Sunteți pe pagina 1din 10

Patologia sanului

EXAMINAREA CLINIC A SNILOR


Din punct de vedere somatic, snul este un organ receptor al steroizilor sexuali, asemntor cu endometrul sau
cu epiteliul vaginal, pe tot parcursul vieii genitale a femeii suferind o serie de modificri care trebuie luate n
calcul pentru a diferenia modificrile fiziologice care pot aprea, fa de modificrile patologice

Autocontrolul (Autoexaminarea)
Autocontrolul se face ncepnd cu vrsta de 16-18 ani, lunar, de preferat n sptmna ce urmeaz sfritului
ciclului menstrual (zilele 7-14), excluzndu-se astfel eventualele modificri ale snilor induse de menstruaie.
Se ncepe cu inspecia snilor n faa oglinzii, att din fa ct i din profil, urmrindu-se:
Volumul:
- snii prea mici ridic dou probleme: problema alptrii viitoare i cea a esteticii, care poate crea adevrate
complexe psihice,
snii mari (peste 1,5 Kg) predispun la apariia mai frecvent a leziunilor inflamatorii i a formaiunilor tumoraie
maligne, putnd creea i acetia complexe psihoafective,
Forma:
- n adolescen snii au form emisferic,
- dup natere snii se alungesc i se orienteaz distal, ntre ei i peretele toracic formndu-se anul submamar.
Acest ant este cu att mai pronunat cu ct snul este mai mare, necesitnd o examinare aparte, prin ridicarea
snului, ntruct poate masca leziuni tegumentare sau glandulare,
Poziia:
- snii ar trebui s fie simetric poziionai mameloanele trebuie s fie situate n centrul areolei mamare, pe
aceeai linie orizontal. In realitate se nregistreaz variaii de poziionare a snilor i mameloanelor, fr ca
acestea s fie patologice.
De foarte multe ori snul drept este ceva mai mare i mai jos situat. Important de constatat ns, este dac un
mamelon, pn la un moment dat ntr-o poziie normal, se ombilicheaz de la sine n mod treptat i rmne ca
atare (dispariia caracterului erectil) ceea ce duce la dificulti n alimentarea nou-nscutului. De asemeni se
observ dac mamelonul este curat sau prezintunele scurgeri, cruste sau modificri de form (retractat)
Mobilitatea:
-examinarea snilor cu braele lsate pe lng corp, cu braele la orizontal sau ridicate, n mod normal n timpul
acestor micri snii urmeaz n mod egal micrile de ascenden sau de fate ralitate ale tegumentului, datorit
glisrii glandei mamare pe fascia pectoral.
Dup inspecia snilor, acetia se vor palpa, iniial n poziie vertical i apoi n poziie culcat,
aceast manevr permind depistarea unor nodoziti.

Examinarea clinic propriu-zis
Cuprinde trei etape:
- Anamneza
- Inspecia
- Palparea

Anamneza
Urmrete dou aspecte:
-aflarea istoricului fiziologic al pacientei: menarha, caracterul ciclurilor menstruale, numrul naterilor,
durata alptrii la sn, modificrile snilor din timpul sarcinilor.

-Aflarea istoricului patologic al pacientei: tratamente hormonale (inclusiv contraceptive), prezena scurgerilor
mamelonare, traumatisme mamare,apariia unor mastodinii, modificri de form, consisten sau volum,
autodepistarea unor formaiuni tumorale, (momentul depistrii i evoluia tumorii n timp i n raport cu ciclul
menstrual; dac tumora variaz n dimensiuni cu ciclul menstrual).
Patologii genitale sau endocrine, prezena unui fibrom uterin, fiind uneori asociat cu neoplasmul mamar,
ambele prin determinism hormonal (hiperestrogenie).
scurgeri mamelonare, i dac acestea au prezentat firioare de snge.
Inspecia
Examinarea snilor se efectueaz astfel nct s cuprind nu numai snii ci i zonele de drenaj limfatic.
Pacienta se dezbrac pn la bru, fiind examinat att n poziie ortostatic sau eznd ct i n poziie culcat
Inspecia urmrete:
Simetria: o uoar asimetrie nu este patologic. Asimetria poate s apar n afeciuni precum:
formaiuni chistice, tumori, inflamaii, anomalii congenitale, fiind uor sesizabil n poziie seznd

Aspectul superficial al snului,
eritemul snului: inflamaii sau neoplazii
edemul snului: inflamaii sau neoplazii
fisuri i eczeme rebele ale areolei - boiii Paget a snului
semnul capitonajului - ngroare a plicii cutanate cuprinse ntre index i police
semnul godeului (semnul Dupuytren) - mobilizarea lateral a tumorii determin pe suprafaa pielii o depresiune
(atunci cnd semnul capitonajului este prezent).

