Pielarie Si Incaltaminte

STRATEGIA DE REINDUSTRIALIZARE A ROMANIEI CONSULTARI CU
INDUSTRIILE
INDUSTRIILE TEXTILE, CONFECTII, PIELARIE
Fabricarea produselor textile. Fabricarea articolelor de mbrcminte.
Tbcirea i finisarea pieilor: fabricarea articolelor de voiaj i
marochinrie, harnaamentelor i nclmintei; prepararea i vopsirea
blnurilor
Consultrile din 9 aprilie 2013 cu reprezentanii industriei
textile i pielrie i chestionarele transmise de ctre acetia relev
orientarea spre creterea competitivitii acestei industrii, cu o
viziune clar privind creterea complexitii produselor, valorifcarea
potenialului de inovare i creaie romnesc !ecomandrile "cute
contureaz direciile principale pentru o aciune concertat a
autoritilor pu#lice care s "avorizeze o dezvoltare susinut a
acestui domeniu Competitivitatea #azat pe salarii mici este
considerat ca nesustena#il pe termen mediu i lun$
Contextul european
Din analiza potentialului celor trei ramuri ale industriei romanesti in
context european se constata, in primul rand, ca avantajul
competitiv se datoreaza in principal nivelului redus de salarizare.
Daca in clasamentul valorii adaugate/angajat, Romania ocupa
penultimul loc inaintea Bulgariei (sub 30% din media !"#$%,
valoarea adaugata raportata la total costuri salariale in industrie
depaseste media ! pentru productia de textile si imbracaminte.
Raportat la tara cu cea mai mare valoare adaugata/angajat in !,
Romania nu depaseste &#% din per'ormantele acesteia.
De asemenea, Romania detine o pondere 'oarte redusa in ci'ra de
a'aceri a !, raportat la numarul mare de angajati din aceasta
industrie. (cest 'apt se datoreaza unui lant incomplet de valoare
adaugata, din care lipsesc verigile cu cea mai mare contributie
potentiala.
n studiu
&
publicat de D) !nterprise and *ndustr+ la s'arsitul
anului #0&# releva 'aptul ca dintre tarile UE, Romania are el
mai mare !otential de e"!ort ne#alori$at in ind%&tria
te"tila 'C()*, a!ro"imati# (+, din intre-%l !otential
ne#alori$at al UE.
&
,The development of productive structures of EU Member States and their international
competitiveness November 2012, !"! #ustrian !nstitute of Economic $eseach,
Publisher: European Commission, DG Enterprise and Industry
1
INDUSTRIILE
Pe termen &%rt ni#el%l &a/%t de &alari/are !oate $
on&iderat %n a#anta0 om!etiti#, de&i ae&t a&!et are &i
%n im!at ne-ati# a&%!ra om!etiti#itatii reale a ae&tor
ind%&trii. S%nt nee&are, in&a, ma&%ri onertate !entr% a
#alori$a !otential%l nee"!loatat &i a re&te om!le"itatea
!rod%&elor !e termen medi% &i l%n-.
C13 Fabricarea produselor textile, 2010
-r. Tara
Nr.
om!a
nii
Nr.
an-a0a
ti
Ci1ra de
a1aeri
2aloare
Ada%-a
ta
Co&t%ri
totale %
an-a0atii
2aloare
ada%-ata3
an-a0at
2aloare
ada%-at
a3 (EUR
o&t%ri
&alariale
'mii* milioane EUR EUR EUR
& Denmar4 0.. 3.3 $3&./ ##3.3 &0&.1 00,2/0.3 &.32
# Net5erland& &.0 &#.3 #,31&.3 $0&.0 ./1.0 /$,#&1.2 &./3
3 A%&tria 0.0 1.# &,322.& .2&./ 333./ /#,33$.0 &...
. 6el-i%m &.# ##./ .,.0$.& &,&3$.# 2#1.1 /0,///.$ &.3$
/ S7eden #.3 0.# 203./ 3&0.1 ##/.# .1,2&/.$ &.32
0 Ireland 0.& &.0 #.../ $1.. /$.1 .2,/33.0 &.3$
$ German8 3.2 $1.$ &#,#0#.1 3,002./ #,0...# ./,300./ &.30
2 Finland 0.2 ..3 /.3.$ &1#.0 &.3.0 ..,23#.. &.3.
1 Frane /.0 /0.0 2,0$../ #,##2.2 &,22#.& ..,/1$.. &.&2
&0 Ital8 &0./ &/0./ ##,$.3.1 /,13#.& .,&//.& 31,.0$.0 &..3
&&
United
9in-dom ':*
3.1 /1.$ 0,&20.$ #,#00.& &,#1&.2 30,201.3
&.$0
&# S!ain 0.3 .0.0 /,32&.. &,/.$.# &,&.3.$ 33,0/2.# &.3/
&3 EU;:< 0#.0 00#./ 20,000 ##,000 &/,000 33,#02 &..$
&. Greee '(* #.# &3.0 &,000.3 311.# #1#.2 #1,#1..2 &.30
&/ Slo#enia 0.. /.3 310.1 &#... 2#.. #3,32$.1 &./&
&0 C8!r%& 0.& 0./ #$.# &0.0 2.0 &1,3$1.2 &.#/
&$
C/e5
Re!%=li
#.$ #0.3 &,$#../ .02.2 #21.1 &$,2&/.0
&.0#
&2 Port%-al 3./ ./.& #,2$$.2 $22.0 /22.1 &$,.0..# &.3.
&1 Slo#a4ia &.# 0.# #10.1 1#.0 .$.2 &.,2.3./ &.1#
#0 E&tonia 0.# ... ##/.3 /2.. .3.& &3,&22.2 &.3/
#& Poland ../ /3.# #,&#0.2 0$0.. 3$0.1 &#,/11.& &.2&
## Lit5%ania 0./ $.& #/$.2 $$.$ .1.0 &0,220.2 &./$
#3 >%n-ar8 &.& 2.1 33&.& 1#.0 03.3 &0,3.1.2 &..0
#. Lat#ia 0.3 #./ $$.0 #/.. &..& &0,##1.0 &.20
#/ Romania &./ #2.& 2.&.0 ##$.0 &#/.0 2,02$./ &.2&
% UE-27 2%2& %2%& 10'& 103& 0(%& 2%3'& 123&
#0 6%l-aria 0.0 &#.. 3#&.. $2.& .3.0 0,#$3.0 &.$1
#$ L%"em=o%r- 0.0 3 3 3 3
(&% #001.
(#% 4ersoane angajate, #001.
)ursa3 !urostat (online data code3 sbs5na5ind5r#%, prelucrari 6inisterul !conomiei
2
INDUSTRIILE
C14 Fabricarea articolelor de imbracaminte 2010
-r.
