Din punct de vedere somatic, snul este un organ receptor al steroizilor sexuali, asemntor cu endometrul sau cu epiteliul vaginal, pe tot parcursul vieii genitale a femeii suferind o serie de modificri care trebuie luate n calcul pentru a diferenia modificrile fiziologice care pot aprea, fa de modificrile patologice
Autocontrolul (Autoexaminarea) Autocontrolul se face ncepnd cu vrsta de 16-18 ani, lunar, de preferat n sptmna ce urmeaz sfritului ciclului menstrual (zilele 7-14), excluzndu-se astfel eventualele modificri ale snilor induse de menstruaie. Se ncepe cu inspecia snilor n faa oglinzii, att din fa ct i din profil, urmrindu-se: Volumul: - snii prea mici ridic dou probleme: problema alptrii viitoare i cea a esteticii, care poate crea adevrate complexe psihice, snii mari (peste 1,5 Kg) predispun la apariia mai frecvent a leziunilor inflamatorii i a formaiunilor tumoraie maligne, putnd creea i acetia complexe psihoafective, Forma: - n adolescen snii au form emisferic, - dup natere snii se alungesc i se orienteaz distal, ntre ei i peretele toracic formndu-se anul submamar. Acest ant este cu att mai pronunat cu ct snul este mai mare, necesitnd o examinare aparte, prin ridicarea snului, ntruct poate masca leziuni tegumentare sau glandulare, Poziia: - snii ar trebui s fie simetric poziionai mameloanele trebuie s fie situate n centrul areolei mamare, pe aceeai linie orizontal. In realitate se nregistreaz variaii de poziionare a snilor i mameloanelor, fr ca acestea s fie patologice. De foarte multe ori snul drept este ceva mai mare i mai jos situat. Important de constatat ns, este dac un mamelon, pn la un moment dat ntr-o poziie normal, se ombilicheaz de la sine n mod treptat i rmne ca atare (dispariia caracterului erectil) ceea ce duce la dificulti n alimentarea nou-nscutului. De asemeni se observ dac mamelonul este curat sau prezintunele scurgeri, cruste sau modificri de form (retractat) Mobilitatea: -examinarea snilor cu braele lsate pe lng corp, cu braele la orizontal sau ridicate, n mod normal n timpul acestor micri snii urmeaz n mod egal micrile de ascenden sau de fate ralitate ale tegumentului, datorit glisrii glandei mamare pe fascia pectoral. Dup inspecia snilor, acetia se vor palpa, iniial n poziie vertical i apoi n poziie culcat, aceast manevr permind depistarea unor nodoziti.
Examinarea clinic propriu-zis Cuprinde trei etape: - Anamneza - Inspecia - Palparea
Anamneza Urmrete dou aspecte: -aflarea istoricului fiziologic al pacientei: menarha, caracterul ciclurilor menstruale, numrul naterilor, durata alptrii la sn, modificrile snilor din timpul sarcinilor.
-Aflarea istoricului patologic al pacientei: tratamente hormonale (inclusiv contraceptive), prezena scurgerilor mamelonare, traumatisme mamare,apariia unor mastodinii, modificri de form, consisten sau volum, autodepistarea unor formaiuni tumorale, (momentul depistrii i evoluia tumorii n timp i n raport cu ciclul menstrual; dac tumora variaz n dimensiuni cu ciclul menstrual). Patologii genitale sau endocrine, prezena unui fibrom uterin, fiind uneori asociat cu neoplasmul mamar, ambele prin determinism hormonal (hiperestrogenie). scurgeri mamelonare, i dac acestea au prezentat firioare de snge. Inspecia Examinarea snilor se efectueaz astfel nct s cuprind nu numai snii ci i zonele de drenaj limfatic. Pacienta se dezbrac pn la bru, fiind examinat att n poziie ortostatic sau eznd ct i n poziie culcat Inspecia urmrete: Simetria: o uoar asimetrie nu este patologic. Asimetria poate s apar n afeciuni precum: formaiuni chistice, tumori, inflamaii, anomalii congenitale, fiind uor sesizabil n poziie seznd
Aspectul superficial al snului, eritemul snului: inflamaii sau neoplazii edemul snului: inflamaii sau neoplazii fisuri i eczeme rebele ale areolei - boiii Paget a snului semnul capitonajului - ngroare a plicii cutanate cuprinse ntre index i police semnul godeului (semnul Dupuytren) - mobilizarea lateral a tumorii determin pe suprafaa pielii o depresiune (atunci cnd semnul capitonajului este prezent).
