Enigma Otiliei

de George Clinescu
- argumentare roman interbelic/realist/obiectiv de tip balzacian -

Opera literar Enigma Otiliei de George Clinescu a aprut n perioada interbelic (anul
1938) si este primul nostru roman citadin modern, obiectiv, de tip clasic si balzacian.

Enigma Otiliei, este un roman realist de tip balzacian, cu elemente moderniste,
apartinnd prozei interbelice. De asemenea, este un roman social si citadin.
Opera literar Enigma Otiliei este un roman, avnd o actiune ampl, dessurat pe mai
multe planuri, un conlict comple!, numeroase persona"e si este realizat o imagine
ampl asupra vietii.

Enigma Otilieieste un roman realist balzacian prin prezentarea unor aspecte ale
societtii bucurestene de la nceputul secolului ##, prin motivul mostenirii si al
paternittii, prin structura simetric, circular, nc$is, prin te$nica detaliului, importanta
decorului, a vestimentatiei, a mi"loacelor de caracterizare, realizarea persona"elor
ncadrabile n tipologii, veridicitatea, naratiunea la persoana a %%%-a, cu ocalizare & si
viziunea 'dindrt', narator omniscient si omniprezent.

Tema romanului este prezentarea unor aspecte ale burg$eziei bucurestene de la nceputul
secolului ##, ceea ce determin caracterul citadin si social al operei. (omanul prezint
ormarea/maturizarea unui tnr care, nainte de a-si ace o carier, trieste e!perienta
iubirii si a relatiilor de amilie.

Titlul initial a ost ')rintii Otiliei', ntruct iecare persona" se comport oarecum patern
cu aceasta, determinndu-i destinul.

*unt prezente toate modurile de expunere, cu diverse trsturi si semniicatii+ descrierea
are unctie simbolic si de anticipare, naratiunea este obiectiv si are unctia de
reprezentare a realittii prin absenta mrcilor subiectivittii iar dialogul sustine
veridicitatea.

(omanul este alctuit din -& de capitole iar prin tenica planurilor narati!e paralele
este urmrit destinul mai multor persona"e+ destinul Otiliei, destinul lui .eli! ct si
destinul clanului /ulea. *ecventele narative sunt prezentate prin alternant, iar
succesiunea evenimentelor este redat prin nlntuire.

"n plan urmreste lupta membrilor clanului /ulea pentru nlturarea Otiliei si obtinerea
averii lui Costac$e. Cel de#al doilea plan prezint destinul tnrului .eli! *ima care,
rmas oran, vine la 0ucuresti pentru a studia medicina, locuieste la tutorele su si
trieste iubirea adolescentin pentru Otilia 1rculescu. 2utorul acord interes si
planurilor secundare, pentru sustinerea imaginii ample a societtii citadine.

(omanul este caracterizat de o simetrie $ntre incipit si %inal datorit cruia romanul are
o strucutr circular. &ncipitul romanului realist i!eaz veridic cadrul spatial si
temporal al evenimentelor, prezint principalele persona"e, sugereaz conlictul si
traseaz principalele planuri narative. 'inalul este nc$is prin rezolvarea conlictului si
prezint, n mod simetric, acelasi cadru, ns ntr-un alt moment temporal (dup
apro!imativ zece ani+ 'dup rzboi'3.

(ctiunea romanului ncepe cu venirea tnrului oran .eli! *ima, la 0ucuresti, n casa
unc$iului si tutorelui su, pentru a studia medicina. Costac$e Giurgiuveanu este un
rentier avar, care o creste n casa lui pe Otilia 1rculescu, iica sa vitreg, cu intentia de a
o nia. 2glae o consider un pericol pentru mostenirea ratelui ei.

4n expozitiune, realizat n metoda realist - balzacian, sunt prezentate, cu e!ectitate,
principalele persona"e, timpul si spatiul, ceea ce coner veridicitate romanului realist.
Caracteristicile ar$itectonice ale strzii si ale casei lui mos Costac$e sunt surprinse de
'oc$iul unui estet', din perspectiva naratorului specializat, desi observatia i este atribuit
persona"ului. .amilarizarea cu mediul, prin procedeul restngerii treptate a cadrului, este
o modalitate de ptrundere a psi$ologiei persona"elor din acest spatiu, prin reconstruirea
atmoserei. *trada si casa lui mos Costac$e sugereaz, prin detaliile surprinse, contrastul
dintre pretentia de conort si bun gust a unor locatari bogati si realitate 5 acestia sunt
inculti, zgrciti, snobi si delstori. 2r$itectura sugereaz imaginea unei lumi n declin,
care a avut cndva energia necesar pentru a se mbogti, dar nu si ondul cultural.

