Sunteți pe pagina 1din 71

ARTHUR CONAN DOYLE

Testamentul lui Sherlock Holmes


CUPRINS:
I. Aventura din Wisteria Lodge
II. Planurile Bruce-Partington
III. Copita dracului
IV. Cercul ro!u"
V. Cu# a disp$rut lad% &rances Car'a(
VI. )etectivul #uri*und
VII. Ulti#a reveren+$
III. Copita dracului
,n r$sti#purile -n care #ai depana# pe ./rtie
c/te o -nt/#plare neo*i!nuit$ sau vreo a#intire
interesant$ din -ndelungata !i str/nsa #ea prietenie
cu do#nul S.erloc0 1ol#es2 ca un '$cut2 #$ i3*ea#
de piedicile pe care #i ie ridica -n cale a#icul #eu2
ce nu su'erea s$ se 'ac$ 3arv$ -n 4urul lui. )e c/nd -l
!tiu2 o#ului acesta -nc.is !i cinic i-a 'ost sil$ de
onoruri !i ni#ic nu-i '$cea #ai #ult$ pl$cere2 la
cap$tul unei anc.ete plin$ de succes2 dec/t s$
renun+e la de#ascarea cri#inalului !i s-o lase pe
sea#a vreunui 'unc+ion$ra! tipicar2 iar s$ asculte2 cu
un 3/#*et *at4ocoritor2 corul laudelor -nc.inate cui
nu i se cuvenea. ,n adev$r2 nu lipsa vreunui #aterial
interesant2 ci atitudinea prietenului #eu #-a silit -n
ulti#ii ani s$ pu*lic at/t de pu+ine -nse#n$ri. C$ a#
'ost p$rta! la unele din aventurile lui2 era pentru #ine
un privilegiu care #-a silit -n sc.i#* s$ !tiu s$
p$stre3 o tain$.
)e aceea nu #ic$ #i-a 'ost #irarea c/nd2 #ar+ea
trecut$ a# pri#it o telegra#$ de la 1ol#es 5 nu-i +in
#inte s$ 'i tri#is vreodat$ o scrisoare2 dac$ putea
telegra'ia 5 cu ur#$torul cuprins: )e ce nu pu*lici
ori*ilul asasinat din Corn6all 5 cel #ai ciudat ca3
din c/te a# -nt/lnit7"
Nu !tiu ce val de a#intiri i-o 'i r$scolit ca3ul
acesta sau ce toan$ l-o 'i -#pins s$-#i cear$ s$-l
povestesc.
Acu# #$ gr$*esc 5 ca nu cu#va alt$ telegra#$
s$ #$ opreasc$ din lucru 5 -n c$utarea -nse#n$rilor
din dare s$ a'lu a#$nunte e(acte ale ca3ului !i s$-l
istorisesc cititorilor.
8ra2 a!adar2 -n pri#$vara lui 9:;<2 c/nd
s$n$tatea de 'ier a lui 1ol#es p$ru c$ -ncepe s$
sl$*easc$2 din pricina trudei lui ne-ncetate care-l
storcea de puteri2 !i poate !i a i#pruden+elor pe care
le co#itea din c/nd -n c/nd. ,n #artie2 doctorul
=oore Agar din 1arle% 5 -#pre4ur$rile dra#atice -n
oare a# '$cut cuno!tin+$ le voi istorisi poate -ntr-o
*un$ 3i 5 i-a reco#andat st$ruitor vestitului detectiv
particular2 s$ lase *alt$ toate anc.etele !i s$ se
odi.neasc$ cu# se cuvine2 dac$ nu +inea s$ o
p$+easc$. Pe 1ol#es2 s$n$tatea Iul nu-l interesa de
'el2 pentru c$ a4unsese s$ ne spirituali3e3e de-a
*inelea. >otu!i2 tea#a c$ nu va putea 'i -n stare
niciodat$ s$ #unceasc$2 l-a silit -n cele din ur#$ s$
sc.i#*e !i peisa4ul2 !i aerul. A!a s-a '$cut c$ la
-nceputul pri#$verii aceleia2 ne a'la# a#/ndoi -ntr-o
c$su+$ de +ar$2 din apropierea gol'ului Pold.u2 la
cap$tul peninsulei Corn6all.
8ra un loc ciudat2 care se potrivea de #inune cu
proasta dispo3i+ie a pacientului #eu. )e la 'ereastra
c$su+ei noastre2 spoite -n al*2 care se -n$l+a deasupra
pro#ontoriului -nver3it2 se vedea se#icercul
#o.or/t al gol'ului =ounts 5 str$vec.ea curs$ a
#or+ii -n care piereau cor$*iile 5 cu c.enarul lui de
st/nci negre !i ou reci'ele #$turate de 'lu(2 pe care
)u#ne3eu !tie c/+i #atelo+i !i-au g$sit s'/r!itul. ?i
gol'ul acesta pa!nic !i 'erit2 peste care adie *ri3a
dinspre #ia3$noapte2 po'te!te parc$ vanele2 pe oare
'urtuna le 3v/rl$ de acolo-colo2 s$ caute odi.n$ !i
ad$post -n$untru. Apoi2 deodat$2 v/ntul 5 #/nioasa
'urtun$ dinspre sud-vest 5 se n$puste!te val-v/rte4@
s#uls$ e ancora !i t/r/t$ din loc2 +$r#ul spre care
*ate v/ntul se apropie !i vasul -ncepe s$ se
3v/rcoleasc$ de #oarte printre *ri3an+ii acoperi+i de
spu#e. =arinarul priceput se +ine departe de locurile
acestea *leste#ate.
Pe +$r#2 locurile erau tot at/t de poso#orite ca !i
pe #are. 8ra un +inut cu #la!tini unduitoare2 p$r$sit
!i cenu!iu2 din care se i+ea2 ici-colo2 o clopotni+$
-nse#n/nd locul c/te unui sat vec.i de c/nd lu#ea.
?i -n orice parte te-ai 'i -ntors2 #la!tinile acestea
p$strau ur#ele unor se#in+ii apuse pentru totdeauna2
care l$saser$2 ca se#n c$ au e(istat2 doar
#onu#entele acelea de piatr$2 #ovilele neregulate
su* care se odi.nea cenu!a celor #or+i !i ciudatele
valuri de p$#/nt ce a#inteau *$t$lii din vre#uri
preistorice. &ar#ecul tainic al acestor locuri2
-nv$luite -n #o.or/ta at#os'er$ a se#in+iilor uitate2
st/rnea -nc.ipuirea prietenului #eu2 care-!i trecea
#are parte din ti#p -n preu#*l$ri !i -n #edita+ii
solitare2 prin #la!tini. ,l preocupa2 printre altele2 !i
li#*a vec.ilor locuitori ai Corn6all-ului2 !i2 dup$
c/te -#i a#intesc2 era de p$rere c$ ar 'i 'ost -nrudit$
cu c.aldeana2 deriv/nd din li#*a vor*it$ de
negu+$torii de cositor 'enicieni. Pri#ise un pac.et cu
c$r+i de 'ilologie !i toc#ai se preg$tea s$-!i de3volte
teoria2 c/nd2 pe nea!teptate2 spre neca3ul #eu !i
pl$cerea lui 5 pe care nici nu +inu #$car s$ o ascund$
5 ne-a# po#enit a#esteca+i 5 c.iar -n ini#a acestei
+$ri de *as# 5 -ntr-o a'acere #ai 3guduitoare2 #ai
pasionant$ !i #ult #ai de nep$truns dec/t acelea din
pricina c$rora a# 'ost sili+i s$ p$r$si# Londra.
>raiul nostru si#plu !i lini!tit2 o*iceiurile
noastre at/t de *ine'$c$toare au 'ost -ntrerupte pe
nea!teptate !i ne-a# po#enit deodat$ prin!i -n
v/ltoarea unor -nt/#pl$ri care au tul*urat nu nu#ai
Corn6all-ul2 ci tot apusul Angliei. Poate c$ #ul+i
dintre cititorii #ei -!i a#intesc de Aro3$via din
Corn6all"2 cu# i s-a spus pe atunci2 de!i in'or#a+iile
pri#ite de presa londone3$ au 'ost cu# nu se poate
#ai inco#plete. Acu#2 dup$ 9B ani2 voi pu*lica
#/nu ni+ele adev$rate ale acestei a'aceri de
necre3ut.
A# #ai spus c$ vreo c/teva turle r$3le+e2 care
-nse#nau locul satelor2 punctau regiunea aceasta a
Corn6all-ului. Cea #ai apropiat$ a!e3are era c$tunul
>redannic0 Wollas2 unde c$su+ele c/torva sute de
locuitori se -ng.esuiau -n 4urul unei *iserici
str$vec.i2 n$p$dit$ de #u!c.i. Vicarul paro.iei2
do#nul Round.a%2 se ocupa cu ar.eologia2 'apt care
l-a deter#inat pe 1ol#es s$ 'ac$ cuno!tin+$ cu el.
8ra un o# -ntre dou$ v/rste2 corpolent !i *inevoitor2
care avea cuno!tin+e *ogate -n ceea ce prive!te
regiunea. La invita+ia lui2 a# luat ceaiul la vicariat !i
a!a a# a'lat c$ un rentier2 do#nul =ortiner
>ragennis2 ocupa o ca#er$ -n casa aceasta2 at/t de
spa+ioas$ 5 rotun4ind veniturile ane#ice ale
vicarului. Acesta2 'iind *urlac2 era 'ericit c$ putuse
-nc.eia o ase#enea a'acere2 de!i nu prea avea #ult
de-a 'ace ou locatarul s$u 5 un o# sla*2 negricios2 cu
oc.elari !i adus de spate2 -nc/t p$rea c$ are o
di'or#itate 'i3ic$. ,#i a#intesc c$ -n cursul scurtei
noastre vi3ite2 vicarul s-a ar$tat tare vor*$re+2 pe
c/nd c.iria!ul lui p$rea un o# neo*i!nuit de -nc.is2
cu o u#*r$ de #elancolie -ntip$rit$ pe 'a+$ !i ad/ncit
-n g/nduri. St$tea cu privirile -ntoarse2 p$r/nd c$ nu
se g/nde!te dec/t la tre*urile lui.
Ace!tia erau cei doi oa#eni care au p$truns pe
nea!teptate #ar+i2 9C #artie2 -n #icu+ul nostru salon2
pu+in dup$ gustarea de di#inea+$2 pe c/nd 'u#a#2
gata s$ o porni# -n e(cursia noastr$ 3ilnic$ prin
+inuturile acelea #l$!tinoase.
D )o#nule 1ol#es2 '$cu vicarul cu un tre#ur
-n glas. Ast$-noapte s-a -nt/#plat o tragedie '$r$
sea#$n. 8 un ca3 cu# nu cred s$ #ai 'i au3it
vreodat$. Nu#ai Providen+ei tre*uie s$-i #ul+u#i#
c$ v$ a'la+i aici2 pentru c$ sunte+i singurul o# din
toat$ Anglia care ne poate da o #/n$ de a4utor.
I-a# aruncat o privire nu prea *inevoitoare2 dar
1ol#es -!i scoase pipa din gur$ !i se -n$l+$ -n 'otoliu2
ciulind urec.ile2 oa un dine de v/n$toare -ncercat2 la
au3ul c.e#$rii. &$cu un se#n ou #/na spre so'a !i
oaspetele nostru2 E c$ruia -i 3v/cnea ini#a -n piept2
se a!e3$ al$turi de tul*uratul lui tovar$!. )o#nul
=orti#er >regennis se st$p/nea -ns$2 #ai *ine dec/t
pastorul2 dar din 'elul -n care -!i 'r$#/nta #/inile !i
din str$lucirea oc.ilor lui negri se vedea c$ era tot
at/t de e#o+ionat.
D S$ spun eu2 sau spui d-ta7 -l -ntre*$ el pe
vicar.
D )e vre#e ce dvs. A+i '$cut descoperirea2
oricare ar 'i ea2 iar vicarul a a'lat cele petrecute tot de
la dvs.2 #ai *ine ne-a+i spune dvs. )irect2 '$cu
1ol#es.
=Fa# uitat la pastor2 care se -#*r$case -n gra*$
!i la c.iria!ul lui2 at/t de pus la punct2 oare !edea
l/ng$ el2 !i #i-a venit s$ r/d c/nd a# v$3ut c$
deduc+ia at/t de si#pl$ a lui 1ol#es -i l$sase gura
c$scat$.
D Poate c$ ar 'i #ai *ine s$ spun eu #ai -nt/i
unele lucruri 5 '$cu vicarul 5 !i apoi ve+i 4udeca dac$
#ai e ca3ul s$ asculta+i a#$nuntele do#nului
>regennis2 sau s$ o porni# '$r$ -nt/r3iere la locul
#isterului. )ac$ sunte+i de acord2 atunci v-a! putea
spune c$ seara de ieri2 a#icul nostru !i-a petrecut-o
-n tov$r$!ia 'ra+ilor lui2 G6en !i Aeorge !i a surorii
lui2 Brenda2 la locuin+a lor din >redannic0 Wart.a2
nu departe de crucea de piatr$ din #la!tin$. Pu+in
dup$ ora 9H2 a plecat2 l$s/ndu-i s$-!i ia gustarea de
di#inea+$. Pe dru#2 l-a a4uns din ur#$ doctorul
Ric.ards ou tr$sura. Acesta i-a spus c$ 'usese c.e#at
de urgen+$ la >redannic0 Wart.a. Sigur c$ do#nul
=orti#er >regennis s-a dus cu el. C/nd au a4uns la
'a+a locului2 au '$cut o descoperire uluitoare. Sora
3$cea #oart$ -n scaunul ei. ,n st/nga !i -n dreapta
!edeau cei doi 'ra+i2 care r/deau2 sco+/nd r$cnete !i
c/nt/nd2 cu #in+ile r$t$cite. Pe c.ipurile celor trei2
at/t al #oartei2 c/t !i al color doi s#inti+i2 se citea o
spai#$ nespus$ o str/#*$tur$ de groa3$2
-nsp$i#/nt$toare la vedere2 li se -ntip$rise pe 'a+$.
Nu era nici un se#n c$ s-ar 'i a'lat cineva prin
cas$2 -n a'ar$ de *$tr/na doa#n$ Porter2 *uc$t$reasa
!i #ena4era lor2 care a declarat c$ dor#ise ad/nc !i
c$ nu au3ise nici un 3go#ot toat$ noaptea. Nu lipsea
ni#ic2 toate erau la locul lor2 a!a c$ nu putea pricepe
ce gro3$vie a putut -nsp$i#/nta o 'e#eie p/n$ -ntr-
at/t -nc/t s$-i cur#e 3ilele2 iar pe doi *$r*a+i -n toat$
'irea s$-i 'ac$ s$-!i piard$ #in+ile. A!a stau lucrurile2
pe scurt2 do#nule 1ol#es2 !i duc$ ne pute+i a4uta s$
l$#uri# ca3ul2 'ace+i o 'apt$ 'oarte *un$.
Spera# s$ pot i3*uti -n vreun 'el s$-l conving pe
prietenul #eu s$ nu renun+e la odi.na care 'usese de
'apt o*iectul c$l$toriei noastre2 dar o singur$ privire
pe c.ipul lui concentrat !i pe 'runtea lui -ncre+it$ #i-
a spus c$ era 3adarnic s$-#i 'ac speran+e. St$tu
c/teva clipe -n t$cere2 a*sor*it de dra#a aceasta
ciudat$2 care -ntrerupsese pa!nica noastr$ e(isten+$.
