Sunteți pe pagina 1din 166

METODICA PREDARII GIMNASTICII IN GIMNAZIU

Cuprins

CAPITOLUL I. GIMNASTICA – DISCIPLINĂ COMPONENTĂ A SISTEMULUI DE EDUCAłIE FIZICĂ ŞI SPORT DIN ROMÂNIA ………….5

1.1. INTRODUCEREA GIMNASTICII ÎN ŞCOALĂ

6

1.2. OBIECTIVELE GIMNASTICII ÎN ŞCOALĂ

7

1.3. MIJLOACELE GIMNASTICII ÎN ŞCOALĂ

7

1.4. RAMURILE GIMNASTICII ÎNTÂLNITE ÎN ANSAMBLUL ACTIVITĂłILOR DE EDUCAłIE FIZICĂ ŞI SPORT

9

1.4.1. GIMNASTICA DE BAZĂ…………… …………………….…9

1.4.2. GIMNASTICA DE PERFORMANłĂ……………… …….….9

1.4.3. GIMNASTICA APLICATĂ LA ALTE DOMENII…… ……

12

CAPITOLUL II. GIMNASTICA ÎN PROGRAMA ŞCOLARĂ DE EDUCAłIE FIZICĂ DE LA CICLUL GIMNAZIAL…………………………………………

14

2.1. PREVEDERILE PROGRAMEI DE EDUCAłIE FIZICĂ LA CICLUL GIMNAZIAL……………………………………… 15

2.2. GIMNASTICA ÎN PROGRAMA DE EDUCAłIE FIZICĂ GIMNAZIALĂ

16

2.3. PARTICULARITĂłI MORFO-FUNCłIONALE ŞI PSIHOLOGICE ALE COPIILOR DIN CICLUL GIMNAZIAL . 19

CAPITOLUL III. CONłINUTUL GIMNASTICII ÎN STRUCTURA LECłIILOR DE EDUCAłIE FIZICĂ………………………………………….….21

3.1. TIPOLOGIA LECłIILOR CU TEME DIN GIMNASTICĂ

22

3.2. STRUCTURA LECłIEI CU TEME DIN GIMNASTICĂ

23

3.3. MODELE DE PROIECTE DIDACTICE CU TEME DIN GIMNASTICĂ

26

CAPITOLUL IV. METODOLOGIA ÎNVĂłĂRII ŞI CONSOLIDĂRII CONłINUTULUI MOTRIC SPECIFIC GIMNASTICII ……………………… 47

4.1. METODE ŞI PROCEDEE SPECIFICE INSTRUIRII ÎN GIMNASTICĂ

48

4.2. FORMAREA ŞI CONSOLIDAREA DEPRINDERILOR SPECIFICE GIMNASTICII

51

4.2.1. FORMAREA REPREZENTĂRII MIŞCĂRILOR……………51

4.2.2. ÎNVĂłAREA MIŞCĂRILOR……………….……………… 52

4.2.3. CORECTAREA GREŞELILOR…………………….…… …52

4.2.4. FIXAREA ŞI CONSOLIDAREA DEPRINDERILOR……….53

4.3. INSTALAłII UTILIZATE ÎN PROCESUL DE ÎNSUŞIRE A DEPRINDERILOR ÎN GIMNASTICĂ

54

CAPITOLUL V. PARTICULARITĂłI ALE PREDĂRII EXERCIłIILOR

TATIANA DOBRESCU, RĂZVAN DUMITRU

DE FRONT ŞI FORMAłII ÎN CICLUL GIMNAZIAL

55

5.1. EXERCIłIILE DE FRONT ŞI FORMAłII – CARACTERISTICI,

SISTEMATIZARE

5.2. PARTICULARITĂłI ALE PREDĂRII EXERCIłIILOR DE FRONT ŞI FORMAłII ÎN CICLUL GIMNAZIAL

56

58

CAPITOLUL VI. PARTICULARITĂłI ALE PREDĂRII EXERCIłIILOR DE DEZVOLTARE FIZICĂ GENERALĂ…………………………………………….60

6.1. EXERCIłIILE DE DEZVOLTARE FIZICĂ GENERALĂ - CARACTERISTICI, SISTEMATIZARE, MODELE

61

62

6.1.2. EXERCIłII PENTRU EDUCAREA MOBILITĂłII…

6.1.3. EXERCIłII LIBERE (FĂRĂ OBIECTE)…………………… 81

6.1.4. EXERCIłII CU PARTENER………………………………….85

6.1.5. EXERCIłII CU OBIECTE…………………………………….87

6.1.6. EXERCIłII CU APARATE…

6.1.1. EXERCIłII PENTRU EDUCAREA FORłEI………………

…….66

………………………………95

6.2. PARTICULARITĂłI ALE PREDĂRII EXERCIłIILOR DE DEZVOLTARE GENERALĂ LA CICLUL GIMNAZIAL

106

CAPITOLUL VII PARTICULARITĂłI ALE PREDĂRII EXERCIłIILOR APLICATIVE LA CICLUL GIMNAZIAL……………………………………

110

7.1.

EXERCIłII APICATIVE – CARACTERISTICI, SISTEMATIZARE, MODELE OPERAłIONALE

111

7.1.1. EXERCIłII APLICATIVE SPECIFICE GIMNASTICII

112

7.1.2. EXERCIłII APLICATIVE NESPECIFICE GIMNASTICII

114

7.2.

PARTICULARITĂłILE PREDĂRII EXERCIłIILOR APLICATIVE ÎN ÎNVĂłĂMÂNTUL GIMNAZIAL

119

CAPITOLUL VIII. PARTICULARITĂłI ALE PREDĂRII EXERCIłIILOR ACROBATICE LA CICLUL GIMNAZIAL………………………… ………….121

8.1. EXERCIłII ACROBATICE – CARACTERISTICI, SISTEMATIZARE, FIŞE TEHNICO-METODICE, MODELE 122

8.1.1. EXERCIłII ACROBATICE LIBERE……………………… 123

8.1.2. EXERCIłII ACROBATICE CU PARTENER ŞI ÎN GRUP…145

8.1.3. EXERCIłII ACROBATICE LA APARATE SPECIALE……150

8.2. PARTICULARITĂłI ALE PREDĂRII EXERCIłIILOR ACROBATICE ÎN ÎNVĂłĂMÂNTUL GIMNAZIAL

151

CAPITOLUL IX. PARTICULARITĂłI ALE PREDĂRII SĂRITURILOR CU SPRIJIN LA CICLUL GIMNAZIAL…………………………………………… 154

9.1. SĂRITURILE CU SPRIJIN – CARACTERISTICI, SISTEMATIZARE

155

9.2. PARTICULARITĂłI ALE PREDĂRII SĂRITURILOR CU SPRIJIN ÎN ÎNVĂłĂMÂNTUL GIMNAZIAL

163

METODICA PREDARII GIMNASTICII IN GIMNAZIU

CAPITOLUL I.

GIMNASTICA – DISCIPLINĂ COMPONENTĂ A SISTEMULUI DE EDUCAłIE FIZICĂ ŞI SPORT DIN ROMÂNIA

Scopul unităŃii de curs

Formarea

unei

viziuni

învăŃământul gimnazial.

Obiective operaŃionale:

globale

asupra

problematicii

gimnasticii

în

să identifice obiectivele şi caracteristicile gimnasticii şcolare la nivel gimnazial; să identifice ramurile, mijloacele şi particularităŃile gimnasticii şcolare gimnaziale.

