Sunteți pe pagina 1din 6

MANAGEMENTUL PROIECTELOR

Lucrarea 1:
PREZENTAREA A
DOUA PROIECTE DE SUCCES SI
DOUA PROIECTE ESUATE
IN FAZA DE IMPLEMENTARE

Student ID: Tudor JEMNA


Managementul Proiectelor – Doua proiecte de succes si doua proiecte esuate in faza de implementare – Lucrarea 1

2007

2
Managementul Proiectelor – Doua proiecte de succes si doua proiecte esuate in faza de implementare – Lucrarea 1

“Pana creste iarba, moare calul”


(W. Shakespeare,1602)

Doua proiecte de succes – in faza de implementare

Tema primei sectiuni, surprinde doua proiecte de succes in faza de implementare, dupa cum
urmeaza : primul, prin care o societate privata a reusit sa implementeze un sistem de management
proiecte integrat, la nivelul Primariilor Municipiilor Bucuresti si Oradea si CN Transelectrica si
cel de al doilea, un proiect de succes al SC Transgex SA Oradea, finantat de Fondul Român pentru
Eficienta Energiei, in domeniul eficientei energetice.

Cazul SC TOTAL SOFT SRL Bucuresti


SC Total Soft SRL Bucuresti, porneste de la ideea ca “project succes = bussines succes”, iar
prin prisma acestui concept, integreaza in alcatuirea softului pe care il implementeaza pe piata,
solutii anticipate pentru problemele pe care le poate intilni beneficiarul acestui produs, in
managementul la nivelul organizatiei, prin gestionarea de proiecte multiple, multistadiale si foarte
complexe.
Softul propus spre implementare, se dovedeste a fi capabil sa gestioneze proiecte de vasta
complexitate, cu surse de finantare multiple, intrunind cerinta privind stabilirea necesarului de
finantare si a cash-flow-ului pe fiecare investitie, respectiv, pe toate investitiile organizatiei, astfel
incit sa elimine necunoasterea in timp util a punctelor nevralgice ale investitiilor pe parcursul
derularii acestora, prin identificarea rapida a consecintelor unor intreruperi de finantare, dar mai
ales, a nerespectari graficului de executie de catre contractori, construind o istorie legata de
performanta fiecarui contractor si luarea in consideratie a acestui aspect la urmatoarele contracte.
De asemenea, problemele in relatia cu contractorii sunt eliminate, prin urmarirea stadiului de
derulare a lucrarilor, a decontarilor si realizarea unei comparatii intre stadiul de executie si
planificarea initiala, corelarea cantitatilor de articole declarate a fi consumate prin decontari, de
catre Contractor cu stadiul fizic al proiectului, precum si identificarea cauzelor privind amanarile si
reprogramarile investitilor si luarea unor decizii in timp real.
Actualizarea periodica a datelor de intrare in calculul mamagementului organizatiei este
efectuata automat prin fisierele, care sunt completate de catre fiecare parte implicata in proiect,
astfel incit se poate verifica in orice moment stadiul real si actual de desfasurare al activitatilor.
Metodologia de lucru a softului DevPlan – Primavera implementat cu succes in cadrul unor
programe pilot, este urmarirea ciclului Ofertare – Contractare – Executie, integrat al organizatiei,
sau institutiei publice.
Spre exemplu, structura proiectelor in Primaria Municipiului Bucuresti este alcatuita din
Proiecte pilot in implementare : Consolidare imobile de locuinte cu grad 1 de risc seismic ; executia
de blocuri noi de locuinte ; modernizarea strazilor ; proiectul de contorizare a energiei termice ;
managementul traficului ; reabilitarea centrului istoric al capitalei si monitorizarea punctelor
termice ale RADET.
Beneficiile inregistrate prin utilizarea acestui soft sunt : reduceri de durata intre 22-27% si
economii de 15% din costul total al proiectului ; control eficient in relatia cu subcontractorii ;
descrierea exacta a succesiunilor si identificarea evenimentelor cheie ; termene, costuri si resurse
complet evaluate ; control total in faza de executie ; analiza rezultatelor ; fundamentarea decizilor
prin analiza scenariilor posibile si informatii in timp real pentru decizi rapide.

Cazul SC TRANSGEX SA Oradea


Societatea TRANSGEX SA activeaza in domeniul resurselor geotermale, detinând licente
de foraj pentru terenuri situate in partea de nord vest a tarii. Ponderea acestor resurse din potentialul
total al tarii este estimata la 50%. TRANSGEX SA alimenteaza cu apa calda menajera si cu energie
termica (produse prin valorificarea resurselor geotermale existente in zona), consumatori casnici,