Examinarea i exprimarea mamelonului - prezena unei scurgeri, (scurgerea sanguinolent - n mastita sclerochistic); - prezena unei ulceraii - tumor malign dac este ulcerat un singur mamelon); -prezena unei sngerri -ridicarea mamelonului ia nivelul unui sn, fa de o linie transversal ce trece prin mamelonul sntos sugereaz un cancer invadant n derm i mamelon - ombilicarea, nfundarea i retracia fix a mamelonului reprezint un semn precoce i constant n cancerele centrale ale snului, care lipsete ns n cancerele periferice
Retracia pielii - depesiune mai mult sau mai puin marcat a pielii ntr-un loc sau altul al snului sau mamelonului, i apare fie n necroza esutului grsos, ca urmare a unui traumatism , fie n cancerele avansate (aspectul de coaj de portocal).
Retracia tegumentar examinarea bolnavei n ortostatism i cu braele ridicate deasupra capului - retracie sau o deviere a mamelonului.
pacienta se examineaz n ortostatism, plasnd palmele celor dou mini n contact i la comand va mpinge minile una mpotriva celeilalte. Aceast manevr, prin contracia muchilor pectorali tinde s accentueze orice retracie tegumentar.
pacienta este examinat n ortostatism, lasnd palmele celor dou mini n olduri i apsnd cu putere mpotriva oldului. Prin contracia muchilor pectorali se accentueaz orice retracie tegumentar.
pacienta este examinat n ortostatism cu corpul fixat n fa prin nclinarea pacientei de la mijloc, palmele fiind sprijinite pe un suport. Acest manevr arat dac snii, cnd se deprteaz de torace, produc o traciune egal bilateral pe ligamentele suspensoare. Cnd snii atrn departe de corp, refracia i neregularitile invizibile anterior devin vizibile
Examinarea regiunilor axilare i supraclaviculare - se vor descrie orice modificri de culoare a tegumentelor precum i prezena eventual a edemului la aceste nivele sau a unor adenopatii vizibile. Examinarea braelor, pentru a se observa dac prezint edeme, retracii tegumentare sau ulceraii.
Palparea 1. Palparea glandei mamare, care se face n ortostatism i n decubit dorsal. Se ncepe cu palparea snului stng, efectund iniial o palpare superficial, blnd urmat de explorarea mai profund, care aplic lobulii glandulari pe planul toracic (manevra Velpeau). Faa palmar a minii drepte exploreaz cu blndee parenchimul glandular, ncepnd din regiunea subclavicular pn la baza toracelui, palpnd iniial cadranele laterale apoi cele mediale i la final cadranul 5, premamelonar, notnd pierderea elasticitii acestuia sau prezena unei eventuale tumori sau induraii. n timpul palprii se evit orice manevr care s comprime glanda ntre degete, n acest caz lobulii glandulari crend falsa impresie de tumor
Aprecierea mobilitii snului se face cu ajutorul manevrei Tillaux: pacienta aflat n ortostatism este rugat s contracte muchiul pectoral prin executarea unei micri de adducie a braului, micare creia examinatorul i opune rezisten. Simultan examinatorul va palpa i mobiliza snul n plan vertical i lateral. O adevrat mobilitate a glandei mamare exist atunci cnd contracia muchiului pectoral nu produce nici un fel de limitare a micrilor imprimate snului. n procesele tumorale (i excepional n cele inflamatorii cronice) se produce aderena glandei ia planul muscular, n acest caz mobilizarea snului fiind limitat sau chiar imposibil