TATIANA DOBRESCU, RĂZVAN DUMITRU

1.1. INTRODUCEREA GIMNASTICII ÎN ŞCOALĂ

Preocupări pentru introducerea gimnasticii în şcoli au fost destul de frecvente şi timpurii. Astfel, în anul 1776, în timpul domnitorului Alexandru Ipsilanti, regulamentul şcolii domneşti de la Sf. Sava cuprindea instrucŃiuni asupra exerciŃiilor corporale dar fără detalii. Aplicarea lor a fost însă sporadică. Primul document în care apare cuvântul „gimnastică” este o cerere a pastorului luteran Serai din 1830, adresată generalului Kieseleff prin care acesta solicită înfiinŃarea unei şcoli. În 1832 sunt prevăzute în bugetul şcolilor din łara Românească sume necesare şcolarizării a doi profesori de gimnastică de la Şcoala Centrală din Craiova şi Sf. Sava din Bucureşti. Cercetări mai recente arată existenŃa în şcolile româneşti din Transilvania a unui „ludi magister” în anii 1836-1837 la Liceul Român din Beiuş. În Moldova, Academia Mihăileană din Iaşi a angajat în anul 1841 un profesor de gimnastică italiană Luzzato. Despre dezvoltarea gimnasticii la noi se poate vorbi după venirea profesorului Gheorghe Moceanu (1831-1909) de la Cluj la Bucureşti. După anul 1862, timp de trei decenii aceasta a activat pentru introducerea gimnasticii în şcoală, în armată şi pentru înfiinŃarea societăŃilor de gimnastică. Gheorghe Moceanu era adeptul lui Jahn şi a scris singur sau în colaborare mai multe manuale. Prima carte scrisă în 1839 se intitula „Carte de gimnastică” cu figuri şi text explicativ. A fost un pasionat al jocurilor populare a căror frumuseŃe a demonstrat- o atât în Ńară cât şi în străinătate. El a format şi primii profesori care au funcŃionat începând din anul 1876. Legea instrucŃiei din 1864 introduce gimnastica şi muzica vocală în liceu, dar predarea era întâmplătoare din lipsa personalului pregătit. Gimnastica devine obligatorie în şcolile secundare în anul 1879 iar în anul 1893 prin reforma învăŃământului, Spiru Haret o introduce în şcolile primare. Programele prevedeau folosirea exerciŃiilor libere şi la aparate. Din îndemnul lui Spiru Haret în vacanŃa anului 1909-1910 are loc pentru prima dată un curs oficial de gimnastică cu profesorii care erau deja în activitate. Lupta sistemelor de gimnastică suedez şi german pe plan internaŃional s-a resimŃit şi la noi mai ales în gimnastica şcolară. Disputa celor doi protagonişti, prof. Dumitru Ionescu adept al gimnasticii germane şi prof. Ion Bucovineanu adept al gimnasticii suedeze s-a finalizat prin oficializarea celui de-al doilea. Legea învăŃământului secundar din anul 1928 schimbă termenul de gimnastică folosit până atunci cu cel de educaŃie fizică şi măreşte numărul de ore săptămânal afectat acestei discipline. Gimnastica este prezentă cu o pondere însemnată în toate programele de educaŃie fizică.

METODICA PREDARII GIMNASTICII IN GIMNAZIU

1.2. OBIECTIVELE GIMNASTICII ÎN ŞCOALĂ

Datorită bogăŃiei de mijloace de care dispune, gimnastica în şcoală urmăreşte realizarea următoarele obiective:

1. asigurarea dezvoltării corecte şi armonioase a organismului în creştere;.

2. stimularea şi îmbunătăŃirea funcŃiilor organismului uman, baza sănătăŃii şi

a capacităŃii de efort;

3. educarea esteticii corporale şi motrice prin formarea unei Ńinute corecte şi

a expresivităŃii mişcărilor;

4. dezvoltarea aptitudinilor motrice, în special a forŃei, supleŃei şi

coordonării;

5. formarea deprinderilor şi/sau priceperilor motrice specifice gimnasticii;

6. prevenirea şi corectarea influenŃelor negative ale unor activităŃi profesionale asupra organismului;

7. menŃinerea şi dezvoltarea capacităŃii motrice la vârste înaintate;

8. formarea capacităŃii de practicare independentă a gimnasticii;.

9. formarea unor trăsături pozitive de personalitate ca: voinŃa, curajul, perseverenŃa, stăpânirea de sine, disciplina conştientă, răspunderea personală.

1.3. MIJLOACELE GIMNASTICII ÎN ŞCOALĂ

Diversitatea mijloacelor de care dispune

gimnastica în şcoală se poate

sistematiza (fig.1) în funcŃie de obiectivele vizate astfel:

ExerciŃii de front şi formaŃii ExerciŃii de dezvoltare fizică generală ExerciŃii aplicative MMIIJJLLOOAACCEELLEE
ExerciŃii de front şi formaŃii
ExerciŃii de dezvoltare fizică generală
ExerciŃii aplicative
MMIIJJLLOOAACCEELLEE
GGIIMMNNAASSTTIICCIIII
ÎÎNN ŞŞCCOOAALLĂĂ
ExerciŃii acrobatice
ExerciŃii la aparatele de gimnastică
ExerciŃii din gimnastica ritmică
ExerciŃii din gimnastică aerobică

Fig. 1 Mijloacele gimnasticii şcolare în gimnaziu

TATIANA DOBRESCU, RĂZVAN DUMITRU

1. ExerciŃii de front şi formaŃii prin care se realizează organizarea

colectivului, captarea atenŃiei disciplinarea colectivului şi crearea omogenităŃii lui. Ele cuprind acŃiuni efectuate pe loc şi din deplasare, formaŃii şi schimbări de formaŃii.

2. ExerciŃii de dezvoltare fizică generală folosite în scopul pregătirii

organismului pentru efort, influenŃării selective a aparatului locomotor, formării bazelor generale ale mişcarii dar şi pentru educarea aptitudinilor motrice. Se pot executa liber, sub formă de exerciŃii simple sau compuse, cu obiecte portative (bastoane, mingi, gantere, extensoare, sandouri, corzi, măciuci, cercuri etc.) şi la diferite aparate (scara fixă, banca de gimnastică şi aparate complexe).

3. ExerciŃii aplicative care contribuie la formarea deprinderilor motrice de

bază şi cu caracter aplicativ, necesare în viaŃa de toate zilele. Ele cuprind exerciŃii de mers, alergare, sărituri, aruncare şi prindere, echilibru, târâre, căŃărare şi escaladare,

transport de greutăŃi.

4. ExerciŃii acrobatice care îşi aduc contribuŃia la educarea coordonării şi

orientării în spaŃiu, constau din exerciŃii statice şi dinamice, de mare mobilitate, echilibru şi forŃă. Se pot executa individual, în doi sau în grup, cu şi fără aparate speciale.

5. ExerciŃii la aparatele de gimnastică care urmăresc formarea unor

deprinderi şi priceperi de stăpânire a corpului în condiŃii neobişnuite, de atârnare, sprijin şi echilibru. Cuprind mişcări cu o tehnică bine determinată (de forŃă şi de balans), executate la diferite aparate.

6. ExerciŃii din gimnastica ritmică care contribuie la educarea esteticii

corporale şi motrice, a ritmului coordonării imaginaŃiei creatoare. Caracteristica principală este simbioza dintre mişcare şi muzică. Ele cuprind o mare varietate de mişcări sistematizate în elemente corporale (variaŃii de paşi, balansări şi circumducŃii, întoarceri şi piruete, echilibru, valuri, săltări şi sărituri) şi elemente obiect (acŃiuni de mânuire a obiectelor portative: minge, cerc, panglică, coardă, măciuci).

7. ExerciŃii din gimnastică aerobică care îşi are rădăcinile în fitness şi

reprezintă abilitatea de a efectua cu continuitate complexe de mare intensitate –

mişcări după modelul aerobic „patterns”, cu elemente de dificultate pe un acompaniament muzical adecvat.

