Sunteți pe pagina 1din 17

Cuprins

Introducere.....3
1. Formarea serviciului diplomatic a Germaniei contemporane.4
2. Locul si rolul serviciul diplomatic in cadrul sistemului organelor
conducerii de stat..6
3. Organizarea serviciului diplomatic si structura acestuia.......
4. !tructura "#$ a %FG...11
&. Functiile altor organe 'ederale de stat in politica e(terne.1&
Concluzii....16
)i*liogra'ie
Introducere
2
Serviciul diplomatic german traditional este considerat unul dintre cele mai
eficiente si functionabile servicii pentru afaceri externe. In pofida scurtei sale
istori(130 ani), diplomatia Germaniei, cit si personalul de deservire a cestuia, se
bazeaza pe bogata experienta capatata de !G in diferite situatii complicate in care
se plasa pe parcursul istoriei."imp de acesti 13 decenii a avut sa resolve de doua
ori prblema reintegrarii teritoriale ale statului, sa participle la declansarea a doua
razboaie mondiale, iar dupa infringer drastice, sa restabileasca pozitiile pe plan
extern ale Germaniei.
#ea mai grea provocare fusese trecerea de peste respingerea si c$iar ura
comunitatii iternationale fata de statul german, dupa caderea nazismului si
reoritearii politicii externe pe fagasul noilor tipuri de colaborare internationala,
cooperarea globala cu vecinii sai si in cele din urma integrarea tarii in sistemul
securitatii europene, care incepusera a fi creat.
%ectia istoriei nu au trecut fara urme in constiinta societatii,politicii germane,
si institutiei pentru afaceri externe. &le au fost luate in consideratie, in momentul
stabilirii scopurilor si obiectivelor diplomatiei germane postbelice. %a sf. sec. ''(
lea, !G (epublica !ederativa Germana), destul de iscusit s(a incadrat si a ocupat
o nisa privilegiata in comunitatea statelor &uropei occidentale.
1. Formarea serviciului diplomatic a Germaniei contemporane
3
!ormarea serviciului diplomatic german contemporan a inceput imediat cu
aparitia celor ) state germane in 1*+*(!G si ,G (epublica ,emocrata
Germana). In cadrul institutiei cancelarului federal a fost creata o grupa de
intetinere a legaturei cu Inalta #omisie de #ontrol. In realitatea legatura se
intretinea intre cei 3 reprezentanti ai puterilor occidentale. ,e-a la )) noiembrie
1*+*, in baza acordurilor de la .etersberg !ranta, /area 0ritanie si S12 au oferit
dreptul guvernului german de a intretine relatii consulare si comerciale cu alte state
internationale
1
.
In noiembrie 1*+* a fost desc$isa reprezentanta !G pe linga 3ficiul
central al 3rganizatiei #olaborarii econmice si dezvoltare de la .aris. In scurt timp
este desc$is 40iroul organizational5 privind afacerile consulare si comerciale de
peste $otare. In 1*60 au fost desc$ise consulate la %ondra, 7e8(9or:,.aris,
Strasbourg, 2msterdam,0ruxells, oma, 2tena.
)
In acelasi an in baza Grupului pentru relatii si 0iroului 3rganizator in cadrul
Institutiei #ancelarului !ederal a fost organizat un organ special ; Serviciul pentru
relatii externe, care in comparative cu predecesoarele sale a fost completata cu
imputerniciri in domeniul relatiilor culturale, protocolului si pregatiri cadrelor
diplomatice.
/2&(ului !G i(a fost restituita vec$ea denumirea( Institutia pentru elatii
&xterne. Insa in cadrul corespondentei oficiale este folosit termenul de ;/inister a
2facerilor &xterne. In componenta sa pe linga sus(mentionatul Serviciul pentru
2faceri &xterne a intrat si 0iroul pentru .roblemele .acii din Stuttgart (creat
pentru acumulare si analiza informatiei vizind problemele reglarii pasnice a
conflictelor din &uropa), la fel ca si ,epartamentul pentru #omert &xtern care a
venit sa substitue(in 1*+<) ,irectia pentru afacerile spatiului economic unit de la
!ran:furt(pe(/ein.