2. in decubit dorsal. Pentru un examen complet al snului, bolnava va fi examinat n poziie eznd (faciliteaz palparea zonelor subclaviculare i axilare) i n decubit dorsal. n ambele situaii snii vor fi examinai cu pacienta innd minile pe lng corp i apoi cu minile ridicate deasupra capului i aezate pe cap
n timpul palprii snului se vor urmri: -Consistena i elasticitatea esutului mamar -Sensibilitatea: -dureri localizate reacie inflamatorie -rar durerea mastit sclero-chistic sau un neoplasm
Exprimarea mamelonului. Const n compresiunea mamelonuiui ntre degete. n afara perioadei de gestaie sau lactaie la exprimarea mamelonului nu trebuie s apar secreii ale canalelor galactofore
Prezena maselor tumorale Examinatorul va urmri: Localizarea - se face considernd snul ca faa unui ceasornic cu mamelonul ca punct central. Mrimea - se msoar tridimesional, n centimetri. Conturul - tumorile maligne i leziunile inflamatorii au de regul contur neregulat. Consistena - tumorile dure sugereaz malignitatea. Sensibilitatea - leziunile maligne sunt nedureroase n timp ce leziunile inflamatorii sunt de obicei dureroasae. Mobilitatea - tumorile benigne sunt mobile. Leziunile inflamatorii sunt imobile, iar tumorile maligne sunt la nceput mobile pentru ca pe msura invaziei esuturilor nvecinate s devin imobile. Delimitarea - absena delimitrii sugereaz un proces malign.
Explorarea grupelor de ganglioni limfatici musculatura pectoral perfect relaxat, fie prin sprijinirea membrului toracic pe umrul examinatorului (dac examinarea se face n ortostatism), fie prin ridicarea cu o mn de ctre examinator a braului pacientei. Dac examinarea se face n decubit dorsal, relaxarea musculaturii pectorale se va face prin ndeprtarea pasiv a braului de corp.
EXPLORAREA PARACLINIC A SNULUI
Mamografia Mamografia simpl reprezint explorarea radiologic a snului cu un fascicul de raze X de joas tensiune i cu intensitate crescut. Caracteristicile mamografiece pentru un cancer de sn sunt: - forma de "rac" a opacitii intramamare cu alterarea structurilor normale - microcalcificri ia nivelul formaiunii - ngroarea tegumentelor supraiacente datorit edemului precoce, - modificri mamelonare, adenopatii axilare.
Termografia - are la baz principiul c tumorile de sn sunt termogenetice. Ca metode se utilizeaz termocuplul, termografia cu infraroii, termoviziunea sau termografia dinamic (transform cldura emis de sn ctre suprafaa pielii n imagine termografic a snului care poate fi vizualizat pe un monitor.) Metoda poate nregistra diferene de temperatur de 0,2C la distana de un metru. Testul hipertermiei provocate prin perfuzia a 500 ml glucoz 10% determin creteri aie temperaturii locale cu peste 4C n cazul tumorilor maligne.
Radiofosfocaptarea - are la baz capacitatea fosforului radioactiv de a se fixa rapid n concentraie mai mare n esuturile cu multiplicare intens. Galactografia reprezint vizualizarea radiologic a canalelor galatofore cu ajutorul unor substane de contrast, fiind indicat n afeciunile secretante ale snului.
Ecografa - alturi de rezonana magnetic nuclear, rmn cele mai fidele mijloace de diagnostic paraclinic, oferind informaii att despre tumor ct i asupra gradului de invazie. Ecografa de sn poate diferenia o tumor de sn solid de una chistic. Este folositoare mai ales la tinere, la care esutul dens mamar face ca examenul mamografic s fie mai puin fiabil. n cazul tumorilor nepalpabile, ajut la ghidarea punciei-biopsie.
Biopsia. Este singura metod de certificare a diagnosticului n cazul cancerului mamar, indicnd i tipul histologic al acesteia.