3
Managementul Proiectelor – Doua proiecte de succes si doua proiecte esuate in faza de implementare – Lucrarea 1

companii private si institutii publice. Societatea detine licente de foraj pentru terenuri situate in
partea de nord vest a tarii. Ponderea acestor resurse din potentialul total al tarii este estimata la 50%.
Programul de investitii al TRANSGEX SA are drept obiectiv modernizarea sistemului de
alimentare centralizata cu energie termica (SACET) din municipiul Oradea, prin constructia unei
bucle termice geotermale dotata si cu cazane pe gaze naturale pentru preluarea vârfurilor sarcinii
termice pentru incalzire, racordarea a 5 puncte termice din cartierul Iosia Nord la sonda geotermala
nr. 4767 si modernizarea acestora prin echiparea cu schimbatoare de caldura cu placi, cu pompe
actionate electric, cu motoare cu turatie variabila si cu instalatii de masura si de automatizare.
Proiectul, finantat partial de Fondul Român pentru Eficienta Energiei, va duce la cresterea
capacitatilor de producere a caldurii din resurse geotermale. O parte din alimentarea cu caldura
generata de CET Oradea va fi inlocuita.
Pentru realizarea proiectului, Fondul Român pentru Eficienta Energiei a acordat societatii
TRANSGEX S.A. Oradea un imprumut de 425.000 dolari SUA pentru o perioada de 3 ani, cu o
perioada de gratie de 6 luni. Garantiile constituite in vederea acordarii imprumutului au fost (i)
ipoteca asupra unei cladiri aflate in proprietatea beneficiarului si (ii) bilete la ordin, ambele tipuri de
garantii emise de TRANSGEX S.A. Oradea in favoarea Fondului Român pentru Eficienta Energiei.
Rambursarea imprumutului se face in rate trimestriale egale, conform solicitarii companiei si a
situatiei fluxului de numerar.
In conformitate cu rezultatele analizei financiare, proiectul s-a dovedit a fi oportun din punct
de vedere tehnico-economic, prezentând un termen brut de recuperare a investitiei estimat la 2,5 ani
si o rata interna de rentabilitate de 39%.
Pe lânga economia de combustibil, proiectul duce la diminuarea emisiilor de poluanti, in
special pe cele de bioxid de carbon, gaz ce contribuie la incalzirea climaterica.
In raport cu beneficiile inregistrate de la finalizarea primei etape a proiectului, se poate
aprecia ca finantarea acordata de Fondul Român pentru Eficienta Energiei si-a atins scopul.
Evaluarile si monitorizarea economiilor de energie si financiare, precum si a reducerilor de emisii
de gaze pe toata durata recuperarii creditului vor consolida opinia anterior precizata.

Doua proiecte esuate – in faza de implementare

Tema celei de a doua sectiuni, surprinde doua proiecte de esuate in faza de implementare,
dupa cum urmeaza : primul, prin care Programul « Fermierul » a esuat in faza de implementare in
judetul Iasi si cel de al doilea reprezentat de esecul proiectului dublei cetatenii pentru etnicii
maghiari, in faza de referendum.

Cazul Programului « Fermierul » in judetul Iasi


Istoria Programului « Fermierul » in judetul Iasi este relativ scurta, dar bine cunoscuta de
catre cei care au incercat sa beneficieze de avantajele oferite prin sprijinul financiar al
instrumentului preaderare SAPARD.
Având in vedere factorii de impact asupra implementarii unui proiect, la sase luni de la
demararea programului "Fermierul", autoritatile iesene au dat verdictul: esec total. Majoritatea
fermierilor care au aplicat pentru acest program nu au primit acordul bancii finantatoare. Atat
reprezentantii Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR), cat si cei ai Biroului
Regional 1 Nord-Est SAPARD sustin ca o parte din proiectele fermierilor ieseni au fost eligibile,
insa BCR a stopat acordarea creditelor.
BCR a respins majoritatea proiectelor depuse de agricultorii ieseni, desi acestea au fost
declarate eligibile de catre SAPARD, dovedindu-se faptul ca banca are un cuvint la fel de greu de

4
Managementul Proiectelor – Doua proiecte de succes si doua proiecte esuate in faza de implementare – Lucrarea 1

spus, precum instrumentele preaderare, atunci cind se pune problema accesului la fondurile
europene.
Destinat agricultorilor de rand, programul "Fermierul" nu si-a atins tinta la Iasi. Un singur
agricultor din judet a reusit sa impresioneze reprezentantii BCR, unica institutie bancara care
finanta acest program pana de curand. Desi restul aveau avizul DADR Iasi, dar si sprijinul verbal
din partea SAPARD, au fost respinsi de banca, fapt care demonstreaza influenta factorilor de risc
externi, cu impact in nerealizarea proiectului.
Rigiditatea BCR s-a dovedit a fi catastrofala pentru evolutia proiectelor specifice,
influientind practic in ansamblu, reusita judeteana a programului.
Cazurile in care un dosar era declarat eligibil, erau finalizate cu respingerea reprezentantilor
bancii sustinand contrariul. Dintre toate judetele inregistrate in departamentul Biroului Regional 1
Nord-Est SAPARD, doar la Iasi au fost astfel de probleme, idee sustinuta si de DADR Iasi.
Pentru evitarea riscurilor implicate de refuzul total al bancii si esecurile succesive, DADR a
primit avizul Ministerului Agriculturii pentru constituirea unei grupe de proiectare in cadrul
directiei, in cadrul careia se puteau adresa toti cei care doreau sa faca un proiect de acest gen si care
au beneficiat de consultanta de specialitate.