2"uns n locuint, .eli! l cunoaste pe unc$iul su, pe verisoara Otilia si asist la o scen
de amilie+ "ocul de table. *unt realizate portretele izice ale persona"elor cu detalii
vestimentare si iziologice. 2tmosera sugerat este neprimitoare, iar replicile 2glaei
anticipeaz conlictul.

&ntriga se dezvolt pe dou planuri care se $ntreptrund+ lupta membrilor clanului
/ulea pentru obtinerea mo6tenirii lui Costac$e Giurgiuveanu si destinul tnrului .eli!
*ima.

Competi7ia pentru mo6tenirea btrnului avar devine un prile" pentru observarea
eectelor, n plan moral, ale obsesiei banului. 0trnul avar, bogat, din dorinta de a nu
c$eltui, nu asigur n nici un el viitorul Otiliei. Clanul /ulea urmre6te succesiunea
total a averii lui, plan pus n pericol, ipotetic, de nierea Otiliei. De6i are o aec7iune
sincer pentru at, btrnul amn nierea ei, de dragul banilor 6i din teama de 2glae.
%ni7ial ntr-un plan secundar, *tnic (atiu urmre6te s parvin, vizeaz averea clanului
/ulea, dar smulge in inal banii lui mo6 Costac$e. 8l sus7ine n ond intriga romanului,
pn la rezolvarea din deznodmnt.

)lanul destinului tnrului .eli!, a ormrii sale, urmre6te e!perien7ele trite n casa
unc$iului su, n special iubirea adolescentin pentru Otilia. 8ste gelos pe )ascalopol, dar
nu ia nicio decizie, iindc dorin7a de a-6i ace o carier primeaz. Otilia l iube6te pe
.eli!, dar dup moartea lui mo6 Costac$e i las tnrului libertatea de a-6i mplini visul
6i se cstore6te cu )ascalopol, brbat matur, care i poate oeri n7elegere 6i protec7ie. )n
epilog, alm c )ascalopol i-a redat cu generozitate libertatea de a-6i tri tinere7ea, iar
Otilia a devenit so7ia unui conte e!otic, ea rmne pentru .eli! o imagine a eternului
eminin, iar pentru )ascalopol o enigm. 9a inal, simetric, .eli! se ntoarce pe strada
2ntim si revede casa lui 1os Costac$e, lsat n paragin, amintindu-si de replica
btrnului, acum adevarat +:2ici nu st nimeni:.

Con%lictul romanului se bazeaz pe rela7iile dintre celor dou amilii nrudite, cea a lui
Costac$e Giurgiuveanu si cea surorii lui Costac$e, 2glae. 2cestea sugereaz universul
social prin tipurile umane realizate.

%storia mo6tenirii determin con%licte succesorale iar rivalitatea dintre adolescentul .eli!
6i maturul )ascalopol pentru mna Otiliei isc un con%lict erotic.

Caracterul de %resc al romanului este dat de prezentarea diverselor aspecte ale
societtii burg$eze+ avaritia, lcomia, parvenismul, ct si de prezentarea unor aspecte ale
amiliei burg$eze+ relatia dintre printi si copii, relatia dintre soti, cstoria.

Construc*ia persona+elor este realizat prin tenica balzacian a descrierii mediului si
izionomiei pentru deducerea trsturilor de caracter. )ersona"ele reprezint tipologii+
mos Costac$e - avarul suletist, iubitor de copii, Otilia 5 coc$eta, .eli! 5 ambitiosul,
)ascalopol 5 aristocratul rainat, 2glae 5 baba absolut si rea, 2urica 5 ata btrn,
*imion 5 dementul senil. 2ceste tipuri realiste pornesc de la caracterele clasice pe care
realismul le preia. /ot un element clasic este si triung$iul amoros.