Nr.
om!ani
i
Nr.
an-a0a
ti
Ci1ra
de
a1aeri
2aloare
Ada%-at
a
Co&t%r
i
totale
%
an-a0a
tii
2aloare
ada%-ata3
an-a0at
2aloare
ada%-ata3
(EUR
o&t%ri
&alariale
& Denmar4 0.. &.0 .0$.2 &&0.0 $0.0 01,&02.# &./$
# S7eden #.0 &.3 ##$.# 0$.$ .0.$ /0,33..0 &.00
3
German8 #.1 ./.0 2,&&..$ #,&$#.#
&,./0.
1
.$,0&0.1
&./0
. 6el-i%m &.0 /.0 220.1 ##0.# &#3.2 ..,&$#./ &.$2
/
Frane 2.1 /&.& 2,$&2.# #,0/$.3
&,$/0.
0
.0,##3.3
&.&$
0 A%&tria 0.$ $.1 12..0 #1/.3 ##1.3 3$,#00./ &.#1
$ Net5erland& &.0 3.$ /00.2 &3#.$ 2/.. 3/,$&0.. &.//
2 Finland &.& 3.# 30/.3 &02.& $..$ 3.,0$1.. &../
1
Ital8 3#.3 ##0..
3&,.&3.
2
0,223.1
.,$2$.
1
30,.0$.$
&...
&0
S!ain 1.2 0&.& /,11$.. &,$10.0
&,33&.
/
#1,.&0.&
&.3/
&&
United
9in-dom
3.. 31.0 3,302.# &,0.2.3 /3#.. #0,.12.3
&.1$
&# Ireland 0.& &.# &0/.. #0.0 #0.1 ##,/11.2 0.11
&3 Greee '(* &0.1 #1./ &,$33.0 0#/.1 320.$ #&,&2$./ &.0.
&.
EU;:< &#1..
&,0/1.
2
$3,000 &1,.00 &3,200 &2,30/ &..&
&/ C8!r%& 0.# 0.2 30.3 &#.0 &&.& &0,.#$.0 &.&.
&0 Slo#enia 0.1 /.2 &03.$ $1.# 01.2 &3,$.0./ &.&3
&$ Port%-al 1.$ 13.0 #,1/&.. 123.# 2$0.$ &0,/$&.$ &.&#
&2 E&tonia 0.. 0.$ &3&.2 /$.. .0.$ 2,/#3.1 &.#3
&1
C/e5
Re!%=li
1.0 #0.. 0#0.2 ##3.0 &/0.# 2,.0$./
&..3
#0 >%n-ar8 3./ #0.& .3&.1 &1/.2 &.0.3 $,.1/.0 &..0
#& Poland &3.2 &&0.1 &,1&#.# $11.1 /32.& $,#&&./ &..1
## Slo#a4ia ..0 #0./ 30&.1 &.#.& &#3.3 0,13#.$ &.&/
#3 Lit5%ania &.$ #0.. #20.0 &#&.3 1$.0 /,1...0 &.#.
#. Lat#ia 0.1 &0.0 &.0./ /1.# .#.0 /,1#..& &.31
#/ Romania ../ &//./ &,21$.& 2##.# /2../ /,#2$.# &..&

, UE;:< 3..0%
&..0$
%
#.00% ..#.% ..#.% #2.22% &00.00%
#0 6%l-aria ../ &00.0 11../ 3$/.0 #/2.. 3,/.#.. &../
#$ L%"em=o%r- 0.0 3 3 3 3
(&% #001.
)ource* +urostat ,online data code* s#s-na-ind-r2., prelucrari /inisterul +conomiei
C15
Tabacirea si finisarea pieilor: fabricarea articolelor de voiaj si marocinarie,
arnasamentelor si incaltamintei! prepararea si vopsirea blanurilor, 2010

Nr.
om!a
nii
Nr.
an-a0a
ti
Ci1ra
de
a1aeri
2aloar
e
Ada%-
ata
Co&t%ri
totale
%
an-a0at
ii
2aloare
ada%-ata3
an-a0at
2aloare
ada%-ata3
(EUR
o&t%ri
&alariale

INDUSTRIILE
& Ireland 0.0 0.& #2.2 1./ ..3 00,.33.0 #.#
#
Denmar4
'(*
0.& 0.3 2../ #&.. &3.# 0/,0./.0 &.0
3
Net5erland
&
0.. #.0 3$&.0 &&0.2 00./ //,2.0.2 &.$
. A%&tria 0.# 3.2 011.1 #&&.$ &#$.3 //,2.#.2 &.$
/ Frane #.0 #$.0 .,/03.0 &,.1&.& 13..0 //,#01.0 &.0
0
Ital8 &/.3 &3/.0
#3,$&2.
3
/,2//.& 3,31$.0 .3,&2$.2 &.$
$ Finland 0.# &.2 &1/.. $$.1 .2.2 .#,$02.3 &.0
2 German8 &.& &$.3 #,$&2.0 $&1.2 /0$./ .&,0././ &..
1 S7eden 0.. &.& &.3.0 33.$ 3..& 3&,1&#.1 &.0
&0 S!ain ../ 3#.2 3,1/0.2 &,0&3.. 001.3 30,1&0./ &./
&& EU;:< 30./ .&..& .3,.$& &&,$30 $,#23 #2,3#0 &.0&
&# Greee '(* &.. ../ #$... &02.0 02.0 #3,2.0.3 &.0
&3 Slo#enia 0.# 3./ #0$.& /0.3 /#.3 &0,#0$.0 &.&
&. Port%-al #.2 .#.0 #,&#3.2 0&1.& .$&.0 &.,/.#.2 &.3
&/ C8!r%& 0.0 0.& ..$ &.3 &.# &3,2#1.2 &.&
&0 Slo#a4ia 0.. &0.& .2... &30.3 2$./ &#,13/.0 &./
&$
C/e5
Re!%=li
&.0 0.1 ##&.$ $#./ /0.# &0,/3$.2 &.3
&2 >%n-ar8 0.0 &0.. 31..2 &00.$ $0.& &0,#&/.. &./
&1 Poland 3.& #0./ $$#.2 #/1.1 &/#.# 1,2&#.$ &.$
#0 E&tonia 0.& &.# #$.2 &&.2 &0.# 1,/$$.1 &.#
#& Lit5%ania 0.& &.0 ##.# $.0 /.2 0,0$3.0 &.#
## Lat#ia 0.& 0.. /.# #.& &.. /,$2/.& &./
#3 Romania &.0 /$.2 21/./ 3#/.# ##0.0 /,0##.. &..
% EU-27 %30& 1390& 201& 200& 311& 19('& (910&
#. 6%l-aria 0./ &$.# &.&.. /1.$ 31.# 3,.0../ &./
#/ 6el-i%m 3 3 3 3 3
#0
L%"em=o%r
-
0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
#$
United
9in-dom
0./ 3 &,0.0.0 3/2./ &2#.3 #.0
)ursa3 !urostat (online data code3 sbs5na5ind5r#%, prelucrari
6inisterul !conomiei
,1. 2009
!ndustria rom"neasc
Prezentare general
*ndustria de textile 7i de articole de 8mbr9c9minte este o industrie
de tradi:ie 8ndelungat9, av;nd societ9:i care 'unc:ioneaz9 de peste
&00 de ani (<arpatex =( > Bra7ov, =to'e =( > Bu?u7i, @extila Altul =(
> ='. )?eorg?e, <iserom =( =ebe7%, Bind reprezentat9 8n toate
judetele t9rii, cu pondere 8nsemnat9 8n economia jude:elor @imi7,
=ibiu, *a7i, 6ure7 7i Bucure7ti.