D A# s$ #$ ocup de a'acerea aceasta2 '$cu el -n
cele din ur#$. )up$ aparen+e2 s-ar 3ice c$ e un ca3
e(cep+ional. A+i 'ost dvs. Personal acolo2 do#nule
Round.a%7
D Nu2 do#nule 1ol#es. )o#nul >regennis ne-
a adus vestea la vicariat !i #-a# gr$*it2 -#preun$ ou
el2 s$ v$ cere# s'atul.
D C/t e p/n$ la casa unde s-a petrecut tragedia
aceasta neo*i!nuit$7
D Vreo #il$ -n interior.
D Atunci2 s$ #erge# cu to+ii -ntr-acolo. )ar
-nainte de plecare2 a# s$ v$ #ai pun c/teva -ntre*$ri2
do#nule =orti#er >regennis.
Acesta t$cuse tot ti#pul2 dar a# o*servat c$ de!i
se st$p/nea2 era #ai tul*urat c.iar dec/t pastorul.
?edea pe scaun2 palid2 cu 'a+a supt$2 a+intindu-!i
c$ut$tura lui nelini!tit$ asupra lui 1ol#es. =/inile-i
su*+iri se -ncle!tau crispate una de alta2 iar *u3ele-i
palide -i tre#urau pe c/nd asculta nenorocirile oare
se a*$tuser$ asupra 'a#iliei lui. Gc.ii negri ai lui
=orti#er >regennis p$reau c$ oglindesc ceva din
gro3$via celor petrecute.
D ,ntre*a+i-#$ tot ce dori+i2 '$cu el2 ner$*d$tor.
Nu e o pl$cere s$ vor*esc despre asta2 dar a# s$ v$
spun tot ce !tiu.
D Spune+i-#i ce s-a petrecut asear$.
D )a2 do#nule 1ol#es. A# luat cina acolo2
cu# v-a spus !i vicarul2 dup$ oare 'ratele #eu #ai
#are2 Aeorge2 ne-a propus un 6.ist. Ne-a# a!e3at
pe la ;. La 9H !i un s'ert2 #-a# ridicat s$ plec. I-a#
l$sat -n 4urul #esei2 cu# nu se poate #ai *ine
dispu!i.
D Cine v-a condus7
D )oa#na Porter se culcase2 a!a c$ nu #-a #ai
condus ni#eni. &ereastra ca#erei -n care se a'lau
'ra+ii #ei era -nc.is$2 dar o*loanele nu erau trase.
A3i di#inea+$2 a# g$sit at/t u!a2 c/t !i 'ereastra
-nc.ise2 a!a cu# le l$sase#. N-a# nici un #otiv s$
cred c$ cineva a trecut pe acolo. ?i totu!i2 ei st$teau
-n$untru2 -nne*uni+i de-a *inelea de spai#$2 iar
Brenda 3$cea #oart$ 5 'rica o ucisese 5 cu capul
at/rn/nd peste *ra+ul 'otoliului. N-a# s$ uit scena
asta c/t oi tr$i.
D &aptele2 a!a cu# #i le relata+i dvs. 5 spuse
1ol#es 5 sunt '$r$ -ndoial$ e(traordinare. N-ave+i2
pro*a*il2 nici un punct de vedere care poate e(plica
cele petrecute7
D Aici !i-a v/r/t diavolul coada2 do#nule
1ol#es2 diavolulI e(cla#$ =orti#er >regennis. Nu
e lucru curat. Ceva a p$truns -n ca#er$ !i le-a
tul*urat #in+ile. Ce #i4loace -n puterea o#ului ar 'i
putut 'ace a!a ceva7
D =i-e tea#$ 5 spuse 1ol#es 5 c$ dac$
a'acerea e de do#eniul supranaturalului2 #$
dep$!e!te !i pe #ine. Gu toate acestea2 p/n$ s$
accept$# o ase#enea te3$2 e de datoria noastr$ s$
epui3$# toate e(plica+iile 'ire!ti. C/t despre dvs.2
do#nule >regennis2 -#i -nc.ipui c$ a e(istat la
#i4loc o ne-n+elegere 'a#ilial$2 de vre#e ce ei
locuiau laolalt$2 iar dvs. St$tea+i la ga3d$.
D A!a e2 do#nule 1ol#es2 de!i povestea e
vec.e !i de #ult uitat$. &a#ilia noastr$ avea o #in$
de cositor la Redrut. !i produsul -l vindea# unei
co#panii. ,n 'elul acesta2 a# reu!it s$ ne retrage# cu
o su#$ cu care s$ duce# un trai -ndestul$tor. N-a#
s$ ascund c$ nu ne-a# prea -n+eles noi la -#p$r+irea
*anilor !i c$ o vre#e lucrul acesta ne-a ca# +inut
departe. >otul -ns$ a 'ost iertat !i uitat2 !i acu# era#
-n rela+ii cu# nu se poate #ai *une.
D )ac$ v$ g/ndi+i la seara pe care a+i petrecut-o
-#preun$2 v$ a#inti+i ceva care s$ poat$ aduce vreo
ra3$ de lu#in$ -n toat$ tragedia asta7 V$ rog s$ v$
g/ndi+i *ine2 do#nule >regennis2 pentru c$ orice
sugestie -#i poate 'i de 'olos.
=orti#er >regennis r$#ase o clip$ ad/ncit -n
g/nduri.
D )eloc.
D Prin ur#are2 nu pute+i ad$uga ni#ic2 care ne-
ar putea 'i de 'olos7
D A*solut ni#ic.
D &ra+ii dvs. 8rau -n apele lor7
D &$r$ -ndoial$I
D 8rau cu#va nervo!i din 'ire7 Se te#eau de
vreo pri#e4die care -i a#enin+a7
D 8 ceva de care -#i a#intesc acu# 5 '$cu el -n
cele din ur#$. C/nd ne-a# a!e3at la #as$ eu st$tea#
cu spatele la 'ereastr$ !i 'ratele #eu Aeorge2 care -#i
era partener2 cu 'a+a. L-a# v$3ut la un #o#ent dat2
cu# se uit$ peste u#$rul #eu2 a!a c$ #-a# -ntors !i
#i-a# aruncat !i eu privirea -ntr-acolo.
>rartsperanitul era ridicat !i 'ereastra. ,nc.is$2 totu!i
a# putut deslu!i tu'i!urile de pe pa4i!te !i o clip$ #i
s-a p$rut c$ v$d ceva #i!c/ndu-se printre ele. Nu #i-
a# putut da sea#a dac$ era o# sau ani#al2 dar #i-
a# spus c$ ceva tre*uie s$ 'i 'ost. C/nd l-a# -ntre*at
la ce se uit$2 'ratele #eu #i-a r$spuns c$ !i lui i se
p$ruse ceva. Asta e tot ce v$ pot spune.
D N-a+i #ai -ncercat s$ a'la+i ceva7
D Nu. A# uitat cele petrecute2 deoarece nu le-
a# dat nici o i#portan+$.
D Prin ur#are2 a+i plecat de acolo '$r$ s$
presi#+i+i ceva r$u7
D 8(act.
D Nu sunt l$#urit cu# a+i a'lat vestea at/t de
devre#e di#inea+a.
D )e o*icei2 #$ scol cu noaptea -n cap !i 'ac o
pli#*are -nainte de #icul de4un. A3i di#inea+$2 a*ia
a# plecat de acas$2 c$ doctorul Ric.ards #-a !i a4uns
din ur#$ cu tr$sura lui. =i-a spus c$ *$tr/na doa#n$
Porter a tri#is un *$iat cu un *ilet urgent. A# s$rit
-n tr$sur$2 al$turi de el2 !i a# pornit-o -#preun$.
C/nd a# a4uns acolo2 #i-a# aruncat privirile -n
-nc$perea aceea -n'ior$toare. >re*uie s$ 'i. >recut
#ulte ceasuri de c/nd se stinseser$ lu#/n$rile !i
'ocul2 ei !edeau -ns$ #ai departe pe -ntuneric2 p/n$
s-a cr$pat de 3iu$. )octorul #i-a spus c$ Brenda
tre*uie s$ 'i #urit de cel pu+in !ase ore. Nu se vedea
nici o ur#$ de violen+$. J$cea r$sturnat$ peste *ra+ul
'otoliului2 cu e(presia aceea de groa3$ -ntip$rit$ pe
'a+$. Aeorge !i G6en c/ntau 'r/nturi de c/ntece !i
tr$nc$neau de parc$ ar 'i 'ost dou$ #ai#u+e #ari. G2
era cu#plit la vedereI N-a# putut suporta. )octorul
se '$cuse al* ca varul. ?i 3$u a!a2 s-a pr$*u!it -ntr-un
scaun de parc$ ar 'i le!inat2 !i #ai-#ai s$ ave# -nc$
unul de -ngri4it.
D 8 de ne-nc.ipuit2 nici c$ se poate ceva #ai de
ne-nc.ipuit 5 '$cu 1ol#es2 ridic/ndu-se !i lu/ndu-!i
p$l$ria. Poate c$ e #ai *ine s$ ne duce# -ndat$ la
>redannic0 Wart.a. >re*uie s$ recunosc c$ rareori
#i-a 'ost dat s$ a# de-a 'ace cu un ca3 at/t de ciudat
la pri#a vedere.
Cercet$rile noastre din di#inea+a ur#$toare nu
ne-au dus prea departe. >otu!i2 c.iar de la -nceput s-a
-nt/#plat ceva care #i-a l$sat o i#presie
3guduitoare. Ca s$ a4ungi la locul unde se petrecuse
tragedia2 tre*uia s-o apuci pe un dru# de +ar$2 -ngust
!i -ntortoc.eat. Pe c/nd str$*$tea# acest dru#2 a#
au3it .uruitul unei tr$suri2 oare se apropia2 !i ne-a#
dat -n l$turi s$-i 'ace# loc. C/nd a trecut pe l/ng$
noi2 #i-a# aruncat privirea prin 'ereastra -nc.is$2 !i
a# 3$rit un c.ip str/#* !i r/n4it2 care se .ol*a a'ar$.
Gc.ii aceia 'ic!i !i din+ii care scr/!neau ne 'ulgerau
pe dinainte ca o vedenie -nsp$i#/nt$toare.
D &ra+ii #eiI e(cla#$ =orti#er >regennis2 !i se
-ng$l*eni p/n$ la v/r'ul urec.ilor2 -l Klire la 1elston.
Ne-a# uitat -ngro3i+i dup$ tr$sura aceea neagr$2
care se dep$rta greoi. Apoi a# pornit-o din nou spre
casa *leste#at$2 unde -i lovise destinul lor at/t de
ciudat.
8ra o cl$dire #are !i lu#inoas$2 #ai #ult vil$
dec/t cas$ de +ar$2 cu o gr$din$ uria!$2 pe care 5 -n
cli#a aceea a Corn6all-ului 5 o !i n$p$dir$ 'lorile de
pri#$var$. &ereastra nailonului d$dea -n gr$din$ !i2
dup$ cu# ne opusese =orti#er >regennis2 dintr-
acolo tre*uie s$ 'i venit r$ul acela care2 -ntr-o clipit$2
-nsp$i#/nt/ndu-i doar2 le luase #in+ile celor doi.
1ol#es o apuc$ agale2 cu'undat -n g/nduri2 pe
c$rarea ce ducea spre verand$2 printre straturile de
'lori. ,#i a#intesc c$ era at/t de distrat2 -nc/t a dat
peste stropitoare !i a r$sturnat-o2 -#pro!c/ndu-ne cu
ap$ pe picioare !i l$s/nd o *alt$ pe c$rarea gr$dinii.
,n$untru ive-a pri#it doa#na Porter2 *$tr/na
#ena4er$ de prin partea locului2 care -ngri4ea de cas$
cu a4utorul unei 'ete. R$spunse '$r$ s$ se codeasc$2
la toate -ntre*$rile lui 1ol#es. Nu au3ise ni#ic toat$
noaptea. St$p/nii ei 'useser$ 'oarte *ine dispu!i -n
a4un. Nu-i #ai v$3use niciodat$ at/t de veseli !i de
'erici+i. )i#inea+a c/nd a intrat -n ca#er$ !i i-a v$3ut
pe oa#enii aceia -n'ior$tori str/n!i -n 4urul #esei2 a
le!inat de spai#$. C/nd !i-a venit -n 'ire a dat
'erestrele de perete s$ intre aerul curat al di#ine+ii2
apoi a 'ugit -n dru# !i l-a tri#is2 pe argat dup$
doctor. )o#ni!oara era sus2 -n pat2 dac$ voia#
cu#va s$ o vede#. Patru *$r*a+i 3draveni le-au
tre*uit ca s$-i poat$ v/r- pe cei doi 'ra+i -n 'urgonul
casei de ne*uni. N-avea de g/nd s$ #$i stea un ceas
-n casa aceasta !i c.iar -n aceea!i dup$-a#ia3$ va
pleca la ai ei2 la St. Ives.
A# urcat !i ne a# uitat la cadavru. )o#ni!oara
Brenda >regennis 'usese 'oarte 'ru#oas$2 de!i se
apropiase de 4u#$tatea vie+ii. &a+a ei negricioas$2 cu
tr$s$turi regulate2 era pl$cut$ la vedere c.iar !i dup$
#oarte2 dar #ai p$stra ur#a str/#*$turii pe care i-o
pricinuise groa3a !i ulti#a e#o+ie pe care o #ai
-ncercase -n via+$. )in dor#itorul ei a# co*or- -n
salonul unde se petrecuse de 'apt tragedia Cenu!a
'ocului2 care arsese peste noapte2 #ai 3$cea -nc$ pe
gr$tarul c$#inului. Pe #as$ erau cele patru lu#in$ri
arse !i c$r+ile -#pr$!tiate. Scaunele 'useser$ date la
perete2 daL restul r$#$sese ca -n a4un. 1ol#es str$*at
ca#era cu pa!i u!ori !i repe3i2 apoi tras scaunele la
locul lor !i se a!e3$ pe r/nd + ele. Se uit$ pe 'ereastr$
s$ vad$ c/t se 3$rea din gr$din$2 cercet$ du!u#eaua2
tavanul2 c$ #i#ul@ dar nu #i-a 'ost dat s$-i v$d oc.ii
str$lucind !i nici s$-l v$d str/ng/nd din *u3e se#n c$
a descoperit o ra3$ -n *e3na aceasta.
D )aL de ce au '$cut 'oc7 -ntre*$ el la un
#o#ent dat. >otdeauna se '$cea 'oc aici -n ca#era
asta #ic$2 pri#$vara2 spre sear$.
=orti#er >regennis -i spusese c$ seara 'usese
r$coroas$ !i u#ed$. )e aceea au aprins locul la
venirea lui.
D Ce ave+i de g/nd2 do#nule 1ol#es7 l-a
-ntre*at el.
Prietenul #eu 3/#*i !i -#i puse #/na pe *ra+.
D =i se pare2 Watson2 c$ tre*uie s-o iau de la
cap$t !i s$ #$ otr$vesc iar cu tutun2 Lucru de la care
tu #-ai oprit -n at/tea r/nduri pe *un$ dreptate2 '$cu
el. Cu voia dvs.2 do#nilor2 s$ ne -ntoarce# acas$2
pentru c$ nu cred s$ #ai pute# g$si ceva aici.
)o#nule >regennis a# s$ -ntorc 'aptele !i pe o parte
!i pe alta2 !i dac$ descop$r ceva2 a# s$ iau neap$rat
leg$tura cu dvs.2 !i cu vicarul. P/n$ atunci2 v$ doresc
*un$ di#inea+a.
A*ia dup$ ce a# a4uns acas$2 a rupt 1ol#es
t$cerea -n care se ad/ncise. ?edea acu# g.e#uit -n
'otoliu2 cu 'a+a lui o*osit$2 de ascet2 ascuns$ -n
rotocoalele al*astre de 'u#2 cu spr/ncenele-i negre !i
'runtea -ncruntate !i cu privirile pierdute departe2 -n
gol. ,ntr-un t/r3iu puse pipa 4os !i s$ri -n picioare.
