Morning, Noon & Night

by Sidney Sheldon
copyright 1995 by
The Sidney Sheldon Family Limited
Partnership
copyright 1995 by Editura MIRN
Sheldon
ta

(Oimineatsaj
(apfhtz shi
seara
Toate drepturile rezervate
Sidne
y
Editurii MIRON.
nici o parte a acestei cartsi nu poate fi
reprodusa sau transmisa sub nici o forma
shi prin nici un fel de mijloc - electronic
sau mecanic -inclusiv prin fotocopiere,
inregistrare magnetica sau prin alt sistem
de stocare shi redare a informatsiei,
fara permisiunea scrisa a Editorului.
- SHtitsi ca sintem urmaritsi, domnule Stanford? il
intreba Dmitri.
- Da. Fusese conshtient de acest lucru in ultimele
douazeci shi patru de ore.
Cei doi barbatsi shi femeia erau imbracatsi obishnuit,
in incercarea de a se amesteca printre turishtii care
se plimbau pe strazi, in aerul proaspat al diminetsii.
Dar era foarte greu sa nu fii recunoscut intr-un orash
mic cum era St. Paul-de-Vence.
Harr Stanford fusese primul ca.re-i obser!ase,
pentru ca erau prea obishnuitsi shi se straduiau prea
mult sa nu se uite in directsia lui. "riunde se ducea,
8
unul dintre ei ii era in prea#ma.
Harr Stanford era shi foarte ushor de urmarit.
$!ea aproape un metru nouazeci, un profil aristo-%
cratic shi o coama de par alb care-i depashea destul
de mult gulerul camashii. &ra insotsit de o bruneta
izbitor de frumoasa, tinara, shi de Dmitri 'amins(,
bodguard-ul lui, un tinar inalt, !oinic shi puternic ca
un taur. Le-ar fi shi greu sa ne piarda din ochi, se
gindi Stanford.
SHtia cine-i trimisese shi de ce. Simtsea pericolul
iminent. in!atsase cu multsi ani in urma sa se increa-
da in instinctele lui. )ntuitsia shi instinctul ii fusesera
de mare a#utor shi-l facusera sa de!ina unul din
cei mai bogatsi oameni din lume. *e!ista Forbes
estimase a!erea lui la shase miliarde de dolari, in
timp ce Fortune 500 apreciase ca era de shapte
miliarde. The Wall Street Journal, Barron's shi Finan-
cial Times publicasera toate cite. un articol despre
el, incercind sa-i e+plice magia shi inegalabilul simts al
momentului, care il a#utasera sa creeze corporatsia
Stanford nterprises! insa nici unul nu reushise pe
deplin.
&rau de acord in pri!intsa unui singur lucru,
energia lui inepuizabila. &ra neobosit. Filozofia lui
era simpla, o zi in care n-ai incheiat o afacere e o zi
pierduta. ii hartsuia pe ad!ersarii lui, pe salariatsi,
pe totsi cei care !eneau in contact cu el. &ra un
fenomen, mai puternic chiar decit !iatsa insashi. Se
considera un om religios. Credea in Dumnezeu,
)ar acel Dumnezeu care, credea el, !oia ca el sa
fie bogat shi sa se bucure de succes, shi ca totsi
dushmanii lui sa moara.
Harr Stanford era o persoana publica, iar
presa shtia totul despre el. Dar Harr Stanford
era shi o persoana particulara, despre care presa
nu shtia nimic. Scrisesera cu totsii despre charisma
lui, despre stilul lui lu+os de !iatsa, despre a!ionul
particular shi iahtul lui, despre reshedintsele legendare
din Hobe Sound, -aroc, .ong )sland, .ondra,
sudul Frantsei shi, bineintseles, *ose Hill, in /lac( /a,
/oston. Dar ade!aratul Harr Stanford raminea o
enigma.
- 0nde mergem? intreba femeia.
&ra prea preocupat ca sa-i raspunda. Perechea
de pe celalalt trotuar folosea un foc incrucishat, se
schimbau din nou partenerii. "data cu simtsul pe-
ricolului, Stanford simtsi o minie profunda. ii in!ada-
sera intimitatea. indraznisera sa-l urmareasca pina
1ici, in raiul lui secret, unde se ascundea de restul
2mii.
St. Paul-de-Vence e o ashezare pitoreasca, me-
die!ala, situata in !irful $lpilor maritimi, intre Cannes
shi 3isa. & incon#urat de o pri!elishte incintatoare,
spectaculoasa, dealuri shi !ai acoperite de flori sal-
batice, orhidee shi paduri de pini. Satul, un amalgam
de studiouri ale pictorilor, galerii shi magazine cu
antichitatsi, este un magnet care atrage turishti din
lumea intreaga.
Harr Stanford shi insotsitorii lui pornira pe *ue
4rande.
Stanford se intoarse spre femeie.
- Sophia, itsi plac muzeele?
- Da, caro! &ra dornica sa-i fie pe plac. 3u mai
5
8
cunoscuse pe nimeni ca Harr Stanford. "e-abia
ashtept sa le po#estesc prietenelor mele despre el!
$u credeam ca mai am ce#a de in#atsat despre se%,
dar, "oamne, e atit de in#enti#& magnific& Sint
e%tenuata&
$u pornit-o in sus, pe deal, spre muzeul de
arta Fondation 'aeght, unde au admirat colectsiile
de tablouri apartsinind lui /onnard, Chagall shi ale
altor pictori contemporani. Cind Harr Stanford se
uita intimplator in urma, o obser!a pe femeie la
celalalt capat al galeriei, pri!ind un -iro.
Stanford se intoarse spre Sophia.
- 6Si-e foame?
- Da. Daca tsi-e shi tsie. $u trebuie sa fiu prea
insistenta!
- /ine. Vom lua masa la La (olombe "'or!
La (olombe "'or era unul din restaurantele pre-
ferate ale lui Stanford, amena#at intr-o casa con-
struita in secolul al 7V)-lea, la intrarea in partea
!eche a orashelului. Stanford shi Sophia stateau la o
masa in gradina, linga piscina.
Prince, ciobanescul german al lui Stanford, statea
la picioarele lui, mereu la pinda. "riunde mergea
Stanford, era shi Prince. Se z!onea ca la comanda
lui Harr Stanford animalul putea sfishia gitul cui!a.
Dar nimeni nu-shi dorea sa !erifice autenticitatea
acestui z!on.
Dmitri statea singur la o masa de linga intrare,
obser!indu-i foarte atent pe totsi cei care intrau shi
iesheau.
Stanford se intoarse spre Sophia.
- Sa comand eu pentru tine, draga mea?
- 6e rog.
Harr Stanford se mindrea cu faptul ca era un
mare cunoscator al mincarurilor fine. Comanda sa-
lata !erde shi fricass) de lotte!
in timp ce erau ser!itsi, Danielle *ou+, proprie-
tara restaurantului, se apropie zimbind de masa lor.
- Bon*our! Va simtsitsi bine la noi, domnule Stan-
ford?
- -inunat, madame *ou+.
SHi asha a!ea sa fie shi in continuare. Sint nishte
pigmei, care incearca sa doboare un uriash! "ar #or
fi de+amagitsi crunt!
Sophia zise,
- 3-am mai fost niciodata aici. & atit de frumos8
Stanford ishi concentra atentsia asupra femeii de
linga el. Dmitri o agatsase pentru el, la 3isa, cu o zi
inainte.
- Domnule Stanford, !-am adus pe cine!a.
- $i a!ut !reo problema? il intrebase Stan-
ford.
- 3ici una.
" !azuse in holul hotelului $egresco shi se apro-
piase de ea.
- Scuzatsi-ma, !orbitsi engleza?
- Da. $!ea un ushor accent italian.
- 6ipul pentru care lucrez eu ar !rea sa luatsi
masa cu el.
Fusese indignata.
- 3u sint o puttana& Sint actritsa, zisese ea. De
fapt, a!usese un rol de numai doua replici intr-un
film al lui 4iuseppe 6ornatore. De ce-ash lua masa
cu un strain?
Dmitri scosese din buzunar un teanc de hirtii de
o suta de dolari. ii dadu cinci hirtii.
- Prietenul meu este foarte generos. $re un iaht,
dar se simte singur. 0rmarise cum e+presia ei
trecea de la indignare la curiozitate, apoi se trans-
formase in interes.
- De fapt, se intimpla ca acum sa fiu intre doua
filmari. 9imbi. Ce rau ar fi dac-ash lua totushi masa cu
prietenul tau?
- & perfect. Va fi incintat.
-0ndee?
:
8
- .a St. Paul-de-Vence.
Dmitri alesese bine. &ra italianca. Pina in treizeci
do ani. Senzuala ca o pisica. /ine facuta. Pri!ind-o
mal bine, Harr Stanford lua pe loc o hotarire.
- itsi place sa calatoreshti, Sophia?
- $dor sa calatoresc.
- /ine. Vom pleca intr-o scurta e+cursie. Scu-
9a-ma o clipa.
Sophia il urmari intrind in restaurant shi indrep-
inidu-se spre cabina telefonica.
- $sh !rea sa trimit un mesa# echipa#ului iahtului
Blue S,ies! ;his( bra!o lima noua opt zero...
Con!ersatsia dura cinci minute. Cind Stanford
termina ce a!ea de spus, forma numarul aero-
portului din 3isa. Dar discutsia dura mult mai putsin
de asta-data.
$poi i se adresa lui Dmitri, care ieshi in graba din
restaurant. Se reintoarse la Sophia.
- &shti gata?
-Da.
- Hai sa ne plimbam. $!ea ne!oie de timp ca sa
elaboreze un plan.
&ra o zi perfecta. *iuri de lumina argintie se
re!arsau peste orash.
S-au plimbat pe *u< 4rande, au trecut de
biserica shi s-au oprit la boulangerie, ca sa cumpere
piine proaspata. Cind au ieshit afara, unul din cei trei
urmaritori era in fatsa bisericii shi se prefacea c-o
studia. Ca shi Dmitri.
Harr Stanford ii intinse piinea Sophiei.
- Ce-ar fi sa o duci tu inauntru? Vin shi eu in
cite!a minute.
- /ine. 9imbi shi-i shopti. Sa te grabeshti, caro!
Stanford o pri!i cum se indeparta, apoi i se
adresa lui Dmitri.
- Ce-ai aflat?
- Femeia shi unul dintre tipi stau la Le -ameau!
Harr Stanford cunoshtea hotelul.=
- SHi celalalt?
- .a .e 'as d'.rtign/! Ce !retsi sa fac cu ei,
domnule?
- 3imic. $m sa ma ocup eu de ei.
Vila lui Harr Stanford era situata pe *ue de
Casette, linga primarie. &ra o casa cu cinci eta#e,
din pietre shi alabastru. .a subsol erau gara#ul shi
pi!nitsa in care se pastrau !inurile. " scara de mar-
mura ducea spre dormitoare, spre birou shi terasa.
intreaga casa era mobilata cu antichitatsi frantsuzeshti
shi plina de flori.
Cind Stanford se intoarse la !ila, Sophia il
ashtepta in dormitor. &ra goala.
- Ce-a durat atit, ii shopti.
Ca sa supra!ietsuiasca intre doua filmari, Sophia
-atteo facea rost de bani ca call-girl. Se obishnuise
sa se prefaca ca a#ungea la orgasm ca sa-shi satis-
faca clientsii, dar cu tipul de acum, n-a!ea ne!oie sa
se mai prefaca. &ra nesatul,1 iar ea reushea sa a#un-
ga la apogeu de cite!a ori consecuti!, pina cind
cadeau inapoi in pat, epuizatsi. Sophia il imbratsisha
shi-i murmura fericita,
- $sh putea sta aici o !eshnicie, caro!
.sh #rea sa se fi putut, se gindi Stanford.
>
8
$u luat cina la Le (afe de la 0lace, in Piaza du
4eneral-de-4aulle, la intrarea in sat. -asa a fost
delicioasa, iar pentru Stanford pericolul prezent ii
adauga un condiment in plus mincarii.
Cind au terminat, s-au reintors la !ila. Stanford
mergea foarte incet, asigurindu-se ca urmaritorii
nu-l scapau din ochi.
.a ora unu noaptea, barbatul care supra!eghea
casa !azu cum luminile se stingeau una cite una.
Vila se cufunda in intuneric.
.a ora patru shi #umatate dimineatsa, Harr Stan-
ford intra in camera de oaspetsi, unde dormea
Sophia. " scutura cu blindetse.
- Sophia...?
&a deschise ochii shi-l pri!i, zimbind anticipati!.
$poi se incrunta. &i era complet imbracat. Se ridica
din pat.
- S-a intimplat ce!a?
- 3u, draga mea. 6otul este in ordine. $i spus
ca-tsi place foarte mult sa calatoreshti. Vom face o
scurta e+cursie.
&a se trezise complet.
- .a ora asta?
- Da. Dar nu trebuie sa facem zgomot. Haide,
repede.
Cincisprezece minute mai tirziu, Harr Stanford,
Sophia, Dmitri shi Prince coborau in gara#, unde-i
ashtepta un 1enault maro. Dmitri deschise precaut
usha gara#ului shi se uita in #ur. Strada parea pustie,
cu e+ceptsia mashinii lui Stanford, un (orniche alb,
parcat in fatsa casei.
- 6otul e in regula.
Stanford se intoarse spre Sophia.
- $cum !om #uca un #oc. 6u shi cu mine ne !om
lasa in #os, pe bancheta din spate.
"chii ei semahra de uimire.
- De ce?
- -a urmaresc unii din ri!alii mei in afaceri. Sint
pe cale sa inchei o afacere importanta, iar ei in-
cearca sa mi-o ia inainte. Daca se intimpla asha, !oi
pierde multsi bani.
- intseleg, zise Sophia. 3-a!ea nici cea mai mica
idee despre ce !oia el sa spuna.
Cinci minute mai tirziu iesheau in graba din sat,
indreptindu-se spre 3isa. 0n barbat ashezat pe o
banca !azu 1enault-u2 maron. .a !olan era Dmitri
'amins(, iar linga el statea Prince, /arbatul lua
grabit un telefon celular shi forma un numar.
- S-ar putea sa a!em o problema, ii spuse el
-femeii.
- Ce fel de problema?
- 0n 1enault maro tocmai iese din sat. & con-
dus de Dmitri 'amins(. $re shi ciinele cu el.
- Stanford nu era in mashina?
-3u.
- 3u cred. /odguard-ul lui nu-l lasa singur
oaptea, iar ciinele nu-l paraseshte niciodata.
- -ashina lui mai e parcata in fatsa casei? intreba
elalalt barbat care fusese trimis sa-l urmareasca
e Harr Stanford. ?
- Da, dar e posibil sa fi schimbat mashinile.
- Sau !or sa ne pacaleasca8 Suna la aeroport.
in cite!a minute, a!eau legatura cu turnul de
ntrol.
- $!ionul domnului Stanford? 3ui! $ sosit cu o
ra in urma shi a facut de#a plinul.
Cinci minute mai tirziu, doi membri ai echipei de
pra!eghere erau in drum spre aeroport, in timp
cel de-al treilea tsinea in continuare sub obser-
tsle !ila intunecata.
in timp ce 1enault-u2 maroniu trecea prin .a
2)le-sur-.oup, Stanford se ridica de pe bancheta
@
pe care statuse intins. ^wic,\
- 6e potsi ridica si tu, acum, ii spuse el Sophie..
Se intoarse spre Dmitri. $eroportul din 3isa. *a-
pid.
" #umatate de ora mai tirziu, pe aeroportul din
3isa, un Boeing 454 rula spre punctul de decolare.
Cocotsat in turnul lui, controlorul de trafic spuse,
- Sint tare grabitsi. & a treia oara cind cer per-
misiunea de a decola.
- $8 cui e a!ionul?
-Harr Stanford. *egele -idas in persoana.
- ii e probabil teama sa nu rateze !reun milion-
doua.
Controlorul diri#a un Lear*et care tocmai c#ecola,
apoi lua microfonul.
- Catre Boieng-u2 opt-noua-cinci. $ici turnul de
control. Putetsi decola. Pista este libera.
" clipa mai tirziu, a!ionul imens se ridica spre
inaltsimile cerului plumburiu al diminetsii.
Copilotul !orbi in microfon,
- $ici Boeing opt-noua-cinci. 0rcam la trei mii,
curs shapte-zero. Se intoarse spre pilot. 0au8 /a-
trinul Stanford era nerabdator sa ne.!ada in aer,
nu-i asha?
Pilotul ridica din umeri.
- 3u este treaba noastra sa ne punem intrebari.
Ci sa e+ecutam ceea ce ni se spune. Ce face?
Copilotul se ridica shi pri!i in cabina.
- Se odihneshte.
Din mashina, au telefonat la aeroport.
- $!ionul domnului Stanford... -ai este la sol?
- $on, monsieur. 6ocmai a decolat.
- SHtitsi incotro se indreapta?
- /ineintseles.
- incotro?
-A.F.'.
- -ultsumesc. Se intoarse spre insotsitorul lui.
-$eroportul 6enned/! Vom trimite pe cine!a sa-i ash-
tepte acolo.
Cind 1enault-u2 trecu de -onte Carlo, indrep-
tindu-se in mare !iteza spre granitsa italiana, Harr
Stanford zise,
- &shti sigur ca nu mai sintem urmaritsi?
- Foarte sigur, domnule. 3e-au pierdut urma.
- /ine. Stanford se spri#ini de spatar shi se rela+a.
3-a!ea de ce sa-shi mai faca gri#i. Probabil ca acum
urmareau a!ionul. *e!azu intreaga situatsie cu ochii
mintsii. Se punea problema a ce anume shtiau shi de
cind. &rau ca nishte shacali care urmaresc leul,
sperind sa-l doboare. Harr Stanford zimbi. il sub-
estimasera. $ltsii, care facusera aceeashi gresheala,
platisera scump. Cine!a a!ea sa plateasca shi de
data asta. &l era Harr Stanford, omul de incredere
al regilor shi preshedintsilor, suficient de bogat shi de
puternic ca sa creeze sau sa distruga economiile a
douasprezece state.
$!ionul sur!ola -arsilia. Pilotul !orbi in micro-
fon.
- -arsilia, sintem Boeing opt-noua-cinci, urcam
de la ni!elul unu-noua-zero la doi-trei-zero.
- *eceptsionat.
1enault-u2 a intrat in San *emo la scurt
timp dupa rasaritul soarelui. Harr Stanford a!ea
amintiri frumoase despre orash% acesta, insa, se
schimbase drastic. &l ishi amintea de !remurile
cind era un orash elegant, cu restaurante shi hoteluri
de mina-ntii, cu un cazino unde cra!ata neagra
era obligatorie shi unde a!eri imense se cishtigau shi
se pierdeau intr-o seara. $cum era acaparat de
turishti shi patroni in camashi cu mineca scurta shi cu
gura mare.
$utomobilul se apropia de portul situat la doua-
sprezece mile de granitsa franco-italiana.
- 0nde mergem? intrebase Dmitri.
- Porto Communale, indicase Stanford. SHi cu cif
!om intilni mai putsina lume, cu atit mai bine.
- Da, domnule.
Cite!a minute mai tirziu, 1enault-u2 tragea lin-
ga Blue S,ies, un iaht elegant de cincizeci shi patru
metri lungime. Capitanul Vacarro shi echipa#ul al-
catuit din doisprezece oameni erau aliniatsi pe
punte.
- /una dimineatsa, signor Stanford, zise capi-
tanul. Sa !a iau baga#ele shi...
- 3-am baga#. Sa mergem.
- Da, domnule.
- Stai putsin. Stanford studia echipa#ul. Se in-
crunta. 6ipul din capat. & nou, nu-i asha?
- Da, domnule. 0nul din baietsii noshtri s-a
imbolna!it shi a ramas la Capri. .-am luat pe el. &
foarte...
- Scapa de el, porunci Stanford.
Capitanu.il pri!i, uimit.
- Sa...
- Plateshte-). SHi sa plecam de aici.
Capitanul Vacarro dadu din cap.
- Da, domnule.
Pri!ind in #ur, Harr Stanford se simtsi cuprins de
o presimtsire rea. &ra atit de !ie, de aproape, incit o
putea atinge. 3u !oia sa aiba un strain in prea#ma.
Capitanul Vacarro shi intregul echipa# se aflau in slu#-
ba lui de ani intregi. Putea sa aiba incredere in ei.
Se intoarse sa se uite la fata. " agatsase Dmitri,
absolut la intimplare. 3ici un pericol, deci. )ar Dmitri,
credinciosul lui bodguard, ii sal!ase !iatsa de nenu-
marate ori. Stanford il pri!i.
- Sa stai linga mine.
- Da, domnule.
Stanford o lua pe Sophia de brats.
- Sa mergem, draga mea. .
Dmitri 'amins( ramase pe punte, urmarind
echipa#ul care se pregatea de plecare. Cerceta .
cu atentsie portul, dar nu obser!a nimic alarmant.
.a acea ora a diminetsii era linishte. 4eneratoarele
imense ale iahtului re!enira la !iatsa.
Capitanul se apropie de Harr Stanford.
- 3-atsi spus incotro ne indreptam, signor Stan-
ford.
- 3u, n-am spus. & ade!arat, capitane. Se gindi
o clipa. Portofino.
- Da, domnule.
- $propo, nu !reau sa transmitsi nici un fel de
semnale prin radio. 6acere absoluta.
Capitanul Vacarro se incrunta.
- 6acere? /ine, domnule, dar daca...
- 3u-tsi face probleme. $sculta-ma. Vreau ca
nimeni sa nu foloseasca telefonul celular.
- /ine, domnule. $ncoram in Portofino?
- $m sa te anunts eu, capitane.
Harr Stanford o lua pe Sophia sa faca un tur al
iahtului. &ra una din comorile lui cele mai de prets
shi-i facea placere sa o prezinte. Vasul itsi taia res-
piratsia. $!ea un apartament lu+os, cu o camera de
zi shi birou. /iroul era spatsios shi mobilat confortabil,
cu o canapea, cite!a scaune shi un birou, in spatele
caruia era suficienta aparatura ca sa conduci un
orash. Pe unu8 din peretsi era o imensa harta elec-
tronica pe care se mishca o barca miniaturala, in-
dicind pozitsia iahtului. 0shile glisante se deschideau
spre o !eranda e+terioara, cu shezlonguri shi o masa
cu patru scaune, stra#uita de o balustrada din lemn
de tec(. in zilele frumoase, Stanford obishnuia sa ia
micul de#un pe punte.
&rau shase camere de oaspetsi, fiecare cu !itralii,
tapet pictat manual shi baie cu Aacuzzi. /iblioteca,
imensa shi ea,, era lucrata in lemn de (oa.
in sufragerie puteau lua masa shaisprezece mu-
safiri. " sala complet echipata cu aparate de intre-
tsinere se gasea sub punte. )ahtul mai a!ea o pi!nitsa
shi o sala de proiectsii. Harr Stanford a!ea una din
cele mai mari colectsii de filme pornografice din lu-
me. -obilierul din intreg !asul era de cea mai buna
calitate, iar tablourile erau demne de orice muzeu.
- &i, ai !azut cam totul, ii spuse Stanford
Sophiei cind terminara turul. *estul am sa tsi-l arat
miine.
&a ramasese inmarmurita.
- 3-am mai !azut niciodata asha ce!a. &... e ca
un orash8
Harr Stanford zimbi !azind-o cit era de entu-
ziasmata.
- SteBard-ul te !a conduce in cabina ta. Fa-te
comoda. &u am ce!a de lucru.
Harr Stanford se reintoarse in biroul lui shi
pri!i harta electronica. Blue S,ies se indrepta spre
nord-est. $-au de unde sa shtie unde sint, se gindi
Stanford. "r sa ma ashtepte la AF'. Cind !om a#un-
ge la Portofino, ma !oi ocupa de toate.
Boeing-u2 primea noi instructsiuni.
- Boeing opt-noua-cinci, drumul este liber.
- *eceptsionat. Se intoarse spre copilot. 6otul
este in regula.
Pilotul se intinse pe scaun, se ridica shi se duse C
spre cabina.
- Ce mai face pasagerul nostru? intreba copi-
lotul.
- -ie-mi pare teribil de infometat.
DE
- De cite!a ori.
- 0nde este reshedintsa ta?
0rea personal!
- " sa-tsi placa la Portofino, Sophia. & foarte
frumos.
Capitanul Vacarro se apropie de ei.
- .uatsi masa pe punte, signor Stanford?
- 3u, !om minca la Splendido!
- Foarte bine. 3e pregatim sa ridicam ancora
imediat dupa prinz?
- 3u cred. Hai sha ne bucuram de frumusetsea
locului.
Capitanul Vacarro ii pri!i uimit. Harr Stanford
putea sa pretinda ca era foarte grabit, pentru ca in
momentul urmator sa para ca a!ea tot timpul din
lume. SHi nici un fel de legaturi radio? 3u mai auzise
una ca asta. 0a++o!
*i!iera italiana se intinde in semicerc de la
granitsa franco-italiana spre 4enoa, apoi se continua
1 in #os, spre golful .a Spezia. Frumoasa panglica a
coastei shi apele lui stralucitoare adapostesc portu-
rile Portofino, Vernazza, shi mai departe &lba, Sar-
dinia shi Corsica.
Blue S,ies se apropia de Portofino care, chiar shi
de la acea distantsa, era o pri!elishte impresionanta.
Dealurile erau acoperite de maslini, pini, chiparoshi shi
palmieri. Harr Stanford, Sophia shi Dmitri stateau
pe punte.
- $i !enit deseori la Portofino? intreba Sophia.
DF
Portul era incintator, cu o !arietate de magazine
shi restaurante pe tot drumul ce ducea spre deal.
Vreo douasprezece barci de pescuit fusesera trase
pe pla#a.
Stanford se intoarse spre Sophia.
- Vom lua masa la hotelul din !irful dealului. $re
o pri!elishte minunata. ii facu semn unui ta+i. Du-te
tu inainte, iar eu !oi !eni peste cite!a minute. ii
intinse cite!a lire.
- Foarte bine, caro!
" urmari cu .pri!irea in timp ce se indeparta,
apoi se intoarse spre Dmitri.
- 6rebuie sa dau un telefon.
"ar nu de pe iaht, se gindi Dmitri.
Cei doi barbatsi se indreptara spre cabinele tele-
fonice de pe chei. Dmitri il urmari pe Stanford in
timp ce intra intr-una din ele. *idica receptorul shi
introduse o moneda.
- $sh dori sa !orbesc cu cine!a de la 7nion
Ban, of S8it+erland, 4ene!a.
" femeie se apropie de cabina telefonica ala-
turata. Dmitri se posta in fatsa ei blocindu-i tre-
cerea.
- Scuzatsi-ma, spuse ea. &u...
- $shtept un telefon.
&a il pri!i surprinsa.
- "h. Se uita plina de sperantsa la cabina in care
era Stanford.
- Daca ash fi in locul dumnea!oastra, eu n-ash
ashtepta, mormai Dmitri. Va a!ea o con!orbire foarte
lunga.
Femeia ridica din umeri shi se indeparta.
- $lo, Peter. $!em o mica problema. Stanford
inchise usha cabinei. Vorbea foarte repede, iar Dmitri
nu auzea nimic din ce spunea. Sfirshind con!ersatsia,
Stanford puse receptorul la loc shi deschise usha.
- 6otul este in regula, domnule Stanford? in-
treba Dmitri.
- Hai sa mincam.
Splendido este giu!aerul lui Portofino, un hotel
cu o panorama minunata a golfului de la poalele
dealului. Hotelul primeshte numai clientsi foarte bogatsi
shi ishi apara cu strashnicie aceasta reputatsie. Harr
Stanford shi Sophia luau masa pe terasa.
- Sa comand eu pentru tine? o intreba Stan-
D5
ford. $u aici nishte specialitatsi care cred ca or sa-tsi
placa.
- 6e rog, zise Sophia.
Stanford comanda trenette al pesto, friptura de
!itsel shi focaccia, !estita piine sarata a regiunii.
- SHi adu-ne o sticla de !in din recolta Schram
'99! Se intoarse spre Sophia. $ primit medalia de
aur la concursul internatsional de !inuri de la .on-
dra. &u sint proprietarul !iei.
&a zimbi.
- Ce norocos eshti.
Dar norocul nu a!ea nici o legatura cu asta.
- Sint de parere ca barbatul este menit sa sa-
!ureze toate deliciile care se afla pe acest pamint. ii
lua mina in mina lui. SHi multe altele.
- &shti un barbat nemaipomenit.
- -ultsumesc.
Se simtsea e+citat cind femeile frumoase il
admirau. Cea de acum ar fi putut sa-i fie fiica, iar
acest lucru il e+cita shi mai mult.
Cind terminara masa, Stanford o pri!i pe Sophia
shi-i facu cu ochiul.
- Hai sa ne intoarcem la iaht.
-"h, da8
Harr Stanford era un amant pasionat shi e+pe-
rimentat. &go-ul lui imens il facea sa fie mai preocu-
pat de satisfacerea femeii decit de propria-i satisfactsie.
SHtia cum sa e+cite o femeie shi-shi orchestra actul
dragostei intr-o simfonie senzuala, care le facea pe
iubitele lui sa atinga culmi pe care nici nu le ba-
nuisera !reodata.
SHi-au petrecut dupa-amiaza in apartamentul iui
Stanford, iar cind au terminat sa faca dragoste,
Sophia era e+tenuata. Harr Stanford se imbraca shi
ieshi pe punte sa !orbeasca cu capitanul Vacarro.
- Doritsi sa mergem in Sardinia, signor Stanford?
il intreba acesta.
- Hai sa ne oprim mai intii la &lba.
- Foarte bine, domnule. 6otul este satisfa-
cator?
- Da, zise Stanford. $bsolut satisfacator. Se
simtsea din nou e+citat. Se intoarse in camera, la
Sophia.
$u a#uns la &lba in dupa-amiaza urmatoare shi
au ancorat la Portoferraio.
in clipa in care Boeing-u2 intra in spatsiul aerian
al $mericii, pilotul lua legatura cu solul.
- $e8 :or, (enter, sintem Boeing @G5 shi dorim
sa coborim de la ni!el doi-shase-zero la ni!el doi-
patru-zero.
Se auzi !ocea celui de la $e8 :or, (enter!
- *eceptsionat. .iber la doi-patru-zero, directsia
D:
AF'.
Din spatele a!ionului se auzi un miriit.
- 0shor, Prince. .asa-ma sa-tsi pun centura.
Cind a!ionul ateriza, il ashteptau patru oameni.
Se ashezasera in puncte diferite ca sa !ada totsi
pasagerii care coborau din a!ion. $u ashteptat o
#umatate de ora. 0nicul pasager era un ciobanesc
german.
Portoferraio este principalul centru comercial
al &lbei. Strazile sint ticsite de magazine elegante,
sofisticate, iar in apropierea portului cladirile con-
struite in secolul al 7V)))-lea sint prote#ate de cita-
dela construita in secolul al 7V)-lea de ducele
Florentsei.
Harr Stanford !izitase insula de nenumarate
bri shi, intr-un fel ciudat, se simtsea ca acasa. Doar
era locul in care 3apoleon /onaparte fusese trimis
in e+il.
- Vom !izita casa lui 3apoleon, ii spuse el
Sophiei. 3e intilnim acolo. Se intoarse spre Dmitri.
Du-o la ;illadei 'ul ini!
- Da, domnule.
Stanford ii pri!i cum se indepartau. Se uita
la ceas. 6impul trecuse cu repeziciune. $!ionul
trebuie sa fi aterizat de#a pe aeroportul 6enned/! )ar
cind a!eau sa afle ca nu era la bordul lui, urmarirea
a!ea sa reinceapa. .e !a trebui ce!a timp sa-mi ia
urma, se gindi Stanford. Pina atunci insa toate !or fi
rezol!ate.
)ntra intr-o cabina telefonica. ?
- $sh dori o con!orbire cu .ondra. /anca Bar-
cla/s! 0nu-shapte- unu...
" #umatate de ora mai tirziu o conducea inapoi
in port pe Sophia.
- 0rca pe !as, ii spuse Stanford. -ai am un
telefon de dat.
&a il pri!i indreptindu-se spre cabina telefonica
de la capatul docului. "e ce n-o folosi oare tele-
fonul de pe iaht< se intreba Sophia.
in cabina telefonica Harr Stanford spunea,
- /anca Sumitomo din 6o(io, !a rog.
Cincisprezece minute mai tirziu, cind se intoarse
pe iaht, era furios.
- $ncoram aici pentru la noapte? intreba capi-
tanul Vacarro.
- Da8 3u8 Pornim spre Sardinia. $cum8
D>
. Costa Smeralda din Sardinia este una dintre
cele mai lu+oase regiuni de pe coasta -editeranei.
"rashelul Porto Cer!o este un paradis al celor bo-
gatsi, ma#oritatea !ilelor fiind construite de $l 'han.
Primul lucru pe care l-a facut Harr Stanford
cind a ancorat a fost sa se indrepte spre o cabina
telefonica. HHHHHH
Dmitri il urma indeaproape.
- Doresc o con!orbire cu Banca d'ltalia din *o-
ma...
0sha cabinei se inchise.
Con!ersatsia dura aproape o #umatate de ora.
Cind Stanford ieshi din cabina era intunecat la fatsa.
Dmitri se intreba ce se intimpla oare.
Stanford shi Sophia au luat masa pe pla#a .iscia
diVacca. Stanford comanda pentru amindoi.
- Vom incepe cu malloreddus, apoi !om con-
tinua cu porceddu! Ca !in, !om bea ;ernaccia, iar
pentru desert, doua portsii de sebadas!
- /ene, signor. "spatarul se indeparta impre-
sionat, in timp ce Stanford se intorcea sa stea de
!orba cu Sophia, inima ii tresari cu putere. Doi bar-
batsi, ashezatsi la o masa linga intrarea in restaurant, il
studiau. &rau imbracatsi in costume inchise la culoare,
in ciuda soarelui stralucitor. 3ici macar nu-shi
dadeau silintsa sa se prefaca a fi turishti. 'i-au luat
oare urma sau sint pur shi simplu nishte straini< Tre-
buie sa am gri*a ca imaginatsia sa nu mi-o ia ra+na,
se gindi Stanford.
- 3u te-am mai intrebat pina acum, zise Sophia.
Ce fel de afaceri faci?
Stanford o studie. &ra reconfortant sa fie in
compania cui!a care nu shtia nimic despre el.
- --am retras, ii spuse. Calatoresc in #urul lumii
shi ma distrez.
- Doar tu? Vocea ei era incarcata de simpatie.
Cred ca te simtsi foarte singur.
Se stradui din rasputeri sa nu rida in hohote.
- $sha e. -a bucur ca eshti aici, cu mine.
&a il lua de mina.
- SHi eu, caro.
Cu coada ochiului, Stanford ii urmari pe cei doi
plecind.
Cind au terminat de mincat, Stanford, Sophia shi
Dmitri s-au intors in orash.
D@
Stanford intra in prima cabina telefonica.
- (r=dit L/onnais, Paris...
Pri!indu-), Sophia i se adresa lui Dmitri.
- & un om minunat, nu-i asha?
- 3u mai e altul ca el.
- .ucrezi de mult pentru el?
- De doi ani, zise Dmitri.
- &shti norocos.
- SHtiu.
Dmitri se indeparta shi se posta in fatsa cabinei
telefonice. il auzi pe Stanford spunind,
- *en<? SHtii de ce te sun.... Da... Da... Faci asta
pentru mine?... -inunat8 *asufla ushurat. 3u...
3u aici. Hai sa ne intilnim in Corsica. Perfect. Dupa
intilnirea noastra ma pot intoarce direct acasa. -ul-
tsumesc, *en<.
Stanford lasa #os receptorul. *amase un mo-.
ment pe ginduri, apoi zimbi shi forma un numar din
/oston.
*aspunse secretara.
- /iroul domnului Fitzgerald.
- $ici este Harr Stanford. Vreau sa !orbesc
cu el.
- "h, domnule Stanford. imi pare rau, domnul
Fitzgerald este in !acantsa. 3u !a poate fi de folos
altcine!a?
- 3u. Sint in drum spre $merica. Spune-i ca
!reau sa ne intilnim in /oston, la *ose Hill, luni la
ora noua. Spune-i sa aduca o copie a testamentului
meu shi un notar.
-$m sa incerc sa...
- 3u incerca. Fa-o, draga mea. Puse receptorul
E:
E>
in furca. Cind ieshi din cabina, !ocea ii era din nou
calma. 6rebuie sa ma ocup de o mica afacere, So-
phia. Du-te la hotelul 0itri++a shi ashteapta-ma acolo.
- /ine, zise ea. Sa nu intirzii prea mult.
- 3u.
Cei doi barbatsi o pri!ira cum se indeparta.
- Hai sa ne intoarcem la iaht, ii spuse Stanford
lui Dmitri. Plecam.
Dmitri se uita la el surprins.
- SHi cu ea...?
- .as1 ca gaseshte ea drumul inapoi.
Vreau sa aran#ezi sa ne ia un elicopter din Corsica
shi sa ne duca la 3eapole. Foloseshte telefonul de pe
chei.
- Da, domnule.
Dmitri 'amins( se indrepta spre chei shi intra in
cabina telefonica.
Douazeci de minute mai tirziu, Blue S,ies ridi-
case ancora.
Cind s-au intors la Blue S,ies, Harr Stanford
s-a indreptat direct spre capitanul Vacarro.
- 3e indreptam spre Corsica, zise el. $cum.
- 6ocmai am ascultat buletinul meteo, signor
Stanford. Pe acolo e furtuna. $r fi mai bine sa
ashteptam shi...
- Vreau sa plecam acum, capitane.
Capitanul Vacarro ezita.
- Va fi o calatorie foarte dura, domnule. Din
cauza lui libeccio - !intul care bate din sud-!est.
-area este foarte agitata.
- 3u-mi pasa. intilnirea din Corsica a!ea sa-i
rezol!e toate problemele. Se intoarse spre Dmitri.
ID
)dolul lui era Dan Juale, al carui nume il
pomenea adesea.
- 3u-mi pasa ce spui tu despre Juale, dar el
este singurul politician de certa !aloare. Familia -
asta e totul. Fara familie aceasta tsara ar fi : ruina.
6otsi pushtii aceshtia care traiesc impreuna fara sa fie
casatoritsi, shi mai au shi copii. &ste shocant. 3u-i de
mirare ca se comit atitea crime. Daca Dan Juale
!a candida !reodata pentru postul de preshedinte,
!a a!ea cu sigurantsa !otul meu. &ra rushinos, se
gindi el, ca nu putea !ota din cauza unei legi
prosteshti. Dar n-a!ea importantsa. $!ea sa-l sustsina
pe Juale pina la capat.
$!ea patru copii, /ill, de opt ani shi trei fete,
$m, Clarissa shi Susan, de zece, doisprezece shi
respecti! paisprezece ani. &rau nishte copii minunatsi
shi cea mai mare bucurie a lui era sa-shi petreaca
timpul alaturi de ei. ;ee(end-urile le erau dedicate
in totalitate. .e facea friptura la gratarul din curte, se
#uca cu ei, ii ducea la film sau la meciuri shi ii a#uta
sa-shi faca temele. 6otsi pushtii din !ecinatate il ado-
rau. .e repara bicicletele shi #ucariile shi ii in!ita la
picnicuri impreuna cu copiii lui. Cu totsii ii spuneau
Papa.
&ra o dimineatsa insorita de simbata, iar el
urmarea un meci de baseball. &ra o zi perfecta, ca
intr-o fotografie% nori pufoshi pluteau pe cer iar !intul
adia blind. /aietselul lui, /ill, era la balon, parind
II
foarte matur shi profesional in uniforma celor de la
Little League! Cele trei fete ale lui Papa shi sotsia lui
erau alaturi. 'ai bine decit atit nu se poate, se
gindi el bucuros. De ce nu pot oare toate familiile
sa fie ca a noastra<
Scorul era foarte strins, iar /ill a!ea lo!itura
decisi!a. Papa incepu sa strige incura#ator,
- Pe ei, /ill8
/ill ashtepta pasa care !eni insa prea #os. *ata.
*epriza se terminase. incepura sa se auda mur-
mure shi o!atsii din partea parintsilor shi a prietenilor.
/ill ramase pe loc cu inima strinsa, urmarind cum
echipele ishi schimbau locurile in teren. Papa ii
striga,
- & in regula, fiule. $i sa reusheshti data !iitoare=.
/ill se fortsa sa-i zimbeasca.
Aohn Cotton, antrenorul echipei, il ashtepta.
- )eshi afara, ii spuse.
- Dar, domnule Cotton...
- Haide, ieshi afara din teren.
6atal lui /ill urmarea scena cu inima ranita. $u
poate face asta, se gindi el. Trebuie sa-i mai dea
o shansa lui Bill/! ;a trebui sa stau de #orba cu
domnul (otton shl sa-i e%plic! Chiar in clipa aceea
incepu sa sune telefonul celular pe care il purta cu
el. il lasa sa sune de patru ori inainte sa raspunda.
" singura persoana shtia numarul. S-i doar shtie ca
nu-mi place sa fiu deran*at in 8ee,end, ishi spuse el
minios.
*idica antena shi apasa un buton.
-$lo?
6ipul de la celalalt capat !orbi incet, cite!a
minute in shir. Papa asculta shi dadea din cind in cind
din cap. intr-un final spuse,
- Da, intseleg. $m sai ma ocup eu de asta. Puse
telefonul deoparte.
- S-a intimplat ce!a, dragul meu? il intreba
sotsia.
- Da. Va trebui sa lucrez in Bee(end-ul acesta.
SHi planuisem o ieshire pentru miine.
Sotsia lui il lua de mina shi ii spuse intselegatoare,
- 3u-tsi face gri#i. -unca ta este mult mai
importanta.
$u la fel de importanta ca familia, se incapatsina
el. "an >ua/le m-ar fi intseles!
il minca mina. incepu sa se scarpine. Ce naiba
o mai fi shi asta< se intreba. ;a trebui sa ma duc la
un dermatolog +ilele astea!
Aohn Cotton era directorul-ad#unct al superma-
gazinului din orash. &ra un om corpolent de !reo
cincizeci de ani, care acceptase sa conduca echipa
shcolii pentru ca shi fiul lui era #ucator. )ar echipa lor
pierduse in dupa-amiaza aceasta din cauza micului
/ill.
IE
-agazinul se inchisese iar Aohn Cotton era in
parcare, indreptindu-se spre mashina, cind un strain
se apropie de el cu un pachet.
- Scuzatsi-ma, domnule Cotton.
-Da?
- $m putea sta de !orba o clipa?
- $m inchis de#a.
- "h, nu e !orba de asta. Voiam sa !a !orbesc
despre fiul meu /ill. &ste foarte suparat ca l-atsi dat
afara din echipa shi i-atsi spus ca nu !a mai #uca
niciodata.
- /ill este fiul dumitale? imi pare rau chiar shi
pentru faptul ca a facut parte pina acum din echipa.
3u !a fi niciodata un bun #ucator.
- 3u sintetsi drept, domnule Cotton. il shtiu
pe /ill. & foarte bun. " sa !edetsi. Cind !a #uca,
simbata !iitoare...
- 3u !a mai #uca simbata. 3u mai face parte din
echipa.
- Dar...
- 3ici un dar. $sta e. SHi acum, daca nu mai
a!etsi nimic altce!a sa-mi spunetsi...
- /a da. 6atal lui /ill desfacuse pachetul pe
care il tsinea in mina, scotsind la i!eala o bita de
baseball. 0itatsi cu ce a #ucat /ill. & toata numai
ashchii. Deci nu e drept sa-l pedepsitsi pentru ca...
- $sculta, domnule, nu dau doi bani pe ce-mi
spui. Fiul dumitale nu mai #oaca.
6atal lui /ill ofta nefericit.
- Sintetsi sigur ca n-o sa !a razginditsi?
- 3ici o shansa.
in clipa in care Cotton se intoarse sa descuie
portiera, tatal lui /ill ii sparse parbrizul cu bita.
Cotton il pri!i shocat.
- Ce naiba faci?
- -a incalzesc, ii spuse Papa, lo!indu-l de data
aceasta in genunchi.
Aohn Cotton incepu sa tsipe shi cazu la pamint.
- &shti nebun8 $#utor8
6atal lui /ill ingenunche linga el shi spuse incet,
- Daca mai scotsi un sunet itsi nenorocesc shi
celalalt genunchi.
Cotton se uita la el, ingrozit.
- Daca fiul meu nu !a #uca simbata !iitoare, !a
omor shi pe tine shi pe baiatul tau. Clar?
Cotton il pri!i in ochi shi dadu din cap, incercind
sa se abtsina sa nu tsipe de durere.
- /un. SHi apropo, n-ash !rea sa se afle nimic.
$m prieteni foarte sus pushi. Se uita la ceas. $!ea
timp suficient sa prinda a!ionul urmator cu directsia
/oston.
-ina incepu sa-l manince din nou.
Duminica dimineatsa, la ora shapte, imbracat in-
tr-un costum elegant shi a!ind cu el o ser!ieta foarte
IF
scumpa din piele, el trecu prin Cople SKuare shi
apoi, mai departe, spre Stuart Street. )ntra in Bos-
ton Trust Building shi se apropie de portar. in cladire
lucrau sute de oameni. Paznicul n-a!ea cum sa-l
recunoasca.
- /una dimineatsa, zise el.
- /una dimineatsa, domnule. Va pot a#uta cu
ce!a?
&l ofta.
- 3ici Dumnezeu nu ma mai a#uta. SHefii mei
chiar cred ca eu nu am altce!a mai bun de facut
duminica decit sa ma ocup de treburile altora.
- SHtiu cum e, spuse portarul cu intselegere. ii
intinse un registru. Vretsi sa semnatsi aici, !a rog?
&l semna shi se indrepta spre lift. /iroul pe
care-l cauta era la eta#ul cinci. Cobori din lift la
shase, apoi cobori un eta# pe scari shi intra pe
culoar. Pe una din ushi era scris 1en?uist, 1en?uist
@ Fit+gerald, a!ocatsi. Se uita in #ur, asigurindu-se ca
holul era liber, apoi deschise ser!ieta. ii trebuira
cinci secunde sa descuie usha. )ntra inauntru shi o
incuie in urma lui.
Camera de primire era mobilata in stil !echi,
conser!ator, potri!it uneia dintre cele mai mari firme
de a!ocatsi din /oston. /arbatul ramase o clipa ne-
mishcat, sa se orienteze, apoi intra direct in inca-
perea in care se tsineau dosarele. inauntru erau o
multsime de sertare metalice, fiecare cu indicele lui
alfabetic. incerca sertarul *-S. &ra incuiat. Din ser-
!ieta scoase o cheie oarba, o pila shi un cleshte. )n-
troduse cheia in lacash shi o intoarse ushor de o parte
shi de alta. Dupa o clipa o scoase shi e+amina urmele
lasate. 6Sinind cheia cu cleshtele, pili cu gri#a urmele.
in timp ce facea acest lucru, fredona incet, ca pen-
tru sine .m sa-mi duc familia in #acantsa! 3 #acantsa
ade#arata! Sint con#ins ca celor mici le #a place in
-a8ai!
*eushi sa descuie sertarul shi il trase catre sine.
intr-o clipa gasi dosarul pe care-l cauta. Scoase un
aparat de fotografiat minuscul din ser!ieta. 9ece
minute mai tirziu, terminase. Curatsa cu gri#a rama-
shitsele de otsel de pe podea, incuie sertarul, ieshi pe
hol, inchise usha biroului shi parasi cladirea.
I5
in aceeashi seara, pe mare, capitanul Vacarro
intra in cabina lui Harr Stanford.
- Signor Stanford...
-Da?
Capitanul arata spre harta electronica de pe L
perete.
- -a tem ca !inturile sint din ce in ce mai pu-
ternice. Libeccio s-a concentrat in golful /onifacio.
Sugerez sa ne adapostim intr-un port pina cind...
Stanford nu-l mai asculta.
- & o na!a sigura, iar tu eshti un bun capitan.
Sint sigur ca te !ei descurca.
Capitanul Vacarro ezita.
- Cum zicetsi dumnea!oastra, signor. $m sa ma
straduiesc.
- Sint sigur de asta, capitane.
Harr Stanford statea in biroul lui planuindu-shi
strategia. $!ea sa se intilneasca cu *en< in Corsica
shi sa puna totul in ordine. Dupa aceea elicopterul
a!ea sa-l duca la 3eapole, de unde urma sa inchi-
rieze un a!ion spre /oston. Totul #a fi bine, hotari
el. $u am ne#oie decit de patru+eci shi opt de ore!
"oar de patru+eci shi opt de ore!
S-a trezit la doua dimineatsa din cauza furtunii.
-ai trecuse prin furtuni shi cu alte ocazii, dar aceasta
era cea mai !iolenta. Capitanul Vacarro a!usese
dreptate. Harr Stanford se ridica din pat, tsinin-
du-se de marginea acestuia ca sa-shi mentsina echi-
librul shi se indrepta spre harta din perete. )ahtul
intrase in strimtoarea /onifacio. in cite#a ore #om fi
in .*accio, se gindi el! 3data a*unshi acolo, #om fi in
sigurantsa!
&!enimentele care s-au succedat in acea noapte
sint acum de domeniul speculatsiilor. Hirtiile raspin-
dite indica faptul ca !intul puternic le imprashtiase,
iar cind Harr Stanford a incercat sa le strMnga, din
cauza tanga#ului, a cazut peste bord. Dmitri 'a-
mins( l-a !azut cazind shi a inceput sa strige,
- "m la apa8
I:
Capitanul Francois Durer, sheful politsiei din Cor-
sica, era foarte prost dispus. )nsula era plina de
turishti idiotsi, incapabili sa aiba gri#a de pashapoartele,
de portofelele shi de copiii lor. Plouase cu plingeri
toata ziua in minusculul sediu al politsiei de pe *ue
Sergent Casalonga.
NCine!a mi-a furat geanta.=
N$ plecat !aporul fara mine. Sotsia mea e la
bord.=
N$m cumparat ceasul asta de la cine!a de pe
strada. & gol pe dinauntru.=
N3u gasesc la farmacie medicamentele de care
am ne!oie.=
48 FG
Problemele nu pareau sa aiba sfirshit. )ar acum
capitanului ii mai cazuse pe cap shi un cada!ru.
- 3-am !reme de asta, se rastise el.
- Dar ashteapta afara, il informa asistentul. Ce sa
le spun?
Capitanul Durer era nerabdator sa a#unga la
amanta. ii !enea sa spuna, NSa-) duca pe o alta
insula.= Dar era totushi sheful politsiei.
- Foarte bine. "fta. $m sa-i !ad repede.
O clipa mai tirziu capitanul Vacarro shi Dmitri
'amins( intrara in biroul lui.
- .uatsi loc, le spuse capitanul Durer.
Cei doi se ashezara.
- Va rog sa-mi spunetsi e+act ce s-a intimplat.
Capitanul Vacarro spuse,
- &u nu sint prea sigur. 3-am !azut cum s-a
intimplat. Se intoarse spre Dmitri 'amins(. &l a
asistat la tot. Va poate e+plica el.
Dmitri respira adinc.
- $ fost groaznic. .ucrez... lucram pentru el.
- Ce faceai, domnule?
- &ram bodguard, masor, shofer. )ahtul nostru
a fost surprins in furtuna de azi-noapte. -i-a spus
sa-i fac un masa# ca sa se rela+eze. Dupa aceasta
mi-a cerut un somnifer. Pastilele erau in baie. Cind
m-am intors, ieshise pe !eranda. Cu o mina se
tsinea de balustrada, iar in cealalta tsinea nishte acte.
Furtuna clatina cu putere !asul. " foaie de hirtie i-a
scapat din mina, el a intins mina s-o prinda, shi-a
pierdut echilibrul shi a cazut peste balustrada. &u am
incercat sa-l prind dar n-am reushit. $m strigat dupa
a#utor. Capitanul Vacarro a oprit imediat iahtul shi, cu
eforturi eroice, am reushit sa-l gasim. Dar era prea
tirziu. Se inecase.