Examinarea i exprimarea mamelonului
- prezena unei scurgeri, (scurgerea sanguinolent - n mastita sclerochistic);
- prezena unei ulceraii - tumor malign dac este ulcerat un singur mamelon);
-prezena unei sngerri
-ridicarea mamelonului ia nivelul unui sn, fa de o linie transversal ce trece prin mamelonul sntos
sugereaz un cancer invadant n derm i mamelon
- ombilicarea, nfundarea i retracia fix a mamelonului reprezint un semn precoce i constant n cancerele
centrale ale snului, care lipsete ns n cancerele periferice

Retracia pielii - depesiune mai mult sau mai puin marcat a pielii ntr-un loc sau altul al snului sau
mamelonului, i apare fie n necroza esutului grsos, ca urmare a unui traumatism , fie n cancerele avansate
(aspectul de coaj de portocal).

Retracia tegumentar
examinarea bolnavei n ortostatism i cu braele ridicate deasupra capului - retracie sau o deviere a
mamelonului.

pacienta se examineaz n ortostatism, plasnd palmele celor dou mini n contact i la comand va mpinge
minile una mpotriva celeilalte. Aceast manevr, prin contracia muchilor pectorali tinde s accentueze orice
retracie tegumentar.

pacienta este examinat n ortostatism, lasnd palmele celor dou mini n olduri i apsnd cu putere
mpotriva oldului. Prin contracia muchilor pectorali se accentueaz orice retracie tegumentar.

pacienta este examinat n ortostatism cu corpul fixat n fa prin nclinarea pacientei de la mijloc, palmele fiind
sprijinite pe un suport. Acest manevr arat dac snii, cnd se deprteaz de torace, produc o traciune egal
bilateral pe ligamentele suspensoare.
Cnd snii atrn departe de corp, refracia i neregularitile invizibile anterior devin vizibile

Examinarea regiunilor axilare i supraclaviculare
- se vor descrie orice modificri de culoare a tegumentelor precum i prezena eventual a edemului la aceste
nivele sau a unor adenopatii vizibile.
Examinarea braelor, pentru a se observa dac prezint edeme, retracii tegumentare sau ulceraii.

Palparea
1. Palparea glandei mamare, care se face n ortostatism i n decubit dorsal.
Se ncepe cu palparea snului stng, efectund iniial o palpare superficial, blnd urmat de explorarea mai
profund, care aplic lobulii glandulari pe planul toracic (manevra Velpeau). Faa palmar a minii drepte
exploreaz cu blndee parenchimul glandular, ncepnd din regiunea subclavicular pn la baza toracelui,
palpnd iniial cadranele laterale apoi cele mediale i la final cadranul 5, premamelonar, notnd pierderea
elasticitii acestuia sau prezena unei eventuale tumori sau induraii. n timpul palprii se evit orice manevr
care s comprime glanda ntre degete, n acest caz lobulii glandulari crend falsa impresie de tumor

Aprecierea mobilitii snului se face cu ajutorul manevrei Tillaux: pacienta aflat n ortostatism este rugat s
contracte muchiul pectoral prin executarea unei micri de adducie a braului, micare creia examinatorul i
opune rezisten. Simultan examinatorul va palpa i mobiliza snul n plan vertical i lateral. O adevrat
mobilitate a glandei mamare exist atunci cnd contracia muchiului pectoral nu produce nici un fel de limitare
a micrilor imprimate snului. n procesele tumorale (i excepional n cele inflamatorii cronice) se produce
aderena glandei ia planul muscular, n acest caz mobilizarea snului fiind limitat sau chiar imposibil