METODICA PREDARII GIMNASTICII IN GIMNAZIU

1.4. RAMURILE GIMNASTICII ÎNTÂLNITE ÎN ANSAMBLUL ACTIVITĂłILOR DE EDUCAłIE FIZICĂ ŞI SPORT

În cadrul activităŃilor de educaŃie fizică şi sport se întâlnesc cele trei ramuri ale gimnasticii şi anume: gimnastica de bază, gimnastica de performanŃă şi gimnastica aplicată la alte domenii cu următoarele subramuri (fig.2):

1.4.1. GIMNASTICA DE BAZĂ

Are conŃinutul cel mai potrivit pentru realizarea obiectivelor educaŃiei fizice, fapt ce a determinat includerea ei în toate programele şcolare. Această ramură contribuie la menŃinerea sănătăŃii, dezvoltarea fizică corectă şi armonioasă, formarea deprinderilor motrice de bază, aplicative şi specifice gimnasticii, precum şi la educarea aptitudinilor motrice de bază. ConŃinutul ei este alcătuit din exerciŃii de front şi formaŃii, exerciŃii de dezvoltare fizică generală şi exerciŃii aplicative. Se poate practica individual, cu sau fără acompaniament muzical şi în grup.

1.4.2. GIMNASTICA DE PERFORMANłĂ

Deşi reprezintă forma de concurs a practicării gimnasticii, cele cinci subramuri ale gimnasticii de performanŃă: gimnastica generală (pentru toŃi), artistică, acrobatică, ritmică şi aerobică se regăsesc în activităŃile curriculare şi extracurriculare la ciclul gimnazial

1.4.2.1. Gimnastica generală

ActivităŃile de gimnastica au aparut cu mult timp îin urmă şi acestea se înscriu activităŃilor cunoscute azi sub numele de gimnastica generală - concepute special să imbunătăŃească sănătatea unei persoane şi condiŃia fizică sau pentru participare doar pentru distracŃie şi simplă relaxare. Gimnastica generală propune multe exerciŃii diferite, care sunt adaptate regulat dezvoltării de noi programme şi sporturi. Valoarea sa stă în primul rand în promovarea sanătăŃii Gimnastica generală, uneori denumită gimnastica în grup, ii ajută pe

persoanele de toate vârstele şi capacităŃile, să participe în echipe formate de 6 până la 150 de participanŃi. Comform acestei ramuri se efectuează exerciŃii sincron şi coregrafice. Echipele pot fi de acelaşi sex sau mixte. Nu există diviziuni pe vârste în gimnastica generală. Cea mai mare manifestare generală a acestei ramuri de performanŃă este Gimnastrada Mondială organizată din patru în patru ani şi care a avut loc prima oară în

1929.

La Congresul FIG din 2006, unde au fost reprezentate peste 90 de federaŃii naŃionale, s-a luat o hotărârea ca din ianuarie 2007, disciplina Gimnastica generală să

TATIANA DOBRESCU, RĂZVAN DUMITRU

se numească Gimnastica pentru ToŃi. Schimbarea semnalizează atât comunităŃii de gimnastică cât şi publicului larg rolul importat pe care Gimnastica generală il joacă ca baza a tuturor activităŃilor FIG. Pe lângă aceasta, noul nume ne face să înŃelegem faptul că această disciplinăa oferă un spectru larg de activităŃi şi este potrivită pentru toate vârstele, capacităŃile, pentru toate genurile şi culturile. Pornind că gimnastica ofera premisele unei bune sănătăŃi, beneficii sociale şi educative, schimbarea de nume semnalează lumii acest rol important, cât şi angajamentul că FIG va contribui la îmbunătăŃirea sănătăŃii globale, a condiŃiei fizice şi întărirea relaŃiilor de prietenie. Preşedintele Comitetului de Gimnastică Generală FIG, d-na Margaret Sikkens Ahlquist remarca că „aceasta schimbare este o acŃiune atât de importantă cât şi istorică a FIG. Gimnastica pentru Toti va permite federatiei FIG să poziŃioneze gimnastica pe locul care i se cuvine, ca fiind una dintre activităŃile sportive cele mai mari din lume, care asigură sănătate şi condiŃie fizică, beneficii aduse cetăŃenilor din întreaga lume, neŃinând cont de vârsta, abilităŃi, sex sau culturăa. Cu peste 50 milioane de participanŃi activi şi majoritatea bucurându-se de activităŃile Gimnasticii pentru ToŃi, disciplina este o semnificaŃie fundamentală în cadrul FIG şi asigura FederaŃiilor Nationale oportunităŃi nesfârşite.

1.4.2.2. Gimnastica artistică

Denumită până în anul 1991 (Campionatul Mondial de la Indianapolis), gimnastică sportivă, gimnastica artistică este un poliatlon care cuprinde exerciŃii liber alese, pe mai multe categorii de clasificare, la probele de concurs: 6 probe la masculin (sol, cal cu mânere, inele, sărituri, paralele, bară fixă) şi 4 probe la feminin (sărituri, paralele, bârnă, sol). În şcoală întâlnim elemente ale acestei ramuri pentru realizarea obiectivelor privind elementele acrobatice şi săriturilor cu sprijin.

1.4.2.3. Gimnastica acrobatică A cunoscut în ultimii ani o dezvoltare rapidă pe plan internaŃional. Ea solicită coordonare, orientare în spaŃiu şi mult curaj. în prezent sunt cunoscute următoarele forme de practicare:

a) Gimnastica acrobatică individuală (tumbling) Constă în efectuarea unei înlănŃuiri de răsturnări şi salturi fără paşi intermediari şi fără rupturi de ritm pe linia marcată pe mijlocul unei piste. Pista este lungă de 40 metri şi lată de 1,5 - 2 metri şi are delimitată o zonă de elan lungă de 10 metri şi o zonă de recepŃie tot de 10 metri. b) Gimnastica acrobatică în doi (2 băieŃi, 2 fete, 1 băiat şi 1 fată), în trei (3 băieŃi, 3 fete) şi în grup. ExerciŃiul liber ales este alcătuit din elemente statice, dinamice şi gimnice şi se execută pe covorul de gimnastică cu suprafaŃa de 12/12 metri. c) Gimnastica la aparate speciale: plasa elastică, roata acrobatică,

bascula.

METODICA PREDARII GIMNASTICII IN GIMNAZIU

CompetiŃiile internaŃionale la plasa elastică cuprind probele de individual şi

sincron.

Mijloacele acestei ramuri sunt incluse în şcoală în conŃinutul exerciŃiilor acrobatice, sărituri cu sprijin şi acrogym.

1.4.2.4. Gimnastica ritmică

Are conŃinutul cel mai potrivit caracteristicilor organismului feminin. Programul competiŃional cuprinde:

- exerciŃii individuale, liber alese cu obiecte portative: coardă, cerc, minge, panglică, măciuci.

- ansambluri: un ansamblu cu acelaşi obiect şi un ansamblu cu două obiecte diferite. Concursurile la cele două categorii de individual şi ansambluri pot fi promovate la nivelul elevelor de vârstă gimnazială.

1.4.2.5. Gimnastica aerobică de performanŃă

Reprezintă cea mai tânără ramură de performanŃă a gimnasticii, fiind consolidată de FIG în 1995. Programul ei tehnic cuprinde pe baza codului de punctaj internaŃional, următoarele probe:

- individual feminin;

- individual masculin;

- perechi - mixt;

- trio opŃional combinat (2 fete şi 1 băiat; 2 băieŃi şi 1 fată; 3 fete sau 3 băieŃi);

- grup – 6 sportivi combinat opŃional.

