Sunteți pe pagina 1din 3

Livadaru Beniamin

I D
Istoria nursingului
Referat
Profesia de asistent medical /nursa a avut de-a lungul anilor numeroase dificultati in recunoasterea
ei .Cunoscuta si chiar practicata din perioada preistorica arta de a ingri!i" are un caracter universal dar
recunoasterea ca profesie s-a produs la !umatatea secolului al ##-lea. Profesia de asistent medical/ nursa
in le$icul anglo-sa$on repre%inta in egala masura stiinta si arta& nursingul cunoscand in lunga sa perioada
de evolutie ' etape distincte (
)n sistem de ingri!iri *a%at pe vindecatorii traditionali si autoingri!ire & cu interpretarea fenomenelor
legate de *oala prin prisma traditiilor religioase si culturale ale fiecarei comunitati in parte + in epoca
primitiva nu gasim nici medici & nici nurse
, --a etapa de de%voltare a ingri!irilor de sanatate apare odata cu crestinismul + crestinismul insufla in
persoana care ingri!este devotament & caritate si simtul datoriei . .-au creat primele centre de primire
destinate *olnavilor si saracilor & institutionali%area su*liniind functia de a!utor social a nursingului
punandu-se accent pe dispensari%area ingri!irilor corporale si psihice .
, '-a etapa este legata de de%voltarea sociala si economica & etapa in care monopolul religios si / sau
al actiunilor carita*ile din sec al #I#- lea a fost detronat .In mai toate tarile lumii au aparut scoli pentu
pregatirea asistentelor medicale si a personalului au$iliar
.ecolul ## cauta sa defineasca cat mai e$act termenul de nursing/ nursa plecand de la definitia
simpla in care / nursa este profesionistul care hraneste & incura!ea%a si prote!ea%a o persoana& fiind
pregatita pentru a ingri!i *olnavi & raniti si *atrani 0.1timologic cuvantul nursa este folosit ca su*stantiv si
deriva din latinesculnutri$ care inseamna mama adoptiva.
In anul 2344 a luat fiinta Consiliul International al 5urselor care are ca scop im*unatatirea
ingri!irilor de sanatate si a conditiilor de lucru & profesia de nursa fiind direct legata de societate .
In pre%ent practicarea profesiei de asistent medical / nursa se face cu e$igente sporite . 5ursingul
este o activitate comple$a & nursa tratea%a pacientul comple$ & *io-psiho-social in vederea asigurarii unei
stari perfecte de *unastare fi%ica & psihica si sociala .67. defineste sanatatea individuala ca si / stare de
*ine completa din punct de vedere fi%ic & mintal si social si nu numai a*senta *olii sau infirmitatii 0 .Deci
datorita comple$itatii & nursingul s-a transformat de-a lungul anilor dintr-o meserie in profesie & in care
vocatia este inlocuita de profesionalism .
Istoricul medicinei & nursingului se contopeste cu istoria de%volarii societatii umane cu perioadele
sale de progres & stagnare sau declin & care s-au influentat reciproc & cunoasterea lor fiind necesara nu
numai pentru a cinsti memoria inaintasilor ci si pentru ca / acei care nu tin minte trecutul sunt condamnati
sa-l repete 0& .anta8ana . 7edicina a fost initial dominate de magie & actele terapeutice *a%andu-se pe
ritualuri religioase si pe instincte & preocuparea dominanta fiind disparitia durerii .Papirusurile egiptene
din 29:: inainte de ;ristos pre%inta ingri!irea plagilor& inci%ia a*ceslor si im*alsamarea cadavrelor . In
<recia antica & medicina este influentata de cea egipteana prin intermediul fenicienilor.,par o serie de
scoli medicale in Rodos & =os &=nidos & care se ocupau de prevenirea >%eita ;8geia ? si tratarea *olilor
> @eita PanaAeea?. ;ippocrat> B9:-'CD in.;r.? considerat parintele medicinei a intemeiat scola din =os si
pe langa !uramant care cuprinde aspecte deontologice vala*ile si in %iua de a%i a scris in peste 9: volume &
pe specialitati ( anatomie & fi%iologie & medicala & ortopedie & chirurgie & etc . informatii de specialitate care
au fost *a%a unor descoperiri stiintifice ulterioare .
1poca moderna si conteporana a generat reforme si-n sEnEtate& cu *a%e stiintifice de invatamant
medical . Florence 5ightingale >23-:-242:? a revolutionat modul de ingri!ire al *olnavilor+ ingri!irile nu
tre*uie sa reflecte doar mila & ci sa se *a%e%e pe intelepciune si stiinta. F.5ightingale a infiintat la Londra
.coala de 5ursing 5ightingale &aceasta fiind prima forma de invatatmant organi%at de ingri!ire a
*olnavilor . In mod parado$al& sunt multi oameni care nu au au%it de ea& desi este considerata a fi o
adevarata legenda +a fost precursoarea serviciului sanitar modern. Datorita am*itiei si devotamentului de
care a dat dovada& spitalele secolului al #I#-lea s-au transformat in institutii de tratament adecvate& dotate
din punct de vedere sanitar si cu personal de specialitate pregatit sa intervina in orice moment.