#
INDUSTRIILE
Lo%l ?i rol%l &etor%l%i ind%&triei te"tile la ni#el na@ional
Cn anul #0&& sectorul industriei textile a realizat urm9toarele
ponderi 8n indicatorii macroeconomici3
#,.1 % din 4*B, din care 0,$0 % pentru @extile 7i &,$3 %
pentru *ndustria de (rticole de Cmbr9c9minte
3,$2 % din produc:ia industrial9
$,22 % din exportul Rom;niei
0,03 % din importul Rom;niei
&3,$0 % salaria:i din num9rul mediu al salaria:ilor din
industrie
Cn sectorul industriei textile 'unc:ionau 8n anul #0&& un num9r
de /..#2 societ9:i comerciale.
Dinamia !rini!alilor indiatori din &etor%l ind%&triei te"tile
An !erioada :BB<;:B((
A. Ci1ra de a1aeri
CIFRA DE AFACERI 'milioane Lei*
<(!- rev. & CAEN re#. :
#00$ #002 #002 #001 #0&0 :B((
Prod%&e
te"tile
Din areC
IMM
Dntre!rinderi
mari
313#,#
#./.,2
&.$$,.
30//,&
##/0,3
&312,2
33/.
#&$3,$
&&20,3
303/
#0$&,#
103,2
3/./
#3.2,/
&&10,/
)EFF
:)+)
,G
(H)G
,H
Artiole de
Am=rIImint
e
Din areC
IMM
Dntre!rinderi
mari
::E),)
)F+E,H
)G)),<
FH+:,+
GF<E,F
)<<:,<
FEGH
GEHG
)EF:
<F(E
+BBF
:F((
<EE(
G<BB,+
)((F,+
FE(E
++GH
,E
))<:
,(
)ursa* 23) i /inisterul +conomiei
6. Prod%@ia ind%&trialI in !erioada :BB< ; :B((
PRODUCJIA INDUSTRIALK 'milioane Lei*
CAEN re#. ( CAEN re#. :
$
INDUSTRIILE
:BB< :BBF :BBF :BBE :B(B :B((
Prod%&e
te"tile
32/1.0 ..0 /.. 300# 3##2.. 32/../ GHBH
,H
Artiole de
Am=rIImint
e
<(+E.E <++F.F F)B:.( <(B(.) <GG(.
E
FH<H
,<
4roduc:ia industrial9 a sectorului industriei textile a avut un trend
cresc9tor p;n9 8n anul #00/, dup9 care a cunoscut sc9deri Di
creDteri datorate conjuncturii interna:ionale. Cn anul #001, 'a:9 de
#002, s"a 8nregistrat o sc9dere cu &&,2% pentru articole textile Di
o sc9dere cu &.,.% pentru articole de 8mbr9c9minte. Cn anul #0&&
productia a crescut 8n ambele sectoare 'at9 de anul #001 cu .# 7i
respectiv ##%.
C. N%mIr%l de &oietI@i omeriale ati#e An !erioada :BB< ;
:B((
CAEN re#. ( CAEN re#. :
:B
B<
:BBF :BBF :BBE :B(B :B((
Prod%&e
te"tile
Din areC
IMM
Dntre!rind
eri mari
#30
/
#30
.
0&
#3.3
##1/
.2
&$$0
&$32
3#
&03&
&001
##
&.11
&.$/
#.
()(<
(:EG
:)
Artiole
de
Am=rIIm
inte
Din areC
IMM
Dntre!rind
eri mari
+H
EF
++
:)
(<
+
+G(B
+:+B
(HB
+FH<
+HE(
(<H
+)()
+(FE
(:G
GGFB
G)HH
((G
G(((
GBB(
((B
-um9rul de societ9:i comerciale din subsectorul produse textile
cunoaDte o situa:ie Euctuant9 p;n9 8n anul #00/, dup9 care
8nregistreaz9 o sc9dere continu9, p;n9 8n anul #0&&. =c9derea
%
INDUSTRIILE
num9rului de societ9:i comerciale 8n acest subsector 8n anul #002
se datoreaz9 Di trecerii de la <(!- rev. & la <(!- rev. #, c;nd
tricotajele 8mbr9c9minte, tricotajele ciorapi Di ciorapii pantalon au
trecut de la subsectorul industriei textile la cel de articole de
8mbr9c9minte.
-um9rul de societ9:i comerciale din subsectorul articolelor de
8mbr9c9minte a 8nregistrat o creDtere p;n9 8n anul #00/,
ponderea Bind de:inut9 de societ9:ile comerciale cu statut de
micro8ntreprinderi. Cn perioada #00/"#002 are loc o sc9dere a
num9rului de societ9:i comerciale, sc9dere care s"a accentuat 8n
anul #0&0 c;nd multe societ9:i s"au 8nc?is, printre cauzele
principale aE;ndu"se criza economic9F sc9derea num9rului de
societ9ti comerciale s"a 8nregistrat 7i 8n anul #0&&.
D. 2aloarea e"!ort%rilor An !erioada :BB< ; :B((
2ALOAREA EXPORTURILOR 'milioane EURO*
<(!- rev. & CAEN re#. :
Prod%&e
te"tile
&0/# &001 0&/ 033 $/. FE)
Artiole
de
Am=rIIm
inte
:FFB :+)) :F(F ::GG :)F:
:H<E
!xportul realizat de subsectorul produselor textile are un trend
cresc9tor p;n9 8n anul #00$, urmat de o mic9 sc9dere (.%% 8n
anul #002. Cn perioada #002"#0&& se 8nregistreaz9 o creDtere cu
./%.
4entru articole de 8mbr9c9minte, exportul are o valoare
cresc9toare p;n9 8n anul #00/, dup9 care, odat9 cu aprobarea
admiterii <?inei 8n A6<, are un trend descresc9tor, datorit9
delocaliz9rii unor capacit9:i de produc:ie a partenerilor tradi:ionali
c9tre (sia. Cn anul #0&0 se constat9 o uDoar9 creDtere a exportului
(.,$% 'a:9 de #001%, at;t ca urmare a relu9rii leg9turilor
comerciale cu partenerii tradi:ionali, c;t Di datorit9 pozi:iei
geograBce a Rom;niei 'a:9 de aceDti parteneri, cre7tere care s"a
continuat 7i 8n anul #0&& (&#,.%%.