Programul se execută pe o scenă înaltă de 100-150 cm cu o suprafaŃă de 9/9 cm. Aria de competiŃie este de 7/7 m (10/10 m la grup) marcată de o linie roşie de 5

cm inclusă în suprafaŃa competiŃională. ExerciŃiile liber ales trebuie să conŃină

combinaŃii de paşi specifici aerobici „patterns” (4 paşi de bază şi 3 de legătură) şi 12

elemente de dificultate (A până la J) din cele 4 familii: Push-up, Free fall, Leg circle &

cuts (Familia A), Supports and levers (Familia B), Jumps and Leaps, kicks and Air turns

(Familia C), şi Balance and flexibility (Familia D). La nivelul sistemului şcolar s-a iniŃiat Festivalul şcolar de gimnastică aerobică încă din anul 2001. Introducerea gimnasticii aerobice de performanŃă în circuitul competiŃional de masă; oferă alternative atractive eficiente privind rezolvarea obiectivelor educaŃiei fizice şi sportului. Cunoscând efectele psiho-sociale ale competiŃiei, specifice acestei ramuri (sport de scenă), se doreşte angrenarea în activitatea competiŃională a unui număr cât mai mare de elevi.

TATIANA DOBRESCU, RĂZVAN DUMITRU

GIMNASTICA

GIMNASTICA ÎN GIMNAZIU GIMNASTICA DE GIMNASTICA GIMNASTICA DE PERFORMANłĂ Gimnastica medicală APLICATĂ BAZĂ
GIMNASTICA
ÎN GIMNAZIU
GIMNASTICA DE
GIMNASTICA
GIMNASTICA DE
PERFORMANłĂ
Gimnastica medicală
APLICATĂ
BAZĂ
Gim pt alte discipline sportive
Minutul de gimnastică
Gimnastica de înviorare
Gim. aerobică de performanŃă
Gimnastica ritmică
Gimnastica acrobatică
Gimnastica artistică
Gimnastica gnerală

Fig. 2 Ramurile şi subramurile gimnasticii şcolare gimnaziale

1.4.3. GIMNASTICA APLICATĂ LA ALTE DOMENII

Această ramură cuprinde domenii de activitate care utilizează mijloace ale gimnasticii pentru realizarea obiectivelor specifice şi cuprinde:

a) Gimnastica de înviorare care urmăreşte menŃinerea unei stări bune de sănătate şi întăririi rezistenŃei organismului prin stimularea marilor funcŃiuni vitale, sporirea capacităŃii de muncă a elevilor, prevenirea şi combaterea unor afecŃiuni care pot apărea în urma poziŃiilor incorecte în bancă. Se poate practica individual sau în grup. Mijloacele de bază ale acestor tipuri

METODICA PREDARII GIMNASTICII IN GIMNAZIU

de gimnastică sunt exerciŃiile de dezvoltare fizică generală libere. Ele se pot efectua dimineaŃa înaintea începerii orelor sau în pauza mare în formaŃii de lucru organizate sau individal dar sub supravegherea cadrului didactic.

b) Minutul de gimnastică sau gimnastica din timpul programului şcolar urmăreşte înlăturarea oboselii acumulate, depăşirea unor momente de neatenŃie la oră, lipsă de concentrare şi refacerea capacităŃii de muncă. Se poate efectua în orice moment al lecŃiei sau a altor activităŃi şcolare prin exerciŃii de dezvoltare fizică generală libere, adaptate vârstei elevilor şi locului de desfăşurare al acestora.

c) Gimnastica pentru alte discipline sportive, contribuie la dezvoltarea fizică armonioasă, la realizarea pregătirii fizice generale şi speciale pentru o disciplină sportivă. Se poate vorbi de gimnastica atletului, înotătorului, schiorului, boxerului, etc. În şcoală, aceste mijloace se pot întâlni în lecŃiile cu teme din alte sporturi, în antrenamentele echipelor reprezentative sau în activităŃi de ansamblu sportiv.

d) Gimnastica medicală foloseşte în special exerciŃii de dezvoltare fizică generală şi aplicative pentru corectarea / reducerea unor deficienŃe şi disfuncŃii ale aparatului locomotor şi restabilirea capacităŃii funcŃionale a organismului. Aceste mijloace specifice se pot efectua pe baza unor programe individualizate, coordonate şi supravegheate de cadrele didactice de specialitate în timpul lecŃiilor de educaŃie fizică. Toate aceste subramuri ale gimnasticii aplicate le întâlnim la nivelul şcolii sub forme adaptate vârstei gimnaziale.

Întrebări:

1. Ce repere istorice privind introducerea gimnasticii în şcoală cunoaşteŃi?

2. Care sunt obiectivele şi mijloacele gimnasticii în şcoala gimnazială?

3. Ce ramuri şi subramuri se deosebesc în cadrul gimnasticii şcolare?

TATIANA DOBRESCU, RĂZVAN DUMITRU

CAPITOLUL II. GIMNASTICA ÎN PROGRAMA ŞCOLARĂ DE EDUCAłIE FIZICĂ DE LA CICLUL GIMNAZIAL

Scopul unităŃii de curs

Formarea unei viziuni asupra rolului gimnasticii la realizarea obiectivelor educaŃiei fizice şcolare.

Obiective operaŃionale

să înŃeleagă contribuŃia gimnasticii la realizarea obiectivelor educaŃiei fizice; să cunoască mijloacele gimnasticii prevăzute în programa şcolară gimnazială.

METODICA PREDARII GIMNASTICII IN GIMNAZIU

2.1. PREVEDERILE PROGRAMEI DE EDUCAłIE FIZICĂ LA CICLUL GIMNAZIAL

Curriculum-ul şcolar de educaŃie fizică pentru învăŃământul gimnazial reflectă concepŃia care stă la baza reformei sistemului românesc de învăŃământ, urmărind realizarea finalităŃilor prevăzute de Legea ÎnvăŃământului, referitoare la dezvoltarea complexă a personalităŃii autonome şi creative a elevilor. Prin obiectivele specifice disciplinei sunt urmărite cu precădere: întreŃinerea şi îmbunătăŃirea stării de sănătate, dezvoltarea fizică armonioasă, dezvoltarea capacităŃii motrice generale şi a celei specifice unor ramuri şi probe sportive, educarea unor trăsături pozitive de caracter. Disciplina educaŃie fizică este prevăzută, în Planul cadru de învăŃământ, pentu învăŃămîntul gimnazial cu 2-3 ore pe săptămână pentu clasele V-VII şi o oră pentru clasa a VIII-a. Astfel în Curriculum întâlnim obiective de referinŃă care să adopte poziŃiile corecte ale corpului şi ale segmentelor acestuia în efectuarea acŃiunilor motrice; să folosească adecvat exerciŃiile specifice pentru dezvoltarea musculaturii spatelui, a abdomenului, a membrelor şi în acest sens să adopte posturi corecte ale corpului în poziŃiile stând, aşezat şi pe parcursul deplasărilor; exersarea de mişcări analitice, precis localizate, libere şi în regim izometricâ; efectuarea exerciŃiilor specifice de dezvoltare a vitezei de reacŃie, de execuŃie şi de deplasare. Tot în curricula gimnazială întâlnim la favorizarea întreŃinerii şi îmbunătăŃirii stării de sănătate conform particularităŃilor de vârstă şi sex ale elevilor, obiective care să cunoască principalii indici morfologici şi funcŃionali; să cunoască şi să respecte regulile de igienă personală, să utilizeze echipamentul adecvat pentru activităŃile de educaŃie fizică şi sport; să evite pericolul de accidentare respectând regulile stabilite. În acest sens se recomandă identificarea elementelor schemei corporale; determinarea principalilor indici morfologici proprii; echipări corespunzătoare pentu lecŃie şi exersarea în condiŃii de respectare a structurilor motrice stabilite, a formaŃiilor de lucru, a ordinii de realizare a execuŃiei, direcŃiilor şi sensurilor de deplasare. La dezvoltarea trăsăturilor de personalitate favorabile integrării sociale în cadrul obiectivelor, elevii trebuie să se integreze şi să acŃioneze eficient intr-un grup prestabilit; să-şi depăşescă inhibiŃia, ocupare şi păstrarea sistematică a locului stabilit în formaŃiile de adunare, de marş şi de lucru; acordarea sprijinului şi ajutorului reciproc; execuŃii individuale, inŃial asistate şi apoi realizate independent, cu grad de risc progresiv. La clasele V-VI, jocul rămâne principalul mijloc. El este însă mai complex, mai solicitant şi cu un regulament complicat. La clasele VII-VIII, o pondere sporită o capătă concursul, întrecerea, deoarece elevii şi-au însuşit suficiente deprinderi motrice pentru a putea practica global o