Explorri pentru identificarea eventualelor metastaze VSH-ul peste 40/or Determinarea unor factori genetici i a markeriior tumorali: - Factorul mamar de cretere derivat (MDGF1)- indic modificri autocrine i paracrine ce apar n celulele maligne - Unele protoncogene ce pot deveni oncogene i pot transforma celulele epiteliale mamare normale n celulele canceroase: c- sis, c-HER, c-myc; - Genele supresoare RB, NM23, p53 (inhib procesul de proliferare neoplazic) - Mutaii aie genei BRCA1 care se produc la nivelul cromozomului 17 (locus 17q21) indic motenirea direct a unor defecte genetice - Nivelul antigenelor CA 15.3, MCA, TAG 72 - Nivelul catepsineior Radiografia pulmonar - poate indica metastaze pulmonare sub forma unor microopaciti diseminate Testele hepatice: fosfataza aicalin, transaminazele Scintigrafia osoas
Mastitele Definitie. Inflamatii ale glandei mamare determinate de germeni patogeni nespecifici (stafilococ, streptococ), sau specifici (TBC). Majoritatea mastitelor apar in perioada de lactatie. Exista si situatii determinate endocrin (de ex. Mastitele fetitelor). Clasificare. 1. Mastite acute 2. Mastite cronice Mastitele acute Se caracterizeaz printr-un debut acut; pot interesa un san sau ambii sani Diagnostic clinic: Semne de inflamatie locala acuta: - congestie, - tumefiere, - durere locala pulsatila, - scurgeri mamare purulente, - asimetria sanilor, - febra. Sanul este extrem de sensibil la palpare. Poate evolua spre un abces cald mamar (dg. clinic i ecografic) Tratament. 1. Pansamente umede si reci aplicate local 2. Antibiotice functie de antibiograma 3. Drenajul laptelui (daca mastita apare in timpul lactatiei) 4. Incizie chirurgicala si drenajul puroiului in abcesele calde ale sanului Mastitele cronice Etiologic pe primul loc se afl mastita TBC. Semnele inflamatorii sunt minime; Se pot complica cu evoluia unui abces rece al sanului. Tratament: - administrarea de tuberculostatice; - incizia si drenajul abcesului rece
Tumorile benigne ale sanului Tumorile benigne ale sanului au o serie de caracteristici comune care fac diferenta clinica intre acestea si tumorile maligne. Dintre aceste caracteristici putem aminti: -delimitarea neta a tumorii fata de tesuturile din jur, -mobilitate pe planurile profunde si superficiale, -prezenta de adenopatie regionala, -prezinta crestere relativ lenta si -nu recidiveaza dupa extirpare.
Explorarile paraclinice care au importanta pentru diagnosticarea tumorilor benigne sunt mamografia, ecografia si punctia-biopsie. Acestea prezinta caracterele de benignitate. Examenul cel mai sigur care stabileste diagnosticul pentru tumorile benigne ale glandei mamare este examenul histopatologic realizat prin punctie si biopsie. Diagnosticul diferential se face in primul rand cu cancerul mamar si cu toate celelalte tumori si afectiuni tumorale. Tumorile benigne ale glandei mamare descriu o serie de afectiuni care pot fi impartite in: -leziuni distrofice, -leziuni proliferative, -stari precanceroase. Dupa natura tesutului din care provin: Conjunctive: lipoame si fibroame Epiteliale: adenoame, papiloame, tumori vegetante intracaniculare Epitelioconjunctive: adenofibroame Cu tesuturi heterotopice: condroame si osteoame Vasculare: angioame si endotelioame. Tumorile benigne ale sanului Lipoamele se dezvolta din tesutul gras perimamar. La palpare se prezinta ca tumori pastoase, mobile, bine incapsulate. Fibroadenoamele sunt cele mai frecvente tumori mamare benigne si au atat structura epiteliala, cat si conjunctiva.
