Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2008
CUPRINS
Introducere
Ghid terminologic
La nivel naţional
La nivel teritorial
Concluzie
Bibliografie
Anexe
„O ţară nu este a locului unde stă,
Introducere
În cadrul expunerii următoare, am de gând să prezint rolul regiunilor de dezvoltare în
implementarea politicii regionale urmărind definirea politicilor de solidaritate, identificarea
instrumentelor financiare, relevarea ţintelor prioritare şi obiectivelor politicii de dezvoltare
regională, pentru familiarizarea cu evoluţia acestora în cadrul instituţional comunitar şi
mecanismelor de susţinere a integrării, urmărind principiile dezvoltării regionale.
Ghid terminologic
Regiune de dezvoltare
• Un teritoriu care formează din punct de vedere geografic o unitate netă sau un ansamblu
similar de teritorii în care există continuitate, în care populaţia posedă anumite elemente
comune şi care doreşte să-şi păstreze specificitatea astfel rezultată şi să o dezvolte cu
scopul de a stimula procesul cultural, social şi economic.
(Definiţia regiunii conform Cartei Comunitare a Regionalizării)
• (1) Zone care cuprind teritoriile judeţelor în cauză, respectiv ale municipiului Bucureşti,
constituite în baza unor convenţii încheiate între reprezentanţii consiliilor judeţene şi,
după caz, ai Consiliului General al Municipiului Bucureşti, şi funcţionează în baza
prevederilor prezentei legi. (2) Regiunile de dezvoltare constituie cadrul de elaborare,
implementare şi evaluare a politicilor de dezvoltare regională, precum şi de culegere a
datelor statistice specifice, în conformitate cu reglementările europene emise de
EUROSTAT pentru nivelul al doilea de clasificare teritorială (NUTS II), existent în
Uniunea Europeană.
(Legea nr. 315 /2004 privind dezvoltarea regională în România)
În România, conform art. 4 din legea 315 /2004, Regiunile de dezvoltare nu sunt unităţi
administrativ- teritoriale şi nu au personalitate juridică.
• Unitate fără rol administrativ, fără personalitate juridică, cuprinzând teritoriile unui grup de
judeţe, sau al Municipiului Bucureşti, formată prin libera asociere a Consiliilor
Judeţene, cu acordul Consiliilor Locale, respectiv al Consiliilor Locale ale Municipiului
Bucureşti, care constituie cadrul de implementare şi evaluare a politicii de dezvoltare
regională în România (cf. Legii nr.151/1998 privind Dezvoltarea Regională în
România).
(Programul Phare 9708 /Aster S cons arl, Note informative pentru Consiliile de Dezvoltare Regională, 1997)
Indicator
Expresie numerică cu ajutorul căreia se caracterizează cantitativ un fenomen social-economic din
punct de vedere al compoziţiei structurii, schimbării în timp, al legăturilor reciproce cu alte
fenomene, etc.
Urmare a lărgirii cu încă noi 10 membri, la 1 mai 2004, urmată de încă 2 in 1 ianuarie 2007,
coroborate cu Agenda Lisabona 2000 (revizuită 2005) şi Götheborg 2001 (revizuită 2006), Politica
de coeziune economică şi socială a Uniunii Europene pentru perioada 2007 – 2013 are 3 mari
obiective:
A) Convergenţa este un obiectiv finanţat cu 80% din bugetul destinat fondurilor
structurale şi de coeziune, care vizează regiunile din statele membre ale Uniunii Europene care au
un PIB/locuitor mai mic decât 75% din media comunitară şi regiunile care intră sub aşa numitul
« efect statistic »;
B) Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncă este al doilea obiectiv,
finanţat cu 15% din bugetul destinat fondurilor structurale şi de coeziune, care vizează regiunile
care nu sunt eligibile în cadrul obiectivului de convergenţă;
Legea 151 din anul 1998, marchează prin elaborarea şi intrarea sa în aplicare, obiectivul
general de diminuarea decalajelor economice şi sociale dintre diferitele regiuni şi zone ale ţării,
acumulate în timp, prevenirea apariţiei unor noi dezechilibre, precum şi susţinerea unei dezvoltări
durabile a tuturor regiunilor.
Aceasta stabileşte cadrul instituţional necesar implementării programelor de dezvoltare
regională.
Instituţiile care sunt în măsură să implementeze şi dezvolte politica de dezvoltare regională
sunt acum: Consiliul de Dezvoltare Regională (CDR) care este creat la nivelul fiecăreia din cele 8
regiuni de dezvoltare pentru coordonarea politicii de dezvoltare regională, având rol deliberativ.
CDR este alcătuit din preşedinţii consiliilor judeţene şi locale şi coordonează Agenţia de Dezvoltare
Regională înfiinţată în fiecare regiune de dezvoltare (ADR). ADR este constituită ca un organism
nonguvernamental, nonprofit, de utilitate publică, cu personalitate juridică, care elaborează
strategiile şi programele de dezvoltare regională, iar după aprobarea lor de către CDR şi ulterior, de
Consiliul Naţional de Dezvoltare Regională (CNDR), are rol de implementare a acestora.