E. N%mIr%l medi% al &alaria@ilor An !erioada :BB< ; :B((
NUMKRUL MEDIU AL SALARIAJILOR 'mii !er&oane*
&
INDUSTRIILE
<(!- rev. & CAEN re#. :
Prod%&e
te"tile
Din areC
IMM
Dntre!rind
eri mari
/2
#$,1
30,&
/.
#&,2
3#,#
3/
&1,/
&/,/
#..$
&/,0
1,&
#$.$
&$,.
&0,3
:F,F
(F,(
(B,<
Artiole
de
Am=rIIm
inte
Din areC
IMM
Dntre!rind
eri mari
:(+
((+,+
EE,+
(E)
E+,B
EF,B
:((
(:B,(
EB,E
(G(.:
<<,(
HG,(
(+G.+
EF,(
+H,G
(+E,F
(B),<
+H,(
Cn subsectorul produse textile, num9rul mediu al salaria:ilor a
sc9zut an de an datorit9, pe de o parte, 8nc?iderii societ9:ilor
comerciale Di, pe de alt9 parte, ac?izi:ion9rii de utilaje
per'ormante, automatizate, asistate de calculator.
=ubsectorul articole de 8mbr9c9minte prezint9 o creDtere p;n9 8n
anul #003, dup9 care se 8nregistreaz9 o sc9dere continu9 p;n9 8n
#001. =c9derea accentuat9 din anul #001 are drept cauz9
8nc?iderea, provocat9 de criza economic9, a multor societ9:i
comerciale din sector. Cn anii #0&0 7i #0&& num9rul salariatilor a
8nceput din nou s9 creasc9, mai ales 8n sectorul articolelor de
8mbr9c9minte.
4roductia in &etor%l !ielarie &i inaltaminte a inregistrat un
declin semniBcativ incepand cu anul #002. *n #0&0 a 'ost reluat
trendul ascendent, insa nu a depasit 02% din nivelul atins in
#00/. 4roductivitatea muncii a avut un avans mai important, dar
este inca sub nivelul mediu al !, desi nivelul de salarizare este
'oarte scazut in acest sector.
Indiator :BBF :BBE :B(B
Prod%tia ind%&triala
'mil.RON !ret%ri %rente*
3#10,2 3&#0,/ 3//0,1
Ponderea in total !rod%tie 0,1 0,1 &
'
INDUSTRIILE
ind%&triala ; ,
Indiele !rod%tiei ind%&triale
':BB+L(BB*
2#,$ 0/,& 0$,1
Indiele !rod%ti#itatii m%nii
!e %n an-a0at ':BB+L(BB*
1.,3 10,3 &0$,1
)ursa * 23), anuarul statistic 2011
4e lantul de valoare adaugata au disparut aproape complet
activitatile legate de procesarea primara a pieilor crude. 4ielea
animalelor sacriBcate in Romania ia calea exportului si este
importata in 'orma tabacita, la preturi mult mai mari.
Analiza fenomenului de procesare activ
( lohn)
Cn contextul globaliz9rii, analiza trebuie s9 plece de la
concretizarea s'erei de cuprindere a opera:iunilor de outsourcing,
care se re'er9, 8n general, la procurarea de inputuri materiale sau
servicii din a'ara :9rii de reDedin:9 a Brmei care e'ectueaz9
opera:iunea.
Dup9 unele aprecieri, se consider9 c9 8n comer:ul mondial,
sc?imbul comercial 8n regim de procesare activ9 reprezint9 circa
.0%. Dupa &121, majoritatea companiilor au lucrat 8n sistemul
,lo?nG, acestea 'urniz;nd doar 'or:a de munc9 Di ec?ipamentele,
8n vreme ce clientul 'urnizeaz9 materiile prime, designul, brandul
(sau etic?eta% Di marHetingul.
E#ol%tia lo5n;%l%i An ind%&tria te"tilI Mi artiole de Am=rIIminte
Indiator
(
INDUSTRIILE
UM Mil. N Mil. E%ro
(nul :BB< :BBF :BBE :B(B :B((
E"!ort .03# 3.33 #2$0 3&00 3/$#
Im!ort total 3/0/ 33&& #00& #1&/ 33&.
Din areC materii
!rime !t. lo5n
&030 1/3 &&3# &..1 &.0/,0
Ponderea
materiilor !rime
!entr% lo5n in
total e"!ort, ,
#/,// #$,$/ 31,30 .0,0/ 31,3/
Sold%l =alantei
e"!ort;im!ort
I/#$ I&## I#$/ I&1& I#/2
Cn perioada #00$"#002 se constat9 cre7terea semniBcativ9 a
exportului de produse realizate de operatorii economici rom;ni pe
baza colectiilor proprii, 8n perioada #001"#0&0 ponderea lo?n"ului
a crescut din nou, urmata de o u7oar9 sc9dere 8n #0&&.
Din analiza lan:ului valoric 8n sistemul de lucru 8n lo?n se constat9
c93
cele mai mari valori ad9ugate sunt 8n verigile care nu 'ac
parte din lan:ul na:ional , materiile prime, accesoriile,
marHeting/publicitate/branding/v;nz9tor en"gros/distribuitor,
care apartin beneBciarului externF
cele mai mici inEuen:e 8n lantul valorii apar:in verigilor
interne3 depozitarea
materiilor prime/produselor Bnite, asamblare, ambalare,
Bnisare.
A2ANTAOEC
men:inerea locurilor de munc9 8n sectoarele care produceau
Di exportau 8n regim de procesare activ9F
sectorul a 'ost 8n permanen:9 8n contact cu cerin:ele pie:ii
externe Di cu tendin:ele de mod9 privind3 designul,
coloristica, compozi:ia Bbroas9, modul de prezentareF
a creat suport real pentru trans'er de te?nologii moderne Di
per'ormanteF
a contribuit la creDterea nivelului de caliBcare a 'or:ei de
munc9 Di a capacit9:ii manageriale inclusiv 8n domeniul
marHetingului, precum Di a competitivit9:ii, conectarea la
standardele de calitate Di control speciBce pie:elor externeF
1)
INDUSTRIILE
a contribuit la creDterea volumului de sc?imburi cu :9rile din
niunea !uropean9F
prin aportul valutar a contribuit la diminuarea deBcitului
comercial Di de cont curent.