%a prima sa etapa /2& a !G avusere 330 de functionari, dintre care 1)*
diplomati din cadrul 3ficiului #entral si +33 functionari ai reprezentantelor de
peste $otare(1+< de diplomati).In 1*61 au fost stabilite relatii diplomatice cu 1)
state (statele 0enelux, 0rasilia, Suedia, Grecia, Italia, #anada, Irlanda, 7orvegia).
.e linga !rantei, egatul 1nit al /arii 0ritanii si al Irlandei de 7ord, si S12 au
1
=>?@AB>CCDE@, F@G@ H@>I@JKLE@. MENOEPP QKCDJDI@ =NGR@EDD (1S<1()00+). FKTIL@UVWB. MGNRP. 3)) TJG.
2
=>?@AB>CCDE@, F@G@ H@>I@JKLE@. MENOEPP QKCDJDI@ =NGR@EDD (1S<1()00+). FKTIL@UVWB. MGNRP. 3)+ TJG.
4
fost numiti insarcinati in afaceri, care in 1*63 au fost avansati in rang de
ambasadori. ,upa intrarea in vigoare a asa(numitului "ratat German (1*66), care
transmitea 0onnului o buna parte a suveranitatii, reprezentantele !G pe linga
capitalele celor trei state mai sus numite au fost avansate in rang de ambasade.
In 1*66 a avut loc vizita cancelarului !G (Xonrad 2denauer) la /oscova,
in cadrul caraia au fost atinse acorduri in material stabilirii de relatii diplomatice
dintre 1SS si !G, si respective desc$iderea reciproca a ambasadelor.
#oncomitenta avusera loc conslodarea concomitentaa serviciului diplomatic
a ,G. 2ceasta activitate se ciocnia de o puternica bariera create de 4dontrina
Yalstein5, active sustinuta de catre statele blocului occidental, din care cauza
0erlinul foarte greu obtine acordul de stabilire a relatiilor diplomatice cu alte state,
decit cele aflate in cadrul blocului socialist.
3
,oar dupa semnarea acordului de la /oscova, din august 1*<0, a acordului
#vadripartid privind statutul 0erlinului de Zest, din septembrie 1*<1, cit si a
intratii a ambelor state germane in cadrul 371 din 1*<3 doctrina Yalstein a fost
definitiv 4infrinta5, si atit !G, cit si ,G, au devenit subiecti ec$ivalenti ai
dreptului international.
%a ceasta perioada ambele servicii diplomatice a acestor state s(au format
definitive, de-a caracterizindu(se prin inalt grad de professionalism, eficacitate,
organizare si insistenta in directia solutionarii scopurilor propuse spre realizare. .e
arena internationala ambele concurau intre ele, se confruntau dur, folosind intregul
arsenal al posibilitati:or, influentei si experientei pentru atingerea obiectivelor puse
de catre guvernarea statului.
Scurtei istorii a serviciului diplomatic a ,G i(a fost pus capat prin
1nificarea Germaniei din 1**0, 3 octombrie, fapt care a rezultat prin desfiintarea
tutror serviciilor guvernamentale ale ,G. #ontopirea celor ) servicii diplomatice
insa asa si nu a avut loc. ,iplomatii ,G asa si nu au fost incadrati in serviciul
diplomatic a !G, desi au posedat o vasta experienta, professionalism si
cunoastere atit teoretica (facind studii solide dupa specialitate) cit si practica (prin
luare parte la actiuni importante ale Serviciului diplomatic a ,G.)
,oar unii dintre functionari de rang inferior a serviciului diplomatic a ,G
au fost integrati in cadrul structurii federale.
3
[NGN\KL M. =NGR@EDP QGD TK]D@C(BNRKIG@J@\. FKTIL@ UDWB FN^B>E@GKBE@P ^DWE_.1**S. 1)* TJG.
5
2. Locul si rolul serviciul diplomatic in cadrul sistemului
organelor conducerii de stat
Serviciul diplomatic este component de baza a sistemului organelor de stat a
!G. !unctiile si obiectivele acesteia, formele sale de actiune sunt reglate de
#onstitutie, de %egea privind Serviciul ,iplomatic(30 august 1**0), %egea privind
Salarizarea !unctionarlor de Stat (1**`) cit si a altor acte normative.
+
#onstitutia mentioneaza ca relatiile externe cu statele straine sunt in
exclusiva responsabilitate a !ederatiei (art. 3),al.1). &a detine si intreaga
competenta legislativain aceasta directive (art.<3, al.1). /2& este instanta suprema
ce asigura implementarea in practica a politicii externe a !G si raspunde pentru
mentinerea relatiilor cu statele straine si organizatiile internationale.