Capacitatea ei intelectuala deose*ita& altruismul si energia ei au consacrat-o in domeniu si i-au asigurat un
loc in istorie. De altminteri& inLondra e$ista un mu%eu care ii poarta numele si unde se regasesc acte care
i-au apartinut. Florence 5ightingale s-a nascut pe 2- mai 23-: in Italia& din parinti *ritanici& iar numele ei
a fost inspirat de orasul in care a va%ut lumina %ilei. Provenind dintr-o familie foarte instarita& ea a avut
sansa pe care e$trem de putine femei o aveau la vremea respectiva - anume& aceea de a *eneficia de o
educatie ingri!ita& intr-una dintre cele mai prestigioase universitati din lume& respectiv Cam*ridge. 7icuta
Florence a dovedit de la *un inceput reale a*ilitati academice si inclinatie spre studiu& iar dupa ce a
terminat cursurile elementare& toata lumea se astepta ca ea sa se casatoreasca. De altminteri& de
pretendenti nu ducea lipsa& dat fiind faptul ca era o fata foarte *ogata& educata si& nu in ultimul rand&
frumoasa. Dar planurile ei erau cu totul altele+ la varsta de 2C ani a declarat ca simte ca si-a gasit
GmenireaG& ca urmare a faptului ca& spunea ea& ar fi primit un mesa! din partea Divinitatii. GDumne%eu mi-
a vor*it si m-a chemat in slu!*a LuiG. Dat fiind faptul ca Florence nu era preocupata in mod deose*it de
religie& nu s-a pus nici o secunda pro*lema ca ar fi fost vreo mistica sau ca ar fi avut halucinatii. ,ceasta
inclinatie avea sa se manifeste incepand cu vi%ite tot mai frecvente in caminele de *atrani si spitale& unde
incerca sa stea cat mai mult timp in prea!ma surorilor medicale. Parintii ei au fost la inceput total
impotriva dorintei fiicei lor de a deveni asistenta& pentru ca in secolul al #I#-lea aceasta profesiune nu era
considerata ca fiind una Gonora*ilaG >aceasta& pe langa faptul ca& daca Florence ar fi muncit& s-ar fi
considerat ca familia ei este in pragul ruinei?. Hanara a parut ca se supune parintilor sai si& a*andonandu-si
pe moment intentiile& a plecat intr-o e$cursie in strainatate impreuna cu doi prieteni. Cei trei au calatorit in
Italia& <recia si 1gipt& insa la intoarcere Florence era mai hotarata ca oricand sa- si urme%e vocatia. In
acest scop& ea s-a inscris la un curs de trei luni in domeniul asistentei medicale& ceea ce i-a permis sa
ocupe un post de infirmiera& pe care nu l-a mai parasit pana in 23DB. In anul 23DB& in timpul ra%*oiului din
Crimeea& Florence 5ightingale a dat dovada de e$traordinara sa capacitate de organi%are. Conditiile din
spitalele pentru soldatii engle%i raniti in Crimeea erau cu adevarat !alnice& mai ales in acea situatie+ lipsea
ingri!irea medicala de specialitate& iar igiena era ine$istenta. Hinerii soldati mureau in spital& chiar daca
ranile lor nu erau letale&ci din cau%a instalarii septicemiei. Pentru a im*unatati situatia& guvernul *ritanic a
hotarat sa trimita pe cineva capa*il care sa se ocupe de acest serviciu si anume pe Florence 5ightingale.
,ceasta& insotita de '3 dintre cele mai *une infirmiere formate de ea& a a!uns la spitalul de campanie pe
data de -2 octom*rie 23DB. Florence si echipa sa s-au ocupat cu ma$ima riguro%itate de curatenia din
spital& sterili%area instrumentarului& procurarea de fese si pansamente din tifon& precum si de alimentatia&
pana atunci cu totul improprie& a soldatilor. In urma acestor masuri puse in practica e$trem de riguros&
mortalitatea in randul ranitilor s-a redus simtitor. De%voltarea unitatilor spitalicesti & ca unitati de ingri!ire
a *olilor grave &accesi*ile tuturor categoriilor sociale a condus a aparitia 5ursingului Clinic& care este
practicat si in %iua de a%i.
Putem spune ca nursingul este vechi de cand familia dar adevarata sa pre%enta la nivel international
apare catre sfarsitul sec #I#& cand femei vi%ionare din dorinta de a o*tine un statut social au reusit sa
uneasca si sa constitie prima organi%atie internationala pentru femei & in 234' la Congresul 7ondial al
Repre%entantelor Femeilor & de la Chicago.)nirea nurselor a avut loc putin mai tar%iu si anume in 2344 la
Londra cand a fost creat Consiliu International al 5urselor ..trategiile de functionare ale nurselor s-au
in*ogatit cu directii noi privind o stare de sEnEtate mai *una pentru indivi%i si comunitate & promovarea
igienei sociale si a sanatatii pu*lice & precum si ele*orarea unui lim*a! comun in nursing.
Iirginia ;enderson >n.234C?va pu*lica chiar un volum cu titlul JPrincipiile de *a%a ale
nursingului"& volum in care apare si oprim a definitie a nursei ("functia unica a nursei consta in a a!uta
persoana *olnava sau sanatasa pentru indeplinirea acelor activitati care contri*uie la sEnEtate sau
recastigarea ei> sau la o moarte impacata & linistita ? pe care le- ar fi indeplinit fara a!utor daca ar fi avut
puterea & vointa si cunostinta necesara".
De cand a fost fondat Consiliul International al 5urselor a reusit sa se impuna ca o
organi%atie dinamica cu profesionisti din sEnEtate & un organism implicat activ in deservirea profesiei de
nursing si a unei societati mai *une pentru toti.,sta%i IC5 este o federatie de 223 asociatii nationale si
este condus de nurse & pentru nurse & cu implicatii ma!ore in politica glo*ala de sEnEtate .