2. in decubit dorsal.
Pentru un examen complet al snului, bolnava va fi examinat n poziie eznd (faciliteaz palparea zonelor
subclaviculare i axilare) i n decubit dorsal. n ambele situaii snii vor fi examinai cu pacienta innd minile
pe lng corp i apoi cu minile ridicate deasupra capului i aezate pe cap

n timpul palprii snului se vor urmri:
-Consistena i elasticitatea esutului mamar
-Sensibilitatea:
-dureri localizate reacie inflamatorie
-rar durerea mastit sclero-chistic sau un neoplasm

Exprimarea mamelonului.
Const n compresiunea mamelonuiui ntre degete. n afara perioadei de gestaie sau lactaie la exprimarea
mamelonului nu trebuie s apar secreii ale canalelor galactofore

Prezena maselor tumorale
Examinatorul va urmri:
Localizarea - se face considernd snul ca faa unui ceasornic cu mamelonul ca punct central.
Mrimea - se msoar tridimesional, n centimetri.
Conturul - tumorile maligne i leziunile inflamatorii au de regul contur neregulat.
Consistena - tumorile dure sugereaz malignitatea.
Sensibilitatea - leziunile maligne sunt nedureroase n timp ce leziunile inflamatorii sunt de obicei dureroasae.
Mobilitatea - tumorile benigne sunt mobile. Leziunile inflamatorii sunt imobile, iar tumorile maligne sunt la
nceput mobile pentru ca pe msura invaziei esuturilor nvecinate s devin imobile.
Delimitarea - absena delimitrii sugereaz un proces malign.

Explorarea grupelor de
ganglioni limfatici
musculatura pectoral perfect relaxat, fie prin sprijinirea membrului toracic pe umrul examinatorului (dac
examinarea se face n ortostatism), fie prin ridicarea cu o mn de ctre examinator a braului pacientei.
Dac examinarea se face n decubit dorsal, relaxarea musculaturii pectorale se va face prin ndeprtarea pasiv a
braului de corp.



EXPLORAREA PARACLINIC A SNULUI

Mamografia
Mamografia simpl reprezint explorarea radiologic a snului cu un fascicul de raze X de joas tensiune i cu
intensitate crescut.
Caracteristicile mamografiece pentru un cancer de sn sunt:
- forma de "rac" a opacitii intramamare cu alterarea structurilor normale
- microcalcificri ia nivelul formaiunii
- ngroarea tegumentelor supraiacente datorit edemului precoce,
- modificri mamelonare, adenopatii axilare.

Termografia - are la baz principiul c tumorile de sn sunt termogenetice. Ca metode se utilizeaz
termocuplul, termografia cu infraroii, termoviziunea sau termografia dinamic (transform cldura emis de
sn ctre suprafaa pielii n imagine termografic a snului care poate fi vizualizat pe un monitor.)
Metoda poate nregistra diferene de temperatur de 0,2C la distana de un metru. Testul hipertermiei provocate
prin perfuzia a 500 ml glucoz 10% determin creteri aie temperaturii locale cu peste 4C n cazul tumorilor
maligne.

Radiofosfocaptarea - are la baz capacitatea fosforului radioactiv de a se fixa rapid n concentraie mai mare
n esuturile cu multiplicare intens.
Galactografia reprezint vizualizarea radiologic a canalelor galatofore cu ajutorul unor substane de contrast,
fiind indicat n afeciunile secretante ale snului.

Ecografa - alturi de rezonana magnetic nuclear, rmn cele mai fidele mijloace de diagnostic paraclinic,
oferind informaii att despre tumor ct i asupra gradului de invazie.
Ecografa de sn poate diferenia o tumor de sn solid de una chistic. Este folositoare mai ales la tinere, la
care esutul dens mamar face ca examenul mamografic s fie mai puin fiabil. n cazul tumorilor nepalpabile,
ajut la ghidarea punciei-biopsie.

Biopsia. Este singura metod de certificare a diagnosticului n cazul cancerului mamar, indicnd i tipul
histologic al acesteia.