- imi pare foarte rau. De fapt, nici nu-i pasa.
- Vintul shi apa au adus trupul inapoi spre iaht.
$sta a fost norocul nostru. $m !rea sa obtsinem
permisiunea sa ducem trupul acasa, zise capitanul
Vacarro.
- $sta n-ar trebui sa fie o problema. -ai a!ea
inca timp sa se duca sa bea ce!a acasa la amanta,
inainte de a se intilni cu sotsia lui. Va intocmesc
imediat certificatul de deces shi !oi obtsine imediat
!iza. .ua un carnetsel galben. 3umele !ictimei?
- Harr Stanford.
Capitanul Durer intsepeni.
- Harr Stanford?
- Da.
- Chiar Harr Stanford?
- Da.
SHi deodata !iitorul capitanului Durer de!eni mai
luminos. &ra o mana cereasca. Harr Stanford, le-
genda internatsionala8 SHtirea mortsii lui a!ea sa faca
incon#urul lumii, iar el, capitanul Durer controla si-
tuatsia, intrebarea care se impunea era cum sa
mane!reze totul ca sa obtsina un beneficiu ma+im.
*amase pe ginduri.
- Cit de curind ne putetsi incredintsa trupul
neinsufletsit? intreba capitanul Vacarro.
- $h. & o intrebare buna. 3are cit timp #a dura
pina sa soseasca presa< Sa-i cer oare shi capita-
nului iahtului sa participe la inter#iu< $u! "e ce
sa impart gloria cu el< .m sa ma ocup de toate
singur! Sint foarte multe lucruri de facut, spuse el,
parind ca regreta. -ulte hirtii... "fta. Cam o sap-
tamina, daca nu mai mult.
Capitanul Vacarro era uimit.
- O saptamina sau chiar mai mult? Dar atsi
spus...
- 6rebuiesc indeplinite anumite formalitatsi. 3u
putem grabi lucrurile. Cu cine putem lua legatura?
Capitanul Vacarro se uita spre Dmitri, cautind
parca a#utor.
- Cred ca ar trebui sa discutatsi cu a!ocatsii lui
din /oston.
- 3umele lor?
- 1en?uist, 1en?uist @ Fit+gerald!
Cu toate ca pe usha era scris 1en?uist, 1en?uist
@ Fit+gerald, cei doi *enKuist murisera de mult. Dar
Simon Fitzgerald era chiar foarte !iu, la cei shaizeci
shi shase de ani ai lui. &l era dinamul care insufletsea
totul, a!ind shase a!ocatsi in subordine. &ra foarte
subtsire, a!ea parul alb shi mergea cu aplombul unui
militar. Chiar in acea clipa, se in!irtea inainte shi
inapoi prin birou, foarte preocupat. Se opri in fatsa
secretarei lui.
- Cind a telefonat domnul Stanford, nu tsi-a spus
de ce !oia sa ma !ada atit de urgent?
- 3u, domnule. -i-a spus doar ca !oia sa !a
intilnitsi la el acasa, luni dimineatsa, la ora noua, shi sa
aducetsi testamentul shi un notar.
- -ultsumesc. Pofteshte-) pe domnul Sloane ina-
untru.
Ste!e Sloane era unul dintre cei mai inteligentsi
a!ocatsi din biroul lui. $bsol!ise la -ar#ard, era inalt,
atletic, cu par blond, ochi albashtri, cercetatori shi o
prezentsa placuta. &l era cel care se ocupa de cele
mai grele cazuri ale firmei shi fusese ales de Simon
Fitzgerald sa conduca totul intr-o buna zi. "aca ash
fi a#ut un fiu, se gindea Fitzgerald, ash fi #rut sa-i
semene lui Ste#e! il pri!i pe Ste!e intrind.
- Credeam ca eshti la pescuit de somoni in 3eB-
foundland, zise Ste!e.
- $ inter!enit ce!a. la loc, Ste!e. $!em o pro-
blema.
Ste!e ofta.
- Ce mai e de data asta?
- in legatura cu Harr Stanford.
Harr Stanford era unul dintre cei mai impor-
tantsi clientsi ai lor. SHase alte firme de a!ocatsi se
ocu-
pau de di!erse intreprinderi subsidiare ale lui
Stanford, dar numai 1en?uist, 1en?uist @ Fit+ge-
rald se ocupa de afacerile lui personale. Cu e+cep-
tsia lui Fitzgerald, nici unul dintre membrii firmei nu-l
intilnise !reodata. &ra o legenda.
- Ce-a mai facut de data asta? intreba Ste!e.
- $ murit.
Ste!e il pri!i shocat.
- (um<
- 6ocmai am primit un fa+ de la politsia franceza
din Corsica. Se pare ca Stanford a cazut de pe
iahtul lui shi s-a inecat. )eri.
- Doamne Dumnezeule8
- SHtiu ca nu l-ai cunoscut, dar eu lucrez pentru
el de mai bine de treizeci de ani. &ra un om foarte
dificil. Fitzgerald se spri#ini de spatarul scaunului,
intorcindu-se in trecut. $u e+istat doi Harr Stan-
ford, persoana publica, cea care shtia sa faca bani
din orice, shi ticalosul, caruia ii facea placere sa dis-
truga oameni. &ra fermecator, iar in clipa urmatoare
te ataca asemenea unei cobre.
- Pare fascinant.
- $cum !reo treizeci de ani - treizeci shi unu mai
e+act - eu am inceput sa lucrez in aceasta firma.
/atrinul *enKuist se ocupa inca de atunci de afa-
cerile lui Stanford. $i auzit de e+presia Nmai presus
ca !iatsa=? &i bine, i se aplica de minune lui Harr
Stanford. Daca n-ar fi e+istat, n-ar fi putut fi in!entat.
&ra un colos. &ra de o energie shi o ambitsie ului-
toare. 0n mare atlet. Facuse bo+ in facultate shi #uca-
se polo. Dar era un tip imposibil inca de pe !remea
cind era tinar. Singurul om absolut lipsit de com-
pasiune pe care l-am cunoscut #reodata! Sadic shi
ra+bunator, a#ea instinctul unui #ultur! 3imic nu-i
placea mai mult decit sa-shi impinga ad!ersarii la
faliment.
- Pare un monstru.
- Da, pe de o parte. Pe de alta parte insa a
creat un orfelinat in 3oua 4uinee, a construit un
spital in /omba shi a donat, anonim, milioane de
dolari in scopuri caritabile. 3imeni nu shtia la ce sa
se ashtepte din partea lui.
- Cum de a de!enit atit de bogat?
- Cunoshti mitologia greaca?
- Foarte putsin.
- $i auzit de po!estea lui "edip?
Ste!e dadu din cap.
- SHi-a omorit tatal ca sa o cucereasca pe mama
lui.
- $sha e. &i bine, asta a fost Harr Stanford.
3umai ca el shi-a omorit tatal ca sa obtsina !otul
mamei lui.
- Cum? Ste!e se holba la el.
- in anii treizeci, tatal lui Harr a!ea o bacanie
aici, in /oston, l-a mers atit de bine, incit a mai
deschis una, apoi inca una shi in curind a!ea un
ade!arat lants de magazine. Cind Harr a terminat
colegiul, tatal lui l-a luat partener de afaceri, nu-
mindu-l in consiliul de conducere. $sha cum tsi-am
spus, Harr era foarte ambitsios. $!ea !isuri maretse.
)n loc sa cumpere carne, pe care s-o !inda mai
apoi, !oia sa creasca chiar el animalele. Sa cum-
pere pamint, pe care sa-l culti!e, sa deschida
fabrici de conser!e. 6atal lui nu era de acord, asha
ca se certau mai tot timpul. $poi lui Harr i-a !enit
cea mai stralucita idee. l-a spus tatalui lui ca !oia sa
construiasca un lants de supermagazine care sa
!inda de toate, de la automobile la asigurari pe
!iatsa. 6atalui lui i s-a parut ca ideea era nebu-
neasca, asha ca a respins-o. Dar Harr nu a!ea de
gind sa lase pe nimeni sa-i stea in cale. S-a decis
sa se descotoroseasca de batrin. SHi-a con!ins tatal
sa-shi ia o !acantsa mai lunga shi, cit timp acesta lip-
sea, a inceput sa-i farmece pe ceilaltsi membri ai
consiliului. SHi-a con!ins unchiul shi matusha sa !oteze
pentru el. $poi a trecut la ceilaltsi membri ai con-
siliului, l-a in!itat la masa, cu unul din ei a mers la
!inatoare de !ulpi, cu altul la golf. S-a culcat cu
ne!asta celui de-al treilea, care a!ea mare influentsa
asupra sotsului ei. Dar cel mai mare procent il
a!ea mama lui, deci shi !otul final. Harr a con-
!ins-o sa-i incredintseze lui actsiunile shi sa !oteze
contra sotsului ei.
- De necrezut8
- )ar cind tatal lui Harr s-a intors, a descoperit
ca familia lui il indepartase din companie.
- Doamne8
- SHi nu s-a multsumit cu atit. Cind tatal lui a in-
cercat sa intre in biroul care fusese odata al lui, a
constatat ca acesta nu mai e+ista. SHi nu uita ca r
Harr nu a!ea pe atunci mai mult de treizeci de
ani. ) se spunea Nomul de gheatsa=. Dar ce-i al lui
e al lui, Ste!e. $ cladit Stanford nterprises cu
mina lui, transfbrmind-o in una din cele mai mari
corporatsii ale lumii. S-a e+tins in di!erse domenii,
---------------------------------------- 5: ------------,------------------,HHHHHHHHH
chimicale, comunicatsii, electronice, industria lem-
nului shi proprietatsi mobiliare.
- 6rebuie sa fi fost un tip nemaipomenit, zise
Ste!e.
- $ fost. $tit pentru barbatsi, cit shi pentru femei.
- $ fost insurat?
Simon Fitzgerald ramase tacut o clipa, aducin-
du-shi aminte. $poi spuse,
- Harr Stanford a fost casatorit cu una din cele
mai frumoase femei pe care le-am !azut !reodata,
&mil 6emple. $u a!ut trei copii, doi baietsi shi o fata.
&mil pro!enea dintr-o familie foarte buna din Hobe
Sound, Florida. il adora pe Harr shi a incercat sa
inchida ochii la desele lui infidelitatsi, pina cind, intr-o
buna zi, n-a mai suportat. Copiii a!eau o gu!er-
nanta, pe *osemar 3elson. 6inara shi atragatoare.
Ceea ce-l innebunea shi mai tare pe Harr Stanford
a fost ca refuza sa se culce cu el. il innebunea. 3u
era obishnuit sa fie respins. &i bine, cind Harr Stan-
ford ishi punea ce!a in cap, putea fi de un farmec
irezistibil. $ reushit s-o con!inga pe *osemar.
$ceasta a ramas insarcinata shi s-a dus la doctor.
Din nefericire, ginerele doctorului era redactor la o
re!ista de scandal. $ mirosit toata po!estea shi a
publicat-o. $ ieshit un scandal monstru. -ai am inca
taieturile din ziare.
- $ facut a!ort?
Fitzgerald clatina din cap.
- 3u. Harr ar fi !rut, dar ea refuza. S-au certat.
5>
&l i-a spus ca o iubea shi ca !oia sa se casatoreasca
cu ea. /ineintseles ca o mai spusese tuturor femeilor
cu care fusese inainte. Dar &mil l-a auzit shi s-a
sinucis chiar in acea noapte.
- Cumplit. Ce s-a intimplat cu gu!ernanta?
- *osemar 3elson a disparut. $m aflat ca a
dat nashtere unei fetitse, Aulia, la spitalul St Joseph
din -ilBau(ee. l-a trimis un bilet lui Stanford, dar nu
cred ca el s-a obosit sa-i raspunda. Pe atunci, se
incurcase de#a cu altcine!a. *osemar nu-l mai
interesa.
. - Fermecator...
- $de!arata tragedie s-a produs abia din acel
moment. Copiii l-au acuzat pe drept pe tatal lor de
moartea mamei. Pe atunci, a!eau zece, doispre-
zece shi respecti! paisprezece ani. &rau destul de
mari sa resimta durerea, dar prea tineri ca sa se
poata lupta cu tatal lor. il urau. )ar lucrul care-l in-
gri#ora cel mai tare pe Harr era ca intr-o buna zi ei
a!eau sa-i faca e+act ceea ce-i facuse el tatalui lui.
$sha-ca a facut tot posibilul sa se asigure ca acest
lucru n-a!ea sa se intimple niciodata, l-a trimis
departe de casa, la internate diferite, aran#ind ca cei
trei copii sa se !ada cit mai putsin posibil. 3u le-a
dat nici un ban. $u trait din putsinii bani lasatsi de
mama lor.
- Ce s-a intimplat cu ei?
- 6ler este #udecator la Chicago. ;oodroB nu
face nimic. & plabo. 6raieshte la Hobe Sound shi
#oaca golf shi polo. Cu citsi!a ani in urma a agatsat
intr-un restaurant o chelneritsa, a lasat-o insarcinata
shi, spre surpriza tuturor, s-a insurat cu ea. 'endall
este designer de moda shi se bucura de succes.
& maritata cu un francez shi traiesc la 3eB Por(.
Se ridica de la birou. Ste!e, ai fost !reodata in
Corsica?
- 3u.
- $sh !rea sa te duci acolo. Politsia refuza sa
repatrieze trupul neinsufletsit. Doresc sa te ocupi tu
de asta.
- /ine.
- Daca ai putea sa pleci chiar azi...
- Perfect.
- -ultsumesc. $preciez acest lucru.
in a!ionul .ir France care-l ducea de la Paris in
Corsica, Ste!e Sloane citi un ghid turistic despre
Corsica. $fla ca insula era predominant muntoasa,
ca portul cel mai important era $#accio shi ca era
locul nashterii lui 3apoleon. Cartea era plina de sta-
tistici interesante, dar nu reushi sa-l pregateasca pe
Ste!e pentru toata frumusetsea pe care a!ea s-o
gaseasca acolo. in timp ce a!ionul se apropia de
Corsica, #os, in departare, !azu un zid masi!, inalt,
din pietre albe, care semana cu ;hite Cliffs din
Do!er. itsi taia respiratsia.
$!ionul ateriza pe aeroportul din $#accio, iar
ta+iul il duse pe Ste!e pe Cours 3apoleon, strada
principala, care se intindea de la Place 4eneral de
4aule spre nord, unde era gara. $ran#ase de#a ca
un a!ion sa transporte sicriul la Paris, de unde a!ea
sa fie transbordat intr-un alt a!ion care se indrepta
spre /oston. 3u-i mai raminea decit sa obtsina
actele necesare.
Ste!e se opri in fatsa prefecturii de pe Cours
3apoleon. 0rca in graba treptele shi se opri la biroul
de la intrare. 0n sergent in uniforma il intreba,
- Bon*our! 0uis-*e #ous aider< Va pot a#uta cu
ce!a?
- $sh !rea sa !orbesc cu comandantul. Cum se
numeshte?
- (apitaine Durer. in ce problema?
Ste!e scoase o carte de !izita.
- Sint a!ocatul lui Harr Stanford. $m !enit pen-
tru formalitatsi.
Sergentul se incrunta.
- *aminetsi pe loc, !a. rog. Disparu in biroul capi-
tanului Durer, inchizind cu gri#a usha in urma lui.
/iroul era ticsit de reporteri de la posturi de tele-
!iziune din lumea intreaga. 6otsi pareau sa !or-
beasca in acelashi timp,
A(apitaine, de ce a plecat pe furtuna cind...?=
NCum de a cazut de pe iaht in mi#locul...?=
Nl-atsi facut autopsia?=
NCine mai era pe !as cind...?=
- Va rog, domnilor. Capitanul Durer ridica mina.
Va rog8 Pri!i e+taziat de #ur impre#urul camerei, la
reporterii care-i sorbeau cu!intele. Visase dintot-
deauna la acest moment. "aca ma ocup cum se
cu#ine de asta, poate am sa fiu a#ansat shi!!!
Sergentul ii intrerupse gindurile.
- (apitaine!!! ii shopti ce!a la ureche shi intinse
cartea de !izita a lui Ste!e Sloane.
Capitanul Durer o studie incruntat.
- 3u pot sa-l primesc acum. Spune-i sa !ina
miine dimineatsa la ora zece.
- /ine, domnule. -
Capitanul Durer il urmari ginditor pe sergentul
care ieshea din incapere. 3-a!ea nici cea mai mica
intentsie sa lase ca -momentul lui de glorie sa fie
spulberat. Se intoarse din nou spre reporteri, zim-
bind.
- Deci, ce !oiatsi sa aflatsi...?
$fara, sergentul ii spunea lui Sloane,
- imi pare rau, dar capitanul Durer este foarte
ocupat pentru moment. Vrea sa re!enitsi miine dimi-
neatsa, la ora zece.
Ste!e Sloane il pri!i neincrezator.
- -iine dimineatsa? Dar e ridicol. 3-am de ce sa
ashtept atit de mult.
Sergentul ridica din umeri.
- Cum doritsi, domnule.
- /ine. Dar nu mi-am rezer!at camera la hotel.
Potsi sa-mi recomanzi !reunul?
- 'aish oui! imi face placere sa !a recomand
(olomba, pe $!enue de Paris.
Ste!e mai ezita inca.
- 3-am cum sa...
- -iine dimineatsa, la ora zece.
Ste!e se rasuci pe calciie shi ieshi.
in biroul lui Durer, capitanul raspundea amabil
la intrebarile reporterilor. 0nul dintre ei, de la un
post de tele!iziune, spuse,
- Cum putetsi fi sigur ca e !orba de un accident?
Durer pri!i direct in obiecti!ul aparatului.
- Din fericire, a!em un martor ocular. Se pare ca
nishte hirtii foarte importante i-au scapat din mina shi
s-a aplecat sa le ridice. SHi-a pierdut echilibrul shi a
cazut in apa. /odguard-ul lui a !azut cele intim-
plate shi a strigat imediat dupa a#utor. Vasul s-a oprit
shi au pornit imediat in cautarea cada!rului.
- Ce a aratat autopsia?
- Corsica este o insula fara importantsa, dom-
nilor. 3u sintem echipatsi pentru a face o autopsie
completa. Cu toate acestea, raportul medicului
indica drept cauza a mortsii inecul. ) s-a gasit apa in
plamini. 3u e+ista semne de !iolentsa.
- 0nde este acum trupul?
- il tsinem intr-o camera foarte racoroasa, pina
cind !om obtsine autorizatsia de repatriere.
0nul dintre fotografi spuse,
- Putem sa !a facem o fotografie, capitane?
Plin de dramatism, capitanul Durer ezita un mo-
ment.
- Va rog, facetsi ce este necesar.
/litzurile incepura sa straluceasca.
&l a luat masa la La Fontana pe *ue 3otre
Dame shi pentru ca nu a!ea altce!a mai bun de
facut, a plecat sa e+ploreze orashul. $#accio era
un orash !iu colorat, care inca se mai legana in
gloria de a fi fost locul nashterii lui 3apoleon. (red
ca -arr/ Stanford ar fi #rut sa se identifice cu acest
loc, se gindi Ste!e.
Corsica era in plin sezon turistic, iar strazile erau
pline de !izitatori sporo!aind !esel, in franceza, ita-
liana, germana shi #aponeza.
Ste!e a luat cina la Boccaccio, apoi s-a reintors
la hotel.
- $m primit !reun mesa#? il intreba el optimist
pe receptioner.
- 3u, monsieur.
*amase treaz mult timp gindindu-se la ceea ce-i
spusese Simon Fitzgerald despre Harr Stanford.
- . facut a#ort<
- $u! -arr/ ar fi #rut, dar ea refu+a! S-au certat!
l i-a spus ca o iubea shi ca #oia sa se casato-
reasca cu ea! Bineintseles ca o mai spusese tuturor
femeilor cu care fusese inainte! "ar mil/ l-a au+it
shi s-a sinucis chiar in acea noapte!
intr-un tirziu adormi.
in dimineatsa urmatoare, la ora zece,Q Ste!e
Sloane se prezenta din nou la prefectura. il intim-
pina acelashi sergent.
- Bon*our, monsieur. Cu ce !a pot pot fi de
folos?
Ste!e ii intinse o alta carte de !izita.
- Vreau sa-l !ad pe capitanul Durer.
- $shteptatsi un moment. Sergentul se ridica, intra
in cel mai apropiat birou shi inchise usha.
Capitanul Durer, impresionant in noua lui
uniforma, dadea un inter!iu la *$). Pri!ea fi+ spre
camera.
- Cind am preluat cazul, primul lucru pe care
l-am facut a fost sa ma asigur ca moartea domnului
Stanford a a!ut cauze naturale.
*eporterul il intreba,
R Sintetsi sigur ca nu a fost ucis?
- $bsolut sigur. Fara discutsie, a fost un acci-
dent nefericit.
*egizorul spuse,
- Bene! Hai sa filmam shi dintr-un alt unghi, shi
mai de aproape.
Sergentul profita de ocazie shi-i intinse capita-
nului cartea de !izita.
- $shteapta afara.
- Ce s-a intimplat? 3u !ezi ca sint ocupat? mirii
Durer. Spune-i sa !ina miine. 6ocmai aflase ca
urmau sa soseasca altsi reporteri din *usia shi $frica
de sud. "emain!
- 3ui!
- Sintetsi gata, capitane? intreba regizorul.
Capitanul Durer zimbi,
- 4ata.
Sergentul se indrepta spre Ste!e.
- imi pare rau, monsieur. Capitanul Durer este
ocupat azi.
- SHi eu sint, il repezi Ste!e. Spune-i ca nu tre-
buie decit sa semneze o hirtie. 3u-i cer prea multe,
nu-i asha?
- -a tem ca da. Domnul capitan are multe
responsabilitatsi shi...
- 3u-mi poate da altcine!a autorizatsia?
- "h, nu, monsieur. 3umai domnul capitan.
- Cind il pot !edea?
- Va sugerez sa mai incercatsi miine dimineatsa.
&+presia Nsa mai incercatsi= ii zgirie urechile lui
Sloane.
- /ine, zise el. $propo, am intseles ca a e+istat
un martor care a asistat la accident - bodguard-ul
domnului Stanford, Dmitri 'amins(.
-Da.
- $sh !rea sa-i !orbesc. Putetsi sa-mi spunetsi
unde sta?
- $ustralia.
- $sta e un hotel?
- 3u, monsieur. " tsara.
6onul lui Ste!e se ridica cu o octa!a.
- Vrei sa spui ca singurului martor la moartea lui
Stanford i s-a permis sa plece, inainte de a fi fost
interogat de politsie?
- $ fost interogat de capitanul Durer.
Ste!e rasufla adinc.
- -ultsumesc.
- 3-a!etsi de ce, monsieur.
Cind Ste!e se intoarse la hotel, il suna pe
Simon Fitzgerald. ,
- Se pare ca !a trebui sa mai ramin o zi aici.
- Ce se intimpla acolo, Ste!e?
- 6ipul care face toate formalitatsile pare sa fie
foarte ocupat. & sezon turistic aici. Probabil cauta
portofele pierdute. -iine insa cred ca !oi reushi sa
rezol! totul.
- 6Sinem legatura.
in ciuda moti!ului sau de iritare, lui Ste!e Cor-
sica i se paru incintatoare. Coasta a!ea o lungime
de aproape doua mii de (ilometri, iar muntsii inaltsi,
de granit, ramineau acoperitsi cu zapada pina in
iulie. )nsula fusese condusa de italieni pina cind fu-
sese preluata de francezi, iar combinatsia dintre cele
doua culturi era fascinanta.
in timp ce lua masa la (rBperie 7 San (arlu, ishi
aminti cum il descrisese Simon Fitzgerald pe Harr
Stanford.
Singurul om absolut lipsit de compasiune pe
care l-am cunoscut #reodata! Sadic shi ra+bunator,
a#ea instinctul unui #ultur!
in drum spre hotel, Ste!e se opri la un chioshc de
ziare sa cumpere Cnternational -erald Tribune! Pe
frontispiciu era scris, Ce se #a intimpla cu imperiul
Stanford< Plati ziarul shi in timp ce se intorcea sa
plece, surprinse cu pri!irea cite!a titluri ale altor pu-
blicatsii din stand. .e ridica pri!indu-le uimit. Fiecare
ziar a!ea pe prima pagina cite un reporta# despre
moartea lui Harr Stanford shi in!ariabil, fotografia
capitanului Durer pri!ind timp spre obiecti!. "eci
de-aia e atit de ocupat& 3 sa ne ocupam noi shi de
asta!
.a noua patruzeci shi cinci in dimineatsa urma-
toare, Ste!e se reintoarse la biroul capitanului Du-
rer. Sergentul nu mai era la birou iar usha cabinetului
era intredeschisa. Ste!e pashi inauntru. Capitanul se
imbraca cu noua lui uniforma-, pregatindu-she pentru
inter!iurile de dimineatsa. ih pri!i pe Ste!e.
- Ce cautatsi aici? Plecatsi8
- Sint de la $e8 :or, Times, spuse Ste!e
Sloane, ?
/rusc fatsa lui Durer se lumina.
- $h, poftitsi, poftitsi. Cum spuneatsi ca !a nu-
mitsi...?
- Aones. Aohn Aones.
- Va pot oferi ce!a? Cafea? Coniac?
- 3imic, multsumesc, spuse Ste!e.
- Va rog, !a rog, luatsi loc. .ua o mina sobra.
$tsi !enit bineintseles pentru teribila tragedie care
s-a petrecut pe mica noastra insula. /ietul domn
Stanford...
- Cind intentsionatsi sa repatriatsi trupul neinsu-
fletsit? il intreba Ste!e. Capitanul Durer ofta.
- -a tem ca !a mai dura cite!a zile. Sint o
gramada de formalitatsi care trebuiesc indeplinite in
cazul unui om atit de important cum a fost domnul
Stanford. &+ista anumite protocoluri, shtitsi?
- Cred ca da, zise Ste!e.
- Poate zece zile, poate doua saptamini. "e-
pinde numai de cit de constant #a fi interesul pre-
sei!
- Poftitsi cartea mea de !izita, zise Ste!e shi i-o
intinse capitanului.
Capitanul o pri!i mai intii cu indiferentsa, apoi se
uita atent la ea.
- Sintetsi a!ocat. 3u sintetsi reporter?
- 3u. Sint a!ocatul lui Harr Stanford. Ste!e
Sloane se ridica in picioare. $m ne!oie de auto-
rizatsie.
- $h, ash fi =!rut sa !-o pot da, zise capitanul
EG
:@
Durer plin de regret. Din nefericire insa nu pot face
nimic. 3u !ad cum...
- -iine.
- imi este imposibil8
- itsi sugerez sa iei legatura cu superiorii dumi-
tale de la Paris. Stanford nterprises detsine cite!a
fabrici mari in Frantsa. $r fi pacat sa luam decizia sa
le inchida. Capitanul Durer se holba la el.
- Dar eu... 3u pot hotari asha ce!a.
- insa eu pot, il asigura Ste!e. Daca trupul dom-
nului Stanford nu-mi !a fi incredintsat pina miine,
te !ei trezi intr-un bucluc mai mare decit tsi-ai fi
imaginat. Ste!e se intoarse sa plece.
- $shteptatsi8 -onsieur8 Poate ca in cite!a zile...
. - -iine. SHi pleca.
6rei ore mai tirziu, Ste!e Sloane primi un telefon
la hotel.
- -onsieur Sloane? $m !eshti bune pentru dum-
nea!oastra. $m reushit sa aran#ez ca trupul dom-
nului Stanford sa !a fie incredintsat imediat. Sper ca
apreciatsi efortul...
- -ultsumesc. 0n a!ion particular !a decola de
aici miine dimineatsa la ora opt. $sh dori ca toate
actele sa fie pregatite pina atunci.
- Da, bineintseles. 3u !a facetsi probleme. -a !oi
ocupa personal de...
- /ine. Ste!e puse #os receptorul.
Capitanul Durer ramase cite!a clipe nemishcat.
------,--------------------------------. :G -------------------------D-----------------
'erde& (e ghinion& .sh mai fi putut sa fiu celebru
cel putsin inca o saptamina!
Cind a!ionul care transporta trupul neinsufletsit
al lui Harr Stanford a aterizat la aeroportul .ogan
din /oston, ii ashtepta un dric. Ceremonia funebra
urma sa aiba loc trei zile mai tirziu. Ste!e Sloane se
grabi sa ia legatura cu Simon Fitzgerald.
- Deci batrinul a a#uns in sfirshit acasa, zise
Fitzgerald. Va fi o ade!arata reuniune.
- *euniune?
- Da. SHi !a fi probabil interesanta. Copiii lui
Harr Stanford urmeaza sa !ina ca sa sarbatorea-
sca moartea tatalui lor. 6ler, ;ood shi 'endall.
FO
nioase, apoi coborise tiptil pe scari. Aos, infhol, tatal
shi mama lui se certau. -ama tsipa, iar eS !azu cum
tata o plesnea peste fatsa. 2
DE ' '
$cum se derulau alte imagini pe ecran. " scena
in care Harr Stanford era primit in biroul o!al al
Casei $lbe- shi dadea mina cu preshedintele *onald
*eagan. N0nul dintre cei care l-au spri#init financiar
pe preshedinte, Harr Stanford, a fost un sfatuitor
important pentru...=
Audecatorul 6ler Stanford auzise !estea la tele-
!izor. *amasese incremenit, iar inima ii batea cu
putere. Pe ecran era imaginea iahtului Blue S,ies,
iar comentatorul emisiunii de shtiri spunea, N...intr-o
furtuna, in apele Corsicii, cind s-a intimplat tragedia.
Dmitri 'amins(, bodguard-ul lui Harr Stanford, a
fost martor la accident dar nu a mai putut sa-shi
sal!eze patronul. Harr Stanford era cunoscut in
cercurile financiare drept unul dintre cei mai aprigi...=
6ler ramase nemishcat pri!ind imaginile ce i se
delurau in fatsa ochilor, amintindu-shi, amintindu-shi...
6Sipetele il trezisera in miez de noapte. $!ea
paisprezece ani. $scultase cite!a minute !ocile mi-
Aucau fotbal in gradina din spatele casei, iar
6ratele lui, ;ood, a aruncat din gresheala mingea
spre casa. 6ler s-a dus sa o recupereze iar pe
cind o ridica l-a auzit pe tatal lui spunind, N6e
iubesc, shtii bine.=
Se oprise incintat de faptul ca mama shi tatal lui
nu se mai certau, cind auzi !ocea lui *osemar,
gu!ernanta, N&shti insurat. .asa- ma in pace.=
) se facuse brusc rau de la stomac. ishi iubea
mama shi o iubea shi pe *osemar. 3umai tatal lui
era un strain care-i pro!oca spaima.
$lte imagini. Harr Stanford cu -argaret 6ha-
tcher... preshedintele -itterand... -ihail 4orbacio!...
Crainicul spunea, N-agnatul legendar se simtsea in
largul lui shi alaturi de muncitori dar shi alaturi de cei
mai mari conducatori ai lumii.=
FD
6recea prin dreptul ushii biroului tatalui lui cind a
auzit !ocea lui *osemar. NPlec.= $poi !ocea tatalui
lui, care-i spunea, N3-am sa te las sa pleci. Fii rezo-
nabila, *osemar8 &ste singura cale ca tu shi cu
mine sa...= N3-am sa te mai ascult. SHi am de gind
sa pastrez copilul.=
$poi *osemar disparuse.
.a tele!izor imaginile erau din nou altele. )nstan-
tanee !echi cu familia Stanford in fatsa unei biserici,
incadrind un coshciug. Comentatorul spunea, NHarr
Stanford shi copiii... sinuciderea doamnei Stanford a
fost pusa pe seama sanatatsii ei care se inrautatsea
din zi in zi. Conform cercetarilor facute de politsie,
Harr Stanford...=
in puterea noptsii fusese trezit de tatal lui. T
- Scoala-te fiule, am !eshti proaste pentru tine..
/aietselul de paisprezece ani incepuse sa tre-
mure.
- -ama !oastra a a!ut un accident, 6ler.
&ra o minciuna. 6atal lor o omorise. Se sinuci-
sese din cauza lui shi a legaturii lui cu *osemar.
6oate ziarele publicasera articole despre asta.
Scandalul zguduise /oston-ul, iar cei de la presa
profitau. Copiii Stanford n-ar fi a!ut cum sa nu afle.
Colegii lor de shcoala le faceau !iatsa un iad. in nu-
mai douazeci shi patru de ore cei trei copii pier-
dusera cele doua persoane la care tsineau cel mai
mult. SHi !ino!at nu era decit tatal lor.
- 3u-mi pasa ca e tatal nostru, suspina 'endall.
il urasc.
. - SHi eu8
-SHi eu8
Se gindisera sa fuga, dar nu a!eau unde sa se
duca. $sha ca s-au hotarit sa se re!olte. 6ler a fost
ales sa stea de !orba cu el.
- Vrem un alt fel de tata. 3u te !rem pe tine.
Harr Stanford il pri!ise cu raceala shi ii spusese,
- Cred ca se poate aran#a.
6rei saptamini mai tirziu erau trimishi la trei inter-
nate diferite.
Pe masura ce au trecut anii, copiii shi-au !azut
foarte putsin tatal. Citeau despre el in ziare sau il
!edeau la tele!izor, insotsind femei frumoase sau
stind de !orba cu celebritatsi, dar nu se intilneau cu
el decit in anumite Nocazii= cum le numea el - cind
trebuiau sa se fotografieze, de Craciun sau in alte
impre#urari - ca sa arate ce tata de!otat era. Dupa
asta, copiii erau trimishi inapoi la shcoala pina la
Nocazia= urmatoare.
6ler pri!ea hipnotizat. Pe ecran erau acum pre-
zentate fabrici din di!erse partsi ale lumii, N...unul
dintre cele mai mari conglomerate din lume. Harr
Stanford, cel care l-a creat, a fost o legenda... in-
FI
trebarea care se pune de catre totsi e+pertsii din ;all
Street este ce se !a intimpla acum cu compania,
cind cel care a intemeiat-o nu mai este? Harr Stan-
ford are trei copii, dar nu se shtie cine !a moshteni
a!erea, care se ridica la cite!a miliarde, sau cine !a
conduce compania...=
$!ea shase ani. ii placea sa se in!irta prin casa,
sa e+ploreze camera cu camera. Singurul loc in
care nu-i era permis sa intre era biroul tatalui lui.
6ler era conshtient ca acolo se desfashurau intilniri
importante. /arbatsi impresionantsi, imbracatsi in cos-
tume inchise la culoare, intrau shi iesheau in perma-
nentsa. )ar faptul ca biroul ii era inaccesibil facea ca
lui 6ler sa i se para irezistibil.
intr-o zi, cind tatal lor era plecat, 6ler s-a hotarit
sa intre in birou. Camera imensa era copleshitoare.
6ler ramase pe loc pri!ind biroul masi! shi scaunul
din piele pe care statea tatal lui. intr-o +i, eu #oi sta
in acel scaun shi #oi fi la fel de important ca tata! Se
apropie de biroul pe care erau o gramada de hirtii
care-i parura foarte oficiale. Se asheza pe scaunul
tatalui sau. &ra o senzatsie minunata. S-i eu sint important&
- Ce naiba cautsi aici?
6ler il pri!i incremenit. 6atal lui statea in prag shi
il pri!ea furios.
- Cine tsi-a dat !oie sa stai la biroul meu?
/aietselul tremura. ,
- &u... !oiam numai sa shtiu cum e.
6atal lui se rasti la el.
- &i bine, n-ai sa shtii niciodata cum e. $iciodata&
SHi acum ieshi dracului de aici8
6lerQ urcase scarile plingind, iar mama lui il
urmase. il luase in bratse.
- 3u plinge, dragul meu. 6otul !a fi bine.
- /a nu !a fi, suspinase el. -a urashte8
- 3u, nu te urashte.
- Dar n-am facut decit sa stau pe scaunul lui.
- &ste al lui, dragul meu. SHi nu !rea ca altcine!a
sa stea in el.
3u se putea opri din plins. &a il strinse shi mai
tare in bratse shi ii spuse,
- 6ler, cind m-am casatorit cu tatal tau, el miQa
spus ca !rea ca shi eu sa am o parte din companie.
-i-a dat o actsiune. $ fost asha ca o gluma de familie.
$m sa-tsi dau tsie partea mea. $sha ca acum faci shi tu
parte din companie. /ine?
Stanford nterprises a!ea o suta de actsiuni, iar
6ler era acum mindrul proprietar al uneia dintre
ele.
Cind Harr Stanford a aflat ce facuse sotsia lui
>:
>>
spusese,
- Ce naiba crezi c-o sa faca cu o actsiune? " sa
preia compania?
6ler inchise tele!izorul shi ramase gindindu-se la
ce aflase. Simtsea o mare satisfactsie. in mod tra-
ditsional, fiii doreau sa se bucure de succes,ca sa le
faca pe plac tatsilor lor. 6ler Stanford ishi dorise sa
reusheasca in !iatsa ca sa-l poata distruge pe tatal lui.
Copil fiind, a!usese adesea un !is in care tatal
lui era acuzat de a o fi omorit pe mama lui, iar 6ler
era cel care dadea sentintsa. N&shti condamnat la
moarte. Vei fi dus la scaunul electric.= $lteori !isul
se schimba, iar 6ler hotara ca tatal lui sa fie spin-
zurat sau otra!it sau impushcat. )ar !isele lui de!e-
nisera aproape realitate.
Fusese trimis la o shcoala militara din -ississippi
shi petrecuse patru ani de iad. 6ler ura disciplina shi
stilul rigid de !iatsa. in primul an petrecut acolo se
gindise foarte serios sa se sinucida, dar singurul
lucru care il oprise era hotarirea de a nu-i da satis-
factsie tatalui lui. . omorit-o pe mama! $-o sa ma
omoare shi pe mine!
.ui 6ler i se parea ca instructorii erau foarte
drastici in special cu el shi era sigur ca de acest
lucru era responsabil tatal lui. Dar 6ler refuza sa se
lase infrint. Cu toate ca era obligat sa se duca
acasa in !acantse, !izitele facute tatalui lui de!eneau
din ce in ce mai neplacute.
Fratele shi sora lui !eneau shi ei acasa, in !acantsa,
dar intre ei nu e+ista nici un fel de afinitate. 6atal lor
o distrusese. &rau nishte straini, ashteptind cu totsii sa
se#ermine !acantsele ca sa poata scapa. -
6ler shtia ca tatal lor era multimiliardar, dar sin-
gurii bani pe care ii a!eau cei trei copii pro!eneau
din moshtenirea lasata de mama lor. Pe masura ce
timpul trecea, 6ler incepu sa se intrebe daca nu
a!ea !reun drept la a!erea familiei. &ra sigur ca
fusese inshelat. .m ne#oie de un a#ocat! SHi cum
acest lucru ieshea din discutsie, urmatorul lui gind a
fost, ;oi de#eni a#ocat!
Cind tatal lui 6ler a auzit de planurile fiului sau,
a spus,
- $sha deci, te faci a!ocat? /anuiesc ca tsi-ai
facut planuri ca-tsi !oi oferi o slu#ba la Stanford
nterprises! 0ita. 3Q-ai sa te apropii in !iatsa ta de
compania mea.
Dupa ce 6ler a absol!it Facultatea de drept, ar
fi putut practica in /oston. Datorita numelui lui, ar fi
fost acceptat la cele mai mari firme de a!ocatsi. insa
el a preferat sa plece departe.
S-a hotarit sa-shi deschida un birou in Chicago.
l-a fost greu la inceput. *efuza sa se foloseasca de
numele familiei lui shi a!ea putsini clientsi. $ aflat curind
ca pentru un tinar a!ocat era mai a!anta#os sa se
inscrie in asociatsia (oo, (ount/! ) s-a oferit o slu#ba
la biroul procurorului. $!ea o minte agera shi in!atsa
repede, asha ca a de!enit curind un nume impor-
tant. $ a!ansat rapid shi intr-o buna zi shi-a primit shi
rasplata. $ fost numit #udecator. Se gindise ca tatal
lui a!ea sa fie in sfirshit mindru de el. Se inshela.
- 6u, #udecator? Pentru numele lui Dumnezeu8
Audecatorul 6ler Stanford era un barbat scund
shi indesat, cu ochi iscoditori shi o gura hotarita. 3-a!ea
nimic din farmecul tatalui lui. Singura lui trasatura
remarcabila era !ocea profunda, sonora, perfecta
pentru a pronuntsa sentintse.
6ler Stanford era un om care-shi tsinea gindurile
pentru sine. $!ea patruzeci de ani dar arata mult
mai batrin. Se mindrea cu faptul ca nu a!ea deloc
simtsul umorului. Viatsa este prea dura ca sa mai ai
moti!e de ris. Singurul lui hobb era shahul shi, o data
pe saptamina, se ducea sa #oace la club. Cishtiga
in!ariabil.
6ler Stanford era un #udecator stralucit, stimat
de colegii lui, care !eneau adesea sa-i ceara sfatul.
Foarte putsini erau conshtientsi de faptul ca facea
parte din acea familie Stanford. 3u pomenea nicio-
data numele tatalui lui.
Cladirea tribunalului, de pe Strada I:, a!ea
paisprezece eta#e. Se afla intr-o zona destul de ne-
sigura, de aceea la intrare era un anunts, NDin ordin
#udecatoresc, orice persoana care !a intra in acest
edificiu se !a supune perchezitsiei.=
$ici ishi petrecea 6ler zilele, audiind cazuri de
#af, tilharii, !ioluri, droguri shi crime. 3ecrutsator in
decizii, de!enise cunoscut ca N3eiertatorul=. 6oata
ziua asculta cum aparatorii in!ocau saracia, abu-
zurile suferite in copilarie, familiile destramate shi
sute de alte scuze. 3u accepta nici una. " crima
raminea o crima shi trebuia pedepsita. )ar in spatele
fiecareia se ascundea, intotdeauna, tatal lui.
Colegii lui 6ler Stanford shtiau foarte putsine de-
spre !iatsa lui personala. 6ot ce shtiau era ca a!usese
o casnicie nefericita, iar acum era di!ortsat shi traia
singur intr-un apartament mic, cu trei dormitoare,
pe 'imbar( $!enue, in Hde Par(. 9ona era plina
de case !echi, frumoase, pentru ca marele incendiu
din anul D@>D, care practic de!astase orashul Chi-
cago, ocolise zona Hde Par(. 3u-shi facuse prieteni
dintre !ecini, a!ea o mena#era care !enea de trei ori
pe saptamina shi ishi facea singur cumparaturile. &ra
un barbat meticulos, cu o rutina bine stabilita.
Din cind in cind, la intilnirile oficiale, 6ler se
1 intilnea cu ne!estele colegilor lui #udecatori. SHtiin-
du-l singur, ele she ofereau sa-i faca cunoshtintsa cu
prietene de-ale lor sau sa-l in!ite la masa. .e refuza
intotdeauna.
- Sint ocupat asta-seara.
Parea sa aiba cite ce!a de facut in fiecare
seara, dar nimeni nu shtia e+act ce anume.
- Pe 6ler nu-l intereseaza nimic altce!a in afara
profesiei, ii e+plicase unul din #udecatori so-
tsiei lui. Pur shi simplu nu !rea sa cunoasca nici o
alta femeie. $m auzit ca a a!ut o casnicie ingro-
zitoare.
SHi a!ea dreptate.
Dupa di!orts, 6ler ishi #urase sa nu se mai implice
niciodata emotsional. $poi il cunoscuse pe .ee shi
totul se schimbase. .ee era frumos shi senzual - era
cel cu care 6ler ar fi !rut sa- shi petreaca tot restul
!ietsii. il iubea pe .ee, dar el oare de ce l-ar fi iubit?
Se bucura de mare succes ca manechin shi a!ea o
multsime de admiratori, multsi din ei foarte bogatsi. )ar
lui .ee ii placeau lucrurile scumpe.
6ler shtia ca nu a!ea nici o shansa. 3-a!ea cum
sa lupte cu ceilaltsi. Dar peste noapte, odata cu
moartea tatalui lui, totul se putea schimba. $r putea
de!eni bogat.
$r putea sa-i ofere lui .ee lumea intreaga.
6ler intra in biroul #udecatorului shef.
- 'eith, trebuie sa plec la /oston pentru cite!a
zile. Probleme de familie. $i putea aran#a sa-mi
preia cine!a procesele?
- /ineintseles.
- -ultsumesc.
in aceeashi dupa-amiaza, #udecatorul 6ler Stan-
ford era in drum spre /oston. in a!ion se gindi din
nou la cu!intele tatalui sau din acea zi teribila, Nitsi
cunosc micul secret murdar=.
(> rtpi toiul 9
Ploua la Paris, o ploaie caldutsa de iulie care-i
facea pe trecatori sa caute adapost sau sa se urce
grabitsi intr-un ta+i. in cladirea mare, gri, de la coltsul
strazii Faubourg St. Honore, domnea panica. SHase
manechine pe #umatate dezbracate alergau de
colo-colo cuprinse de isterie, in timp ce scenografii
aran#au ultimele detalii ale decorului. 6oata lumea
tsipa shi gesticula larg.
in mi#locul !irte#ului, incercind sa faca ordine in
acel haos, era maitresse, 'endall Stanford *enaud.
Cu patru ore inainte de inceperea prezentarii mo-
delelor, totul se naruise.
(atastrofaF Aohn Farrchild de la W sosise pe
neashteptate la Paris shi nu-i rezer!asera nici un loc.
TragedieF 3u functsionau microfoanele.
"e+astruF 0na dintre cele mai bune manechine
se imbolna!ise.
7rgentsaF Doi dintre machiori se bateau in culise
iar fetele ramasesera foarte in urma cu fardatul.
(alamitateF 6oate cusaturile de la fustele strimte
se desfacusera.
(u alte cu#inte, se gindi 'endall, totul se desfa-
shura normal!
'endall Stanford *enaud putea fi luata drept
una dintre manechine, shi chiar fusese, odata. 6otul
la ea - mishcarea bratsului, o#a cu care-shi lacuia un-
ghiile, timbrul risului ei - do!edea farmec. Cind nu
era fardata, fatsa ei era destul de anosta, dar 'en-
dall se straduia din rasputeri ca nimeni sa nu ob-
ser!e acest lucru. &ra mereu impecabil machiata.
Se straduia sa fie peste tot in acelashi timp.
NVreau o draperie albastra.=
NSe !ede captusheala. $ran#atsi-o.=
N3u !reau ca manechinele sa se pieptene shi sa
se fardeze aici. Spunetsi-i lui .ulu sa le duca un-
de!a.=
$sistentul lui 'endall !eni in goana.
- 'endall, treizeci de minute e prea mult8 & mult
prea lung8 Spectacolul nu trebuie sa dureze decit
douazeci shi cinci de minute.
&a se opri din ce facea.
- SHi ce-mi sugerezi, Scott?
- $m putea sa mai scoatem cite!a toalete shi...
, - 3u. 6rebuie sa se mishte mai repede.
Cine!a o striga din nou shi se intoarse.
- 'endall, n-o gasim pe Pia. Vrei s-o imbracam
pe 6ami cu #acheta, gri-carbune shi pantalonii?
- 3u. Da-i-le lui Dana. 6ami !a purta tunica.
-SHi rochia lunga, neagra, de #erse?
- -oniKue. SHi ai gri#a sa poarte ciorapi negri.
Doi tineri se apropiara de ea.
- 'endall, a!em o problema cu locurile. Vrei sa
amestecam distribuitorii cu celebritatsile?
- Sau sa amestecam celebritatsile cu presa?
'endall nici nu-i mai asculta. 3u dormise de
doua noptsi. Verificase totul ca sa se asigure ca
nimic n-a!ea sa dea gresh.
- Descurcatsi-!a, le spuse.
Se uita in #ur, gindindu-se la spectacolul care
era gata sa inceapa shi la personalitatsile din toata
lumea care a!eau sa soseasca shi sa-i aplaude crea-
tsiile. .r trebui sa-i multsumesc tatalui meu pentru
toate astea! 'i-a spus ca nu #oi reushi niciodata!!!
SHtiuse dintotdeauna ca !oia sa de!ina designer.
$!ea un innascut simts al elegantsei. Papushile ei
a!eau cele mai frumoase rochitse din orash. ishi arata
ultimele creatsii mamei ei, care o imbratsisha shi-i
spunea,
- &shti foarte talentata, draga mea. intr-o buna zi
!ei de!eni designer.
)ar 'endall era sigura de asta.
.a shcoala, 'endall a studiat grafica, desenul,
conceptsia spatsiala shi coordonarea culorilor.
NCea mai buna cale de a incepe - o sfatuise
una din profesoarele ei - este sa de!ii manechin.
$sha ii !ei cunoashte pe cei mai mari designeri shi,
daca !ei sta cu ochii in patru, !ei in!atsa multe de la
ei=.
Cind 'endall ii pomenise tatalui ei de !isul pe
i lare-l a!ea, el o pri!ise shi-i spusese,
- 6u? -anechin8 Cred ca glumeshti8
Cind 'endall terminase shcoala, se reintorsese la
*ose Hill. Tata are ne#oie de mine sa ma ocup de
OBSa. $!eau doisprezece ser!itori, dar nici unul
nu-shi lua slu#ba foarte in serios. De !reme ce Harr
Stanford era plecat mai tot timpul, personalul ishi
facea de cap. 'endall incerca sa organizeze totul.
Programa toate acti!itatsile casnice, facu pe gazda
la petrecerile date de tatal ei, straduindu-se ca totul
sa-i fie pe plac. $!ea ne!oie de afectsiunea lui. Dar
nu se alesese decit cu critici.
NCine l-a anga#at pe bucatarul asta nenorocit?
Scapa-ma de el.=
N3u-mi place ser!iciul de masa pe care l-ai cum-
parat. 3-ai pic de bun-gust.=
NCine tsi-a dat !oie sa-mi redecorezi dormitorul?=
)ndiferent ce facea 'endall, niciodata nu era
bine. )ar cruzimea tatalui sau a fost cea care a
alungat-o de acasa. 3iciodata nu se bucurase
de dragoste, pentru ca tatal ei nu le dadea atentsie
cooiilor lui, ci doar incerca sa-i disciplineze. intr-o
seara, 'endall il auzi pe tatal ei spunindu-i unuia
dintre musafiri,
- Fata mea are o fatsa ca de cal. " sa aiba
ne!oie de o gramada de bani ca sa-l pacaleasca
pe un biet nenorocit.
3u mai putea suporta. 1$ doua zi 'endall parasi
/oston-ul indreptindu-se spre 3eB Por(.
Singura in camera de hotel, 'endall se gindea.
Bine! Sint la $e8 :or,! (um sa de#in designer<
(um sa patrund in industria modei< (um sa ma
fac remarcata< ishi aminti de sfatul1profesoarei ei.
.m sa incep ca fotomodel! .sta e calea!
in dimineatsa urmatoare, 'endall copie dintr-o
publicatsie lista agentsiilor shi incepu cautarea. Trebuie
sa fiu cinstita cu ei, se gindea 'endall. .m sa le
spun ca nu pot ramine la ei decit temporar, pina
cind #oi reushi sa ma lanse+ ca designer!
)ntra in prima agentsie de pe lista.." femeie intre
doua !irste spuse,
- Cu ce !a pot a#uta?
- Vreau sa de!in fotomodel.
- SHi eu, dragutso. 0ita.
- Cum?
- &shti prea inalta.
- Vreau sa-l !ad pe director.
- il !ezi. $gentsia e a mea.
3-a a!ut succes nici la urmatoarele adrese.
N&shti prea scunda.=
N&shti prea slaba.=
N&shti prea grasa.=
N&shti prea tinara.=
N&shti prea batrina.=
N3u eshti genul nostru.=
Pina la sfirshitul saptaminii, 'endall a#unsese la
disperare. 3u mai a!ea decit un singur nume pe
lista.