D Nu #erge2 WatsonI r/se el. 1ai s-o porni# pe
'ale3$ dup$ s$ge+i de sile(. =ai cur/nd g$si# noi
s$ge+i2 dec/t s$ d$# de 'irul pro*le#ei. S$-+i pui
#intea la contri*u+ie '$r$ #aterial su'icient2 e ca !i
cu# te-ai lua la -ntrecere cu o loco#otiv$. ,nsea#n$
s$-+i 'aci itcierul var3$. Aerul #$rii2 soare2 r$*dare.
Iat$ ce ne tre*uie. Pe ur#$2 vin ele !i celelalte2
Watson.
D ?i acu#2 s$ vede# cu# st$# 5 ur#$ el2 pe
c/nd ne pli#*a# pe 'ale3$. S$ trece# ,n revist$
pu+inul pe care -l cunoa!te#2 pentru c$ atunci c/nd se
vor ivi 'apte noi2 s$ !ti# s$ le d$# de cap$t.
S$ porni# -n pri#ul r/nd de la pre#i3a c$
niciunul din noi nu e dispus s$ accepte vreun
a#estec al diavolului -n tre*urile oa#enilor. A!a c$2
#ai -nt/i2 la o parte cu ase#enea g/nduriI &oarte
*ineI 8(ist$2 prin ur#are2 trei persoane care au 'ost
lovite grav de o #/n$ o#eneasc$ 5 con!tient sau
incon!tient. Aici ne a'l$# pe teren sigur.
?i acu#2 c/nd s-au -nt/#plat toate acestea7
)ac$ presupune# c$ cele descoperite2 e li#pede
c$ de -ndat$ ce do#nul =orti#er >regennis a ie!it
din -nc$pere. Acesta este un punct 'oarte i#portant.
S$ 3ice# c$2 dup$ c/teva #inuteM C$r+ile #ai erau
pe #as$. Gra culc$rii trecuse. >otu!i2 ei nu !i-au
sc.i#*at po3i+ia !i nici nu !i-au tras scaunele -napoi.
Repet2 prin ur#are2 c$ totul s-a petrecut -ndat$ dup$
plecarea lui2 !i nu dup$ ora 99.
8 li#pede c$ acu# tre*uie s$ sta*ili# 5 at/t c/t
se poate 5 ce-a '$cut =orti#er >regennis dup$ ce a
ie!it din ca#er$. Aici nu #ai -nt/lni# nici o piedic$
!i totul pare s$ 'ie deasupra oric$rei *$nuieli. >u
care-#i cuno!ti #etoda2 sunt sigur c$ ai o*servat la
ce #i4loc ne-nde#/natic a# recurs cu stropitoarea 5
ca s$-i pot vedea a#prenta piciorului 5 lucru alt'el cu
neputin+$. >alpa s-a -ntip$rit per'ect -n nisipul care
acoperea poteca. ,+i aduci a#inte c$ !i asear$ era
u#ed !i c$2 prin ur#are2 n-a 'ost greu2 dup$ ce i-a#
v$3ut a#prenta2 s$ descop$r care sunt ur#ele lui. ,n
'elul acesta a# descoperit ce a '$cut #ai t/r3iu2 !i a#
constatat c$ s-a -ndreptat repede -n direc+ia
vicariatului.
Atunci2 dac$ =orti#er >regennis a ie!it din
scen$ !i altul a 'ost care a l$sat ur#e at/t de ad/nci -n
via+a celor trei 4uc$tori de c$r+i2 cu# pute# sta*ili
cine a 'ost persoana !i -n ce 'el a i3*utit s$-i
-ngro3easc$ -ntr-o# ase#enea .al7
)oa#na Porter tre*uie e(clus$. 8 li#pede c$ nu
e -n stare s$ 'ac$ vreun r$u. 8(ist$ vreo dovad$ c$
cineva s-ar 'i c$+$rat pe 'ereastr$ dinspre gr$din$ !i i-
ar 'i -nsp$i#/ntat 5 -ntr-un 'el sau altul 5 at/t de
cu#plit pe cei ce l-au v$3ut2 -nc/t oa#enii !i-au
pierdut 3iduri. A# a4uns acolo -naintea #edicului !i
a poli+iei2 a!a -nc/t a# g$sit totul neatins.
S$ descriu acu# cu preci3ie locul2 a!a cu# l-a#
v$3ut -n di#inea+a aceea ce+oas$ de #artie. I#presia
pe care ne-a l$sat-o n-o voi putea !terge niciodat$ din
#inte.
,n ca#er$ plutea un aer -ngro3itor2 depri#ant2
-#*/csit. Servitoarea care intrase pri#a2 desc.isese
'ereastra2 alt'el at#os'era aceea ar 'i 'ost !i #ai greu
de suportat. Poate c$ de vin$ era !i la#pa din
#i4locul casei2 care ardea 'u#eg/nd. =ortul !edea
dinaintea ei C$3use pe spate cu *$r*u+a repe3it$ -n
sus !i ou oc.elarii ridica+i pe 'runte. &a+a lui tras$ !i
negricioas$2 care st$tea -ntoars$ spre 'ereastr$2 era
sc.i#onosit$ de spai#$2 ase#enea surorii lui #oarte.
=e#*rele -i erau c.ircite !i degetele crispate de
parc$ ar 'i #urit -n cul#ea spai#ei. 8ra co#plet
-#*r$cat2 de!i se vedea c$-!i tr$sese .ainele din 'ug$.
A'lase# -ntre ti#p c$ dor#ise -n pat !i c$ tragicul lui
s'/r!it l-a a4uns -n 3orii 3ilei.
Ca s$-+i dai sea#a c/t$ energie clocotea su*
aerul nep$s$tor al lui 1ol#es2 ar 'i tre*uit s$ ve3i
sc.i#*area *rusc$ ce se petrecuse -n el2 de cu# intr$
-n locuin+a *leste#at$. Ca prin #inune2 #-a#
po#enit -n 'a+a unui o# care p/nde!te ou toate
si#+urile -ncordate. Privirile -i luceau2 'a+a-i tr$da o
#are preocupare !i #/inile i se agitau 'e*rile2 -n
ner$*darea c$ut$rii. G porni peste pa4i!te2 s$ri -n cas$
pe 'ereastr$2 d$du ocol -nc$perii2 urc$ -n dor#itor2
gonind ca un ogar care caut$ un loc de p/nd$.
C/nd a4unse acolo2 arunc$ o privire gr$*it$ -n 4ur
!i -n cele din ur#$ desc.ise 'erestrele Lucrul acesta
p$ru s$-l a+/+e din nou2 pentru c$ l-a# v$3ut cu# se
pleac$ -n a'ar$2 sco+/nd e(cla#a+ii puternice de
interes !i satis'ac+ie. Apoi co*or- -n gra*$ sc$rile2 ie!i
prin 'ereastra desc.is$2 se arunc$ pe pa4i!te cu 'a+a -n
4os2 s$ri din nou -n picioare !i intr$ iar$!i -n ca#er$ 5
toate ou energia v/n$torului care se a'la pe ur#ele
v/natului. Cercet$ cu #are *$gare de sea#$ la#pa2
care nu avea ni#ic deose*it !i -i #$sur$ glo*ul.
)up$ aceea e(a#ina atent pl$cile de #ica ce
acopereau partea de sus a c$#inului !i 3g/rie cenu!a
ce se lipise de ele2 scutur/nd c/teva 'ire -ntr-un plic
pe care -l v/r- -n notesul lui. ,n cele din ur#$2 toc#ai
c/nd se ivir$ poli+ia !i doctorul2 '$cu un se#n cu
capul vicarului !i to+i trei ie!ir$ pe pa4i!te.
D ,#i pare *ine c$ cercet$rile #ele nu au r$#as
'$r$ re3ultat2 spuse el. Gu cei de la poli+ie2 nu #ai a#
ti#p s$ stau de vor*$. ,n sc.i#*2 v-a!i 'i 'oarte
recunosc$tor2 do#nule Round.a%2 dac$ a+i *inevoi
s$-i trans#ite+i inspectorului ur$rile #ele !i s$-i
atrage+i aten+ia asupra 'erestrei din dor#itor !i a
l$#pii I din salon. &iecare -n parte -i poate da c/te o
idee !i -#preun$2 #ai c$ i-ar aduce !i solu+ia. )ac$
poli+ia #ai vrea in'or#a+ii2 -i pri#esc cu #ult$
pl$cere la #ine. ?i acu#2 Watson2 cred c$ vo# 'ace
trea*$ #ai *un$ -n alt$ parte.
S-ar putea ca poli+ia s$ nu 'i 'ost prea -nI c/ntat$
de a#estecul unui a#ator2 sau poate c$ !i-au
-nc.ipuit c$ se a'l$ pe o pist$ *un$. Gricu#2 sigur e
c$ dou$ 3ile de-a r/ndul n-au dat nici un se#n de
via+$. C/t despre 1ol#es2 o vre#e a stat -n cas$2
'u#/nd !i vis/nd2 dar cea #ai #are parte din ti#p !i-
a petrecut-o .oin$rind p/n$ t/r3iu2 de unul singur2
prin -#pre4uri#i2 '$r$ #$car s$ po#eneasc$ pe unde
u#*l$.
G e(perien+$ de-a lui #i-a ar$tat -ns$ -n ce
direc+ie -!i -ndrepta cercet$rile. ,!i cu#p$rase o
la#p$2 ase#$n$toare celei care ardea i -n ca#era lui
=orti#er >regennis -n di#inea+a tragediei. G u#plu
cu petrol din cel care se 'olosea la vicariat !i controla
cu gri4$ c/t ti#p tre*uia ca s$ ard$ p/n$ la cap$t. A
#ai '$cut -ns$ !i alt$ e(perien+$2 #ult #ai nepl$cut$2
pe cere n-a# s-o uit c/t voi tr$i.
D )ac$ -+i a#inte!ti2 Watson 5 o*serv$ el -ntr-o
dup$-a#ia3$ 5 toate datele pe care le-a# cules p/n$
acu# au un punct co#un. 8ste vor*a de e'ectul pe
care at#os'era din$untru l-a avut asupra pri#ului o#
care a intrat -n ca#er$. Nii #inte c$ atunci c/nd ne-a
vor*it de ulti#a vi3it$ la 'ra+ii lui2 =orti#er
>regennis a a#intit c$ de -ndat$ ce a p$truns
-n$untru2 doctorul a c$3ut pe un scaun7 Ai uitat7
Crede-#$2 a!a a 'ost. Acu#2 dac$ +ii #inte2 doa#na
Porter2 #ena4era2 ne-a spus c$ !i ea a le!inat c/nd a
intrat -n ca#er$ !i c$ a*ia dup$ aceea a desc.is
'ereastra. ,n al doilea ca3 5 al lui =orti#er >regennis
5 cred c$ n-ai uitat ce at#os'era -#*/csit$ do#nea -n
-nc$pere2 cu toate c$ servitoarea desc.isese
'erestrele. ,n cursul anc.etei2 a# a'lat c$ !i ea a c$3ut
la pat. Ai s$ ad#i+i2 Watson2 c$ 'aptele acestea dau
de g/ndit.
8 li#pede c$ -n a#*ele ca3uri2 aerul 'usese
otr$vit. ?i tot -n a#*ele ca3uri ceva ardea -n ca#er$
5 -ntr-una 'ocul2 -n cealalt$ la#pa. )e 'oc era nevoie2
la#pa -ns$ a 'ost aprins$ 5 #$sura uleiului ars o
arat$ 5 #ult dup$ ce se lu#inase de-a *inelea. Ae
rost avea7 Cu siguran+$ tre*uie s$ e(iste o leg$tur$
-ntre cele trei ele#ente 5 'ocul2 aerul -#*/csit !i2 -n
s'/r!it2 ne*unia2 ne*unia sau #oartea ne'ericitelor
victi#e. 8 li#pede2 sau nu7
D A!a se pare.
D ,n orice ca3 o pute# ad#ite ca ipote3$. S$
presupune#2 prin ur#are2 c$ ceva a ars -n a#/ndou$
ca3urile !i c$ din aceast$ pricin$2 aerul a 'ost otr$vit2
provoc/nd o into(ica+ie ciudat$. &oarte *ine. ,n
pri#ul ca3 al 'a#iliei >regennis 5 su*stan+a a 'ost
pus$ -n 'oc. &ereastra ce e drept2 era -nc.is$2 dar
c$#inul avea un co! pe unde ie!ea 'u#ul2 de aceea
e'ectele otr$virii era nor#al s$ 'ie #ai sla*e dec/t -n
al doilea ca32 c/nd vaporii nu #ai aveau pe unde s$
scape. Re3ultatul pare s$ con'ir#e teoria aceasta2
deoarece2 -n pri#ul ca32 doar 'e#eia2 oare se
presupune c$ avea un organis# #ai sensi*il2 a 'ost
ucis$2 pe c/nd ceilal+i au pre3entat si#pto#ele acelea
trec$toare sau per#anente de ne*unie 5 '$r$ -ndoial$2
e'ectele i#ediate ale otr$vii. ,n al doilea ca3
re3ultatele au 'ost totale. Prin ur#are2 din cele
petrecute reiese c$ a 'ost 'olosit$ o otrav$ care
ac+ionea3$ prin co#*ustie.
Pornind de la acest punct de vedere2 e 'iresc s$ 'i
c$utat ur#ele su*stan+ei -n ca#era lui =orti#er
>regennis. Cel #ai potrivit loc erau pl$cile de #ic$
sau sticla l$#pii. Acolo a# o*servat2 ve3i *ine2
c/teva 'ire de cenu!$ !i o dung$ de pra' ca'eniu pe
#argine2 care nu 'usese ars. )up$ cu# !tii2 a# luat o
parte din el !i l-a# pus -ntr-un plic.
D )e ce nu#ai o parte7
D Nu e ca3ul2 Watson drag$2 s$ #$ pun -n calea
poli+iei. Le-a# l$sat lor toate dove3ile pe care le-a#
g$sit eu. Nu#ai s$ 'i avut #inte s$-l descopere2 c$
pra'ul tot acolo era pe pl$cile de #ic$.
?i acu#2 Watson2 s$ aprinde# la#pa2 dar s$ nu
uit$# 'ereastra -nc.is$2 ca nu cu#va doi vrednici
#e#*ri ai societ$+ii s$ #oar$ -nainte de vre#e. >u ai
s$ te a!e3i -ntr-un 'otoliu la 'ereastr$2 a'ar$ doar2
dac$ 5 ca o# a!e3at ce e!ti 5 nu vrei s$ ai nici -n clin2
nici -n #/nec$ cu a'acerea asta. )ar n-ai s$ #$ la!i
tu -n dru#2 nu-i a!a7 ?tia# eu c$-l cunosc *ine pe
Watson2 prietenul #eu. A# s$ a!e3 'otoliul $sta -n
'a+a ta2 la aceea!i dep$rtare de otrav$. U!a o vo# l$sa
-ntredesc.is$. &iecare din noi poate s$ supraveg.e3e
pe cel$lalt !i s$ -ntrerup$ e(perien+a2 dac$
si#pto#ele -ncep s$ devin$ pri#e4dioase. >otul e
li#pede2 nu7 Bine2 atunci a# s$ scot pra'ul din plic2
sau ceea ce a #ai r$#as din el2 !i a# s$-l pun pe
la#p$. A!aI Acu#2 Watson2 .ai s$ ne a!e3$# !i s$
a!tept$# ce va ur#a.