TATIANA DOBRESCU, RĂZVAN DUMITRU

ramură de sport sau o probă sportivă. Durata într-o lecŃie este de 50 de minute şi numărul temelor de regulă este de 2-3. Este indicat ca în alegerea temelor să se Ńină cont de opŃiunile elevilor pentru anumite ramuri de sport dacă baza materială permite acest lucru. Se urmăreşte ca un număr cât mai mare de lecŃii să se desfăşoare în aer liber.

2.2. GIMNASTICA ÎN PROGRAMA DE EDUCAłIE FIZICĂ GIMNAZIALĂ

Prevăzute la toate clasele, mijloacele gimnasticii recomandate în curricula gimnazială sunt prezente în toate conŃinuturile învăŃării după cum urmează:

I CAPACITATEA DE ORGANIZARE

- formaŃii de adunare, în linie pe unul şi două rânduri;

- poziŃiile: drepŃi, pe loc repaus;

- alinierea în linie şi în coloană;

- întoarceri de pe loc;

- pornirea şi oprirea din mers;

- formarea şi strângerea coloanei de gimnastică.

- treceri dintr-o formaŃie în alta.

- opriri din mers;

- trecere din mers în alergare şi invers.

- formaŃii de adunare, rupere de rânduri şi regrupări în diferite formaŃii;

- deplasări în diferite formaŃii urmate de opriri, porniri, ocoliri, şerpuiri.

II. DEZVOLTAREA FIZICĂ ARMONIOASĂ

- prelucrare analitică a aparatului locomotor;

- mobilitate articulară;

- reflexul de postură;

- prevenirea instalării atitudinilor deficiente;

- educarea actului respirator.

- atitudinea corporală corectă, globală şi segmentară;

- respiraŃie în diferite tipuri de efort;

- solicitări cardio-vasculare la eforturi diferite.

III. CALITĂłI MOTRICE DE BAZĂ

1.

Viteza

- viteza de reacŃie la stimuli vizuali, auditivi şi tactili.

- viteza de execuŃie în acŃiuni motrice singulare; cu obiecte portative.şi în relaŃie cu parteneri şi adversari.

- viteza de deplasare pe direcŃie rectilinie, cu schimbări de direcŃie, cu ocoliri

METODICA PREDARII GIMNASTICII IN GIMNAZIU

de obiecte şi cu manevrarea unor obiecte.

- Viteza de reacŃie, la stimuli vizuali şi tactili.

- Viteza de execuŃie în acte motrice singulare, în acŃiuni motrice cu obiecte portative şi în relaŃie cu parteneri şi adversari.

- Viteza de deplasare cu schimbări de direcŃie şi cu manevrarea unor obiecte.

1. Îndemânarea

- coordonarea segmentelor faŃă de corp;

- coordonarea acŃiunilor corpului în spaŃiu şi timp;

- coordonarea acŃiunilor cu obiecte şi la aparate;

- coordonarea acŃiunilor cu partener şi adversar.

2. ForŃa

- forŃă dinamică segmentară;

- forŃă segmentară în regim de rezistenŃă.

- forŃă explozivă.

3. RezistenŃa

- rezistenŃă cardio-respiratorie la eforturi aerobe şi variabile;

- rezistenŃa musculară locală;

IV DEPRINDERI MOTRICE DE BAZĂ

1. Mersul pe vârfuri, pe călcâie, pe părŃile laterale ale labei piciorului, ghemuit, cu pas adăugat, cu pas încrucişat, cu schimbări de direcŃii, în formaŃii diferite, cu diferite poziŃii de braŃe, cu purtare de obiecte.

2. Alergarea pe direcŃii diferite, cu ocoliri de obstacole, pe perechi, cu schimbări de direcŃie, pe perechi şi în grup, cu purtări de obiecte, cu variaŃii de ritm, precedată şi urmată de alte deprinderi.

3. Sărituri cu desprindere de pe unul şi ambele picoare, în lungime, în înălŃime, în adâncime, sărituri de pe obstacole, sărituri succesive, pe loc şi cu deplasare, peste obstacole, sărituri precedate şi urmate de alte deprinderi.

4. Aruncarea şi prinderea

- aruncări azvârlite la Ńintă;

- aruncări lansate cu două mâini de jos, la distanŃă;

- prindere cu două mâini de pe loc.

- aruncări lansate cu două mâini de jos, la distanŃă şi la partener;

- prinderi cu două mâini de pe loc şi din deplasare;

- aruncări şi prinderi la perete sau cu partener, de pe loc şi din deplasare.

TATIANA DOBRESCU, RĂZVAN DUMITRU

V. DEPRINDERI APLICATIV-UTILITARE

1. CăŃărare la scara fixă şi pe banca de gimnastică înclinată.

2. Escaladare prin apucare şi păşire pe aparat; prin apucare şi rulare pe partea anterioară a corpului, pe piept şi abdomen, prin apucare şi încălecarea obstacolului;

3. TracŃiuni pe banca de gimnastică orizontală şi înclinată, pe perechi, la baston şi în

grup la frânghie.

4. Împingeri din culcat dorsal pe banca de gimnastică, din stând pe perechi, faŃă în faŃă, spate în spate şi spate-faŃă şi din aşezat spate-n spate

5. Transport de obiecte individual, pe perechi şi în grup.

VI DEPRINDERI SPORTIVE

1. Gimnastică acrobatică

- Elemente statice:

- cumpăna pe un genunchi şi pe un picior;

- semisfoara şi sfoara (fete);

- stând pe omoplaŃi;

- stând pe cap (băieŃi);

- podul de jos (băieŃi) şi de sus (fete);

- stând pe mâini;

- Elemente dinamice:

- rulări înapoi;

- rostogolire înainte şi înapoi din ghemuit în ghemuit;

- rostogolire înapoi şi înapoi din ghemuit în depărtat;

- răsturnare lentă înainte şi înapoi (fete);

- roata laterală;

- rostogoliri laterale.

- stând pe mâini rostogolire.

- linii acrobatice (cuprinzând elementele însuşite)

2. Sărituri la aparate

- elemente pregătitoare pentru sărituri;

- săritură în sprijin depărtat peste capră;

- săritură în ghemuit pe lada aşezată transversal.

- săritură în sprijin ghemuit pe lada aşezată transversal, urmată de săritură cu extensie;

- săritură în sprijin depărtat peste capră cu întoarcere de 90 o .

METODICA PREDARII GIMNASTICII IN GIMNAZIU

Ramuri sportive alternative

1. Gimnastică ritmică

- Elemente de echilibru din stând pe vârfuri, stând pe un picior, cu celălalt îndoit

înainte, stând pe un picior, celălalt întins înapoi (arabesque);

- Întoarceri cu paşi succesivi şi arcuiŃi.