Explorri pentru identificarea eventualelor metastaze
VSH-ul peste 40/or
Determinarea unor factori genetici i a markeriior tumorali:
- Factorul mamar de cretere derivat (MDGF1)- indic modificri autocrine i paracrine ce apar n celulele
maligne
- Unele protoncogene ce pot deveni oncogene i pot transforma celulele epiteliale mamare normale n celulele
canceroase: c- sis, c-HER, c-myc;
- Genele supresoare RB, NM23, p53 (inhib procesul de proliferare neoplazic)
- Mutaii aie genei BRCA1 care se produc la nivelul cromozomului 17 (locus 17q21) indic motenirea direct a
unor defecte genetice
- Nivelul antigenelor CA 15.3, MCA, TAG 72
- Nivelul catepsineior
Radiografia pulmonar - poate indica metastaze pulmonare sub forma unor microopaciti diseminate
Testele hepatice: fosfataza aicalin, transaminazele
Scintigrafia osoas

Mastitele
Definitie. Inflamatii ale glandei mamare determinate de germeni patogeni nespecifici (stafilococ, streptococ),
sau specifici (TBC).
Majoritatea mastitelor apar in perioada de lactatie.
Exista si situatii determinate endocrin (de ex. Mastitele fetitelor).
Clasificare.
1. Mastite acute
2. Mastite cronice
Mastitele acute
Se caracterizeaz printr-un debut acut; pot interesa un san sau ambii sani
Diagnostic clinic:
Semne de inflamatie locala acuta:
- congestie,
- tumefiere,
- durere locala pulsatila,
- scurgeri mamare purulente,
- asimetria sanilor,
- febra.
Sanul este extrem de sensibil la palpare.
Poate evolua spre un abces cald mamar (dg. clinic i ecografic)
Tratament.
1. Pansamente umede si reci aplicate local
2. Antibiotice functie de antibiograma
3. Drenajul laptelui (daca mastita apare in timpul lactatiei)
4. Incizie chirurgicala si drenajul puroiului in abcesele calde ale sanului
Mastitele cronice
Etiologic pe primul loc se afl mastita TBC.
Semnele inflamatorii sunt minime;
Se pot complica cu evoluia unui abces rece al sanului.
Tratament: - administrarea de tuberculostatice;
- incizia si drenajul abcesului rece

Tumorile benigne ale sanului
Tumorile benigne ale sanului au o serie de caracteristici comune care fac diferenta clinica intre acestea si
tumorile maligne. Dintre aceste caracteristici putem aminti:
-delimitarea neta a tumorii fata de tesuturile din jur,
-mobilitate pe planurile profunde si superficiale,
-prezenta de adenopatie regionala,
-prezinta crestere relativ lenta si
-nu recidiveaza dupa extirpare.

Explorarile paraclinice care au importanta pentru diagnosticarea tumorilor benigne sunt mamografia, ecografia
si punctia-biopsie. Acestea prezinta caracterele de benignitate. Examenul cel mai sigur care stabileste
diagnosticul pentru tumorile benigne ale glandei mamare este examenul histopatologic realizat prin punctie si
biopsie.
Diagnosticul diferential se face in primul rand cu cancerul mamar si cu toate celelalte tumori si afectiuni
tumorale.
Tumorile benigne ale glandei mamare descriu o serie de afectiuni care pot fi impartite in:
-leziuni distrofice,
-leziuni proliferative,
-stari precanceroase.
Dupa natura tesutului din care provin:
Conjunctive: lipoame si fibroame
Epiteliale: adenoame, papiloame, tumori vegetante intracaniculare
Epitelioconjunctive: adenofibroame
Cu tesuturi heterotopice: condroame si osteoame
Vasculare: angioame si endotelioame.
Tumorile benigne ale sanului
Lipoamele se dezvolta din tesutul gras perimamar. La palpare se prezinta ca tumori pastoase, mobile, bine
incapsulate.
Fibroadenoamele sunt cele mai frecvente tumori mamare benigne si au atat structura epiteliala, cat si
conjunctiva.