6
Important este faptul ca legea stabileste nu doar la general, ci si la concret
prioritatile politicii externe a !GU
/eninerea pacii si ordinii in &uropa si intre natiunile lumii.
2sigurarea respectarii drepturilor omului drept baza oricarai scoietati
contemporane
#onservarea bazelor esentiale ale vietii pe .amint si apararea
tezaurului cultural al omenirii
espectarea si continua dezvoltare a dreptului international
#onstructia unei &uropei unite
2sigurarea unitatii si libertatii natiunii germane
3biectivele principale ale Serviciului diplomatic a !G, in conformitate cu
%egea Servicului ,iplomatic suntU
4
=>?@AB>CCDE@, F@G@ H@>I@JKLE@. MENOEPP QKCDJDI@ =NGR@EDD (1S<1()00+). FKTIL@UVWB. MGNRP. 331 TJG.
5
a@LCKL b.M. MENOEPP QKCDJDI@ cd=U IKE]NQ]DD D GN@CDD '' LNIa. FKTIL@ UDWB FN^B>E@GKBEeN
KJEKONEDP. )00+. 166 TJG.
6
/entinerea relatiior externe in diverse domenii(in lege sunt concret
numite) si promovarii dezvoltarii acestora
Infromarea guvernului privind situatia afcerilor si a evenimentelor de
peste $otare
2cordarea de a-utor cetatenilor germani de peste $otare
#ooperarea in vederea formarii relatiilor in domeniul dreptului
international si dezvoltarii ordinii mondiale
#oordonarea activitatii de stat si a altor organe publice in domeniul
relatiilor externe reiesind din politica guvernului federal
Sustinerea colaborararii organelor constitutionale ale !G in
colaborarea sa internationala( atit cele legislative, cit si executive).
In conformitatea cu #onstitutia !G principalele directii a politicii externe
sunt determinate de catre #ancelarul federal. &l este figura(c$eie care ia $otaririle
finale asupra problemelor principiale ale actvitatii extrerne a statului. Insa aceasta
in nici un fel nu minimalizeaza rolul si obiectivele a /2&(ului !G. In limitele
politicii externea !G( general stabilite, ministrul afacerilor externe poarta
intreaga raspundere si responsabilitate pentru activtatea externa. "otata informatia
relevanta, este trecuta in mod obligatoriu prin persoana ministrului afacerilor
externe. 7imeni nu este in drept de a interprinde careva pasi in politica externa
ocolind persoana ministrului afacerilor externe, fara conslutarea lui anterioara.
In parctica insa au loc contradictii dintre ministrul afacerilor extern si
institutia cancelarul federal (care are in structura sa directia pentru politica externa
si de securitate). 2ceasta este menita sa realizeze activitatea politica extrena a
cencelarului federal, insa reiesind din faptul ca in ultimii ani tot mai importante
sunt $otaririle luate in cazul intilnirilor la nivel inalt, directia data tot mai mult se
ciocneste cu activtatea relizata de catre /2& a !G. 2ceasta are loc mai ales
reiesind din faptul, ca in guvernele de coalitie (care apar tot mai des in !G)
pozitia #ancelarului federal si a /inistrului de &xterne este ocupata de
reprezentanti a diferitor partied politice, ciocnirile vizind prioritate detinuta asupra
afacerilor externe sunt tot mai des intilnite
3. Organizarea serviciului diplomatic si structura acestuia
7
Serviciul diplomatic a !G este constituit din 2paratul #entral al
/insterului 2facerilor &xterne si a reprezentantilor de peste $otare( a ambasadelor,
consulatelor generale, consulatelor si reprezentantilor pe linga organizatiile
internationale. 7umarul reprezentantelor !G de peste $otare este in permanenta
sc$imbare, reiesind din necesitati, starea relatiilor in regiunile luate in parte la fel
ca si din resursele financiare puse la dispoztita serviciului diplomatic federal.