- Val de corp înainte şi lateral

- Săritură închisă-deschisă.

- Paşi de dans clasic, sportiv şi modern

- Piruete pe un picior, cu celălalt îndoit înainte şi sprijinit (passé)

- Săritura pas

2. Gimnastică aerobică

- Elemente tehnice pe fond muzical.

- Legări de 2-3 elemente pe fond muzical.

- Program cu conŃinut impus.

- Programe pentru fete şi băieŃi, pe fond muzical, cuprinzând exerciŃii pentru principalele segmente şi regiuni musculare

- Programe mixte.

2.3. PARTICULARITĂłI MORFO-FUNCłIONALE ŞI PSIHOLOGICE ALE COPIILOR DIN CICLUL GIMNAZIAL

Caracteristica principală a creşterii şi dezvoltării organismului elevilor din clasele V-VIII constă în parcurgerea unei etape de mari modificări morfologice şi funcŃionale care îşi lasă pregnant amprenta asupra întregii personalităŃi viitoare a elevului. Vârsta cronologică la care apar semnele instalării perioadei pubertare prezintă mari varietăŃi individuale, datorită unor factori ereditari, alimentari, condiŃii de mediu fizic şi social. Pubertatea începe în jurul a 10-11 ani la ambele sexe şi durează aproximativ doi ani la fete şi patru ani la băieŃi. Transformările complexe suferite de organism în această perioadă exercită influenŃe importante pe plan psiho-fizic. Procesele de osificare continuă accelerat apărând noi centrii la nivelul coloanei vertebrale, bazinului şi oaselor lungi ale membrelor. Toracele se dezvoltă mai accentuat spre sfârşitul perioadei. La fete creşterea încetineşte mult spre sfârşitul perioadei pubertare, la băieŃi ea continuă. Muşchii cresc în lungime, dar suprafaŃa secŃiunii sale este mică. Indicii de forŃă cresc lent, fetele se apropie ca forŃă de nivelul băieŃilor sau chiar îi întrec. Creşte într-o anumită măsură forŃa extensorilor ajungând să depăşească forŃa flexorilor. Sitemul cadio-vascular creşte în dimensiuni în ritm accelerat între 13-14 ani. Inima creşte în greutate şi volum iar activitatea ei este mai eficientă, astfel inima fetelor la vârsta de 13-14 ani se apropie de greutate cu cea a băieŃilor.

TATIANA DOBRESCU, RĂZVAN DUMITRU

FrecvenŃa cardiacă scade astfel că la 13 ani ajunge la 82 de bătăi/minut la băieŃi şi 88 de bătăi/minut la fete. Tensiunea arterială este mică: 90-100/40-50 iar în efort ajunge la 150- 160/10-15 mm. Hg. RespiraŃia externă sau ventilaŃia pulmonară este stâns legată de nivelul dezvoltării anatomice a aparatului respirator. Ritmul accelerat de creştere şi dezvoltare a căilor respiratorii, a alveolelor şi parenchimului pulmonar propriu-zis reprezintă suportul material al creşterii capacităŃi funcŃionale a aparatului respirator respectiv a ventilaŃiei pulmonare. Creşte amplitudinea mişcărilor respiratorii în medie de la 230 ml. volum curent (11 ani), la 300 ml. (13 ani) şi la 350 ml. (15 ani). Minut-volumul (debitul) respirator creşte în medie de la 5l. /minut (11 ani) la 6-6,3l la 13 şi respectiv 15 ani.

FrecvenŃa respiratorie scade de la 22/minut cât era la 11 ani la 20/minut la 13 ani şi 18/minut la 15 ani. Valorile consumului maxim de O2 cresc mai repede la băieŃi decât la fete. La vârsta şcolară medie, elevul îşi perfecŃionează procesele gândirii trecând uşor la înŃelegerea noŃiunilor abstracte, îşi formează conzingeri, elaborează idei, are concepŃii personale despre lume şi societate. Acum se leagă prietenii, creşte interesul pentru sexul opus este însă şi vârsta speranŃelor,ambiŃiilor sau pasiunilor ascunse. Sprijinul educatorilor trebiue acordat cu mult tact. Caracteristici psihologice:

Intelectual, preadolescenŃii marchează un salt în dezvoltarea gândirii care devine abstractă şi foarte critică, memoria este logică şi capacitatea de asimilare creşte. Gândirea dobândeşte posibilităŃi operaŃionale noi, este abstractă, raŃionamentele devin mai complexe, reversibilitatea gândirii fiind deja dobândită. Afectivitatea puberului este marcată de erorizarea conduitei şi atitudinii faŃă de sexul opus.

Emotivitatea se manifestă viu, prin trecere de la stări de excitaŃie mare la închiderea în sine. Personalitatea oglindeşte noua stare a puberului, apropiindu-se de stadiu de relativă stabilizare a trăsăturilor caracteristice. Laturile pozitive ale personalităŃii, atitudinea profundă faŃă de sine, curiozitatea pentru cunoaşterea lumii subiective, atracŃia pentru activităŃi variate de însemnătate socială se impun tot mai mult şi vor realiza integrarea socială a individului în adolescenŃă.

Întrebări:

1. SubliniaŃi câteva prevederi ale programei şcolare la ciclul gimnazial.

2. Care sunt mijloacele gimnasticii prezente în conŃinuturile de învăŃare?

3. SubliniaŃi particularităŃile morfo-funcŃionale şi caracteristicile psihologice ale elevilor de vârstă gimnazială?

METODICA PREDARII GIMNASTICII IN GIMNAZIU

CAPITOLUL III.CONłINUTUL GIMNASTICII ÎN STRUCTURA LECłIILOR DE EDUCAłIE FIZICĂ

Scopul unităŃii de curs

Formarea unei viziuni globale asupra ponderii, locului şi rolului gimnasticii în lecŃia de educaŃie fizică din ciclul gimnazial.

Obiective operaŃionale

să identifice locul mijloacelor gimnasticii în lecŃia de educaŃie fizică din ciclul gimnazial; să înŃeleagă rolul gimnasticii la realizarea vergilor lecŃiei de educaŃie fizice;

TATIANA DOBRESCU, RĂZVAN DUMITRU

3.1. TIPOLOGIA LECłIILOR CU TEME DIN GIMNASTICĂ

LecŃia reprezintă unitatea didactică funcŃională centrată pe obiective şi care implică conŃinuturi didactice şi strategii de desfăşurare şi evaluare bine diferenŃiate (Cerghit I, 1983): Este forma fundamentală de organizare a procesului de învăŃământ. LecŃiile de educaŃie fizică cu teme din gimnastică pot fi de mai multe tipuri:

1. În funcŃie de etapele învăŃării motrice:

de învăŃare; de consolidare; de perfecŃionare; mixte (combinate: învăŃare cu consolidare, consolidare cu perfecŃionare, etc.).

2. După componenta tematică abordată în lecŃie:

lecŃii cu teme din deprinderi şi/sau priceperi motrice; lecŃii mixte care cuprind atât teme din deprinderi şi/sau priceperi motrice cât şi din calităŃi motrice.

3.

După deprinderile şi/sau priceperile abordate ca teme de lecŃie:

lecŃii monosport – când temele lecŃiei sunt numai din gimnastică;

lecŃii bisport – când temele sunt abordate din gimnastică şi o altă ramură de sport.

4.

După numărul temelor abordate

lecŃii cu o temă; lecŃii cu două teme; lecŃii cu trei teme. Mijloacele gimnasticii sunt prezente în toate lecŃiile de educaŃie fizică desfăşurate pe tot parcursul anului şcolar. Ponderea cea mai mare o au în verigile 1, 2, 3, 6, 7.