0aramount 'odels era cea mai mare agentsie
din -anhattan. .a biroul de primire nu era nimeni.
Se auzea o !oce dintr-unul din birourile in!e-
cinate.
- &ste libera lunea !iitoare. Dar numai luni. $poi
este din nou ocupata timp de trei saptamini.
'endall intra in birou shi se uita inauntru. " fe-
meie imbracata intr-un taior !orbea la telefon.
- /ine, am sa !ad ce pot face. *o+anne -a-
rinac( puse telefonul in furca shi o pri!i. imi pare rau,
dar nu eshti genul nostru.
'endall spuse disperata,
- Pot fi oricum !retsi. inalta sau scunda, tinara
sau batrina, slaba sau...
*o+anne ridica mina.
- "preshte-te.
T 3u !reau decit o shansa. $m neaparata ne!oie
de ea.
*o+anne ezita. Fata nu era frumoasa, dar a!ea
o figura deosebitaQ pe care se citea dorintsa de a
reushi. Poate ca, cu un machia# adec!at...
- $i e+perientsa?
- Da. Port haine de-o !iatsa.
*o+anne rise.
- /ine. Da-mi sa-tsi !ad portofoliul.
'endall o pri!i uimita.
- Portofoliul?
*o+anne ofta.
- Fata draga, nici un model care se respecta nu
!ine la o agentsie fara un portofoliu. & biblia ta. "fta
din nou. Vreau sa-tsi faci doua fotografii - una zim-
bind shi una serioasa. intoarce-te.
- /ine. 'endall incepu sa se in!irta.
- -ai incet. *o+anne o studia. 3u-i rau deloc.
Vreau o fotografie de-a ta in costum de baie sau in
len#erie intima - ce tsi se potri!eshte mai bine.
- $m sa le fac pe - amindoua, zise ea nerab-
datoare.
*o+anne zimbi.
- /ine. &shti... diferita, dar poate !ei reushi.
- -ultsumesc.
- 3u-mi multsumi de acum. Sa fii fotomodel nu-i
asha de simplu precum pare. & o afacere dura.
- Sint pregatita.
- Vom !edea. $m sa risc cu tine. 6e trimit la o
!izionare.
-.a ce?
- " !izionare este locul unde clientsii se uita la
fetele noi. Vor fi shi fotomodele de la alte agentsii.
- $m sa ma descurc.
Fusese numai inceputul. 'endall se dusese la
douasprezece astfel de !izionari inainte ca un
designer sa se arate interesat. &ra atit de incordata,
incit aproape ca-shi spulbera toate shansele !orbind
prea mult.
- imi plac tare mult rochiile dumnea!oastra
shi cred ca or sa arate foarte bine pe mine. $dica
!reau sa spun ca ar arata bine pe orice femeie,
bineintseles. Sint minunate8 Dar cred ca aU arata shi
mai bine pe mine.
Designerul daduse din cap intselegator.
- & prima ta slu#ba, nu-i asha?
- Da, domnule.
&l zimbise.
- /ine. Vom face o proba. Cum ziceai ca te
cheama?
- 'endall Stanford. Se intreba daca a!ea sa
faca legatura intre ea shi acel Stanford, dar, bine-
intseles, n-ar fi a!ut nici un moti!.
*o+anne a!usese dreptate. &ra o meserie dura.
'nnrlall trebuise sa in!etse sa se obishnuiasca cu
mluUuri constante, cu !izionari care nu duceau
nicaieri, cu saptamini intregi in care nu a!ea de
lucru. )ar cind lucra, trebuia sa fie gata fardata la
shase dimineatsa, se poza intr-o rochie, apoi in alta, shi
adeseori nu termina decit dupa miezul noptsii.
intr-una din seri, dupa ce pozase toata ziua
alaturi de alte fotomodele, 'endall se uita in oglinda
shi mormai,
- 3-am sa pot lucra miine. 0ite ce cearcane am.
0na dintre colege ii spuse,
- Pune-tsi felii de castra!etsi pe pleoape sau
fierbe-tsi nishte mushetsel, fa-tsi comprese shi tsine-le
cinci-
sprezece minute.
in dimineatsa urmatoare cearcanele disparusera.
'endall le in!idia pe fotomodelele care erau
solicitate in permanentsa. " auzea pe *o+anne
aran#indu-le programul. $ in!atsat repede sa nu cri-
tice niciodata hainele pe care le imbraca. $ facut
cunoshtintsa cu unii dintre cei mai mari fotografi, iar
unul dintre ei i-a facut portofoliul. $!ea intotdeauna
la ea o geanta enorma cu tot ce-i trebuia, haine,
farduri, trusa de manichiura shi bi#uterii. $ in!atsat
sa-shi tapeze parul ca sa para mai bogat shi sa se
coafeze singura.
Dar mai a!ea multe de in!atsat. &ra fa!orita
fotografilor, care-i dadeau mereu sfaturi.
'endall de!enea din ce in ce mai populara. 3u
era o frumusetse con!entsionala, izbitoare, cu care se,
mindreau ma#oritatea modelelor, dar a!ea ce!a in
plus, eleganta shi gratsie.
- $re clasa, spusese un agent publicitar.
)ar asta insuma totul.
&ra singura. Din cind in cind a!ea cite o intilnire,
dar fara importantsa. -uncea din greu, dar nu se
simtsea cu nimic mai aproape de tselul ei decit in ziua
)n care sosise la 3eB Por(. Trebuie sa gasesc o
cule sa intru in legatura cu cei mai mari designeri,
m gindi 'endall.
- 6Si-am gasit de lucru pentru urmatoarele doua
saptamini, ii spuse *o+anne. 6otsi te plac.
- *o+anne...
- Da, 'endall?
- 3u !reau sa mai fac asta.
*o+anne se uita la ea neincrezatoare.
- Cum?
- Vreau sa prezint toalete pe scena.
.a asta aspirau toate fetele.
- Dar e aproape imposibil sa patrunzi shi sa...
-$m sa reushesc.
*o+anne o pri!i cu atentsie.
- Vorbeshti serios, nu-i asha?
- Da.
*o+anne dadu din cap.
- /ine. Daca chiar !rei cu tot dinadinsul, primul
lucru pe care trebuie sa-l faci este sa in!etsi sa
mergi pe birna.
GI
-Ce?
SHi *o+anne ii e+plica.
in aceeashi dupa-amiaza, 'endall ishi cumpara o
birna- shi o duse acasa. incerca de cite!a ori sa
pasheasca pe ea, dar cazu de fiecare data. $-are sa
fie ushor, ishi zise 'endall. "ar am s-o fac shi pe asta!
in fiecare dimineatsa se trezea de!reme shi facea
e+ercitsii. 9ilele treceau iar ea a!ea din ce in ce mai
mult echilibru. Se in!irtea prin fatsa oglinzii in sunetul
muzicii. in!atsa sa mearga cu o carte pe creshtet shi sa
se schimbe rapid din pantaloni mulatsi pe corp in
rochii de seara. Cind 'endall se simtsi pregatita se
intoarse la *o+anne.
- imi risc gitul pentru tine, ii spuse aceasta. 0n-
garo e in cautare de noi manechine. 6e-am reco-
mandat pe tine. & dispus sa-tsi acorde o shansa.
'endall era incintata. 0ngaro era unul dintre cei
mai stralucitsi designeri.
Saptamina care urma 'endall se prezenta la
lucru, incercind sa para in largul ei, ca shi celelalte
manechine.
0ngaro ii intinse prima rochie pe care a!ea s-o
poarte shi ii zimbi.
- Succes.
- -ultsumesc.
'endall ieshi pe podium foarte dezin!olta, de
parca facea asta de cind lumea. Chiar shi celelalte
manechine au fost impresionate. Spectacolul s-a
bucurat de succes shi, de atunci, 'endall a intrat in
elita. $ inceput sa lucreze cu gigantsii industriei
modei, P!es Saint .aurent, Halston, Christian Dior,
Cal!in 'lein, *alph .auren, St. Aohn. 'endall era
ceruta in permanentsa shi calatorea prin toata lumea.
.a Paris, moda se lanseaza in ianuarie shi iulie. .a
-ilano, lunile de !irf sint martie, aprilie, mai shi iunie.
Pe cind la 6o(io sint aprilie shi octombrie. $!ea o
!iatsa plina shi sa!ura fiecare moment.
'endall continua sa lucreze shi sa in!etse. Purta
creatsiile unor designeri1celebri, gindindu-se la
schimbarile pe care le-ar fi facut daca ea ar fi fost
designerul. in!atsa cum trebuiau sa cada hainele,
cum tsesaturile trebuiau sa in!aluie corpul. in!atsa
totul despre pliuri shi falduri, despre partsile corpului
5I
GI
pe care o femeie !rea sa le ascunda shi despre cele
pe care !rea sa le scoata in e!identsa. $casa facea
schitse, iar ideile pareau sa curga. intr-una din zile, le
duse la ) -agnin. Cumparatorul a fost impresionat.
- Cine este designerul?
-&u.
- Sint foarte bune. Foarte bune.
Doua saptamini mai tirziu, 'endall incepu lucrul
ca asistenta a Donnei 'aran. $casa, continua sa
deseneze. 0n an mai tirziu prezenta primul ei spec-
tacol de moda. $ fost un dezastru.
-odelele erau obishnuite, banale. Dadu un al
doilea spectacol la care nu !eni nimeni.
'i-am greshit cariera!
shti foarte talentata, draga mea! intr-o buna +i
#ei de#eni designer!
3are unde am greshit< se intreba 'endall. 4asi
raspunsul intr-o noapte. 'endall statea in pat shi
se gindea. -ainele mele sint pentru manechine! .r
trebui sa cree+ modele pentru femeile obishnuite, cu
slu*ba shi familie! Frumoase, dar confortabile! S-ic,
dar practice!
l-a trebuit un an lui 'endall sa organizeze o
noua prezentare, dar de data aceasta a fost un
succes.
'endall se intorcea rareori la *ose Hill shi ori de
cite ori o facea se simtsea groaznic. 6atal ei nu se
schimbase deloc. &ra chiar mai rau.
- 3-ai reushit sa pacaleshti pe nimeni, nu-i asha? SHi
probabil ca n-ai s-o faci niciodata.
'endall l,a cunoscut pe -arc *enaud la un
bal de caritate. .ucra la bursa din 3eB Por( shi se
ocupa de afaceri internatsionale. 0n francez inalt,
suplu, cu cinci ani mai mic decit 'endall. &ra fer-
mecator shi atent, iar 'endall s-a simtsit imediat
atrasa de el. $ in!itat-o la cina in seara urmatoare
iar in noaptea aceea, 'endall s-a culcat cu el. Ca shi
in toate noptsile care au urmat.
intr-o seara -arc spuse,
- 'endall, sint foarte indragostit de tine.
&a murmurase,
- 6e-am ashteptat toata !iatsa, -arc.
- Dar e o problema foarte serioasa. 6e bucuri
de succes, iar eu nu cishtig nici pe departe cit tine.
Poate ca intr-o buna zi...
- "preshte-te, ii spuse 'endall. -i-ai daruit mai
mult decit ash fi putut spera !reodata.
De Craciun, 'endall l-a luat pe -arc la *ose Hill
sa-l cunoasca pe tatal ei.
5E
GI
- $i sa te maritsi cu el< e+ploda Harr Stanford.
& un nimeni. 6e ia pentru banii pe care crede ca ai
sa-i obtsii.
Daca 'endall ar mai fi a!ut ne!oie de !reun
moti! ca sa se marite cu -arc, acum il a!ea. S-au
casatorit in Connecticut a doua zi. )ar casnicia lui
'endall cu -arc i-a daruit toata fericirea pe care
n-o cunoscuse pina atunci.
- 3u trebuie sa-l lashi pe tatal tau sa te mihnea-
sca, ii spusese el lui 'endall. 6oata !iatsa shi-a folosit
banii ca pe o arma. 3-a!em ne!oie de banii lui.
)ar 'endall il iubea shi mai tare pentru asta.
-arc era un sots minunat - blind, tandru shi atent.
.m totul, se gindea 'endall fericita. Trecutul este
mort! *eushise in ciuda tatalui ei. in cite!a ore, lumea.
modei a!ea sa se concentreze asupra ei.
Ploaia incetase. &ra un semn bun.
Spectacolul a fost uimitor. .a sfirshit, in sunetul
muzicii shi in lumina reflectoarelor, 'endall ieshi pe
podium shi facu o re!erentsa in o!atsiile tuturor. 'en-
dall ishi dori ca -arc sa fi putut !eni la Paris, sa
sarbatoreasca impreuna, dar el fusese retsinut la
bursa.1
Dupa ce totsi plecara, 'endall se intoarse in
biroul ei. &ra fericita. Secretara ii spuse,
- $ sosit o scrisoare pentru dumnea!oastra. $
fost adusa personal.
'endall pri!i spre plicul maron, pe care i-l intin-
dea secretara shi se simtsi cuprinsa de un tremur.
SHtia ce contsinea inainte sa-l deschida. Citi,
"raga doamna 1enaud,
;a informe+ cu regret ca .sociatsia de protectsie
a animalelor salbatice duce din nou lipsa de fon-
duri! .#em ne#oie imediata de o suta de mii de
dolari pentru a ne acoperi cheltuielile! Banii trebu-
iesc #iratsi in contul 90G045 - . la (r=dit Suisse din
Hurich!
Scrisoarea nu era semnata. 'endall ramase
holbindu-se la bucata de hirtie. $-o sa se termine
niciodata! SHanta#ul nu !a inceta.
0nul dintre asistentsii ei intra grabit in birou.
- 'endall8 imi pare atit de rau. $m aflat o !este
groaznica.
$u cred ca #oi mai suporta inca o nenorocire,
5F
GI
se gindi 'endall.
- Ce s-a intimplat?
- S-a dat un anunts la *adio-6ele .u+emburg. $
murit tatal tau. S-a inecat.
.ui 'endall ii trebuira cite!a secunde sa-shi re-
!ina. Primul ei gind a fost, 'a intreb ce l-ar fi facut
sa fie mindru de mine< Succesul meu sau faptul ca
sint o criminala<
55
56
Pegg -al(o!ich era casatorita de doi ani cu
;oodroB N;ood= Stanford, dar pentru obishnuitsii
celor din Hobe Sound, ea era tot Nchelneritsa aia=.
Pegg ser!ea 2a,1ain Forest Irille pe1 !remea
cind l-a cunoscut pe ;ood. ;ood Stanford era
baiatul de aur din Hobe Sound. .ocuia intr-o !ila,
arata bine, in genul clasic, era fermecator shi glumets.
6oate tinerele din Hobe Sound, Philadelphia shi
.ong )sland il asaltau. De aceea, a fost aproape un
shoc seismic cind el s-a insurat cu o chelneritsa de
douazeci shi cinci de ani, destul de anosta, care
nu-shi terminase nici liceul shi era fiica unui lucrator cu
ziua shi a unei casnice.
$ fost un shoc mai ales pentru ca toata lumea se
ashtepta ca ;ood sa se insoare cu -imi Carson, o
tinara frumoasa shi inteligenta, moshtenitoare a unei
mari a!eri, care era indragostita la nebunie de
;ood.
De obicei, oamenii de !aza din Hobe Sound
preferau sa birfeasca despre a!enturile ser!itorilor
lor shi nu despre cele ale egalilor lor. Dar in cazul lui
;ood, casnicia lui era atit de neobishnuita, incit au
facut o e+ceptsie. $sha ca z!onul ca Pegg -al(o!ich
era insarcinata s-a intins cu repeziciune. 6oata lu-
mea era de parere ca era mare pacat.
- Pentru numele lui Dumnezeu, intseleg ca a
lasat-o gra!ida, dar sa te insori cu o chelneritsa8
Dar era un caz clasic de d=*J #u! Cu douazeci shi
patru de ani in urma, Hobe Sound fusese zguduit
de un scandal similar. &mil 6emple, care pro!enea
dintr-una din cele mai bune familii, se sinucisese
pentru ca sotsul ei o lasase insarcinata pe gu!er-
57
nanta.
;ood Stanford nu facea nici un secret din
faptul ca ishi ura tatal, iar sentimentul general era ca
se casatorise cu chelneritsa numai ca sa-i arate ca
<ra mai onorabil decit el.
Singura persoana in!itata la nunta a fost fratele
lui Pegg, Hoop, care a !enit tocmai de la 3eB
Por(. Hoop era cu doi ani mai mare decit Pegg shi
lucra la o brutarie in /ron+. &ra inalt, cu o fatsa
ciupita de !arsat shi accent puternic de /roo(ln.
- $i luat o fata nemaipomenita, ii spuse el lui
;ood dupa ceremonie.
- SHtiu, zise ;ood.
- Sa ai gri#a de sora mea, da?
- $m sa ma straduiesc.
- /ine.
" con!ersatsie neinsemnata dintre un brutar shi
fiul unuia dintre cei mai bogatsi oameni din lume.
.a patru saptamini dupa nunta, Pegg a pierdut
sarcina.
Hobe Sound e o comunitate foarte e+clusi!ista,
iar Aupiter )sland e cea mai sofisticata regiune a ei.
)nsula este marginita la !est de un canal na!igabil,
iar la est de oceanul $tlantic. &ste un rai al inti-
mitatsii, al bogatsiei shi al sigurantsei, cu mai multsi
poli-
tsishti pe cap de locuitor decit in orice parte a lumii.
Daca o anumita persoana nu se nascuse acolo,
atunci trebuia sa-shi cishtige dreptul de a fi membru al
comunitatsii. Dupa casatoria lui ;oodroB Stanford
cu Nchelneritsa aia=, intrebarea care se punea era,
a!eau oare sa o accepte in mi#locul lor?
Decana din Hobe Sound, doamna $nthon
Pelletier, era arbitru in orice disputa, iar misiunea.
!ietsii ei era sa-shi prote#eze comunitatea impotri!a
par!enitsilor shi noilor imbogatsitsi-. 3ou-!enitsii in Hobe
Sound care a!eau nenorocul sa-i displaca doamnei
Pelletier, primeau acasa, prin intermediul shoferului
ei, o !aliza din piele. &ra felul ei de a-i anuntsa ca nu
erau bine!enitsi in comunitate.
Prietenii ishi aminteau amuzatsi de po!estea me-
canicului shi a sotsiei lui, care ishi cumparasera o casa
in Hobe Sound. Doamna Pelletier le trimisese de-a-,
cum binecunoscuta !aliza din piele, iar cind sotsia
mecanicului ii aflase semnificatsia, risese shi spusese,
NDaca baba aia nenorocita crede ca ma poate
alunga de aici, e nebuna de-a binelea8=
Dar lucruri ciudate incepura sa se intimple la
scurt timp dupa aceea. 3u primeau nici o coman-
da, bacanul raminea fara marfa ori de cite ori a!eau
ei ne!oie de ce!a, shi le era imposibil sa obtsina o
rezer!are la oricare din restaurantele mai bune. SHi
nimeni nu le !orbea. .a trei luni dupa ce au primit
58
!aliza, perechea a !indut casa shi a plecat.
$sha ca, atunci cind s-a aflat despre casatoria
lui ;ood, toata comunitatea shi-a tsinut rasuflarea.
&+comunicarea lui Pegg -al(o!ich insemna shi
e+comunicarea popularului ei sots. Pe furish, incepura
sa se faca pariuri.
in primele saptamini, n-au primit nici o in!itatsie
la cina. Dar oamenii il placeau pe ;ood shi, la
urma-urmei, bunica lui din partea mamei era una
din fondatoarele lui Hobe Sound. 6reptat, oamenii
au inceput sa-i in!ite la masa. &rau curioshi sa !ada
cum arata mireasa.
D
NFata trebuie sa aiba ce!a deosebit. $ltfel
;ood nu s-ar fi insurat cu ea.=
Dar a!eau sa fie dezamagitsi. Pegg era plictisi-
toare shi lipsita de gratsie, n-a!ea personalitate shi nu
shtia sa se imbrace. 0rita, fu decizia generala.
Prietenii lui ;ood erau nedumeritsi.
- Ce naiba o fi !azut la ea? $r fi putut sa se
insoare cu oricine.
0na dintre primele in!itatsii a !enit de la -imi
Carson. Fusese innebunita de durere cind auzise
!estea, dar era prea mindra s-o arate.
Cind cea mai buna prietena a ei incercase s-o
consoleze spunindu-i, N.asa, -imi. " sa-tsi treaca=,
ea ii raspunsese, N$m sa ma obishnuiesc cu gindul,
insa n-o sa-mi treaca niciodata.=
;ood incercase din rasputeri ca maria#ul lor
sa se bucure de succes. SHtia ca facuse o gresheala
shi nu !oia s-o pedepseasca pe Pegg pentru ea.
incerca cu disperare sa fie un sots bun. Problema
era ca Pegg nu a!ea nimic in comun cu el sau cu
prietenii lui.
Singurul cu care Pegg parea sa se simta in
largul ei era Hoop. Vorbea zilnic cu el la telefon.
- -i-e dor de el, i se plingea Pegg lui ;ood.
- Vrei sa-l chemam sa stea la noi cite!a zile?
- 3u poate. Se uita la el, dispretsuitoare. &l are
ser!iciu.
.a petreceri, ;ood se straduia sa o atraga pe
Pegg in con!ersatsii, dar se do!edi curind ca ea
n-a!ea nimic de spus. Statea intr-un colts, tacuta shi
stin#enita, mushcindu-shi ner!oasa buzele.
Prietenii lui erau conshtientsi ca, cu toate ca statea
la !ila Stanford, ;ood se instrainase de tatal lui shi
traia din suma destul de mica. pe care i-o lasase
mama lui. &ra pasionat de polo shi-i placea sa cala-
reasca caii prietenilor. in lumea #ucatorilor de polo,
aceshtia sint clasatsi dupa numarul de goluri, iar cel
care inscrie zece goluri e cel mai bun. ;ood
a!ea noua goluri, shi concura cu -ariano $guerre
59
din /uenofe $ires, ;ic( el &ffendi din 6e+as shi
$ndres Diniz din /razilia. 3u e+istau decit doispre-
zece #ucatori cu zece goluri in lume, iar ambitsia lui
;ood era sa fie al treisprezecelea.
- SHtitsi de ce, nu-i asha? spusese odata unul
dintre prietenii lui. 6atal lui are zece goluri.
Pentru ca -imi Carson shtia ca ;ood nu-shi pu-
tea permite sa aiba proprii lui cai de polo, trasese
nishte sfori ca shi el sa poata #uca. Cind prietenii o
intrebasera de ce, ea le raspunsese,
- Pentru ca !reau sa-l fac fericit, pe cit pot.
Cind nou-!enitsii intrebau cum ishi cishtiga oare
;ood e+istentsa, oamenii ridicau din umeri. in
realitate, ducea o !iatsa de mina a doua, cishtiga bani
din pariurile facute la meciurile de polo shi de golf.
imprumuta caii shi iahturile altora shi, din cind in cind,
shi ne!estele acestora.
Casnicia cu Pegg se deteriora !azind cu ochii,
dar ;ood refuza s-o recunoasca.
- Pegg, ii spunea el, cind mai mergem la pe-
treceri, incearca sa participi shi tu la discutsii.
- De ce-ash face-o? 6otsi prietenii tai se considera
mai presus decit mine.
- &i bine, nu sint, o asigura ;ood.
" data pe saptamina, Cercul literar din Hobe
Sound se intilnea la club, la ora prinzului, pentru a
discuta despre ultimele aparitsii.
intr-una din zile, in timp ce doamnele stateau la
masa, ospatarul se apropie shi spuse,
- Doamna ;oodroB Stanford este afara. $r
dori sa !i se alature.
- Pofteshte-o inauntru, spuse doamna Pelletier.
" clipa mai tirziu, Pegg intra in incapere. ishi
coafase parul shi se imbracase cu cea mai buna
rochie a ei. *amase in picioare, pri!indu-le ner!oasa.
Doamna Pelletier inclina capul shi spuse, ama-
bila,
- Doamna Stanford.
- Da, doamna.
- 3u a!em ne!oie de ser!iciile dumitale. $!em
de#a o chelneritsa. SHi se intoarse la masa.
Cind ;ood auzi ce se intimplase, se infurie.
- Cum indrazneshte sa-tsi faca una ca asta8 " lua
in bratse. Data !iitoare, intreaba-ma pe mine mai intii.
6rebuia sa fi fost in!itata, Pegg.
- 3-am shtiut.
- 3u-i nimic. $sta seara sintem in!itatsi la familia
/la(e shi am sa...
- &u nu merg8
- Dar am acceptat in!itatsia.
- Du-te tu.
- Dar nu !reau sa merg fara tine.
- &u nu merg.
$sha ca ;ood s-a dus singur, iar dupa aceea a
60
inceput sa mearga pretutindeni fara Pegg.
Venea foarte tirziu acasa, iar Pegg era sigura
ca se intilnea cu alte femei.
Dar accidentul a schimbat totul.
S-a intimplat in timpul unui meci de polo. 0nul
dintre ad!ersari l-a lo!it din gresheala in picior pe
calul pe care il calarea ;ood. Calul a cazut,
antrenindu-l in cadere shi pe ;ood. intr-o fractsiune
de secunda, ;ood a fost lo!it de un alt cal. .a
spital, doctorii au dat diagnosticul, un picior rupt,
trei coaste fracturate shi un plamin perforat.
in urmatoarele doua saptamini i s-au facut trei
operatsii. ;ood suferea cumplit. Doctorii i-au dat
morfina, ca sa-i ushureze durerile. Pegg !enea sa-l
!iziteze in fiecare zi. Hoop !eni tocmai de la 3eB
Por( sa-shi consoleze sora.
Durerea fizica era de nesuportat, iar singura ali-
nare i-o dadeau tranchilizantele prescrise de doc-
tori. .a scurt timp dupa ce s-a intors acasa, ;ood
a inceput sa se schimbe. $!ea accese !iolente.
$cum era !echiul ;ood, pentru ca intr-o clipa sa
de!ina e+trem de furios sau melancolic. .a masa, in
timp ce ridea shi spunea glume, ;ood se infuria
fara moti! shi rabufnea, chinuind-o pe Pegg. ince-
puse sa uite. ishi dadea intilniri la care nu se ducea,
in!ita prieteni la el acasa shi nu era acolo cind
aceshtia !eneau. 6otsi erau ingri#oratsi din cauza lui.
Curind, a inceput sa se poarte urit cu Pegg shi
in public. intr-una din diminetsi, pe cind ea ser!ea un
prieten cu o ceashca de cafea, a !arsat citsi!a stropi,
iar ;ood a murmurat,
- Cine-a fost chelneritsa, chelneritsa ramine.
Pegg era plina de !inatai. Cind oamenii o in-
trebau ce se intimplase, gasea mereu cite o scuza,
N--am lo!it de o usha= sau N$m cazut=. Comuni-
tatea era scandalizata. $cum le era mila de Pegg.
Dar cind cite cine!a aducea !orba despre compor-
tamentul lui ;ood, ea era cea care-i lua apararea.
- ;ood a suferit mult, insista Pegg. Parca nu
mai e el.
3u lasa pe nimeni sa spuna ce!a contra lui.
intr-un sfirshit, doctor 6ichner a fost cel care a
facut lumina. $ chemat-o pe Pegg intr-o zi in cabi-
netul lui. N1
&ra ner!oasa.
- S-a intimplat ce!a, doctore?
&l o studie o clipa. $!ea o !inataie pe obraz, iar
ochii ii erau inlacrimatsi.
- Pegg, shtiai ca ;ood se drogheaza?
61
"chii ei sclipira de indignare.
- 3u. 3u pot sa cred8 Se ridica.
- Stai #os, Pegg. $ !enit, !remea sa infruntsi
realitatea. &ste e!ident pentru oricine altcine!a. Cu
sigurantsa i-ai obser!at comportamentul. " clipa
este in culmea fericirii, !orbind despre cit de minu-
nata este !iatsa, pentru ca imediat dupa aceea sa
!rea sa se sinucida.
Pegg se asheza, palida.
- Se drogheaza.
- 3u, se incapatsina ea. 3u se drogheaza.
- /a da. 6rebuie sa infruntsi realitatea. 3u !rei
sa-l a#utsi?
- /ineintseles ca !reau8 ishi fringea degetele. $sh
face orice ca sa-l a#ut. "rice8
- /ine. $tunci sa incepem, Vreau sa ma a#utsi
sa-l internez pe ;ood intr-o clinica. .-am rugat sa
!ina pe la mine..
Pegg il pri!i lung, apoi dadu din cap.
- $m sa stau de !orba cu el, zise ea incet.
in aceeashi dupa-amiaza, cind intra in cabinetul
doctorului 6ichner, ;ood era intr-o stare euforica.
- $i !rut sa ma !ezi, doctore? & in legatura cu
Pegg, nu-i asha?
- 3u. Ci cu tine, ;ood.
;ood il pri!i surprins.
:I
- Cu mine? Dar ce problema ash putea a!ea eu?
- Cred ca shtii foarte bine.
- Ce !rei sa spui?
- Daca mai continui asha, ai sa distrugi !iatsa ta shi
pe a lui Pegg. Ce iei, ;ood?
- Ce iau?
- --ai auzit foarte bine.
0rma o tacere lunga.
- Vreau sa te a#ut.
;ood ramase nemishcat, holbindu-se la podea.
Cind !orbi, intr-un tirziu, !ocea ii era ragushita.
- $i dreptate. $m... am incercat sa ma mint, dar
n-o mai pot face.

D
-Ce iei?
- Heroina.
- Dumnezeule8
- Crede-ma, am incercat sa ma opresc, dar...
nu pot.
- $i ne!oie de a#utor, iar eu shtiu nishte locuri
unde l-ai putea obtsine.
;ood zise slab.
- -a rog lui Dumnezeu sa fie asha.
- Vreau sa te internez la Harbor 4roup Clinic, in
Aupiter. &shti dispus sa incerci?
0rma o scurta ezitare.
-Da.
- Cine te apro!izioneaza cu heroina? il intrebase
doctorul 6ichner.
;ood clatina din cap.
- 3u pot sa-tsi spun.
- Foarte bine. Voi face toate aran#amentele la
clinica.
in dimineatsa urmatoare, doctorul 6ichner era in
biroul shefului politsiei.
- Cine!a ii face rost de heroina, spunea doc-
torul 6ichner. insa nu !rea sa-mi spuna cine.
SHeful politsiei, -urph, il pri!i pe doctor shi dadu
din cap.
- Cred ca shtiu cine este.
&rau citsi!a suspectsi posibili. Hobe Sound era o
DOG
:E
encla!a mica.
De curind, se. deschisese un magazin cu bauturi
pe /ridge *oad, care onora comenzi la domiciliu, la
orice ora din zi shi din noapte.
0n doctor de la clinica din localitate fusese
concediat pentru ca prescrisese o doza prea mare
de sedati!e.
Cu un an inainte, se deschisese o sala de gim-
nastica, shi se z!onea ca antrenorul folosea steroizi
shi putea procura droguri pentru clientsii lui cei mai
buni.
Dar sheful politsiei, -urph, suspecta pe altcine!a.
6on /enedotti fusese gradinar ani de zile. Stu-
diase horticultura shi-i placea sa creeze gradini mi-
nunate. Cele de care se ocupa el erau cele mai
frumoase din Hobe Sound. &ra un om tacut, inchis
in sine, iar ceilaltsi shtiau foarte putsine despre el. Pa-
rea prea bine educat pentru un gradinar, iar oa-
menii erau curioshi in legatura cu trecutul lui.
-urph il chema la el.
- Daca e !orba de permisul meu de conducere,
l-am reinnoit, zise /enedotti.
- la loc.
- & !reo problema?
- Da. &shti un om educat, nu-i asha?
-Da.
SHeful politsiei se spri#ini de spatarul scaunului.
- Deci cum de te-ai facut gradinar?
- Pentru ca-mi place natura.
- SHi ce altce!a itsi mai place?
- 3u intseleg.
- De cind te ocupi de gradini?
/enedotti il pri!i, uimit.
- S-a plins !reunul din clientsii mei?
- - *aspunde-mi la intrebare.
- De cincisprezece ani.
- $i o casa frumoasa shi un iaht?
-Da.
- Cum de-tsi potsi permite din ce cishtigi ca gra-
dinar?
- 3u e o casa atit de mare, iar iahtul e mai
curind o barca.
- Poate ca mai cishtigi ce!a, pe deasupra.
-Ce...?
- .ucrezi pentru nishte tipi din -iami, nu-i asha?
-Da.
- $colo sint multsi italieni. .e faci din cind in cind
mici fa!oruri?
- Ce fel de fa!oruri?
- Distribuire de droguri, de e+emplu.
/enedotti il pri!i, inmarmurit.
- Doamne8 /ineintseles ca nu8
- Vreau sa-tsi spun ce!a, /enedotti. 6e-am urma-
rit. $m stat de !orba cu cei pentru care lucrezi. 3u %
DOG
:F
te mai !or pe.aici, nici pe tine, nici pe prietenii tai
din -afie. $i intseles?
- Da.
- /ine. Vreau sa dispari de aici chiar azi.
;ood Stanford a fost internat la Harbor 4roup
Clinic timp de trei saptamini, iar cind a ieshit, era din
nou !echiul ;ood, o companie placuta, fermeca-
toare. S-a reintors la meciurile de polo, calarind, ca
shi pina atunci, caii lui -imi Carson.
&ra cea de-a opprezecea ani!ersare a lui
0alm Beach 0olo @ (ountr/ (lub, iar bule!ardul
South Shore era intsesat de cei trei mii de fani care
se indreptau spre arena. 0nii din cei mai buni
#ucatori ai orei a!eau sa fie prezentsi la #oc.
Pegg statea linga -imi Carson, ca in!itata a ei.
- ;ood mi-a spus ca e primul meci de polo la
care asishti, Pegg. De ce n-ai mai !enit niciodata
pina acum sa-l !ezi?
Pegg ishi mushca buzele.
- Cred... intotdeauna mi-a fost teama ca ;ood
sa nu.se accidenteze din nou. & un sport foarte
periculos, nu-i asha?
-imi zise, ginditoare,
- Pai, sint opt #ucatori masi!i cu caii lor, alergind
unii spre altsii cu ce8 putsin patruzeci de mile la ora.
Din acest punct de !edere, da, se pot intimpla ori-
cind accidente.
Pegg tresari.
- 3-ash putea suporta sa i se intimple ce!a
lui ;ood. 3-ash putea. innebunesc facindu-mi gri#i
pentru el.
;ood ishi pri!ea coechipierii intrind in teren, la
incalzire. Se simtsea e+tenuat.
$u eram inca pregatit sa intru in *oc, ishi spuse.
$u #oi putea tsine pasul! "aca intru, am sa ma fac
de ris! incepuse sa intre in panica, iar inima ii batea
cu putere. $u& $-am s-o fac& $u pot& .m promis!
"ar ma ashteapta echipa! "oar o data! Jur, "umnetmile,
e ultima oara! Se duse la mashina shi cauta in
torpedo.
S,ind ;ood se intoarse pe teren, fredona, iar
ochii ii straluceau neobishnuit. Facu un semn multsi-
mii shi se alatura echipei. $ici n-am ne#oie de ei, se
V in ' li. l-ash putea bate pe ticaloshii ashtia cu o singura
mina! Sint cel mai bun *ucator din lume!
DOG
:5
$ccidentul a sur!enit in cea de-a shasea repriza.
0ste ade!arat insa ca unii spectatori au sustsinut ca
n-a fost deloc un accident.
Caii galopau alaturi, iar ;ood a!ea controlul
mingiei. Cu coada ochiului, il !azu pe unul din ad-
!ersari apropiindu-se. Pasa mingea in spate. $cea-
sta fu preluata insa de *ic( Hamilton, cel mai bun
#ucator din echipa ad!ersa, care se indrepta spre
gol. ;ood il urmarea indeaproape. incerca sa-i
agate crosa lui Hamilton, dar nu reushi. Calul se in-
drepta spre but. ;ood incerca cu disperare sa
)ntre in posesia mingei, insa fara succes.
Hamilton era foarte aproape de inscrierea
golului. ;ood ishi indemna calul sa-i taie calea lui
Hamilton, care cazu la pamint. -ultsimea se ridica in
picioare, strigind. $rbitrul fluiera shi ridica minios
iina.
Prima regula la polo este ca, atunci cind un
cator este in posesia mingei shi se indreapta spre
ut, nu ai !oie sa-i intersectezi calea. "rice #ucator
care face acest lucru creaza o situatsie periculoasa
shi comite fault.
Aocul fusese intrerupt.
$rbitrul se apropie de ;ood shi se rasti la el,
- $ fost fault cu intentsie, domnule Stanford.
;ood riposta.
- 3-a fost !ina mea8 Calul lui blestemat...
- &chipa ad!ersa !a beneficia de un penalt.
*epriza se transforma intr-un dezastru. ;ood
comise doua faulturi in trei minute. )ar ad!ersarii
inscrisera alte doua goluri din penalt. in ultimile
treizeci de secunde ale meciului, echipa ad!ersa a
inscris golul cishtigator. Ceea ce incepuse ca o
!ictorie sigura se transformase intr-o infringere.
in tribuna, -imi Carson ramasese inmarmurita.
Pegg spuse, timid,
- 3u e bine, nu-i asha?
-imi se intoarse spre ea.
- 3u, Pegg, ma tem ca nu.
Cine!a se apropie de ele.
- Domnishoara Carson, pot sa !a !orbesc?
-imi Carson se uita la Pegg.
- Scuza-ma un moment.
Pegg ii urmari indepartindu-se.
- ;ood, ma tem ca am o !este groaznica
pentru tine. ii puse o mina pe umar. 6atal tau a
murit.
;ood o pri!i shi clatina din cap, murmurind,
- &u sint... eu sint de !ina.
- 3u trebuie sa te in!ino!atseshti. 3u e !ina ta.
- /a da, striga ;ood. Daca nu le dadeam eu
DOG
::
pe ta!a penalt-ul ala, n-ar fi cishtigat.
DOG
:>
Dupa #oc, echipa lui ;ood era foarte tacuta.
.ui ;ood ii era prea rushine sa se uite in ochii
celorlaltsi. -imi Carson se indrepta spre el.
:@
(fitului 11
Aulia Stanford nu-shi cunoscuse niciodata tatal.
)ar acum acesta era mort. Citise in ferparul din
6ansas (it/ StarF -$43$60. H$**P S6$3F"*D
S-$ )3&C$68 *amase pri!indu-i fotografia de pe
prima pagina. &motsiile pe care le incerca erau dife-
rite. UU urasc oare pentru felul in care s-a purtat cu
mama, sau il iubesc pentru ca e tatal meu< 'a
simt #ino#ata pentru ca n-am incercat niciodata sa
iau legatura cu el, sau sint furioasa ca el nu m-a
cautat niciodata< 3ricum, nu mai contea+a acum!
. murit! 1 ,#
6atal ei fusese mort inca de cind se shtia ea.
$cum murise din nou. )ne+plicabil, ii simtsea lipsa.
(e prostie& se gindi Aulia. (um sa-mi lipseasca ci-
ne#a pe care nu l-am cunoscut niciodata< Se
uita din nou la fotografia din ziar. Seman cum#a cu
el< Se pri!i in oglinda. 3chii! .m aceiashi ochi gri,
profun+i!
Aulia cauta in dulapul din dormitor. Scoase o
cutie de carton. Se urca in pat shi o deschise. SHi, in
urmatoarele doua ore, re!azu fiecare din obiectele
familiare. &rau nenumarate fotografii cu mama ei, in
uniforma de gu!ernanta, alaturi de Harr Stanford
shi de doamna Stanford shi de cei trei copii ai lor.
-a#oritatea fotografiilor fusesera facute pe iaht, la
*ose Hill sau la !ila din Hobe Sound.
Aulia ridica taieturile ingalbenite din ziare, care
relatau despre scandalul petrecut in /oston, cu ani
in urma. &rau-titluri de senzatsie,
NCuibul indragostitsilor din /eacon Hill.=
:G
NScandalul pro!ocat de miliardarul Harr Stan-
ford.=
N3e!asta magnatului se sinucide.=
N4u!ernanta *osemar 3elson dispare.=
Aulia ramase mult timp cufundata in amintiri.
Vazuse lumina zilei la spitalul St! Joseph, din
-ilBau(ee. De cind ishi amintea, se mutasera
dintr-un apartament mobilat in altul, dintr-un orash in
altul. &rau !remuri cind n-a!eau ce minca, cind nu
a!eau deloc bani. -ama era mai mereu bolna!a
shi-i era greu sa-shi gaseasca o slu#ba stabila. Fetitsa
in!atsase repede sa nu ceara #ucarii sau rochitse noi.
Aulia incepuse shcoala la cinci ani, iar colegele
ei rideau de ea pentru ca era imbracata mereu in
aceeashi rochie shi a!ea o singura pereche de pan-
tofi. Cind ceilaltsi copii o neca#eau, Aulia se batea cu
ei. &ra o rebela. -ereu era chemata la director. $r fi
fost e+matriculata de nenumarate ori daca n-ar fi
fost cea mai inteligenta ele!a din shcoala.
-ama ei ii spusese ca tatal ei murise, iar ea se
obishnuise cu acest gind. Dar cind Aulia a!ea !reo
doisprezece ani, daduse din intimplare peste un
album cu fotografii, in care mama ei era alaturi de
nishte straini.
- Cine sint ashtia? o intrebase Aulia.
)ar mama ei intselesese ca !enise !remea.
- Stai #os, draga mea. " luase de mina. 3-a!ea
cum altfel sa-i spuna ade!arul. Sint tatal tau, sora shi
fratsii tai !itregi.
Aulia o pri!ise uimita.
- 3u intseleg.
$de!arul ieshise in sfirshit la i!eala, zadarnicind
linishtea sufleteasca a Auliei. 6atal ei traia8 SHi a!ea o
sora shi doi fratsi !itregi. &rau prea multe de intseles
deodata.
- De ce... de ce m-ai mintsit?
- &rai prea mica sa intselegi. 6atal tau shi cu
mine... am a!ut o legatura. &ra insurat, iar eu... a
trebuit sa plec ca sa te nasc pe tine.
- il urasc8
- 3u trebuie sa-l urashti.
- Cum a putut sa-tsi faca una ca asta?
- Ceea ce s-a intimplat a fost in aceeashi masura
shi !ina mea. Fiecare cu!int pe care-l rostea era du-
reros. 6atal tau era un barbat foarte atragator, iar
eu eram tinara shi nai!a. SHtiam ca legatura noastra
nu a!ea !iitor. imi spunea ca ma iubeshte... dar ca
era insurat shi a!ea o familie. $poi... am ramas inC
sarcinata. ii era greu sa,mai continue. 0n reporter a
aflat totul shi s-a publicat in ziare. $m fugit. $!eam
de gind sa ma intorc, dar sotsia lui s-a sinucis, iar
eu... n-am mai putut da ochii cu el sau cu copiii lui.
>O
$ fost !ina mea, intselegi. 3u trebuie sa-l condamni
pe el.
Dar e+ista ce!a ce *osemar nu-i spusese
niciodata fiicei ei. Cind se nascuse copilul, cei de la
spital ii spusesera,
- intocmim certificatul de nashtere. 3umele copi-
lului este Aulia 3elson?
*osemar intentsionase sa spuna da, apoi se
gindise, $u& copilul lui -arr/ Stanford! .re dreptul
sa-i poarte numele shi sa beneficie+e de a*utorul lui!
- 3umele fiicei mele este Aulia Stanford.
ii scrisese lui Harr Stanford, spunindu-i despre
Aulia, dar nu primise nici un raspuns.
Aulia era fascinata de ideea ca a!ea o familie
despre care nu shtiuse nimic, ca shi. de faptul ca erau
atit de faimoshi, incit toate ziarele scriau despre ei.
Se duse la o biblioteca, unde cauta tot ce se gasea
scris despre Harr Stanford. &rau zeci de articole.
&ra miliardar shi traia intr-o alta lume, o lume din
care Aulia shi mama ei erau e+cluse.
intr-una din zile, cind una din colegele ei o
neca#ise ca era saraca, Aulia spusese, sfidatoare,
- 3u sint saraca8 6atal meu este unul din cei
mai bogatsi oameni din lume. $!em iaht shi a!ion, shi o
multsime de case frumoase.
Profesoara o auzise.
- Aulia, !ino aici.
Aulia se apropiase de catedra.
- 3u e frumos sa mintsi.
- Dar nu e o minciuna, replicase Aulia. 6ata e
miliardar8 Se intilneshte cu regi shi preshedintsi8
Profesoara o pri!ise pe copila care statea in
fatsa ei, imbracata intr-o rochie uzata, shi spusese,
- 3u-i ade!arat, Aulia.
- /a da8 se incapatsina ea.
Fusese trimisa la director. Din ziua aceea, n-a
mai pomenit niciodata de tatal ei.
Aulia a intseles curind moti!ul pentru care ea shi
mama ei se tot mutau dintr-un orash in altul. Din
cauza presei. Harr Stanford era in permanentsa in
atentsia ziarelor, iar re!istele de scandal aminteau,
din timp in timp, de !echiul scandal. S-ar fi putut ca
reporterii sa descopere intr-o buna zi unde locuia
*osemar 3elson, iar ea ar fi fost ne!oita sa se
Wscunda, impreuna cu fiica ei.
Aulia citea toate articolele despre Harr Stanford
VV, de fiecare data, era tentata sa-i telefoneze. $r fi
!i ut sa poata crede ca, in totsi aceshti ani, el o cau-
tase disperat pe mama ei. .m sa-l sun shl am sa-i
spunF la telefon e fiica ta! "aca #rei sa ne #e+i!!!
)ar el a!ea sa !ina, sa se indragosteasca din
>D
nou de mama ei shi sa se insoare cu ea. $!eau sa
traiasca impreuna, fericitsi.
Aulia Stanford a de!enit o femeie frumoasa.
$!ea un par lung, negru shi lucios, o gura gene-
roasa, frumos conturata, ochii gri, luminoshi, ca ai
ti italui ei shi o silueta z!elta. )ar cind zimbea, cei ce o
!edeau uitau de orice altce!a.
Pentru ca erau ne!oite sa she mute atit de des,
Aulia a urmat la shcoli din diferite state. Verile lucra la
cite un magazin sau ca receptsionera. Fusese din-
totdeauna o fire foarte independenta.
.ocuiau in 'ansas Cit, cind Aulia shi-a terminat
colegiul, la care a!ea o bursa. 3u shtia insa prea
bine ce !oia sa faca in continuare. Prietenii, impre-
sionatsi de frumusetsea ei, ii sugerasera sa se faca
actritsa.
- $i putea de!eni un star peste noapte8
Aulia respinsese ideea, replicind,
- Da, dar cine ishi1 doreshte sa se scoale atit de
de!reme dimineatsa?
Dar ade!aratul moti! era ca ishi apara cu strashnicie
intimitatea. 6raia cu impresia ca, tot timpul, ea
shi mama ei fusesera haituite de presa din cauza
unui lucru care se intimplase cu multsi ani in urma.
Visul Auliei de a-i !edea impreuna pe tatal shi pe
mama ei s-a spulberat in ziua in care mama ei a
murit. Aulia ii resimtsea dureros pierderea. Tata tre-
buie sa shtie, se gindea ea. 'ama a fost o parte din
#iatsa lui! Cauta numarul de telefon de la biroul lui
din /oston. *aspunse secretara,
- /una dimineatsa. Stanford nterprises!
Aulia ezita.
- $ici Stanford nterprises! $lo? Cu ce !a pot fi
de folos?
Aulia puse receptorul #os. 'ama n-ar fi #rut ca
eu sa dau telefon!
&ra singura de-acum. 3u mai a!ea pe nimeni.
Aulia shi-a inmormintat mama la cimitirul Par(
(emetr/ din 'ansas. 3-a mai participat nimeni alt-
cine!a. Aulia statea linga mormint shi se gindea, 3u-i
drept, mama. .i facut o singura gresheala pentru
care ai platit toata #iatsa! Te iubesc foarte mult, ma-
ma! .m sa te iubesc mereu! in urma mamei ei nu-i
mai ramasese decit o colectsie de fotografii !echi shi
de taieturi din ziare.
Pentru ca mama ei murise, Aulia incepu sa se
>I
gindeasca la familia Stanford. &rau bogatsi. Putea sa
le ceara a#utorul. $iciodata, hotari ea. $u dupa ce
-arr/ Stanford s-a purtat atit de urit cu mama!
Dar trebuia sa-shi cishtige e+istentsa. 6rebuia sa-shi
aleaga o cariera. Se gindi, poate am sa de#in chi-
rurg, sa fac operatsii pe creier!
Sau pictoritsa<
(intareatsa de opera<
.stronaut<
Se inscrise la un curs seral de secretariat la
6ansas (ommunit/ (ollege!
$ doua zi dupa ce termina cursul, se duse la o
agentsie de plasare. $colo mai ashteptau !reo doi-
sprezece candidatsi. .inga Aulia se asheza o femeie
atragatoare, cam tot de !irsta ei.
- /una8 Sint Sall Connors.
- Aulia Stanford.
- 6rebuie neaparat sa-mi gasesc azi o slu#ba.
$m fost data afara din apartament.
Aulia se auzi strigata.
- Succes8 ii spuse Sall.
- -ultsumesc.
Aulia intra in biroul consilierului care se ocupa
cu anga#arile.
- .uatsi loc, !a rog.
- -ultsumesc.
- Vad din dosarul dumitale ca ai urmat colegiul
shi ai a!ut di!erse slu#be pe timp de !ara. SHi ai o
recomandare foarte buna de la cursul de secreta-
riat. Stenodactilografiezi nouazeci de cu!inte pe
--------------------------------------- DIF----------------------------------,-----------
minut shi batsi la mashina shaizeci de cu!inte pe minut?
- Da.
- Cred ca am slu#ba potri!ita pentru tine. O
firma mica de a!ocatsi cauta o secretara. -a tem
insa ca salariul nu e foarte mare.
=. - 3u-i nimic, zise Aulia repede.
- /ine. 6e !oi trimite acolo. ii intinse o foaie de
hirtie cu adresa. )nter!iul e miine la prinz.
Aulia zimbi fericita.
- -ultsumesc.
Cind Aulia ieshi din birou, fu in!itata inauntru
Sall.
- Sper sa ai noroc, ii spuse Aulia.
- -ultsumesc.
Dintr-un impuls, Aulia se hotari s-o ashtepte. 9ece
minute mai tirziu, cind Sall ieshi din birou, radia.
- -erg la un inter!iu8 $ dat un telefon, shi trebuie
sa ma prezint miine dimineatsa la .merican 'utual
Cnsurance (ompan/! 6u ce-ai facut?
- SHi eu !oi afla tot miine raspunsul.
- Sint sigura ca !om reushi. Hai sa luam masa
impreuna, sa sarbatorim.
- /ine.
$u stat de !orba la masa shi s-au imprietenit
imediat.
- $m fost sa !ad un apartament in "!erland
Par(, zise Sall. $re doua dormitoare, baie, bu-
catarie shi o camera de zi. & foarte draguts. 3u mi-l
HHHHHHHHHHHHHHHHH,HHHHHHHHHH DI5 -------------------------i-------------------
pot permite de una singura, dar amindoua...
Aulia zimbi.
- -i-ar placea. Strinse din pumni. Daca obtsin
slu#ba.
- $i s-o obtsii8 o asigura Sall.
in timp ce se indrepta spre firma 0eters, ast-
I man @ Tol,in, Aulia se gindea, .r putea fi shansa
mea! .r putea duce oriunde! .dica, nu e numai o
slu*ba! ;oi lucra pentru nishte arhitectsi! ;isatorii care
construiesc orashe, care crea+a frumusetsi din piatra!
0oate chiar #oi studia arhitectura, shi #oi de#eni shi
eu o parte din acest #is!