DEZA2ANTAOE C
ruperea leg9turilor de cooperare pe orizontal9 cu 'urnizorii
de :es9turi din :ar9, care, din lips9 de comenzi c?iar pentru
produc:ia posibil de executat, Di"au restr;ns drastic
activitatea Di sursele de Bnan:are pentru restructurare Di
modernizareF
e'orturi Bnanciare Di manageriale reduse Di comode, agreate
de manageri pentru siguran:a produc:iei Di des'aceriiF
rela:iile cu b9ncile comerciale se rezum9 8n principal la
8ncas9ri Di pl9:i de3 salarii, utilit9:i, utilaje, impozite, etc., iar
c?eltuielile pentru input"uri necesare produc:iei (materii
prime, materiale, accesorii% Di activit9:ile de aprovizionare
material9 Di des'acere sunt practic inexistenteF
la un e'ort Bzic Di intelectual similar cu cel depus de lucr9torii
8n domeniu 8n :9rile dezvoltate, salariile primite de lucr9torii
rom;ni s"au situat la cca. &/2 > &/&0F
ponderea mare de activitate 8n lo?n a redus la maxim
activitatea proprie de crea:ie Di a condus la ne'olosirea
poten:ialului te?nico"ingineresc de specialitate din Rom;nia.
lustere !n sectorul industriei te"tile
Ja data elabor9rii acestui material 8n Rom;nia exist9 . clustere
textile3
<lusterul (=@R*<A -!, situat 8n Regiunea -ord"!stF
<lusterul RA6(-*(- @!K@*J! <A-<!4@ (R@x<%, situat 8n
Regiunea BucureDti"*l'ovF
<lusterul @R(D*L** 6(-M(<@R( N**@AR (@6N%, situat 8n
Regiunea =ud"!st
<lusterul ,@R(-=*JN(-*(G @!K@*J!OM(=P*A-, situat 8n
Regiunea <entru.
Crearea !ol%l%i de om!etiti#itate din industria textil9 este
o ini:iativ9 recent9 8n acest sector. <onst9 8n principal din membri
11
INDUSTRIILE
ai clusterelor din domeniul textil Romanian @extile <oncept <luster
(Regiunea BucureDti>*l'ov%, @6N > @raditions 6anu'acture Muture
(Regiunea =ud !st%, (=@R*<A (Regiunea -ord"!st% Di @ransilvania
@extile OMas?ion (Regiunea"<entru%.
Arganiza:iile membre ale polului de competitivitate vor constitui
un porto'oliu de proiecte ce vor adresa trei mari obiective
relevante pentru dezvoltarea sectorului de textile din :ar93
&. !xtinderea Di eBcientizarea productiei, cu accent pe
conversia de la produc:ie 8n sistem lo?n c9tre competitivitate
prin produs propriu. Nor B avute 8n vedere at;t ini:iative de
creDtere a competitivit9:ii prin reducerea costurilor (ex.
eBcientizarea Euxului logistic, sc9derea costurilor
energetice%, standardizare, dar Di dezvoltarea de noi niDe de
produc:ieF
#. =prijinirea Di dezvoltarea 'or:ei de munc9 8n domeniu,
identiBcat9 ca Bind o problem9 stringent9 a Brmelor din
domeniuF
3. Reintegrarea lan:ului valoric prin prioritizarea investi:iilor 8n
segmente ce au cunoscut un declin dramatic 8n ultimele
dou9 decade (ex. produc:ia de materii prime%.
*inte+a consultrilor
Din perspectiva strategic9 se desprind dou9 direc:ii principale 3
(. Treerea de la lo5n la !rod%@ia &%= marI !ro!rie, a o
ondi@ie e&en@ialI !entr% ameliorarea #alorii adI%-ate
An ind%&trie.
:. Re1aerea lan@%l%i de #aloare adI%-atI !rin rel%area
%lt%rilor de !lante te"tile, de/#oltarea ind%&triei lPnii
?i mIta&ei, !rod%@ia de $re ?i $=re &intetie.
a. Cadrul institutional
*nBintarea unui departament specializat in cadrul 6inisterului !conomiei
pentru industriile de textile > con'ectii si pielarie"incaltaminte. (cest
departament sa aiba incluisv atributii privind identiBcarea prioritatilor de
cercetare ale acestor industrii.
12
INDUSTRIILE
DesBintarea Directiei Q6ari contribuabili R din structura centrala (-(M si
preluarea
atributiilor acesteia de catre directiile judetene (-(M. 6otivatie3 birocratie
excesiva, intarzierea nejustiBcata a rambursarilor de @N( pentru exportatori.
<omasarea tuturor Mondurilor de garantare intr"unul singur, indi'erent ca e
vorba
de mediul rural sau *66.
*nBintarea unui Registru al clusterelor si polilor de competitivitate, in care sa
Be inscrise cu numar de inregistrare toate clusterele si polii de competitivitate
din tara, garantandu"se ast'el respectarea conditiilor de inBintare si de
dezvoltare ale acestor organisme.
*nBintarea unui ,)rup de lucruG la nivel guvernamental in vederea elaborarii
unei
,=trategii nationale privind revigorarea industriei de in, canepa, matase
naturala si lanaG, con'orm liniei europene de reindustrializare, mai ales ca
Romania are o vasta experienta in acest domeniu. )rupul de lucru sa Be
'ormat din reprezentanti ai ministerelor3 agricultura, economie, sanatate,
transporturi etc., respectiv toti 'actorii care ar trebui implicati, de la 'urnizori
de Bbre (agricultura% la producatori si pana la beneBciari3 sanatate,
transporturi, agricultura , auto etc.
b. Cadrul administrativ nivel central si local
Nivel local % asumarea unui rol activ in de&voltarea industriei
*mplicarea sustinuta a autoritatilor locale in dezvoltarea industriei textile.
(tragerea de investitii prin masuri re'eritoare, de exemplu, la impunerea prin
lege a reducerii taxelor locale pentru investitorii care creeaza noi locuri de
munca (pe transe, in 'unctie de numarul de locuri de munca nou inBintate%.
4rioritizarea, prin lege, a investitiilor prevazute de autoritatile locale3 nu
trebuie Bnantate construirea de baze sportive sau parcuri inaintea cerintelor
pentru dezvoltare economica.
*mplicarea autoritatilor locale in dezvoltarea industriala zonala cu masuri si
solutii
pentru realizarea competitivitatii. (utoritatile locale au ca scop doar crearea
in'rastructurii zonei si nu se implica si in dezvoltarea industriala a zonei,
activitate care genereaza venituri la bugetul local.
Reducerea birocratiei privind eliberarea de autorizatiile de mediu, 4=* etc.
4entru realizarea unor proiecte de investitii, Be pentru utilaje, Be pentru
constructii, autoritatile locale nu dau solutii de rezolvare si uneori se pierd
contracte sau Bnantarea proiectului.
1
INDUSTRIILE
Ministerul Economiei
Arganizarea unor structuri administrative din cadrul 6inisterului !conomiei pe
ramuri de productie, pe directii, in 'unctie de proBlul de productie.
c. Cadrul legislativ
=tabilizarea legislatiei nationale pentru, cel putin, un exercitiu Bnanciar.
Reducerea birocratiei (documente, centralizatoare, instructiuni peste
instructiuni etc.%
(doptarea unei politici nationale de sprijinire, organizatorica si Bnanciara, a
noului model de organizare, clustere si poli de competitivitate, in vederea
dezvoltarii sectorului textile in politica de reindustrializare a Romaniei. 4rin
coBnantarea acestor modele de organizare s"ar putea inBinta <entre de
excelenta la nivel national sau regional, care pot ajuta la dezvoltarea
industriei prin implementarea unor te?nologii noi, solutii de management
etc.
(rmonizarea legislatiei si normelor metodologice de aplicare ale acesteia.