0udget pentru anul )013 presupune dislocarea a 3,6 miliarde &uro(aratind o
creste de +.3 f in comparative cu anul )01)), ceea ce reprezinta in -ur de 1f
(procent) din c$eltuierile bugetare de stat. ,intre acestea cca 1,3 miliarde sunt
destinate 2paratului #entral, 1,16 miliard pentru reprezenantele !G de peste
$otare si cca 1.06 miliarde destinate platii cotizatiilor pentru organizatiile
internationale la care !G este parte.
In serviciul diplomatic german, la sf. anului )01) prezenta cca `.<60 de
functionari. In -ur de )100 au fost antrenati in cadrul 2paratului central a /2&
!G, si cca +`60( functionari in cadrul reprezentantilor !G de peste $otare.
`
!G poseda in strainatate 163 de ambasade, 63 consulate generale si consulate, 1)
reprezentante permanente pe linga organizatii internationale si ) reprezentante
speciale
<
.2semenea au 3+` de consuli de onoarea neplatiti
S
.
2semenea include si cca 6600 de functionari recrutati de pe loc, si cca 1)00
de functionarg temporar anga-ati in /2& a !G din alte ministere federale.
Intrucit serviciul diplomatic eeste parte a serviciului de stat a !G, asupra
acesteia se rasfringe si formatul functionarilor si salazirii acestora. In Germania
exista ) grupe de functionari publiciU categoria 425 (avind 1` clase) si categoria
405(avind 11 clase). .entru categoria 425 este specific un sgstem progresist de
salarizare(in dependeta de stadiul de munca, merite deosebite etc. In cazul
categoriei 405 salarizarea are un caracter fix.
6
Staf of the Federal Foreign Ofce
http://www.a!waertige!a"t.de/#$/%%"t/%!w&ien!t/'itar(eiter)node.ht"l *+i,itat
3/-3/2-13.
7
/a!0! of the Federal Foreign Ofce
http://www.a!waertige!a"t.de/#$/%%"t/%!w&ien!t/%fga(en)node.ht"l *+i,itat
3/-3/2-13.
1
2er"an 'i!!ion! %(road
http://www.a!waertige!a"t.de/#$/%%"t/%!land!+ertretngen/3e(er!icht)node.ht"l
*+i,itat 3/-3/2-13.
1
Structura include 4serviciul simplu5(categoria 21(26, 4serviciul mediu5(
categoria 2`(2*, 4serviciul superior5(categoria 210(213 si 4serviciul superior5(
categoria 21+(21` si 03,0`,0*si 011.
2stazi S, a !G posedaU !unctionari simpli(*60, functionar de nivel mediu
(1300, functionari de nivel superior 1S00 si functionari de nivel superior (21+(
21`)(1`00. In structura S, (serviciul diplomatic) a !G doar )6f din functionari
sunt diplomati de cariera.
In sistemul diplomatic german este aplicata metoda rotatiei, ce presupune o
mare mobilitate si crestere profesionala a colaboratorilor, sigur, in cazul in care
asigura calitatea lucrului la nivel inalt.
,upa finisarea Scolii ,iplomatice tinarul specialist este numit in functia de
213 (secretar de legatie), ceea ce coincide cu functia de al doilea secretar. &l poate
sa lucreze in citeva posture in cadrul aparatului central, dupa care la fel in citeva, in
cadrul reprezentantelor de peste $otareU atit in diferite sfere geografice, cit si in
diferite sfere functionale, profesionale. "otodata mutarile se realizeaza fara a trece
prin Germania, si functionarii interimare in /2& a !G.
*
3cupind posture inferioare timp de 10(1) ani, a-ungind in functia de
consilier superios, colaboratorul obtine posibilitate reala de a obtine functia de vice
sef de sectie in cadrul aparatului central al /2I. In aceasta functie el poate sa
lucreze un termen nedeterminta sau in scurt timp poate fi avansat fie in cadrul
ministerului, fie de a obtine functia de consul general intr(o reprezentanta de
marime medie, sau c$iar ambassador intr(o tara mica.,upa asta de regula urmeaza
obtinerea unei functii analog intr(o tara mai mare. Si aceasta sc$imbare are loc fara
a realiza lucru interimar in cadrul aparatului central al /2&.
,upa intoarcerea in patrie, colaboratorul este, de regula numit, in functia de
sef de sectie in cadrul /2& a !G, iar in viitor poate fi numit amabasador intr(un
stat de marime medie, trimis sau consul general intr(un stat mare. .entru
ma-oritatea colaboratorilor aceasta si este apogeul carierii sale.