Tumora phyllodes este o varietate de fibroadenom cu evolutie intracanaliculara. Aceasta tumora apare mai
frecvent la femeile tinere, uneori sub 18 ani. Dimensiunile tumorii sunt mari cu consistenta neomogena, apar
atat zone dure cat si zone fluctuente, tumora nu adera la tesuturile inconjuratoare, nu prezinta adenopatie si
starea generala nu este modificata. Tegumentul sanului este destins, lucios, se poate ulcera si apoi se poate
infecta. Cea mai importanta problema este diferentierea /tumorilor phyllodes benigne/ de /tumorile phyllodes
maligne/.

Adenomul mamar pur este o proliferare epiteliala care se intalneste foarte rar si diagnosticul se poate stabili
numai prin examen histopatologic.
Angioamele sunt tumori moi, confluente, rau delimitate cu evolutie lenta si continua, acestea dezvoltandu-se
din stroma conjunctivo-vasculara.

Leziunile distrofice
Se caracterizeaza printr-o proliferare fibrochistica a glandei mamare.
Din acest grup fac parte chistul solitar al sanului si mastoza fibrochistica

Mastoza fibrochistica
Este o leziune neproliferativa, cel mai frecvent apare la femeia adulta in jurul varstei de 30 de ani. De
cele mai multe ori aceasta afectiune este asociata cu tulburari endocrine cum ar fi hipofunctia genitala sau
hipertiroidie. Pacientele prezinta jena sau dureri locale, in special in perioada menstruatiei.

La inspectie se observa chisturi multiple pline cu lichid clar sau tulbure, de culoare galben-brun, inconjurate de
tesut scleros. La palpare se constata tumori de dimensiuni diferite, de consistenta ferma.
Acestea pot fi localizate intr-un sector de glanda, uni- sau bilateral.
Aceste tumori sunt mobile, usor dureroase la presiune si in perioada menstruatiei prezinta cresteri de volum. In
axila se pot palpa ganglioni mici, mobili, dar de cele mai multe ori adenopatia

Diagnosticul pozitiv se pune in principal pe variatiile de volum si sensibilitatea dureroasa ale tumorilor in
timpul menstrelor.
Xerografia este o metoda importanta pentru urmarire. In evolutie s-au constatat si transformari maligne si de
aceea poate fi considerata o boala precanceroasa.

Tratamentul, in formele incipiente la femeile sub 35 de ani, consta in hormonoterapie de corectare. Sunt cazuri
cand dupa sarcina si alaptare boala regreseaza.
Tratamentul chirurgical se impune in cazurile in care apare cresterea rapida de volum a chisturilor, cand exista
suspiciunea de malignizare sau cand nu apar rezultate ale tratamentului medical timp de 3-4 luni. Interventia
consta in sectorectomie, iar in cazurile difuze care cuprind toata glanda mamara in mamectomie subcutanata.

Chistul solitar al sanului
Este o forma localizata de mastoza chistica si apare mai ales in perioada de preclimacterium. Acesta se prezinta
ca un chist mare, bine delimitat care contine un lichid galben-verzui. La palpare apare ca o tumora rotunda,
mobila, bine delimitata, sensibila la palpare. Mamelonul este normal, iar adenopatiile axilare lipsesc.
Tratamentul este chirurgical si consta in sectorectomie.


Leziunile proliferative
Leziunile proliferative ale sanului sunt reprezentate de hiperplazia epiteliala, aceasta reprezentand cresterea
numarului de celule epiteliale. Din aceasta categorie fac parte: hiperplazia atipica ductala, hiperplazia atipica,
adenoza scleroasa, cicatricea radiala, ectazia ductala si necroza grasoasa.
Adenoza scleroasa mimeaza adenomul invaziv si prezinta o crestere a riscului de cancer de 1, 5-2 ori in
populatie.
Ectazia ductala este greu de diferentiat de cancerul mamar deoarece examenul clinic arata mase tumorale
palpabile periareolar si secretie mamelonara si apare la femei in jurul varstei menopauzei.
Necroza grasoasa este relativ rar intalnita, dar poate fi confundata clinic si mamografic cu carcinomul schiros
sau inflamator. In antecedentele pacientei se constata de obicei un traumatism al sanului sau al peretelui toracic.
Ischemia tesutului adipos duce la eliberarea de substante lipolitice, care vor determina necroza si saponificarea
grasimii.

Starile precanceroase
Afectiuni care prezinta posibilitatea evolutiva spre o neoplazie.