Tumora phyllodes este o varietate de fibroadenom cu evolutie intracanaliculara. Aceasta tumora apare mai frecvent la femeile tinere, uneori sub 18 ani. Dimensiunile tumorii sunt mari cu consistenta neomogena, apar atat zone dure cat si zone fluctuente, tumora nu adera la tesuturile inconjuratoare, nu prezinta adenopatie si starea generala nu este modificata. Tegumentul sanului este destins, lucios, se poate ulcera si apoi se poate infecta. Cea mai importanta problema este diferentierea /tumorilor phyllodes benigne/ de /tumorile phyllodes maligne/.
Adenomul mamar pur este o proliferare epiteliala care se intalneste foarte rar si diagnosticul se poate stabili numai prin examen histopatologic. Angioamele sunt tumori moi, confluente, rau delimitate cu evolutie lenta si continua, acestea dezvoltandu-se din stroma conjunctivo-vasculara.
Leziunile distrofice Se caracterizeaza printr-o proliferare fibrochistica a glandei mamare. Din acest grup fac parte chistul solitar al sanului si mastoza fibrochistica
Mastoza fibrochistica Este o leziune neproliferativa, cel mai frecvent apare la femeia adulta in jurul varstei de 30 de ani. De cele mai multe ori aceasta afectiune este asociata cu tulburari endocrine cum ar fi hipofunctia genitala sau hipertiroidie. Pacientele prezinta jena sau dureri locale, in special in perioada menstruatiei.
La inspectie se observa chisturi multiple pline cu lichid clar sau tulbure, de culoare galben-brun, inconjurate de tesut scleros. La palpare se constata tumori de dimensiuni diferite, de consistenta ferma. Acestea pot fi localizate intr-un sector de glanda, uni- sau bilateral. Aceste tumori sunt mobile, usor dureroase la presiune si in perioada menstruatiei prezinta cresteri de volum. In axila se pot palpa ganglioni mici, mobili, dar de cele mai multe ori adenopatia
Diagnosticul pozitiv se pune in principal pe variatiile de volum si sensibilitatea dureroasa ale tumorilor in timpul menstrelor. Xerografia este o metoda importanta pentru urmarire. In evolutie s-au constatat si transformari maligne si de aceea poate fi considerata o boala precanceroasa.
Tratamentul, in formele incipiente la femeile sub 35 de ani, consta in hormonoterapie de corectare. Sunt cazuri cand dupa sarcina si alaptare boala regreseaza. Tratamentul chirurgical se impune in cazurile in care apare cresterea rapida de volum a chisturilor, cand exista suspiciunea de malignizare sau cand nu apar rezultate ale tratamentului medical timp de 3-4 luni. Interventia consta in sectorectomie, iar in cazurile difuze care cuprind toata glanda mamara in mamectomie subcutanata.
Chistul solitar al sanului Este o forma localizata de mastoza chistica si apare mai ales in perioada de preclimacterium. Acesta se prezinta ca un chist mare, bine delimitat care contine un lichid galben-verzui. La palpare apare ca o tumora rotunda, mobila, bine delimitata, sensibila la palpare. Mamelonul este normal, iar adenopatiile axilare lipsesc. Tratamentul este chirurgical si consta in sectorectomie.
Leziunile proliferative Leziunile proliferative ale sanului sunt reprezentate de hiperplazia epiteliala, aceasta reprezentand cresterea numarului de celule epiteliale. Din aceasta categorie fac parte: hiperplazia atipica ductala, hiperplazia atipica, adenoza scleroasa, cicatricea radiala, ectazia ductala si necroza grasoasa. Adenoza scleroasa mimeaza adenomul invaziv si prezinta o crestere a riscului de cancer de 1, 5-2 ori in populatie. Ectazia ductala este greu de diferentiat de cancerul mamar deoarece examenul clinic arata mase tumorale palpabile periareolar si secretie mamelonara si apare la femei in jurul varstei menopauzei. Necroza grasoasa este relativ rar intalnita, dar poate fi confundata clinic si mamografic cu carcinomul schiros sau inflamator. In antecedentele pacientei se constata de obicei un traumatism al sanului sau al peretelui toracic. Ischemia tesutului adipos duce la eliberarea de substante lipolitice, care vor determina necroza si saponificarea grasimii.