Structurile regionale sunt completate de cele naţionale. Acestea din urmă sunt reprezentate
de CNDR, format din preşedinţii şi vicepreşedinţii CDR, având rolul de a promova obiectivele
politicii naţionale de dezvoltare regională.
În acelaşi an (1998), aşa cum am menţionat anterior, a fost înfiinţată ANDR cu atribuţii de
agenţie de implementare având rol de agenţie contractantă şi agenţie de plăţi.
ANDR va avea acum responsabilitatea elaborării Planului naţional de dezvoltare şi în cadrul
acestuia, componenta de dezvoltare regională, a principiilor, criteriilor şi priorităţilor în alocarea
resurselor din Fondul Naţional de dezvoltare regională (FNDR).
Începind cu anul 2001, ANDR a fost desfiinţată iar responsabilităţile au fost transferate
Ministerului Dezvoltării şi Prognozei – Direcţia Generală pentru Dezvoltarea Regională. Din 2003
aceasta a fost inclusă Ministerului Integrării.
În anul 2000 a fost publicat Planul Naţional de Dezvoltare Regională 2000 – 2002, iar la
începutul anului 2003 a fost lansat planul de dezvoltare regională pentru perioada 2002 – 2005.
Spre deosebire de primul, care reprezenta descriptiv nivelul de dezvoltare economico-social,
cel de-al doilea se caracterizează prin valenţe operaţionale mai clar definite. Acesta identifică
problemele majore care trebuie soluţionate în fiecare sector economic şi regiune de dezvoltare şi
defineşte axele naţionale strategice de dezvoltare pentru prioritizarea activităţilor.
În perioada actuală, ne aflam în cadrul noii perioade de programare 2007 – 2013 şi în noile
condiţii juridice ale legii 315 /2004.
Agenţiile de Dezvoltare Regională, înfiinţate în cele opt regiuni, au definit planuri de
dezvoltare care au fost corelate cu potenţialităţile şi constrângerile proprii.
Conceptele şi metodologia utilizate pentru delimitarea regiunilor de dezvoltare în România,
au condus la definirea unor entităţi regionale comparabile ca suprafaţă, talie demografică,
caracteristici sociale şi economice.
Aceste evoluţii au contribuit la definirea unei politici coerente de dezvoltare regională. Această
politică se bazează pe următoarele principii:
• concentrarea pe priorităţi: fondurile pot fi obţinute doar dacă regiunile acoperă unul din cele 6
obiective ale politicii regionale; pentru a stabili această ordine, regiunile UE sunt clasificate în
NUTS ("Nomenclature des unites territoriales");
• programarea pe baza unui plan strategic;
• parteneriatul - decizii luate prin consens (Comisia, statele membre, reprezentanţi ai autorităţilor
locale, parteneri socio-economici), pentru evitarea centralismului şi mobilizarea actorilor;
• adiţionalitatea - contribuţia comunitară este un complement la contribuţiile naţionale;
• monitorizarea - gestiune şi evaluare a proiectelor (anual, de către Comisie; publicarea la fiecare 3
ani a "Raportului asupra Coeziunii sociale şi economice").
- Comisia - este principalul iniţiator; aproba programele propuse de statele membre şi asigura
monitorizarea (Raportul Coeziunii sociale; publicat la 3 ani). Contribuia la elaborarea "Cadrului
Comunitar de Sprijin", aloca fondurile şi verifica utilizarea lor.
- Consiliul - defineşte obiectivele şi organizarea FEDER, precum şi regulile de aplicare.
- Parlamentul European - aprobă obiectivele şi organizarea fondurilor structurale.
- Comitetul European - are rol consultativ în orice problemă privind regiunile.
- Administraţia (naţională, regională, locală) - joacă un rol important în dezvoltarea Planurilor
Regionale de Dezvoltare. Asigură implementarea şi evaluarea proiectelor. Fiecare administraţie
regională, locală sau naţională avea şi are, reprezentanţi la Bruxelles pentru a atrage fonduri de
dezvoltare regională.
Implementarea Politicii Regionale
Politica regională este una din puţinele politici în care Comunitatea este direct implicată în
faza de implementare. Statele membre ale căror regiuni sunt compatibile cu unul dintre obiective pot
propune Comisiei « planuri de dezvoltare regională » care cuprind:
- analiza situaţiei din regiune;
- identificarea unei strategii adecvate;
- propuneri de finanţare;
- evaluare a situaţiei ecologice.
Pe baza acestor propuneri, Comisia stabileşte un « Cadru Comunitar de Sprijin » pentru
fiecare regiune care a solicitat ajutor. Acest cadru cuprinde:
- operaţiile care se vor întreprinde prin finanţare de la fondurile structurale;
- formele de asistenţă;
- planul financiar;
- durata de aplicare.