<rearea unui cadru legislativ privind procedurile de ac?izitie de catre
institutiile
de stat, ast'el incat ac?izitiile extracomunitare sa Be permise numai dupa
obtinerea unui aviz potrivit caruia produsul respectiv nu se 'abrica in !.
(cest aviz trebuie acordat numai de o organizatie a textilistilor la nivel
national (M!4(*= sau 4olul de competitivitate%.
Respectarea stricta a <odului Miscal, 'ara ca acesta sa Be corelat cu acte
normative ale
institutiilor Bnanciare, acte normative necunoscute societatilor comerciale.
De asemenea, incalcarea legislatiei in vigoare trebuie sa Be suportata de
ambele parti, inclusiv de 'unctionarul public.
*n'ormarea din timp a societatilor comerciale de c9tre institutiile statului cu
privire la modiBcarile legislatiei.
!vitarea sc?imbarilor sau modiBcarilor 'recvente ale legislatiei si acordarea
unei perioade de acomodare pentru agentii economici.
(doptarea unui act normativ care sa promoveze legatura dintre cercetare si
productie, dintre invatamant si productie.
(ccesarea gratuita a bazei de date cu activele scoase la vanzare de
lic?idatori.
Jic?idatorii trebuie sa se supuna obligativitatii publicarii licitatiilor, vanzarilor
de active in Buletinul de insolventa. (st'el, s"ar crea posibilitatea ca activele
industriale sa ajunga in posesia industriasilor si comerciantilor, nu la
speculatorii imobiliari.
1#
INDUSTRIILE
<rearea unui cadru legislativ privind criteriile de selectie a produselor din
import in ceea ce priveste calitatea lor, intocmirea corecta a documentelor,
cu masuri coercitive in cazul incalcarii legii si care sa aiba drept scop
protectia consumatorului. *ncurajarea consumului produselor romanesti de
buna calitate (in domeniul textilelor piata interna este ca si inexistenta,
datorita invaziei de produse de proasta calitate din tarile din a'ara !%.
d. Cadrul economico-fnanciar
"iscalitate
*mpunerea masurii ca @N( la incasare sa Be optionala. (numite Brme mari
evita sa colaboreze cu *66"urile care 'ac plata @N( la incasare.
!liminarea @N("ului din comertul cu piele animale crude sau sarate, in
vederea reducerii evaziunii Bscale si a scaderii pretului materiilor prime
procesate in tabacariile din Romania.
rmarirea de catre organele abilitate a volumului de @N( rambursat si cat din
@N("ul pentru pieile vandute de abatoare este deductibil.
(sigurarea stabilitatii in domeniul legislatiei Bnanciar"contabile, taxe si
impozite.
Desele modiBcari ale <odului Bscal si ale actelor conexe creeaza companiilor
mari diBcultati si c?eltuieli de administrare suplimentare. De asemenea, se
mareste spatiul de manevra pentru abuzuri din partea organelor de control.
Deducerea integrala a @N( pentru toate tipurile de c?eltuieli. 6asurile
re'eritoare, de exemplu, la jumatate de @N( deductibil pentru autoturisme,
combustibil etc. maresc costurile de administrare si pentru companii si
pentru stat. Deductibilitatea integrala ar stimula si consumul.
6icsorarea taxelor a'erente trans'erului de proprietate.
Reducerea impozitelor si a contributiilor, in special pentru salariile mici.
Reducerea birocratiei privind raportarile si plata taxelor locale si nationale,
reducerea numarului de taxe si impozite. *n industria textila Brmele sunt, in
general, mici si mijlocii. @axele si impozitele pentru acestea ar trebui
cumulate, numarul lor sa Be mai mic, iar birocratia privind depunerile si
platile Bscale sa se reduca.
!'ectuarea platii obligatiilor Bscale on"line si doar in subsidiar la sediul
institutiilor.
(cordarea prin intermediul legislatiei Bnanciare de 'acilitati Bscale (scutiri si
reduceri de
taxe % pentru Brmele care realizeaza preponderent export si 'olosesc valuta
in tara.
"onduri europene
<ontinuarea si extinderea Bnantarii prin 4A="<<!
1$
INDUSTRIILE
(locarile de 'onduri ! si granturi sa tina cont de speciBcul activitatilor3 in
con'ectii nu sunt necesare investitii de / mil !R pentru a crea /0 de locuri
de munca, spre deosebire de tesatorii, unde investitiile in ec?ipamente sunt
semniBcative.
=impliBcarea si reducerea numarului de documente te?nico"Bnanciare
solicitate de autoritatile contractante.
=istematizarea si tipizarea documentelor de rambursare in scopul
eBcientizarii
veriBcarii.
*ntensiBcarea si eBcientizarea controalelor la sediul solicitantilor de 'onduri
publice si europene, in vederea reducerii perioadei pana la rambursare.
6entinerea reglementarilor initiale pe tot parcursul derularii unui proiect.
<rearea cadrului legislativ pentru asigurarea implementarii programelor de
Bnantare (anumite prevederi din 4ac?etele de in'ormatii si din )?idurile
solicitantului nu au acoperire legislativa%.
(cordarea de 'acilitati pentru imprumuturile destinate asigurarii preBnantarii
si coBnantarii proiectelor.
=curtarea perioadei de rambursare a c?eltuielilor pentru proiecte.
Derularea programelor de Bnantare prin (DR"uri ca organism intermediar.
4entru Becare proiect in derulare sa se desemneze un singur responsabil din
partea autoritatii de Bnantare.
(sigurarea Bnantarii pe toate axele a programelor destinate start"up"urilor.
<rearea unui cadru unic, cu norme clare, de evaluare si control a
programelor.
!liminarea arbitrariului si interpretarilor abuzive ale contractelor din partea
autoritatilor, precum si a sc?imbarii regulilor ,in timpul joculuiG.
Des'asurarea tuturor ac?izitiilor numai dupa intrarea legislatia nationala in
vigoare,
'ara a se adauga alte instructiuni speciBce. @oate entitatile beneBciare
trebuie sa aiba statut de autoritate contractanta.
(ccelerarea procedurilor de absorbtie a 'ondurilor europene, in special a
celor dedicate competitivitatii si clusterelor.
Jansarea in #0&3 a programelor destinate clusterelor.
Minantarea si prin programul guvernamental de Qminimis R a
managementului clusterelor, ca solutie alternativa/complementara.
(cordarea de punctaj suplimentar, atat la evaluarile proiectelor de Bnantare
(! sau guvernamentale%, cat si in cadrul licitatiilor publice pentru
intreprinderile care 'ac parte din clustere. *n acest mod *66"urile si
institutiile de cercetare"invatamant ar B stimulate sa se inscrie in clustere.
!liminarea birocratiei excesive a autoritatilor de management privind
accesarea de 'onduri europene, atat in evaluarea proiectelor, cat si la
decontarea platilor.
1%
INDUSTRIILE
(locarea unui buget din 'ondurile europene pentru clustere sau polii de
competitivitate.