Starile precanceroase Afectiuni care prezinta posibilitatea evolutiva spre o neoplazie.
Tumori vegetante intracanaliculare (papilomul intracanalicular) Acest tip de tumori sunt rezultatul proliferarii epiteliale intracanaliculare. Aceste leziuni apar mai frecvent la femei intre 30-50 de ani si au urmatoarele caracteristici: tumora mica, rotunda situata perimamelonar care nu adera la piele scurgeri sanghinolente prin mamelon pentru perioade lungi de timp tractiunea de mamelon se transmite tumorii, acest lucru indica dependenta de un canal galactofor la presiunea digitala a tumorii apare sangerare la nivelul mamelonului, absenta adenopatiilor
Cea mai importanta explorare este examenul citologic al secretiei sanghinolente mamelonare, iar galactografia evidentiaza prezenta tumorii intracanaliculare. Diagnosticul pozitiv se pune pe baza semnelor clinice specifice si cu ajutorul examenelor paraclinice care confirma suspiciunea clinica. Diagnosticul diferential se face cu toate tumorile de san care prezinta secretie mamelonara.
Adenomul ductal Aceasta leziune este asemanatoare clinic cu un papilom si histopatologic se prezinta ca o leziune epiteliala de scleroza si adenoza.
Mastita cu plasmocite Este o afectiune rara de cauze necunoscute, dar se presupune ca ar fi vorba de o reactive de corp strain la un element chimic din secretia mamara. Aceasta afectiune apare mai frecvent la femei intre 30-40 de ani, la cativa ani dupa alaptare. Debutul este ca un proces inflamator care cuprinde glanda mamara in totalitate sau doar localizat, apoi apare o tumora nedureroasa, rau delimitate, neregulata, ce poate retracta memelonul, iar tegumentele supraiacente sunt infiltrate. La presiune se exprima secretie sero-purulenta. Se palpeaza ganglionii axilari care au caracter inflamator.
Tratamentul tumorilor benigne ale sanului Tratamentul pentru tumorile benigne ale glandei mamare este chirurgical si se realizeaza prin sectorectomie (rezectia unuia sau mai multor lobi sau sectoare) cu examen histopatologic extemporaneu pentru a diferentia tumorile maligne de cele benigne. In cazul tumorilor phyllodes tratamentul este controversat tinand cont de aspectele clinice si posibilitatile evolutive. Tumorile phyllodes mici pot fi excizate cu o margine de minim 1 cm din tesutul inconjurator normal. Daca examenul anatomopatologic precizeaza tumora phyllodes cu elemente maligne este necesara o reexcizie cu biopsia marginilor de sectiune. In tumorile phyllodes mari se indica mamectomia simpla totala.
Tehnica chirurgicala Mamectomia sectoriala reprezinta interventia prin care se realizeaza extirparea unei portiuni din glanda mamara. In practica sunt folositi si termeni ca /rezectie segmentara, rezectie larga sau biopsie excizionala/. Cei mai utilizati sunt termenii de /tumorectomie, rezectie sectoriala dirijata/ (rezectia unuia sau mai multor lobi folosind ca reper canalele galactofore corespunzatoare lobilor) si /rezectie sectoriala nedirijata/ (rezectia unui sector din glanda mamara fara a respecta topografia lobara si fara a folosi ca reper canalul galactofor). In tumorile benigne cea mai utilizata tehnica este tumorectomia. Aceasta consta in incizie periareolara sau circumferentiala pentru tumorile centrale, iar pentru cele periferice sau ale prelungirii axilare se foloseste o incizie radiara sau submamara; dupa incizie se identifica tumora si se repereaza cu un fir, apoi este decolat tesutul mamar adiacent sau se excizeaza cu o lama de tesut normal daca tumora este nedecolabila; urmeaza hemostaza, drenaj aspirativ si la final sutura planurilor superficiale si ale pielii.