Cazul Dublei cetatenii – româna si maghiara


Duminica 5 decembrie 2005, prin neparticiparea la vot, cetatenii Ungariei au respins ideea
acordarii dublei cetatenii pentru etnicii maghiari din afara granitelor. Pentru validarea acestei
chestiuni, in cadrul unui referendum national, ar fi fost nevoie de votul a cel putin un sfert dintre
cele 8 milioane de maghiari.
Initiativa dublei cetatenii – abordata cu retinere chiar de puterea de la Budapesta sau cu
vadita opozitie de catre oficialii de la Bucuresti – a fost una care intii de toate, a readus in discutie
ideea reunificarii simbolice a natiunii maghiare. Care ar fi fost riscurile, costurile si probabile efecte
ale acestei intiative?
In ultimii doi ani, chestiunea dublei cetatenii s-a transformat intr-un important subiect de
dezbatere in Ungaria, dupa ce a devenit evident ca mentinerea legaturilor dintre Budapesta si
comunitatile etnice maghiare care traiesc in statele invecinate, care nu sunt sau nu erau membre ale
UE, este mai dificila dupa integrarea Ungariei in Uniune la 1 mai 2004.
Aproximativ 4,5 milioane de maghiari traiesc in strainatate, cea mai numeroasa populatie
inregistrindu-se in Romania.
Problema privind adoptarea unei legi de acordare a dublei cetatenii a fost pusa inca din
perioada fostului guvern FIDESZ, care a si creat un act normativ ce isi propunea sa raspunda acestei
probleme. Legea a fost insa refacuta de guvernul socialist, pentru a se adapta astfel la cerintele
Uniunii Europene si ale statelor vecine.
Pentru ca rezultatele referendumului sa fie obligatorii, era nevoie ca cel putin 25 la suta
dintre alegatori sa voteze in acelasi fel, indiferent daca voteaza "da" sau “nu”. Sondajele de opinie
considerau ca opiniile favorabile vor fi cele mai numeroase, insa rata de participare era estimata
mult sub 50 la suta. Conform institutului de sondare a opiniei publice Capital Research, 55% dintre
cei cu drept de vot sustineau, in octombrie, acordarea dublei cetatenii. Aceste date statistice aveau
insa sa fie contrazise de votul din 5 decembrie.
Aceste schimbari neprevazute ale mediului extern, sunt de natura sa impuna nerealizarea
proiectului, in modul in care fusese initial conceput.
Desi au existat opinii contrare din punctul de vedere românesc, detensionarea situatiei s-a
produs tot prin intermediul mediului extern proiectului, prin faptul aderarii României la Uniunea
Europeana, ceea ce atrage dupa sine si instituie, printre libertatile fundamentele – si drepturile
cetateniesti comunitare. Cele susmentionate, sunt de natura se rezolve problema spinoasa a dublei
cetatenii, insa nu asa cum a fost anticipata.

5
Managementul Proiectelor – Doua proiecte de succes si doua proiecte esuate in faza de implementare – Lucrarea 1

Bibliografie

- Prof. univ. Dr. Dumitru OPREA, Suport curs MANAGEMENTUL


PROIECTELOR
- Conf. univ. Dr, Gabriela MESNITA, Suport lucrari practice
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
- Prof. univ. Dr. Dumitru OPREA, Managementul proiectelor – teorie si cazuri
practice, ed. Sedcom Libris, Iasi, 2001
- Articol din editia de Miercuri, 05 Aprilie 2006, ziarul Lumina.
- http://www.free.org.ro/index.php?
option=com_content&task=view&id=137&Itemid=153&lang=ro
- http://www.mie.ro/_documente/phare2004_2006/deseuri/ghid.pdf
- http://web.worldbank.org/WBSITE/EXTERNAL/COUNTRIES/ECAEXT/ROM
ANIAINROMANIANEXTN/0,,contentMDK:20629590~menuPK:454611~pagePK:1497618~
piPK:217854~theSitePK:454573,00.html
- www.mie.ro/_documente/phare2004_2006/deseuri/Intrebari%20si
%20raspunsuri.pdf
- http://www.mie.ro/index.php?p=236
- http://www.lunlun.ro/files/comunicat_0307.php
- http://labs.cs.utt.ro/labs/SPM/html/SPM01.html
- http://www.agir.ro/univers-
ingineresc/pledoarie_pentru_managementul_proiectelor_1439.html
- http://www.youth-
knowledge.net/INTEGRATION/TY/Publications/tkits/tkit7/romanian/webography.pdf
- http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=5492&idm=1,18&idl=1
- http://www.uniunea.ro/?article=37
- http://www.minind.ro/poi/Fonduri_Structurale_17_11_files/Programul_operation
al_sectorial_files/POS_Romania%20_ian%20_2006_1.html#_Toc125167638