#ei mai de perspectiva diplomati sunt numiti in functie de vicedictori de
departamente, apoi sefi de departament cu perspectiva de a fi numit ambasadori
intr(un stat mare. ,aor citiva devin stats(secretari.
10
41
=>?@AB>CCDE@, F@G@ H@>I@JKLE@. MENOEPP QKCDJDI@ =NGR@EDD (1S<1()00+). FKTIL@UVWB. MGNRP. 33) TJG.
1-
a@LCKL b.M. MENOEPP QKCDJDI@ cd=U IKE]NQ]DD D GN@CDD '' LNIa. FKTIL@ UDWB FN^B>E@GKBEeN
KJEKONEDP. )00+. 1<< TJG.
4
Sistemul de rotatie a diplomatilor, existent in /2& a !G, asigura cresterea
lor profesionala drept specialist multiprofilieri, care sunt gata sa realizeze oricare
misiune pusa la dipozitia lor de a fi indeplinita. ,iplomatul german, poate de
exemplu sa lucreze atasat de presa in cadrul ambasadei din 2n:ara, consilier pentru
probleme economice in "o:go, consul general in 7ovosibirs:, atasat cultural la
.aris. Specializarea ingusta nu este apreciata, desi sunt si exceptii.
.entru lucrul asupra celor mai importante directii ale politicii externe in
cadrul institutiilor respective, se creaza un nucleu de specialist, care pot in continua
sa raspunda penrtu o problema anumita, de ex.(dezarmare, 3S#&, 371, sau
repetata sa aiba deplasari in acelasi stat. In /2& a !G, sunt, specialist care in
mod constient au fost specializati pentru lucru in 1SS si apoi in !ederatia usa.
In prezent se discuta destul de serios intrebare, daca nu ar trebui sa se
intensice specializarea diplomatilor pe domenii, tari, organizatii etc. .entru ca, asa(
numitii, 4generalisti5 nu intotdeauna sunt in stare sa faca fata problemelor, ce apar
in cele mai 4delicate5 directii, in care necesita nu doar cunostinte privind situatia
actuala a treburilor, ci si evolutia lor istorica.
eiesind din sistemul actual de rotatie, cunoasterea limbilor statelor in care
sunt trimisi, este binevoita insa nu si obligatorie. &i pot apela la serviciile
translatorului, desi lipsa cunoasterei limbii tarii de resedinta creaza obstacole in
calea obtinerii de catre diplomat a informatiei necesare lui.
.entru a fi recrutat in cadrul S, a !G este necesara cunoasterea a cel putin
) limbi straineU franceza si engleza. .entru aceasta nici macar nu se plateste adaos
la salariu. Iar pentru cunoasterea a altor limbi, se plateste nu mai mult de 600
&uro.&xamenele de verificare se sustin o data la patru ani.
4. !tructura "#$ a %FG
Structura /2& a !G in principiu ramine nesc$imbata timp de ultimile
decenii a evolutiei sale, desi apar noi directii, departamente si creste numarul
functionarilor , care in )00) era in numar de *<00. %a moment structura este
urmatoareU
/inisterul este condus de ministru. Sc$imbarea ministrilor si venirea in post
a reprezentantilor a diferitor partied politice nu duce la 4epurarea5 vec$ilor cadre
1-
prin inlocuirea lor. #ontinutul profesianalist a /2& ramine constant, mai ales ca in
cadrul institutiei respective activeaza reprezentanti a diferitor partide politice.
2filierea politica nu este sanctionata, deict in cazul in care postul public detinut in
cadrul /2& este folosit pentru promovarea intereselor proprii de partid sau a
partidului la general.
.e linga ministru activeaza asa(numitul 4cartier de conducere5, care include
6 departamenteU
1. 0iroul ministrului
). ,epartamnetul ce tine de c$estiunile parlamentului si cabinetului de
ministri
3. ,epartamentul pentru relatii publice
+. ,epartamentul pentru comunicatii si tipar
.e linga acestea ministrului ii sunt subordonate cartierul de
planificare(scopul principal al caruia este realizarea problemelor conceptuale
ale politicii externe) si #entru pentru reactionare in situatii de criza.
In calitate de viceministri functioneaza doi stats(secretari, care sunt diplomati
de cariera si functionari de categorie superioara( 011.