Tumori vegetante intracanaliculare (papilomul intracanalicular)
Acest tip de tumori sunt rezultatul proliferarii epiteliale intracanaliculare. Aceste leziuni apar mai frecvent la
femei intre 30-50 de ani si au urmatoarele caracteristici:
tumora mica, rotunda situata perimamelonar care nu adera la piele scurgeri sanghinolente prin mamelon pentru
perioade lungi de timp tractiunea de mamelon se transmite tumorii, acest lucru indica dependenta de un canal
galactofor la presiunea digitala a tumorii apare sangerare la nivelul mamelonului, absenta adenopatiilor

Cea mai importanta explorare este examenul citologic al secretiei sanghinolente mamelonare, iar galactografia
evidentiaza prezenta tumorii intracanaliculare.
Diagnosticul pozitiv se pune pe baza semnelor clinice specifice si cu ajutorul examenelor paraclinice care
confirma suspiciunea clinica.
Diagnosticul diferential se face cu toate tumorile de san care prezinta secretie mamelonara.

Adenomul ductal
Aceasta leziune este asemanatoare clinic cu un papilom si histopatologic se prezinta ca o leziune epiteliala de
scleroza si adenoza.

Mastita cu plasmocite
Este o afectiune rara de cauze necunoscute, dar se presupune ca ar fi vorba de o reactive de corp strain la un
element chimic din secretia mamara. Aceasta afectiune apare mai frecvent la femei intre 30-40 de ani, la cativa
ani dupa alaptare. Debutul este ca un proces inflamator care cuprinde glanda mamara in totalitate sau doar
localizat, apoi apare o tumora nedureroasa, rau delimitate, neregulata, ce poate retracta memelonul, iar
tegumentele supraiacente sunt infiltrate. La presiune se exprima secretie sero-purulenta. Se palpeaza ganglionii
axilari care au caracter inflamator.

Tratamentul tumorilor benigne ale sanului
Tratamentul pentru tumorile benigne ale glandei mamare este chirurgical si se realizeaza prin sectorectomie
(rezectia unuia sau mai multor lobi sau sectoare) cu examen histopatologic extemporaneu pentru a diferentia
tumorile maligne de cele benigne.
In cazul tumorilor phyllodes tratamentul este controversat tinand cont de aspectele clinice si posibilitatile
evolutive. Tumorile phyllodes mici pot fi excizate cu o margine de minim 1 cm din tesutul inconjurator normal.
Daca examenul anatomopatologic precizeaza tumora phyllodes cu elemente maligne este necesara o reexcizie
cu biopsia marginilor de sectiune. In tumorile phyllodes mari se indica mamectomia simpla totala.



Tehnica chirurgicala
Mamectomia sectoriala reprezinta interventia prin care se realizeaza extirparea unei portiuni din glanda
mamara. In practica sunt folositi si termeni ca /rezectie segmentara, rezectie larga sau biopsie excizionala/. Cei
mai utilizati sunt termenii de /tumorectomie, rezectie sectoriala dirijata/ (rezectia unuia sau mai multor lobi
folosind ca reper canalele galactofore corespunzatoare lobilor) si /rezectie sectoriala nedirijata/ (rezectia unui
sector din glanda mamara fara a respecta topografia lobara si fara a folosi ca reper canalul galactofor).
In tumorile benigne cea mai utilizata tehnica este tumorectomia.
Aceasta consta in incizie periareolara sau circumferentiala pentru tumorile centrale, iar pentru cele periferice
sau ale prelungirii axilare se foloseste o incizie radiara sau submamara; dupa incizie se identifica tumora si se
repereaza cu un fir, apoi este decolat tesutul mamar adiacent sau se excizeaza cu o lama de tesut normal daca
tumora este nedecolabila; urmeaza hemostaza, drenaj aspirativ si la final sutura planurilor superficiale si ale
pielii.