/iroul lor era situat intr-o cladire !eche, intune-
coasa, pe $rmour /oule!ard. Aulia lua liftul pina la
eta#ul trei shi se opri la usha pe care scria 0eters,
astman @ Tol,in, arhitectsi. *espira adinc, sa se
linishteasca, shi intra.
in anticamera o ashteptau trei barbatsi, care o
studiara inca din clipa in care intra pe usha.
- $i !enit pentru postul de secretara?
- Da, domnule.
- &u sint $l Peters. 6ipul chel.
- /ob &astman. 6ipul cu coada de cal.
- -a+ 6ol(in. 6ipul cu burta.
6otsi trei pareau sa aiba in #ur de patruzeci de
ani.
- $m intseles ca e prima ta slu#ba ca secretara,
zise $l Peters.
- Da, ii raspunse Aulia. $poi adauga, imediat.
Dar in!ats repede. SHi muncesc din greu. Se hotari sa
nu le spuna nimic inca despre ideea ei de a studia
arhitectura. 6rebuia sa ashtepte pina cind a!ea sa-i
cunoasca mai bine. 2
- /ine, o sa te testam, zise /ob &astman. Sa
!edem cum te descurci.
Aulia se simtsi ushurata.
- "h, !a multsumesc8 3-o sa !a para...
- )ar despre salariu... zise -a+ 6ol(in. -a tem
ca n-o sa te putem plati prea mult la inceput.
- 3ici o problema, zise Aulia, eu...
- 6rei sute pe saptamina, ii spuse $l Peters.
$!usesera dreptate. 3u era prea mult. Aulia se
hotari insa repede.
- $ccept.
Se uitara unul la altul, zimbind.
- /ine, zise $l Peter. Hai sa-tsi arat birourile.
6urul nu )e lua decit cite!a secunde% $!eau o
mica sala de primire shi trei birouri neincapatoare,
care pareau mobilate de $rmata Sal!arii. 6oaleta
era pe hol. 6otsi trei erau arhitectsi, dar $l Peters era
omul de afaceri, /ob &astman se ocupa cu !in-
zarile, iar -a+ 6ol(in cu constructsiile.
- Vei lucra pentru totsi trei, ii spuse Peters.
- /ine. Aulia shtia ca a!ea sa le de!ina indis-
pensabila.
$l Peters se uita la ceas.
- & douasprezece shi #umatate. & timpul sa luam
masa.
Aulia se bucura. Facea de#a parte din echipa.
'a in#ita la masa!
&l se intoarse spre Aulia.
- & un e+pres chiar linga noi. &u !reau un
sand!ish cu carne de !itsel shi mushtar, salata de cartofi
shi o bere.
- "h. "eci asta era in#itatsia la masa!
6ol(in zise,
- &u !reau supa de pui shi un sand!ish cu pas-
trama.
- Da, domnule.
Vorbi shi /ob &astman.
- Pentru mine, friptura la ta!a shi ce!a raco-
ritor.
- $i gri#a de carne, sa fie frageda, ii spuse $l
Peters.
- )ar supa sa fie fierbinte, zise -a+ 6ol(in.
- /ine. Fierbinte%
- )ar eu !reau cola dietetica, zise /ob &ast-
man.
- Dietetica.
- $i aici banii. $l Peters ii intinse o bancnota de
douazeci de dolari.
9ece minute mai tirziu, Aulia dadea comanda
tipului de la te#ghea.
- Vreau un sand!ish cu carne proaspata de !itsel,
cu mushtar, salata de cartofi shi o bere. 0n sand!ish
cu pastrama shi supa de pui. Fierbinte. SHi friptura la
ta!a cu.cola dietetica.
/arbatul dadu din cap.
-.ucrezi pentru 0eters, astman shi Tol,in, nu-i
asha?
Aulia shi Sall s-au mutat in apartamentul din
"!erland Par( in saptamina care a urmat. $par-
tamentul a!ea doua dormitoare minuscule, o ca-
mera de zi a carei mobila !azuse shi zile mai bune, o
chicineta shi o baie. $-ai cum sa-l confun+i cu 1it+,
se gindi Aulia.
- Vom gati cu rindul, sugera Sall.
- De acord.
Sall a pregatit prima masa, care a fost deli-
cioasa.
Seara urmatoare era rindul Auliei. Sall lua o
inghitsitura din mincarea facuta de Aulia shi spuse,
- Aulia, eu nu mi-am facut inca o asigurare pe
!iatsa. Ce-ar fi sa gatesc eu shi sa faci tu curat?
Cele doua prietene se intselegeau foarte bine. in
Bee(end-uri se duceau la filme sau la cumparaturi,
la Bannister 'all! ishi cumparau hainele de la maga-
zinele cu pretsuri reduse. " data pe saptamina luau
cina la un restaurant nepretentsios, Stephenson's
3ld .pple Farm sau la (afe 'a%, unde mincau spe-
cialitatsi mediteraneene. )ar cind ishi permiteau, mer-
geau la (harlie (harlies sa asculte #azz.
Auliei ii placea sa lucreze pentru Peters, &ast-
man shi 6ol(in. Firma n-o ducea prea stralucit.
Clientsii erau putsini. &a ishi dadea seama ca ei nu
construiau prea multe cladiri, dar ii facea placere sa
stea in prea#ma lor. &rau ca o familie-surogat. 6otsi
trei ii impartasheau problemele lor. Aulia era capabila
shi eficienta shi le-a reorganizat rapid biroul.
Aulia s-a hotarit sa faca ce!a in pri!intsa clientsilor.
Dar ce anume? Curind, gasi raspunsul. Citi in 6an-
sas (it/ Star despre un prinz oferit de recent
infiintsata organizatsie a secretarelor e+ecuti!e. Pre-
shedinta era Susan /and.
$ doua zi, Aulia ii spuse lui $l Peters.
- S-ar putea sa mai intirzii la prinz.
&l ii zimbi.
- 3ici o problema, Aulia. SHtia cit de norocoshi
erau s-o aiba.
Aulia sosi la 0ia+a Cnn shi se indrepta spre ca-
mera unde a!ea loc intilnirea. Femeia care statea la
o masa linga usha spuse,
- Cu ce !a pot a#uta?
- $m !enit pentru intilnirea secretarelor e+ecu-
ti!e.
- 3umele dumnea!oastra?
- Aulia Stanford.
Femeia se uita pe lista pe care o a!ea in fatsa.
- -a tem ca nu sintetsi pe...
Aulia zimbi.
- "h, parca n-am cunoashte-o pe Susan? 6re-
buie neaparat sa stau de !orba cu ea. Sint secre-
tara e+ecuti!a la 0eters, astman @ Tol,in!
Femeia era inca nesigura.
- &i bine...
- $m s-o caut imediat pe Susan.
in incapere erau adunate o multsime de femei
bine imbracate, care stateau de !orba. Aulia se
apropie de una din ele,
- Care din ele e Susan /and?
- Cea de colo. ii arata o femeie inalta, la !reo
patruzeci de ani.
- /una. Sint Aulia Stanford. +
- /una.
- .ucrez la 0eters, astman @ Tol,in! Sint sigura
ca ai auzit de ei.
- Pai, nu...
- &ste firma de arhitectsi cu cea mai spectacu-
loasa ascensiune din 'ansas Cit.
- intseleg.
- 3-am prea mult timp liber, dar ash !rea sa
contribui pe cit posibil la bunul mers al orga-
nizatsiei.
- &i, asta e foarte frumos din partea dumitale,
domnishoara...
- Stanford.
&ra numai inceputul.
"rganizatsia reunea ma#oritatea firmelor impor-
tante din 'ansas Cit. in scurt timp, Aulia le de!e-
nise tuturor indispensabila. .ua masa cel putsin o
data pe saptamina cu una sau chiar mai multe din-
tre membre.
N- Compania noastra doreshte sa mai.constru-
iasca o cladire in "lathe=.
)ar Aulia le !indea imediat pontul shefilor ei.
N-? Domnul Hanle !rea sa-shi construiasca d
casa de !acantsa in 6ongano+ie=.
SHi, inainte ca altcine!a sa afle, 0eters, astman
@ Tol,in obtsineau comanda.
/ob &astman o chema intr-o zi la el pe Aulia shi-i
spuse,
- -eritsi sa-tsi marim salariul. &shti o secretara
e+celenta.
- Vretsi sa-mi facetsi o fa!oare? il intrebase ea.
- Sigur.
- Spunetsi-mi, Nsecretara e+ecuti!a=. -i-ar mai
creshte shi mie credibilitatea.
Din cind in cind, Aulia citea articole despre tatal .
ei, sau ii urmarea inter!iurile, la tele!izor. Dar nu a
pomenit nimic despre el, nici lui Sall, nici la slu#ba.
Cind era mica, unul din !isurile Auliei era ca
intr-o buna zi, asemeni lui Doroth, sa fie purtata pe
DEF
aripi de !int catre un loc magic, minunat, plin de
iahturi, a!ioane particulare shi palate. Dar acum, ca
tatal ei murise, !isul se destramase.
$u mai am pe nimeni pe lume! Ba da, se
corecta Aulia. .m doi fratsi shi o sora! i sint familia
mea! Sa ma duc sa-i #ad< o idee buna< Sau rea<
'a intreb ce-am simtsi unii pentru altsii!
Hotarirea ei se do!edi a fi o chestiune de !iatsa
shi de moarte.
Gfttstitotl 12
Se aduna un clan de straini. 6recusera ani de
cind nu se mai !azusera sau nu mai luasera lega-
tura unul cu altul.
Audecatorul 6ler Stanford sosi la /oston cu
a!ionul.
'endall Stanford *enaud !eni de la Paris. -aro
*enaud !eni cu trenul de la 3eB Por(.
;ood Stanford shi Pegg au sosit cu mashina
de la Hobe Sound.
-oshtenitorii au fost anuntsatsi ca funeraliile urmau
sa aiba loc la 6ing's (hapel! Strada care ducea )n
capela era intsesata de politsishti care tsineau in fri
multsimea ce se strinsese sa !ada sosirea demni-
tarilor. Venise shi !icepreshedintele $mericii% incon#u-
rat de ambasadori, senatori shi diplomatsi din tsari ca
6urcia shi $rabia Saudita. Harr Stanford fusese o
personalitate. 6oate cele shapte sute de scaune ale
capelei a!eau sa fie ocupate.
6ler, ;ood shi 'endall s-au intilnit-in sacristie.
>@
DEF
-omentul era stin#enitor. &rau nishte straini, singurul
lucru pe care-l a!eau in comun fiind trupul nein-
sufletsit al barbatului din limuzina mortuara care
ashtepta afara.
- &l este sotsul meu, -arc, spuse 'endall.
- &a este sotsia mea, Pegg. Pegg, ea e sora
mea, 'endall, iar el este fratele meu, 6ler.
S-au salutat, politicoshi. $u ramas acolo, studiin-
du-se unul pe altul pina cind un ushier s-a apropiat
de ei shi a spus,
- Scuzatsi-ma. Ser!iciul di!in este pe cale sa
inceapa. Vretsi sa ma urmatsi, !a rog?
l-a condus in strana care le fusese rezer!ata.
S-au ashezat shi au ashteptat, fiecare din ei adincitsi in
ginduri.
.ui 6ler i se parea ciudat sa se reintoarca in
/oston. Singurele lui amintiri placute erau de pe
!remea cind traiau mama lui shi *osemar. Pe cind
a!ea unsprezece ani, 6ler !azuse o imagine a lui
4oa pictindu-l pe Saturn de#orindu-shi fiul, pe care
o identificase mereu cu tatal lui.
)ar acum, pe cind pri!ea cum coshciugul tatalui
sau era adus in biserica, 6ler se gindi, Saturn e mort!
Aitsi cunosc micul secret murdarK!
;ood se simtsea e+traordinar. .uase o doza
de
heroina inainte sa !ina la biserica iar efectul aces-
teia nu trecuse inca. Se uita spre fratele shi sora lui.
T/ler s-a mai ingrashat! .rata a *udecator! 6endall
s-a facut foarte frumoasa, dar pare foarte preo-
cupata! Sa fie oare din cau+a ca a murit tata< $u! il
ura la fel de mult ca shi mine! Se uita spre sotsia lui
care statea linga el. imi pare rau ca nu am apucat
sa i-o prezint batrinului. $r fi facut un atac de cord.
'endall nu asculta slu#ba. Se gindea la rochia
cea roshie. intr-o dupa-amiaza, tatal ei o sunase la
3eB Por(.
- "eci ai de#enit un mare designer, nu-i asha<
i, hai sa #edem cit de buna eshti! .m in#itat-o pe
noua mea prietena la un bal de caritate simbata
seara! .rata la fel ca tine! ;reau sa-i cree+i o rochie!
- Simbata< "ar nu pot, tata, e prea!!!
- Fa ce tsi-am spus!
)ar ea facuse cea mai urita rochie pe care shi-o
putuse imagina. $!ea o funda imensa in fatsa shi me-
tri intregi de panglici shi dantela. " monstruozitate
l-o trimisese tatalui ei care-i telefonase din nou.
- .m primit rochia! .propo, prietena n8n tiu
poate #eni simbata asha ca tu #ei fi partetut
>G
DEF
"eci #ei purta tu rochia!
-$u!
0rmase fraza de care se temea cel mai tare.
- "oar nu #rei sa ma de+amageshti, nu-i asha<
$sha ca se dusese shi se imbracase cu acea ro-
chie. $ fost cea mai umilitoare seara din !iatsa ei.
NPentru ca nu am adus nimic cu noi in aceasta
lume shi nu !om lua nimic cu noi la plecare. Domnul
a dat, domnul a luat. /inecu!intat fie numele Dom-
nului.=
Pegg Stanford se simtsea stin#enita. Fastul care
domnea in biserica imensa shi elegantsa celor ce
!enisera o uluisera.
3u mai fusese niciodata la /oston. Pentru ea,
aceasta era lumea familiei Stanford, fastuoasa shi
glorioasa. 6otsi erau mult mai buni decit ea. ishi lua
sotsul de mina.
-arc se gindea la scrisoarea de shanta# pe care
o primise sotsia lui. &ra conceputa cu gri#a, foarte
inteligent. 3-a!eau cum sa afle cine se ascundea in
spatele ei. " pri!i pe 'endall, care statea linga el,
palida shi incordata. (it #a mai re+ista oare< se in-
treba el. Se trase mai aproape de ea.
NDumnezeu sa !a daruiasca pacea, acum shi
intotdeauna. $min.=
Dupa ce se termina slu#ba, pastorul anuntsa,
- .a inmormintare !or participa numai membrii
familiei.
6ler se uita la coshciug, gindindu-se la trupul
dinauntru. Cu o seara in urma, inainte ca sicriul sa
fie inchis !enise la capela direct de la aeroport.
Voia sa-l !ada pe tatal lui mort.
;ood pri!i cum coshciugul era scos din biserica
shi zimbi, "a-le oamenilor ceea ce #or!
Ceremonia de la cimitirul 'ount .uburn a fost
foarte scurta. Familia a pri!it cum trupul neinsufletsit
al lui Harr Stanford era coborit in locul de odihna
!eshnica shi acoperit cu pamint.
Pastorul le spuse,
- 3u e ne!oie sa mai raminetsi daca nu doritsi.
@O
DEF
;ood dadu din cap.
- Perfect. &fectul heroinei incepea sa se risipea-
sca, iar el se simtsea cuprins de ner!ozitate. Hai sa
plecam dracului de aici.
-arc intreba,
- 0nde mergem?
6ler se intoarse spre ei.
- Vom sta la *ose Hill. 6otul e aran#at. Vom
locui acolo pina la deschiderea testamentului.
@D
,---------------------------------------- DE@ --------------------------R---------------
Cite!a minute mai tirziu se indreptau spre casa
in limuzinele lor.
"rashul /oston are o ierarhie sociala foarte stricta.
3oii imbogatsitsi locuiau pe CommonBealth $!enue
iar Ncatsaratorii= sociali pe 3eBbur Street. Familiile
!echi, cu mai putsina influentsa locuiau pe -arlbo-
rough Street. 3oua adresa foarte cautata era /ac(
/a, dar /eacon H#ll era inca citadela celor mai
bogate shi !echi familii din /oston, un amestec de
case in stil !ictorian, biserici !echi shi magazine shic.
*ose Hill, proprietatea familiei Stanford, era o
cladire !eche, frumoasa, cladita in stil !ictorian, ridi-
cata in mi#locul a trei acri de pamint, in /eacon Hill.
Casa in care crescusera copiii Stanford era plina de
amintiri neplacute. Cind limuzinele a#unsera in fatsa
ei, pasagerii coborira shi pri!ira batrina cladire.
- 3u-mi !ine sa cred ca tata nu ne ashteapta
inauntru, zise 'endall.
;ood rise fortsat.
- & foarte ocupat sa faca ordine in iad.
6ler inspira adinc.
- Sa intram. in timp ce se apropiau de usha,
aceasta se deschise. Clar( ii intimpina in prag. $!ea
aproape shaptezeci de ani, era demn shi capabil shi
lucrase ca !alet la *ose Hill peste treizeci de ani. ii
!azuse pe copii crescind shi supra!ietsuise tuturor
scandalurilor.
Fatsa lui Clar( se lumina la !ederea lor.
DEG
- /una ziua.
'endall il imbratsisha cu caldura.
- Ce bine imi pare sa te !ad, Clar(.
- $ trecut mult timp, domnishoara 'endall.
- Sint doamna *enaud acum, iar el este sotsul
meu, -arc..
- imi pare bine sa !a cunosc, domnule.
- Sotsia mea mi-a po!estit multe despre dum-
neata.
- 3imic rau, sper, domnule.
- Din contra, are numai amintiri frumoase cu
dumneata.
- Va multsumesc, domnule%
Clar( se intoarse spre 6ler.
- /una ziua, domnule #udecator Stanford.
- /una, Clar(.
- -a bucur sa !a !ad, domnule.
- -ultsumesc. $ratsi foarte bine.
- SHi dumnea!oastra, domnule. imi pare foarte
rau pentru cele intimplate.
- -ultsumesc. $i aran#at totul aici?
- Da. Cred ca !a !etsi simtsi foarte bine.
- -i-ai dat !echea mea camera?
Clar( zimbi.
- Da. Se intoarse spre ;ood. -a bucur sa !a
!ad, domnule ;oodroB. $sh !rea sa...
;ood o lua de brats pe Pegg.
- Haide, zise el, !reau sa ma duc sus sa ma
racoresc.
Ceilaltsi il urmarira pe ;ood trecind pe linga ei
shi urcind scarile alaturi de Pegg.
6otsi au intrat in imensa camera de zi. incaperea
era dominata de doua dulapuri masi!e stil Ludo#ic
alLC;-lea!
Prin camera mai erau imprashtiate masutse din
lemn suflat cu aur sau cu tablia din marmura, ca-
napele shi scaune. 0n candelabru din bronz aurit
atirna din ta!anul inalt. Pe peretsi erau tablouri din
perioada medie!ala.
Clar( i se adresa lui 6ler.
- Domnule #udecator Stanford, am un mesa#
pentru dumnea!oastra. Domnul Simon Fitzgerald
ar dori sa-i telefonatsi shi sa-i comunicatsi cind sa
aran#eze o intilnire cu intreaga familie.
- Cine este Simon Fitzgerald? intreba -arc.
ii raspunse 'endall,
- &ste a!ocatul familiei. S-a ocupat dintotdea-
una de afacerile lui tata, dar nu l-am !azut nicio-
data.
- /anuiesc ca !rea sa discutam despre testa-
ment, zise 6ler. Se intoarse spre ceilaltsi. Daca !a
con!ine tuturor ash aran#a sa ne intilnim aici miine
dimineatsa.
- &-n regula, zise 'endall.
- /ucatarul pregateshte cina, le spuse Clar(. .a
ora opt e bine?
- Da, zise 6ler.
- -ultsumesc.
- &!a shi -illie !a !or conduce in camerele
dumnea!oastra.
6ler se intoarse spre sora shi cumnatul lui.
- 3e !edem aici la ora opt.
Cind Pegg shi ;ood intrara in dormitorul lor,
Pegg intreba,
- 6e simtsi bine?
- Sint bine, o repezi ;ood. .asa-ma in pace.
)ntra in baie shi trinti usha in urma lui. &a ramase
nemishcata, ashteptindu-l.
9ece minute mai tirziu, cind ieshea din baie,
;ood zimbea,
- /una, iubito.
- /una.
- &i, cum itsi place casa?
- &... e enorma.
- & monstruoasa. " lua pe Pegg in bratse. $sta
e !echea mea camera. 6otsi peretsii ashtia erau aco-
peritsi cu postere ale echipelor de fotbal, Bruins,
(eltics, 1ed So%! $!eam !isuri mari. in ultimul an, la
internat, am fost capitanul echipei de fotbal. $m
primit oferte de la shase antrenori din di!erse colegii.
- Pe care din ele ai acceptat-o?
&l clatina din cap.
- Pe nici una. 6ata spunea ca-i interesa doar
numele Stanford, Qa nu !oiau decit bani de la el.
--a trimis la o shcoala unde nu se #uca fotbal. 6acu.
- 6atal tau a fost un tip dur.
- &ste cel mai draguts lucru care s-a spus !reo-
data despre el. imi aduc aminte ca odata - eram
copil - am cazut de pe cal. $m !rut sa incalec din
nou. 6ata nu m-a lasat N3-ai sa fii niciodata un bun
calarets=, mi-a spus el, N&shti prea neindeminatic=.
;ood se uita la ea. De aceea am de!enit un
#ucator cu numai noua goluri.
S-au reunit la cina, nishte straini cufundatsi intr-o1
tacere stin#enitoare, legatsi intre ei numai de o mul-
tsime de amintiri dureroase.
'endall ishi roti pri!irea prin camera. Dureroasele
aduceri aminte se impleteau cu frumusetsea locului.
-asa fusese adusa din Frantsa, era stil Ludo#ic al
L;-lea, shi era incon#urata de scaune "irectoire!
intr-unui din coltsuri era un dulapior pro!ensal, !op-
sit in crem shi albastru. Pe peretsi erau atirnate ta-
blouri de ;atteau shi Fragonard.
'endall se intoarse spre 6ler.
- $m citit despre !erdictul pe care l-ai dat in
cazul Fiorello. ishi merita pedeapsa.
- 6rebuie sa fie palpitant sa fii #udecator, zise
Pegg.
- Citeodata este.
- Ce fel de cazuri #udeci? il intreba -arc.
- Violuri, crime, droguri.
'endall pali shi incerca sa spuna ce!a, dar -arc
o lua de mina shi i-o strinse, ca un a!ertisment.
6ler i se adresa politicos lui 'endall.
- $i de!enit un designer de succes.
.ui 'endall ii !enea greu sa shi respire.
-Da.
- & fantastica, zise -arc.
- )ar tu, -arc, cu ce te ocupi?
.ucrez la bursa.
- $h, unul din milionarii din ;all Street.
- &i, nu chiar. Sint de-abia la inceput.
6ler il pri!i cu superioritate.
- &shti norocos. Sotsia ta e o femeie de succes.
'endall roshi shi-i shopti lui -arc la ureche,
- 3u-l baga in seama. $du-tsi aminte ca te
)ubesc.
;ood incepea sa simta efectul drogurilor. Se
intoarse sa-shi pri!easca sotsia.
- .ui Pegg i-ar prinde bine cite!a haine mai
i H me, zise el. insa ei nu-i pasa cum arata. 3u-i asha,
ingerash?
Pegg tacu, incurcata. 3u shtia ce sa spuna.
- Poate un costum de chelneritsa? ii sugera
;ood.
- Scuzatsi-ma, zise Pegg. Se ridica de la masa
shl o porni spre scari.
6otsi se uitau la ;ood. &l rin#i.
- & e+agerat de sensibila. Deci, miine !om afla
ca contsine testamentul, nu-i asha?
Da, zise 6ler.
- Pun pariu ca batrinul nu ne-a lasat nici o
letscaie.
- Dar sint atitsia bani in #oc... zise -arc.
;ood se incrunta.
- 3u l-ai cunoscut pe tata. 3e-a lasat .probabil
cite!a din !echile lui haine shi cutia cu tsigari de foi. ii
placea sa-shi foloseasca banii ca sa ne controleze
!ietsile. *eplica lui preferata era, NDoar nu !rei sa ma
dezamageshti, nu-i asha?= SHi totsi ne purtam ca nishte
copii cumintsi, pentru ca, asha cum spuneai shi tu,
erau atitsia bani in #oc. &i bine, eu cred ca batrinul a
gasit o modalitate sa-i ia pe totsi cu el.
- Dar asta o !om shti cu sigurantsa de-abia miine,
zise 6ler.
$ doua zi de dimineatsa sosira Simon Fitzgerald
shi Ste!e Sloane. Clar( ii conduse in biblioteca.
- $m sa anunts familia ca atsi !enit.
- -ultsumesc.
/iblioteca era imensa shi se deschidea spre o
gradina superba, prin doua ushi frantsuzeshti.
incaperea era imbracata in lambriuri de ste#ar,
iar pe peretsi erau eta#ere pline cu !olume groase,
legate in piele. Peste tot erau scaune confortabile shi
lampi italiene, pentru citit. intr-un colts, intr-un dulap
imens din mahon aurit shi cu ushi din sticla era etalata
colectsia de arme a lui Harr Stanford. in spatele
acestora, in sertare special construite, era ada-
postita munitsia.
- Va fi o dimineatsa interesanta, zise Ste!e. -a
intreb cum !or reactsiona.
- Vom afla curind.
'endall shi -arc intrara primii.
Simon Fitzgerald spuse,
- /una dimineatsa. &u sint Simon Fitzgerald, iar
el este asociatul meu, Ste!e Sloane.
- &u sint 'endall *enaud shi el este sotsul meu,
-arc.
/arbatsii ishi dadura miinile.
Sosira shi ;ood shi Pegg. &l spuse,
- /una. $tsi adus banii cu !oi?
- "h, noi...
- 4lumeam. &a e sotsia mea, Pegg. Se uita
spre Ste!e. /atrinul mi-a lasat shi mie ce!a sau...?
6ler intra in incapere.
- /una dimineatsa.
- Domnul #udecator Stanford?
- Da.
- &u sint Simon Fitzgerald, iar el este Ste!e
Sloane, asociatul meu. Ste!e a aran#at ca trupul
tatalui dumnea!oastra sa fie adus din Corsica.
6ler se intoarse spre Ste!e.
- Va sintem recunoscatori. Dar tot nu shtim cum
s-a intimplat e+act. Presa a prezentat atitea !er-
siuni... & ce!a necurat la mi#loc?
- 3u. Se pare ca a fost un accident. )ahtul
tatalui !ostru a fost surprins de o furtuna foarte
puternica in Corsica. Conform marturiei lui Dmitri
'amins(, bodguard-ul sau, tatal !ostru statea pe
punte, in fatsa cabinei sale, cind !intul i-a imprashtiat
nishte acte. S-a intins sa le prinda, shi-a pierdut
echilibrul shi a cazut in apa. Cind l-au gasit era prea
tirziu.
- Ce moarte ingrozitoare, murmura 'endall.
- $tsi !orbit cu 'amins( asta? intreba 6ler.
- 3u, din nefericire. Cind am a#uns eu in Cor-
sica, el plecase de#a.
Fitzgerald spuse,
- Capitanul iahtului il sfatuise pe tatal !ostru sa
ashtepte trecerea furtunii, dar, pentru un anumit mo-
ti!, el se grabea sa se reintoareca aici. $ran#ase sa
fie ashteptat de un elicopter. Parea sa fie o problema
urgenta.
- SHtitsi cum!a care era aceasta problema? in-
treba 6ler.
- 3u. &u mi-am intrerupt !acantsa ca sa-l in- 2
tilnesc aici. 3u shtiu ce...
;ood ii intrerupse,
- 6oate astea sint foarte interesante, dar sint
de#a de domeniul trecutului, nu-i asha? Haidetsi mai
bine sa !orbim despre testament. 3e- a lasat ce!a
sau nu? -iinile ii tremurau.
- Haide sa stam #os, sugera 6ler.
Fiecare ishi trase cite un scaun. Simon Fitzgerald
se asheza la birou, cuprinzindu-i pe totsi cu pri!irea.
ishi deschise ser!ieta din care scoase nishte hirtii.
;ood era gata sa izbucneasca.
- &i, pentru numele lui Dumnezeu, ne-a lasat
ce!a su nu?
'endall incerca sa-l linishteasca.
-;ood...
+
- SHtiu raspunsul, spuse ;ood minios. 3u ne-a
lasat nici un nenorocit de dolar.
Fitzgerald studia chipurile copiilor lui Harr
Stanford.
- Fiecare dintre !oi !a primi cite o parte egala
din a!ere.
Ste!e simtsi euforia care strabatu incaperea.
;ood se holba la Fitzgerald cu gura cascata.
- (um< Vorbeshti serios? Sari in picioare. $sta e
fantastic. Se intoarse spre ceilaltsi. $tsi auzit? in sfirshit,
l-am in!ins pe ticalosul asta batrin. Se uita la Simon
Fitzgerald. De citsi bani e !orba?
- 3u shtiu cifra e+acta. Dupa ultimele analize fa-
cute de re!ista Forbes, Stanford nterprises !alo-
reaza shase miliarde de dolari. -a#oritatea sint
in!estitsi in di!erse corporatsii, dar bani lichizi sint nu-
mai !reo patru sute de milioane.
'endall asculta uimita.
- $sta inseamna mai mult de o suta de milioane
de dolari pentru fiecare. 3u-mi !ine sa cred8 Sint
libera, se gindi ea. 0ot sa-i platesc shi sa scap de ei
odata pentru totdeauna! Se uita la -arc cu ochii
stralucind shi-l strinse de mina.
- Felicitari, spuse -arc. SHtia mai bine decit totsi
ceilaltsi ce insemnau aceshti bani.
- Dupa cum shtitsi, spuse Simon Fitzgerald, noua-
zeci shi noua la suta din actsiunile companiei erau in
posesia tatalui !ostru. $cum acestea !or fi impartsite
in mod egal. Deci, #udecatorul Stanford are un
procent in plus fatsa de ceilaltsi. /ineintseles !or urma
o serie de formalitatsi. -ai mult de atit, trebuie sa !a
informez ca e+ista posibilitatea sa apara shi un alt
moshtenitor.
- $lt moshtenitor? intreba 6ler.
- 6estamentul tatalui !ostru dispune ca a!erea
sa fie impartsita in mod egal tuturor descendentsilor.
Pegg parea uluita.
- Ce !retsi sa spunetsi prin descendentsi?
- Copii naturali sau adoptatsi, ii e+plica 6ler.
Fitzgerald dadu din cap.
- Corect. "rice copil din afara casatoriei este
considerat descendent shi este prote#at prin lege.
- Ce !rei sa spui? intreba ;ood nerabdator.
- Vreau sa spun ca mai poate e+ista un pre-
tendent la a!ere.
- Cine? intreba 'endall.
Simon Fitzgerald ezita. 3u mai a!ea cum sa
procedeze cu tact.
- Sint sigur ca totsi shtitsi ca, cu multsi ani in urma,
tatal !ostru a a!ut un copil cu gu!ernanta care lucra
aici.
- *osemar 3elson, spuse 6ler.
- Da. Fiica ei se numeshte Aulia shi s-a nascut la
spitalul St! Josephtiln -illBau(ee.
in camera se lasa tacerea.
X Hei8 e+clama ;ood, asta s-a intimplat acum
? uiazeci shi cinci de ani.
Douazeci shi shase, mai e+act.
SHtie cine!a unde este ea acum? intreba 'en-
tlnll.
Simon Fitzgerald ishi aduse aminte de cu!intele
l0l Harr Stanford, 'i-a scris ca are o fata! "aca
erede ca #a obtsine ce#a de la mine, poate sa se
duci la naiba!
- 3u, zise Simon Fitzgerald. 3imeni nu shtie
unde este.
- $tunci de ce naiba mai discutam de ea? in-
treba ;ood, increzator. Probabil nici nu shtie cine e
talca-su.,
- Voiam sa shtitsi, cu totsii ca, daca apare, are
drept la o parte egala din a!ere.
- 3u cred ca trebuie sa ne facem prea multe
ri#i, zise ;ood.
6ler se intoarse spre Simon Fitzgerald.
- $tsi spus ca nu cunoashtetsi cu e+actitate la cit
e ridica moshtenirea. Pot sa shtiu de ce?
- Pentru ca firma noastra se ocupa numai cu
afacerile personale ale tatalui !ostru. De afacerile
corporatsiei se ocupa alte doua firme de a!ocatsi. $m
luat legatura cu ei shi le-am cerut sa intocmeasca o
declaratsie financiara cit mai curind posibil.
- Cam cit timp !a dura? intreba 'endall, ingri-
Vi I I . ita. .#em urgenta ne#oie de M00!000 N, pentru a
ne acoperi cheltuielile!
- Doua sau trei luni, cel mai probabil.
-arc citi consternarea de pe chipul sotsiei lui. Se
intoarse spre Fitzgerald.
- 3u putem grabi putsin lucrurile?
- -a tem ca nu, raspunse Ste!e Sloane. 6esta-
mentul !a trebui sa fie !alidat de tribunal, iar
programul lor este destul de incarcat pentru mo-
ment.
- De ce nu putem lamuri imediat lucrurile?
e+ploda ;ood.
6ler se intoarse spre fratele lui.
- .egea nu functsioneaza asha. Cind este !orba
de un deces, testamentul trebuie !alidat. $colo se
prezinta o e!aluare a tuturor bunurilor, !alori mo-
biliare, corporatsii, bani gheatsa, bi#uterii - apoi se
intocmeshte un in!entar. Se platesc toate ta+ele,
apoi se face o petitsie prin care se cere permisiunea
de a impartsi moshtenirea beneficiarilor.
;ood rise fortsat.
- .a naiba. $m ashteptat aproape patruzeci
de ani sa fiu milionar, cred ca mai pot ashtepta o
luna-doua.
Simon Fitzgerald se ridica in picioare.
- in afara partsilor dumnea!oastra de moshtenire,
mai sint cite!a sume minore, lasate altora, care nu
influentseaza insa suma totala. &i bine, daca nu mai
e nimic altce!a...
6ler se ridica shi el.
Cred ca nu. -ultsumesc, domnule Fitzgerald,
2 li HI muie Sloane. 6Sinem legatura.
Ishi luara la re!edere. $#unshi afara, Simon Fitz-
garald se intoarse spre Ste!e.
&i bine, acum i-am cunoscut pe membrii fa-
#fllllel. Ce crezi?
Parea a fi mai mult o sarbatorire decit o adu-
nare de oameni indoliatsi. -a nedumereshte ce!a,
SHlmon. Daca-i ura atit de tare, asha cum shi ei il urau
pa el, de ce le-a lasat totsi banii?
Simon Fitzgerald ridica din cap.
- & un lucru pe care nu-i !om afla niciodata.
i 'i i, ite ca de aceea !oia sa ne intilnim, ca sa lase
i ionii altcui!a.
3ici unul n-a putut dormi in acea noapte. Fie-
G era adincit in propriile ginduri.
6ler se gindea, S-a intimplat& S-a intimplat cu
ade#arat& ii pot oferi lui Lee lumea intreaga! 3rice&
Totul&
'endall se gindea, (um fac rost de bani, #oi
gnsi o cale sa le inchid definiti# gura! Sa nu ma
mai shanta*e+e niciodata!
;ood se gindea, .m sa-mi cumpar cei mai
l u mi cai de polo din lume! $-am sa mai imprumut
caii nimanui! S-i #oi inscrie cele +ece goluri& Se uita
)u l1ogg, care dormea linga el. 0rimul lucru pe
r!iUo U #oi face #a fi sa scap de proasta astaF Se mai
ulmii putsin. $u! $u pot sa fac una ca asta!!! Cobori
GO
din pat shi se duse la baie. Cind se intoarse, se
simtsea minunat.
$ doua zi dimineatsa, la micul de#un, atmosfera
era sarbatoreasca.
- &i bine, zise ;ood, !esel, banuiesc ca !-atsi
facut cu totsii planuri.
-arc ridica din umeri.
- Cum sa-tsi potsi face planuri cind e !orba de
asha ce!a? & o suma incredibila.
6ler ridica ochii in ta!an.
- Care ne !a schimba !ietsile.
;ood dadu din cap.
- 6icalosul ar fi trebuit sa mi-i dea de cind era in
!iatsa, sa ne fi bucurat de pe atunci de ei. SHtiu ca nu
e frumos sa-i !orbeshti de rau pe mortsi, dar trebuie
sa !a spun...
- ;ood... zise 'endall, cu reprosh.
- &i, sa nu fim ipocritsi. .-am dispretsuit cu totsii. $
meritat-o. 0itatsi-!a numai la ce a incercat sa faca cu...
Clar( intra in incapere. *amase in prag, ne-
indraznind parca sa
inainteze.
- Va rog sa ma scuzatsi.
$ sosit domnishoara
Aulia Stanford. $shteapta la
usha.
GD
La prinz
Julia Stanford<
Se holbau unul la altul, ingrozitsi.
- .a naiba8 izbucni ;ood.
6ler spuse cu repeziciune,
- Propun sa ne retragem in biblioteca. Se in-
toarse spre Clar(. Vrei te rog s
,
o pofteshti acolo pe
tinara doamna?
- Da, domnule.
&a ramase in prag, uitindu-se la fiecare dintre
ei, !izibil stin#enita.
- Probabil... ca n-ar fi trebuit sa !in, spuse ea.
- $i dreptate, zise ;ood. Cine naiba eshti?
- Sint Aulia Stanford.
GF
- 3u. Vreau sa spun cine eshti tu in realitate<
&a incerca sa spuna ce!a, apoi clatina din
cap.
- &u... -ama mea a fost *osemar 3elson.
Harr Stanford a fost tatal meu.
- $i !reo do!ada? o intreba 6ler.
&a inghitsi cu greu.
- 3u cred ca am !reo do!ada reala!
- /ineintseles ca nu ai, riposta ;ood. Cum
de-ai a!ut tupeul sa...
il intrerupse 'endall.
&ste un shoc pentru noi totsi, dupa cum cred
ca-tsi imaginezi. Daca ceea ce spui este ade!arat,
inseamna ca eshti sora noastra !itrega.
Aulia dadu din cap.
- 6u trebuie sa fii 'endall. Se intoarse spre
6ler. )ar tu eshti 6ler. Se intoarse apoi spre ;ood.
)ar tu trebuie sa fii ;oodroB. 6Si se spune ;ood.
- $sta puteai sa le shtii shi din re!ista 0eople,
spuse ;ood sarcastic.
)nter!eni 6ler,
- Sint sigur ca atitudinea noastra e de intseles,
domnishoara... Fara !reo do!ada, nu putem accepta
ca...
- intseleg. Pri!i ner!oasa in #ur. 3ici nu shtiu de ce
am !enit aici.
- "h, ba eu cred ca shtiu, zise ;ood. -oti!ul
se numeshte bani.
- 3u ma intereseaza banii, spuse ea indignata.
$de!arul este ca eu... am !enit aici sa-mi cunosc
familia.
'endall o studia cu atentsie.
- 0nde este mama ta?
- $ murit. )ar cind am citit ca a murit shi tata...
- 6e-ai hotarit sa ne cautsi, zise ;ood bat#o-
coritor.
- $i spus ca nu ai nici o do!ada legala, inter!eni
6ler.
- .egala? 3u, banuiesc ca nu. 3ici macar nu
m-am gindit la asta. Dar e+ista anumite lucruri
pe care nu le-ash fi putut afla decit de la mama
mea.
- De e+emplu? o intreba -arc.
&a facu o pauza, sa se gindeasca.
- imi aduc aminte ca mama imi !orbea adesea
despre sera din spatele casei. )ubea florile shi ishi
petrecea ore intregi acolo.
- 6oate re!istele au publicat fotografii cu sera,
D5>
G5
zise ;ood. -
- SHi ce altce!a tsi-a mai spus mama ta? o intreba
6ler.
- "h, erau atitea lucruri8 ii placea sa-mi !or-
beasca despre !oi totsi shi despre cit de bine !a
distratsi. *amase din nou pe ginduri. Despre ziua in
care !-a dus la plimbare cu !aporashul, cind eratsi
foarte mici. 0nul dintre !oi a fost gata-gata sa cada
in apa. 3u-mi mai amintesc care.
;ood shi 'endall se uitara spre 6ler.
- &u eram acela, spuse el.
- V-a dus la cumparaturi la Filene! 0nul dintre
!oi s-a ratacit shi toata lumea a intrat in panica.
- &u m-am ratacit in ziua aceea, spuse 'endall
incet.
- Da? SHi ce altce!a mai shtii? o intreba 6ler.
- V-a dus la 7nion 3/ster -ouse, unde atsi min-
cat pentru prima oara stridii shi !-atsi imbolna!it.
- Da, imi aduc aminte.
Se uitara tacutsi unii la altsii.
&a se uita la ;ood.
- $i fost impreuna cu mama la Charleston sa
!ezi na!a (onstitution, shi n-ai mai !rut sa pleci de
acoio. $ trebuit sa te tirasca pur shi simplu. Se in-
toarse spre 'endall. )ar tu, erai cit pe ce sa fii ares-
tata pentru ca ai cules flori din gradina publica.
- $sha este.
" ascultau cu totsii fascinatsi.
- intr-o zi, mama !-a dus pe totsi trei la -uzeul
de istorie naturala, unde !-atsi speriat cumplit de
dinozaur shi de sharpele de mare.
'endall shopti,
- 3ici unul dintre noi n-a dormit in noaptea
aceea.
Aulia se intoarse spre ;ood.
- intr-un an, de Craciun, te-a dus la patina#. $i
cazut shi tsi-ai spart un dinte. )ar cind a!eai shapte ani
ai cazut dintr-un copac shi te-ai ranit la picior.
- $m shi acum cicatricea.
&a se intoarse spre ceilaltsi.
- 0nul dintre !oi a fost mushcat de un ciine. $m
uitat care. -ama mea l-a dus de urgentsa la-spitalul
'assachuset!
6ler dadu din cap.
- $ trebuit sa fac in#ectsii.
Cu!intele ei erau acum ca un torent.
- ;ood, cind a!eai opt ani ai fugit de acasa.
Voiai sa te duci la HollBood shi sa de!ii actor. 6atal
tau s-a infuriat foarte tare. 6e-a trimis la culcare fara
sa-tsi dea !oie sa maninci. -ama tsi-a dus pe furish
ce!a de mincare in camera.
;ood dadu din cap tacut.
- 3u shtiu ce altce!a !-ash mai putea spune. &u...
ishi aduse brusc aminte de ce!a. $m o fotografie in
geanta, l-o intinse lui 'endall.
Se adunara cu totsi sa o pri!easca. &ra o foto-
grafie cu totsi trei pe cind erau copii, stind linga o
tinara femeie foarte atragatoare, imbracata intr-o
D5>
G:
uniforma de gu!ernanta.
- -ama mi-a dat-o.
- 6Si-a mai lasat ce!a? o intreba 6ler.
&a clatina din cap.
- 3u. imi pare rau. 3-a !rut sa se incon#oare de
lucruri care sa-i aminteasca de Harr Stanford.
- Cu e+ceptsia ta, bineintseles, zise ;ood.
&a se intoarse spre el, sfidatoare.
- 3u-mi pasa daca ma credetsi sau nu. 3u intse-
legetsi nimic. Speram atit de mult... 6acu.
- $sha cum a spus shi sora mea, aparitsia ta ne-
ashteptata ne-a shocat, spuse 6ler. Vreau sa spun...
Cind cine!a apare de nicaieri shi pretinde ca este un
membru al familiei... inter!ine o problema. Cred ca
a!em ne!oie de ce!a timp sa discutam despre
toate astea.
- /ineintseles. intseleg.
- 0nde stai?
- .a Tremont -ouse!
- Ce-ar fi sa te intorci acolo? itsi punem la dis-
pozitsie o mashina. Vom lua legatura curind.
- /ine. ii pri!i pe fiecare pentru o clipa, apoi
spuse incet, )ndiferent ce credetsi, !oi sintetsi familia
mea.
- 6e conduc, zise 'endall.
&a zimbi.
- 3u-i ne!oie. -a descurc shi singura. -a simt
de parca ash cunoashte fiecare coltsishor al casei.
&i o urmarira intorcindu-se shi ieshind din inca-
pere.
- la te uita8 Se pare ca a!em o sora, zise
'endall.
- 3u-mi !ine sa cred, replica ;ood.
- -ie mi se pare ca... incepu -arc.
Vorbeau totsi odata. 6ler ridica mina.
- $sha nu !om a#unge nicaieri. Haidetsi sa pri!im
totul logic. Ca shi cum s-ar desfashura un proces iar
noi sintem #uratsii. De noi depinde sa hotarim daca
persoana este sau nu !ino!ata. intr-un proces,
decizia trebuie sa fie unanima. Deci !a trebui sa fim
cu totsii de acord.
- /ine, incu!iintsa ;ood.
- $sh !rea sa !otez eu primul, spuse 6ler. Cred
ca femeia este o impostoare.
- " impostoare? Dar cum ar putea? il intreba
'endall. 3-ar a!ea de unde sa shtie toate acele
amanunte despre noi.
6ler se intoarse spre ea.
- 'endall, citsi ser!itori au lucrat la noi in casa pe
!remea cind eram copii?
&a il pri!i uimita.
- De ce?
- 9eci, nu-i asha? SHi multsi dintre ei cunoshteau
probabil toate detaliile pe care le-am auzit acum.
De-a lungul anilor, pe aici s-au perindat cameriste,
shoferi, !aletsi shi bucatari. "ricare dintre ei i-ar fi putut
da acea fotografie.
- Vrei sa spui... ca ar putea fi in combinatsie cu
D5>
G>
altcine!a?
- Cu unul sau mai multsi, spuse 6ler. Sa nu
uitam ca la mi#loc este o imensa suma de bani.
- Dar spunea ca nu !rea bani, le reaminti
-arc.
;ood dadu din cap.
- Sigur, asta spune ea. Pri!i spre 6ler. Dar
cum sa do!edim ca e o impostoare? 3-a!em cum
sa...
- %ista o cale, zise 6ler, ginditor.
6otsi se intoarsera spre el.
- Care? intreba -arc.
- Voi a!ea raspunsul miine.
Simon Fitzgerald !orbi rar,
- Vrei sa spui ca Aulia Stanford a aparut dupa
totsi aceshti ani?
- $ aparut femeia care pretinde ca este Aulia
Stanford, il corecta 6ler.
- SHi nu o credetsi? intreba Ste!e.
- /ineintseles ca nu. $sha-zisa do!ada a identitatsii
ei a fost faptul ca ne-a po!estit cite!a incidente
petrecute in copilaria noastra pe care cel putsin zece
dintre foshtii noshtri anga#atsi le-ar fi putut cunoashte.
SHi
o fotografie care nu do!edeshte nimic. )ntentsionez sa
do!edesc faptul ca este o impostoare.
Ste!e se incrunta.
- SHi cum potsi face asta?
- Simplu. Vom cere un test $D3.
- $sta ar insemna sa-l deshumatsi pe tatal
!ostru, spuse Ste!e Sloane, surprins.
- Da. 6ler se intoarse spre Simon Fitzgerald. &
!reo problema?
- Date fiind conditsiile, cred ca ash putea obtsine
un ordin de deshumare. $ fost shi ea de acord cu
testul?
- 3u am intrebat-o inca, dar daca refuza in-
seamna ca-i este frica de rezultat. &zita. 6rebuie sa
marturisesc ca nu-mi place ideea. Dar este singurul
mod de a afla ade!arul.
Fitzgerald ramase o clipa pe ginduri.
- Foarte bine. Se intoarse spre Ste!e. 6e ocupi
tu de asta?
- /ineintseles. il pri!i pe 6ler. Cunoshti probabil
procedura. 6rebuie facuta o cerere la procuratura
de catre unul dintre urmashi. Va trebui sa mentsionatsi
acolo ade!aratul moti! al deshumarii. Daca se.
aproba, !etsi primi permisiunea, iar in ziua stabilita
!a participa shi cine!a din partea procurorului.
- Cit timp !or dura toate astea? intreba 6ler.
- Dureaza trei sau patru zile sa obtsii aprobarea.
$stazi este miercuri. Cred ca-l !om putea deshuma
luni.
- /ine. 6ler ezita. Vom a!ea ne!oie de un
e+pert $D3, cine!a care sa fie foarte con!ingator la
tribunal, daca se !a a#unge acolo. Speram ca !oi sa
cunoashtetsi pe cine!a.
D5>
G@
- $!em omul nostru, zise Ste!e. Se numeshte
Perr ;inger. & chiar de aici, din /oston. &ste
chemat ca martor-e+pert la procesele din tot tsinutul.
$m sa-l sun chiar azi.
- -ultsumesc. Cu cit !om termina mai repede cu
toate astea, cu atit mai bine pentru noi totsi.
.a ora zece, in dimineatsa urmatoare, 6ler intra
in biblioteca de la *ose Hill, unde il ashteptau
;ood, Pegg, 'endall shi -arc. $laturi de 6ler era
un strain.
- Vreau sa !a fac cunoshtintsa cu Perr ;inger,
spuse 6ler.
- Cine e? intreba ;ood.
- &+pertul nostru $D3,
'endall.il pri!i pe 6ler.
- De ce am a!ea ne!oie de un e+pert $D3?
- Sa do!edim ca straina care a aparut de nica-
. ieri este o impostoare. 3-am nici cea mai mica in-
tentsie s-o las sa scape prea ushor.
- $i de gind sa-l dezgropi pe batrin? intreba
;ood.
- Da. De#a a!ocatsii noshtri sint pe cale de a
obtsine ordinul de deshumare. Daca femeia este
sora noastra !itrega, acest lucru !a fi do!edit de
testul $D3. )ar daca nu, tot testul ne !a furniza
do!ada.
- -a tem ca nu shtiu prea multe despre $D3,
spuse -arc.
Perr ;inger ishi drese !ocea.
- Pe scurt, acidul dezo+iribonucleic - $D3 -
este molecula ereditatsii. Contsine codul genetic, unic
fiecarei persoane in parte. Poate fi e+tras din singe,
sali!a, radacina parului sau chiar din oase. )ar ur-
mele lui ramin intr-un cada!ru chiar mai mult de
cincizeci de ani.
- intseleg. Deci e foarte simplu, spuse -arc.
Perr ;inger se incrunta.
- Credetsi-ma, nu este. &+ista doua tipuri de
teste $D3. 0n test PC*, al carui rezultat il potsi
obtsine dupa trei zile, shi unul mai comple+, *F.P,
care dureaza intre shase shi opt saptamini. insa
pentru scopul nostru, testul mai simplu !a fi sufi-
cient.
- SHi cum se procedeaza? intreba 'endall.
- &+ista mai multe etape. -ai intii se preia o
mostra, iar $D3-ul este taiat in fragmente. $ceste
fragmente sint sortate ca lungime shi plasate intr-un
strat de gel prin care !a trece un curent electric.
$D3-ul, care este incarcat negati!, se !a deplasa
catre poziti! shi, cite!a ore mai tirziu, fragmentele se
!or asheza dupa lungime. Substantsele chimice alca-
line sint folosite pentru a dispersa fragmentele de
$D3, apoi acestea sint transferate pe o tsesatura de
nailon shi trecute sub imersie intr-o baie. Probele
radioacti!e...
il pri!eau uimitsi.
- Cit de eficace este testul? il intrerupse din
e+plicatsii ;ood.
- Suta la suta, daca tipul nu este tatal. Daca
D5>
GG
testul este poziti!, shansele sint de GG,GG la suta.
;ood se intoarse spre fratele lui.
- 6ler, tu eshti #udecator. Hai sa spunem ca ea
este intr-ade!ar copilul lui Harr Stanford. Dar tata
nu a fost insurat cu mama ei. De ce sa aiba ea
dreptul la moshtenire?
- Din punct de !edere legal, ii e+plica 6ler,
daca paternitatea este stabilita, ea are dreptul la o
parte egala din a!ere.
6ler, ;ood, 'endall, -arc shi Aulia stateau la o
masa la Tremont -ouse!