Ur#$rile nu s-au l$sat #ult a!teptate. Nici nu #-
a# a!e3at *ine -n 'otoliu2 c$ a# !i7 si#+it un #iros
greu 5 ca de #osc2 p$trun3$tor !i gre+os. A# tras o
dat$ aer -n piept2 !i a# si#+it c$ nu #ai sunt st$p/n
nici pe creierul2 nici pe #intea #ea. Un nor gros !i
negru #i se -nvol*ura pe dinainte !i #i-a# dat
sca#a c$2 a!a2 nev$3ute2 din norul acesta p/ndeau2
gata s$ se n$pusteasc$ asupra si#+urilor #ele
-ncre#enite de spai#$ 5 gro3$vii ne*$nuite2 r$ul cel
#ai cu#plit !i #ai ne-nc.ipuit din lu#e. &or#e
palide2 a#enin+$toare se r$suceau !i pluteau prin
cea+a aceea neagr$2 vestind apropierea cuiva 5 cuiva
al c$rui nu#e nu putea 'i rostit !i a c$rui u#*r$ doar
ar 'i 'ost de a4uns s$-#i piard$ su'letul.
G spai#$ de g.ea+$ puse st$p/nire pe #ine. A#
si#+it c$ #i se 'ace p$rul #$ciuc$ !i c$-#i ies oc.ii
din or*ite. St$tea# cu gura c$scat$2 iar li#*a #i se
uscase ca o *ucat$ de piele. Capul -#i v/4/ia de #ai-
#ai s$-#i plesneasc$. A# -ncercat s$ strig !i a#
au3it ca prin cea+$ un or$c$it r$gu!it 5 era c.iar
glasul #eu 5 dar p$rea venit din dep$rt$ri !i7 parc$
desprins de #ine.
,n aceea!i clip$2 a# '$cut o s'or+are s$ scap2 !i
a!a2 str$pung/nd norul acela al de3n$de4dii2 a# 3$rit
c.ipul lui 1ol#es2 al*2 -ncre#enit !i supt de spai#$
era aceea!i e(presie pe care o v$3use# -ntip$rit$ !i
pe c.ipul #ortului. ?i toc#ai acest lucru #-a tre3it o
clip$2 d/ndu-!i puteri.
A# s$rit din 'otoliu2 l-a# luat pe 1ol#es -n
*ra+e !i -#preun$ ne-a# n$pustit pe u!$ a'ar$2
pr$*u!indu-ne o clip$ #ai t/r3iu pe stratul de iar*$2
unde a# 3$cut a!a2 unul l/ng$ altul. At/ta si#+ea#
doar2 c$ soarele. Str$lucitor -!i croia dru# prin norul
*leste#at al spai#ei ce ne -nv$luise. ,ncet se ridic$
de pe #in+ile noastre un a*ur2 ca cea+a de pe o
priveli!te2 p/n$ ce pacea ne co*or- -n su'lete !i
#in+ile ni se li#pe3ir$.
?edea# acu# pe iar*$ !i ne !tergea# 'run+ile
*ro*onite2 uit/ndu-ne speria+i unul la altul !i
-ncerc/nd s$ deslu!i# pe c.ipurile noastre ur#ele
-n'ior$toarei -ncerc$ri prin care trecuse#.
D Pe cinstea #ea2 WatsonI '$cu 1ol#es -ntr-un
t/r3iu cu glas nesigur. >re*uie s$-+ #ul+u#esc !i s$-+i
cer iertare. 8(perien+a aceasta nu-#i era -ng$duit$
nici #ie2 dar#ite s$ #ai a#estec !i un prieten. >e
rog s$ #$ cre3i c$-#i pare 'oarte r$u.
D ?tii doar 5 i-a# r$spuns eu2 cu o u#*ra de
tul*urare2 pentru c$ nu-l #ai v$3user$ niciodat$ at/t
de senti#ental 5 !tii doar ci cea #ai #are pl$cere !i
cel #ai #are noroO al #eu e c$ -+i pot 'i de 'olos.
1ol#es -!i reveni *rusc la dispo3i+ia lu o*i!nuit$
5 4u#$tate glu#ea+$2 4u#$tate cinic$ 5 pe care o
a'i!a 'a+$ de cei apropia+i
D 8ra de prisos s$ #ai -ncerce s$ nP tul*ure
#in+ile2 dragul #eu 5 spuse el. S4 ne 'i v$3ut vreun
o# #ai slo*od la gur$2 esiguran+$ c$ ne-ar 'i spus c$
sunte# ne*un de vre#e ce ne-a# apucat de
ase#enea e(perien+e s#intite. Ca s$ 'iu sincer2 nu
#i-ar -nc.ipuit c$ e'ectul va 'i at/t de rapid !i
puternic.
Se repe3i -n cas$ !i se -ntoarse cu la#pa care #ai
ardea2 +in/nd-o departe2 !i o arunc -ntr-un desi! de
#$r$cini.
D >re*uie s$ l$s$# pu+in ca#era s$ s aeriseasc$.
Cred2 Watson2 c$ nu #ai ai nici i u#*r$ de -ndoial$
de 'elul cu# s-a -nt/#pla tragedia.
D Niciuna.
D Cau3ele r$#/n -ns$ tot at/t de ascuns ca !i
p/n$ acu#. 1ai su* u#*rarul $sta s st$# de vor*$.
Parc$ #ai si#t !i acu# cu# #$ -n$*u!$ 'u#ul acela
p$c$tos. )up$ p$rere #ea2 toate 'aptele -l indic$ pe
=orti#er >re gennis un uciga! -n pri#ul ca32 de!i a
c$3u victi#$ -n cel de-al doilea.
D )ac$-+i a#inte!ti2 pri#a oar$ a 'ost vor*a de
unele ne-n+elegeri 'a#iliale2 dup$ i-are a ur#at
-#p$carea2 n-a! putea spune. C/nd #$ g/ndesc la
=orti#er >regennis2 cu c.ipul lui de vulpe !i oc.ii-i
ca #$rgelele2 sclipitori. ?i !ire+i2 ascun!i pe dup$
oc.elari2 nu #i-l pot -nc.ipui iert/nd pe cineva. Apoi
dac$-+i a#inte!ti2 ideea c$ cineva ar 'i u#*lat prin
gr$din$ 5 'apt care ne-a a*$tut o clip$ aten+ia de la
adev$rata cau3$ a tragediei 5 venea de la el. Avea el2
=orti#er >regennis2 #otive s$ ne induc$ -n eroare7
La ur#a ur#ei dac$ nu el a aruncat pra'ul acela -n
'oc2 -n clipa -n care a ie!it din ca#er$2 atunci cine
sFo 'i '$cut7 Nenorocirea s-a -nt/#plat -ndat$ dup$
plecarea lui. )ac$ #ai venea cineva2 cu siguran+$ cei
trei s-ar 'i ridicat de la #as$. )e alt'el2 -n Ao#6all-
ul at/t de pa!nic2 ni#eni nu 'ace vi3ite dup$ 9H seara.
Prin ur#are2 pute# considera c$ toate dove3ile -l
indic$ pe =orti#er >regennis ca vinovat.
D Atunci2 #oartea lui a 'ost de 'apt o
sinucidere.
D Ve3i Watson2 la pri#a vedere presupunerea
asta nu e i#posi*il$. S-ar putea ca o#ul acesta2 care
!i-a -nc$rcat su'letul a*$t/nd o ase#enea nenorocire
asupra propriei 'a#ilii2 s$-!i 'i pus cap$t 3ilelor din
pricina re#u!c$rilor.
Sunt -ns$ unele argu#ente puternice -#potriva
acestui punct de vedere. )in 'ericire2 e(ist$ -n Anglia
un o# care cunoa!te totul -n leg$tur$ cu cele
petrecute. ?i a# avut gri4$ s$-l c.e# la noi2 ca s$
a'l$# 'aptele c.iar din gura luiI A.I uite-l c$ vine
#ai devre#eI
PeQaici2 v$ rog2 doctore Sterndale. >oc#ai a#
'$cut o e(perien+$ c.i#ic$ -n$untru !i ca#era noastr$
nu #ai e c.iar at/t de potrivit$ pentru an #usa'ir at/t
de distins.
Au3ise# 3go#otul '$cut de poarta gr$dinii2 !i
statura i#pun$toare a #edicului e(plorator a'rican se
ivi pe alee. G#ul se -ntoarse #irat spre u#*rarul de
+ar$2 su* care ne v/r/se#.
D =-a+i c.e#at2 do#nule 1ol#es. A# pri#it
*iletul dvs. Acu# un ceas !i a# venit2 de!i 3$u c$ nu
v$d de ce tre*uie s$ dau ur#are convoc$rii dvs.
D Poate c$ l$#uri# lucrurile -ntre ti#p2 spuse
1ol#es. P/n$ atunci2 -ns$2 v$ r$#/n 'oarte -ndatorat
pentru c$ a+i *inevoit s$ accepta+i invita+ia noastr$.
V$ rog s$ ne scu3a+i@ dac$ nu v$ pri#i# cu# se
cuvine2 dar prietenul #eu Watson !i cu #ine toc#ai
a# ad$ugat un nou capitol la Aro3$viile din
Corn6all" 5 cu# -i spun 3iarele 5 a!a c$ pre'er$#
aerul curat. ?i pentru c$ c.estiunea pe care o vo#
discuta v$ prive!te -n #od strict personal2 poate c$ e
#ai *ine s$ st$# de vor*$ -ntr-u loc unde ni#eni nu
poate. >rage cu urec.ea
8(ploratorul -!i scoase +igara de 'oi di gur$ !i
arunca o privire +eap$n$ prietenului #eu.
D Sunt curios s$ !tiu 5 '$cu el 5 -n o c.estiune
personal$ vre+i s$-#i vor*i+i.
D 8 vor*a de uciderea lui =orti#er >regennis2
spuse 1ol#es.
,n clipa aceea2 a! 'i dorit s$ 'iu -nar#at C.ipul
'ioros al lui Sterndale se '$cu ro!u v/n$t2 oc.ii-i
-ncepur$ s$ scapere sc/ntei2 iar vinele-i groase de pe
'runte i se u#'lar$ s plesneasc$2 el se repe3i la
prietenul #eu e pu#nii -ncle!ta+i2 dar se opri locului
!i cu s'or+are uria!$ reveni la cal#ul lui rece2 +eap$n2
care era poate #ult #ai pri#e4dios dec/t i3*ucnirea
n$prasnic$.
D A# tr$it at/ta vre#e printre s$l*atic !i -n
a'ara legii 5 spuse el 5 -nc/t a# a4un s$-#i 'iu singur
lege. V-a! ruga2 do#nul 1ol#es2 s$ nu uita+i asta2
pentru c$2 -n 'ond nu vreau s$ v$ 'ac nici un r$u.
D Nici eu2 doctore Sterndale. Cea #ai *un
dovad$ e 'aptul c$ !tiind ceea ce !tiu2 a# tri#is dup$
dvs.2 nu dup$ poli+ie.
Sterndale se a!e3$2 sco+/nd un suspin 5 pri#ul
pro*a*il -n toat$ via+a lui plin$ de aventuri.
Atitudinea lui 1ol#es respira o siguran+$ cal#$
plin$ de 'or+$2 c$reia nu i te puteai -#potrivi.
Gaspetele nostru */igui ceva2 str/ng/nd !i des'$c/nd
pu#nii de tul*urat ce era.
D Ce vre+i s$ spune+i7 -ntre*$ el -ntr-un t/r3iu.
)ac$ e doar un !iretlic din partea dvs.2 do#nule
1ol#es2 atunci s$ !ti+i c$ nu v-a+i g$sit o#ul. S$ nu
#ai *ate# c/#pii de po#an$. Ce vre+i7
D A# s$ v$ spun 5 '$cu 1ol#es 5 !i #otivul
care #$ -#pinge s-o 'ac e c$ #$ a!tept ca la
sinceritate s$ #i se r$spund$ cu sinceritate.
Atitudinea pe care o voi adopta depinde de ap$rarea
dvs.
D Ap$rarea #ea7
D )a.
D ,#potriva c$rui 'apt7
D ,#potriva acu3a+iei de asasinat a lui =orti#er
>regennis.
Sterndale -!i ta#pona 'runtea cu *atista.
D Pe cinstea #ea2 v$d c$ #erge+i la sigur2 spuse
el. >oate succesele dvs. )epind de aceast$
e(traordinar$ capacitate de a induce -n eroare7
D )ac$ e cineva care -ncearc$ s$ induc$ -n
eroare 5 -i r$spunse 1ol#es t$ios 5 acela sunte+i
dvs.2 doctore Leon Sterndale2 nu eu. Ca dovad$2 a#
s$ v$ relate3 c/teva 'apte pe care se *a3ea3$
conclu3iile #ele. C/t despre -ntoarcerea dvs. )e la
Pl%#out.2 unde a+i l$sat o #are parte din *aga4e s$
plece spre A'rica2 n-a# s$ v$ spun c$ a 'ost pri#ul
lucru care #ina de#onstrat c$ sunte+i unul din
'actorii de care tre*uie s$ se +in$ sea#a la
reconstituirea dra#eiM
D =-a# -ntorsM
D A# au3it #otivele !i consider c$ nu sunt nici
conving$toare !i nici verosi#ile. )ar s$ trece# peste
asta. A+i venit la #ine s$ #$ -ntre*a+i pe cine
*$nuiesc. A# re'u3at s$ v$ r$spund. Atunci v-a+i dus
la vicariat. A+i a!teptat a'ar$ un ti#p2 apoi v-a+i
-ntors acas$ R
D )e unde !ti+i7
D V-a# ur#$rit.
D N-a# v$3ut pe ni#eni.
D 8 !i 'iresc2 atunci c/nd ur#$resc eu pe cineva.
A+i petrecut o noapte al*$ acas$ lai dvs. ?i v-a+i '$cut
planuri pe care -n 3ori v-a+i dus s$ le pune+i -n
aplicare. C/nd a -nceput s$ se crape de 3iu$2 v-a+i
-ndesat *u3unarele cu pietricele de acelea ro!iatice2
din gr$#ada@ de l/ng$ poart$2 !i a+i pornit-o la dru#.
Sterndale tres$ri violent !i se uit$ la 1ol#es2
uluit.
D Pe ur#$ a+i pornit-o -n gra*$ spre vi: cariat de
care v$ desp$r+ea o #il$. Purta+i2 dac$-#i -ng$dui+i2
aceea!i perec.e de panto' de tenis cu nervuri pe
talp$2 pe care -i ave+i !i acu# -n picioare. C/nd a+i
a4uns la vicariat a+i apucat-o prin livad$ !i a+i trecut
gardul Apoi v-a+i apropiat de 'ereastra lui >regennis
Se lu#inase de-a *inelea2 dar lu#ea nu se sculase
-nc$. Atunci2 a+i scos c/teva pietricele din *u3unar !i
le-a+i aruncat -n gea#. Sterndale s$ri -n picioare.
D Sunte+i diavolul -n persoan$I strig$ el 1ol#es
r/se la co#pli#entul acesta.
D A tre*uit s$ arunca+i vreo doi-trei pu#ni de
pietricele p/n$ s$ ias$ =orti#er >regennis la
'ereastr$. C/nd a ap$rut2 i-a+i '$cut se#n cu capul s$
co*oare. S-a -#*r$cat -n gra*$ !i a co*or/t -n salon.
)vs. A+i intrat pe 'ereastr$. A+i sc.i#*at c/teva
cuvinte cu el !i -n ti#pul acesta2 v-a+i pli#*at -n sus
!i -n 4os prin -nc$pere. Apoi a+i ie!it2 a+i -nc.is
'ereastra !i a+i r$#as o vre#e a'ar$2 'u#/nd un
tra*uc !i ur#$rind ce se petrece -n$untru. ,n cele din
ur#$2 dup$ #oartea lui >regennis2 a+i plecat cu# a+i
!i venit.