Tenicile de caracterizare a persona"elor utilizate sunt caracterizarea direct, realizat
de narator nc de la nceputul romanului cnd ne d lmuriri despre gradele de rudenie,
starea civil si biograia persona"elor reunite la "ocul de table ct si de persona"e si
caracterizarea indirect ce rezult din apte, comportamente, limba", vestimenta7ie,
rela7ii ntre persona"e.

'elix ,ima este unul dintre persona"ele principale al crui destin este urmrit de-a lungul
romanului. Oran, el este deinit c$iar de George Clinescu ca 'martor si actor' si cu el se
desc$ide actiunea romanului, care ntr-unul din planurile narative urmreste ormarea
personalittii acestui persona".

.eli! a mostenit o cas si un depozit n bani, pe care urma s le administreze tutorele su
Costac$e Giurgiuveanu.

Caracterizarea direct este realizat de ctre autorul nc de la nceput, din momentul
sosirii lui .eli! n 0ucuresti+ 'un tnr de vreo optsprezece ani, mbrcat n uniorm de
licean'. )ortretul izic ilustreaz, prin detaliile descrierii directe, trsturile morale ale
tnrului, care rezult n mod indirect+ 'ata i era "uvenil si prelung, aproape eminin'
sugereaz delicatetea suleteasc. ;asul 'de o tietur elenic' i d o 'not voluntar',
iar mbrcmintea, desi o 'uniorm de licean', i d un aer brbtesc si elegant.

Caracterizarea indirect rezult din comportamentul, gesturile, atitudinile, aptele sale si
denot o ire rational, lucid, cu o mare nevoie de certitudini, o ire analitic si un spirit
de observatie oarte dezvoltat.

Drama erotic a lui .eli! provine din aptul c, desi vede n Otilia o at admirabil,
superioar, el n-o poate ntelege n momentele sale de luciditate, cnd opereaz ratiunea
si nu sentimentul.

Dac pe plan sentimental el esueaz, el se va realiza, n sc$imb, pe plan proesional, iar
e!perienta erotic i este beneic, determinnd o oarecare maturizare pe plan aectiv.

Otilia -rculescu este persona"ul principal eminin al romanului si unul din cele mai
comple!e persona"e eminine din literatura romn. 2utorul spune despre ea c 'Otilia
este eroina mea liric, proiectia sa n aar, o imagine lunar si eminin'.

Otilia este iica vitreg a lui mos Costac$e, pe care acesta vrea s o nieze.
)rin caracterizare direct este realizat portretul ei izic, din perspectiva lui .eli!, care
sugereaz tineretea, delicatetea si distinctia+ 'prea s aib optsprezece-nousprezece
ani', '.ata mslinie, cu nasul mic si oc$ii oarte albastrii', 'trupul subtiratic, cu oase
delicate'.

Otilia este caracterizat si prin prisma celorlalte persona"e 5 c$eie ale romanului+ .eli! o
vede ca pe o emeie e!ceptional, cult, atrgatoare, idealul eminin, )ascalopol o vede
ca 'o mare strengrit cu un temperament de artist', mos Costac$e o numeste 'etita
mea' si o soarbe umilit din oc$i, *tnic o elogiaz si crede c i leag nevoia de libertate
si lipsa de pre"udecti, iar 2glae o consider o 'stricat', Otilia reprezentnd pentru ea un
pericol n calea obtinerii averii lui Costac$e.

Otilia nssi se autocaracterizeaz astel+ '*unt oarte capricioas, vreau s iu liber<',
'8u am un temperament neericit+ m plictisesc repede, sur cnd sunt contrariat'.

Caracterizarea indirect este realizat printr-o serie de trsturi contradictorii+ copilroas
si matur, e!pansiv si interiorizat, rational si impulsiv. Comportamentul ei este
derutant att pentru .eli! ct si pentru )ascalopol. Otilia este ascinanta, dilematic prin
comportament.

.olul substanti!ului /enigma/ din titlul romanului este de a ntisa enigma etern a
eminittii, receptat din perspectiva lui .eli!. .ire comple!, plin de neprevzut, ea are
o inluent magic asupra celorlalti.

(elatia dintre 'elix si Otilia este cea mai interesant relatie ntre persona"ele romanului.
8a este constituit de povestea de dragoste dintre cei doi tineri. 2cestia alctuiesc un
cuplu de persona"e care ilustreaz tema iubirii, n acest roman realist.