Pegg ramasese la *ose Hill.
- 6oata !orbaria asta cu dezgroparea mortsilor
imi produce greatsa, spusese ea.
Stateau fatsa in fatsa cu femeia care pretindea ca
era Aulia Stanford.
- 3u intseleg ce-mi ceretsi sa fac.
- &ste foarte simplu, ii spuse 6ler. 0n doctor !a
lua o mostra de piele de-a ta pentru a o compara
cu cea a tatalui nostru. Daca moleculele de $D3 se
potri!esc, !ei a!ea do!ada ca eshti intr-ade!ar fiica
lui. Pe de alta parte, daca nu acceptsi sa tsi se faca
testul...
- 3u-mi place deloc ideea.
- De ce nu? insista ;ood.
- 3u shtiu. 6resari. Faptul ca-mi dezgrop tatal ca
sa...
- Ca sa do!edeshti cine eshti.
&a ii pri!i pe fiecare in parte.
- $sh fi !rut ca !oi...
-Da?
- 3-am cum sa !a con!ing, nu-i asha?
- 3u. $ccepta sa faci testul, spuse 6ler.
0rma o tacere lunga.
- $ccept.
"rdinul de deshumare a fost foarte greu de ob-
tsinut, spre surprinderea tuturor. Simon Fitzgerald a
!orbit personal cu procurorul.
- 3u. Pentru numele lui Dumnezeu, Simon8 3u
pot sa fac una ca asta8 SHtii la ce poate duce asha
ce!a? & !orba de Harr Stanford, nu de un necu-
noscut. Daca se afla, am dat de naiba cu presa.
- -ar!in, e foarte important. Sint in #oc miliarde
de dolari. Deci !a trebui sa te asiguri ca nu se !a
afla nimic.
- $tunci, hai sY facem nenorocitul Yla de test Zi
s-o demascam8
D5>
DOO
2 - 3u e+ista nici o modalitate sa...
- -a tem ca nu. Femeia este foarte con!inga-
toare.
- Dar familia nu o crede?
-3u.
- 6u crezi ca e o impostoare, Simon?
- Sa fiu sincer, nu shtiu. De fapt, parerea mea
nici nu conteaza. Parerile altora sint lipsite de
importantsa. .a tribunal se cer do!ezi pe care numai
testul $D3 le poate furniza.
Procurorul clatina din cap.
r .-am cunoscut pe batrinul Harr Stanford. 3u
i-ar fi placut deloc una ca asta. 3-ar trebui sa !a
las sa...
- Dar o !ei face.
Procurorul ofta.
- Cred ca da. Vrei sa-mi faci o fa!oare?
- /ineintseles.
- 3u mai spunetsi nimanui. Sa nu afle presa,
altfel totul se !a transforma intr-un circ.
- $i cu!intul meu. Strict secret. 3u !a fi decit
familia acolo.
- Cind !retsi sa o facetsi?
- .uni.
Procurorul ofta din nou.
- /ine. imi ramii dator, Simon.
- 3-am sa uit.
.uni dimineatsa la ora noua, intrarea in partea de
cimitir unde era ingropat Harr Stanford era blocata
pentru Nlucrari=. 3ici unui strain nu i se permitea
accesul in zona. ;ood, Pegg, 6ler, 'endall, -arc,
Aulia, Simon Fitzgerald, Ste!e Sloane shi doctorul
Collins, reprezentantul procurorului, stateau la mor-
mintul lui Harr Stanford, urmarind cum patru an-
ga#atsi ai cimitirului scoteau sicriul din groapa. Perr
;inger ashtepta putsin mai departe. Cind sicriul fu
ashezat pe pamint, unul din cei patru intreba,
- Ce !retsi sa facem acum?
- Deschidetsi-) !a rog, spuse Fitzgerald. Se
intoarse spre Perr ;inger. Cit !a dura?
- Doar un minut. $m sa preiau imediat o mostra
de piele.
- /ine, spuse Fitzgerald. .e facu un semn oa-
menilor. Datsi-i drumul.
incepura sa desfaca sicriul.
- 3u !reau sa ma uit, spuse 'endall. & nea-
parata ne!oie?
- Da, e+clama ;ood. 6rebuie.
6otsi prWira fasc2na22 cum capacu2 coshciugului fu
ridicat ushor shi dat deoparte. *amasera incremenitsi.
- "h, Doamne8 e+clama 'endall.
Sicriul era gol.
D5>
DOD
<$t\pitoUii 14
"data intorshi la *ose Hill, 6ler spuse,
- Fitzgerald m-a asigurat ca presa nu !a afla
nimic. 3ici cimitirul nu este interesat sa i se faca
publicitate proasta. Procurorul i-a ordonat docto-
rului Collins sa-shi tsina gura, iar in Perr ;inger pu-
tem a!ea incredere.
;ood nu-i dadea nici o atentsie.
- 3u shtiu cum de a reushit catseaua asta8 Dar n-o
sa scape asha ushor. Se uita la ceilaltsi. 3u sintetsi shi
!oi
de parere ca ea a aran#at totul?
6ler spuse calm,
- -a tem ca !a trebui sa fiu de acord cu tine,
;ood. 3imeni altcine!a nu ar fi a!ut nici un moti!
sa o faca. Femeia este inteligenta shi este e!ident ca
nu lucreaza singura. in clipa asta nu shtiu sigur de
cine trebuie sa ne aparam.
- SHi ce !om face acum? intreba 'endall.
6ler ridica din umeri.
- Sincer sa fiu, nu shtiu. $sh fi !rut sa shtiu. Sint
sigur ca intentsioneaza sa conteste testamentul la
tribunal.
- $re !reo shansa sa cishtige? intreba timid Peg-
g-
- -a tem ca da. & foarte con!ingatoare. Pe unii
din noi chiar i-a con!ins.
- Dar trebuie sa facem ce#a& e+clama -arc.
Ce-ar fi sa anuntsam politsia?
- Fitzgerald spunea ca au cercetat de#a dispa-
ritsia cada!rului shi au a#uns la un punct mort. -ai
mult chiar, politsia !rea sa nu facem !il!a, altfel fie-
care nebun din orash o sa anuntse ca a descoperit
un cada!ru.
- Dar le putem cere sa o cerceteze pe impos-
toare.
6ler clatina din cap.
- $sta nu e treaba politsiei. & o problema per-
sonala... &zita un moment, apoi spuse, SHtitsi...
-Ce?
- .m putea anga#a un detecti! particular.
- 3u-i o idee rea. Cunoshti !reunul?
- 3u. Dar l-am putea ruga pe Fitzgerald sa ne
D5>
DOI
gaseasca unul. Sau... Facu o pauza. 3u-l cunosc,
dar am auzit despre un detecti! particular care lu-
creaza pentru procurorul din Chicago. $re o repu-
tatsie e+celenta.
- Haidetsi sa !edem daca-l putem anga#a, spuse
-arc.
6ler se uita in #ur.
- Depinde de noi totsi.
- Ce a!em de pierdut? intreba 'endall.
- Poate fi foarte scump, ii pre!eni 6ler.
- Scump? e+clama ;ood. Dar aici e !orba de
miliarde de dolari.
6ler dadu din cap.
- /ineintseles. $i dreptate.
- Cum il cheama?
6ler se incrunta.
- 3u-mi aduc aminte. Simpson... Simmons... 3u,
nu. Cam asha ce!a. Dar am sa-l sun pe procurorul
din Chicago.
6otsi il urmarira pe 6ler ridicind receptorul shi
formind un numar. Doua minute mai tirziu !orbea
cu un a!ocat.
- .ici *udecatorul T/ler Stanford! S-tiu ca a#etsi
un detecti# particular foarte bun la care apelatsi din
cind in cind! Simmons sau!!!
Vocea de la celalalt capat al firului spuse,
- 3h, trebuie sa fie Fran, Timmons!
- Timmons, asta e! T/ler le +imbi celor din *ur!
'i-atsi putea da numarul lui de telefon sa iau direct
legatura cu el<
Dupa ce-shi nota numarul, 6ler puse #os re-
ceptorul. Se intoarse spre ceilaltsi shi spuse,
- &i bine, daca suntetsi cu.totsii de acord, propun
sa-l sunam.
6otsi dadura din cap.
in dupa-amiaza urmatoare, Clar( ii anuntsa,
- $ sosit domnul 6immons.
&ra un barbat la !reo patruzeci de ani, foarte
palid shi cu statura de bo+er. 3asul ii fusese cind!a
fracturat, iar ochii ii straluceau cercetatori. Se uita la
6ler, apoi la -arc shi ;ood. intr-un final intreba,
- Domnul #udecator Stanford?
6ler dadu din cap.
- &u sint.
- Fran( 6immons.
- Va rog, luatsi loc, domnule 6immons.
- -ultsumesc. Se asheza. Dumnea!oastra mi-atsi
telefonat, nu-i asha?
- Da.
- Sa fiu sincer, nu shtiu cum !a pot a#uta. 3u
cunosc prea multe oficialitatsi de pe-aici.
- & o chestiune neoficiala, il asigura 6ler. 3u
!rem decit sa aflam cit mai multe despre trecutul
unei tinere.
- -i-atsi spus la telefon ca pretinde a fi sora
D5>
DOE
dumnea!oastra !itrega shi ca nu a!etsi cum sa facetsi
testul $D3.
- $sha este, spuse ;oog.
- )ar dumnea!oastra nu credetsi ca este intr-a-
de!ar cine pretinde a fi.
0rma un moment de ezitare.
- 3u, spuse 6ler. Pe de alta parte, este insa
posibil ca ea sa spuna ade!arul. Vrem sa !a an-
ga#am ca sa ne do!editsi daca este sau nu o impos-
toare.
- Corect. Va costa o mie de dolari pe zi, plus
cheltuielile.
- 3 mie< spuse 6ler.
- Platim, se repezi ;ood.
- $m ne!oie de toate informatsiile pe care le
a!etsi despre aceasta femeie.
- 3u shtim prea multe, zise 'endall.
- 3u are nici un fel de do!ada, inter!eni 6ler.
3e-a spus o multsime de po!eshti despre copilaria
noastra, pe care pretinde ca le shtie de la mama
ei, shi...
Detecti!ul ridica mina.
- 0n.-moment. Cine a fost mama ei?
- 0resupusa ei mama a fost gu!ernanta noastra.
" chema *osemar 3elson.
- Ce sh-a.intimplat cu ea?
Se pri!ira stin#enitsi.
- $ a!ut o a!entura cu tata shi a ramas insarcinata,
spuse ;ood. $ fugit shi a dat nashtere unei
fetitse. *idica din umeri. Pur shi simplu a disparut..
- intseleg. )ar femeia aceasta pretinde ca este
copilul ei?
-Da.
- 3-am aflat prea multe. *amase o clipa gin-
ditor, apoi ii pri!i. /ine. $m sa !ad ce pot face.
- $sta itsi shi cerem, spuse 6ler.
Prima lui mishcare a fost sa se duca la biblioteca
publica unde a citit tot ce se scrisese despre scan-
dalul ce a!usese loc cu douazeci shi shase de ani in
urma shi in care fusesera implicatsi Harr Stanford shi
gu!ernanta. 4asise suficient material cit sa scrie un
roman.
0rmatorul pas a fost sa-l !iziteze pe Simon Fitz-
gerald.
2 - -a numesc Fran( 6immons. Sint...
- SHtiu cine sintetsi, domnule 6immons. Audeca-
torul Stanford m-a anuntsat ca !etsi sosi. Cu ce !a
pot a#uta?
- 6rebuie sa iau urma fiicei ilegitime a lui Harr
Stanford. $re !reo douazeci shi shase de ani, nu-i
asha?
- Da. S-a nascut pe G august DG:G, la spitalul
D5>
DOF
D>: D>>
DO5
St! Joseph din -ilBau(ee. -ama ei i-a pus numele
Aulia. *idica din umeri. Dupa care au disparut. -a
tem ca asta este tot ce shtiu.
- & un inceput, spuse acesta. & un inceput.
Doamna Doughert, sora-shefa de la spitalul St!
Joseph, era o femeie cu par carunt, de !reo shaizeci
de ani.
- Da, bineintseles ca-mi amintesc, spuse ea.
Cum ash fi putut uita? $ fost un scandal teribil. 6oate
ziarele au publicat articole despre asta. Cind re-
porterii au aflat cine era, n-au mai lasat-o nici o
clipa in pace pe biata fata.
- incotro s-au indreptat cind au parasit spitalul?
- 3u shtiu. 3u a lasat nici o adresa.
- $ platit cu bani gheatsa, doamna Doughert?
- De fapt... n-a platit deloc.
- SHi !a amintitsi chiar shi acest lucru?
- Da. &ra atit de trista. imi amintesc cum statea
pe scaunul pe care stai dumneata acum shi-mi spu-
nea ca nu a!ea suficientsi bani, promitsindu-mi ca
mi-i !a trimite de indata ce a!ea sa-shi gaseasca o
slu#ba. &ra contra regulilor spitalului, bineintseles,
dar imi parea atit de rau pentru ea, shi se simtsea atit
de slabita cind a plecat, incit am acceptat.
- V-a trimis banii?
- Da, la !reo doua luni dupa aceea. imi amin-
tesc acum ca lucra unde!a, ca secretara.
? - Dar nu !a amintitsi.unde, nu-i asha?
- 3u. Pentru numele lui Dumnezeu, toate astea
s-au intimplat acum douazeci shi cinci de ani, dom-
nule 6immons.
- Doamna Doughert, pastratsi fishele tuturor pa-
cientsilor?
- /ineintseles. Se uita la el. Vretsi sa o caut?
&l ii zimbi.
- Daca nu !a deran#ez prea tare.
- ii e de !reun a#utor lui *osemar?
- $r insemna foarte mult pentru ea.
- -a scuzatsi o clipa. Doamna Doughert ieshi
din birou.
Se intoarse un sfert de ora mai tirziu, cu o foaie
de hirtie.
- $m gasit-o. *osemar 3elson. $dresa este,
lite T/ping Ser#ice, "maha, 3ebras(a.
Firma lite T/ping Ser#ice era condusa de "tto
/roderic(, un barbat de !reo shaizeci de ani. f
- $!em atitsia anga#atsi temporari, protesta el.
Cum sa-mi aduc aminte de cine!a care a lucrat aici
cu atita timp in urma?
- $ fost un caz mai special. &ra o femeie sin-
gura, de douazeci shi ce!a de ani, foarte bolna!a.
6ocmai daduse nashtere unui copil shi...
- *osemar8
- &+act. Cum de !-o amintitsi?
- imi place sa asociez lucrurile, domnule 6im-
mons. SHtitsi ce-i aia mnemotehnica?
- Da.
- &i bine, asha procedez shi eu. $sociez cu!inte.
DO:
6ocmai rula un film, Copilul lui *osemar. $sha ca,
atunci cind *osemar a !enit sa caute de lucru,
spunindu-mi ca a!ea un copil, am asociat cele
doua shi...
- Cit timp a lucrat la dumnea!oastra *osemar
3elson?
- "h, cam un an, cred. $poi presa a aflat cine
era shi nu-i mai dadea pace. $ parasit orashul intr-o
noapte ca sa scape de reporteri.
- Domnule /roderic(, a!etsi idee incotro s-a
indreptat *osemar 3elson?
- Cred ca a plecat in Florida. $!ea ne!oie de o
clima mai blinda. $m recomandat-o unei agentsii de
acolo,
- imi putetsi spune numele agentsiei?
... - /ineintseles. Iale! imi amintesc, pentru cai-am
asociat numele cu furtunile puternice care au loc in
Florida in fiecare an.
.a zece zile dupa prima lui intilnire cu familia
Stanford el se reintoarse la /oston. Daduse un tele-
fon inainte shi toata lumea il ashtepta. &rau ashezatsi in
semicerc shi il pri!ira cu atentsie cind intra in incapere.
- $tsi spus ca a!etsi !eshti pentru noi, domnule
6immons, spuse 6ler.
- $sha este. ishi deschise ser!ieta din care scoase
nishte hirtii. $ fost un caz e+trem de interesant. .a
inceput...
- 6reci direct la subiect, zise ;ood nerabdator.
& o impostoare sau nu?
- Daca nu !a suparatsi, domnule Stanford, ash
!rea sa prezint lucrurile in felul meu.
6ler il pri!i amenintsator pe ;ood.
- Corect. Va rog, continuatsi.
il pri!ira cum ishi consulta notitsele.
- 4u!ernanta familiei Stanford, *osemar 3el-
son, a a!ut o fetitsa cu Harr Stanford. &a shi copilul
au plecat in "maha, 3ebras(a. $colo, ea a lucrat la
lite T/ping Ser#ice! Patronul ei de atunci mi-a
spus ca nu se putea acomoda cu clima.
l-am luat apoi urma in Florida, unde a lucrat la
agentsia Iale! S-au tot mutat din loc in loc. $m
a#uns pina la San Francisco, unde au locuit pina
acum zece ani. De atunci insa au disparut.
- SHi asta e tot, 6immons? intreba ;ood. .e-ai
pierdut urma?
- 3u, asta nu e tot. Scoase din ser!ieta o alta
hirtie. Fiica ei, Aulia, shi-a luat carnet de conducere
cind a!ea shaptesprezece ani.
- SHi la ce ne foloseshte asta? il intreba -arc.
- in California, shoferilor li se iau amprentele. .e
arata un carton. $cestea sint amprentele ade!aratei
Aulia Stanford.
- Deci daca se potri!esc... zise 6ler.
- $tunci este intr-ade!ar sora noastra, il intre-
rupse ;ood.
&l dadu din cap.
- $sha este. $m adus cu mine o trusa portabila
de luat amprente, in caz ca doritsi sa !erificatsi chiar
acum. & aici?
- Sta la hotel, raspunse 6ler. $m !orbit cu ea
in fiecare dimineatsa, incercind s-o con!ing sa mai
ramina pina cind a!em !reun rezultat.
- $m prins-o, zise ;ood. Haidetsi cu totsii
acolo.
DO>
" #umatate de ora mai tirziu, grupul intra in ca-
mera ei de hotel. Aulia tocmai ishi facea baga#ele.
- 0nde pleci? intreba 'endall.
Se intoarse cu fatsa spre ei.
- $casa. Venirea mea a fost o gresheala.
- Dar nu potsi da !ina pe noi pentru...
&a se intoarse furioasa spre 6ler. -
- De cind am sosit am fost pri!ita cu suspiciune.
$tsi crezut cu totsii ca am !enit dupa bani. 3uri ade-
!arat. $m !enit pentru ca !oiam sa-mi gasesc
familia. &u... n-are importantsa. Continua sa impa-
cheteze.
- &l este Fran( 6immons. Detecti!, il prezenta
6ler.
- Ce mai e shi asta? -a arestatsi?
- 3u. $de!arata Aulia Stanford a obtsinut car-
netul de conducere la shaptesprezece ani la San
Francisco.
- $sha este. $m facut ce!a ilegal?
- 3u, doamna. Chestiunea este ca...
- Chestiunea este ca - il intrerupse 6ler - am-
prentele Auliei Stanford sint pe carnetul de condu-
cere.
&a ii pri!i nedumerita.
- 3u intseleg. Ce...?
- Vrem sa-tsi !erificam amprentele, ii e+plica
;ood.
- 3u8 3-am sa !a permit8
- Vrem sa spui ca nu ne dai !oie sa-tsi luam
amprentele?
-3u.
- De ce nu? o intreba -arc.
6rupul i se incorda.
- Pentru ca ma facetsi sa ma simt ca o criminala.
--am saturat. Vreau sa ma lasatsi in pace.
'endall ii !orbi cu blindetse.
- &ste shansa ta de a do!edi cine eshti cu ade-
!arat. Sintem la fel de neca#itsi ca shi tine de tot ce se
intimpla. 6rebuie sa o rezol!am o data pentru tot
deauna.
&a ii pri!i in ochi, rind pe rind. intr-un sfirshit,
spuse, ,
- /ine. Hai sa terminam odata.

.
Domnule 6immons... zise 6ler.
- Da. &l scoase o tushiera shi o puse pe masa.
Venitsi aici, !a rog.
Ceilaltsi o pri!ira apropiindu-se de masa. &l ii lua
mina shi-i apasa rind pe rind degetele in tushiera, apoi
le presa pe o bucata de hirtie.
- 4ata. 3-a fost chiar atit de greu, nu-i asha?
$sheza !echile amprente linga cele noi.
4rupul se apropie de masa shi pri!i cele doua
seturi de amprente.
&rau identice.
;ood a fost primul care a !orbit.
- Sint... la fel.
'endall o pri!i cuprinsa de sentimente contra-
dictorii.
- &shti intr-ade!ar sora noastra, nu-i asha?
&a zimbea printre lacrimi.
- $sta am tot incercat sa !a spun.
incepura sa !orbeasca totsi odata.
DO@
- )ncredibil...8
- Dupa totsi aceshti ani...
- De ce nu s-a intors mama ta...?
- imi pare rau ca te-am neca#it atit de tare.
9imbetul ei lumina incaperea.
- 3u-i nimic. $ trecut.
;ood ridica hirtia pe care erau amprentele.
- Dumnezeule8 Hirtia asta !aloreaza un miliard
de dolari. " lua shi shi-o baga in buzunar. " s-o
inramez.
6ler se intoarse spre ceilaltsi.
- 6rebuie sa sarbatorim. Propun sa ne intoar-
cem cu totsii la *ose Hill. ii zimbi Auliei. " sa dam o
petrecere de bun-!enit. Vii sa stai la noi.
&a ii pri!i cu ochi stralucitori.
- Visul meu a de!enit realitate. $m in sfirshit o
familie8
" #umatate de ora mai tirziu erau din nou la
*ose Hill, iar ea despacheta in noua ei camera.
Ceilaltsi erau #os shi discutau cu insufletsire.
- Parca am fi fost de la inchizitsie, murmura
6ler.
- 3ici nu shtiu cum a rezistat, replica Pegg.
'endall spuse,
- -a intreb cum se !a obishnui cu noul ei stil de
!iatsa.
- intr-un anumit fel, !a trebui sa ne obishnuim cu
totsi, spuse ;ood sec. Cu shampanie shi ca!iar.
6ler se ridica.
- &u unul sint bucuros ca totul e-a lamurit. -a
DOG
duc pina sus sa !ad daca are ne!oie de ce!a.
Porni pe coridorul care ducea spre camera ei.
DDO
/atu la usha shi striga tare,
- Aulia?
- & deschis. )ntra.
&l ramase in. prag shi o pri!i cu atentsie. $poi
inchise cu gri#a usha shi intinse bratsele, zimbind larg.
- $m reushit, -argo8 $m reushit8
dttsttto- D5
Complotase totul cu arta unui mare maestru al
shahului. 3umai ca acesta era cel mai profitabil #oc
de shah din istorie, miza fiind miliarde de dolari - shi
in!insese8 &ra copleshit de un sentiment de in!inci-
bilitate. .sha te simtseai shi tu, tata, cind incheiai o
mare afacere< i bine, asta este mai importanta
decit orice afacere de-a ta! .m planuit crima seco-
lului shi am scapat
intr-un fel, totul pornise de la .ee. Frumosul,
minunatul .ee. Persoana pe care o iubea cel mai
mult pe lume. Se cunoscusera la Berlin, un bar al
homose+ualilor. .ee era inalt, atletic shi blond, cel
mai frumos barbat pe care-l !azuse 6ler !reodata.
D@@
intilnirea lor incepuse cu,
- Pot sa-tsi ofer ce!a de baut?
.ee il pri!ise shi daduse din cap.
- -i-ar face placere.
Dupa al doilea pahar, 6ler spusese,
- 3-ai !rea sa bem ce!a la mine acasa?
.ee zimbise.
C 6e costa.
- Cit de mult?
- Cinci sute de dolari pentru o noapte.
6ler nu ezitase nici o clipa.
- Sa mergem.
SHi-au petrecut noaptea in apartamentul lui 6ler.
.ee era sensibil shi atent, iar 6ler se simtsi mai
apropiat de el decit de oricine altcine!a. &ra in!adat
de emotsii de a caror e+istentsa nici nu shtiuse. Pina
dimineatsa, 6ler se indragostise nebuneshte.
in trecut, mai agatsase baietsi la (airo shi la Bi*ou
Theater, dar acum shtia ca totul se schimbase. 3u-)
mai !oia decit pe .ee.
Dimineatsa, pe cind pregatea micul de#un, el
spuse, !
- Ce-ai !rea sa facem diseara?
.ee il pri!ise surprins.
. - imi pare rau. Diseara am o intilnire.
6aler se simtsi de parca primise un pumn in
stomac.
- Dar .ee, credeam ca noi doi...
- 6ler, dragul meu, eu sint foarte cautat. -erg
cu cel care ofera mai mult. 6e plac, dar ma tem ca
nu-tsi potsi permite sa ma ai.
R itsi dau tot ce !rei, spusese 6ler.
.ee zimbise lenesh.
- $de!arat?1 &i bine, ce-ai zice de o calatorie
la St. 6ropez cu un iaht alb shi frumos? itsi potsi
permite?
- .ee, eu sint mai bogat decit totsi prietenii tai la
un loc.
- Da? intselesesem ca eshti #udecator.
- Da, sint. Dar #oi fi bogat. Vreau sa spun...
chiar foarte bogat.
.ee il imbratsisha.
- 3u te neca#i, 6ler. Sint liber de #oi intr-o sap-
tamina. "uale astea arata minunat.
$cesta fusese inceputul. /anii fusesera dintot-
deauna importantsi pentru 6ler, insa acum de!e-
nisera o obsesie. $!ea ne!oie de ei pentru .ee. 3u
shi-l mai putea scoate din minte. 4indul ca altsi
barbatsi faceau dragoste cu el era de nesuportat.
Trebuie sa-i am numai pentru mine!
inca de cind a!ea doisprezece ani, 6ler a shtiut
ca era homose+ual. intr-una din zile, tatal lui il sur-
DDE
D@@
prinsese pipaindu-l shi sarutindu-l pe unul din colegii
lui shi trebuise sa suporte o criza de furie din partea
acestuia.
- 3u-mi !ine sa cred8 $cum, ca-tsi shtiu micul
secret murdar, am de gind sa te supra!eghez in-
deaproape, dragutse
Casnicia lui 6ler a fost o farsa pusa la cale de
un zeu cu un macabru simts al umorului.
- $sh !rea sa-tsi fac cunoshtintsa cu cine!a, spusese
Harr Stanford.
&ra Craciunul shi 6ler era la *ose Hill, in !a-
cantsa. 'endall shi ;ood plecasera de#a iar 6ler ishi
facea baga#ele cind cazu bomba.
- 6e insori8
- Sa ma insor8 3ici !orba. &u nu...
- $sculta-ma, dragutso. "amenii au inceput sa-shi
dea coate cind te !ad, iar eu nu pot admite asha
ce!a. imi strica reputatsia. Daca te insori, le inchidem
gura la totsi.
6ler il infrunta.
- 3u-mi pasa ce spune lumea. & !iatsa mea.
- Vreau sa ai o !iatsa bogata, 6ler. &u imba-
trinesc. Foarte curind...
3ada fusese aruncata.
3aomi Schuler era o femeie banala, dintr-o
familie obishnuita, a carei dorintsa puternica era sa
reusheasca in !iatsa. Fusese atit de impresionata de
numele lui Harr Stanford, incit s-ar fi maritat cu fiul
lui shi daca acesta ar fi lucrat la o benzinarie, in loc
sa fie #udecator.
Harr Stanford se culcase shi el cu 3aomi. Cind
cine!a il intrebase de ce, el raspunsese,
- Pentru ca mi-a ieshit in cale.
S-a plictisit repede de ea shi a hotarit ca a!ea sa
fie perfecta pentru 6ler.
)ar ce !oia Harr Stanford, obtsinea.
3unta a a!ut loc doua luni mai tirziu. $ fost o
ceremonie restrinsa - doar o suta cincizeci de
in!itatsi - iar mirii au plecat in Aamaica in luna de
miere. $ fost un fiasco.
in noaptea nuntsii, 3aomi spuse,
- Cu ce fel de barbat m-am maritat, pentru nu-
mele lui Dumnezeu? .a ce-tsi foloseshte chestia aia?
6ler incercase sa o linishteasca.
- 3u a!em ne!oie de se+. Putem a!ea fiecare
!iatsa lui. Vom locui impreuna, insa fiecare !a a!ea...
prietenii lui.
- Potsi sa fii sigur de asta.
3aomi incepu sa se razbune pe el, cheltuind
nebuneshte. Cumpara numai de la cele mai scumpe
magazine din orash, ba chiar se ducea la 3eB Por(
sa-shi faca cumparaturile.
- 3u-mi pot permite toate e+tra!agantsele tale,
protestase 6ler.
- 3-ai decit sa ceri sa tsi se mareasca salariul.
Sint sotsia ta. 6rebuie sa ai gri#a de mine.
6ler se duse la tatal sau sa-i e+plice situatsia.
Harr Stanford rise,
- Femeile sint al naibii de cheltuitoare, nu-i asha?
Va trebui sa te descurci.
- Dar tata, am ne!oie de...
DDF
D@@
- intr-o buna zi, !ei a!ea totsi banii din lume.
6ler incerca sa-i e+plice lui 3aomi, dar ea
n-a!ea nici cea mai mica intentsie sa ashtepte pina
Nintr-o buna zi=. Simtsise ca acea zi putea sa nu
soseasca niciodata. Dupa ce stoarse tot ce putu
de la 6ler, 3aomi ceru di!ortsul, lua tot ce-i mai
ramasese in contul de la banca shi disparu.
Cind Harr Stanford auzi !estea, spuse,
- 0n stricat, ramine un stricat.
6atal lui il in#osea mereu. intr-una din zile, cind
6ler prezida un proces, aprodul ii shopti la ureche,
- Scuzatsi-ma, domnule #udecator...
6ler se intoarse spre el, ener!at,
-Ce e?
- Sintetsi cautat la telefon.
- (um< Ce naiba te-a apucat? in timpul pro- ,
cesului?
- &ste tatal dumnea!oastra, domnule #udecator.
-i-a spus ca este foarte urgent shi ca trebuie sa !a
!orbeasca imediat.
6ler era furios. 6atal lui n-a!ea nici un drept
sa-l intrerupa. Se simtsi tentat sa nu se duca. Pe de
alta parte insa, daca era atit de urgent...
Se ridica.
- .uam : pauza de cincisprezece minute.
$poi intra grabit in biroul lui shi ridica receptorul.
- 6ata?
- Sper ca nu te deran#ez, 6ler, zise el cu un
ton
malitsios.
- /a da. Sint in mi#locul unui proces shi...
- &i bine, da-le o amenda shi gata.
-6ata...
- Vreau sa ma a#utsi intr-o problema foarte ser
rioasa.
- Ce fel de problema?
- /ucatarul meu ma fura.
.ui 6ler nu-i !enea sa creada. &ra atit de
minios incit de-abia putea sa !orbeasca.
- -ai scos din sala de #udecata ca sa...?
- *eprezintsi legea, nu-i asha? &i bine, el incalca
legea. Vreau sa !ii la /oston shi sa-mi !erifici intreg
personalul. 6otsi ma fura.
6ler se stradui sa nu e+plodeze.
- 6ata...
- 3u mai potsi sa ai incredere in nenorocitele
astea de agentsii de plasare.
- 6rebuie sa duc la bun sfirshit procesul. 3u pot
!eni acum la /oston.
Se facu linishte.
- Ce-ai spus?
- $m spus...
- Doar n-ai de gind sa ma dezamageshti din nou,
nu-i asha, 6ler? Poate ca ar trebui sa !orbesc cu
Fitzgerald despre anumite schimbari in testamentul
meu.
Din nou aceeashi momeala. /anii. Partea lui din
toate miliardele care il ashteptau cind tatal lui a!ea
sa moara.
DD5
D@@
6ler ishi drese !ocea.
- Daca ai putea sa trimitsi a!ionul sa ma ia...
- .a naiba8 Daca te portsi cum se cu!ine, #u-
decatorule, a!ionul acesta !a fi intr-o zi al tau. 4in-
deshte-te la asta. Pina atunci insa !ino cu un a!ion
de pasageri, ca totsi ceilaltsi. Dar muta-tsi odata fundul
incoace8 inchisese.
6ler ramase nemishcat, umilit. $sha s-a purtat cu
mine toata #iatsa! $aiba sa-l ia& $u ma duc! $u ma
duc!
in aceeashi seara, zbura spre /oston.
Harr Stanford a!ea douazeci shi doi de
oameni
care lucrau pentru el, secretare, !aletsi,
mena#ere,
fete in casa, bucatari, shoferi, gradinari shi un bod-
guard.
- Sint nishte hotsi cu totsii, i se plingea el lui 6ler.
- Daca eshti atit de ingri#orat, de ce nu anga#ezi
un detecti! particular sau nu te adresezi politsiei?
- Pentru ca te am pe tine, spuse Harr Stanford.
&shti #udecator, nu-i asha? &i bine, #udeca-i tu pentru
mine.
Facea totul cu rea intentsie.
6ler pri!i in #urul lui, la casa imensa cu mobila
scumpa shi tablouri !aloroase, gindindu-se la lo-
cuintsa lui mizera. $sta merit acunf, se gindi el. "ar
intr-o +i #oi a#ea totul!
6ler statu de !orba cu Clar(, !aletul. ii che-
stiona pe totsi ser!itorii, unul cite unul, shi le !erifica
autobiografia. -a#oritatea erau nou-anga#atsi, pentru
ca Harr Stanford era un om imposibil. Personalul
se schimba tot timpul. 0nii nu ramineau decit o zi
sau doua. Citsi!a dintre noii anga#atsi mai shterpeleau
din cind in cind, iar unul dintre ei era alcoolic, dar
mai mult 6ler nu reushi sa descopere.
*aminea unul singur. Dmitri 'amins(.
Dmitri 'amins( fusese anga#at de tatal lui pe
post de bodguard shi masor. Faptul ca-shi petre-
cuse intreaga !iatsa in tribunal facuse ca 6ler sa-shi
dea imediat seama de caracterul oamenilor. Ce!a ii
spunea sa nu aiba incredere in Dmitri. &ra cel mai
nou anga#at. Fostul bodguard al lui Stanford ple-
case - iar 6ler ishi imagina de ce - shi il recoman-
dase pe 'amins(. 6ipul era imens, cu pieptul lat shi
bratse puternice. $!ea un pronuntsat accent rusesc.
- $tsi !rut sa-mi !orbitsi?
- Da. la loc. Se uita la fisha barbatului, care-i
spuse foarte putsine lucruri, cu e+ceptsia faptului ca
!enise recent din *usia. 6e-ai nascut in *usia?
- Da. il pri!ea suspicios pe 6ler.
- 0nde anume?
- Smolens(.
- De ce-ai !etiit in $merica?
'amins( ridica din umeri.
- -ai multe shanse.
DD:
D@@
Ce fel de shanse< se intreba 6ler. 6ipul a!ea
ce!a e!azi!. $u stat de !orba douazeci de minute shi
la sfirshitul con!orbirii, 6ler era con!ins ca Dmitri
'amins( ii ascundea ce!a.
6ler ii telefona lui Fred -asterson, o cunoshtintsa
de-a lui de la F/).
- Fred, ash !rea sa-mi faci o fa!oare.
- /ineintseles. )ar daca !oi !eni !reodata in
Chicago, imi anulezi toate amenzile pentru parcare
neregulamentara, nu-i asha?
- Vorbesc serios.
- Spune.
- Vreau sa-l !erifici pe un rus care a sosit aici cu
shase luni in urma.
- Stai putsin. $i ne!oie de C)$.
22- Poate. Dar nu cunosc pe nimeni la C)$.
- 3ici eu.
- Fred, tsi-ash fi foarte recunoscator daca ai face
asta pentru mine.
6ler il auzi oftind.
- ".'. Cum il cheama?
- Dmitri 'amins(.
- 0ite ce am sa fac. Cunosc pe cine!a la am-
basada *usiei. $m sa !ad daca au !reo informatsie
despre 'amins(. Daca nu, ma tem ca nu te pot
a#uta.
- itsi multsumesc.
in aceeashi seara, 6ler a luat cina cu tatal sau.
in subconshtient, 6ler sperase ca tatal lui sa fi
imbatrinit, sa fi de!enit mai !ulnerabil cu timpul. Dar
Harr Stanford arata foarte bine, parca intinerise.
$-o sa mai moara niciodata, se gindi 6ler disperat.
" sa ne ingroape pe totsi!
.a masa, con!ersatsia s-a purtat de o singura
r1 parte.
N6ocmai am incheiat o afacere. Voi cumpara
compania de electricitate din HaBai...=
NPlec la $msterdam saptamina !iitoare. $m o
problema de rezol!at la 4$66...=
NSecretarul de stat m-a in!itat cu el in China...=
6ler de-abia reushea sa strecoare cite un cu!int.
.a sfirshitul mesei, cind se ridica, tatal lui intreba,
- Cum mai merge cu problema ser!itorilor?
- inca ii mai !erific tata.
- Sa n-o lungeshti la nesfirshit, mormalse tatal lui,
ieshind din incapere.
in dimineatsa urmatoare 6ler primi un telefon de
la Fred -asterson de la F/).
- 6ler?
-Da.
- $m dat peste ce!a interesant.
-"h?
- Dmitri 'amins( a lucrat ca ucigash platit
pentru cei de la polgoprudens,aia!
DD>
D@@
- Ce naiba e asta?
- $m sa-tsi e+plic. -osco!a a fost preluata de
opt grupari criminale. 6otsi se lupta intre ei, dar cele
doua grupari mai puternice sint cecenii shi polgo-
prudens,aia! Prietenul tau, 'amins(, a lucrat pen-
tru aceshtia din urma. $cum trei luni a primit un
contract sa-l ucida pe unul dintre conducatorii ce-
cenilor. Dar 'amins( s-a gindit sa faca o afacere shi
mai buna. Cei de la polgoprudens,aia au aflat shi au ,
pus sa fie omorit. Pe acolo, gangsterii au un fel al
lor de a te omori. -ai intii itsi taie degetele, apoi te
lasa sa singerezi, shi de-abia la sfirshit te impushca.
- Dumnezeule8
- 'amins( a reushit sa fuga din *usia, dar ei
inca il mai cauta. SHi-) cauta bine de tot.
- &ste incredibil, spuse 6ler.
- Deloc. & cautat shi de politsie, pentru nishte
crime. Daca shtii unde se ascunde le-ar prinde foarte
1bine o informatsie.
6ler se gindi o clipa. 3u-shi putea permite sa se
implice in toate astea. .r insemna sa depun martu-
rie shi sa-mi pierd foarte mult timp!
- 3-am nici cea mai mica idee. il !erificam pen-
ru un prieten de-al meu rus.
6ler il gasi pe Dmitri 'amins( in camera lui,
asfoind o re!ista porno. Dmitri se ridica din pat
-ind il !azu intrind.
- Vreau sa-tsi faci baga#ele shi sa dispari de aici.
Dmitri se holba la el.
- Ce s-a intimplat?
- $i de ales. "ri pleci de aici chiar acum, ori
nunts politsia rusa unde eshti.
Dmitri pali.
- $i intseles?
- Da. $m intseles.
6ler se duse sa !orbeasca cu tatal lui. " sa fie
incintat, se gindi el. l-am facut un mare ser#iciu! il
gasi in birou.
- $m !erificat tot personalul, spuse 6ler, shi...
- Sint impresionat. $i gasit !reun baietsel cu care
sa te culci?
6ler se inroshi.
- 6ata...
- &shti un stricat, 6ler shi !ei ramine un stricat. 3u
intseleg cum potsi fi fiul meu. intoarce-te la Chicago shi
la prietenii tai dubioshi.
6ler ramase incremenit, incercind sa se con-
troleze.
- /ine.
- $i aflat ce!a despre personal, ce!a ce ar
trebui sa shtiu shi eu?
6ler se intoarse shi-shi pri!i o clipa tatal.
- 3u, zise el incet, nimic.
Cind 6ler se intoarse in camera lui 'amins(,
acesta ishi facea baga#ele.
- Plec, zise 'amins( imbufnat.
- 3u mai e ne!oie. --am razgindit.
Dmitri il pri!i uimit.
DD@
D@@
- Cum?
- 3u !reau sa pleci. Vreau sa ramii in continuare
bodguard-ul tatalui meu.
- SHi? SHtii tu... restul.
- $m uitat.
- De ce? Ce !rei de la mine?
- Vreau ca tu sa fii ochii shi urechile mele. $m
ne!oie de cine!a care sa-l supra!egheze pe tata shi
sa-mi spuna ce se petrece.
- SHi de ce tocmai eu?
- Pentru ca daca faci ce-tsi spun n-am sa te
predau rushilor. SHi pentru ca !oi face din tine un om
bogat.
Dmitri 'amins( il studie o clipa. 0n zimbet ii
lumina fatsa.
- *amin.
Deschiderea fusese facuta. -utase primul pion.
6oate se intimplasera cu doi ani in urma. Din
cind in cind, Dmitri ii furniza informatsii lui 6ler. De
obicei, birfe neimportante despre ultimele a!enturi
ale lui Harr Stanford sau crimpeie din afacerile
despre care auzea el. 6ler incepuse sa creada ca
facuse o gresheala shi ca ar fi trebuit sa-l predea pe
Dmitri politsiei. Primise insa acel telefon din Sardinia,
care-i schimbase destinul.
Sint cu tatal tau, pe iaht! Tocmai shi-a sunat a#o-
catul! Se intilneshte cu el luni dimineatsa la Boston
sa-shi schimbe testamentul!
6ler se gindi la toate umilintsele la care-l su-
pusese tatal lui de-a lungul anilor shi se simtsi
cuprins
de o furie teribila. "aca-shi schimba testamentul, in-
seamna ca am indurat totul degeaba! $-am sa-l
las! $u e%ista decit o cale de a-l opri!
- Dmitri, !reau sa ma suni din nou, simbata.
- /ine.
6ler lasa #os receptorul, gindindu-se ca era
timpul sa mute calul!
.a tribunalul din Coo( Count se perindau in
permanentsa indi!izi acuzatsi de !ioluri, incendieri,
afaceri cu droguri, crime shi o multsime de alte acti-
!itatsi ilegale. intr-o luna, #udecatorul 6ler Stanford
se confrunta cu cel putsin shase cazuri de omor. -a-
#oritatea nici nu mai a#ungeau la #udecata pentru ca
a!ocatsii apararii shtiau sa se tirguiasca, iar inchisorile
erau intsesate. Cele doua partsi se intselegeau shi apoi
DDG
D@@
se prezentau in fatsa #udecatorului.
Cazul lui Hal /a(er a fost insa o e+ceptsie.
Hal /a(er era un barbat bine intentsionat, dar
urmarit de ghinion. .a cincisprezece ani, fratele
lui il luase cu el sa-l a#ute sa sparga o bacanie. Hal
incercase sa-l con!inga sa renuntse, dar pentru ca
nu reushise se dusese cu el. Fusese prins, iar fratele
lui scapase. Doi ani mai tirziu, cind Hal /a(er a ieshit
de la shcoala de corectsie, era hotarit sa nu mai intre
in conflict cu legea. " luna mai tirziu, intra cu un
prieten intr-un magazin de bi#uterii.
- Vreau sa aleg un inel pentru prietena mea.
$#unshi in magazin, prietenul lui scoase un pistol
shi striga,
- -iinile sus8
in zapaceala care a urmat, unul dintre !inzatori
a fost omorit. Hal /a(er a fost prins shi arestat
pentru #af armat. Prietenul lui a scapat.
Pe cind era in inchisoare, Helen 4oBan, o
asistenta sociala care citise despre cazul lui shi i se
facuse mila de el !eni s[-l !iziteze. $ fost dragoste
la prima !edere, iar cind /a(er a fost eliberat din
inchisoare s-a casatorit cu Helen. in urmatorii opt
ani au a!ut patru copii frumoshi.
. Hal /a(er ishi adora familia. Din cauza dosarului
sau ii fusese foarte greu sa-shi gaseasca o slu#ba shi
sa-shi intretsina familia. $sha ca a trebuit sa lucreze
pentru fratele lui care organiza #afuri shi incendieri.
Din nefericire pentru /a(er, a fost prins in flagrant
delict cind prada un magazin. $ fost arestat,
tsinut in
inchisoare shi apoi #udecat de catre 6ler Stanford.
&ra timpul sa dea sentintsa. /a(er a!ea un dosar
incarcat, era delic!ent de mic copil, iar a!ocatsii fa ceau
de#a pariuri, incercind sa ghiceasca la citsi ani
de pushcarie a!ea sa-l condamne #udecatorul Stan-
ford.
- Pun pariu ca-i da douazeci de ani. 3u i se
spune degeaba N3eiertatorul=.
Hal /a(er care, in sufletul lui, shtia ca era ne-
!ino!at, se apara singur. Se ridica de pe scaun. &ra
imbracat in cel mai bun costum al lui. Spuse,
- Domnule #udecator, shtiu ca am facut o gre-
sheala, dar sintem cu totsii oameni, nu-i asha? $m o
sotsie minunata shi patru copii. $sh fi !rut sa-i cu-
noashtetsi, domnule #udecator - sint nemaipomenitsi.
6ot ce-am facut, am facut pentru ei.=
6ler Stanford il asculta impasibil. $shtepta ca
Hal /a(er sa termine ca sa dea sentintsa. (hiar
crede prostul asta ca o sa ma impresione+e cu
po#estea lui lacrimogena<
Hal /a(er se pregatea sa incheie.
- ...deci !edetsi, domnule #udecator, chiar daca
am facut ce!a rau, am a!ut un moti! intemeiat, fa-
milia. 3u trebuie sa !a mai spun cit de importanta
este. Daca !oi face pushcarie, sotsia shi copiii mei !or
muri de foame. SHtiu ca am facut o gresheala, dar
ash !rea sa mi-o rascumpar. Sint gata sa fac orice
pentru dumnea#oastra, domnule *udecator!!!
$ceasta a fost fraza care i-a atras atentsia lui
DIO
D@@
6ler Stanford. Se uita la barbatul din fatsa lui cu
un interes subit. Fac orice pentru dumnea#oastra!
$!u aceeashi premonitsie, ca shi in cazul lui Dmitri
'amins(. 6ipul ii putea fi de folos intr-o buna zi.
Spre mirarea tuturor, 6ler spuse,
- Domnule /a(er, am luat in consideratsie toate
argumentele. Din cauza familiei dumitale, sint dis-
pus sa te gratsiez, cu o perioada de proba de cinci
ani. Va trebui sa efectuezi bene!ol shase sute de ore
in ser!iciul public. Vino in biroul meu sa discutam.
in intimitatea cabinetului sau, 6ler spuse,
- SHtii bine ca pot inca sa te trimit la inchisoare
pentru multsi, multsi ani.
Hal /a(er palise.
- Dar domnule #udecator, atsi spus ca...
- SHtii ce m-a impresionat cel mai tare la tine?
Hal /a(er il pri!i nedumerit. 3u reushea sa-shi
dea seama cum reushise sa-l impresioneze.
- 3u, domnule #udecator.
- Sentimentele pe care le portsi familiei tale,
spuse 6ler pios. $dmir acest lucru.
Fatsa lui Hal /a(er se lumina.
- Va multsumesc, domnule. &i sint cel mai
important lucru din !iatsa mea.
- Deci n-ai !rea sa-i pierzi, nu-i asha? Daca te
trimit la inchisoare, copiii tai !or creshte fara tine, iar
ne!asta ta ishi !a gasi pe altcine!a. intselegi ce !reau
sa spun?
Hal /a(er ramasese cu gura cascata.
- 3u prea, domnule...
- 6e redau familiei, /a(er. -a gindeam ca ar
trebui sa-mi fii recunoscator.
- Dar sint, domnule #udecator8 3ici nu !a pot
spune cit de recunoscator !a sint.
- Poate ca mi-o !ei do!edi odata, in !iitor. S-ar
putea sa apelez la tine pentru o problema delicata.
- 3rice&
- /ine. Dat daca ce!a in purtarea ta ma !a
dezamagi...
- 6rebuie numai sa-mi spunetsi ce doritsi, il im-
. plora /a(er.
- $m sa te anunts cind !a !eni !remea. Pina
atunci, discutsia noastra !a ramine confidentsiala.
Hal /a(er ishi puse o mina in dreptul inimii.
- 3u suflu o !orba nici daca ar fi sa mor.
R $i gri#a, spuse 6ler.
.a scurt timp dupa aceea, 6ler primise telefonul
de la Dmitri 'amins(. Se intilneshte la Boston cu
a#ocatul lui ca sa-shi schimbe testamentul!
6ler shtia ca trebuia sa !ada acel testament.
Venise !remea sa-l caute pe Hal /a(er.
- ... numele firmei este 1en?uist, 1en?uist @
Fit+gerald! Fa o copie a testamentului shi adu-mi-o.
- 3ici o problema, domnule #udecator.
Douasprezece ore mai tirziu, 6alor tsinea in mina
copia testamentului. il citi shi se simtsi cuprins de
euforie. &l, ;ood shi 'endall erau singurii moshte-
DID
D@@
nitori. Car luni, tata are de gind sa schimbe tes-
tamentul! $enorocitul asta #rea sa nu ne mai lase
nici un ban, se gindi 6ler posomorit. "upa cite am
indurat!!! miliardele sint ale noastre! Le meritam!
$u e%ista decit o cale sa-l opreasca!
Cind Dmitri a sunat din nou, 6ler spuse,
RVreau sa-l omori, asta-seara.
0rma o tacere lunga.
- SHi daca ma prind...
- 3-or sa te prinda. Vetsi fi pe mare. $colo se
pot intimpla o gramada de lucruri.
- /ine. SHi cind totul !a fi gata...?
- itsi pregatesc banii shi un bilet de a!ion catre
$ustralia.
Cite!a ore mai tirziu primi ultimul telefon.
- 4ata. $ fost foarte ushor.
- 3u8 3u8 3u8 Vreau sa aflu toate amanuntele.
Po!esteshte-mi. SHi sa nu omitsi nimic...
SHi, in timp ce asculta, 6ler ishi imagina intreaga
scena.
- $m fost surprinshi de o furtuna teribila. &ram in
drum spre Corsica. --a chemat in cabina lui sa-i
fac un masa# shi...
6ler se agatsa de receptor.
- Spune, spune mai departe...
Dmitri ishi mentsinuse cu greu echilibrul din cauza
tanga#ului puternic. Se indrepta spre cabina lui
Harr Stanford. /atu la usha shi, dupa o clipa, il auzi,
- )ntra. &ra intins pe masa de masa#. -a dor
shalele.
- $m eu gri#a. *ela+ats#-!a, domnule Stanford.
Dmitri se apleca asupra mesei shi incepu sa-i
maseze cu mishcari e+perte mushchii incordatsi. il simtsi
pe Stanford cum incepea sa se rela+eze.
- -mm, ce bine e, ofta Stanford.
- -ultsumesc.
-asa#ul dura o ora, iar cind Dmitri termina,
Stanford era aproape adormit.
- Va pregatesc o baie fierbinte, zise Dmitri. )ntra
in baie, impleticindu-se din cauza balansului, dadu
drumul la apa calda in cada neagra, din oni+ shi se
intoarse in dormitor.
Stanford ramasese pe masa de masa# cu ochii
inchishi.
- Domnule Stanford...
$cesta deschise ochii.
- & gata baia.
- 3u cred ca...
- " sa !a a#ute sa dormitsi bine la noapte. ii
dadu mina sa se ridice de pe masa shi il impinse
ushurel spre baie. $shtepta pina ce acesta intra in
cada.
Stanford pri!i in ochii reci ai lui Dmitri shi brusc
instinctul lui ii spuse ce a!ea sa se intimple.
- 3u8 striga el. incerca sa se ridice.
Dmitri il impinse sub apa cu miinile lui imense.
Stanford se lupta, incercind sa iasa la suprafatsa,
dar nu se putea opune uriashului. Dmitri il tsinu sub
DII
D@@
apa pina cind nu mai mishca. *amase o clipa acolo,
cu respiratsia intretaiata, apoi intra in camera.