*mplementarea de masuri pentru Euidizarea activitatilor de atragere de
'onduri
nerambusabile si urgentarea platilor pentru investitii a'erente.
Abtinerea intr"un timp mai scurt a Bnantarilor nerambursabile.
#lte aspecte
=cumpirea pretului pieilor crude, in contextul crizei mondiale, cu .00%, a
condus la scumpirea pieilor Bnite si a produselor din piele cu 300%, cu
implicatii asupra competitivitatii si numarului locurilor de munca.
(doptarea de masuri pentru combaterea evaziunii Bscale si a speculei in
privinta materiilor prime (piele de animale%, care au luat amploare.
@abacariile din Romania nu se pot aproviziona direct de la abatoare,
intermediarii cumparand aceste piei in proportie de 20% 'ara documente.
(cordarea de garantii de pana la 10 %, inclusiv pentru start"up"uri, de catre
'ondurile de garantare.
<rearea unui cadru economic stabil la nivel national stabil, care ar ajuta
mediul de a'aceri in vederea atragerii de investitori straini.
<rearea unui 'ond de garantare special pentru sectorul textile " pielarie, care
sa ajute la obtinerea unor credite de investitii de interes sectorial, eventual
cu o dobanda pre'erentiala, acestea avand ca scop reindustrializarea tarii
prin crearea unor unitati noi de productie.
!liminarea garantiilor excesive de acordare a creditelor bancare.
(cordarea de garantii guvernamentale si accesul la 'ondurile de garantare a
creditelor
productive pentru Brmele care realizeaza exporturi.
Abtinerea 'acila a creditarilor.
e. Inovare
<rearea unor entitati specializate in cercetare cu care companiile din
domeniul textil sa inc?eie contracte pe teme speciBce identiBcate de 'abrici.
=ustinerea Bnantarii managementului de cluster si poli de competitivitate in
primii ani de 'unctionare.
*nBintarea unui registru national al clusterelor.
<resterea 'ondurilor alocate *66"urilor pentru cercetare in parteneriate cu
institute de <D*, atat din 'onduri nationale, cat si din !.
<resterea procentelor de Bnantare de la bugetul de stat a activitatilor de <D*
(prin ajutorul de stat%.
1&
INDUSTRIILE
Minantarea programelor de intarire a capacitatii de cercetare a institutelor de
<D*.
Minantarea unui program de training in inovare si noi te?nologii pentru *66"
uri.
(sigurarea nivelului salarial pentru cercetatori la nivelul european, in scopul
motivarii
si mentinerii in tara a acestora.
Minantarea cercetarii la nivelul tarilor europene.
Macilitati Bscale si/sau prin subventii din 'onduri guvernamentale sau
europene.
(locarea de sume importante prin programele de inovare destinate ac?izitiei
de
ec?ipamente"te?nologii.
(ccesul structurilor asociative ale industriasilor la programele de inovare.
<rearea unui Centr% te5nolo-i de e"elenta impreuna cu *nstitutul de
cercetari textile,
cu scopul de a implementa noi te?nologii. (cest <entru trebuie sa aiba multe
departamente (design vestimentar, te?nic, marHeting, statii pilot de incercari
etc.%, ast'el incat sa deserveasca toata gama de produse, si sa aiba ca
obiectiv eliminarea in timp a Jo?nului, prin cresterea valorii adaugate a
produselor din aceasta industrie, si poate c?iar reproBlarea unor Brme care
sa produca ceea ce solicita piata acum.
<rearea unei intreprinderi specializate pe prelucrarea superioara a deseurilor
textile
rezultate din procesul de productie, intreprindere care sa ac?izitioneze toate
deseurile textile din tara.
*ntroducerea de linii te?nologice cu consumuri energetice reduse si 'actor de
poluare
redus, cu Bnantare nerambursabila in proportie de $0"&00% (in 'unctie de
impactul proiectului%.
f. Resurse umane
Educatie preuniversitar
=impliBcarea procedurii pentru scolarizarea ucenicilor in 'abrica.
<resterea salariilor din industria textila, ast'el incat liceele/scolile
pro'esionale de proBl sa aiba cat mai multi aboslventi tentati sa munceasca
in industria textila.
*nBintarea de scoli pro'esionale care sa colaboreze cu 'abricile de con'ectii si
textile pentru ca elevii sa poata 'ace practica.
!laborarea unor programe de specializare din cadrul invatamantului te?nic
pro'esional pentru competente speciBce industriilor de textile > con'ectii si
pielarie > incaltaminte.
*nBintarea de programe curriculare in cadrul colegiilor te?nice si scolilor
1'
INDUSTRIILE
pro'esionale.
Educatie nivel universitar
*mbunatatirea sistemului actual din invatamant pentru o mai buna pregatire
a studentilor.
(rmonizarea curriculei din invatamantul superior de specialitate cu cea
europeana.
<onsultarea in stabilirea programei scolare la Macultatea de @extile, ast'el
incat
studentii sa e'ectueze practici e'ective in cat mai multe Brme de proBl din
tara. Reinstituirea repartitiilor la absolvirea masteratului si a stagiaturii de 3
ani, cu subventii /0% de la stat.
"ormare continua
Abligativitatea detinerii de catre societatile care o'era servicii de 'ormare
pro'esionala Bnantate din 'ondul de somaj si 4A="DR a in'rastructurii
necesare pentru caliBcarea muncitorilor in pro'esiile speciBce industriei
textile.
4regatirea/caliBcarea la locul de munca, intrucat aceasta reprezinta cea mai
eBcienta metoda de instruire.
4regatirea 'ortei de munca in cadrul structurilor de tip cluster industrial.
Renuntarea la pregatirea personalului de catre 'ormatori nespecializati si 'ara
practica in cadrul societatilor de productie.
<aliBcarea personalului din industria textila de catre societatea comerciala in
baza unei subventii acordate de catre stat.
(doptarea unor reglementari privind posibilitatea caliBcarii personalului la
locul de munca.

#lte teme
*mbunatatirea curriculei scolare pentru ca exista pro'esii pentru care nu se
mai asigura caliBcare3 modelier, constructor de tipare etc.
Abligativitatea pentru elevi si studenti de a a'ce minim 30 zile de practica pe
anul de scolarizare, platita la nivelul specializarii pentru care des'asoara
practica, iar aceasta sa se des'asoare in timpul vacantelor.
Abligativitatea agentilor economici sa primeasca elevii sau studentii pentru
interns?ip.
Minantarea de la bugetul de stat a retributiilor elevilor si studentilor pe
perioada
interns?ip"ului.
1(
INDUSTRIILE
=ustinerea scolilor pro'esionale si de meserii din domeniul textile"pielarie,
incepand
cu o selectie mai atenta a cursantilor, o practica in intreprinderi de textile
romanesti, bazata pe un contract care sa asigure si o repartitie la absolvire
plus alte 'acilitati. Reprezentantii industriei ar trebui consultati in elaborarea
curriculei scolare, al numarului de absolventi necesari pe di'erite specializari
etc.