?i acu#2 doctore Sterndale2 cu# e(plica+i
purtarea aceasta !i ce anu#e a deter#inat-o7 )ac$
-ncerca+i s$ #$ induce+i -n eroare sa s$ lua+i lucrurile
-n glu#$2 v$ asigur c$ nu #ai voi p$stra t$cerea.
Vi3itatorul nostru se '$cu v/n$t la 'a+$2 pe c/nd
asculta cuvintele acu3atorului s$u. R$#ase un ti#p
pe g/nduri2 cu 'a+a -n #/ini. Apoi2 cu o #i!care
*rusc$2 trase o 'otogra'ie din *u3unarul de la piept !i
o arunc$ pe #asa +$r$neasc$ din 'a+a noastr$.
D Iat$ de ce a# '$cut-oI spuse el.
Po3a -n'$+i!a c.ipul unei 'e#ei nespus de
'ru#oase. 1ol#es se aplec$ s$ o priveasc$.
D Brenda >regennis2 '$cu el.
D )a. Brenda >regennis2 repet$ vi3itatorul
nostru. Sunt ani de c/nd o iu*esc !i de c/nd #$
iu*ea. Acesta e secretul i3ol$rii #ele -n Corn6all2
care a ui#it pe toat$ lu#ea. Aici era# aproape de
singura 'iin+$ de pe lu#e care #i-era drag$. )e
c$s$torit2 nu #$ putea# c$s$tori cu ea2 pentru c$ sunt
legat de o 'e#eie care #-a p$r$sit de ani de 3ile2 dar
de care nu #$ pot desp$r+i din pricina p$c$toaselor
astea de legi *ritanice. Brenda #-a a!teptat ani de-a
r/ndul. Ani de-a r/ndul a# a!teptat !i eu. ?i acu#2
uite la ce ne-a 'ost *unI
Un suspin cu#plit -i scutur$ trupul lui uria! !i
o#ul -!i cuprinse g/tul cu #/inile2 pe su* *ar*a-i
*$l+at$. &$cu o s'or+are s$ se st$p/neasc$2 apoi ur#$:
D Vicarul !tia tot. 8ra con'identul nostru. 8l v$
poate spune c$ Brenda a 'ost un -nger co*or/t pe
p$#/nt. )e aceea #i-a telegra'iat !i #-a -ntors. Ce
i#portan+$ #ai avea *aga4ul #eu sau A'rica2 c/nd
a# a'lat ce soart$ a lovit-o pe 'e#eia pe care o
iu*ea#7 Aceasta o veriga care v$ lipsea2 do#nule
1ol#es.
D Continua+i2 v$ rog 5 '$cu prietenul #eu.
)octorul Sterndale. Scoase din *u3unar un
pac.e+el -nvelit -n ./rtie !i -l puse pe #as$.@. Pe
./rtie scria: nradi( pedis dia*oli". )edesu*t2 'usese
lipit$ o etic.et$ ro!ie de otrav$.
D )up$ c/te !tiu2 sunte+i #edic. A+i au3it
vreodat$ de preparatul acesta7
D R$d$cin$ de Piciorul )iavolului7 Nu2 n-a#
au3it niciodat$.
D Nu e nici un vot de *la# pentru cuno!tin+ele
dvs. Pro'esionale 5 spuse el 5 pentru c$ *$nuiesc c$
-n a'ara e(e#plarului conservat -n la*oratorul de la
Buda2 altul nu #ai e(ist$ -n 8uropa. N-a 'ost trecut$
nici -n 'ar#acopee !i nici -n *i*liogra'ia to(icologiei.
R$d$cina are 'or#a unui picior 4u#$tate de o#2
4u#$tate de +ap2 de unde !i nu#ele acesta n$stru!nic2
pe care i l-a dat un #isionar *otanist. Cu a4utorul ei2
vr$4itorii din anu#ite +inuturi ale A'ricii de vest -i
pun la -ncercare pe suspec+i ca s$ descopere
vinova+ii. R$d$cina aceasta o p$strea3$ ca pe un
secret. 8(e#plarul pe care -l posed l-a# o*+inut -n
-#pre4ur$ri cu# nu se poate #ai neo*i!nuite2 -n
U*ang.i.
Pe c/nd vor*ea2 des'$cu ./rtia !i v$3ur$# o
gr$#$4oar$ de pra' ca'eniu-ro!iatic2 ca tutunul de
pri3at.
D 8i *ine7 -ntre*$ 1ol#es2 t$ios.
D >oc#ai voia# s$ v$ povestesc2 cu# s-au
petrecut lucrurile2 do#nule 1ol#es. ?ti+i at/t de
#ulte2 -nc/t sigur2 c$ e -n interesul #eu s$ a'la+i !i
restul.
V-a# #ai spus ce leg$turi erau -ntre 'a#ilia
>regennis !i #ine. Prin do#ni!oara >regennis2 a#
intrat -n rela+ii !i cu 'ra+ii ei. ,n s/nul. Acestei 'a#ilii
au e(istat ne-n+elegeri de ordin #aterial2 care l-au
dep$rtat pe =orti#er2 dar se credea c$ certurile au
'ost aplanate2 !i -l -nt/lnea# tot at/t de des ca !i pe
ceilal+i. 8ra un o# !iret !i ascuns2 care nu se d$dea
-napoi s$ *age 3/3anie -ntre oa#eni2 !i c/teva
-nt/#pl$ri #i-au tre3it *$nuieli -#potriva lui. )ove3i
sigure -ns$ nu a# putut g$si2 ca s$ rup rela+iile cu el.
,ntr-o 3i 5 nu-s dec/t vreo c/teva s$pt$#/ni de
atunci 5 a venit la #ine s$ vad$ c/teva din
ciud$+eniile pe care le-a# adus din A'rica. Printre
altele2 i-a# ar$tat !i pra'ul acesta. I-a# vor*it de
-nsu!irile lui ciudate !i i-a# spus cu# in'luen+ea3$
centri nervo!i ai 'ricii2 cu# doar ne*unia sau #oartea
-l #ai a!teapt$ pe ne'ericitul indigen2 pe care vraciul
tri*ului II pune la -ncercare2 l-a# #ai spus c$ !tiin+a
european$ nu e -n stare s$ sta*ileasc$ pre3en+a unei
otr$vi -n trup. Cu# a pus #/na pe ea2 .a*ar n-a#2
pentru c$ din ca#er$ n-a# ie!it. Sunt -ns$ sigur c$ -n
ti#p ce eu desc.idea# dulapurile !i #$ pleca# peste
cutii2 el a i3*utit s$ !terpeleasc$ o parte din pra'. ,#i
a#intesc *ine2 cu# #-a cople!it cu -ntre*$ri2 vr/nd
s$ !tie ce cantitate !i c/t ti#p era necesar ca otrava
s$-!i 'ac$ e'ectul2 dar nici prin g/nd nu #i-a trecut c$
avea vreun #otiv personal s$ se interese3e.
Uitase# tot p/n$ -n 3iua -n care a# pri#it
telegra#a vicarului la Pl%#out.. >ic$losul !i-a
-nc.ipuit c$ p/n$ s$ a4ung$ vestea la #ine2 voi 'i pe
#are !i c$ voi r$#/ne la nes'/r!it -n A'rica. 8u -ns$2
#-a# -ntors pe dat$. ?i v$ da+i sea#a c$ atunci c/nd
a# au3it cu# s-au petrecut lucrurile2 a# 'ost sigur c$
uciga!ul s-a 'olosit de otrava #ea. A# venit la dvs.2
-n speran+a c$ a+i g$sit vreo alt$ e(plica+ie. Alta -ns$
nu putea 'i. 8ra# sigur c$ =orti#er >regennis e
uciga!ul !i c$ *anii2 sau poate g/ndul c$ dac$ ceilal+i
#e#*ri ai 'a#iliei erau iresponsa*ili2 el ar 'i
singurul custode al averii lor2 l-au -#pins s$
'oloseasc$ pra'ul de Piciorul )iavolului2 '$c/ndu-i
pe cei doi 'ra+i s$ -nne*uneasc$ !i ucig/nd-o pe sora
lui2 Brenda2 singura 'iin+$ o#eneasc$ pe care a#
iu*it-o !i #-a iu*it vreodat$. Aceasta a 'ost cri#a lui.
Ce pedeaps$ i se cuvenea7
S$ #$ 'i adresat legii7 Ce dove3i avea#7
?tia# c$ 'aptele erau e(acte2 dar era# eu oare -n
stare s$ 'ac vreun 4uriu s$ cread$ o poveste at/t de
ciudat$7 Sigur nu putea# 'i. )ar nici nu -n+elegea#
s$ las lucrurile *alt$.
Ini#a #ea cerea r$3*unare. V-a# #ai spus o
dat$2 do#nule 1ol#es2 c$ #are parte din via+a #ea
#i-a# tr$it-o -n a'ara legii !i c$ -n cele din ur#$ a#
a4uns s$-#i 'iu eu singur lege. >ot a!a --au petrecut
lucrurile !i acu#. A# .ot$r/t s$-l 'ac s$
-#p$rt$!easc$ !i el soarta pe care o .$r$3ise altora.
)ac$ nu i3*utea# alt'el2 #i-a! 'i '$cut dreptate cu
propria #ea #/n$. Nu e o# -n toat$ Anglia. Care s$
+in$ #ai pu+in la via+$ ca #ine2 -n clipele acestea.
Asta e tot. Restul l-a+i ar$tat c.iar dvs. )up$ o
noapte nedor#it$ 5 a!a cu# spunea+i 5 a# plecat -n
3ori de acas$. =i-a# 3is c$ nu-#i va 'i u!or s$-l
tre3esc2 a!a c$ a# luat pietricele din gr$#ada de care
a+i po#enit2 !i a# aruncat cu ele -n gea#ul salonului.
I-a# povestit lui >regennis2 cu# s-a petrecut pri#a
!i i-a# spus c$ a# venit ca 4udec$tor !i c$l$u. La
vederea revolverului #eu2 ne#ernicul s-a pr$*u!it
-ncre#enit -ntr-un 'otoliu. A# aprins la#pa2 a# pus
pra'ul pe ea !i a# r$#as a'ar$2 gata s$ trag dac$ ar 'i
-ncercat s$ p$r$seasc$ -nc$perea. ?i-a dat su'letul -n
cinci #inute. )u#ne3eule2 cu# a #uritI Ini#a #ea
-#pietrise -ns$2 pentru c$ =orti#er >regennis nu
-ndura ni#ic din ce -ndurase !i iu*ita #ea -naintea
lui. Aceasta e povestea #ea2 do#nule 1ol#es. Poate
c$ dac$ a+i 'i iu*it o 'e#eie2 a+i 'i '$cut !i dvS. La 'el.
,n orice ca32 sunt -n #/inile dvs. Pute+i 'ace ce vre+i.
)up$ cu# v-a# #ai spus2 nu e o# pe lu#e care s$
se tea#$ de #oarte #ai pu+in dec/t #ine.
1ol#es r$#ase t$cut c/teva clipe.
D Ce planuri ave+i7 -ntre*$ el2 -ntr-un t/r3iu.
D 8ra# .ot$r/t s$ #$ -ngrop -n A'rica Central$.
Lucrul #eu de acolo e doar pe 4u#$tate ter#inat.
D )uce+i-v$ !i ter#ina+i !i cealalt$ 4u#$tate2
'$cu 1ol#es. 8u2 unul2 nu v$ pot -#piedica.
)octorul Sterndale se ridic$2 cu statura lui uria!$2
!i ie!i din u#*rar. 1ol#es -!i aprinse pipa !i -#i
-ntinse punga de tutun.
D C/teva 'u#uri neotr$vite vor aduce o
sc.i#*are pl$cut$2 spuse el. Cred c$ e!ti de acord
Watson2 c$ nu e ca3ul s$ ne a#estec$#. Anc.eta
noastr$ a avut un caracter independent !i tot ast'el
tre*uie s$ 'ie !i atitudinea noastr$. Nici tu nu l-ai
denun+a2 nu-i a!a7
D Sigur c$ nu2 i-a# r$spuns.
D N-a# iu*it niciodat$2 dar dac$ #i s-ar 'i
-nt/#plat a!a ceva !i 'e#eia pe care a! 'i iu*it-o ar 'i
avut un ase#enea s'/r!it2 a! 'i 'ost -n stare s$ 'ac la
'el cu v/n$torul nostru de lei2 oare a tr$it -n a'ara
legii. Cine !tie7I
,n s'/r!it2 Watson2 n-a# s$ te su*esti#e3
e(plic/ndu-+i lucruri evidente. Pietricelele de pe
perva3 au constituit2 desigur2 punctul de plecare.
Altele ase#$n$toare nu se g$seau -n gr$dina
vicarului. A*ia dup$ ce #i-a# -ndreptat privirea
asupra doctorului Sterndale !i a casei lui2 l-a#
descoperit. La#pa care ardea -n plin$ 3i !i ur#ele de
pra' de pe a*a4ur sunt verigile unui lan+ c/t se poate
de deslu!it.
?i acu#2 drag$ Watson2 cred c$ tre*uie s$ d$#
uit$rii cele petrecute !i s$ ne -ntoarce#2 cu #intea
li#pede2 la studiul r$d$cinilor acelea caldeene2 care2
cu siguran+$ c$ pot 'i reg$site -n ra#ura din Corn6all
a #arii 'a#ilii de li#*i celtice.
VI. )etectivul #uri*und
)oa#na 1udson2 propriet$reasa lui S.erloc0
1ol#es2 era o 'e#eie 'oarte r$*d$toare. Ji !i noapte2
ciorc.ini-ciorc.ini de indivi3i ciuda+i pe care de cele
#ai #ulte ori ai 'i pre'erat 1A nu-i 'i v$3ut
niciodat$2 se -#*ul3eau la u!a aparta#entului ei de la
pri#ul eta4. ?i pe de-asupra2 neo*i!nuitul ei c.iria!
#ai ducea !i o via+$ at/t de n$stru!nic$ !i de
de3ordonat$2 ,nc/t greu tre*uie s$-i #ai 'i pus
r$*darea la ,ncercare. Negli4en+a lui de necre3ut2
pati#a pentru #u3ic$ la ore nepotrivite2 e(erci+iile
de tir cu revolverul2 pe care le '$cea din c/nd -n c/nd
-n cas$2 *i3arele-i e(perien+e !tiin+i'ice2 care adesea
u#pleau casa de o du.oare puturoas$ !i at#os'era
aceea de violen+$ !i pri#e4die ce plutea -n 4urul lui -l
'$ceau cel #ai nepl$cut c.iria! din toat$ Londra. Pe
de alt$ parte -ns$2 avea #/n$ larg$ !i sunt sigur c$
c.iria2 pe care a pl$tit-o c/t ti#p a# stat cu el2 ar 'i
'ost de a4uns s$ cu#pere toat$ casa.
Propriet$reasa -l !tia de 'ric$2 nu glu#$2 ESI nu
cute3a niciodat$ s$ i se a#estece -n tre*uri2 oric/t de
r$u ar 'i sup$rat-o. )e alt'el2 II era drag 1ol#es2
pentru c$ se purta nespus de 'ru#os !i era tare
curtenitor cu 'e#eile. )o pl$cut2 nu-i pl$ceau !i nici
n-avea -ncredere -n ele2 dar se ar$ta totdeauna
cavaler.
?i 'iindc$ !tia# c/t de sincer$ era cu el2 a#
ascultat-o cu *$gare de sea#$ -n 3iua -n care 5 era -n
al doilea an al c$sniciei #ele 5 venit la #ine s$-#i
spun$ -n ce .al a4unsese prietenul #eu.