Rezectia sectoriala dirijata urmareste rezectia unuia sau mai multor lobi folosind ca reper canalele galactofore dilatate modificate identificate prin galactografie. Se repereaza orificiul secretant si se introduce albastru de metilen, in functie de topografia acestuia se practica o incizie periareolara. Rezectia sectoriala nedirijata consta in rezectia unui sector de glanda mamara, fara a respecta topografia lobara si fara a folosi ca reper un canal galactofor. Incizia se alege in raport cu localizarea tumorii si cu volumul glandei mamare. Daca glanda mamara are volumul mic se practica incizie periareolara, iar daca glanda are un volum mai mare incizia este centrata pe axul tumorii. Pentru tumorile localizate in jumatatea inferioara a glandei se poate practica si o incizie submamara.
I ngrijiri postoperatorii si complicatii Dupa 2-3 zile de la operatie se va suprima drenajul aspirativ, iar la 4-5 zile se scot firele in functie de cicatrizare. Complicatiile postoperatorii constau in: hematoame, necroze cutanate, supuratii ale plagii, cicatrici retractile sau cheloide. Rezultatele sunt bune si prognosticul este favorabil.
Cancerul de san Reprezint unul din cele mai frecvente cancere la femeie, dar poate fi ntlnit si la barbat. Factorii de risc n cancerul snului sunt: Nuliparitate Tumori benigne: hiperplaziile ductale; fibroadenoamele, adenomatoza sclerochistica, papilomatoza Factori genetici Tulburari hormonale Hipovitaminoza D Traumatisme locale Lipsa alaptarii la san Expunerea sanului la radiatii (solare) Unii factori cancerigeni din cosmetice cu aplicaie locala
CLINICA 1. Semne clinice de alarma: Retractie mamelonara Scurgeri patologice la nivelul mamelonului (seroase sau sanghinolente) Asimetrie mamelonara Perceperea unei tumori prin autopalpare !
2. Semne clinice sugestive : Inspectie : Asimetria sanilor Marire de volum a unui san Pielea sanului cu aspect de coaja de portocala Edem al membrului superior homolateral Ulceratii la nivelul sanului Palpare: Tumora palpabila mobil sau fix. (Aprecierea mobilitatii prin manevra Tilleaux); Capitonaj tegumentar corespunztor topografiei cutanate a tumorii (atunci cnd tumora ader la faa prof a pielii) Adenopatie axilara palpabila (de aceeai parte sau n ambele axile)
Examene paraclinice 1. Teste de screening: - ecografia, CEA, alfa-feto-proieina seric - mamografia (o micro-calcificare la nivelul glandei mamare este un semn de alarma!!!!); mamografia trebuie facuta anual dupa varsta de 45 de ani!!! 2. Teste de diagnostic: Mamografia Ecografia CT/RMN CEA; Alfa-feto-proteina serica Punctie cu ac subtire Punctie cu ac gros (drill biopsia) Biopsia chirurgicala Imunhistocimie cu indentificarea receptorilor hormonali BRCA1 si BRCA2
Evolutia cancerului de san 1. Invazia locala: muschii pectorali, piele, perete toracic 2. Invazie limfatica: Primul releu: ganglioni axilari homolaterali Al II-lea releu: hanglioni mamari interni, axilari controlaterali, supraclaviculari Al III-lea releu : adenopatie la distanta : ggl. spinali, mediastinali, preaortici, cavi superiori Evolutia cancerului de san 3. Metastaze organice la distanta; in ordinea frecventei: Coaste Vertebre Craniu Creier Plamani Ficat Invazie generalizata
PROGNOSTICUL CANCERULUI DE SAN. In cancerele preinvazive, un tratament corect duce la vindecare 100% In stadiul I supravietuirea la 5 ani este de aproximativ 85% In celelalte stadii, supravietuirea la 5 ani are valori modeste.
Este util aprecierea factorului de gravitate S n aprecierea prognosticului: - vrsta sub 35 de ani - sarcina i alptarea - evoluia rapid n ultimele 2-6 luni - localizarea n 1/2 medial a gld.
TRATAMENTUL CANCERULUI DE SAN Tratamentul cancerului de san este complex: Tratament chirurgical + Chimioterapie + Radioterapie + Tratament hormonal