Ministerul Dezvoltării şi Prognozei – MDP - care s-a înfiinţat prin preluarea atribuţiilor
Agenţiei de Dezvoltare Regională, a Consiliului de Coordonare Economico – Financiară şi a
Direcţiei Generale de Prognoză, din cadrul Ministerului Finanţelor – vizează ca principale
obiective, politicile de dezvolatre socio-economică de ansamblu, dezvoltarea regiunilor şi a zonelor
ţării.
La nivel teritorial:
Concluzie
Instrumentele structurale ale Uniunii Europene stimulează creşterea economică a statelor
membre ale Uniunii şi conduc la reducerea disparităţilor dintre regiuni. Ele nu acţionează însă
singure, necesitând asigurarea unei contribuţii din partea statelor membre implicate. Ele sunt co-
finanţate în principal din resursele publice ale statului membru, însă în multe domenii este necesară
şi contribuţia financiară privată, aceasta fiind încurajată în cele mai multe cazuri.
- Luminiţa CONSTANTIN, Dezvoltare regională: teorii, modele, strategii, Suport curs, Iaşi, 2007
- Narcisa Roxana MOSTEANU, Problematice dezvoltarii regionale in Romania, , Ed. Sylvi,
Bucuresti 2001
- Diana HANGIU, Programe regionale de management şi dezvoltare, Modulul Dezvoltare
regională, Suport de curs, Iaşi, 2007;
- Gabriela C. PASCARIU, Politici Europene, Suport de curs, Iaşi, 2007;
- Cezar BÎRZEA, Politicile şi instituţiile Uniunii Europene, Suport de curs, Bucureşti, 2000;
- Documente de bază ale Comunităţii şi Uniunii Europene, Iaşi, Ed. Polirom, 1999;
- CD-ul Agentului economic în UE, decembrie 2006;
- Strategia pentru îmbunătăţirea sistemului de elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor
publice la nivel central - proiect, http://www.sgg.ro/docs/File/UPP/doc/strategie_upp.pdf
- Ghid pentru elaborarea, monitorizarea şi evaluarea politicilor publice la nivel central
http://www.sgg.ro/docs/File/UPP/doc/ghid_pp.pdf
- Planul Naţional de Cercetare Dezvoltare şi Inovare,
http://www.mct.ro/web/2/actnorm/rom/hg556_01_a2b.htm
- România şi Agenda Lisabona - Grupul de Economie Aplicată - octombrie 2005
- 5.2. Documente europene Noul parteneriat pentru creştere economică şi angajare
http://ec.europa.eu/growthandjobs/pdf/illustrated-version_en.pdf
- Evaluările CE asupra Programelor Naţionale de Reformă din Statele Membre,
http://ec.europa.eu/growthandjobs/annual-report_en.htm
- Un nou start pentru Strategia Lisabona - Comunicarea Consiliului de Primăvară din 2005
"Working together for growth and jobs"
http://ec.europa.eu/growthandjobs/pdf/comm_spring_en.pdf
- Council Regulation (EC) No 2012/2002 of 11 November 2002 establishing the European
Union Solidarity Fund [Official Journal L 311 of 14.11.2002].
- Alte adrese web:
http://www.euractiv.com
http://europa.eu.int/comm/dgs/regional_policy/index_en.htm
http://europa.eu.int/eur-lex/en/treaties/
http://www. infoeuropa.ro
http://www.mie.ro
http://www.mdp.ro
http://www.mapgov.ro
Nr. 20070714
Obiectivul general al PO Regional consta în sprijinirea unei dezvoltari economice, sociale, echilibrate teritorial si
durabile a Regiunilor României, corespunzator nevoilor lor si resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor
urbani de crestere, prin îmbunatatirea conditiilor infrastructurale si ale mediului de afaceri pentru a face din regiunile
României, în special cele ramase în urma, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi si a munci.
Obiective specifice:
1 Cresterea rolului economic si social al centrelor urbane, prin adoptarea unei abordari policentrice, în vederea
stimularii unei dezvoltari mai echilibrate a Regiunilor.
2 Îmbunatatirea accesibilitatii Regiunilor si în particular a accesibilitatii centrelor urbane si a legaturilor cu
zonele înconjuratoare.
3 Cresterea calitatii infrastructurii sociale a Regiunilor.
4 Cresterea competitivitatii Regiunilor ca locatii pentru afaceri
5 Cresterea contributiei turismului la dezvoltarea Regiunilor
Populaţia ocupată în
Cheltuielile totale de Educaţia terţiară cu
Regiunea sectoare
cercetare dezvoltare calificareîncercetare
high-tech
Nord - Est 0.385 0.605 1.260
Sud - Est 0.308 0.372 0.200
Sud -
1.103 0.576 0.040
Muntenia
Sud - Vest 0.308 0.645 0.060
Vest 0.590 1.477 0.660
Nord - Vest 0.385 0.791 1.980
Centru 0.513 0.924 0.560
Bucureşti -
2.897 3.419 2.740
Ilfov