,istribuirea responsabilitatilor intre acestea se sc$imba constant. ,e regula
unul dintre stats(secretari raspunde pentru serviciul administrative al ministerului,
intregul complex de relatii cu statele europene, nord(americane, organizatiile
internationale regionale, problemele ce tin de dezarmare etc. ,e regula acest stats(
secretar este prim(viceministru.
2l doilea stats(secretar raspunde pentru problemele globale ale relatiilor
internationale, inclusive activitatea 371, probleme ce tin de economie, cultura,
drept international, relatii cu statele din afara &uropei si 2mericii de 7ord.
2semenea el conduce serviciul protocolar.
2semenea in component ministerului intra ) ministri de stat. 2cestia sunt
functionari de stat, nu si diplomati de cariera. &i intra in component guvernului si
se sc$imba concomitent cu sc$imbarea cabinetului de ministri. /inistrii de stat
reprezinta ministrul in contactele cu parlamentul, la sedintele guvernului, in cazul
lipsei ministrului in persoana, in contactele interministeriale, in sfera relatiilor
externe si la diferite activitati social(politice intern, cind ministrul nu poate
participa la acestea.
11
In cadrul ministerului sunt 10 departamente si serviciul protocolar, care sunt
subdivizate in sectii. Seful departamentului indeplineste practice aceleasi functii ca
si viceministrii pentru afaceri externe si integrarii europene a /.
.rimul sau ,epartamentul #entral
are in component sa )) de sectii. !unctiile acestuia suntU
ealizarea politii de cadre
.regatirea si recalificarea cadrelor
!ormarea cadrelor a 2paratului #entral si a reprezenatntelor de peste
$otare
3rganizarea interna a ministerului (secretariat,cancelarii)
.robleme financiar(bugetare si serviciul administrative(te$nic
%ucrul asupraa ar$ivei politice, bibliotecelor, centrului pentru
documentare, serviciului de traducere
ealizarea comunicatiei diplomatice, serviciului de cifrare si a postei
diplomatice
2sigurarea securitatii
3rganizarea deservirii medicale si altele.
In calitate de directie aparte a ministerului functioneaza serviciul de
inspectiea a /2&, ce controleaza organizarea lucrului in cadrul reprezentantelor de
peste $otare. &ste compusa din + sectii. I7 ultimii ani functiile acestui serviciu s(au
largit considerabil.
,epartamentul )(.olitic
,irectorul sau este ,irectorul politic al /2&, al treilea dupa importanta
diplomat de cariera dupa stats(secretar. In cadrul departamentului dunt 11 sectii si
grupul pentru politica generale de aparare si securitate a 1&, imputernicitii speciali
pentru problemele consolidarii stabilitatii in &uropa de Sud(&st, pentru relatiile cu
usia, #aucaz si 2sia #entrala.
,epartamentul raspunde pentru problemele ce tin de relatiile cu S12 si
#anada, problemelor ce tin de politica de securitatea si aparare, inclusive
12
cooperarea euro(atlantica, #onsiliul usia(72"3, problemele politico(militare ale
1&, relatiile cu 3S#&,#onsiliului &uropei, !ederatiei use , #SI si statele est(
europene.
,epartamentul pentru probleme internationale globale, 371, drepturile
omului si asistenta umanitara. &ste constituita din noua sectie si aparatul
insarcinatului pentru problema combaterii terorismului international. &l raspunde
pentru problemele activitatii 371, asemenea problemelor ce tin de oferirea
asistentei umanitare, problemei drepturilor omului, combaterii crimelor si
terorismului international
,epartamentul 3( politic
&ste constituit din douasprezece sectii si este responsabil pentru relatiile cu
statele 2siei, 2fricei, 2mericei %atine, 3rientului 2propiat si /i-lociu. .e linga
departament lucreaza insarcinatii speciali pentru relatiile !G cu regiunele sus(
mentionate.
,epartamentul +( economic.
&ste constituit din 1) sectii si 3 insarcinati speciali. aspunde pentru
problemele relatiilor economice externe ale !G cu statele straine, organizatile
internationale de colaborare economica, problemele ce tin de coloborarea te$nico(
stiintifica, folosirii in scopurii pasnice ai inergiei atomice, controlul asupra
exportolui de armament, colaborarii in domeniul apararii mediului incon-urator s.a.
,epartamentul 6( ,rept.