Coc$eta si ambitiosul, din tipologia clasic, ata e!uberant si tnrul rational, persona"e
ce pun n evident antiteza romantic, dar si atractia contrariilor, au n comun conditia
social 5 adolescenti orani care au nc nevoie de protectori - si statutul intelectual
superior.

4ntre cei doi se naste, nc de la nceput, o aectiune delicat. %mpulsiv si nc imatur,
.eli! percepe dragostea la modul romantic, transormnd-o pe Otilia ntr-un ideal
eminin. 8l are nevoie de certitudini, iar comportamentul derutant al etei l
descumpneste.

=ltima ntlnire dintre .eli! si Otilia, naintea plecrii ei din tar cu )ascalopol, este
esential pentru ntelegerea personalittii celor doi tineri si a atitudinii lor at de iubire.
.eli! este tnrul intelectual ambitios, al crui tel n viat este reusita n carier si care
consider c emeia trebuie s-i ie un spri"in n atingerea telului. Otilia, ns, este de
prere c rostul emeii 'este s plac, n aar de asta neputnd e!ista ericire'. .eli! este
dispus s astepte orict dac la un moment dat se va cstorii cu Otilia, n timp ce tnra
concepe iubirea n elul aventuros al artistului, cu druire si libertate absolut. Otilia,
realiznd aceasta dierent, dar si aptul c ea ar putea reprezenta o piedic n calea
realizrii proesionale a lui .eli!, ata l prseste pe tnr si alege siguranta cstoriei cu
)ascalopol.

)rin urmare, cile celor doi ndrgostiti se despart. Ctiva ani mai trziu, .eli! al de la
)ascalopol c acesta i-a redat libertatea Otiliei, aceasta devenind sotia unui conte e!otic,
undeva n 2rgentina. 9a rndul su, .eli! si realizeaz ambitiile proesionale, devenind
un medic renumit si proesor universitar si ntemeindu-si o amilie.

;aratorul obiectiv si las persona"ele s-si dezvluie trsturile n momente de ncordare,
consemnndu-le gesturile, limba"ul, prezentnd relatiile dintre ele.

*e remarc limba+ul uni%ormizat, utilizarea razei ample, preerin7a pentru epitetul
neologic (a7a "uvenil, aspect bizar3 si a procedeelor artistice utilizate mai ales n
descrieri. 0recizia nota*iei are uneori rolul didascaliilor 6i sus7ine mpreun cu dialogul
sau monologul caracterul scenic al secven7elor.

/oate aceste trsturi 5 prezentarea unor aspecte ale societtii bucurestene de la nceputul
secolului ##, motivul mostenirii si al paternittii, structura simetric, te$nica detaliului,
importanta decorului si a vestimentatiei, a mi"loacelor de caracterizare si realizarea
persona"elor ncadrabile n tipologii, veridicitatea si naratiunea la persoana a %%%-a 5
conduc la concluzia c opera literar Enigma Otiliei de George Clinescu este un roman
realist balzacian, care se nscrie, prin valoarea sa, n seria capodoperelor literaturii
romne.

Opinii1
- roman
n opinia mea, Enigma Otiliei de George Clinescu, este, datorit prezentrii unor
aspecte ale societtii burg$eze de la nceputul secolului ct si prin realizarea persona"elor
ncadrabile n tipologii, o crea7ie original, un roman undamental al literaturii romne.

- caracterizare Otilia
4n opinia mea, Otilia d dovad de maturitate, n parte dobndit de-a lungul romanului,
atunci cnd, dndu-si seama c ea reprezint o piedic n calea realizrii proesionale a
lui eli! si c ea si doreste o alt viat, pleac, prsindu-l pe .eli! si cstorindu-se cu
)ascalopol.

- relatia 'elix 2 Otilia
Consider c n rela*ia 'elix#Otilia, emeia este cea care dovede6te c are puterea de a
decide pentru amndoi 6i or7a de a ace un sacriiciu din iubire, oerindu-i lui
posibilitatea de a se mplini proesional. ;ici ei nu i s-ar i potrivit via7a modest pe care
ar i ost obligat s o duc alturi de studentul .eli!. 1oartea lui mo6 Costac$e 6i
pierderea mo6tenirii impune acest deznodmnt.