D 8 pe #oarte2 doctore Watson 5 3ise eT )e trei
3ile sl$*e!te -ntruna !i nu cred s$ nu a4ung$ p/n$
seara. Nici nu #-a l$sat s$ c.ei un doctor. A3i
di#inea+$2 c/nd a# v$3ut cur -i ies po#e+ii din piele
!i cu# se uit$ la #inU cu oc.ii lui #ari !i str$lucitori2
n-a# #ai putuV r$*da.
D Gu sau '$r$ voia dvs.2 do#nule 1ol#es a# s$
#$ duc c.iar acu# s$ c.e# un doctol 5 i-a# spus
eu.
D Atunci2 #$car s$ 'ie Watson2 #i-a r$sF puns
el.
)ac$ nu veni+i -ndat$2 nu-l #ai g$si+i ti via+$.
8ra# -ngro3it2 pentru c$ nu avusese# .a*a4 de
*oala lui. Bine-n+eles c$ #-a# repe3it -# dat$ s$-#i
iau pardesiul !i p$l$ria. Pe dru#4 i-a# cerut
a#$nunte.
D Nu prea !tiu ce s$ v$ spun2 do#nule doctor. A
avut un ca3 pe la Rot.e.ite2 pe alee de prin
apropierea >a#isei2 !i de acolc a adus *oala.
=iercuri2 dup$ #as$2 s-a pus -i pat !i nici nu s-a #ai
sculat de-atunci. )e trei 3ile2 n-a luat ni#ic -n gur$2
nici #/ncare2 niciP *$utur$.
D S'inte )u#ne3euleI )e ce n-ai c.e#atP un
#edic7
D Nici n-a vrut s$ aud$. ?ti+i doar c$ nu-i4 place
s$ i se ias$ din vor*$. N-a# vrut s$-i calc cuv/ntul.
Ai s$ ve3i cu oc.ii du#itale c$4 #ult n-o #ai duce.
,#*vadev$r2 era -ntr-o stare 4alnic$. ,n lu-4 #ina
o*osit$ a 3ilei ce+oase de noie#*rie2 ca#era
*olnavuuli se pierdea -n penu#*r$. C.ipul acela
supt2 sleit2 care #$ privea +int$ din pat2 -#i -ng.e+a
ini#a -n piept. Gc.ii-i str$luceau ca -n 'riguri2 o*ra4ii
-i erau -ncin!i !i co4i+e negre -i at/rnau pe *u3e@
#/inile lui su*+iri se 'r$#/ntau necontenit2 !i c/nd
vor*ea2 p$rea c$ or$c$ie2 cuprins de spas#e. C/nd
a# intrat 3$cea cu #in+ile aiurea2 dar la vederea #ea
a# citit -n oc.ii lui c$ #$ recuno!tea.
D A!a2 Watson2 pare-se c$ #i-a 'ost dat n Ktrec
prin clipe grele 5 spuse el cu un glas 1lir!it2 -n care
se si#+ea totu!i o u#*r$ din nep$sarea lui de
odinioar$.
D )ragul #eu prietenI a# e(cla#at eu2
apropiindu-#$.
D )$-te -napoiI I#ediat -napoi #i-a stricai2 el
cu glasul acela poruncitor2 pe care-l cuno!tea# doar
din clipele de cu#p$n$. )ac$ le apropii de #ine2
Watson2 a# s$ te dau a'ar$.
D )ar de ce7
D Pentru c$ a!a vreau. N-a4unge7
)a. )oa#na 1udson avusese dreptate. 8ra inul
tiran ca niciodat$. )ar -+i venea s$-i pl/ngi de #il$
c/nd -l vedeai c/t era de s'/r!it.
D N-a# vrut dec/t s$ te a4ut2 i-a# e(plicat eu.
D &oarte *ineI =ai #ult ai s$ #$ a4u+i dacA ai
s$ 'aci cu# -+i spun.
D Sigur c$ da2 1ol#es. Acu# se ar$ta #ai pu+in
aspru.
D Nu te-ai sup$rat7 -ntre*$ el2 g/'/ind. Bietul
o#I Cu# s$ #$ 'i sup$rat pe el2 c/nd -l vedea#
c.inuindu-se -n a!a .al7
D 8 spre *inele t$u2 Watson2 c/r/i el.
D Spre *inele #eu7
D ?tiu ce a#. 8 o *oal$ a culilor din Suinatra.
Glande3ii o cunosc #ai *ine dec/t noi2 de!i nici ei n-
au a'lat prea #ulte despre ea ptnA acu#. Un singur
lucru-i sigur: c$ e totdeauna #ortal$ !i se ia 'oarte
u!or.
Vor*ea ca -n 'riguri. =/inile lui se c.irceau !t ne
'r$#/ntau2 pe c/nd -#i '$cea se#n s$ #A dau
-napoi.
D Se ia u!or prin atingere2 Watson2 au3i2 'Wrin
atingere. Stai #ai -ncolo !i nu o s$ se nu#ple ni#ic.
D )ar pentru )u#ne3eu2 1ol#esI Cu# ,+i
-nc.ipui c$ a! putea +ine sea#a de a!a W" Va V Nu
#i-ar p$sa nici dac$ ar 'i vor*a de Un 1tr$inI Asta
nu-i un #otiv s$ nu-#i 'ac datoria 'a+$ de un prieten
a!a de vec.i.
=-a# apropiat din nou2 dar el #-a respin cu o
privire #/nioas$ de priviri.
D )ac$ r$#/i acolo2 st$# de vor*$2 dac nu 5
pleci.
Respectul #eu pentru -nsu!irile deose*it ale lui
1ol#es era at/t de #are2 -nc/t -ntot deauna #-a#
supus p$rerilor lui c.iar dac nu le pricepea#. )e data
aceasta -ns$2 se tre 3ise #edicul din #ine. ,n alt$
parte2 n-ave dec/t s$-!i i#pun$ voin+a c/t -i po'tea
ini#a dar aici2 la c$p$t/iul unui *olnav2 eu dicta#
D 1ol#esi-a# spus eu 5 nu e!ti -n toat$ 'irea.
Bolnavul e ca un copil2 !i a!a a# de g/nd s$ te trate3
!i pe tine. Cu sau '$r$ voia ta2 tot a# s$ #$ uit ce ai
!i a# s$ te caut.
. ,#i arunc$ o privire plin$ de venin.
D )ac$ tot sunt silit s$ c.e# un doctor d$-#i
voie2 cel pu+in2 s$ c.e# unul -n care a# -ncredere2
spuse el.
D P$i2 -n #ine-n-ai7
D ,n prietenia ta2 sigur c$ da. )ar 'aptele sunt
'apte2 Watson2 !i la ur#a ur#ei2 tu nu practici dec/t
#edicin$ general$. 8(perien+a ta e 'oarte redus$ !i
nici aptitudini nu prea ai. 8 dureros c$ tre*uie s$-+i
spun ase#enea lucruri dar tu #-ai silit.
=$ r$nise cu#plit.
D Ase#enea cuvinte nu sunt de#ne de tine2
1ol#es. V$d -ns$ *ine -n ce-.al de nervi e!ti. )ac$
n-ai -ncredere -n #ine2 n-a# s$ #$ v/r cu sila. A#
s$-l c.e# pe sir Rasper =ee02 pe Penrose &is.er2 sau
oricare alt$ so#itate din Londra. Gricu#2 cineva tot
tre*uie s$ vin$. )ac$ -+i -nc.ipui c$ a# s$ stau aici s$
#$ uit la tine cu# te s'/r!e!ti cu 3ile2 '$r$ s$-+i dau o
#/n$ de a4utor2 sau s$ aduc pe altcineva2 nu +i-ai
g$sit o#ul.
D Inten+iile tale sunt *une2 Watson 5 #i-a
r$spuns *olnavul2 sco+/nd un sunet 5 ceva -ntre un
suspin !i un gea#$t. Nii cu orice pre+ c$ .a*ar n-ai
despre ce e vor*a7 Ia spune-#i2 le rog2 ce !tii despre
'rigurile tapanuli sau despre #oli#a neagr$ din
&or#osa7
D N-a# au3it de niciuna.
D Grientul pre3int$ nu#eroase pro*le#e !i
aspecte patologice ciudate.
)up$ 'iecare propo3i+iune2 1ol#es se oprea Na-
!i adune puterile.
D A# -nv$+at 'oarte #ult -n cursul unei
cercet$ri recente -n do#eniul #edicinii
cri#inologice. Cu aceast$ oca3ie2 #-a# !i
-#*oln$vit. Nu #ai e ni#ic de '$cut.
D S-ar putea. >otu!i2 a#. A'lat din -nt/#plare
c$ doctorul Ainstree2 cea #ai #are autoritate -n
#aterie de *oli tropicale din 3ilele noastre2 se a'l$ la
Londra. 8 inutil s$ proteste3i2 1ol#es2 C.iar -n clipa
asta #$ duc s$-l aduc.
=-a# -ntors .ot$r/t spre u!$.
Nu +in #inte s$ #ai 'i 'ost vreodat$ 3guduit ca
atunci@ c/t ai *ate din pal#e2 #uri*undul '$cu o
s$ritur$ de tigru !i #i-o lu$ -nainte. A# au3it
3go#otul sec al c.eii care E e r$sucea -n *roasc$ !i
-n clipa ur#$toare2 1ol#es se -ntorcea -n pat2
cl$tin/ndu-se !i %t'/ind2 s'/r!it dup$ risipa aceea
cu#plit$ de energie.
D N-ai s$-#i iei tu c.eia cu 'or+a2 Watson. Al
#eu e!ti2 a#ice. Aici ai s$ stai c/t -+i spun eu. Cu
toate astea2 a# s$-+i 'ac pe plac.
Cuvintele acestea le rostea icnind !i g/'/ind din
greu.
D Nu#ai la *inele #eu +i-e g/ndul2 o !tiu prea
*ine. &ie cu# vrei tu2 dar las$-#$ #ai -nisi s$-#i
vin$ puterile la loc. Nu acu#2 Watson2 nu acu#. 8
patru. La !ase po+i s$ le duci.
D )ar e o ne*unie2 1ol#es.
D )oar dou$ ceasuri2 Watson. =ul+u#esc. >ini
potrivesc !i singur a!ternutul. Stai2 te rog2 #al
departe. ?i acu# a# s$-+i pun o condi+ie. N al s$ te
duci la doctorul Ainstree2 ci dup$ o#ul pe care +i-l
voi spune eu.
Cu# vrei tu.
D ,n s'/r!it2 trei vor*e cu scaun la capT Watson.
Ai ni!te c$r+i acolo. Sunt ca# s'/r!it =$ -ntre* cu#
s-o 'i si#+ind o pil$ galvanic$ dup$ ce-!i revars$
electricitatea -ntr-un corp r$u conduc$tor. La !ase2
Watson2 lu$# toat$ conversa+ia noastr$ de la cap$t.
)ar scris ne-a 'ost s$ o -ncepe# din no #ult #ai
-nainte de ora 'i(at$ !i -n -#pre4ur$ri care nu #-au
3guduit #ai pu+in dec- saltul lui 1ol#es la u!$.
=-a# uitat c/teva #inute la o#ul acela t$cut2
care 3$cea -n pat. &$+a i se pierdea -n a!ternut !i
p$rea c$ ador#ise. Cu# nu -n" si#+ea# -n stare s$
citesc2 #-a# apucat sdauT ocol ca#erei2 agale2
cercet/nd 'otogra'iile@ #arilor cri#inali2 care
-#podo*eau pere+ii. ,n cele din ur#$2 r$t$cind a!a
prin -nc$pere2 '$r$ nici o +int$2 a# a4uns l/ng$
policioara c$#inului. G #ul+i#e de pipe2 pung$ de
tutun2 seringi2 *ricege2 cartu!e de revolver !i alte
#$run+i!uri erau -#pr$!tiate pe ea. ,n #i4loc 5 o
cutiu+" de 'ilde! al* cu negru2 cu un capac care
luneca. 8ra un o*iect dr$gu+2 a!a c$ a# -ntins #/n$
s$-l cercete3 #ai de aproape2 c/ndM
1ol#es scoase un strig$t -nsp$i#/nt$tor. Un
urlet care s-ar 'i putut au3i p/n$ -n strad$. R$cnetul
acesta -ngro3itor '$cu s$-#i -ng.e+e s/ngele -n vine
!i #i se ridic$ p$rul #$ciuc$@ =-a# -ntors !i a#
v$3ut un c.ip str/#*at cu priviri ca de ne*un. A#
r$#as -ncre#enit +in/nd cutiu+a aceea -n #/n$.
D Pune-o 4os i#ediat2 Watson 5 i#e diat 4osI
Capul i se l$s$ -napoi pe pern$ !i -n clipa -n care
a# pus cutia la loc pe policioar$2 scoase un o'tat
ad/nc de u!urare.
D Nu-#i place s$ #i se u#*le printre lucruri2
Watson. ?tii *ine c$ nu-#i place. =$. &aci s$ #$
agit prea tare. >oc#ai2 tu2 doctor !i s$ sco+i un o#
din r$*d$riI ?e3i o dat$ ! las$-#$ s$ #$ odi.nesc.
,nt/#plarea aceasta #i-/ l$sat un gust a#ar. Se
vedea *ine2 dup$. >ul*urarea lui nespus$ !i at/t de
ine(plica*il$2 dup$ aspri#ea cu care #i-a vor*it
apoi2 !i care nu prea se#$na cu *l/nde+ea lui
o*i!nuit$2 -n ce .al de nervi tre*uie s$ 'i 'ost. Ni#ic
nu e #ai 4alnic la vedere2 dec/t o #inte plin$ de
str$lucire2 care se destra#$.
A# a!teptat2 #/.nit2 -n t$cere2 s$ se scurg$
ti#pul pe care -l 'i(ase. P$rea c$ !i 1ol#es p/ndise
ceasul2 pentru c$ a*ia se '$cu !ase2 c$ a !i -nceput s$-
#i vor*easc$ la 'el de aprins ca -nainte:
D 8i2 Watson 5 spuse el. Ai sc.i#*ate -n
*u3unare.
D )a.
D Argint7 9
D C/t vrei7
D C/te 4u#$t$+i de coroan$7
D Cinci.
D A.2 prea pu+inI Prea pu+inI Ce nenorocire2
WatsonI Gricu#2 pune-le -n *u3unarul de la ceas.
Restul #$run+i!ului 5 -n *u3unarul sting al
pantalonului. =ul+u#esc. A!a ai s$-+i +ii #ai *ine
ec.ili*rul.
Asta era ne*unie curat$. Il scutur$ un 'ior !i
scoase iar un sunet 5 ceva -ntre tuse !i suspin.
D Aprinde2 te rog2 la#pa2 Watson2 dar ve3i s$
nu ridici 'itilul #ai #ult de 4u#$tate. >e i#plor2 'ii
atent2 Watson 9 =ul+u#esc2 per'ect. Nu2 nu tre*uie
s$ tragi storul. Acu#2 'ii *un2 te rog2 !i pune c/teva
scrisori !i 3iare pe #$su+a asta2 s$ le a# la -nde#/n$.
=ul+u#esc. ?i c/teva din lucrurile acelea de pe
policioar$. Per'ect2 WatsonI Ve3i c$ e un cle!te de
3a.$r acolo. &ii *un !i apuc$ cu el cutia de 'ilde!.
Pune-o aici2 -ntre ./rtii. BineI Acu# po+i s$ te duci
s$-l aduci pe do#nul Cuiverton S#it.2 din Lo6er
Bur0e street 9B.