&ste constituit din 1) sectii. aspunde pentru conplexul de problemele ce tin
de drept international, tratate, relatii consulare, vize, statutului strainelor si de
oferire lor a azilului politic.
,epartamentul `(cooperarea culturara.
&ste constituita din 10 sectii. aspunde pentru prolemele ce tin cu alte state
in domeniul culturii, activitatii Institutului Goet$e si altor organizatii Germane ce
se ocupa de raspindirea culturii si informatiei despre Germania peste $otare.
3biectivul principal al departamentului este colaborarea in domeniul culture si
stiintei, inclusive sc$imburile stiintifice, contactele internationale sportive si de
tineret
Serviciul de protocol
13
!unctioneaza la nivel de departament, desi formal nu este acesta.
Indepleneste functiile protocolului de stat, deserveste nu doar /2& ci si institutia
presedintelui si cancelarului federal. 3rganizeaza si realizeaza lucru cu corpul
diplomatic din 0erlin, asigura partea protocolara a conferintelor internationale si a
intilnirelor la nivel inalt realizate de !G. &ste constituit din 6 sectii.
In cadrul /2& a !G activeaza si #oordonatorii colaborarii cu S12 si
!ranta. ,e regula acestea nu sunt diplomati, ci fuctionari publici de stat.
&ste prezent la fel si Insarcinatul pentru drepturile omului si asistenta
umanitara.
In cadrul ministerului exista #onsiliu pentru personal, ales de catre
colaboratori pe un termen de patru ani, in componenta de )0()6 persoane. 3 parte
dintre ei este scutita de lucru principal. #onsiliu controleaza respectarea
principiilor politicii de cadre, vizeaza deciziile serviciului de cadre privind numirea
si sc$imbarea din functii pina la nivelul postului de categoriea 2 16 inclusiv
(consilieri, vicedirectori de sectie, ambasadorii si consulii generali in statele mici).
estul numirelor in functie este realizata de catre conducerea /2&
desinestatator
11
.
%a mi-locul anului 1**S a fost anuntata implementarea a unei largi reforme
de structura a S, a !G. Scopul reformei a fost cresterea eficacitatii de lucru a
aparatului central din contul unei distribuiri mai ratioanale a functiilor dintre
subdiviziunile ministerului, reducerei numarului de anga-ati, imlementarea
metodelor si te$nicii contemporane de lucru. eformarea a atins in primul rind
ambele ,epartamente politice, ,epartamentul economic si cultural. #oncomitent a
avut loc reducerea personalului serviciul extern. #atre )00) de-a au fost inc$ise )0
de reprezentante a !G de peste $otare. eformarea S, a !G continua pina in
prezent.
&. Functiile altor organe 'ederale de stat in politica e(terne
11
hNGEPNL i. cNBNG@JDLE@P dNTQ>?CDI@ =NGR@EDP. FKTILIU VWB. jLGKQ@. 1*S3. 3`) TJG.
14
In conformitate cu art. 6*,al.1 ai #onstitutiei !G din 1*+*,I mputernicirile
preseintelui federal se limiteaza la reprezentarea !G peste $otare, primirea
scrisorilor de acreditaresi numirea ambasadorilor !G de peste $otare.
2semenea el inc$eie din numele !G tratate, acorduri cu alte state.
2semene presedintele declara starea de razboi, inc$eie pace. ,e facto aceste
imputerniciri sunt in miinile cancelarului federal, insa fara aprobarea presedintelui
ele sunt considerate nule(art.`6a al #onstitutiei federale).
.arlamentul federal aproba bugetul, astfel influentind asupra Serviciului
diplomatic a !G prin volumul resurselor finaciare puse la dispozitia acestuia.
!unctiile sale in principiu se limiteaza la formarea #omitetului pentru 2faceri
&xterne si a #omitetului pentru aparare.
#ancelarul federal este seful guvernului federal. &l coordoneaza politica
externe a !G, propune spre aprobarea presedintelui listei amabsadorilor germani
de peste $otare, declararii starii de razboi, etc. ,e regula functia presedintelui este
una nominal, intrucit el este constrains sa semneze doar in mod formal toate
$otaririle luate de cancelarul federal, care reprezinta !G la nivel international,
semneaza tratate internationale din numele !G si le propune spre ratificarea
.arlamentului federal.