Se apropie de birou, lua cite!a hirtii shi le arunca
pe punte, in bataia !intului. $lte cite!a le arunca in
apa.
-ultsumit, se reintoarse in baie shi-l scoase pe
Stanford din cada. Se opri o clipa in dreptul ba-
lustradei, apoi arunca trupul in apa. 3umara pina la
cinci, apoi ridica receptorul shi striga,
- - "m la apa8
$scultindu-) pe Dmitri istorisindu-shi crima, 6ler
simtsi o satisfactsie aproape se+uala, imaginindu-shi-l
pe tatal lui cum incerca disperat sa respire. $poi nu
mai urma nimic.
S-a terminat, se gindi 6ler. $poi se corecta.
$u! Jocul abia incepe! . #enit momentul sa mut
regina!
DIE
DIF
prises! (e control ash mai a#ea eu, chiar daca am o
actsiune in plus< 4asi raspunsul, care era atit de
ingenios incit il uimi.
6ler se tot gindise la testamentul tatalui sau shi
se simtsea nedreptatsit ca ;ood shi 'endall a!eau sa
primeasca aceeashi parte din moshtenire ca shi el. $u
merita! "aca n-ash fi fost eu, n-ar fi beneficiat de
nimic! $u e drept, dar ce pot face oare<
$!ea inca actsiunea pe care i-o daduse mama lui
cu mult timp in urma shi ishi aminti cu!intele tatalui
DI5
a#ea doua treimi din actsiunile lui Stanford nter-
- Trebuie sa #a informe+ ca e%ista posibilitatea
sa apara shi un alt moshtenitor!!! Testamentul tatalui D
dumnea#oastra dispune ca a#erea sa fie impartsita
in mod egal tuturor descendentsilor! Tatal dumnea-
#oastra a a#ut un copil cu gu#ernanta care a lucrat
aici!!!
"aca aparea Julia, o sa fim patru, se gindi 6ler.
"eci, daca ash obtsine shi partea ei, ash a#ea cinci+eci
la suta din actsiuni! impreuna cu cea pe care o am
de*a, ash putea prelua Stanford nterprises! .m sa
stau pe scaunul tatalui meu! 7rmatorul gind a fostF
1osemar/ e moarta! S-i mai mult ca sigur nu i-a
spus niciodata fiicei ei cine a fost tatal ei! "e ce sa
#ina neaparat ade#arata Julia Stanford<
*aspunsul l-a dat -argo Posner.
O !azuse pentru prima oara cu doua luni in
urma, intr-o shedintsa a tribunalului.
6ler intrase in sala de #udecata, se ashezase shi
pri!ise dosarul, Statul Cllinois contra lui 'argo 0os-
ner! &ra acuzata de tentati!a de crima. $!ocatul
acuzarii spuse,
- Domnule #udecator, pirita este o persoana pe-
riculoasa, care n-ar trebui sa fie lasata in libertate.
Vom do!edi ca pirita are un cazier foarte incarcat. $
fost condamnata pentru furt din magazine shi alte
. furtishaguri shi este o prostituata binecunoscuta, care
a lucrat timp indelungat pentru *afael, peshtele pe
care-l shtim cu totsii. in ianuarie s-au certat, iar pirita
l-a impushcat cu singe rece.
- Victima a decedat? intreba 6ler.
- 3u, domnule #udecator. Dar a fost spitalizat cu
rani gra!e. )ar -argo Posner nu are permis de port
arma.
6ler se intoarse s-o pri!easca pe pirita. 6resari,
surprins. 3u se potri!ea deloc cu imaginea pe care
o sugerase a!ocatul. &ra foarte bine imbracata, o
femeie atragatoare, pina in treizeci de ani. $!ea o
elegantsa innascuta care facea ca toate acuzatsiile ce 2
i se aduceau sa para nefondate. $u se shtie nicio-
data, ishi spuse 6ler cu amaraciune.
$sculta pledoariile ambelor partsi, dar pri!irile ii
erau mereu atrase de femeie. Ce!a la ea, ii amintea
de sora lui.
in mai putsin de patru ore, #uratsii au stabilit !er-
dictul, !ino!ata.
6ler pri!i spre pirita shi spuse,
- Curtea considera ca probele sint suficiente.
Sintetsi condamnata la cinci ani inchisoare, la "8ight
(orrectional (enter! Cazul urmator.
De-abia cind -argo Posner a fost scoasa din
incapere, 6ler shi-a dat seama de ce femeia ii
amintea atit de mult de 'endall. $!ea aceeashi ochi
gri. "chii familiei Stanford.
DI:
6ler nu s-a mai gindit la -argo Posner pina in
clipa in care a primit telefonul lui Dmitri.
SHi astfel, #ocul de shah a fost completat cu succes.
6ler ishi pre!azuse cu gri#a fiecare mishcare. Schema
clasica cu gambitul reginei. $#unsese la mi#locul
partidei.
6ler se duse s-o !iziteze pe -argo Posner la
inchisoare.
- itsi aminteshti de mine? o intrebase.
&a se holba la el.
- Cum ash putea sa te uit? Doar tu m-ai trimis aici.
- SHi, cum itsi e? o intreba 6ler.
&a se strimba.
- Cred ca glumeshti. & un iad.
- Vrei sa ieshi de aici?
- Cum sa...? Vorbeshti serios?
- Foarte serios. Pot sa aran#ez sa fii eliberata.
- -inunat8 -ultsumesc. SHi ce trebuie sa fac
pentru asta?
- &i bine, ar fi ce!a ce ai putea face.
&a il pri!i galesh.
- Sigur, nici o problema.
- 3u la asta ma ginde=[m.
- Dar la ce te gindeai, #udecatoriile?
- Vreau sa ma a#utsi sa-i fac cui!a o farsa.
- Ce fel de farsa?
- Sa te dai drept altcine!a.
- Sa ma dau...?
- )Ai ofer douazeci shi cinci de mii de dolari.
Fatsa ei ishi schimba e+presie.
- Sigur, zise ea repede. Pot sa ma dau drept
oricine. Despre ce e !orba?
6ler incepu sa-i po!esteasca.
6ler reushi s-o elibereze conditsionat pe -argo
Posner.
ii e+plicase lui 'eith Perc, #udecatorul shef,
- $m aflat ca este o artista foarte talentata,
dornica sa duca o !iatsa normala, decenta. Cred ca
este foarte important sa reabilitam acest gen de
oameni ori de cite ori ni se i!eshte ocazia, nu-i asha?
'eith era impresionat shi surprins.
- /ineintseles, 6ler. Faci un lucru minunat.
6ler o instala pe -argo la el acasa shi ishi petrecu
cinci zile punind-o la curent cu istoria familiei Stan-
ford.
- Cum ii cheama pe fratsii tai?
- 6ler shi ;oodruff.
DI>
- ;oodroB.
- Da, da, ;oodroB.
- SHi noi cum ii spunem?
- ;ood.
- $i o sora?
- Da. Pe 'endall. & designer.
- & maritata?
- Da, cu un francez. il cheama... -arc *enoir.
- *enaud.
- *enaud.
- Cum o chema pe mama ta?
- *osemar 3elson. $ fost gu!ernanta copiilor
/tanford.
- De ce a plecat?
- Pentru ca s-a regulat cu...
- -argo8 o atentsiona 6ler.
- Voiam sa spun, pentru ca a ramas insarcinata
cu Harr Stanford.
- Ce s-a intimplat cu doamna Stanford?
- S-a sinucis.
- Ce tsi-a spus mama ta despre copiii Stanford?
-argo facu o pauza sa se gindeasca.
-&i?
- $ha, acuma !ine chestia aia cind ai cazut tu
1imbarca.
- 3-am cazut, zise 6ler. &ra sa cad.
- Da. )ar ;ood era gata sa fie arestat pentru
cf o cules flori din gradina publica...
- &ra !orba de 'endall.
&ra neobosit. *epeta iar shi iar acelashi scenariu,
na tirziu in noapte. -argo era e+tenuata.
- Pe 'endall a mushcat-o un dine.
- Pe mine m-a mushcat.
&a se freca la ochi.
- 3ici nu mai pot sa mai gindesc. $m obosit.
$m ne!oie de somn.
- $i sa dormi mai tirziu.
- SHi cit o sa mai dureze asta? il intreba ea
sfidatoare.
- Pina cind eu !oi fi de parere ca eshti pregatita.
Hai sa mai repetam o data.
SHi reluara, iar shi iar, pina cind -argo in!atsa lectsia
la perfectsie. in ultima zi, 6ler era multsumit. -argo
shtia raspunsurile la toate intrebarile.
- $cum eshti gata, zise el. ii intinse nishte acte.
- Ce-i asta?
- " formalitate, spuse 6ler pe un ton neutru.
&a semnase hirtia prin care incredintsa actsiunile
ei unei corporatsii care era condusa de o alta cor-
poratsie al carei unic proprietar era 6ler Stanford.
6ranzactsia nu a!ea cum sa duca la 6ler.
ii intinse lui -argo cinci sute de dolari.
- /anii ai sa-i capetsi dupa ce-tsi faci treaba. Daca
ii con!ingi ca tu eshti Aulia Stanford.
DI@
Din clipa in care -argo aparuse la *ose Hill,
6ler #ucase rolul a!ocatului dia!olului. " alta mu-
tare clasica din shah.
Sint sigur ca ne intselegetsi po+itsia, domnishoara!!!
(red ca femeia e o impostoare!!!
(itsi ser#itori lucrau la noi in casa cind eram
copii< Heci, nu-i asha< 3ricare dintre ei i-ar fi putut
da fotografia!!! Sa nu uitam ca sint multsi bani in *oc!
Cea mai inteligenta mutare o facuse cind su-
gerase testul $D3. il sunase pe Hal /a(er cu noi
instructsiuni,
"e+groapa-C pe -arr/ Stanford shi descotorosesh-
te-te de el!
$!usese apoi inspiratsia sa apeleze la un detecti!
particular. in prezentsa intregii familii, telefonase la
biroul procurorului din Chicago.
- .ici *udecatorul T/ler Stanford! S-tiu ca a#etsi
un detecti# particular foarte bun la care apelatsi din
cind in cind! Simmons sau!!!
- 3h, trebuie sa fie Fran, Timmons!
- Timmons, asta e! T/ler le +imbi celor din *ur!
'i-atsi putea da numarul lui de telefon sa iau direct
legatura cu el<
il sunase pe Hal /a(er shi il prezentase tuturor
drept Fran( 6immons.
.a inceput 6ler ishi planificase ca Hal /a(er sa
se prefaca numai ca o !erifica pe Aulia Stanford,
dar apoi se hotari ca raportul ar fi fost mai im-
presionant daca /a(er chiar ishi indeplinea mi-
siunea. Familia acceptase tot ce spusese /a(er.
Planul lui 6ler mergea shnur. -argo Posner ishi
DIG
#ucase perfect rolul, iar scena cu amprentele fusese
magistrala. 6otsi erau con!inshi ca ea era ade!arata
Aulia Stanford.
T/ler se ridica!
- u unul sint bucuros ca totul s-a lamurit! 'a
duc pina sus sa #ad daca are ne#oie de ce#a!
0orni pe coridorul care ducea spre camera ei!
Batu la usha shi striga tareF
-Julia<
- deschis! Cntra!
l ramase in prag shi o pri#i cu atentsie! .poi
inchise cu gri*a usha shi intinse bratsele, +imbind larg!
- .m reushit, 'argo& .m reushit&
(SitpMit
ts.lS
DEO
intr-unui din birourile firmei 1en?uist, 1en?uist
@ Fit+gerald, Ste!e Sloane shi Simon Fitzgerald ishi
beau cafeaua.
- Cum spunea marele bard, Nce!a e putred in
Danemarca=.
- Ce anume te framinta? il intreba Fitzgerald.
Ste!e ofta.
- 3u shtiu sigur. Cei din familia Stanford. -a
nedumeresc.
Simon Fitzgerald zimbi.
- /ine-ai !enit in clubul nostru.
- imi tot pun aceeashi intrebare, Simon, insa nu
pot gasi raspunsul.
IIO
- Ce intrebare?
- 6otsi erau nerabdatori sa-l deshumeze pe Harr
Stanford, ca sa-i faca testul $D3. inseamna deci ca
singurul moti! pentru care cine!a s-ar fi desco-
torosit de cada!ru era ca $D3-ul ei sa nu poata fi
comparat cu al lui. Singura care ar fi a!ut ce!a de
cishtigat ar fi fost1 chiar femeia, daca era o impos-
toare.
-Da.
- Cu toate astea, insa, detecti!ul, Fran( 6im-
mons - am !erificat la biroul procurorului din Chi-
cago, shi se bucura de o buna reputatsie - a !enit cu
amprentele care do!edesc ca ea este ade!arata
Aulia Stanford. intrebarea mea este, Cine naiba l-a
dezgropat pe Harr Stanford shi de ce?
- & o intrebare de un miliard de dolari. Daca...
Suna interfonul. Se auzi !ocea secretarei.
- Domnule Sloane, sintetsi cautat pe linia doi.
Ste!e Sloane ridica receptorul telefonului aflat
pe birou.
-$lo...
- Domnule Sloane, sint #udecatorul Stanford.
V-ash ramine recunoscator daca atsi putea sa trecetsi
pe la *ose Hill in dimineatsa asta.
Ste!e Sloane se uita la Fitzgerald.
- Cam intr-o ora e bine?
- Da. -ultsumesc.
Ste!e puse receptorul in furca.
- Sint chemat la *ose Hill.
- -a intreb ce mai !or.
Pun pariu ca !or sa grabim lucrurile cu pro-
tonul ca sa puna mina cit mai repede pe bani.
- .ee? Sint eu, 6ler. Ce mai faci?
- /ine, multsumesc.
- -i-e dor de tine.
0rma o scurta pauza.
- SHi mie mi-e dor de tine, 6ler.
Cu!intele ii incalzira inima.
- .ee, am nishte !eshti nemaipomenite. 3u tsi le
pot spune la telefon, dar este ce!a care te !a face
foarte fericit. Cind tu shi cu mine !om...
- 6ler, trebuie sa inchid. Sint ashteptat.
- Dar...
.egatura se intrerupsese.
6ler ramase o clipa nemishcat. $poi ishi spuse,
$u,mi-ar fi spus ca-i este dor de mine daca n-ar fi
DED
IIO
fost ade#arat!
Cu e+ceptsia lui Pegg shi a lui ;ood, toata
amilia se strinsese in camera de zi. Ste!e le studie
hipurile.
Audecatorul Stanford parea foarte rela+at.
'endall era foarte incordata. Sotsul ei !enise cu
o zi inainte de la 3eB Por(. Ste!e se uita la -arc.
Francezul era un barbat frumos, cu citsi!a ani mai
inar decit sotsia lui.
-ai era Aulia. Parea sa fi pri!it cu mult calm
acceptarea ei in familie. 'a ashteptam ca cine#a care
a moshtenit un miliard de dolari sa fie mai entu+ias-
mat, se gindi Ste!e.
.e studie din nou fetsele, intrebindu-she daca
!reunul din ei era responsabil de furtul cada!rului
lui Harr Stanford. )ar daca era asha, care din ei? SHi
de ce?
Vorbi 6ler,
- Domnule Sloane, cunosc legile din )llinois, dar
nu shtiu in ce masura difera ele de cele din -assa-
chuset. 3e intrebam daca nu e+ista !reo moda-
litate de a grabi procedurile.
Ste!e zimbi imperceptibil. .r fi trebuit sa parie+
cu Simon! Se intoarse spre 6ler.
- 6ocmai ne ocupam de asta, domnule #ude-
cator.
- 3umele Stanford !a poate fi de folos, accen-
tua 6ler.
.re dreptate, se gindi Ste!e. Dadu din cap.
- Vom face tot posibilul sa...
Se auzira !oci de la eta#.
- Sa taci. &shti o proasta8 3u !reau sa mai aud
nici un cu!int. $i intseles?
;ood shi Pegg coborira treptele shi intrara in
incapere. Pegg a!ea un ochi in!inetsit. ;ood
rin#ea, iar ochii ii straluceau.
- /una, la toata lumea. Sper ca petrecerea nu
s-a terminat inca.
6otsi se uitau shocatsi la Pegg.
'endall se ridica de pe scaun.
- Ce-ai patsit?
- 3imic. --am lo!it intr-o usha. ?
;ood ishi trase un scaun. Pegg se asheza linga
el. ;ood o lua de mina shi o intreba cu solicitudine.
- 6e simtsi bine, draga mea?
Pegg dadu din cap, incapabila sa-i raspunda.
- /ine. ;ood intoarse spre ceilaltsi. &i, ce-am
pierdut?
6ler il pri!i dezaprobator.
- 6ocmai il intrebam pe domnul Sloane daca nu
poate urgenta formalitatsile.
- $r fi bine, zise ;ood. SHi tsie tsi-ar place sa-tsi
DEI
IIO
potsi cumpara cite!a rochii, nu-i asha, draga mea?
- 3-am ne!oie de nimic, spuse ea incet.
- $sha e. Doar nu mergi nicaieri. Se intoarse
spre ceilaltsi. Pegg e foarte timida. 3-are niciodata
nimic de spus, nu-i asha?
Pegg se ridica shi ieshi in fuga.
- -a duc sa !ad cum se simte, zise 'endall. Se
ridica shi o porni dupa ea.
"oamne& se gindi Ste!e. "aca Wood/ se
poarta
asha de fatsa cu ceilaltsi, cum o fi cind e singur cu
ne#asta-sa<
;ood se intoarse spre Ste!e.
- De ctsnd lucrezi la firma lui Fitzgerald?
- De cinci ani.
- Cum de-ai rezistat sa lucrezi pentru tatal meu,
zau daca shtiu.
DEE
135
IIF
Ste!e rosti cu gri#a.
- intseleg ca tatal !ostru era... shtia sa se faca
dezagreabil.
- Dezagreabil? pufni ;ood. &ra un monstru.
SHtii ce nume ne gasise? &u eram Charlie. Dupa
Charlie -c Carth, marioneta unui !entriloc pe
care-l chema &dgar /ergen. Pe sora mea o striga
Pon, pentru ca spunea ca are o.fatsa de cal. )ar lui
6ler ii spunea...
- 3u cred ca ar trebui sa... zise Ste!e, stin#enit.
- /ine, rin#i ;ood. 0n miliard de dolari pot
!indeca multe rani.
Ste!e se ridica.
- &i bine, daca nu mai a!etsi nimic sa-mi spu-
netsi... De-abia ashtepta sa iasa afara, la aer.
'endall o gasi pe Pegg in baie, punindu-shi un
prosop inmuiat in apa rece pe obrazul inroshit.
- Pegg? 6e simtsi bine?
- Da. -ultsumesc. imi pare rau pentru ce s-a
intimplat acolo, #os.
- 6u itsi ceri scuze? $r trebui sa fii furioasa. De
cit timp te bate?
- 3u ma bate, se incapatsina Pegg. --am lo!it
intr-o usha.
'endall se apropie de ea.
- Pegg, de ce nu pui capat acestei situatsii? 3u
eshti obligata sa-l suportsi, sa shtii.
0rma o pauza.
HHHHHHHHHHH.-------------------- II5 ------------------------------.-------------
- /a da.
'endall o pri!i, uimita.
- De ce?
- Pentru ca il iubesc. SHi el ma iubeshte. Cre-
de-ma, nu este asha tot timpul. 3umai ca, uneori,
parca n-ar fi el.
- $dica atunci cind se drogheaza.
-3u8
- Pegg...
-3u8
- Pegg...
- /anuiesc ca da, recunoscu Pegg.
- Cind a inceput?
- )mediat dupa ce ne-am casatorit. Vocea lui
Pegg era ragushita. $ inceput din cauza unui meci
de polo. ;ood a cazut de pe cal shi a fost gra!
ranit. Cit timp a stat in spital, i-au dat droguri ca sa-i
aline durerea. i l-au in!atsat. Se uita rugatoare spre
'endall. 3u e !ina lui, intselegi? Dupa ce-a ieshit
din spital, a inceput sa ia droguri. "ri de cite ori
incercam sa-l fac sa renuntse... ma batea.
- Pentru numele lui Dumnezeu, Pegg8 $re
ne!oie de a#utor8 3u intselegi? 3u !a reushi singur.
Ce ia, cocaina? .
- 3u. Heroina.
- Dumnezeule8 3u-l potsi determina sa primea-
sca a#utor?
- $m incercat, shopti ea. 3ici nu shtii cit am in-
cercat8 $ fost de#a in trei clinici de reabilitare.
Clatina din cap. " !reme totul e in regula, iar apoi...
o ia de la capat. 3u se poate abtsine.
'endall o imbratsisha pe Pegg.
- imi pare atit de rau, spuse ea.
Pegg se fortsa sa-i zimbeasca.
- Sint sigura ca ;ood ishi !a re!eni. Se stra-
duieshte. Se lumina la fatsa. Cind ne-am cunoscut, ne
simtseam atit de bine impreuna8 *ideam tot timpul.
imi aducea mici cadouri shi... "chii i se umplura de
lacrimi. il iubesc atit de mult8
- Daca te pot a#uta cu ce!a...
- itsi multsumesc, shopti Pegg.
'endall o strinse de mina.
? - -ai !orbim.
Cobori sa li se alature celorlaltsi. Se gindea, (ind
eram copii, inainte de moartea mamei, ne faceam
atitea planuri minunate& Tu #ei fi un mare designer,
surioara, iar eu #oi fi cel mai bun sporti# al lumii&
(e-i mai trist este ca ar fi putut fi asha, iar acum!!!
'endall nu shtia prea bine daca-i parea mai rau
pentru ;ood sau pentru Pegg.
Cind a#unse in capatul scarilor, Clar( se apropie
de ea, aducindu-i o scrisoare.
- -a scuzatsi, domnishoara 'endall. 6ocmai a
adus-o un mesager. ii intinse plicul.
- Cine...? Dadu din cap. -ultsumesc, Clar(.
'endall deschise scrisoarea shi pali.
- 3u8 suspina ea. )nima ii batea cu putere shi se
simtsi cuprinsa de un !al de ametseala. Se spri#ini de
o masa, incercind sa-shi re!ina.
Cite!a minute mai tirziu, intra in camera de zi,
234
136
transfigurata.
- -arc... 'endall se stradui sa para calma. Pot
sa-tsi !orbesc o clipa?
&l o pri!i ingri#orat.
- Da, bineintseles.
- 6e simtsi bine? o intreba 6ler.
? - Da, multsumesc.
il lua pe -arc de mina shi-l conduse sus. "data
a#unshi in dormitorul lor, -arc o intreba,
- Ce s-a intimplat? ...
'endall ii intinse plicul. Scrisoarea era urma-
toarea,
"raga doamna 1enaud,
Felicitari& .sociatsia de protectsie a animalelor
salbatice a aflat cu placere de norocul dumnea-
#oastra! S-tim cit de tare #a interesea+a munca
noastra, shi contam in continuare pe a*utorul dum-
nea#oastra! "e aceea, am aprecia daca atsi depune
in contul nostru din Hurich un milion de dolari in
urmatoarele +ece +ile! .shteptam cu nerabdare #eshti
de la dumnea#oastra!
Ca shi celelalte scrisori, litera & era sparta.
- 6icaloshii8 e+ploda -arc.
- De unde au shtiut1ca sint aici? il intreba
'endall.
- Din orice ziar, spuse -arc pe un ton amar.
Citi din nou scrisoarea, clatinind din cap. 3-au de
gind sa inceteze. Trebuie sa anuntsam politsia.
- 3u8 striga 'endall. 3u se poate8 & prea tirziu8
3u intselegi? $r insemna sfirshitul. Sfirshitul&
-arc o lua in bratse shi o tsinu strins.
- /ine. Vom gasi o solutsie.
insa 'endall shtia ca nu e+ista nici o solutsie.
Se intimplase cu cite!a luni in urma, intr-o zi
care promitea sa fie frumoasa. 'endall se dusese
la ziua unei prietene, in *idgefield, Connecticut.
Fusese b petrecere minunata, bause o cupa cu
shampanie shi birfise cu prietenele ei. in mi#locul con-
!ersatsiei, ea se uitase la ceas.
- "h, nu8 3-a!eam idee ca s-a facut atit de
tirziu. -a ashteapta -arc.
SHi-a luat grabita la re!edere shi s-a suit in mashina.
$!ea cam optzeci de (ilometri-la ora cind drumul a
cotit brusc spre stinga, iar ea a zarit in ultimul mo-
ment o mashina trasa pe dreapta. $tunci chiar, o
femeie cu un buchet proaspat de flori trecu strada.
'endall incerca disperata sa o e!ite, dar era prea
tirziu. 6otul se petrecuse intr-o fractsiune de se-
cunda. Frina cu putere. 6remura !iolent. Fugi spre
femeia care zacea intr-o balta de singe.
'endall ramase incremenita. intr-un tirziu, se
apleca asupra femeii shi pri!i in ochii, ramashi fara
!iatsa. Se uita disperata in #ur, fara sa shtie ce sa faca.
3u se !edea nici o mashina. . murit, se gindi 'en-
dall. $u o mai pot a*uta! $-a fost #ina mea! 'a #or
acu+a insa de omor prin imprudentsa! S-i imi #or gasi
alcool in singe! .m sa fiu trimisa la inchisoare&
$runca o ultima pri!ire asupra trupului femeii,
apoi se intoarse grabita la mashina. 0na din aripi era
indoita shi erau pete de singe peste tot. Trebuie sa
ascund mashina in gara*, ishi spuse 'endall. ;a fi
cautata de politsie! Se urca la !olan shi demara.
6ot restul drumului a pri!it speriata in oglinda
retro!izoare, ashteptindu-se sa !ada din clipa in
clipa lumina roshie intermitenta shi sa auda sirena.
intra direct in gara#ul in care-shi tsinea mashina. Sam,
proprietarul gara#ului, statea de !orba cu *ed,
mecanicul. 'endall cobori din mashina.
- /una seara, doamna *enaud.
- /u... buna seara. Se straduia sa para cit mai
Calma.
- " lasatsi aici la noapte?
- Da.
*ed se uita la aripa.
- $tsi lo!it destul de rau mashina. Sint shi urme de
singe.
$mbii barbatsi se uitara la ea. 'endall respira
adinc.
- Da... $m lo!it un cerb pe autostrada.
- $tsi a!ut noroc ca nu !-a pro!ocat stricaciuni
mai mari, zise Sam. 0n prieten de-al meu a lo!it un
cerb shi shi-a nenorocit mashina. *in#i. 3ici din cerb n-a
mai ramas mare lucru.
'endall parasi gara#ul, apoi se uita in urma. Cei
doi barbatsi se uitau la aripa lo!ita.
Cind 'endall a a#uns acasa shi i-a po!estit lui
-arc cele intimplate, el a luat-o in bratse, spunind,
234
137
- "h, Doamne8 Draga mea, cum ai putut...?
'endall plingea cu suspine.
- 3-am... n-am shtiut ce sa fac. -i-a sarit in fatsa.
Culesese flori shi...
- Sst8 Sint sigur ca n-a fost !ina ta. $ fost un
accident. Va trebui sa te predai.
- SHtiu. $i dreptate. $r fi trebuit sa ramin pe loc shi
sa ashtept. Dar am intrat in panica, -arc. SHtiu ca am
lo!it-o shi am fugit, dar nu mai puteam face nimic pentru
ea. -urise. Daca i-ai fi !azut fatsa8 $ fost ingrozitor.
&l o tsinu in bratse pina ce ea se linishti.
intr-un sfirshit, 'endall spuse,
- -arc, chiar trebuie sa merg la politsie?
&l se incrunta.
- Ce !rei sa spui?
- Doar s-a terminat, nu-i asha? 3imeni n-o mai
poate aduce inapoi. .a ce i-ar mai fi de folos daca
eu ash fi pedepsita? 3u am putea sa ne prefacem ca
nu s-a intimplat niciodata?
- 'endall, daca !or afla...
- Cum sa afle? 3-a fost nimeni in #ur.
- Dar mashina? & lo!ita rau?
- 3umai aripa, l-am spus mecanicului ca am
lo!it un cerb. Se lupta sa se stapineasca. -arc, n-a
!azut nimeni cum s-a intimplat. SHtii ce-ar insemna
daca m-ar aresta? $sh fi condamnata. 6oate afa-
cerile mele s-ar duce de ripa. SHi pentru ce? Pentru
ce!a care e de#a de domeniul trecutului. incepu din
nou sa suspine.
" strinse shi mai tare in bratse.
- Sst8 Vom !edea, !om !edea.
9iarele de dimineatsa au dat mare amploare in-
timplarii. Ceea ce amplificase drama era faptul ca
femeia care murise se indrepta spre -anhattan sa
se casatoreasca. 9iarul $e8 :or, Times daduse
pur shi simplu o shtire, insa "ail/ $e8s shi $e8sda/
publicasera articole care sa fringa inimile.
'endal cumpara cite un e+emplar din fiecare shi
de!eni din ce in ce ingrozita de ceea ce facuse. ishi
spunea mereu Ndaca=,
"aca n-ash fi plecat la (onnecticut, la +iua prie-
tenei mele!!!
"aca ash fi ramas acasa in +iua aceea!!!
"aca n-ash fi baut nimic!!!
"aca femeia ar fi trecut strada cite#a secunde
mai de#reme sau mai tir+iu!!!
Sint #ino#ata de moartea unui om&
'endall se gindi la durerea pe care o pro!ocase
familiei femeii shi logodnicului shi simtsi ca i se facea
rau.
Conform celor relatate de ziare, politsia era in
cautare de informatsii.
$-au cum sa ma gaseasca, se gindi 'endall.
Trebuie pur shi simplu sa ma port ca shi cum nimic
nu s-ar fi intimplat!
Cind 'endall s-a intors la gara# a doua zi de
dimineatsa sa-shi ia mashina, *ed o ashtepta.
- $m shters singele de pe mashina, spuse el. Vretsi
sa !a repar shi aripa?
Bineintseles& .r fi trebuit sa se gindeasca mai
demult la asta!
- Da, te rog.
*ed o pri!ea ciudat. Sau doar i se parea.
- $m discutat cu Sam aseara despre cele
intimplate, spuse el. -i se pare ciudat, shtii. 0n cerb1
ar fi pricinuit in mod normal pagube mai mari.
.ui 'endall inima i i . batea nebuneshte. *eushi cu
greu sa !orbeasca.
- $ fost... un cerb mic.
*ed dadu din cap.
- Da, trebuie sa fi fost tare mic.
'endall ii simtsi pri!irea atsintita asupra ei pe cind
ieshea din gara#.
Cind 'endall a a#uns la birou, secretara ei,
3adine, o pri!i shi spuse,
- Ce tsi s-a intimplat?
'endall inghetsa.
- Ce !rei sa spui?
- Pari foarte tulburata. Stai sa-tsi fac putsina cafea.
- -ultsumesc.
'endall se indrepta spre oglinda. &ra palida shi
speriata. 3r sa-shi dea seama numai #a+indu-ma&
3adine intra in birou cu o ceashca de cafea
fierbinte.
- 0ite. " sa te faca sa te simtsi mai bine. " pri!i
curioasa pe 'endall. 6otul e in regula?
- $m a!ut un mic accident ieri, spuse 'endall.
- "h8 $ fost cine!a ranit?
Cu ochii mintsii re!edea fatsa femeii pe care o
omorise.
234
138
- 3u. $m lo!it un cerb.
- SHi mashina?
- & la reparat.
- $m sa sun la compania de asigurare.
- 3u. 3adine, te rog, nu face asta.
'endall !azu surpriza oglindindu-se in ochii lui
3adine.
Doua zile mai tirziu a sosit prima scrisoare.
"raga doamna 1enaud,
Sint preshedintele .sociatsiei de protectsie a ani-
malelor salbatice, care are ne#oie disperata de bani!
Sint sigur ca sintetsi dispusa sa ne a*utatsi! 3rga-
ni+atsia noastra foloseshte banii in scopul ocrotirii
animalelor salbatice, mai ales a cerbilor! $e putetsi
#ira cei cinci+eci de mii de dolari in contul numaru*
90G045 - ., deschis la banca Cr<dit Suisse din
Hurich! ;a sugere+ ca banii sa a*unga in cel mult
cinci +ile!
&ra nesemnata. 6oate literele & erau sparte. in
plic mai era o taietura dintr-un ziar, relatind ac-
cidentul.
'endall citi scrisoarea de doua ori. &ra o
amenintsare, fara indoiala. 3u shtia ce sa faca.
.#ea
dreptate 'arc, se gindi ea. .r fi trebuit sa ma duc
la politsie! insa situatsia ei se inrautatsise de#a. &ra
o
fugara. Daca o gaseau acum, facea inchisoare,
shi
toate afacerile ei se duceau de ripa.
Pe la prinz se duse la banca.
- Vreau sa !irez cincizeci de mii de dolari in
&l!etsia.
Cind 'endall a a#uns acasa in aceeashi seara i-a
aratat scrisoarea lui -arc. &l ramase incremenit.
- Dumnezeule8 Cine s-o fi trimis?
- Dar... nu shtia nimeni. 6remura.
- 'endall, cine!a shtie.
. - Dar nu era nimeni in prea#ma, -arc. &u...
- Stai putsin, sa ne gindim. Ce s-a intimplat e+act
cind te-ai reintors in orash?
- 3imic. $m... am lasat mashina in gara#. SHi... Se
opri.
.tsi lo#it destul de rau mashina, doamna 1enaud!
Sint shi urme de singe!
-arc ii studie e+presia fetsei.
- Ce este?
- Proprietarul gara#ului shi mecanicul erau acolo.
$u !azut singele de pe aripa mashinii. .e-am spus
ca am lo!it un cerb, iar ei au zis ca in cazul asta
stricaciunile ar fi fost mai mari. ishi mai amintise
ce!a. -arc...
-Da?
- 3adine, secretara mea. l-am spus ieri acelashi
lucru shi mi-am dat seama ca nici ea nu ma
credea.
6rebuie sa fie unul dintre cei trei.
- 3u, spuse -arc incet.
&a il pri!i uimita.
- Ce !rei sa spui?
- Stai #os, 'endall, shi asculta-ma. Daca !reunul
din ei te-ar fi banuit, e posibil sa fi po!estit in-
timplarea altora, iar shtirea accidentului a fost data
in
toate ziarele. Cine!a a facut legatura. Cred ca
scrisoarea a fost un bluf. Ca sa te incerce. Faptul
ca ai trimis banii e o gresheala.
- Dar de ce?
- Pentru ca acum ei shtiu ca eshti !ino!ata, nu-i
asha? .e-ai furnizat do!ada de care a!eau ne!oie.
- Dumnezeule8 Ce sa fac? il intreba 'endall.
-arc *enaud se gindi o clipa.
- $m o idee.
- Va multsumesc pentru timpul acordat.
- imi pare rau ca nu pot sa !a a#ut. ii conduse
afara din birou.
234
139
in dimineatsa urmatoare, la ora zece, 'endall shi
-arc erau in biroul lui *ussell 4ibbons, !icepre-
shedintele bancii 'anhattan First Securit/!
- Cu ce !a pot fi de folos? il intreba domnul
4ibbons.
- $m !rea sa !erificatsi un cont dintr-o banca din
9urich, zise -arc.
-Da?
- Vrem sa shtim al cui este.
- in legatura cu !reun delict?
-arc raspunse repede,
- 3u, de ce intrebatsi asta?
- Pentru ca el!etsienii nu !or fi de acord sa
!ioleze secretul contului decit daca este !orba de
!reo acti!itate criminala cum ar fi spalarea banilor
sau incalcarea legilor americane sau el!etsiene.
*eputatsia lor se bazeaza pe confidentsialitate.
- Sintetsi sigur ca nu...
- imi pare rau, ma tem ca nu.
'endall shi -arc se pri!ira. &a era disperata.
-arc se ridica.
Cind 'endall intra in acea seara in gara#, nici
Sam, nici *ed nu erau in prea#ma. 'endall parca
mashina shi, in timp ce trecea pe linga oficiul minu-
scul, zari o mashina de scris pe o masutsa. Se opri,
intrebindu-se daca a!ea cum!a litera & sparta.
Trebuie sa aflu, ishi spuse. Se indrepta spre oficiu,
ezita o clipa, apoi deschise usha shi intra inauntru. in
timp ce se apropia de mashina de scris, Sam aparu
brusc, de nicaieri.
- /una seara, doamna *enaud. Va pot a#uta cu
ce!a?
&a se rasuci speriata.
- 3u, tocmai... am lasat mashina. 3oapte buna.
)eshi grabita.
- 3oapte buna, doamna *enaud.
- in dimineatsa urmatoare, cind 'endall trecu pe
linga oficiu, mashina de scris disparuse. in locul ei
era un computer.
- Draguts, nu? zise Sam. &ra cazul sa trecem shi
noi in secolul 77.
(um de shi l-a putut permite<
234
140
Cind 'endall i-a po!estit lui -arc, el a spus
ginditor,
- & o posibilitate, dar a!em ne!oie de do!ezi.
.uni dimineatsa, cind 'endall s-a dus la birou,
3adine o ashtepta.
- 6e simtsi mai bine?
- Da, multsumesc.
- )eri a fost ziua mea. 0ite ce mi-a facut cadou
sotsul meu. Scoase din dulap o haina eleganta, de
nurca. 3u-i asha ca-i frumoasa ? ("Mttsri
toiul 19
141
Auliei Stanford ii placea colega ei de apartament,
Sall. &ra intotdeauna !esela shi plina de !iatsa.
$!usese o casatorie nereushita shi ishi #urase sa nu se
mai incurce niciodata cu !reun barbat. Aulia nu
era prea sigura ce insemna pentru Sall Nnicio-
data=, de !reme ce in fiecare saptamina o !edea cu
alt barbat.
- /arbatsii insuratsi sint cei mai buni, filozofa
Sall. Se simt !ino!atsi shi de aceea itsi fac mereu
cadouri. Cind gaseshti un barbat singur trebuie sa te
intrebi, De ce naiba o fi singur? 6u nu te intilneshti cu
nimeni, nu-i asha?
- 3u. Aulia se gindi o clipa la barbatsii care o
in!itasera in orash. 3u !reau sa o fac numai de
_--------------------------,---- 240 '------------;----------------
dragul de a ieshi. 6rebuie sa fiu cu cine!a la care
tsin
cu ade!arat, Sall.
- &i bine, shtiu eu pe cine!a potri!it, spuse Sall.
" sa-tsi placa. il cheama 6on Vinetti. l-am po!estit
despre tine shi de-abia ashteapta sa te cunoasca.
- Dar nu cred...
- Vine sa te ia miine la opt.
6on Vinetti era inalt, foarte inalt. $!ea parul des
shi intunecat shi zimbi dezarmant cind o pri!i pe
Aulia.
- Sall nu e+agera deloc. &shti mortala8
- -ultsumesc, spuse Aulia.
- $i fost !reodata la -ouston's<
&ra unul dintre cele mai elegante restaurante
din 'ansas.
- 3u. $de!arul era ca nu-shi putuse permite
niciodata. 3ici macar dupa ce i se marise salariul.
- &i bine, acolo o sa mincam. $m rezer!at o
masa.
.a masa, 6on a !orbit tot timpul mai ales de-
spre sine, dar pe Aulia n-o deran#a acest lucru. &ra
amuzant shi fermecator. nemaipomenit, ii spusese
Sall. SHi asha shi era.
-asa a fost delicioasa. .a desert, Aulia co-
manda souffle de ciocolata, iar 6on inghetsata. in
timp ce ishi beau cafeaua, Aulia se gindi, 3 sa ma'
in#ite acasa la el! Sa ma duc< $u! $u pot face una
ca asta! $ude la prima intilnire! 3 sa ma considere
241
ieftina! 0oate data #iitoare!!!
.i se aduse nota de plata. 6on o pri!i shi spuse,
- 6u ai mincat pat< shi homar...
-Da.
- Cartofi frantsuzeshti, salata shi souffl<, nu-i asha?
&a il pri!i nedumerita.
- Da, asha este. !
- ".'. $duna repede in minte. Partea ta e
cincizeci de dolari shi patruzeci de centsi.
- Poftim?
6on rin#i.
- SHtiu eu cit de independente sint femeile in
ziua de azi. 3u ne lasatsi sa facem nimic pentru
!oi, nu-i asha? 0ite, zise el marinimos, platesc eu
bacshishul shi pentru tine.
- imi pare rau ca n-a ieshit nimic, se scuza Sall.
& un scump. 6e mai !ezi cu el?
- 3u imi mai pot permite, zise Aulia cu ama-
raciune.
- &i bine, am pe altcine!a pentru tine. " sa-tsi
placa.
- 3u. Sall, nu !reau...
- $i incredere in mine.
6ed *iddle era un barbat la !reo treizeci shi cinci
de ani, destul de atragator. " in!ita la Jennie's, un
restaurant faimos pentru mincarurile croate.
- Sall chiar ca mi-a facut o fa!oare, spuse
*iddle. &shti foarte frumoasa.
- -ultsumesc.
- 6Si-a spus ca am o agentsie de publicitate?
-3u.
- Da... $m una dintre cele mai mari firme din
'ansas. 6otsi ma cunosc.
- Ce draguts. &u...
- -a ocup de cei mai importantsi clientsi din tsinut.
- &u nu...
- Da. Celebritatsi, bancheri, oameni de afaceri,
proprietari de magazine...
- &i bine, eu...
- "rice. Sint ai mei.
- Ce...
- Hai sa-tsi po!estesc cum am inceput.
$ !orbit tot timpul, iar singurul subiect era 6ed
*iddle.
- Probabil ca era foarte emotsionat, il scuza
Sall. $!ea o stare de ner!ozitate.
- &i bine, pe mine una chiar ca m-a ener!at.
Daca !rei sa afli ce!a despre !iatsa lui 6ed *iddle,
din clipa in care a !azut lumina zilei, intsreaba-ma pe
mine.
- Aerr -c'inle.
-Ce?
- Aerr -c'inle. 6ocmai mi-am adus aminte.
Se intilnea cu o prietena de-a mea. &ra topita dupa
el.
- -ultsumesc, Sall. 3u.
- -a duc dincolo sa-l sun.
Seara urmatoare aparu Aerr -c'inle. $rata
bine shi era o persoana foarte placuta. Cind intra pe
usha, o pri!i pe Aulia shi spuse,
- SHtiu ca intilnirile astea aran#ate sint dificile. SHi
eu sint destul de timid asha ca intseleg cum trebuie
sa te simtsi, Aulia.
&a il placu imediat.
$u plecat sa ia cina la restaurantul chinezesc
#ergreen, de pe State $!enue.
- .ucrezi pentru o firma de arhitectsi. 6rebuie sa
fie interesant. Cred ca oamenii nici nu-shi dau seama
cit de importantsi sint arhitectsii.
sensibil, se gindi Aulia, fericita. 9imbi.
- Sint de acord cu tine.
Seara a fost foarte agreabila. Pe masura ce
discutau, Aulia il placu din ce in ce mai tare. Se
hotari sa fie indrazneatsa.
- Vrei sa ne intoarcem la mine?
- 3u. Hai sa mergem la mine acasa.
- .a tine?
&l se apleca spre ea shi ii strinse ushor mina.
R $colo imi tsin lantsurile shi biciurile.
Henr ;esson a!ea o firma de contabilitate cu
sediul chiar in cladirea in care-shi a!ea sediul firma
0eters, astman @ Tol,in! De doua-trei ori pe sap
tamina, Aulia urca cu el in lift. Parea un barbat des-
tul de placut. $!ea cam treizeci de ani, o figura
inteligenta shi par grizonat. Purta ochelari cu rame
negre.
.a inceput s-au salutat, dind numai din cap, a
urmat N/una dimineatsa= shi NCe bine aratatsi
astazi=,
iar la cite!a luni dupa aceea N3-ai !rea sa luam
masa impreuna intr-o seara=? &l o pri!ea nerab-
dator, ashteptind un raspuns.
Aulia zimbi.
- De acord.
Din partea lui Henr a fost dragoste la prima
!edere. Cind s-au intilnit prima oara, a dus-o pe
Aulia la BT, unul dintre cele mai bune restaurante
din 'ansas Cit. &ra !izibil incintat sa fie cu ea.
l-a po!estit cite ce!a despre el.
- --am nascut chiar aici, in 'ansas, ca shi tatal
meu. $shchia nu sare prea departe de copac. in-
tselegi ce !reau sa spun, nu-i asha?
intselegea.
- $m shtiut dintotdeauna ca !oiam sa de!in
contabil. Cind am terminat shcoala, am lucrat ia
corporatsia Bigelo8 @ Benson! $cum am firma mea.
- -a bucur pentru tine, zise Aulia.
- Cam asta-i totul despre mine. Po!esteshte-mi
de tine.
Aulia tacu o clipa. Sint fiica ilegitima a unuia
dintre cei mai bogatsi oameni din lume! 0robabil ca
ai au+it de el! Tocmai s-a inecat! Car eu sint una
din moshtenitoarele a#erii lui! Pri!i in #ur la salonul
elegant. .sh putea sa cumpar restaurantul, daca ash
#rea! .sh putea probabil sa cumpar intregul orash!
Henr o pri!ea cu atentsie.
- Aulia?
- "h8 imi pare rau. --am nascut in -ilBau(ee.
6atal meu... a murit cind eram mica. -ama shi cu
mine am calatorit mult prin tsara. Dupa moartea ei,
m-am hotarit sa ma stabilesc aici shi sa-mi gasesc o
slu#ba. Sper ca nasul sa nu-mi fi crescut prea tare!
Henr ;esson o lua de mina.
- Deci n-ai nici un barbat care sa-tsi poarte de
gri#a. Se apleca spre ea shi spuse, cu sinceritate,
$sh
!rea sa am gri#a de tine tot restul !ietsii.
Aulia il pri!i surprinsa.
- 3u !reau sa o imit pe Doris Da, dar de-abia
ne cunoashtem.
- Vreau sa schimb acest lucru.
Cind Aulia a#unse acasa, Sall o ashtepta.
- &i bine? o intreba ea. Cum a mers?
Aulia ii raspunse ginditoare,
- & foarte dulce shi...
- & nebun dupa tine8
Aulia zimbi.
- Cred ca m-a cerut de ne!asta.
Sall facu ochii mari.
- Crezi ca te-a cerut? Dumnezeule8 3u shtii sigur?
- Pai, a spus ca !rea sa aibe gri#a de mine tot
restul !ietsii.
- $sta da cerere8 e+clama Sall. -arita-te cu el8
*epede8 Pina nu se razgindeshte8
Aulia izbucni in ris.
- De ce atita graba?
- $sculta-ma. )n!ita-) la masa. 4atesc eu shi spu-
nem ca tu le-ai facut.
- 3u, multsumesc. Cind il !oi gasi pe barbatul
cu care !reau sa ma marit, poate ca !om minca
mincare chinezeasca din farfurii de Carton, dar,
crede-ma, masa !a fi aran#ata cu flori shi luminari.
.a urmatoarea lor intilnire, Henr spuse,
- SHtii, 'ansas este un orash nemaipomenit in
care sa-tsi creshti copiii.
- Da, este. Singura problema a Auliei era ca nu
shtia prea sigur daca-shi dorea sa creasca copiii lui.
&ra un om de incredere shi cumsecade dar...
Discuta despre toate astea cu Sall.
- -a tot cere de ne!asta, spuse Aulia.
- Cam cum e?
&a se gindi o clipa, incercind sa-i e+plice cit de
romantic era Henr ;esson.
- & sobru, cumsecade, linishtit.
Sall o pri!i o clipa.
- Cu alte cu!inte plicticos.
Aulia se apara.
- 3u-i chiar plicticos.
Sall dadu din cap atotshtiutoare.
- & plicticos. -arita-te cu el.
- Cum?
- -arita-te cu el. /arbatsii buni shi plicticoshi sint
tare greu de gasit.
ii era greu sa traiasca de la o leafa la alta.
6rebuia sa plateasca chiria, rata la automobil, sa-shi
cumpere mincare shi imbracaminte. Aulia a!ea o
To/ota shi i se parea ca cheltuia mai multsi bani cu
mashina decit pentru ea. 6ot timpul imprumuta bani
de la Sall.
intr-o seara, cind Aulia se imbraca, Sall spuse,
- )arashi te intilneshti cu Henr, nu-i asha? 0nde
mergetsi?
- .a S/mphon/ -ali! Cinta Cleo .aine.
- 6e-a mai cerut de ne!asta?
Aulia ezita. $de!arul era ca Henr o cerea de
fiecare data cind se intilneau. Se simtsea presata,
dar nu se putea hotari sa spuna da.
- Sa nu-l pierzi, o a!ertiza Sall.
Sall/ are probabil dreptate, se gindi Aulia. -enr/
Wesson ar fi un sots foarte bun! ste!!! e+ita! calm
shi cumsecade!!! dar este oare de a*uns<
Pe cind ieshea pe usha, Sall o striga,
- Potsi sa ma incalts cu pantofii tai negri?
- Sigur. Pleca.
Sall intra in dormitorul Auliei shi deschise dulapul.
248 249
Perechea de pantofi pe care o cauta era pe raftul
de sus. Cind se intinse sa-i ia, o cutie de carton
ashezata precar pe raft cazu, iar contsinutul i se
risipi
pe podea.
- .a naiba8 Sall se apleca sa stringa hirtiile.
&rau zeci de taieturi din ziare, fotografii shi articole,
toate despre familia Stanford, ..
Aulia intra grabita in incapere.
- -i-am uitat... Se opri !azind hirtiile pe podea.
Ce faci aici?
- imi pare rau, se scuza Sall. Cutia a cazut shi-
*oshind, Aulia se apleca shi incepu sa le stringa.
- 3u shtiam ca te intereseaza atit de mult cei
bogatsi shi faimoshi, spuse Sall.
Aulia continua sa stringa hirtiile in cutie. Dadu
peste un medalion de aur, in forma de inima, pe
care mama ei i-l daduse inainte de a muri. il puse
deoparte.
Sall o studia mirata.
- Aulia?
-Da.
R De ce te intereseaza atit de mult Harr Stan-
ford?
- 3u ma intereseaza. &u... pe mama mea.
Sall ridica din umeri.
- ".'. intinse mina shi lua unul din articole. 6itlul
cu litere mari ii atrase pri!irea, -$43$60. " .$S$
)3S$*C)3$6$ P& 40V&*3$36$ - C"P).0. ).&-
4)6)- - -$-$ SHl F))C$ $0 D)SP$*068
Sall se holba la Aulia.
- Dumnezeule8 &shti fata lui Harr Stanford8
Aulia clatina din cap shi continua sa adune hirtiile
imprashtiate.
- &shti?
Aulia se opri.
- 6e rog, nu !reau sa !orbesc despre asta.
Sall sari in picioare.
- 3u !rei sa !orbeshti despre asta? &shti fiica
unuia dintre cei mai bogatsi oameni din lume shi nu
!rei sa !orbeshti? &shti nebuna? -
- Sall...
- SHtii cea!ere are? -iliarde.
- 3-au nici o legatura cu mine.
- Daca eshti fiica lui, atunci au mare legatura cu
tine. il moshteneshti. 3u trebuie decit sa spui
familiei
cine eshti shi...
-3u.
- Cum?
- 3u intselegi. Aulia se ridica shi se asheza pe pat.
Harr Stanford a fost un om ingrozitor. $ parasit-o
pe mama mea. &a 2-a urit shi il urasc shi eu.
- Dar nu potsi uri pe cine!a care atitsi bani. "a-
menii de genul lui sint intseleshi!
Aulia clatina din cap.
- 3u !reau nimic de la el.
- Aulia, moshtenitoarele nu traiesc in apartamente
mizere, nu-shi cumpara haine de la solduri shi nu se
imprumuta ca sa poata plati chiria. *udele tale s-ar
147
simtsi umilite daca ar shti ca traieshti asha.
- Dar nici nu shtiu ca e+ist.