Ca s$ 'iu sincer2 nu prea #ai avea# c.e' au aduc
un #edio@ era at/t de li#pede c$
1ol#es !i-a pierdut #in+ile2 -nc/t #i se p$rea
pri#e4dios s$-l las singur. 8l -ns$ +inea acu# tot at/t
de #ult s$-l consulte o#ul acela2 pe c/t se
-nc$p$+/nase -nainte s$ re'u3e.
D Nu#ele acesta -l aud pentru pri#a oar$2 i-a#
r$spuns eu.
D >ot ce se poate2 drag$ Watson. S-ar putea s$
te #ire2 dar o#ul care se pricepe cel #ai *ine la
aceast$ *oal$2 nu e #edic2 ci plantator. )o#nul
Culverton S#it. e una din nota*ilit$+ile Su#atrei !i
se a'l$ -n trecere prin Londra. G epide#ie care a
i3*ucnit pe planta+ia lui2 situat$ departe de orice
dispensar2 l-a silit s$ studie3e singur *oala.
Re3ultatele au 'ost destul de *une. 8 un o# 'oarte
tipicar !i n-a! 'i vrut s$ pleci -nainte de !ase2 alt'el
sunt sigur c$ nu l-ai 'i putut g$si -n ca#era lui de
lucru. )ac$ ai 'i -n stare s$-l convingi s$ vin$ aici !i
s$ ne -#p$rt$!easc$ din e(perien+a lui '$r$ perec.e -n
acest do#eniu 5 care-l pasionea3$ ca ni#ic altceva 5
cu siguran+$ c$ #i-ar a4uta.
Cuvintele lui 1ol#es le-a# scris aici cu !ir2 !i nu
voi -ncerca s$ ar$t cu# se -ntrerupea din vor*$2
g/'/ind !i str/ng/nd pu#nii de durere. >recuser$
c/teva ceasuri de c/nd venise# !i ar$ta din ce -n ce
#ai r$u. Petele acelea de pe o*ra3 p$reau !i #ai
aprinse2 oc.ii -i sticleau #ai tare -n or*itele-i
-ntunecoase !i o sudoare rece -i lucea pe 'runte. ?i
totu!i2 -n glasul lui se si#+ea acea pl$cut$ a#a*ilitate
pe care i-o cuno!tea#. P/n$ la ulti#a su'lare2 tot el
avea s$ se +in$ #ai tare.
D S$-i spui e(act -n ce stare #-ai l$sat2 '$cu el.
S$-i descrii cu preci3ie i#presia pe care +i-a# '$cut-o
5 c$ sunt pe #oarte !i aiure3. J$u2 a!a2 nu pricep
cu# se 'ace c$ al*ia oceanului nu e o #as$ solid$ de
stridii2 at/t de puioase sunt viet$+ile asteaI A.2 a#
luat-o ra3naI Ciudat cu# se #ai controlea3$ creierul
singurI Ce spunea#2 Watson7
D ,#i d$deai instruc+iuni pentru do#nul
Culverton S#it..
D A2 da2 -#i aduc a#inte. Via+a #ea at/rn$ de
ele. Insist$2 te rog2 Watson. Nu prea ne ave# *ine.
Nepotul lui2 WatsonM avea# *$nuieli c$ a apucat-o
pe o cale gre!it$ !i i-a# dat-o s$ -n+eleag$. B$iatul a
#urit de o #oarte -ngro3itoare. Acu# are un dinte
-#potriva #ea. Ai s$-l -n#oi tu2 Watson. Roag$-l2
i#plor$-l2 adu-l aici cu orice pre+I 8l #$ poate salva
5 nu#ai elI
D ,l sui -ntr-o tr$sur$ c.iar dac$ va tre*ui s$-l
car -n *ra+e p/n$ la eaI
D S$ nu 'aci una ca astaI Convinge-l. Pe ur#$2
ai gri4$ s$ vii aici2 -naintea lui. Scu3$-te cu# vei !ti2
nu#ai s$ nu veni+i -#preun$. Nu uita2 Watson. S$
#$ ascul+i. >otdeauna #-ai ascultat. Sunt sigur c$
e(ist$ du!#ani 'ire!ti care -#piedic$ cre!terea
viet$+ilor. Noi doi2 Watson2 ne-a# '$cut datoria.
Cu#7 S$ -ncap$ lu#ea pe #/na stridiilor7 Nu2 nu@ e
-ngro3itorI S$-i spui tot ce !tii.
A# plecat2 p$str/nd -n #ine c.ipul acestui -#i
at/t de inteligent2 oare *oscorodea acu# ca un copil
3$natic. ,#i d$duse c.eia !i a# luat-o *ucuros2 la
g/ndul c$ nu se va #ai putea -ncuia singur. )oa#na
1udson a!tepta -n gang2 tre#ur/nd !i v$rs/nd !iroaie
de lacri#i. C/nd a# ie!it din aparta#entul lui2 a#
#ai apucat s$ aud glasul puternic !i ascu+it al lui
1ol#es2 care c/nta2 aiurind. Ros2 pe c/nd 'luiera# o
tr$sur$2 un o# se apropie de #ine2 -n cea+$.
D Cu# se si#te do#nul 1ol#es7 -ntre*$ o#ul.
8ra o cuno!tin+$ vec'ee2 inspectorul =oreen de
la Scotland Xard2 -n civil.
D &oarte r$u2 i-a# r$spuns.
=$ privi cu o e(presie ciudat$. A# si#+it cu#
-#i -ncol+e!te -n #inte un g/nd -ngro3itor2 pe care l-
a# alungat pe dat$. =i se p$ruse2 -n lic$rul
'elinarului de la intrare2 c$ citesc o #are *ucurie pe
c.ipul lui.
D A!a 3ice lu#ea2 spuse el. >r$sura o porni !i l-
a# l$sat -n ur#$M Un !ir de cl$diri 'ru#oase2 -ntre
Notting
1ill !i Yensington2 alc$tuia Lo6er Bur0e street.
Casa dinaintea c$reia trase *ir4arul avea un aer
respecta*il2 de elegan+$ so*r$2 pe care i-l d$deau
3$*relele de 'ier *$tr/ne!ti2 u!a #asiv$ cu dou$
canaturi !i al$#urile lucitoare. >oateP acestea se
potriveau de #inune cu valetul sole#n2 care se ivi -n
prag pro'il/ndu-se -n lu#ina tranda'irie a unui *ec
electric colorat.
D )a2 do#nul Culverton S#it. e acas$.
)octorul WatsonI Prea *ine2 do#nule. A# s$-i duc
cartea dvs. )e vi3it$.
=odestul #eu nu#e !i titlul #eu tot at/t de
#odest nu l-au i#presionat pese#ne pe do#nul
Culverton S#it.. Prin u!a -ntredesc.is$2 a# au3it un
glas ridicat2 aprins2 p$trun3$tor:
D Cine e o#ul acesta7 Ce vrea7 )oa#ne s'inte2
Staples2 de c/te ori +i-a# spus s$ nu 'iu tul*urat -n
orele #ele de lucru7
Li r$spunse un glas *l/nd2 care -i e(plica ceva2
-ncerc/nd s$-l potoleasc$. 8ra valetul.
D NuZ pri#esc2 Staples. Nu pot -ng$dui s$ #i
se -ntrerup$ lucrul -n 'elul acesta. Spune-i c$ nu sunt
acas$. )ac$ tre*uie neap$rat s$ #$ vad$2 s$ vin$
#/ine di#inea+$. )in nou a# au3it !oapta aceea
*l/nd$.
D Bine2 *ine2 spune-i a!a. S$ vin$ #/ine
di#inea+$ sau n-are dec/t s$ nu vin$ deloc. S$ nu #$
-ntrerupe+i din lucruI
G clip$ #i s-a p$rut c$ -l v$d pe 1ol#es
3v/rcolindu-se -n patul lui de su'erin+$ !i ur#$rind
poate clipele p/n$ -i voi aduce a4utor. Nu #ai era
vre#e de 'or#alit$+i. Via+a lui at/rna de repe3iciunea
cu care avea# s$ ac+ione3. P/n$ s$ apuce valetul s$
trans#it$ cuvintele st$p/nului s$u !i s$ se scu3e2 a#
trecut ca v/ntul pe l/ng$ el !i a# p$truns -n ca#er$.
Un strig$t ascu+it de #/nie se au3i din
*alansoarul de l/ng$ c$#in. A# v$3ut o 'a+$ #are
gal*en$ !i unsuroas$2 o 'a+$ cu tr$s$turi grosolane2 cu
o *$r*ie du*l$2 ce at/rna greu2 !i o perec.e de oc.i
cenu!ii2 -ntuneca+i2 a#enin+$tori2 oare #$ priveau
+int$ pe su* spr/ncenele ro!covane !i stu'oase. Pe
cur*a tranda'irie a capului #are !i c.el2 o#ul purta o
scu'ie #ic$ de plu!2 l$sat$ coc.et pe o parte. Avea un
craniu c/t toate 3ilele2 !i totu!i2 c/nd@ i# co*or/t
privirile2 nu #ic$ #i-a 'ost #irarea s$ descop$r un
trup pu+intel !i sl$*u+2 cu u#erii !i spatele adu!i2 de
parc$ ar 'i su'erit de ra.itis# -n copil$rie.
D Ce-i asta7 strig$ el cu glas ascu+it. Cu# v$
-ng$dui+i s$ intra+i aici7 Nu v-a# tri#is vor*$ c$ v$
pri#esc #/ine di#inea+$7
D ,#i pare r$u. 5 i-a# r$spuns 5 dar nu #ai
putea# a!tepta. )o#nul S.erloc0 I lol#esM
Nu#ele prietenului #eu avu un e'ect nea!teptat
asupra o#ule+ului. Ca prin #inune2 ni Inia i se !terse
de pe 'a+$. >r$s$turile lui -ncordate e(pri#au acu#
ner$*darea.
D V-a tri#is 1ol#es7 -ntre*$ el.
D C.iar acu# vin de la el.
D Ce-i cu 1ol#es7 Cu# se si#te7
D 8 grav *olnav. )e aceea a# venit.
,#i ar$t$ un scaun2 apoi se a!e3$ la loc. ,n clipi
aceea2 i-a# 3$rit 'a+a -n oglinda de peste policioar$.
A! 'i putut 4ura c$ pe c.ipul lui #e -ntip$rise un
3/#*et r$ut$cios2 de3gust$tor. )ar cu# o clip$ #ai
t/r3iu2 c/nd s-a -ntors spre ini ne2 i-a# citit
-ngri4orarea sincer$ pe 'a+$2 #i-a# spus totu!i c$
tre*uie s$ 'i 'ost vreun spas# nervos.
D ,#i pare r$u2 spuse el. Nu-l cunosc pe do#nul
1ol#es dec/t dintr-o -#pre4urare anu#it$2 -n care
ani avut de-a 'ace cu el2 dar -l pre+uiesc 'oarte #ult
pentru talentele !i caracterul s$u. 8l e un pasionat al
cri#elor 5 eu al *olilor. 8l cu t/l.arii lui2 eu cu
#icro*ii #ei. Aslea-s te#ni+ele #ele 5 ur#$ el2
ar$t/ndu-#i un !ir de sticlu+e !i *orcane2 a!e3ate pe o
#as$ la perete. Printre culturile acestea -n gelatin$ -!i
'ac veacul !i unii dintre O4ei #ai pr#F@ 'e[H\t
du!#ani ai o#ului.
D 1ol#es +inea s$ v$ vad$ toc#ai pentru
cuno!tin+ele dvs. Speciale. Are o p$rere 'oarte *un$
despre dvs. ?i e convins c$ sunte+i singurul o# din
Londra care-l poate a4uta.
G#ule+ul tres$ri !i scu'i+a lui u!oar$ lunec$ 4os.
D )e ce7 -ntre*$ el. )e ce -!i -nc.ipuie do#nul
1ol#es c$ l-a! putea a4uta7
D S-a g/ndit la cuno!tin+ele dvs. ,n do#eniul
*olilor orientale.
D )ar ce-l 'ace s$ cread$ c$ e vor*a de o *oal$
oriental$7
D A avut treal*$2 -n cursul unor anc.ete2 printre
#arinarii c.ine3i din doouri.
D )o#nul Culverton S#it. 3/#*i *inevoitor !i
-!i ridic$ scu'ia.
D A.a2 a!a2 a!a7 '$cu el. Cu siguran+$ c$
lucrurile nu sunt c.iar at/t de grave c/t vi se pare
dvs. )e c/nd e *olnav7
D )e trei 3ile.
D Aiurea3$7
D )in o/nd -n c/nd.
D >t-ttI Asta-i #ai grav. N-a! avea ini#$ dac$
nu #-a! duce. Nu-#i place deloc s$-#i -ntrerup
lucrul2 doctore Watson2 dar '$r$ -ndoial$ c$ aici e
vor*a de un ca3 e(cep+ional. Vin -ndat$ cu dvs.
,n clipa aceea2 #i-a# a#intit de instruc+iunile pe
care #i le d$duse 1ol#es.
D =ai a# o -nt/lnire2 i-a# spus eu.
D &oarte *ine. =$ duc !i singur. A# un *ilet cu
adresa do#nului 1ol#es. Voi 'i acolo -n cel #ult o
4u#$tate de ceas.
C/nd a# intrat -n dor#itorul lui 1ol#es2 parc$
avea# o piatr$ pe ini#$. A!a cu# -l l$sase#2 cine
!tie ce i se #ai -nt/#plase -n lipsa #eaI )ar spre
#area #ea u!urare2 era #ai *ine. Ar$ta tot at/ta de
tras la 'a+$2 dar nu #ai aiura de 'el !i acu# vor*ea 5
e drept2 ru glasul stins 5 dar #ai vioi !i cu #intea
#ai li#pede.
D 8i2 l-ai v$3ut2 Watson7
D )a2 vine.
D =inunat2 Watse(nI =inunatI Nici nu putea#
g$si un o# #ai potrivit s$ 'ac$ dru#ul acesta pentru
#ine.
D Voia s$ veni# -#preun$.
D Nici vor*$ nu putea 'i2 WatsonI Nici vor*$I
>e-a -ntre*at ce *oal$ a#7
D I-a# po#enii de c.ine3ii din 8ast 8nd.
D Bine I Ai '$cut tot ce i se putea cere unui
prieten *un2 Watson. Acu# po+i s$ dispari din scen$.
D >re*uie s$-l a!tept2 s$ v$d ce p$rere are2 I
lol#es.
D ,n nici un ca3. A# #otive s$ cred c$ va vor*i
#ult #ai desc.is !i #ai cu 'olos dac$ I.I va -nc.ipui
c$ sunte# singuri. >oc#ai *ine -ncapi -n spatele
patului2 la c$p$t/iI
D 8i2 asta-i2 1ol#esI
D =i-e tea#$ c$ n-ai -ncotro2 Watson. ,n
ca#era asta n-ai unde s$ te ascun3i !i e 'oarte *ine2
pentru c$ nu d$ de *$nuit. Acolo2 -ns$2 cred c$ e loc.
)eodat$2 se ridic$ -n capul oaselor. &a+a-i
lLAva!it$ -ncre#enise -n a!teptareM
D Au3i tr$sura2 Watson7 Repede2 o#ule2 dne'l
+ii la #ine. ?i s$ nu 'aci o #i!care 5 orice s-ar
-nt/#pla 5 au3i2 orice s-ar -nt/#pla. NA nu sco+i o
vor*$I S$ nu te clinte!tiI At/ta doar2 s$ nu-+i scape
ni#ic.
Apoi pe nea!teptate2 'or+ele ce -i reveniser$ 'i
clip$ -l p$r$siser$ din nou. Vor*a lui poruncii oare !i
li#pede se topi -ntr-un #ur#ur sla*2 nedeslu!it2 ca al
unuia care -ncepe s$ aiure3e.