În sezonul rece când sunt planificate teme din gimnastica acrobatică şi săriturile, mijloacele gimnasticii sunt folosite în toate verigile lecŃiei. Prezentăm câteva direcŃii care trebuie urmate pentru ca lecŃia de educaŃie fizică cu teme din gimnastică să se desfăşoare la cote ridicate:

eliminarea rigidităŃii lecŃiei în general şi a verigilor în special asigurând o bună fluiditate în desfăşurarea ei. S-a dovedit eficientă, mai ales în condiŃii de spaŃiu insuficient, realizarea verigilor 2 şi 3 printr-un complex executat pe loc care conŃine mijloace adecvate realizării obiectivelor acestor verigi; diversificarea formaŃiilor de deplasare şi de lucru pentru eliminarea

METODICA PREDARII GIMNASTICII IN GIMNAZIU

monotoniei, creşterea interesului şi a efortului elevilor, folosirea judicioasă a spaŃiului şi îmbunătăŃirea orientării în spaŃiu; realizarea dezvoltării fizice armonioase printr-o paletă largă de exerciŃii clasice şi exerciŃii preluate din aerobic, step şi adaptate cerinŃelor lecŃiei de educaŃie fizică; realizarea temelor din gimnastică prin lucrul pe cât mai multe ateliere cu aplicarea tratării diferenŃiate. Este bine să dăm elevilor responsabilitatea asigurării şi ajutorului, sarcini care contribuie la îmbunătăŃirea motricităŃii lor (dezvoltarea forŃei şi îndemânării) la educarea încrederii în sine şi a capacităŃii de a acŃiona în colectiv; împletirea creatoare a tradiŃionalului cu noul pe tot parcursul lecŃiei, a jocurilor şi întrecerilor specifice gimnasticii conduce la creşterea atractivităŃii lecŃiei, stimularea interesului elevilor pentru practicarea gimnasticii; folosirea acompaniamentului muzical bine ales în funcŃie de mijloacele aplicate în lecŃie, de particularităŃile dar şi de preferinŃele muzicale – muzică modernă „în top”. El este un susŃinător al efortului iar prin valoarea afectiv-emoŃională are implicaŃii deosebite în sfera comportamentului, a interesului pentru depăşirea propriilor posibilităŃi, a unei motivaŃii superioare; valoarea deosebită a mijloacelor gimnasticii impune activitatea creatoare a profesorului pentru utilizarea integrală a resurselor lor; pregătirea profesorului pentru lecŃie, receptivitatea la nou, renunŃarea la rutină, îmbinarea creatoare a mijloacelor şi metodelor vor conduce nemijlocit la optimizarea lecŃiei şi dovedesc măiestria pedagogică. Putem vorbi despre optimizarea predării gimnasticii atunci când această activitate va reuşi să asigure nu numai dobândirea de către elevi a cunoştiinŃelor, priceperilor şi deprinderilor motrice ci mai ales când va contribui la formarea personalităŃii lor, la pregătirea pentru viaŃă, corespunzătoare comenzii sociale.

3.2. STRUCTURA LECłIEI CU TEME DIN GIMNASTICĂ

LecŃia de educaŃie fizică este structurată pe 8 verigi, fiecare verigă având obiective proprii, sisteme de acŃionare, formaŃii de lucru, o anumită dozare a efortului. Toate acestea concură la realizarea temelor şi obiectivelor lecŃiei.

Primul moment al lecŃiei este organizarea colectivului de elevi şi se realizează prin exerciŃii de front şi formaŃii. FormaŃiile de adunare se vor alege în funcŃie de numărul elevilor şi spaŃiul în care se desfăşoară lecŃia. După verificarea efectivului, echipamentului şi stării de sănătate, prin intermediul raportului, profesorul salută elevii şi anunŃă temele şi

TATIANA DOBRESCU, RĂZVAN DUMITRU

obiectivele lecŃiei. Apoi se vor efectua acŃiuni pe loc, simple şi complexe cu scopul captării atenŃiei pentru a da o notă atractivă acestor exerciŃii; acestea se pot desfăşura sub formă de joc: comanda inversă, etc. La colectivele mari (clasele VII - VIII) se poate renunŃa la raport. Elevii vor fi adunaŃi în diverse formaŃii inclusiv în grup iar profesorul va prezenta temele şi obiectivele lecŃiei respective. În a doua verigă a lecŃiei, pregătirea organismului pentru efort, se urmăreşte stimularea marilor funcŃiuni ale organismului. Acest lucru se realizează prin exerciŃii de front şi formaŃii (acŃiuni din deplasare) variante de mers şi alergare însoŃite de mişcări ale segmentelor corpului, săltări, paşi specifici de mers şi paşi de dans din gimnastica ritmică, jocuri de atenŃie, parcursuri aplicative uşoare. Pentru educarea ritmului se folosesc jocuri şi teme ritmice nu numai la colectivele de eleve ci şi la cele mixte. FormaŃiile cele mai des utilizate sunt cele de deplasare în coloană câte unu şi câte doi. Folosirea raŃională a spaŃiului, mai ales când acesta este mic, se poate realiza prin diversele deplasări în figuri. Recomandăm eliminarea caracterului rigid, milităros din lecŃie prin folosirea excesivă a exerciŃiilor de front şi formaŃii. Acestea vor avea o pondere mai mare la clasele de început ale ciclurilor de învăŃământ (a V-a, a IX-a) pentru a se realiza omogenizarea colectivului în privinŃa modului în care se deplasează şi răspunde la comandă.

Veriga a treia a lecŃiei se numeşte influenŃarea selectivă a aparatului locomotor. În această verigă se prelucrează analitic aparatul locomotor în special a grupelor musculare angrenate în temele de lecŃii cu ajutorul întregii palete de exerciŃii clasice şi moderne. Acestea sunt prezente în lecŃie sub formă de complexe. Pentru a creşte eficienŃa acestor exerciŃii trebuie să se apeleze nu numai la exerciŃii libere arhicunoscute, cu influenŃe modeste ci şi la exerciŃiile pe perechi, cu obiecte, cu şi la aparate unde creativitatea profesorului se poate manifesta din plin. Considerăm că se pot adapta cu succes exerciŃii din curente larg mediatizate ca aerobic, step, cu condiŃia respectării triadei „ce, cum şi cât” se preia din aceste metode. Pentru formarea bazelor generale ale mişcării este imperios necesar ca încă din ciclul primar aceste exerciŃii să fie executate cu maximă corectitudine (amplitudine, direcŃie, grad de încordare). Legarea exerciŃiilor sub forma unui exerciŃiu continuu (poziŃia finală a exerciŃiului precedent devine poziŃia iniŃială a următorului exerciŃiu) sau cel puŃin reducerea la minimum a pauzelor dintre ele, executarea complexului pe muzică sunt direcŃii de urmat. Conştientizarea elevilor, mai ales a celor din clasele mari, asupra influenŃei exerciŃiului pentru aspectul fizic şi plasticitatea mişcărilor aduce un plus de interes în executarea lor atât în lecŃie cât şi în activitatea independentă. Elevii trebuie implicate treptat în conducerea şi autoconducerea exerciŃiilor de dezvoltare fizică generală. O dată formată această capacitate se va putea aplica tratarea

METODICA PREDARII GIMNASTICII IN GIMNAZIU

diferenŃiată. Elevele vor putea efectua un complex de exerciŃiu aerobic pe muzică, elevii un alt tip de exerciŃii iar cei cu diferenŃe fizice vor efectua complexul pentru corectarea acestora. Elevii din clasele mai mari, care cunosc o gamă largă de exerciŃii le pot executa individual. Profesorul va supraveghea activitatea şi va interveni cu indicaŃiile necesare. Folosirea muzicii mobilizează şi susŃine mişcarea, favorizează relaxarea; crează o ambianŃă plăcută în lecŃie. De asemenea suplineşte numărătoarea profesorului.