- $tunci trebuie sa le spui.
- Sall...
-Da?
- .as-o balta.
Sall o pri!i lung.
- Sigur. $propo, n-ai putea sa ma imprumutsi cu
un milion-doua pina la leafa?
6ler era nelinishtit. )n ultimele douazeci shi
patru
de ore il sunase incontinuu pe .ee acasa, dar nu-i
raspunsese nimeni. 7nde o fi< se framinta el. (u
cine o fi<
*idica receptorul shi forma din nou numarul. 6e-
lefonul suna mult timp shi tocmai cind 6ler se pre-
gatea sa inchida, auzi !ocea lui .ee.
-$lo?
- .ee8 Ce mai faci?
- Cine dracu1 e acolo?
- 6ler.
- 6ler? 0rma o pauza. "h, da.
6ler se simtsi dezamagit.
- Ce mai faci?
- /ine, ii raspunse .ee.
- 6Si-am spus ca am o surpriza pentru tine.
- Da? Parea plictisit.
- itsi aduci aminte ca mi-ai spus odata ca ai !rea
sa mergi la St. 6ropez intr-un iaht mare shi alb?
- SHi ce-i cu asta?
- Ce-ai zice sa plecam luna !iitoare?
- Vorbeshti serios?
- Potsi fi sigur.
- 3u shtiu inca. $i !reun prieten care are un
iaht?
- Sint pe cale de a-mi cumpara eu unul.
- Sper ca n-ai pus la cale ce!a necurat.
- Ce!a...? "h, nu8 $m facut rost de nishte bani.
- Deci la St. 6ropez, da? Suna bine. Da, mi-ar
face placere sa merg cu tine.
6ler se simtsi ushurat.
- -inunat. Pina atunci insa sa nu... 3ici nu-i !e-
nea sa se gindeasca la asta. -ai !orbim, .ee.
.asa
#os receptorul shi se asheza pe marginea patului.
'i-ar
face placere sa merg cu tine! Se shi imagina im-
preuna cu .ee pe puntea unui iaht minunat%
facind
impreuna incon#urul lumii. impreuna! .ua cartea de
telefoane shi o deschise.
/irourile firmei John .lden :achts Cnc! sint si-
tuate in docurile comerciale ale /oston-ului. Direc-
torul de !inzari se apropie de 6ler,
- Cu ce !a pot fi de folos, domnule?
6ler il pri!i shi spuse cu glas neutru,
- $sh !rea sa cumpar un iaht.
)ahtul tatalui sau facea probabil shi el parte din
moshtenire, insa 6ler n-a!ea nici cea mai mica
intentsie sa imparta !asul cu fratele shi sora lui.
- Cu pinze sau cu motor?
- -mm... nu shtiu sigur. $sh !rea sa fac cu el
incon#urul lumii.
- Deci cu motor.
. - 6rebuie sa fie neaparat alb.
Directorul de !inzari il pri!i ciudat.
- Da, bineintseles. Cam cit de mare sa fie?
Blue S,ies a!ea cincizeci shi patru de metri lun-
gime.
- SHaizeci de metri.
Vlnzatorul clipi.
- Da, intseleg. SHtitsi, cu sigurantsa ca un
astfel de
!as este foarte scump, domnule... ,
- 6ler Stanford. 6atal meu a fost Harr Stanford.
148
Fatsa barbatului se lumina.
- /anii nu sint o problema, zise 6ler.
- /ineintseles ca nu8 &i bine, domnule Stanford,
!a !oi gasi un iaht pentru care totsi or sa !a
in!idieze. $lb, desigur. Pina atunci insa !a rog sa
studiatsi oferta noastra. Sunatsi-ma cind !a !etsi
hotari
care ambarcatsiune !a intereseaza.
;ood Stanford se gindea la cai. 6oata !iatsa lui
fusese ne!oit sa calareasca numai caii prietenilor
lui, insa acum ishi putea permite sa-shi cumpere
cea
mai !aloroasa herghelie din lume.
Vorbea la telefon cu -imi Carson.
- Vreau sa-tsi cumpar caii, spuse ;ood. &ra
entuziasmat. $sculta o clipa. Da, pe totsi. Vorbesc
foarte serios.
Con!ersatsia dura o #umatate de ora, iar cind
;ood puse receptorul #os zimbea. Se duse s-o
caute pe Pegg.
&a statea singura pe !eranda. inca i se mai
obser!a !inataia, acolo unde o lo!ise.
- Pegg...
&a il pri!i ingri#orata.
- Da?
- 6rebuie sa stam de !orba. 3u shtiu de unde sa
incep.
&a ashtepta.
- SHtiu ca am fost un sots groaznic. $m facut
lucruri de neiertat. Dar, draga mea, totul se !a
schimba acum. 3u intselegi? Sintem bogatsi.
Vreau
sa ma re!anshez fatsa de tine. " lua de mina. De
data
asta ma las de droguri shi !om trai cu totul altfel.
&a il pri!i in ochi shi spuse,
- $sha sa fie, ;ood?
- Da. itsi promit. SHtiu ca am mai spus-o shi
alta
data, dar de data asta ma !oi tsine de cu!int. --
am
hotarit. $m sa ma internez intr-o clinica. 6rebuie sa
scap din iadul prin care am trecut. Pegg... in !oce
i se citea disperarea. 3u pot reushi fara tine. SHtiu
bine ca nu pot.
&a il pri!i mult timp, apoi il strinse in bratse.
- /ietul de tine8 SHtiu, shopti ea. $m sa te a#ut.
Venise timpul ca -argo Posner sa plece.
6ler o gasi in biblioteca. inchise usha.
- Voiam sa-tsi multsumesc din nou, -argo.
&a zimbi.
- $ fost distracti!. --am simtsit foarte bine. il
pri!i mindra. Poate ca ar fi trebuit sa ma fac
actritsa.
- $i fi fost foarte buna. l-ai pacalit pe totsi.
- 3u-i asha?
- $i aici restul banilor. Scoase un plic din bu-
zunar. SHi biletul spre Chicago.
- -ultsumesc.
&l se uita la ceas.
- $r fi bine sa pleci chiar acum.
- Perfect. Vreau numai sa shtii ca apreciez ce ai
facut pentru mine. Vreau sa spun, faptul ca m-ai
scos din inchisoare shi restul.
&l zimbi.
- /ine. Calatorie placuta. " pri!i urcind scarile
spre camera ei. Aocul se terminase.
SHah shi shah mat.
-argo Posner era in dormitorul ei shi tocmai ter-
mina de impachetat cind intra 'endall.
- /una, Aulia. Voiam numai... Se opri. Ce faci?
- Plec acasa.
'endall o pri!i surprinsa.
- $tit de curind? De ce? Speram sa ne pe-
trecem mai mult timp impreuna, ca sa ne cunoash-
tem mai bine.
- Sigur. *amine pe alta data.
'endall se asheza pe marginea patului.
- & ca un miracol, nu-i asha? Sa ne regasim
dupa totsi aceshti ani.
-argo continua sa impacheteze.
- Da, e un miracol.
- Cred ca te simtsi ca Cenushareasa. Vreau sa
spun ca acum duci o !iatsa obishnuita, pentru ca
in clipa urmatoare cine!a sa-tsi dea un miliard de
dolari.
-argo se opri brusc.
149
- Cum?
- Spuneam...
- 0n miliard de dolari?
- Da. $tit moshtenim fiecare.
-argo o pri!i uimita pe 'endall.
- Fiecare capatam un miliard?
- 3u tsi-a spus nimeni?
- 3u, zise -argo. 3imeni. *amase pe ginduri.
SHtii, 'endall, cred ca ai dreptate. $r trebui sa ne
cunoashtem mai bine.
6ler era in sera shi se uita la fotografiile cu
iahturi cind Clar( se apropie de el.
? - Sintetsi cautat la telefon, domnule #udecator.
- Vorbesc de aici.
&ra 'eith Perc din Chicago.
- 6ler?
-Da.
- $m o !este buna pentru tine.
-"h?
- $cum, ca ies la pensie, ce-ai zice sa fii tu
numit #udecator- shef?
6ler se abtsinu cu greu sa nu izbucneasca in ris.
- $r fi minunat, 'eith.
- &i bine, postul e al tau.
- 3ici nu shtiu ce sa spun. (e-ash putea spune<
(a miliardarii nu-shi petrec #iatsa intr-o sala
amarita
de tribunal din (hicago< Sau ca plec intr-o cala-
torie in *urul lumii shi deci #oi fi foarte ocupat<
- Cit de curind te intorci la Chicago?
- -ai dureaza, spuse 6ler. $m multe de re-
zol!at aici.
- 6e ashteptam cu totsii.
- .a re!edere. .asa #os receptorul shi se uita la
ceas. -&ra timpul ca -argo sa plece la aeroport.
6ler urca in camera ei sa !ada daca era gata. "
gasi despachetind.
&l o pri!i surprins.
- 3-ai terminat inca?
Se uita la el shi-i zimbi.
- /a da. $cum despachetez. --am gindit mai
bine. imi place aici.-Poate ca ar fi bine sa mai
ramin.
&l se incrunta.
- Ce tot spui? Haide, trebuie sa prinzi a!ionul
spre Chicago.
- Vor mai fi shi alte a!ioane, #udecatoriile. Poate
am sa-mi cumpar unul numai al meu.
- Ce !rei sa spui?
- $i !rut sa te a#ut sa faci o farsa cui!a.
-Da?
- &i bine, se pare ca mie mi-ai #ucat o farsa. $m
intseles ca !alorez un miliard.
- Vreau sa pleci de aici. $cum.
- Chiar asha? $m sa plec cind am sa fiu pre-
gatita, spuse -argo. SHi inca nu sint.
-Ce !rei?
&a dadu din cap.
- $sha e mai bine. Ce se !a intimpla cu miliardul
de dolari pe care se presupune ca-l !oi primi?
$!eai de gind sa-i pastrezi pentru tine, nu-i asha?
--am gindit eu ca trebuie sa fie rost de ce!a bani.
Dar un miliard? Cred ca merit shi eu o parte.
Cine!a batu la usha dormitorului.
- -a scuzatsi. &ra Clar(. -asa e ser!ita.
-argo se intoarse spre 6ler.
- Du-te tu. &u nu !in. 6rebuie sa fac nishte cum-
paraturi.
-ai tirziu in aceeashi dupa-amiaza, incepura sa
soseasca pachetele. Cutii intregi cu rochii de la .r-
m)ni, costume de sport de la Scaasi Bouti?ue, len-
#erie de la Jordan 'arsh, o haina de blana de la
$eiman 'arcus shi o bratsara cu diamante de la
Car tier. 6oate pachetele ii erau adresate
domnishoarei
Aulia Stanford.
Cind -argo intra pe usha, pe la patru shi
#umatate,
- 6ler o ashtepta furios.
- Ce naiba faci? o intreba el.
&a zimbi.
- $!eam ne!oie de cite!a lucruri. Sora ta
trebuie sa fie bine. imbracata, nu? &ste uimitor
cite
lucruri potsi cumpara pe credit cind eshti o
Stanford.
$chitsi tu nota de plata, da?
- Aulia...
- -argo, ii reaminti ea. $m !azut fotografiile
150
iahturilor pe masa. $i de gind sa-tsi cumperi unul?
- 3u te pri!eshte pe tine.
- 3-ar trebui sa fii prea sigur. Poate ca !om face
o croaziera impreuna. SHi !om boteza iahtul
'argo!
Sau sa-i spunem Aulia? Putem merge impreuna in
#urul lumii. 3u-mi place sa calatoresc singura.
6ler ofta adinc.
- Se pare ca te-am subestimat. &shti o femeie
foarte inteligenta.
- & un mare compliment, fiindca !ine de la tine.
- Sper insa ca eshti shi rezonabila.
- Depinde. Ce intselegi tu prin rezonabila?
- 0n milion de dolari. /ani gheatsa.
)nima ii batea cu putere.
- SHi pot pastra toate lucrurile pe care mi le-am
cumparat azi?
- Pe toate.
- 3e-am intseles.
- /ine. $m sa-tsi trimit banii cit de curind posibil.
-a intorc la Chicago peste cite!a zile. Scoase o
cheie din buzunar shi i-o intinse. $sta e cheia
apar-
tamentului meu. Vreau sa stai acolo shi sa ma
ashteptsi. SHi nu discuta cu nimeni.
- /ine. incerca sa nu para prea entuziasmata.
0oate ca ar fi trebuit sa-i cer mai mult, se gindi
ea.
- itsi rezer! un loc in primul a!ion.
- SHi lucrurile pe care le-am cumparat...?
- $m sa tsi le trimit.
- /ine. 6otul s-a aran#at de minune, nu-i asha?
-Da.
6ler o conduse chiar el pe -argo la aeroportul
Logan, ca sa fie sigur ca pleca. &a il intreba,
- Ce-ai sa le spui celorlaltsi despre plecarea
mea?
- $m sa le spun ca ai plecat sa-tsi !izitezi cea
mai buna prietena care locuieshte acum in
$merica
de sud shi este foarte bolna!a.
&a il pri!i zimbind shtrengareshte.
- Sa shtii ca croaziera in #urul lumii n-ar fi fost o
idee prea rea.
9borul ei fusese anuntsat la megafon.
- Drum bun.
- -ultsumesc. 3e !edem la Chicago.
6ler ashtepta pina ce a!ionul decola. $poi se
intoarse la limuzina shi-i spuse shoferului,
- *ose Hill.
Cind 6ler a#unse acasa, intra direct in camera
lui shi ii telefona #udecatorului-shef 'eith Perc.
- 6e ashteptam cu totsii, 6ler. Cind te intorci?
3e-am gindit sa dam o mica petrecere in cinstea ta.
- Curind, 'eith. Pina atunci insa ash !rea sa ma
a#utsi intr-o problema.
- /ineintseles. Ce pot face pentru tine?
- &ste !orba de o persoana pe care am incercat
s-o a#ut. -argo Posner. Cred ca tsi-am mai
pomenit
de ea.
- Da, imi aduc aminte. Care-i problema?
- /iata femeie a a#uns sa creada ca e sora mea.
--a urmarit pina la /oston shi a incercat sa ma
omoare.
- Dumnezeule8 ingrozitor8
- &ste in drum spre Chicago, 'eith. -i-a furat
cheia de acasa shi nu shtiu ce are de gind sa faca.
& periculoasa. $ amenintsat ca o sa-mi omoare
familia. Vreau s-o internezi la spitalul de boli
mentale
*eed. Daca-mi trimitsi prin fa+ formularul de
internare il
semnez imediat. ii !oi plati eu tratamentul.
- $m sa ma ocup imediat de asta, 6ler.
- itsi multsumesc. Vine cu cursa EO>, care a#unge
la ora opt shi un sfert. itsi sugerez sa o ashteptatsi
la
aeroport. SHi fitsi pre!azatori. .a spital !a trebui sa
fie
bine pazita shi sa nu i se ingaduie !izitatori. ,
- Voi a!ea gri#a de asta. imi pare rau ca ai
trecut.prin asha ce!a, 6ler.
.a cina, in aceeashi seara, 'endall intreba,
- Aulia nu !ine?
- Din pacate nu, zise 6ler cu o unda de regret
in glas. --a rugat sa !a spun tuturor la re!edere. $
plecat in $merica de sud sa aiba gri#a de o prietena
151
de-a ei care a a!ut un atac. 6otul s-a intimplat pe
neashteptate.
- Dar testamentul nu a fost inca...
- Aulia m-a imputernicit pe mine sa ma ocup de
partea ei de moshtenire.
Ser!itorul asheza in fatsa lui 6ler un castron
aburind.
- $h8 $rata delicios8 -i-e tare foame asta-seara.
9borul EO> al companiei 7nited .irlines a ate-
rizat pe aeroportul "1Hare la ora stabilita. " !oce
metalica se auzise la megafon,
- Doamnelor shi domnilor !a rugam sa !a legatsi
centurile de sigurantsa.
Calatoria lui -argo Posner decursese intr-un
mod foarte placut. ishi petrecuse timpul !isind la
ce a!ea sa faca cu milionul de dolari shi cu toate
hainele shi bi#uteriile pe care shi le cumparase.
S-i
asta numai datorita faptului ca am fost arestata! (e
chestie&
-argo ishi strinse lucrurile pe care le a!ea cu
ea shi incepu sa coboare. 0n steBard era chiar in
spatele ei. 0nga a!ion ashtepta o ambulantsa din
care coborisera doi infirmieri in halate albe shi un
doctor. SteBardul ii !azu shi le-o arata pe -argo.
0nul dintre barbatsi se apropie de ea.
- Scuzatsi-ma, !a rog.
-argo il pri!i.
- Da?
- Sintetsi -argo Posner?
- Da. De ce? Ce s-a intimplat?
- Sint doctorul 9immerman. " lua de brats. Va
rog sa !enitsi cu noi. incepu s-o traga ushurel spre
ambulantsa.
-argo incerca sa scape.
- Statsi putsin. Ce facetsi?
Ceilaltsi doi o luasera fiecare de cite un brats.
- $#utor8 striga -argo. $#utor8
Ceilaltsi pasageri ii pri!eau.
- Ce naiba !-a apucat? tsipa -argo. Vor sa ma
rapeasca8 Sint Aulia Stanford8 Fiica lui Harr Stan-
ford8
Pasagerii pri!ira uimitsi cum -argo era ba-
gata cu fortsa in ambulantsa. 6Sipa shi dadea
din
picioare.
inauntru, doctorul scoase o seringa shi-i facu o
in#ectsie in brats.
- *ela+eaza-te, ii spuse el. 6otul !a fi bine.
- 6rebuie sa fii nebun, zise -argo. &shti... Pleoa-
pele incepura sa i se ingreuneze.
0shile ambulantsei se inchisera shi pornira la
drum.
Cind 6ler a primit fisha de internare a ris in
hohote. SHi-o imagina pe ticaloasa aceea lacoma
luata pe sus. $!ea sa aran#eze sa fie tsinuta acolo
tot
restul !ietsii.
.cum *ocul s-a sfirshit intr-ade#ar, se gindi el.
$m reushit8 Batrinul s-ar rasuci in mormint - daca
ar
a#ea #reunul - daca ar shti ca eu detsin controlul
asupra companiei lui! ii #oi darui lui Lee tot ce-shi
doreshte!
Perfect. 6otul era perfect.
&!enimentele din timpul zilei il e+citasera pe 6-
ler la culme. 6rebuia sa faca ce!a in pri!intsa asta.
Deschise ser!ieta shi scoase dintr-unul din
comparti-
mente un ghid "amron! in /oston erau cite!a
baruri ale homose+ualilor. il alese pe cel de pe
/olston Street, numit >uest! $u mai ramin la cina!
'a duc direct la club!
Aulia shi Sall se imbracau sa plece la ser!iciu.
- Cum a fost aseara? o intreba Sall.
-.a fel.
- $sha de rau? $tsi fi+at de#a data?
- Doamne fereshte8 zise Aulia. Henr e un dulce,
dar... "fta. 3u e pentru mine.
- Poate ca el nu este, dar astea sint cu sigu-
rantsa. ii intinse Auliei cinci plicuri.
&rau note de plata. Aulia le deschise. Pe trei
dintre ele scria scadent.
- Sall ai putea sa-mi imprumutsi...
Prietena ei o pri!ea amuzata.
- 9au daca te intseleg.
152
- Ce !rei sa spui?
- -unceshti ca o scla!a, nu-tsi potsi plati facturile
shi
n-ar trebui decit sa ridici un deget shi cine!a ar !eni
la tine cu cite!a milioane de dolari, plus sau minus
ce!a maruntsish.
- 3u sint banii mei.
- /ineintseles ca sint banii tai, rabufni Sall.
Harr Stanford a fost tatal tau, nu-i asha? Deci ai
dreptul la o parte din a!erea lui.
- 0ita. 6Si-am spus doar cum s-a purtat cu
mama. Cred ca nu mi-a lasat nici un cent.
Sall ofta.
- .a naiba8 SHi eu care de-abia ashteptam sa
locuiesc in aceeashi casa cu o milionara.
Se indreptara spre parcarea unde-shi tsineau
mashina. .ocul Auliei era gol. Pri!i shocata.
- $ disparut8
- &shti sigura ca aici ai parcat-o aseara? o in-
treba Sall.
- Da.
- 6Si-a furat-o cine!a.
Aulia clatina din cap.
- 3u, zise ea incet.
- Ce !rei sa spui?
Se intoarse sha se uite la Sall.
- Cred ca mi-au ridicat-o. 3-am platit ultimile trei
rate.
- -inunat, zise Sall. $bsolut minunat.
Sali nu-shi putea scoate din minte situatsia prie-
tenei ei. ca un basm, ishi spunea ea. "
printsesa
care nu shtie ca e printsesa! $umai ca, in ca+ul ei,
ea
shtia asta dar era prea mindra ca sa faca ce#a! $u
e
drept& 1udele ei iau totsi banii, iar ei nu-i mai
ramine
nimic! i bine, daca ea nu #rea sa faca ce#a, am
sa
fac eu! 3 sa-mi multsumeasca!
in aceeashi seara, dupa ce Aulia ieshi, Sall
e+amina cutia cu taieturi din ziare. .ua un ziar mai
nou in care se mentsiona faptul ca moshtenitorii
lui
Harr Stanford erau cu totsii la *ose Hill.
"aca printsesa nu #rea sa se duca la ei, se gindi
Sall, atunci ei !or !eni la printsesa. Se asheza la
masa shi incepu sa scrie o scrisoare. ii era
adresata
#udecatorului 6ler Stanford.
6ler Stanford semna hirtiile prin care -argo
Posner era internata in spitalul de boli mentale
*eed.
6rei psihiatri trebuiau sa aprobe aceasta internare,
iar 6ler shtia ca n-a!ea sa-i fie ushor.
*e!azu toate mishcarile pe care le facuse inca
de la inceput shi decise ca planul nu a!ea fisuri.
Dmitri disparuse in $ustralia, iar pe -argo Posner o
inlaturase. -ai raminea Hal /a(er, dar cu el nu era
nici o problema. Fiecare are un punct !ulnerabil iar
al lui era familia lui. $u, Ba,er nu #a #orbi
niciodata
pentru ca n-ar suporta gindul sa- shi petreaca
#iatsa
in inchisoare, departe de cei dragi!
6otul era perfect.
(ind #oi intra in posesia moshtenirii ma #oi in-
toarce la (hicago sa-l iau pe Lee! 0oate ca am
sa-mi cumpar shi o casa la St! Trope+! 3 sa cala-
torim in *urul lumii! 'i-am dorit intotdeauna sa #ad
;enetsia!!! shi 0ositano!!! shi (apri!!! ;om merge
in
6en/a, la safari shi #om #i+ita impreuna Ta* 'ahal-
ul,
153
la lumina lunii! S-i cui ii datore+ eu toate astea<
Taticului meu! Bunului meu tatic! Ashti un stricat,
T/ler shi asha #ei fi intotdeauna! $ici nu-mi #ine sa
cred ca eshti fiul meuK!
i, cine are ultimul cu#int, tata<
6ler cobori sa li se alature fratelui shi surorii lui
la masa. ii era din nou foame.
- Ce pacat ca Aulia a trebuit sa plece atit de
repede, spuse 'endall. -i-ar fi placut sa ne cu-
noashtem mai bine.
- Sint sigur ca intentsioneaza sa se intoarca cit
mai repede, zise -arc.
Foarte ade#arat, se gindi 6ler. $!ea sa se asi-
gure ca nu !a scapa niciodata de acolo.
incepura sa discute despre !iitor.
Pegg spuse, cu timiditate,
- ;ood ishi !a cumpara citsi!a cai de polo,
- 3u sint citsi!a, riposta ;ood. & o herghelie. "
herghelie de cai de polo.
- imi pare rau, dragul meu. Voiam numai...
- .asa-ma in pace.
6ler, se intoarse spre 'endall.
- 6u ce planuri ai?
A!!! contam shi in #iitor pe spri*inul dumnea#oa-
stra!!! ;-am fi recunoscatori daca atsi depune in
contul
nostru un milion de dolari!!! in urmatoarele +ece
+ile!K
- 'endall?
- "h. $m de gind sa-mi e+tind afacerea. $m sa
deschid magazine la .ondra shi la Paris.
- Ce palpitant, zise Pegg.
- Peste doua saptamini, am planificat o pre-
zentare de moda la 3eB Por(. 6rebuie sa plec
acolo pentru ultimile pregatiri.
'endall se uita la 6ler.
- Cu ce-ai sa faci cu partea ta de moshtenire?
6ler spuse pios,
- $ctsiuni de caritate, in mare parte. Sint atitea
organizatsii care au ne!oie de a#utor.
3u era foarte atent la con!ersatsia care se des-
fashura in #urul lui. Se uita la fratele shi la sora lui.
"aca n-ash fi fost eu, n-atsi fi moshtenit nimic!
$imic&
Se intoarse spre ;ood.= Fratele lui era din ce in
ce mai dependent de droguri. ishi irosise !iatsa.
Banii
n-or sa-i a*ute la nimic, se gindi 6ler, ci numai sa-
shi
cumpere droguri. Se intreba de unde shi le
procura.
Se intoarse spre sora lui. 'endall se bucura de
succes. SHtiuse sa-shi puna in !aloare talentul.
-arc statea linga ea shi-i spunea o anecdota lui
Pegg. atragator shi simpatic! 0acat ca e insurat!
-ai era shi Pegg. Se gindea mereu la ea ca la
biata 0egg/! 3u reushea sa intseleaga de ce il mai
suporta pe ;ood. 0robabil ca-l iubeshte foarte
mult!
Se intreba care urmau sa fie e+presiile fetselor lor
cind a!ea sa se ridice shi sa spuna, Detsin
controlul
companiei. &u am pus la cale moartea tatei, am
dezgropat cada!rul shi am anga#at pe cine!a care
sa
se dea drept sora noastra. 9imbi. ii !enea greu sa
pastreze un secret atit de delicios.
Dupa masa, 6ler se reintoarse in camera lui
sa-l sune pe .ee. 3u raspunse nimeni. . ieshit cu
cine#a, se gindi 6ler disperat. $u m-a cre+ut cind
i-am spus de iaht! i bine, am sa-i do#edesc!
"e ce intir+ie atit #alidarea testamentului< Tre-
buie sa-i telefone+ lui Fit+gerald sau a#ocatului cel
tinar, Ste#e Sloane!
Cine!a ii batu la usha. &ra Clar(.
- $ sosit o scrisoare pentru dumnea!oastra,
domnule #udecator.
&ste probabil de la 'eith Perc.
- -ultsumesc, Clar(. .ua plicul. Fusese trimis
din 'ansas. il pri!i o clipa uimit apoi il deschise shi
citi,
"omnule *udecator Stanford,
(red ca ar trebui sa shtitsi ca a#etsi o sora
#itrega,
pe nume Julia! ste fiica lui 1osemar/ $elson shi
154
a tatalui dumnea#oastra! Locuieshte in 6ansas!
.dresa
esteF 'etcaf .#enue, numarul MG55, apartamentul
OB!
Sint sigura ca Julia #a fi foarte fericita sa pri-
measca #eshti de la dumnea#oastra!
(u sinceritate,
3 prietena!
6ler se uita neincrezator la scrisoare shi simtsi
cum il trec fiori reci.
- 3u8 striga el. $-am sa admit una ca asta! $u
acum& 0oate ca e o impostoare! Dar a!ea senti-
mentul ca de data aceasta era !orba de
ade!arata
Aulia. Car acum, catseaua asta #a #eni shi #a
pretinde
partea ei de moshtenire& 0artea mea, se corecta
T/ler! $u e a ei! $u pot s-o las sa #ina aici! .r
strica
totul! .sh fi ne#oit sa le e%plic despre cealalta Julia
shi!!! 6resari. $u& Trebuie sa ma ocup de ea! 1e-
pede!
*idica receptorul shi forma numarul lui Hal
/a(er.
-edicul dermatolog clatina din cap,
- $m mai a!ut cazuri similare, dar nici unul nu
era atit de gra!.
Hal /a(er se scarpina shi dadu din cap.
- Sint trei posibilitatsi, domnule /a(er. $ceasta
mincarime poate fi cauzata de uri furuncul, de o
alergie, sau ar putea fi o neurodermatita. $nalizele
au aratat ca nu e !orba de un furuncul. SHi pentru
ca
mi-atsi spus ca la ser!iciu nu minuitsi substantse
chimice...
- $sha este.
- 3u shtiu ce sa mai cred. $r putea fi o neuro-
dermatita localizata.
- Suna ingrozitor. 3u e nimic de facut?
- Din fericire, se poate trata. Doctorul scoase
un tub dintr-unul din dulapuri shi-l deschise. Va
maninca mina in clipa asta?
Hal /a(er se scarpina din nou.
- Da. Parca-mi ia foc.
- Vreau sa !a ungetsi cu crema aceasta.
Hal /a(er se freca ushor pe mina cu crema. &ra
o minune.
- 3u ma mai maninca, zise /a(er.
- /ine. Folositsi crema shi nu !etsi mai a!ea pro-
bleme.
- -ultsumesc, domnule doctor. 3ici nu !a datsi
seama ce ushurare este.
- $m sa !a scriu o retseta. Putetsi lua tubul cu
dumnea!oastra.
- -ultsumesc.
in timp ce conducea spre casa, Hal /a(er cinta
cu !oce tare. &ra prima oara de cind il cunoscuse
pe #udecatorul Stanford ca nu-l mai minca mina.
&ra un sentiment minunat de libertate. /aga
mashina
in gara# shi intra in bucatarie. Helen il ashtepta.
- $i primit un telefon, zise ea. De la domnul
Aones. $ spus ca e urgent.
-ina incepu din nou sa-l manince.
.e facuse rau citor!a oameni, dar numai din
dragoste pentru copiii lui. Comisese cite!a crime,
de dragul familiei. Dar asha ce!a nu mai facuse
niciodata. De data asta era cu totul altce!a. &ra o
crima cu singe rece.
Cind !orbise la telefon, spusese,
- 3u pot sa fab asha ce!a, domnule #udecator.
6rebuie sa !a gasitsi pe altcine!a.
155
Se facuse linishte. SHi apoi,
- Ce-tsi mai face familia?
9borul spre 'ansas se desfashurase fara inci-
dente. Audecatorul Stanford ii daduse instructsiuni
precise. 0 cheama Julia Stanford! .i aici adresa ei!
$u shtie ca #ii! Te duci acolo shi te ocupi de ea!
.ua un ta+i de la aeroport pina in orash.
- Ce zi frumoasa, spuse shoferul.
- -da.
- De unde !enitsi?
- De la 3eB Por(. Dar locuiesc aici.
- & un orash frumos.
- Da. 6rebuie sa fac nishte reparatsii prin casa.
.asa-ma in dreptul unui magazin uni!ersal.
- /ine.
Cinci minute mai tirziu, Hal /a(er i se adresa
unui !inzator,
- $m ne!oie de un cutsit de !inatoare.
- $!em e+act ce !a trebuie, domnule. Poftitsi pe
aici, !a rog.
Cutsitul era un ade!arat obiect de arta, lung
de !reo cincisprezece centimetri shi cu !irful
foarte
ascutsit.
- & bun?
- Cu sigurantsa, zise Hal /a(er.
- Platitsi cu bani gheatsa sau cu carte de credit?
- Cu bani gheatsa.
0rmatoarea oprire a fost la un magazin de arme.
Hal /a(er studie cladirea in care locuia fata timp
de cinci minute. Pleca shi se reintoarse pe la opt
seara, cind incepuse sa se intunece afara. Voia sa
fie sigur ca Aulia Stanford se intorsese de la slu#ba.
SHtia de#a ca in cladire nu e+ista nici un portar.
$!eau lift, insa el urca pe scari. 3-a!ea rost sa se
inghesuie cu altsii intr-un loc atit de strimt. $#unse la
eta#ul al treilea. $partamentul E/ era in capatul
holului, pe stinga. $!ea cutsitul ascuns in
buzunarul
interior al hainei. Suna la usha. " clipa mai tirziu ii
deschise o femeie atragatoare.
- /una. $!ea un zimbet frumos. Cu ce !a pot fi
de folos?
&ra mai tinara decit se ashteptase el shi pentru o
clipa se intreba de ce !oia oare s-o omoare #ude-
catorul Stanford. $u e treaba mea! Scoase o carte
de !izita shi i-o intinse.
- .ucrez la compania $ielsen, zise el. -a gin-
deam ca poate !-ar interesa...
&a clatina din cap.
- 3u, multsumesc. Dadu sa inchida usha.
- Va platim o suta de dolari pe saptamina.
0sha ramase intredeschisa.
156
- " suta de dolari pe saptamina?
- Da, doamna.
0sha se deschise larg.
- 3u trebuie decit sa facetsi o selectsie a progra-
melor pe care le urmaritsi. Va ofer un contract pe
un an.
(inci mii de dolari&
- Poftitsi inauntru, spuse ea.
&l intra in apartament.
- .uatsi loc, domnule...-
- $llen. Aim $llen.
- Cum de m-atsi ales tocmai pe mine?
- Facem nishte cercetari preliminare. 6rebuie sa
fim siguri ca nu suntetsi implicata in tele!iziune.
3u
a!etsi nici o cunoshtintsa de la !reo companie de
tele!iziune, nu-i asha? ?
&a rise.
- 3u. Deci ce trebuie sa fac mai e+act?
- & foarte simplu. Va dam o lista cu toate pro-
gramele de tele!iziune shi nu trebuie decit sa
facetsi
un semn de cite ori !a uitatsi la !reun program.
$stfel, computerul !a inregistra citsi spectatori are
fiecare program. Compania noastra are filiale peste
tot in $merica, asha ca !om putea obtsine o
imagine
foarte clara a popularitatsii, pe zone. Va
intereseaza?
- "h, da.
&l scoase cite!a formulare imprimate shi un
stilou.
- Cite ore pe zi !a uitatsi la tele!izor?
- 3u foarte multe. .ucrez pina mai tirziu.
- Dar !a uitatsi totushi?
- /ineintseles. 0rmaresc shtirile de seara shi
citeo-
data cite un film !echi. imi place .arr 'ing.
- $propo, locuitsi singura?
- $m o colega de apartament, dar nu e acum
acasa.
"eci sint singure!
-ina incepu sa-l manince. /aga mina in buzu-
nar sa scoata cutsitul. $uzi pashi pe hol. Se opri.
- Deci !oi primi cinci mii de dolari pe an daca
fac numai asta?
- Da. "h, uitasem sa !a spun. Va oferim shi un
tele!izor.
- Fantastic.
Pashii nu se mai auzeau. &l baga din nou mina
in
buzunar shi simtsi minerul cutsitului.
- imi putetsi da un pahar cu apa, !a rog? $m
a!ut o zi grea.
- /ineintseles.
&a se ridica shi se indrepta spre barul minuscul
din colts. &l scoase cutsitul shi !eni in spatele ei.
&a tocmai spunea,
- Colega mea de camera urmareshte mai ales
emisiunile educati!e.
&l ridica cutsitul gata sa lo!easca.
- Dar Aulia este mult mai intelectuala ca mine.
-ina lui /a(er inghetsa in aer.
- Aulia?
- Colega mea de apartament. Sau mai birie-zis
fosta mea colega. $ plecat. $m gasit un bilet cind
m-am intors acasa. 3u shtiu incotro s-a indreptat.
Se
intoarse cu paharul cu apa shi !azu cutsitul.
-Ce...?
incepu sa tsipe.
Hal /a(er se intoarse shi o lua la fuga.
Hal /a(er ii telefona lui 6ler Stanford.
- Sint in 'ansas, dar fata a disparut.
- Cum adica a disparut?
- Colega ei de apartament spune ca a plecat.
Se lasa tacerea.
- $m o presimtsire ca se indreapta spre /oston.
Vreau sa !ii imediat aici.
- Da, domnule.
6ler Stanford trinti receptorul shi incepu sa se
in!irta prin incapere. Totul mergea atit de!bine& 6re-
buia s-o gaseasca pe fata shi sa scape de ea.
Chiar
shi dupa ce intra in posesia moshtenirii, 6ler shtia
ca
277
157
n-ar fi a!ut linishte cit timp ea traia. Trebuie s-o ga-
sesc, se gindi 6ler. Trebuie! "ar unde<
Clar( intra in camera. .
- -a scuzatsi, domnule #udecator. $ !enit o
domnishoara care spune ca este Aulia Stanford.
Aulia s-a hotarit sa !ina la /oston din cauza lui
.'endall. Se intorcea intr-o zi de la masa cind a
trecut pe linga un magazin elegant, in a carui !itrina
era o rochie creata de 'endall. Aulia o pri!i multa
!reme. ste sora mea, se gindi ea. $u pot s-o in#i-
no#atsesc pentru ce i s-a intimplat mamei mele!
S-i
nu-i pot in#ino#atsi nici pe fratsii mei! Simtsi
deodata o
dorintsa puternica sa-i cunoasca, sa le !orbeasca,
sa aiba in sfirshit o familie.
Cind se intoarse la birou ii spuse lui -a+ 6ol(in
ca trebuia sa plece pentru cite!a zile. il intreba
incurcata,
- imi putetsi da un a!ans din salariu?
6ol(in zimbi.
277
-------------------------------- 280 ----------------------------------
- Sigur. -eritsi o !acantsa. Poftim, ia-i, shi itsi
urez
distractsie placuta.
(hiar ma #oi distra oare< se intreba Aulia. Sau
fac o gresheala teribila<
Cind se intoarse acasa, Sall nu a#unsese inca.
$u pot s-o mai ashtept, se hotari Aulia. "aca nu
plec
acum, n-am sa mai plec niciodata! ishi facu !aliza
shi
lasa un bilet.
-ergind spre statsia de autobuz, Aulia se gindea.
(e fac< "e ce iau o asemenea hotarire brusca<
$poi ishi spuse, Brusca< .shtept acest lucru de
pai-
spre+ece ani! &ra emotsionata. Cum a!ea sa i se
para oare familia ei? SHtia ca unul din fratsii ei
era
#udecator, celalalt era un celebru #ucator de polo,
iar sora ei era un designer renumit. 3 familie de
in#ingatori, se gindi Aulia. Car eu cine sint< Sper sa
nu ma pri#easca de sus! Se urca in Nogarul cenu-
shiu= shi o porni la drum.
De la autogara din /oston, Aulia lua un ta+i.
- incotro? o intreba shoferul.
Aulia ishi pierdu complet stapinirea de sine. Voise
sa spuna N*ose Hill=. 9ise insa,
- 3u shtiu.
SHoferul de ta+i se intoarse shi o pri!i.
- &u nici atit.
- 3-am putea sa ne plimbam pur shi simplu?
3-am mai fost niciodata la /oston.
281
&l dadu din cap.
- Sigur.
$u pornit-o in #os, pe Summer Street, shi au
a#uns la /oston Common. SHoferul spuse,
- &ste cel mai !echi parc din $merica. Cind!a
aici se spinzurau oameni.
Aulia auzea !ocea mamei ei. Carna ii duceam pe
copii la patinoar, in parcul (ommon! Wood/ era un
atlet innascut! .sh fi #rut sa-l fi cunoscut, Julia! ra
un baiat atit de frumos! intotdeauna m-am gindit ca
el #a fi cel ce se #a bucura de succes dintre totsi
trei! Se simtsea ca shi cum mama ei ar fi fost cu ea,
impartashind aceste clipe.
$#unsera pe Charles Street, la intrarea in gradina
publica. SHoferul spuse,
- Vezi ratsushtele alea din bronz? -a crezi sau
nu, toate au cite un nume.
3bishnuiam sa mergem la picnic in gradina pu-
blica! La intrare sint o gramada de ratsushte dra-
galashe! Le cheama Jac,, 6ac,, Lac,, 'ac,, $ac,,
3uac,, 0ac, shi >uac,! Auliei i se paruse atit de
caraghios incit o pusese pe mama ei sa repete
numele iar shi iar.
Se uita la aparatul de marcat. Plimbarea o costa
de#a destul de mult.
- SHtitsi cum!a !reun hotel mai ieftin?
- Sigur. Ce-atsi zice de hotelul (ople/ S?uare<
- -a ducetsi acolo, !a rog? \
- )mediat.
Cinci minute mai tirziu, trageau in fatsa hotelului.
- SHedere placuta la /oston.
- -ultsumesc. 3 sa fie placuta< Sau se #a do-
#edi un de+astru< Aulia plati shoferul shi intra in
hotel.
Se apropie de receptsioner.
- /una ziua, spuse el. Cu ce !a pot a#uta?
-$sh dori o camera.
- Cit timp raminet#?
&a ezita. 3 ora< Hece ani<
- 3u shtiu.
- /ine.
Se intoarse shi pri!i spre panoul cu chei.
- $!em o camera foarte dragutsa la eta#ul patru.
- -ultsumesc. Semna in registru cu o mina si-
gura. Julia Stanford!
*eceptsionerul ii intinse cheia.
- Poftitsi.
Camera era mica dar curata. Dupa ce despa-
cheta, Aulia ii telefona lui Sall.
- Aulia, Dumnezeule8 0nde eshti?
- .a /oston.
- &shti bine? Parea foarte ingri#orata.
- Da. De ce?
- Cine!a a intrat in apartament. 6e cauta. Cred
ca !oia sa te omoare.
- Ce !rei sa spui?
- $!ea un cutsit shi... Daca i-ai fi !azut pri!irea8
Cind a aflat ca nu eram eu Aulia, a fugit.
- 3u-mi !ine sa cred8
- -i-a spus ca lucreaza la compania 3ielsen,
dar am sunat acolo shi n-a auzit nimeni de el.
Cunoshti pe cine!a care ar !rea sa-tsi faca rau?
- /ineintseles ca nu, Sall. 3u fi ridicola. $i sunat
la politsie?
- Da. Dar n-au putut face mare lucru. -i-au
spus sa fiu mai atenta.
- &u sint bine, asha ca nu-tsi face gri#i.
" auzi pe Sall oftind.
- Aulia?
- Da.
- $i gri#a, da?
- /ineintseles. Sall/ shi imaginatsia ei& (ine sa fi
#rut sa ma omoare<
- SHtii cum!a cind te intorci?
&ra aceeashi intrebare pe care i-o pusese shi
receptsionerul.
-3u.
- 6e-ai dus sa-tsi !ezi familia, nu-i asha?
- Da.
- Succes.
- -ultsumesc, [all.
- 6Sinem legatura.
- /ine.
Aulia lasa #os receptorul. Se intreba ce sa
faca in continuare. "aca )sh a#ea ce#a minte, m-
ash
sui inapoi in autobu+ shi ash pleca acasa! '-am im-
potmolit! .m #enit cum#a la Boston sa admir
orashul<
160
$u! .m #enit sa-mi cunosc familia! S-i chiar am
sa-i
cunosc< $u!!! "a!!!
Se asheza pe marginea patului. Capul i se in-
!irtea. "aca ma urasc< $u trebuie sa ma gindesc
la asta! 3r sa ma iubeasca asha cum o sa-i iubesc
shi eu! Se uita spre telefon shi ishi spuse, 0oate ca
ar fi
mai bine sa-i sun! $u, poate ca n-or sa #rea sa ma
#ada! Se duse la dulap shi-shi scoase cea mai
buna
rochie. "aca nu ma duc acum, n-am sa ma mai
duc niciodata, hotari Aulia.
" #umatate de ora mai tirziu, era intr-un ta+i shi
se indrepta spre *ose Hill, sa-shi cunoasca familia.
6ler se uita la Clar( shi nu-i !enea sa creada.
- Aulia Stanford... e aici?
- Da, domnule. SHi Clar( era nedumerit. Dar nu e
aceeashi domnishoara Stanford de mai de!reme.
6ler se fortsa sa zimbeasca.
- /ineintseles ca nu. -a tem ca e o impostoare.
- " impostoare, domnule?
- Da. "r sa rasara cu ciupercile, pretinzind ca
sint indreptatsite la a!erea familiei.
- $sta e groaznic, domnule. Sa chem politsia?
- 3u, zise 6ler repede. &ra ultimul lucru care
dorea sa se intimple. $m sa ma ocup eu de ea.
6rimite-o in biblioteca.
- Da, domnule.
-intea lui 6ler lucra cu repeziciune. Deci ade-
!arata Aulia Stanford aparuse in sfirshit. Ce noroc
ca
nimeni dintre ceilaltsi nu erau acasa. 6rebuia sa
scape urgent de ea.
6ler intra in biblioteca. Aulia statea in mi#locul
incaperii shi se uita la portretul lui Harr Stanford.
6ler ramase o clipa in prag, studiind-o. &ra fru-
moasa. Ce pacat ca...
Aulia se intoarse shi-l saluta.
- /una.
- /una.
- 6u trebuie sa fii 6ler.
- Da. )ar tu cine eshti?
9imbetul ei pali. -
- 3u tsi-a... Sint Aulia Stanford.
- Chiar asha? larta-ma ca te intreb, dar ai !reo
do!ada?
- Do!ada? Pai, eu... de fapt n-am nici o do!ada.
$m presupus ca...
&l se apropie de ea.
- Cum de-ai !enit aici?
- $m hotarit ca a !enit !remea sa-mi cunosc
familia.
- Dupa douazeci shi shase de ani?
-Da.
Pri!ind-o shi ascultind-o !orbind, 6ler nu mai
a!u nici o indoiala. &ra autentica shi periculoasa.
6rebuia sa scape imediat de ea.
Se stradui sa-i zimbeasca.
- &i bine, cred ca-tsi dai seama ca am a!ut un
shoc. Vreau sa spun, sa apari de nicaieri shi...
- SHtiu. imi pare rau. $r fi trebuit probabil sa sun
mai intii.
6ler o intreba ca din intimplare.
- $i !enit singura de la /oston?
-Da.
- -ai shtie cine!a ca eshti aici?
- 3u. $dica da. Colega mea de apartament,
Sall.
- 0nde stai?
- .a hotelul (ople/ S?uare!
- & un hotel draguts. Ce camera?
-FDG.
- /ine. Ce-ar fi sa te intorci la hotel shi sa ne
ashteptsi acolo? Vreau sa-i pregatesc inainte pe
'en-
dall shi pe ;ood. Vor fi la fel de surprinshi ca shi
mine.
- imi pare rau. $r fi trebuit...
- 3ici o problema. $cum, ca ne-am cunoscut,
sint sigur ca totul !a fi bine.
- itsi multsumesc, 6ler.
- Cu placere. $m sa-tsi chem un ta+i.
Cinci minute mai tirziu, plecase.
Hal /a(er tocmai se intorsese in camera lui de
161
hotel cind suna telefonul. -Hal?
- imi pare rau, dar n-am nici o !este. $m
288 289
cautat-o in tot orashul. $m fost la aeroport shi...
1- & aici, prostule8
-Cum?
- & in /oston. Sta la hotelul Cople SKuare,
camera FDG. Vreau sa te ocupi de ea diseara. SHi
sa
nu mai dai gresh, ai intseles?
- Dar n-a fost !ina mea.
- $i intseles?
- Da, domnule.
- $tunci fa-o. 6ler trinti receptorul. Se duse sa-l
caute pe Clar(.
- SHtii, Clar(, femeia care a fost aici, pretinzind
ca este sora noastra...
- Da, domnule?
- $sh !rea sa nu pomeneshti nimic despre ea
celorlaltsi. S-ar neca#i.
- intseleg, domnule. Ce gri#uliu sintetsi8
Aulia se duse sa ia masa la 1it+-(arlton! Hotelul
era frumos, e+act asha cum i-l descrisese mama ei.
Aulia statea la o masa shi shi-o imagina pe mama ei
insotsita de 6ler, ;ood shi 'endall. 'i-ar fi
placut
sa cresc cu ei, se gindi Aulia. Bine cel putsin ca-i
#oi
cunoashte acum! Se intreba daca mama ei ar fi
fost
de acord cu ce facuse. Pe Aulia o nedumerise
putsin
primirea pe care i-o facuse 6ler. Fusese... rece.
"ar e normal, ishi zise Aulia. ;ine o straina shi
spuneF
Sint sora ta! Bineintseles ca a fost banuitor! "ar sint
sigura ca #oi reushi sa-i con#ing!
Cind !azu nota de plata, Aulia se uita la ea,
shocata. Trebuie sa am gri*a, ishi spuse. Sa-mi
mai
ramina bani pentru autobuz, cind !a fi sa ma intorc
in 'ansas.
Cind ieshi din restaurant, un autobuz tocmai
oprea in statsie. Se urca in el. Voia sa !ada cit mai
mult din orashul mamei ei.
Hal /a(er intra foarte sigur ih holul hotelului
(ople/ S?uare, de parca ar fi locuit acolo de cind
lumea. 0rca scarile pina la eta#ul patru. De data
aceasta n-a!ea sa mai dea gresh. Camera FDG era
la
mi#locul coridorului. Se uita in #ur, asigurindu-se ca
nu era nimeni in prea#ma, apoi batu la usha. 3u
raspunse nimeni. /atu din nou.
- Domnishoara Stanford? 3ici un raspuns.
ii trebuira numai cite!a secunde sa descuie usha.
)ntra shi inchise usha in urma lui. Camera era goala.
- Domnishoara Stanford?
)ntra in baie. 3imeni. Se reintoarse in camera.
Scoase un cutsit din buzunar, ishi trase un scaun
in
164
spatele ushii shi se asheza, ashteptind in intuneric.
" ora
mai tirziu, auzi pe cine!a apropiindu-se. C
Hal /a(er se ridica brusc shi se ascunse dupa
usha, cu cutsitul in mina. $uzi cheia in broasca shi
usha
incepu sa se deschida. *idica cutsitul deasupra
capului, gata sa lo!easca. Aulia Stanford intra shi
aprinse lumina. " auzi spunind,
- /ine. )ntratsi.
" multsime de reporteri na!alira in incapere.
(ftttsritolitl 25
4ordon ;ellman, receptsionerul din tura de
noapte de la hotelul (ople/ S?uare, a fost cel care
neintentsionat i-a sal!at !iatsa Auliei. )ntrase de
ser-
!iciu la ora shase in acea seara shi !erificase
automat
registrul. Cind intilnise numele Auliei Stanford, il pri-
!ise uimit. De la moartea lui Harr Stanford, ziarele
erau pline de po!eshti despre familia acestuia. Se
dezgropase !echiul scandal al legaturii lui Stanford
cu gu!ernanta copiilor lui, urmat de sinuciderea
sotsiei. Harr Stanford a!ea o fiica ilegitima pe
nume
Aulia. Se z!onea ca !enise in secret la /oston. .a
putsin timp dupa ce facuse toate acele cumparaturi
fabuloase, plecase in $merica de sud. Se parea ca
se intorsese. S-i sta la hotelul meu, se gindi
4ordon
;ellman incintat.
Se intoarse spre portar.
- itsi dai seama ce publicitate am putea face
hotelului?
" clipa mai tirziu se indrepta spre telefon sa
anuntse presa.
Cind Aulia s-a reintors la hotel dupa plimbarea
facuta in orash, holul era plin de reporteri care o
ash-
teptau nerabdatori. " asaltara.de cum intra pe hol.
- Domnishoara Stanford8 Sint de la Boston
Ilobe!
V-am cautat shi mai de!reme, dar auzisem ca
atsi
parasit orashul. $tsi putea sa ne spunetsi...?
0n aparat de filmat era indreptat spre ea.
- Domnishoara Stanford, sint de la W(;B-T;! 3e
putetsi da o declaratsie?
- Domnishoara Stanford, sint de la Boston 0hoe-
ni%! Vrem sa !a=cunoashtem reactsia in legatura
cu...
- Pri!itsi aici, domnishoara Stanford8 9imbitsi8
-ultsumesc8
/litz-urile scinteiau.
Aulia ramase pe loc, nedumerita. 3h, "umne-
+eule, se gindi ea. Familia o sa creada ca #ine+
publicitatea! Se intoarse spre reporteri.
- imi pare rau, nu am nimic de spus.
Se indrepta spre lift. Se luara dupa ea.