1)
Concluzie
!G astazi este unul dintre cele mai puternice state din punct de vedere economic,
cu un sistem politic si social inalt dezvoltat. 3cupind locul 3 in lume dupa comert, dupa
volumul economiei, avind unul dintre cele mai inalte grade de te$nicizare in productie,
posedind un potential demograp$ic, territorial, et$nic avansat 0erlinul in contnuu tinde
spre consolidarea pozitiei sale inclusive sip e arena politica internationala.
"oti factorii sus(mentionati sunt atuurile diplomatiei germane in politica externa.
!G a construit un puternic sistem al serviciului sau diplomatic care asigura obtinerea
intereslor sale de pe arena internationala.
"ot mai mult am observant ca diplomatia germana nu este de-a pe departe banala
arma politica. "ot mai mult foloseste metode si mi-loace contemporane de ducere a
relatiilor internationale. "ot mai mult 0erlinul pune accentual pe avanta-ele sale
12
kTEKLEKA W@IKE cNBNG@JDLEKA dNTQ>?CDID =NGR@EDP KJ )3 R@P 1*+* l.(T QKTCNB>mnDRD DWRNENEDPRD
D BKQKCENEDPRD BK )0 KIJP?GP 1**< l.)
$ttpUoo888.rf$8b.deo.ravoo.ravopruopravopru1.$tm (vizitat 3o03o)013)
15
economice in extern. 2semenea este subliniat rolul diplomatiei publice, civile si a celei
culturale.
.entr cresterea rolului Germaniei in relatiile internationale, tot mai mult se tinde la
dezvolatrea influentei culturale si economice a statului respective.
,upa infringerea in ) razboaie mondiale, Germania nu mai poate sa(si permita o
dominare politico(militara, dar de fapt asta nici nu trebuie, intrucit in lumea
contemporana accentual tot mai mult este pus asupra dominarii economice, culturale,
civice etc.
#el mare este lider economic, sigur in mod direct obtine si dividend politice. %a
moment observam tendinta !G de a obtine statutul de membru permanent in cadrul
#onsiliul de Securitate al 371. Sigur aceasta cerinta reiesi din influenta multidominala
pe care o exercita Germania contemporana in lume.
7u se stie daca ea va fi acceptata. ,in punctual meu de vedere aceasta nu va avea
loc din ) cauze foarte simpleU
1. !G nu este posesoare a armamentului nuclear
). Germania dupa caracterul sau agresiv cauzat de ascensiune politca, militara si
economica (relrevant prin imaginea celor ) conflagratii mondiale pornite in
1*1+ si 1*3*)nu va fi admisa in acest 4.entet5.
,esi este o puternica dorinta a S12 si a egatului 1nit al /2rii 0ritanii si
Irlandei de 7ord pentru a balansa usia, #$ina si !ranta, care la fel nu doreste
intrarea !G in rindurile membrilor permanenti.
16
)i*liogra'ie
1. =>?@AB>CCDE@, F@G@ H@>I@JKLE@. MENOEPP QKCDJDI@ =NGR@EDD
(1S<1()00+). FKTIL@UVWB. MGNRP. 6)* TJG.
). a@LCKL b.M. MENOEPP QKCDJDI@ cd=U IKE]NQ]DD D GN@CDD '' LNIa.
FKTIL@ UDWB FN^B>E@GKBEeN KJEKONEDP. )00+. )1) TJG.
3. [NGN\KL M. =NGR@EDP QGD TK]D@C(BNRKIG@J@\. FKTIL@ UDWB
FN^B>E@GKBE@P ^DWE_.1**S. 1*) TJG.
+. hNGEPNL i. cNBNG@JDLE@P dNTQ>?CDI@ =NGR@EDP. FKTILIU VWB.
jLGKQ@. 1*S3. 6S) TJG.
6. kTEKLEKA W@IKE cNBNG@JDLEKA dNTQ>?CDID =NGR@EDP KJ )3 R@P 1*+*
l.(T QKTCNB>mnDRD DWRNENEDPRD D BKQKCENEDPRD BK )0 KIJP?GP
1**< l.)
$ttpUoo888.rf$8b.deo.ravoo.ravopruopravopru1.$tm (vizitat 3o03o)013)
`. !ederal !oreign 3ffice official site
17
$ttpUoo888.aus8aertiges(amt.deo&7oStartseitepnode.$tml
11