ReinBintarea scolilor postliceale de proBl (# ani%, Bnalizate cu repartitii si o
stagiatura de doi ani, subventionata de stat.
g. Informare UE
Arganizarea si Bnantarea de misiuni economice, sc?imb de experienta si
bune practici cu partenerii europeni.
*nBintarea unui departament in cadrul 6inisterului !conomiei, care sa
monitorizeze evolutia sectorului pe piata europeana si sa Be in contact
permanent cu clusterele din domeniu, asociatiile pro'esionale, plat'ormele
europene de proBl etc. Departamentul sa trimita -eSsletter pentru
in'ormarea *66"urilorF *n'o da+s privind evolutiile legislative, de cercetare,
inovare etc. din !F sa organizeze seminarii de in'ormare pentru *66"uri cu
participarea institutelor de cercetare, a mediului de a'aceri din industrie, a
institutiilor publice, a administratiilor centrale si locale.
*ntarirea comunicarii intre institutiiile publice si mediul economic in ceea ce
priveste cunoasterea legislatiei europene.
(doptarea unor masuri privind transparenta in legislatie, prin speciBcarea
normativelor europene la care se 'ace re'erire si care sa poata B accesibile.
h. Teme diverse
'omert e(terior
=impliBcarea procedurilor vamale pentru importul temporar in vederea
prelucrarii.
=ustinerea activitatii de export de catre stat.
Minantarea programelor pentru dezvoltarea brandurilor proprii ale
companiilor si a brandului de tara pentru industriile de textile > con'ectii si
pielarie >incaltaminte.
=ustinerea dezvoltarii de retele de v;nzare a produselor proprii pe pietele
str9ine.
=ustinerea *66>urilor de catre 6inisterul !conomiei pentru aplicarea
politicilor de
mediu europene (deseuri textile, ape uzate etc.%.
2)
INDUSTRIILE
(dmiterea structurilor asociative care asigura managementul clusterelor in
programele nationale de sprijin pentru promovarea exportului (participari la
targuri, expozitii, etc.%.
<ontinuarea sustinerii subventiei de la stat pentru participarea Brmelor la
evenimente internationale de promovare a produselor romanesti cu
respectarea observatiilor 'acute de catre <onsiliul de !xport.
Juarea unor masuri de protectie la nivelul ! 'ata de produsele din <?ina,
*ndia si @urcia.
)iata interna* Materii prime
<ultivarea cu predilectie a inului si a canepei3 inul se cultiva doar pentru
seminte, canepa nu se cultivaF nu exista topitorii si Blaturi.
*ncurajarea culturilor de plante textile.
(bsenta materiei prime interne in industria iutei a determinat inc?iderea
sectiei de netesute.
!liminarea problemelor de aprovizionare din cauza procurarii Bbrelor
naturale si sintetice exclusiv din import.
Revitalizarea productiei de materii prime pentru industria textila (Bre si Bbre
sintetice%.
*ncurajarea cresterii de rase de oi cu lana Bna si capacitati de colectare si
prelucrare primara a lanei.
*mplicarea 6inisterului !conomiei in revigorarea sectorului primar de materii
prime3 naturale (in, canepa, matase, lana%, artiBciale si c?imice.
*nBintarea de sp9l9torii de l;n9, topitorii de in"c;nep9, Blaturi, :es9torii.
=ustinerea *66"urilor care isi des'asoara activitatea in domeniul textilelor
te?nice.
Revitalizarea productiei de Bre si Bbre c?imice (sintetice si artiBciale% pentru
sustinerea
bazei de materii prime a sectorului.
Reglementarea cadrului institutional la nivel national pentru des'asurarea
intregului lant productiv si economic a'erent industriei textile bazate pe Bre
si Bbre naturale, incepand cu asigurarea materiei prime, pana la des'acerea
produselor.
-ecesitatea unor tipuri de creditari3 investitii, 'ond de lucru (productie%,
asigurarea surselor energetice, te?nologii nepoluante.
Ener+ie
<resterea pretului la energie a'ecteaza proBtabilitatea.
(cordarea de 'acilitati pentru industriasii care produc energie din surse
regenerabile pentru consumul propriu (exemplu 3 'otovoltaice pe acoperisul
21
INDUSTRIILE
?alelor%.
Revizuirea legislatiei din energie.
6ajorarea reprezentarii patronatelor si a consumatorilor in organismele de
conducere si control ale (-R!.
*ntroducerea prin lege a veriBcarii de catre (-R!, pe baza bilanturilor
contabile, a documentatiilor depuse de 'urnizorii de energie la stabilirea
tari'elor sau a unor taxe si sanctionarea acestora daca sunt prezentate date
'alse.
!liminarea taxa de cogenerare din tari'ele la energie. <ogenerarea nu are
nicio legatura cu energia verde.
Diminuarea taxelor a'erente certiBcatelor verzi. A parte din c?eltuielile
statului cu certiBcatele verzi ar trebui suportate din 'ondul de mediu, nu din
'acturile consumatorilor. Mondul de mediu ar trebui sa renunte la programe
gen ,rablaG. =timularea cumpararii de autove?icule noi se poate 'ace prin
deductibilitate @N( si impozitare di'erentiata pe clase de poluare.
=tabilitatea cadrului legislativ in domeniul energiei, energiei regenerabile si
predictibilitatea tari'elor la energie.
Reducerea impozitelor pe cladiri pentru Brmele care investesc in reabilitari
termice si solutii de alimentare cu energie regenerabila a spatiilor de
productie sau comerciale.
<rearea unui cadru legislativ, ast'el incat Brmele producatoare care doresc
sa
investeasca intr"una din variantele de productie energie regenerabila
(energie verde% pentru propriul consum sa Be net departajate de cele care
produc energie regenerabila pentru a o vinde. Mirmele producatoare de
textile consuma energie destul de multa si ast'el vor B incurajate sa
investeasca in energia verde care, pe langa ecologizare, poate sa le aduca si
un mic proBt.
Teme diverse
<orelarea cu preturile pietei a pretului practicat de Rezerva =tatului la
vanzarea bumbacului.
)asirea unor 'orme de stimulare a asocierii companiilor din industria textila.
<ooperarea intre 6inisterul !conomiei si patronatele de proBl in scopul
revigorarii industriei textile.
=timularea dezvoltarii industriei textile in zonele rurale, care poate rezolva o
serie de probleme sociale.
6odiBcarea legislatiei privind in&ol#enta, ast'el incat sa se 'aca distinctia
intre o Brma de buna credinta aEata in diBcultate si o Brma care isi declara
intentionat 'alimentul.
22

Pielarie Si Incaltaminte

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pielarie Si Incaltaminte

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STRATEGIA DE REINDUSTRIALIZARE A ROMANIEI CONSULTARI CU

STRATEGIA DE REINDUSTRIALIZARE A ROMANIEI CONSULTARI CU

S-ar putea să vă placă și