Rezectia sectoriala dirijata urmareste rezectia unuia sau mai multor lobi folosind ca reper canalele galactofore
dilatate modificate identificate prin galactografie. Se repereaza orificiul secretant si se introduce albastru de
metilen, in functie de topografia acestuia se practica o incizie periareolara.
Rezectia sectoriala nedirijata consta in rezectia unui sector de glanda mamara, fara a respecta topografia
lobara si fara a folosi ca reper un canal galactofor. Incizia se alege in raport cu localizarea tumorii si cu volumul
glandei mamare. Daca glanda mamara are volumul mic se practica incizie periareolara, iar daca glanda are un
volum mai mare incizia este centrata pe axul tumorii. Pentru tumorile localizate in jumatatea inferioara a
glandei se poate practica si o incizie submamara.

I ngrijiri postoperatorii si complicatii
Dupa 2-3 zile de la operatie se va suprima drenajul aspirativ, iar la 4-5 zile se scot firele in functie de
cicatrizare.
Complicatiile postoperatorii constau in:
hematoame,
necroze cutanate,
supuratii ale plagii,
cicatrici retractile sau cheloide.
Rezultatele sunt bune si prognosticul este favorabil.

Cancerul de san
Reprezint unul din cele mai frecvente cancere la femeie, dar poate fi ntlnit si la barbat.
Factorii de risc n cancerul snului sunt:
Nuliparitate
Tumori benigne: hiperplaziile ductale; fibroadenoamele, adenomatoza sclerochistica, papilomatoza
Factori genetici
Tulburari hormonale
Hipovitaminoza D
Traumatisme locale
Lipsa alaptarii la san
Expunerea sanului la radiatii (solare)
Unii factori cancerigeni din cosmetice cu aplicaie locala

CLINICA
1. Semne clinice de alarma:
Retractie mamelonara
Scurgeri patologice la nivelul mamelonului (seroase sau sanghinolente)
Asimetrie mamelonara
Perceperea unei tumori prin autopalpare !




2. Semne clinice sugestive :
Inspectie :
Asimetria sanilor
Marire de volum a unui san
Pielea sanului cu aspect de coaja de portocala
Edem al membrului superior homolateral
Ulceratii la nivelul sanului
Palpare:
Tumora palpabila mobil sau fix. (Aprecierea mobilitatii prin manevra Tilleaux);
Capitonaj tegumentar corespunztor topografiei cutanate a tumorii (atunci cnd tumora ader la faa prof a
pielii)
Adenopatie axilara palpabila (de aceeai parte sau n ambele axile)

Examene paraclinice
1. Teste de screening:
- ecografia, CEA, alfa-feto-proieina seric
- mamografia (o micro-calcificare la nivelul glandei mamare este un semn de alarma!!!!); mamografia trebuie
facuta anual dupa varsta de 45 de ani!!!
2. Teste de diagnostic:
Mamografia
Ecografia
CT/RMN
CEA; Alfa-feto-proteina serica
Punctie cu ac subtire
Punctie cu ac gros (drill biopsia)
Biopsia chirurgicala
Imunhistocimie cu indentificarea receptorilor hormonali BRCA1 si BRCA2

Evolutia cancerului de san
1. Invazia locala: muschii pectorali, piele, perete toracic
2. Invazie limfatica:
Primul releu: ganglioni axilari homolaterali
Al II-lea releu: hanglioni mamari interni, axilari controlaterali, supraclaviculari
Al III-lea releu : adenopatie la distanta : ggl. spinali, mediastinali, preaortici, cavi superiori
Evolutia cancerului de san
3. Metastaze organice la distanta; in ordinea frecventei:
Coaste
Vertebre
Craniu
Creier
Plamani
Ficat
Invazie generalizata

PROGNOSTICUL CANCERULUI DE SAN.
In cancerele preinvazive, un tratament corect duce la vindecare 100%
In stadiul I supravietuirea la 5 ani este de aproximativ 85%
In celelalte stadii, supravietuirea la 5 ani are valori modeste.

Este util aprecierea factorului de gravitate S n aprecierea prognosticului:
- vrsta sub 35 de ani
- sarcina i alptarea
- evoluia rapid n ultimele 2-6 luni
- localizarea n 1/2 medial a gld.

TRATAMENTUL CANCERULUI DE SAN
Tratamentul cancerului de san este complex:
Tratament chirurgical
+ Chimioterapie
+ Radioterapie
+ Tratament hormonal

S-ar putea să vă placă și