orientale şi prezentarea unei consecinţe directe şi a unei
consecinţe indirecte ale acestui eveniment asupra spaţiului românesc intracarpatic din secolul al
XVII-lea - al XVIII-lea;
- precizarea unei asemănări şi a unei deosebiri dintre consecinţele teritoriale provocate de criza
orientală asupra Ţării Româneşti, respectiv, a Moldovei, în secolul al XVIII-lea;
- prezentarea unei consecinţe directe şi a unei consecinţe indirecte ale Tratatului de pace de la
Bucureşti (1812) şi precizarea unui eveniment din cadrul crizei orientale care a determinat
semnarea acestuia;
- menţionarea a câte două asemănări şi deosebiri dintre prevederile referitoare la români, înscrise
în Tratatul de pace de la Adrianopol (1829), respectiv, de la Paris (1856);
- formularea unui punct de vedere referitor la perspectivele politice oferite statului român de
redeschiderea crizei orientale, în anul 1875, şi susţinerea acestui punct de vedere prin patru
argumente istorice.
Notă! Se punctează şi structura compoziţiei (introducere, cuprins, concluzii), prezentarea în
ordine cronologică/logică a faptelor istorice, evidenţierea relaţiei cauză-efect, utilizarea limbajului
istoric. 60 de puncte
BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE
CLASA A XII-A
NU SE ACORDĂ PUNCTAJ INTERMEDIAR
I. 1. 1 punct pentru precizarea oricărei asemănări între informaţiile referitoare la relaţiile dintre
Tările Române şi Imperiul otoman la sfârşitul secolului al XVI-lea, cuprinse în textul A şi în
textul B.
2. 1 punct pentru selectarea, din textul B, a oricărei informaţii referitoare la concepţia politică
privind statutul politico-juridic al „ţării”.
1 punct pentru formularea unui punct de vedere referitor la rolul concepţiei politice privind
statutul politico-juridic al „ţării” în acţiunea politică a românilor în secolul al XV-lea.
4 puncte pentru susţinerea punctului de vedere formulat cu un argument istoric.
3. 1 punct pentru menţionarea oricărei influenţe exercitată de Constantinopol asupra spaţiului
românesc până în secolul al XV-lea.
4. 1 punct pentru menţionarea statutului politico-juridic extern al Transilvaniei la sfârşitul
primei jumătăţi a secolului al XVI-lea
3 puncte pentru prezentarea statutului menţionat.
1 punct pentru selectarea, din textul A, a oricărei informaţii care reprezintă contextul
impunerii statutului menţionat.
5. Câte 1 punct pentru menţionarea oricărei acţiuni diplomatice şi militare comune celor trei
ţări române la sfârşitul secolului al XVI-lea. (1p X 2 = 2p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea fiecărei acţiuni menţionate. (3p X 2 = 6p)
6. 1 punct pentru formularea unui punct de vedere referitor la rolul contextului extern în
acţiunea politică a românilor din secolul al XIV-lea.
Câte 4 puncte pentru susţinerea punctului de vedere formulat cu oricare două argumente
istorice. (4p X 2 = 8p)
30 de puncte
II. Informaţia istorică – 50 de puncte distribuite astfel:
1 punct pentru menţionarea oricărui eveniment al crizei orientale cu urmări asupra spaţiului
românesc intracarpatic din secolul al XVII-lea - al XVIII-lea;
câte 1 punct pentru precizarea oricărei consecinţe directe şi a oricărei consecinţe indirecte ale
evenimentului menţionat asupra spaţiului românesc intracarpatic din secolul al XVII-lea - al XVIII-
lea; (1p X 2 = 2p)
câte 4 puncte pentru prezentarea fiecărei consecinţe precizate; (4p X 2 = 8p)
câte 1 punct pentru precizarea oricărei asemănări şi a oricarei deosebiri dintre consecinţele
teritoriale provocate de criza orientală asupra Ţării Româneşti, respectiv, a Moldovei, în secolul al
XVIII-lea; (1p X 2 = 2p)
câte 1 punct pentru precizarea oricărei consecinţe directe şi a oricărei consecinţe indirecte ale
Tratatului de pace de la Bucureşti(1812); (1p X 2 = 2p)
câte 4 puncte pentru prezentarea fiecărei consecinţe precizate; (4p X 2 = 8p)
1 punct pentru precizarea oricărui eveniment din cadrul crizei orientale care a determinat
semnarea tratatului (1812);
câte 1 punct pentru mentionarea oricăror două asemănări şi a oricăror două deosebiri dintre
prevederile referitoare la români, înscrise în Tratatul de pace de la Adrianopol (1829), respectiv,
de la Paris(1856); (1p X 2 X2 = 4p)
2 puncte pentru formularea unui punct de vedere referitor la perspectivele politice oferite statului
român de redeschiderea crizei orientale, în anul 1875;
câte 5 puncte pentru susţinerea punctului de vedere formulat prin oricare patru argumente
istorice. (5p x 4 = 20p)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 10 puncte distribuite astfel:
2 puncte pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii);
1 punct pentru introducere/cuprins; cuprins/concluzii;
0 puncte pentru text nestructurat;
4 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât compoziţia să probeze
înţelegerea procesului istoric;
1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect;
0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză-efect;
2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
1 punct pentru utilizarea limbajului istoric;
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric;
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;
1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu;
0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu. Total 60 de puncte
Total test 90 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.