Verigile a IV-a şi a VI-a sunt destinate educării calităŃilor motrice viteză şi/sau îndemânare respectiv forŃă şi/sau rezistenŃă. Prin intermediul mijloacelor gimnasticii putem educa în mare măsură forŃa, supleŃea şi coordonarea fără a se neglija unele forme de manifestare ale vitezei şi rezistenŃei. Mijloacele principale sunt exerciŃiile de dezvoltare fizică generală iar procedeul metodic folosit este circuitul. Acesta se poate exersa frontal (fără schimbarea locului ci numai a exerciŃiilor) sau pe staŃii (cu schimbarea locului). ExerciŃiile trebuie alese în aşa fel încât să se alterneze grupele musculare angrenate în efort.

Creşterea interesului elevilor se va realiza prin executarea exerciŃiilor clasice (flotări, tracŃiuni, etc.) sub formă de întreceri (mimate, calitatea execuŃiei, etc.) a exerciŃiilor tip step la banca de gimnastică şi prin folosirea unor aparate uşoare apărute în comerŃ pentru dezvoltarea forŃei. Poate fi folosită şi muzica fără pretenŃia ca toŃi elevii să se încadreze în ritmul ei. Parcursurile aplicative concepute pentru a educa cu prioritate una din calităŃile motrice se folosesc cu succes în aceste verigi deoarece sunt foarte atractive.

În veriga a V-a se însuşesc, consolidează, perfecŃionează şi se verifică deprinderile motrice specifice gimnasticii acrobatice, săriturilor şi gimnasticii ritmice. La ciclul primar elementele acrobatice se vor învăŃa mai ales sub formă de joc. La ciclul gimnazial se însuşeşte în majoritate conŃinutul acrobaticii şi săriturilor pe elemente, legări şi combinaŃii, exerciŃii pentru proba de control alcătuite de elevi. În acest fel creşte interesul elevilor pentru această activitate, sporeşte încrederea în forŃele proprii şi se stimulează creativitatea elevilor. Fetele vor îmbina elementele acrobatice cu cele din gimnastica ritmică şi le vor executa pe muzică. Îîn această verigă pot fi prezente şi exerciŃii de dezvoltare fizică generală necesare pentru încălzirea specială efectuată înaintea unor elemente de mare mobilitate sau a săriturilor. PerfecŃionarea elementelor acrobatice şi săriturilor se poate realiza şi prin introducerea lor în parcursuri aplicative. Totodată se consolidează şi se perfecŃionează deprinderile motrice aplicative. Pentru creşterea eficienŃei activităŃii, elevii vor fi implicaŃi în acordarea ajutorului şi asistenŃei.

TATIANA DOBRESCU, RĂZVAN DUMITRU

Aplicarea tratării diferenŃiate pe grupe valorice şi pe sexe încurajează pe cei cu motricitate superioară şi stimulează pe ceilalŃi. Gimnastica ritmică se realizează sporadic în lecŃiile de educaŃie fizică chiar şi atunci când se lucrează demixtat deşi mijloacele ei îşi aduc o contribuŃie importantă la realizarea obiectivelor educaŃiei fizice la colectivele de fete. însuşirea conŃinutului acestei ramuri a gimnasticii constituie baza de plecare în realizarea ansamblurilor pentru serbări şcolare dar mai ales pentru activitatea independentă a elevilor. Verificarea modului de însuşire a deprinderilor motrice specifice gimnasticii se poate realiza în cadrul unui concurs arbitrat de elevi.

Veriga a VII-a se numeşte revenirea organismului după efort. în această verigă se folosesc variante de mers şi alergare cu caracter liniştitor, paşi de dans, mişcări de relaxare pentru braŃe, trunchi şi picioare, exerciŃii de respiraŃie, exerciŃii corective, exerciŃii de întindere tip stretching, etc. Ele se vor executa în coloană câte unu, câte doi, semicerc, cerc, deplasare liberă în sală. În ultima verigă a lecŃiei se fac evidenŃieri pozitive şi negative privind comportamentul elevilor în lecŃie precum şi recomandări pentru activitatea independentă.

3.3. MODELE DE PROIECTE DIDACTICE CU TEME DIN GIMNASTICĂ

PROIECT DIDACTIC NR. 1

CLASA-a-VI-a Locul de desfăşurare: sala de sport Materiale didactice: saltele, mingi, cronometru

Temele lecŃiei 1. Consolidarea rostogolirii înapoi din ghemuit în ghemuit 2. Dezvoltarea forŃei Obietive operaŃionale:

Psihomotrice: 1.să execute rostogolirile conform modelului; 2.să reacŃioneze prompt la indicaŃiile profesorului; 3.să execute exerciŃiile de forŃă cât mai corect. Cognitive: 1. să evalueze execuŃiile colegilor;

2. să creeze situaŃii noi pentru educarea forŃei;

3. să creeze situaŃii noi de legări ale rostogolirilor.

Afective:

1.să fie supărat când nu reuşeşte o execuŃie corectă.

Sociale:

1.să colaboreze cu coechipierii.

Estetice

1.să aprecieze frumuseŃea execuŃiei;

METODICA PREDARII GIMNASTICII IN GIMNAZIU

2.să aprecieze calităŃile colegilor.

VERIGA ŞI

CONłINUT SISTEME DE ACłIONARE SAU MIJLOACE

DOZA

STRATEGII DIDACTICE

DURATA

RE

FORME DE

METODE

INDICATII

LUCRU

METODICE

ORGANIZA

-adunarea, -alinierea, -controlul Ńinutei, -controul stării de sănătate, -enumerarea temelor şi a obiectivelor operaŃionale, -exerciŃii de atenŃie.

20sec

 

conversaŃia,

-să pastreze liniştea, -să fie atenŃi la comenzile profesorului.

REA

10sec

-expli-caŃia,

COLECTI-

20sec

-în linie pe un rând

-exersa-rea.

VULUI DE ELEVI (2 min)

10sec

30sec

 
 

20sec

 
 

-alergare uşoară, -mers pe vf. cu mâinile sus, -mersul piticului cu Ńinerea mingii între parteneri, -mers fandat cu trecerea mingii printre picioare, alternând cu partenerul, -mers cu ridicarea piciorului înainte şi menŃinere 2,3 sec, -pas adăugat, partenerii faŃă-n faŃă, mingea Ńinuta de amândoi.

30m

 

demonstraŃia

 

15m

-explicaŃia,

-să păstreze

PREATIREA

10m

-exersarea.

locul în

ORGANISMU

-în coloană

formaŃii,

LUI

câte 2,

PT EFFORT

20m

(6 min)

-să fie

20m

atenŃi la

comenzi.

20m

INFLUENłAR

1-P.I.-stând depărtat faŃă în faŃă, cu braŃele înainte, mingea Ńinută în ambele mâini. 1,3-ridicarea şi îndoirea piciorului stg-dr înainte, 2,4,6,-revenire în P.I. 5,7-ridicare pa vârfuri şi a braŃelor înainte sus, 8-revenire în P.I. 2-P.I.-stând depărtat spate în spate cu braŃele sus, mingea Ńinută în ambele mâini 1+3-îndoirea trunchiului înainte cu preluarea mingii de către

     

-să păstreze

EA

4x8T

-conver-

liniştea,

SELECTIVA A

saŃia,

APARATULUI

LOCOMOTOR

-să păstreze

(8 min)

locul în

-expli-caŃia,

formaŃie,

- în linie pe două rânduri,

-să fie

atenŃi la