)in ascun3$toarea -n care a# 'ost -ng.esuit a!a2
pe nepus$ #as$2 a# au3it pa!i pe tenra2 apoi u!a
dor#itorului care se desc.idea7 WI .o -nc.idea la
loc. Spre surprinderea #ea 1P las$ o t$cere '$r$
s'/r!it2 pe care nu o tul*ura dec/t r$su'larea grea !i
g/'/iala *olnavului. =i-a# spus c$ oaspetele nostru
st$ l/ng pat !i se uit$ la *olnav. ,ntr-un t/r3iu2 t$cere
aceasta ciudat$ 'u ruipt$.
D 1ol#esI strig$ el. 1ol#esI St$ruia2 d parc$ ar
'i -ncercat s$-l tre3easc$ din !o# N-au3i2 1ol#es7
A#T au3it un 'o!net2 de parc$ l-ar 'i se turat cu
*rutalitate de u#eri.
D )u#neata e!ti2 do#nule S#it.7 #ur #ur$
1ol#es. Nu credea# c$ ai s$ vii.
Cel$lalt r/se.
D Nici eu2 spuse S#it.. ?i totu!i2 dup cu# ve3i2
aici sunt. ,+i pl$tesc r$ul cu *in 1ol#es 5 r$ul cu
*ineI
D &oarte 'ru#os din partea du#itale. C/t
no*le+e su'leteasc$I Sunt un ad#irator al !tiin +ei
du#itale.
Gaspetele nostru r/se pe -n'undate.
D Ai !i de ce. )in 'ericire2 e!ti singurul o# din
Londra2 care e -n situa+ia s$ o 'ac Ai idee ce s-a
-nt/#plat cu du#neata7
D Aceea!i *oal$2 spuse 1ol#es.
D A.2 recuno!ti si#pto#ele7
D Ba *ine c$ nuI
D 8i2 n-ar 'i de #irare2 1ol#es. N-ar ' de #irare
s$ 'ie tot asta. Ai ni#erit-o prosti Bietul Victor a
#urit -n a patra 3i 5 ce #a 'l$c$uI >/n$r2 puternic2
3drav$n. Cu# ai !put !i du#neata2 #are #inune c$
s-a #olipsit dF o *oal$ asiatic$ at/t de rar$2 c.iar -n
inind Londrei. =ai ales2 o *oal$ de care #-a# acu-g
pat eu2 -n #od deose*it. Ciudat$ coinciden+$
1ol#esI >re*uie s$ 'ii tare iste+ ca s-o 'i re #arcat@
dar s$ !tii c$ a 'ost o lips$ de ini#$l din partea
du#itale s$ 'aci o leg$tur$ -ntreU cercet$rile #ele !i
*oala lui.
D 8ra# sigur c$ du#neata erai de vin$.I
D )a7 J$u7 8i2 oricu#2 n-aveai dove3L )ar ce-
+i -nc.ipui 5 #$ vor*e!ti de r$u pe4 toate dru#urile !i
pe ur#$2 c/nd te si#+i la anang.ie2 vii s$ #i te t/r$!ti
la picioare. Ia 3i2 ce 4oc #ai e !i $sta7
A# au3it r$su'larea grea !i aspr$ a *olnavului.
D Ap$I g/'/i el.
D Nu #ai ai #ult !i ai s$-+i dai du.ul2 a#ice2
dar n-a! vrea s$ te las s$ pleci -nainte s$ a# o vor*$
cu du#neata. )e-aia a# s$-+i dau ap$. Nine2 ve3i s$
n-o ver!iI A!aI Au3i ru-+i spun7
1ol#es ge#u.
D &$ tot ce po+i pentru #ine. Nu #ai de3gropa
#or+ii. A# s$ uit tot2 -+i 4ur c$ a# s$ uitI Scap$-#$ !i
a# s$ uitI
D Ce s$ ui+i7
D 8i2 #oartea lui Victor Savage. )oar ai
recunoscut singur c$ l-ai ucis. A# s$ uit tot.
D N-ai dec/t s$ +ii #inte2 sau s$ ui+i2 totuna e.
Pe *anca #artorilor2 nu prea a# s$ te #ai v$d eu.
=ai degra*$ pe cata'alc2 dragul #eu 1ol#es2
ascult$-#$ pe #ine. >otuna #i-e dac$ !tii cu# a
#urit nepotul #eu sau nu. Nu du ol era vor*a acu#2
ci de du#neata.
D )a2 da.
D G#ul $la2 care a venit dup$ #ine 5 nu #al +in
#inte cu# -l c.e#a 5 #i-a spus c$ te-al #olipsit 4os2
-n 8ast 8nd2 printre #arina+i.
D Alt$ e(plica+ie nu v$d.
D >are de!tep+i #ai sunte#2 nu-i a!a2 1ol#es7
>e cre3i !iret2 nu7 8i2 de data asta =l ni#erit peste
unul #ai !iret ca du#neata2 t%l acu#2 ia g/nde!te-te
*ine2 1ol#es. Alt'el nu te al 'i putut -#*oln$vi7
D Nu-#i dau sea#a. Nu #ai pot s$ g/ntleae2
Pentru )u#ne3eu2 a4ut$-#$I
D )a2 a# s$ te a4utI A# s$ te a4ut s$ -n+elegi -n
ce stare e!ti !i cu# ai a4uns aici. VlLeau s-o a'li p/n$
nu #ori.
)$-#i ceva s$-#i u!ure3 c.inul. C.inui2 3ici7
)a2 e drept. Culii urlau de o*icei2 c/nd li se apropia
s'/r!itul. >e ia cu lireel2 a!a #i se pare.
D )u2 da 5 c/rcei.
D 8i2 dar de au3it tot #ai au3i. Ascul aici. ,+i
a#inte!ti de vreo -nt/#plare2 care-spetrecut tot pe
atunci c/nd au -nceput !i si#p to#ele7
D Nu2 nu@ ni#icI
D Ia g/nde!te-teI
D =i-e prea r$u ca s$ #$ g/ndesc.
D Bine. A# s$ te a4ut eu. Ai pri#it cev prin
po!t$7
D Prin po!t$7
D G cutie2 s$ 3ice#.
D =i-e r$u 5 #$ ducI
D Ascult$2 1ol#esI
A# au3it un 'o!net de parc$ l-ar 'i scutu rat pe
#uri*und. ?i eu care era# silit s$ sta lini!tit -n
ascun3$toarea #eaI
D >re*uie s$ #$ ascul+iI >re*uieI - ]aduci
a#inte de o cutie 5 o cutie de 'ilde! 9 Ai pri#it-o
#iercuri. Ai desc.is-o. ,+i a#inI
Nesti7 i
D )a2 da2 a# desc.is-o. Avea un arc tare
-n$untru. Vreo glu#$.
D N-a 'ost nici o glu#$2 dup$ cu# ai con-R
statat pe pielea du#itale. S#intituleI Ce-aa c$utat2 ai
g$sit. Cine te-a pus s$-#i ie!i -r> cale7I )ac$ #$
l$sai -n pace2 nu-+i '$cea# ni#ic.
D =i-aduc a#inte 5 g/'/i 1ol#es. ArculI
=i-a curs s/ngeI Cutia aiaM aia de pe #as$I
D S'inte Sisoe2 c.iar asta el A# s-o *ag -n
*u3unar2 s-o iau cu #ine. A!a va dispare9 !i ulti#a
dovad$. Acu# cuno!ti adev$rul2 1ol#es. )e vre#e
ce tot !tii c$ eu +i-a# pricinuit #oartea2 po+i s$ #ori.
Prea ai a'lat #ulte despre #oartea lui Victor SavageI
)e aceea te tri#it dup$ el. Nu #ai ai #ult2 1ol#es.
A# s$ stau aici !i a# s$ #$ uit cu# te. Stingi.
Alasul lui 1ol#es se topise -ntr-o !oapt$ aproape
cu neputin+$ de deslu!it.
D Ce-ai 3is7 -ntre*$ S#it.. S$ 'ac lu#ina #ai
#are7 A -nceput s$ se -ntunece7 )a2 a# s$ ridic
'itilul ca s$ te v$d #ai *ine.
Str$*$tu ca#era !i apoi2 deodat$2 lu#ina str$luci
#ai tare.
D =ai pot s$-+i 'iu de vreun 'olos2 a#ice7
D Un c.i*rit !i o +igaret$.
)e 'ericit !i #irat ce era#2 ori pe ce s$ scot un
strig$t !i #ai #ulte nu. Vor*ea cu glasul Ini 'iresc.
Poate ceva #ai sla*2 dar era glasul pe care i-l
cuno!tea#.
Se l$s$ o t$cere nes'/r!it$. =i-a# dat sea#a c$
S#it. a#u+ise2 privindu-l +int$ pe o#ul din 'a+a lui.
D Ce-i asta7 l-a# au3it spun/nd -ntr-un lir3iu2
cu un glas sec2 r$gu!it.
D Cel #ai *un #i4loc de a 4uca un rol cu succes
este s$-l tr$ie!ti. ,+i dau cuv/ntul c$ de trei 3ile n-a#
pus -n gura #eaTnici #/ncare2 nici *$utura2 p/n$ -n
clipa -n care ai 'ost at/t de dr$gu+ s$-#i dai pa.arul
$sta cu ap$. )ar #al #ult dec/t orice2 #i-a lipsit
tutunul. A.2 ui tu acolo ni!te +ig$ri.
L-a# au3it 'rec/nd un c.i*rit.
D A!a #ai 3ic !i eu. 8iI 8iI G 'i vreun prieten7
)e a'ar$ se au3ir$ pa!i2 u!a 'u dat$ de perete !i
inspectorul =orton se ivi -n prag.
D >otul e -n ordine. Uite-+i o#ul2 spuse I Iul
#us:
Poli+istul rosti 'or#ula de rigoare:
D >e areste3 su* acu3a+ia de cri#$ -#poliiva
nu#itului Victor Savage.
D ?i ai putea s$ adaugi de tentativ$ de asasinat
-#potriva nu#itului S.erloc0 1ol#es adaug$
prietenul #eu c.icotind. )o#nul KEillverton S#it. a
'ost at/t de dr$gu+2 -nc/t sa I scuteasc$ pe un *iet
*olnav s$ #ai dea el se#nalul2 ridic/nd singur 'itilul.
Apropo2 arestai uI are o cutiu+$ -n *u3unarul drept al
.ainei2 pe care ar 'i 'oarte *ine s-o lua+i. =ul+u#esc.
,n locul dvs. A! u#*la cu ea #ai cu .aunre de
sea#$. Pune+i-o aici. S-ar putea s$ al*a un rol -n
proces.
A# au3it deodat$ o -nv$l#$!eal$ de voci'er$ri2
dup$ care a ur#at un clinc.et #etal" !i o e(cla#a+ie
de durere.
D ,+i 'aci singur r$u 5 spuse inspectorulI Stai ca
lu#eaI
Se au3i declicul unor c$tu!e care se -nc.idI
D 1alal curs$I #/r/i glasul cel ascu+it. Pe
du#neata o s$ te aduc$ -n *o(a acu3a+ilor2 nu pe
#ine. =-a c.e#at aici s$-l vindec2 #i s-a '$cut #il$
de el !i a# venit. Cu siguran+$ c# va inventa ceva pe
sea#a #ea2 ca s$-!i dovedeasc$ *$nuielile lui
s#intite. Po+i #in+i c/t vrei2 1ol#es. >ot at/ta
cuv/nt2 c/t !i du#neata@ a# !i eu.
D )u#ne3eule s'inteI e(cla#$ 1ol#es L-a#
uitat de tot. =ii de scu3e2 drag$ Watson Au3i2 s$-l uit
acoloI Nu-i nevoie s$ te #ai pre3int do#nului
Culverton S#it.. Pare-se d v-a+i #ai -nt/lnit undeva
-n seara asta. Sunte+i cu tr$sura7 =$ -#*rac !i vin
-ndat$. S-ar putea s$ ai*$ nevoie de #ine la sec+ie.
=i-ai 4unge. 5 n-a# ce 3ice 5 '$cu 1ol#es2 prin 3/nd
puteri cu un pa.ar de Bordeau( !i o/+ivF *iscui+i2 -n
ti#p ce se -#*r$ca. 8i2 dar cu# ni duc eu o via+$
prea regulat$ 5 o !tii !i tu doar 5 isprava asta #-a
costat #ai pu+in deci pe oricare altul. 8ra 'oarte
i#portant s-o '$t pe doa#na 1udson s$ cread$ c$
starea -n care #$ a'la# e real$2 pentru ca la r/ndul ei
s$ U conving$ pe tine2 iar tu pe el. Nu te superi@
Watson7 >u care ai at/tea talente2 !tii c$
pre'$c$toria: nu se nu#$r$ printre ele !i c$ daca #i-
ai 'i cunoscut secretul2 n-ai 'i i3*utit niciR odat$ s$-l
convingi pe S#it. c/t de necesar$ !i urgent$ era
pre3en+a lui. ?i toc#ai aceasta era4 s/#*urele
-ntregului plan. Cu# -l !tia# r$3*u-R n$tor2 era#
sigur c$ va veni s$-!i vad$ opera4
D )ar -n'$+i!area ta.
D 1ol#es2 'a+a ta pa-O lid$ ca #oartea7
D >rei 3ile de post co#plet2 nu te 'ac preaL
ar$tos2 Watson. C/t despre celelalte2 a4unge un
*urete. Vaselin$ pe 'runte2 *eladon$ -n oc.iiP ru4 pe
o*ra4i2 o po4g.i+$ de cear$ de aFint pe *u3e2 e de
a4uns. Si#ularea a un su*iect despre care #-a#
g/ndit la un #o#ent dat s$ scriu o #onogra'ie. C/te
un cuv/nt aruncat la -nt/#plare despre 4u#$t$+i de
coroan$2 stridii sau orice altceva2 -n a'ara su*iectului2
!i lu#ea o. Convins$ c$ aiure3i.
D )ar de ce nu #-ai l$sat s$ #$ aproprii2 de
vre#e ce nu e(ista nici o pri#e4die sa #$ #olipsesc7
D Ce -ntre*areI Cre3i -ntr-adev$r c$ n-a# nici o
-ncredere -n talentele tale de #edic7
Cu# era s$-#i -nc.ipui c$ i-ar putea sc$pa #in+ii
tale at/t de agere 'aptul c$ un o#2 c.iar -n .alul $sta
de sla*2 dar cu pulsul !i te#peratura nor#ale2 nu
poate 'i pe #oarte7 )e la patru #etri te #ai putea#
-n!ela. )ac$ d$dea# gre!2 cine #ai l-ar 'i adus pe
S#it. -n g.eare7
Watson2 nu pune #/na pe cutie. )ac$ o prive!ti
dintr-o parte2 ai s$ ve3i arcul acela puternic2 care sare
ca un col+ de viper$ -n clipa ,n care o desc.i3i. Ca#
tot a!a cred c$ l-a ucis !i pe *ietul Savage2 care-i
st$tea -n calea unei #o!teniri. )up$ cu# !tii2 po!ta
pe care o pri#esc este destul de 'elurit$2 a!a c$ sunt
!i eu. Gc.ii -n patru de c/te ori -#i vine c/te un
pac.et. )ac$ i se p$rea c$ planul i-a i3*utit2 era#
sigur c$ l-a! 'i putut -#punge S$ se dest$inuiasc$. ?i
toc#ai i#presia aceasta i-a# creat-o cu o art$ de#n$
de un artist. =ul+u#esc2 Watson. )$-#i2 te rog2
.aina. )up$ ce ter#ina# trea*a la sec+ie2 cred c$ o
-ra*ud$lur'i la Si#pson n-ar pica prea r$u.
S&^R?I>