N*e!ista 0eople !rea sa faca un reporta# despre
!iatsa dumnea!oastra shi despre ce inseamna sa
fii
instrainat de familie timp de peste douazeci shi
cinci
de ani.=
N$m auzit ca atsi fost in $merica de sud.=
N)ntentsionatsi sa !a stabilitsi in /oston?=
NDe ce nu locuitsi la *ose Hill?=
&a cobori din lift la eta#ul patru shi porni grabita
pe coridor. &rau pe urmele ei. 3-a!ea cum sa
scape.
Aulia scoase cheia shi deschise usha. Pashi
inauntru
shi aprinse lumina.
165
- /ine, intratsi.
$scuns dupa usha, Hal /a(er fu luat prin sur-
prindere, cu cutsitul ridicat deasupra capului. in
timp ce reporterii se ingramadeau sa intre, ishi
strecura repede cutsitul in buzunar shi se amesteca
cu ceilaltsi.
#ulia se intoarse spre reporteri.
- Punetsi intrebarile pe rind.
3emultsumit, /a(er se strecura spre ieshire.
Audecatorul Stanford n-a!ea sa fie deloc incintat.
in urmatoarea #umatate de ora, Aulia raspunse
la intrebari. intr-un sfirshit ei plecara.
$ doua zi de dimineatsa, posturile de tele!iziune
shi ziarele difuzara shtiri despre Aulia Stanford.
6ler citise ziarele shi era furios. ;ood shi
'endall
coborira shi ei sa ia micul de#un.
- Ce e toata po!estea asta despre o femeie
care se da drept Aulia Stanford? intreba ;ood.
- & o impostoare, zise 6ler. $ !enit ieri aici sa
ceara bani shi am alungat-o. 3u ma ashteptam sa-
shi
faca atita publicitate ieftina. 3u !a facetsi gri#i. $m
sa
ma ocup eu de ea.
il suna pe Simon Fitzgerald.
- $tsi citit ziarele de dimineatsa?
-Da.
- 3ebuna asta se in!irte prin orash, pretinzind ca
este sora noastra.
- Vretsi sa o arestez? intreba Fitzgerald.
- 3u8 $r insemna o publicitate shi mai mare.
Vreau sa dispara din orash.
- /ine. " sa rezol! eu asta, domnule #udecator
Stanford.
- -ultsumesc.
Simon Fitzgerald il chema pe Ste!e Sloane.
- $ inter!enit o problema, zise el.
Ste!e dadu din cap.
- SHtiu. $m auzit shtirile de dimineatsa shi am
citit
ziarele. Cine e?
- &!ident, cine!a care crede ca poate pune mina
pe a!erea familiei. Audecatorul Stanford ne-a su-
gerat sa o alungam din orash. 6e ocupi tu de asta?
- & placerea mea, rin#i Ste!e.
" ora mai tirziu, Ste!e batea la usha Auliei.
Cind ea deschise usha shi-l !azu, spuse,
- imi pare rau, nu mai discut cu nici un reporter.
- 3u sint reporter. Pot sa intru?
- Cine eshti?
- -a numesc Ste!e Sloane. .ucrez la firma de
a!ocatsi cara se ocupa de problemele familiei
Stan-
ford.
- intseleg. )ntra.
- $i spus presei ca tu eshti Aulia Stanford?
- -a tem ca am fost luata pe nepregatite. 3u-i
ashteptam...
- Dar pretinzi ca eshti fiica lui Harr Stanford?
- Da, sint fiica lui.
&l o pri!i shi spuse cinic,
- SHi, bineintseles, potsi sa do!edeshti asta.
- 3u, spuse Aulia incet. 3u pot.
- Haide, insista Ste!e. 6rebuie sa ai macar o
do!ada. $!ea de gind sa o prinda in propriile-i
minciuni.
- 3-am nimic.
&l o pri!i surprins. 3u era cum se ashteptase el.
$!ea o sinceritate dezarmanta. 0are inteligenta!
(um a putut fi atit de proasta sa #ina pina aici,
pretin+ind ca este fiica lui -arr/ Stanford, fara sa
aiba #reo do#ada<
- Pacat, zise Ste!e. Audecatorul Stanford !rea
sa paraseshti orashul.
&a facu ochii mari.
- Cum?
- Cum ai auzit.
- Dar nu intseleg. 3u i-am cunoscut inca pe sora
shi pe celalalt frate al meu.
"eci este hotarita sa continue farsa, se gindi
Ste!e.
166
- $sculta, nu shtiu cine eshti sau care-tsi este
#ocul,
dar sa shtii ca ai putea face inchisoare pentru
asta.
3oi itsi oferim o shansa. Ce faci tu acum este im-
potri!a legii. $i de ales. "ri pleci din orash shi nu-i
mai
tulburi, ori te arestam.
Aulia il pri!i shocata.
- $restata? 3u shtiu ce sa spun.
- & hotarirea ta.
- 3ici nu !or sa ma !ada?
- $sta e un mod frumos de a o spune.
&a ofta adinc.
- /ine, daca asta !or, ma intorc in 'ansas. SHi-
tsi
promit ca nu !or mai auzi niciodata despre mine.
6ansas! .i facut un drum lung ca sa-i pacaleshti
pe top!
- & foarte intselept din partea ta. " pri!i o clipa
mirat. .a re!edere.
&a nu-i raspunse.
Ste!e era in biroul lui Simon Fitzgerald.
- $i !orbit cu ea, Ste!e?
- Da. Se intoarce acasa. Parea ingindurat.
- /ine. $m sa-l sun pe #udecatorul Stanford. "
sa fie incintat.
- SHtii ce ma nedumereshte, Simon?
-Ce?
- Ciinele n-a latrat.
- Ce !rei sa spui?
- Ca-n po!estea cu Sherloc* Holmes.
- Ste!e, ce legatura are asta cu...
- $ !enit aici, fara nici o do#ada!
Fitzgerald il pri!i nedumerit.
- 3u intseleg. 6ocmai acest lucru ar fi trebuit sa
te con#inga!
- Din contra. De ce sa fi !enit pina aici din
'ansas, pretinzind ca este fiica lui Harr Stanford,
fara sa aiba nici cel mai mic argument?
- Sint o gramada de nebuni pe lumea asta,
Ste!e.
- 3u-i nebuna. $r fi trebuit s-o !ezi. SHi mai sint
cite!a lucruri care mi se par ciudate.
-Da?
- Cada!rul lui Harr Stanford a disparut. Cind
am !rut sa !orbesc cu Dmitri 'amins(, singurul
martor la accident, acesta disparuse... SHi nimeni
nu
pare sa shtie unde a disparut subit prima Aulia.
Simon Fitzgerald se incrunta.
- Ce !rei sa spui?
- Se intimpla ce!a. $m de gind sa mai port o
discutsie cu aceasta doamna, zise Ste!e.
Ste!e Sloane intra in holul hotelului (ople/
S?uare shi se indrepta spre receptsie.
- $tsi putea s-o sunatsi pe domnishoara Aulia
Stanford, !a rog?
*eceptsionerul ridica pri!irea.
- imi pare rau. Domnishoara Stanford a plecat.
- $ lasat !reo adresa?
-3u.
3u mai putea face nimic. 0oate ca m-am
inshelat,
se gindi el filozofic. 0oate ca este intr-ade#ar o im-
postoare! $u #om shti niciodata! Se intoarse shi
ieshi in
strada. Portarul conducea un cuplu spre ta+i.
- -a scuzatsi, zise Ste!e.
Portarul se intoarse spre el.
- Doritsi un ta+i, domnule?
- 3u. Vreau sa !a pun o intrebare. $tsi !azut-o
pe domnishoara Stanford ieshind din hotel azi-
dimi-
neatsa?
- /ineintseles. 6otsi se uitau la ea. & de#a o
celebritate. Chiar eu i-am chemat un ta+i.
- SHtitsi cum!a incotro s-a indreptat? ishi dadu
seama ca-shi tsinea rasuflarea.
- /ineintseles. &u i-am spus shoferului unde s-o
duca.
- 0nde? intreba Ste!e nerabdator.
- .a autogara. -i s-a parut destul de ciudat ca
cine!a atit de bogat sa...
- Vreau shi eu un ta+i.
167
Ste!e intra in autogara aglomerata shi pri!i in #ur.
Aulia nu era de gasit. . plecat, se gindi el disperat.
.a megafon se anuntsau autobuzele care urmau
sa
porneasca in cursa. $uzi N... shi 'ansas Cit=. Se
grabi spre peron.
Aulia tocmai se urca in autobuz.
- $shteapta8 ii striga el.
&a se intoarse, mirata.
Ste!e alerga spre ea.
- Vreau sa !orbesc cu tine.
&a il pri!i minioasa.
- 3u mai am nimic sa-tsi spun. Se intoarse cu
spatele.
&l o apuca de brats.
- Stai putsin. 6rebuie neaparat sa discutam.
- Pierd autobuzul.
- " sa iei altul.
- Dar am !aliza inauntru8
Ste!e se intoarse spre un hamal.
- Doamna e pe cale sa nasca. Coboritsi repede
!aliza. *epede8
Hamalul o pri!i surprins.
- /ine. Se indrepta spre compartimentul de
baga#e. Care-i baga#ul dumitale, doamna?
Aulia se intoarse spre Ste!e, uimita.
- SHtii ce faci?
- 3u, spuse Ste!e.
&a il pri!i o clipa, apoi se hotari. $rata cu
degetul spre !aliza ei.
- $sta.
Hamalul i-o dadu.
- Sa !a chem o ambulantsa?
- -ultsumesc. 3e descurcam.
Ste!e ii ridica !aliza shi se indreptara amindoi
spre ieshire.
- $i luat micul de#un?
- 3u mi-e foame, zise ea cu raceala.
- $r trebui totushi. $cum maninci pentru doi,
doar.
$u luat micul de#un la Julien! Aulia statea in fatsa
lui Ste!e, cu trupul rigid de minie. Dupa ce dadura
comanda, Ste!e spuse,
- SHtii ce ma face curios? Cum ai putut sa crezi
ca !ei obtsine partea ta de moshtenire daca nu-tsi
potsi
do!edi in nici un fel identitatea?
&a il pri!i indignata.
- Dar n-am !enit dupa bani. 6ata oricum nu
mi-ar fi lasat nimic. Voiam numai sa-mi cunosc
rudele. Dar se pare ca ei nu !or sa ma cunoasca.
- 3u ai nici un fel de acte... nici o do!ada a
identitatsii tale?
&a se gindi la taieturile din ziare din cutia !eche
shi clatina din, cap.
- 3u, nimic.
- Vreau sa-tsi prezint pe cine!a.
- Dinsul este Simon Fitzgerald. Ste!e ezita.
Domnishoara...
- Aulia Stanford.
Fitzgerald o pri!i sceptic.
- la loc, domnishoara.
Aulia se asheza pe marginea unui scaun, gata
oricind sa se ridice shi sa plece.
Fitzgerald b studia. $!ea ochii gri, adinci ai
familiei Stanford. Dar asemenea ochi mai a!eau o
multsime de oameni.
- Pretinzi ca eshti fata lui *osemar 3elson.
- 3u pretind nimic. Sint fata lui *osemar
3elson.
- SHi unde este mama ta?
- $ murit acum citsi!a ani.
- imi pare rau. $i putea sa ne spui ce!a despre
ea?
- 3u, zise Aulia. 3u !reau. Se ridica. Vreau sa
plec de aici.
- $sculta, noi incercam sa te a#utam, zise Ste!e.
&a se intoarse spre el.
- Chiar asha? *udele mele nu !or sa ma !ada.
6u !rei sa ma dai pe mina politsiei. 3-am ne!oie
de
un asemenea a#utor. Se indrepta spre usha.
- Stai, spuse Ste!e. Daca eshti cine pretinzi, tre-
168
buie sa ai ce#a care sa do!edeasca ca eshti intr-
a-
de!ar fiica iui Harr Stanford.
- 6Si-am spus ca nu am, zise Aulia. -ama mea
shi
cu mine l-am alungat definiti! pe Harr Stanford
din
!ietsile noastre.
- Cum arata mama ta? o intreba Simon Fitz-
gerald.
- &ra frumoasa, zise Aulia. &ra cea mai fru-
moasa... ishi aduse aminte de ce!a. $m o poza de-
a
ei. Scoase de la git un medalion in forma de inima
169
shi i-l intinse lui Fitzgerald.
&l o pri!i o clipa, apoi deschise medalionul. De o
parte era fotografia lui Harr Stanford iar de cea-
lalta cea a lui *osemar 3elson. $!ea shi o inscrip-
tsie, ALui 1!$! cu dragoste, -!S!K Data era DG:G.
Simon Fitzgerald pri!i cu atentsie medalionul.
Cind ridica pri!irea, !ocea ii era ragushita,
- itsi datoram scuze, draga mea. Se intoarse
spre Ste!e.
- &a este Aulia Stanford.
'endall nu putea sa uite con!ersatsia pe care o
a!usese cu Pegg. 3u putea face fatsa de una sin-
gura. Wood/ se straduieshte! (u ade#arat!!! 3h, il
iubesc atit de mult&
.re ne#oie de a*utor, se gindi 'endall. Trebuie sa
fac ce#a! "oar e fratele meu! ;oi sta de #orba cu
el!
il cauta pe Clar(.
- Domnul ;oodroB este acasa?
- Da, doamna. Cred ca e in camera lui.
ishi aminti scena de la masa, cind Pegg aparuse
cu un ochi in!inetsit. A'-am lo#it intr-o ushaK! (um
de-a re+istat atita #reme< 'endall urca scarile shi
batu la usha lui ;ood. 3u-i raspunse nimeni.
- ;ood?
170
304 305
171
Deschise usha shi intra. 0n miros acrishor
domnea
in incapere. 'endall se indrepta spre baie. il !edea
pe ;ood prin usha deschisa. incalzea heroina pe
o
placa de aluminiu, inhalind fumul.
'endall intra in baie.
-;ood...?
&l rin#i.
- /una, surioara.
- Pentru numele lui Dumnezeu, opreshte-te.
- Hei, rela+eaza-te. SHtii cum se cheama asta?
Sa alungi balaurii. Vezi cum se formeaza un balaur
mic din fum? 9imbea fericit.
- ;ood, !reau sa stam de !orba.
- Sigur, surioara. Cu ce te pot a#uta? SHtiu sigur
ca nu-i o problema de bani, doar sintem miliardari.
De ce eshti asha trista? $fara e soare shi e o zi
fru-
moasa8
"chii ii straluceau.
'endall ramase pri!indu-l plina de compasiune.
- ;ood, am discutat cu Pegg. -i-a po!estit
cum ai inceput sa iei droguri la spital.
&l dadu din cap.
-Cel mai bun lucru care mi s-a intimplat !reodata.
- 3u. &ste cel mai cumplit lucru care tsi s-a
intimplat. 3u-tsi dai seama ce faci din !iatsa ta?
- /a da.
&a il lua de mina shi spuse,
- $i ne!oie de a#utor.
- &u? 3-am ne!oie de nici un fel de a#utor. -a
simt foarte bine.
- $sculta-ma, ;ood. &ste !iatsa ta la mi#loc. SHi
nu numai a ta. 4indeshte-te la Pegg. De ani de
zile
traieshte intr-un iad shi a rezistat numai pentru ca
te
iubeshte foarte mult. 3u-tsi distrugi numai !iatsa ta,
o
distrugi shi pe a ei. 6rebuie sa faci ce!a acum, pina
nu e prea tirziu. 3-are importantsa cum ai inceput
sa
iei droguri, important este sa renuntsi la ele.
9imbetul lui ;ood pali. " pri!i pe 'endall in
ochi shi incerca sa spuna ce!a, apoi se opri.
-'endall...
-Da?
- SHtiu ca ai dreptate. Vreau sa ma opresc. $m
incercat. 3umai Dumnezeu shtie cit am incercat.
Dar
nu pot.
- Bineintseles ca potsi, zise ea increzatoare. $i sa
reusheshti. Vom lupta impreuna. Pegg shi cu mine
itsi
sintem alaturi. Cine-tsi face rost de heroina,
;ood?
&l o pri!i mirat. s
- Dumnezeule8 3u shtii?
'endall clatina din cap.
-3u.
- Pegg.
Cantorul 27
Simon Fitzgerald se uita indelung la medalionul
de aur.
- $m cunoscut-o pe mama ta, Aulia. " placeam.
Se purta minunat cu copiii Stanford, iar ei o adorau.
- SHi ea i-a iubit, spuse Aulia. imi !orbea despre
ei tot timpul.
- Ceea ce i s-a intimplat mamei tale a fost un
lucru groaznic. 3ici nu-tsi imaginezi ce scandal a
ieshit, Harr Stanford s-a purtat foarte urit. -ama
ta
n-a a!ut de ales. $ trebuit sa plece. Clatina din cap.
6rebuie sa !a fi fost foarte greu la amindoua.
- -ama mea a a!ut o !iatsa nefericita. Cred ca
totushi il mai iubea pe Harr Stanford, in ciuda celor
intimplate. il pri!i pe Ste!e. 3u intseleg ce se
intimpla. De ce nu !or sa ma !ada?
- Sa-tsi e+plic, spuse Ste!e. &zita shi incerca sa-
shi
aleaga cu gri#a cu!intele. $cum cite!a zile, a aparut
o femeie care pretindea ca este Aulia Stanford.
- Dar e imposibil, zise Aulia. &u sint...
Ste!e ridica mina.
- SHtiu. Familia a anga#at un detecti! particular,
ca sa fie siguri ca nu era o impostoare.
- SHi au descoperit ca era.
- 3u. $u descoperit ca nu era o impostoare.
Aulia il pri!ea neincrezatoare.
-(um<
- Detecti!ul a spus ca a gasit amprentele care i
se luasera femeii cind aceasta obtsinuse carnetul
de
conducere la San Francisco. $mprentele s-au po-
172
tri!it cu cele ale pretinsei Aulia Stanford.
Aulia era mai nedumerita ca oricind.
- Dar eu n-am fost niciodata in )ndiana.
- S-ar putea sa a!em de-a face cu o conspiratsie
foarte bine elaborata de catre unul dintre moshte-
nitorii a!erii, spuse Fitzgerald. -a tem ca ai fost
prinsa la mi#loc.
- 3u-mi !ine sa cred8
- "ricine ar fi imaginat asta, nu-shi poate permite
sa e+iste doua Aulia Stanford.
Ste!e adauga,
- Singura cale ca planul sa reusheasca ar fi fost
ca tu sa fii indepartata.
- Cind spui Nindepartata=... se opri, aducindu-shi
aminte de ce!a. "h, nu8
- Ce este? intreba Fitzgerald.
- Cu doua seri in urma am !orbit cu colega
mea de apartament. &ra in pragul unei crize de
isterie. -i-a spus ca a fost atacata de catre un
barbat cu un cutsit, care credea ca sint eu. Cine
face
toate astea?
- Cred ca unul dintre membrii familiei, ii spuse
Ste!e.
? - Dar de ce<
- &ste !orba de o a!ere foarte mare, iar testa-
mentul !a fi !alidat in cite!a zile.
- SHi ce legatura are asta cu mine? 6atal meu nu
m-a !azut niciodata. "ricum nu mi-ar fi lasat nimic.
- De fapt, spuse Fitzgerald, daca-tsi putem do-
!edi identitatea, partea ta de a!ere se ridica la mai
mult de un miliard de dolari.
&a ramase fara grai. Cind ishi regasi !ocea,
spuse,
- 0n miliard?
- Da. Dar altcine!a urmareshte sa puna mina pe
aceshti bani. De aceea eshti in pericol.
- intseleg. ii pri!i cuprinsa de panica. Ce sa fac?
- $m sa-tsi spun eu ce sa nu faci, zise Ste!e. 3u
te intorci la hotel. 3u !reau sa fii !azuta pina cind
nu aflam ce se intimpla.
- --ash putea intoarce in 'ansas pina...
Fitzgerald spuse,
- Cred ca ar fi mai bine daca ai ramine aici,
Aulia. " sa gasim un loc in care sa te ascunzi.
- $r putea sta la mine acasa, sugera Ste!e.
3imeni nu s-ar gindi s-o caute tocmai acolo.
Cei doi se intoarsera spre Aulia. &a ezita.
- /ine. $poi spuse incet, 3imic din toate astea
nu s-ar fi intimplat daca tata n-ar fi cazut de pe iaht.
- 3u cred ca a cazut, ii spuse Ste!e. Cred ca a
fost impins.
$u luat liftul de ser!iciu pina la gara#. $u plecat
cu mashina lui Ste!e.
- 3-ash !rea sa te !ada nimeni, spuse Ste!e.
6rebuie sa stai ascunsa cite!a zile. Ce-ai zice sa
mincam ce!a?
Aulia il pri!i shi zimbi.
- Se pare ca ma hraneshti tot timpul.
- SHtiu un restaurant placut, intr-o casa !eche
pe 4loucester Street. 3u cred ca !om fi !azutsi de
cine!a.
L'spalier era o casa eleganta, construita in
secolul al 7l7-lea, cu una dintre cele mai frumoase
pri!elishti din /oston. Cind Ste!e shi Aulia intrara,
fura
intimpinatsi de sheful de sala.
- /una ziua. Poftitsi pe aici, !a rog. $!em o masa
pentru dumnea!oastra chiar la fereastra.
- Daca nu !a suparatsi, zise Ste!e, am prefera
ce!a linga perete.
- .inga perete?
- Da. & mai intim.
- /ineintseles. ii conduse spre o masa intr-un
colts. Va trimit imediat ospatarul. Se uita cu
atentsie la
Aulia. Fatsa i se lumina brusc. $h8 Domnishoara
Stan-
ford. & o ade!arata placere sa !a ser!im. V-am
!azut fotografia in ziar.
Aulia il pri!i pe Ste!e, neshtiind ce sa spuna.
Ste!e e+clama,
- Dumnezeule8 $m uitat copiii in mashina. Hai
dupa ei8 Se adresa apoi shefului de sala. Doua
-artini, foarte seci. 3e intoarcem imediat.
- Da, domnule.
- Ce facem? il intreba Aulia.
- Plecam de aici. Daca anuntsa presa, am
incurcat-o. -ergem in alta parte.
$u gasit un restaurant mic pe Dalton Street shi au
facut comanda. Ste!e statea linga ea, studiind-o.
- Cum te simtsi acum, ca eshti celebra?
- 6e rog, nu glumi cu asta. -a simt ingrozitor.
- SHtiu, spuse el. imi pare rau. ii placea sa fie in
compania ei. Se gindi la cit de nepoliticos fusese
cind se intilnisera prima data.
- Chiar crezi ca sint in pericol, domnule Sloane?
il intreba Aulia.
- Spune-mi Ste!e. Da, ma tem ca eshti. Dar n-o
sa dureze prea mult. Pina cind !a fi !alidat testa-
mentul !om shti shi cine se afla in spatele
conspiratsiei.
Pina atunci insa !oi a!ea gri#a sa fii in sigurantsa.
173
--ultsumesc.
Se uitau unul la altul, iar cind ospatarul obser!a
cum se pri!eau, hotari sa nu-i intrerupa.
in mashina, Ste!e o intreba,
- &shti pentru prima oara in /oston?
- Da. & un orash interesant. 6receau pe linga
cladirea Aohn Hancoc(. Ste!e ii arata turnul.
- Vezi farul de colo?
-Da.
- Pre!ede !remea.
- Dar cum poate un far sa...
- -a bucur ca ai intrebat. Cind lumina este
foarte albastra, inseamna ca este senin. Daca cli-
peshte, !a fi timp noros. .umina roshie inseamna
ploaie,
iar cind lumina roshie este intermitenta inseamna
ca
o sa ninga.
Aulia izbucni in ris. $#unsera la Har!ard /ridge.
Ste!e incetini.
- &ste podul care leaga /oston-ul de Cam-
bridge. $re o lungime e+acta de trei sute shaizeci
shi
patru de Smoots shi o ureche.
Aulia se intoarse shi il pri!i mirata.
- Cum adica?
Ste!e zimbi.
- & ade!arat.
- Ce-i acela un Smoot?
- 0n Smoot este unitatea de masura care folo-
sea trupul lui "li!er *eed Smoot, care a!ea un
metru shaptezeci. 6otul a inceput ca o gluma, dar
cind municipalitatea a reconstruit podul s-au men-
tsinut toate dimensiunile. Smoot-ul a de!enit o uni-
tate standard de masura in anul DG5@.
&a rise.
- )ncredibil8
Pe cind treceau pe linga monumentul de la
/un(er Hill, Aulia e+clama,
- "h8 $ici a a!ut loc batalia de la /un(er Hill,
nu-i asha?
- 3u, spuse Ste!e.
- Ce !rei sa spui?
- /atalia de la /un(er Hill s-a purtat pe /reed1s
Hill.
Casa lui Ste!e, situata pe 3eBbur Street,, a!ea
doua eta#e shi era mobilata confortabil. 6ablouri
!esele atirnau pe peretsi.
- .ocuieshti singur? il intreba Aulia.
- Da. $m o mena#era care !ine de doua ori pe
saptamina. $m sa-i spun sa nu !ina cite!a zile. 3-
ash
!rea sa shtie cine!a ca eshti aici.
Aulia il pri!i pe Ste!e shi spuse cu caldura,
- $sh !rea sa shtii ca-tsi sint recunoscatoare
pentru
tot ce faci pentru mine.
- & placerea mea. Haide. $m sa-tsi arat care
este dormitorul tau.
" conduse sus, in camera de oaspetsi.
- - $sta este. Sper sa te simtsi bine.
- "h, e foarte frumoasa, spuse Aulia.
- $m sa cumpar eu ce!a de mincare. De obicei
iau masa in orash.
- $sh putea... Se opri. Daca stau sa ma gindesc,
mai bine nu. Colega mea de apartament spune ca
nu1ma pricep deloc la gatit.
- .asa, ma pricep eu, zise Ste!e. " sa gatesc
eu pentru amindoi. " pri!i shi spuse shoptit, De
mult
timp n-am mai gatit pentru cine!a. Linishteshte-te,
ishi
spuse, .i luat-o ra+na! Simte-te ca acasa. $ici,
eshti
in sigurantsa.
&a zimbi.
- itsi multsumesc.
Coborira amindoi. &l incepu sa-i arate,
-$i aici tele!izorul, radioul, un !ideo, combina...
Sper sa te simtsi bine.
- & minunat. $r fi !rut sa spuna, %act asha cum
ma simt cind sint cu tine!
- &i bine, daca nu mai e nimic altce!a, zise el
stMngaci.
- 3u ma mai pot gindi la nimic, zimbi Aulia.
- -a intorc la birou. $m o multsime de intrebari
carora trebuie sa le gasesc raspunsul.
&a il conduse pina la usha.
- Ste!e?
-Da?
1- $sh putea sa o sun pe prietena mea? 6rebuie
sa fie ingri#orata.
&l clatina din cap.
- 3u. 3u !reau sa dai nici un telefon shi nici sa
paraseshti aceasta casa. De asta s-ar putea sa
depinda !iatsa ta.
174
- Sint doctorul ;estin. intselegi ca aceasta
con!ersatsie !a fi inregistrata?
- Da, doctore.
- &shti mai calma acum?
- Sint calma dar in.acelashi timp shi furioasa.
- De ce eshti furioasa?
- 3-ar trebui sa fiu aici. 3u sint nebuna. & o
inscenare.
- Da? SHi cine a inscenat totul?
- 6ler Stanford.
- Audecatorul 6ler Stanford? 1
-Da.
- De ce?
-Pentru bani.
175
- $i bani?
- 3u. $dica... ash fi putut sa am. -i-a promis un
milion de dolari, bi#uterii shi o haina de blana.
- SHi de ce sa-tsi fi promis #udecatorul Stanford
toate astea?
- Hai sa incepem cu inceputul, &u nu sint Aulia
Stanford. -a numesc -argo Posner.
- Dar cind ai !enit aici, pretindeai ca eshti Aulia
Stanford.
- 0ita asta. 3u sint... 0ite ce s-a intimplat. Au-
decatorul Stanford m-a anga#at sa ma dau drept
sora lui.
- De ce?
- Ca sa-mi iau partea din a!erea familiei Stan-
ford shi sa i-o dau lui.
- SHi pentru asta tsi-a promis un milion de dolari,
o haina de blana shi nishte bi#uterii?
- 3u ma credetsi, nu-i asha? &i bine, !a pot
do!edi. --a dus la *ose Hill. $colo locuiesc
acum
cei din familia Stanford. Va pot descrie casa shi
fiecare membru al familiei.
A
- )tsi dai seama ca sint nishte acuzatsii foarte
serioase?
- /ineintseles. Dar banuiesc ca nu !etsi lua nici
o
masura pentru ca el este #udecator.
- 6e insheli. 6e asigur ca se !a face o
in!estigatsie
foarte serioasa.
- /ine8 Vreau ca ticalosul ala sa fie inchis, asha
cum a facut shi el cu mine. Vreau sa ies de aici8
- intselegi ca, in afara de mine, te !or e+amina
altsi doi colegi de-ai mei?
- 3-au decit. Sint la fel de sanatoasa ca shi !oi.
- Doctorul 4ifford !a sosi aici dupa-amiaza, shi
!om hotari cum sa procedam mai departe.
- Cu cit mai repede cu atit mai bine. 3u pot sa
suport locul asta blestemat.
Cind sora-shefa ii aduse lui -argo mincarea, ii
spuse,
- $m !orbit cu doctorul 4ifford. 6e !a !edea
peste o ora.
- -ultsumesc. -argo era pregatita. $!ea de gind
sa le spuna tot ce shtia chiar de la inceput. S-i
atunci,
se gindi -argo, ma #or elibera shi-l #or inchide pe
el! 4indul o multsumea. ;oi fi libera! $poi ishi
spuse,
Libera sa fac ce< ;oi fi aruncata iar in strada! "aca
re#in asupra condamnarii shi ma baga din nou la
inchisoare<
$runca ta!a cu mincare de perete. Sa-i ia naiba&
$u-mi pot face una ca asta& Ceri #aloram un miliard
de dolari iar asta+i!!! Stai& Stai& ii !enise o idee.
"umne+eule& (e era sa fac< .m do#edit de*a ca
eu sint Julia Stanford! .m martori! intreaga familie
l-a au+it pe Fran, Timmons ca amprentele mele
do#edeau ca eu sint Julia Stanford! "e ce sa #reau
sa fiu 'argo 0osner cind pot sa fiu Julia Stanford<
$u-i de mirare ca m-au inchis aici! (red ca mi-am
pierdut mintsile! Suna dupa sora-shefa.
Cind aceasta !eni, -argo spuse,
- Vreau sa-l !ad pe doctor chiar acum.
- SHtiu. &shti programata la consultatsie...
- $cum. in clipa asta.
Sora-shefa o pri!i, apoi spuse,
- Calmeaza-te, il chem imediat.
9ece minute mai tirziu, doctorul Franz 4ifford
intra in camera lui -argo.
- $i !rut sa ma !ezi?
- Da. 9imbi, parca cerindu-shi scuze. -a tem ca
!-am #ucat o farsa, doctore.
- intr-ade!ar?
- Da. -a simt foarte stin#enita. $de!arul este ca
eram foarte suparata pe fratele meu 6ler shi am
!rut
sa-l pedepsesc. -i-am dat seama ca am greshit.
-i-a trecut. Vreau sa ma intorc acasa la *ose Hill.
- $m !azut inregistrarea con!orbirii tale de
176
azi-dimineatsa. Spuneai ca te numeshti -argo
Posner
shi ca tsi s-a intins o cursa.
-argo izbucni in ris.
- $m spus-o numai ca sa-l supar pe 6ler. 3u.
Sint Aulia Stanford.
&l o pri!i.
- Potsi s-o do!edeshti?
&ra momentul pe care-l ashteptase -argo.
- "h, bineintseles8 zise ea triumfatoare. Chiar
6ler a do!edit-o. $ anga#at un detecti! particular
pe nume Fran( 6immons care a comparat ampren-
tele mele cu cele de pe carnetul de conducere. Sint
identice. 3u incape nici o indoiala in pri!intsa asta.
- Detecti!ul Fran( 6immons?
- Da, lucreaza pentru procurorul din Chicago.
&l o studie o clipa.
- &shti absolut sigura? 3u eshti -argo Posner, ci
Aulia Stanford?
- $bsolut.
- )ar acest detecti!, Fran( 6immons, poate
confirma?
&a zimbi.
- $ shi facut-o. 3u trebuie decit sa sunatsi la
biroul procurorului.
Doctorul 4ifford dadu din cap.
- $sha am sa fac.
in dimineatsa urmatoare, la ora zece, doctorul
4ifford se reintoarse in camera lui -argo insotsit de
sora-shefa.
- /una dimineatsa.
- /una dimineatsa, doctore.
il pri!i nerabdatoare.
- $i !orbit cu Fran( 6immons?
- Da. Sper ca am intseles bine. 6oata po!estea
despre implicarea ta intr-un soi de conspiratsie a
fost o farsa?
- Da. $m sustsinut acest lucru pentru ca !oiam
sa-mi pedepsesc fratele. Dar totul este in regula
acum. Sint gata sa ma intorc acasa.
- )ar Fran( 6immons poate do!edi ca tu eshti
Aulia Stanford?
- $bsolut.
Doctorul 4ifford se intoarse spre sora-shefa shi
dadu din cap. &a facu un semn cui!a. 0n barbat
inalt shi subtsire intra in incapere. " pri!i pe -argo
shi
spuse,
- Sint Fran( 6immons. Va pot a#uta cu ce!a?
3u-) mai !azuse in !iatsa ei.
Prezentarea de moda mergea bine. -anechi-
nele se mishcau cu gratsie pe podium shi fiecare
noua
creatsie stirnea ropote de aplauze. Fiecare loc din
sala era ocupat shi multa lume statea in picioare. in
culise era mare !inzoleala, iar 'endall se intoarse
sa !ada ce se intimpla. Doi politsishti in uniforma
ishi
croira drum spre ea.
)nima lui 'endall incepu sa bata cu putere.
0nul dintre politsishti spuse,
- Sintetsi 'endall Stanford *enaud?
-Da.
- Sintetsi arestata pentru uciderea -arthei *an.
- 3u8 striga ea. 3-am !rut8 $ fost un accident8
Va rog8 Va rog8...
177
Se trezi tremurind.
Coshmarul se repeta mereu. $u mai pot continua
asha, se gindi 'endall. Trebuie sa fac ce#a!
Simtsea ne!oia sa stea de !orba cu -arc. Cu
parere de rau, acesta se reintorsese la 3eB Por(.
- -i-am negli#at slu#ba, draga mea.
- intseleg, -arc. -a intorc shi eu in cite!a zile.
6rebuie sa pregatesc spectacolul.
'endall pleca la 3eB Por( in acea dimineatsa,
dar mai a!ea ce!a de facut inainte. O ingri#orase
foarte tare discutsia pe care o a!usese cu ;ood.
"a #ina pe biata 0egg/!
'endall o gasi pe Pegg pe !eranda.
- /una dimineatsa.
- /una dimineatsa.
'endall se asheza pe un scaun in fatsa ei.
- 6rebuie sa stam de !orba.
-Da?
3u se simtsea deloc in largul ei.
- $m a!ut o discutsie cu ;ood. 3u pare sa se
simta prea bine. Crede... ca tu eshti cea care il
apro-
!izionezi cu heroina.
- 6Si-a spus el asta?
-Da.
- &i bine, e ade!arat.
'endall o pri!i neincrezatoare.
- Cum? 3u intseleg. -i-ai spus ca !rei sa-l a#utsi
sa se lase de droguri. )ar tu, de fapt, il indemni sa o
faca.
- Chiar nu intselegi, nu-i asha? zise ea pe un ton
amar. &i bine, sa-tsi spun eu ce!a, domnishoara
de-
signer faimos. &ram chelneritsa cind am ramas in-
sarcinata cu ;ood. 30 m-am ashteptat nici o clipa
ca ;oodroB Stanford sa se insoare cu mine. SHi
shtii
de ce a facut-o? Pentru sentimentul ca era mai bun
decit tatal lui. Deci, ;ood se insoara cu mine shi
toata lumea ma trateaza ca pe un gunoi. Cind
fratele meu Hoop a !enit la nunta, totsi l-au tratat
ca
pe un nimeni.
- Pegg...
- Sa-tsi spun ade!arul? $m ramas cu gura
cascata cind fratele tau mi-a spus ca !rea sa se
insoare cu mine. 3ici macar nu shtiam daca era
copilul lui. $sh fi putut fi o sotsie buna pentru el, dar
nimeni nu mi-a dat !reo shansa. Pentru ei eram tot
o
chelneritsa. 3u am pierdut copilul, ci am facut
a!ort.
--am gindit ca poate ;ood !a di!ortsa, dar n-a
facut-o. &ram un simbol despre cit de marinimos
poate fi el. Sa-tsi spun ce!a, doamna. 3-am ne!oie
de asta. Sint la fel de buna ca tine sau ca oricine.
- .-ai iubit !reodata pe ;ood?
Pegg ridica din umeri.
- $rata bine shi era simpatic, dar a inter!enit acel
178
accident in timpul meciului de polo shi totul s-a
schimbat. 4ei de la spital i-au dat droguri shi cind a
ieshit, toata lumea s-a ashteptat ca el sa inceteze.
intr-o noapte, cind a!ea dureri, i-am spus, SHtiu eu
de ce ai ne!oie. )ar apoi, de fiecare data cind a!ea
dureri, eu ii eram linga el. Curind, a inceput sa aiba
ne!oie de droguri shi atunci cind nu a!ea dureri.
Prin
fratele meu, am reushit sa obtsin heroina de care
a!eam ne!oie. .-am facut pe ;ood sa ma roage.
Citeodata ii spuneam ca nu mai am numai ca sa-l
!ad plingind - oh, cit de multa ne!oie a!ea atunci
domnul ;oodroB Stanford de mine8 3u mai era
deloc marets8 il faceam sa ma lo!easca. &l se
simtsea
!ino!at pentru ce facuse shi se tira in genunchi la
mine, implorindu-ma. intselegi, cind ;ood nu lua
droguri, eu nu insemnam nimic. Dar acum, eu
detsin
controlul. " fi el un Stanford, iar eu numai o
chelneritsa, dar puterea este in miinile mele.
'endall o pri!ea inmarmurita.
- $ incercat sa se lase, e ade!arat. Cind situatsia
i s-a inrautatsit, prietenii l-au internat intr-o clinica
de
dezinto+icare, iar eu il !izitam, pri!ind cum marele
Stanford trecea prin agoniile iadului. )ar de
fiecare
data cind ieshea, il ashteptam cu leacul pe care-l
shtiam numai noi.
- &shti un monstru, zise 'endall. Vreau sa pleci
imediat de aici.
- De-abia ashtept. *in#i. Dar n-am sa plec cu
mina goala. Cit primesc din moshtenire?
- "ricum !a fi prea mult. $cum pleaca de aici.
- /ine. $dauga pe un ton afectat, $m sa-l pun
pe a!ocatul meu sa-l sune pe al !ostru.
- Chiar pleaca?
- Da.
-$sta inseamna...
, - SHtiu ce inseamna, ;ood. Crezi ca !ei rezista?
&l o pri!i pe sora lui shi zimbi.
- Cred ca da. Da.
-Sint sigura.
&l ofta adinc.
- itsi multsumesc, 'endall. 3-ash fi a!ut niciodata
-cura#ul sa ma descotorosesc de ea.
- .a ce sint bune surorile? zise ea, zimbind.
in aceeashi zi, 'endall pleca la 3eB Por(. Prezen-
tarea de moda urma sa aiba loc intr-o saptamina.
6endall Stanford "esigns era situata pe Se!enth
$!enue, in aceeashi cladire cu /ill /lass shi "scar
de
la *enta. 0rmatorul ei spectacol urma sa aiba loc la
Br/ant 0ar,, care putea adaposti o mie de oameni.
Cind 'endall sosi la birou, 3adine spuse,
- $m !eshti bune. S-au !indut toate biletele.
- itsi multsumesc, spuse 'endall absenta. -intea
ii era la altce!a.
- $propo, ai o scrisoare cu marca urgent pe
birou.
Cu!intele o strapunsera ca un cutsit. Pri!i plicul.
325
326
Fusese trimis de catre .sociatsia de protectsie a
ani-
malelor salbatice cu sediul in Par( $!enue EOOO,
3eB Por(. Pri!i scrisoarea timp indelungat. $dresa
era falsa. " deschise cu degete tremuratore.
"raga doamna 1enaud,
Bancherul meu ma informea+a ca nu a primit
inca milionul de dolari cerut "in cau+a intir+ierii,
sintem ne#oitsi sa #a anuntsam ca suma a crescut
la
cinci milioane! "aca #etsi efectua aceasta plata, #a
promitem sa nu #a mai deran*am niciodata! .#etsi
cincispre+ece +ile sa depunetsi banii in cont! "aca
n-o #etsi face, #om informa autoritatsile!
Scrisoarea nu era semnata.
'endall se simtsi cuprinsa de panica. " citi iar shi
iar. (inci milioane de dolari& Cmposibil, se gindi ea.
$-am cum sa string atitsia bani asha de repede!
(e
proasta am fost&
Cind -arc se intoarse seara acasa, 'endall ii
arata scrisoarea.
- Cinci milioane de dolari8 e+ploda el. *idicol8
Cine cred oare ca eshti?
- SHtiu bine cine sint, spuse 'endall. $sta e pro-
blema. 6rebuie sa fac rost repede de bani. Dar
cum?
- 3u shtiu... /anuiesc ca ai putea lua imprumut
de la !reo banca, in contul moshtenirii, dar nu-mi
place ideea ca...
- -arc, e !orba de !iatsa mea. De !ietsile
noastre!
$m sa ma interesez cum pot obtsine imprumutul.
4eorge -eriBether era !icepreshedintele bancii
$e8 :or, 7nion! $!ea cam patruzeci de ani shi fu-
sese la inceput un simplu functsionar. &ra un om
ambitsios. intr-o buna +i, #oi face parte din consiliul
director, se gindi el, iar apoi!!! cine shtie< Fu trezit
din re!erie de catre secretara.
- Domnishoara 'endall Stanford !rea sa !a !or-
beasca.
&l simtsi un frison de placere. &ra clienta lor de
cind ishi pornise afacerea, insa acum era una
dintre
cele mai bogate femei din lume.
- Pofteshte-o inauntru, ii spuse -eriBether secre-
tarei.
Cind 'endall intra in birou, -eriBether se ridica
shi o intimpina cu un zimbet shi o strMngere de
mina.
- -a bucur sa !a !ad, spuse el. .uatsi loc. Doritsi
o cafea?
- 3u, multsumesc, spuse 'endall.
- Vreau sa !a prezint condoleantse pentru
moartea tatalui, zise el cu o !oce gra!a.
- -ultsumesc.
- Ce pot face pentru dumnea!oastra? SHtia ce
a!ea sa spuna. 0rma sa-i incredintseze lui banii sa-
i
in!esteasca...
- Vreau sa imprumut nishte bani.
&l clipi.
- Poftim?
- $m ne!oie de cinci milioane de dolari.
&l gindi rapid. "aca ar fi sa ne luam dupa +iare,
partea ei de moshtenire se ridica la peste un miliard
de dolari! (hiar shi dupa ce-shU1 plateshte toate
ta%ele!!!
9imbi.
- 3u cred sa e+iste !reo problema. $tsi fost intot-
deauna clienta mea preferata. Ce garantsie oferitsi?
- il !oi moshteni pe tatal meu.
&l dadu din cap.
- Da, am citit in ziare.
- $sh !rea sa imprumut banii in contul partsii mele
de moshtenire.
- intseleg. 6estamentul a fost !alidat de#a?
- 3u. Dar !a fi curind.
- /ine. Se apleca spre ea. Va trebui sa !edem
o copie a testamentului.
- Pot aran#a.
- SHi !a trebui sa shtim la cit se ridica partea
dumnea!oastra de moshtenire.
179
326
- 3u shtiu suma e+acta, zise 'endall.
- .egile bancare sint foarte stricte, sa shtitsi.
Validarea testamentului poate dura. Poate ar fi mai
bine sa !enitsi dupa aceea shi...
- $m ne!oie de bani acum, spuse 'endall dis-
perata, ii !enea sa tsipe.
- "h, Doamne. /ineintseles ca ash fi !rut sa !a
pot
fi de folos. *idica bratsele intr-un gest de
neputintsa.
Dar, din nefericire nu se poate pina cind...
'endall se ridica.
- -ultsumesc.
- De indata ce...
Plecase.
Cind 'endall se intoarse l[ birou, 3adine ii
spuse fericita,
- 6rebuie sa-tsi spun ce!a.
3-a!ea chef s-o asculte pe 3adine.
- Ce s-a intimplat?
- Sotsul meu m-a sunat acum cite!a minute. Va fi
transferat la Paris. Plec.
- Pleci la Paris?
- Da. 3u e minunat. imi pare rau sa te parasesc,
dar nu-tsi face probleme. 6Sinem legatura.
"eci $adine era! "ar n-a#ea cum s-o do#edea-
sca! 'ai intii haina de blana shi acum plecarea la
0aris! (u cinci milioane de dolari ishi poate permite
sa traiasca oriunde in lume! (um sa procede+<
"aca-i spun ca shtiu o sa nege! 0oate ca o sa-mi
ceara mai mult! 'arc trebuie sa shtie ce e de facut!
- 3adine...
. 0nul dintre asistentsii ei intra.
- 'endall8 6rebuie sa discutam despre colectsie.
3u cred ca a!em suficiente modele pentru... ?
'endall nu mai putea suporta.
- Scuza-ma. 3u ma simt bine. Plec acasa.
&l o pri!i uimit.
- Dar a!eam...
- imi pare rau.
$partamentul era gol. -arc a!ea de lucru pina
tirziu. 'endall pri!i in #ur la toate lucrurile frumoase
din incapere shi se gindi, $-or sa se opreasca pina
cind n-or sa-mi ia totul! 'arc a#ea dreptate! .r fi
trebuit sa ma duc la politsie atunci! Trebuie sa mar-
turisesc! .cum cit mai am cura*! Se gindi la tot ce
a!ea sa se intimple cu ea, cu -arc shi cu restul
familiei. $!eau sa urmeze articole in ziare, un pro-
ces shi probabil condamnarea. insemna sfirshitul
ca-
rierei ei. $u mai pot continua asha, ishi zise ea. .m
sa
innebunesc!
Se ridica shi intra in biroul lui -arc. ishi aminti
ca a!ea o mashina de scris pe unul din rafturile
dulapului. " asheza pe masa. )ntroduse o foaie de
hirtie shi incepu sa scrie,
"aca #a interesea+a,
'a numesc 6endall
Se opri. .itera & era sparta.
- De ce, -arc? Pentru numele lui Dumnezeu,
de ce?
- $ fost !ina ta.
- 3u8 Doar tsi-am spus. $ fost un accident...
- 3u !orbeam despre accident. Ci despre tine.
Sotsia aflata in culmea succesului, care este prea
ocupata ca sa-shi gaseasca timp shi pentru sotsul
ei.
Parca i-ar fi dat o palma.
- 3u-i ade!arat. &u...
- 3u te-ai gindit decit la tine, 'endall. "riunde
mergeam, tu erai starul. -a carai dupa tine ca pe
un catsel.
- 3u e drept, spuse ea.
180
326
- 3u? 6e plimbi in #urul lumii, asishti la toate pre
181
182
zentarile de moda, numai ca sa-tsi !ezi fotografia in
ziare, iar eu stau aici singur, ashteptind sa te
intorci.
Crezi ca-mi place sa fiu Ndomnul 'endall=? Voiam o
sotsie. Dar nu-tsi face gri#i, draga mea 'endall. --
am
consolat cu alte femei in timp ce tu erai plecata.
&a era roshie ca focul.
- &rau femei ade!arate, din carne shi oase, care
a!eau timp shi pentru mine.
- $#unge8 striga 'endall.
- Cind mi-ai po!estit despre accident, mi-am
dat seama ca gasisem calea de a scapa de tine.
Vrei sa shtii ce!a, draga mea? -i-a facut placere
sa
te pri!esc chinuindu-te cind citeai acele scrisori.
--am simtsit rasplatit pentru toate umilintsele pe
care
le-am indurat.
- Destul8 Fa-tsi baga#ele shi pleaca de aici. 3u
!reau sa te mai !ad niciodata.
-arc rise fortsat.
- 3ici o shansa. $propo, tot mai intentsionezi sa
te duci la politsie?
. - )eshi afara, zise 'endall. .cum&
- Plec. Cred c-am sa ma reintorc la Paris. SHi,
draga mea, n-am sa spun nimanui. &shti in sigu-
rantsa.
" ora mai tirziu, plecase.
$ doua zi dimineatsa la ora noua, 'endall il suna
pe Ste!e Sloane.
- /una dimineatsa, doamna *enaud. Cu ce !a
pot fi de folos?
- -a reintorc dupa-amiaza la /oston, zise 'en-
dall. Vreau sa !a fac o marturisire.
Statea in fatsa lui Ste!e palida shi incordata. 3u
shtia de unde sa inceapa.
1 - $tsi spus ca !retsi sa facetsi o marturisire, ii
reaminti Ste!e.
- Da. $m... ucis pe cine!a. incepu sa plinga. $
fost un accident. $m fugit... SHi am lasat-o acolo.
- Haidetsi sa incepem cu inceputul, zise Ste!e.
" #umatate de ora mai tirziu, Ste!e pri!ea pe
fereastra, gindindu-se la ce auzise.
- Vretsi sa.mergetsi la politsie?
- Da. $r fi trebuit sa o fac de la inceput. 3u-mi
mai pasa ce se !a intimpla cu mine.
- De !reme ce !a predatsi de buna !oie shi dat
fiind faptul ca e !orba de un accident, cred ca
#udecatorul !a fi indulgent.
&a incerca sa-shi mentsina stapinirea de sine.
- Vreau sa se termine totul odata.
- SHi sotsul dumnea!oastra?
- Ce-i cu el?
- SHanta#ul se pedepseshte prin lege. $!etsi
numa-
rul contului din &l!etsia. 3u trebuie decit sa facetsi
o
plingere shi...
- 3u, zise ea hotarita. 3u !reau sa mai am de-a
face cu el. Sa-shi !ada de !iatsa lui asha cum shi
eu am
sa-mi !ad de a mea.
Ste!e dadu din cap.
- Cum spunetsi. $m sa !a conduc la politsie. S-
ar
putea sa trebuiasca sa !a petrecetsi noaptea
acolo,
dar am sa !a scot pe cautsiune cit am sa pot de
repede.
'endall zimbi cu tristetse.
- $cum pot sa fac ce n-am mai facut niciodata.
- Ce anume?
- Sa desenez o rochie in dungi !erticale.
183
in aceeashi seara, cind a#unse acasa, Ste!e ii
po!esti Auliei ce se intimplase.
&a era ingrozita.
- Propriul ei sots o shanta#a? ingrozitor. il pri!i
lung. Cred ca este minunat sa-tsi petreci !iatsa a#u-
tind oamenii aflatsi in necaz.
Ste!e o pri!i shi se gindi. u sint cel care a dat
de neca+uri!
Ste!e Sloane se trezi in aroma de cafea proas-
pata shi miros de shunca pra#ita. Se ridica din
pat,
uimit. Sa fi #enit mena*era< Doar ii spusese sa nu
!ina. ishi puse halatul shi papucii shi intra in
bucatarie.
Aulia era acolo shi pregatea micul de#un.
- /una dimineatsa, zise ea !esela. Cum itsi place
omleta?
- Pai... arsa.
- Perfect. "mleta arsa este specialitatea mea.
De fapt, este singura mea specialitate. 6Si-am
spus,
sint o bucatareasa cumplita.
&l zimbi.
- 3u !ei mai fi ne!oita sa gateshti. Daca ai !rea,
tsi-ai putea anga#a o suta de bucatari.
- Chiar !oi moshteni atit de multsi bani, Ste!e?
- Da. Partea ta de moshtenire se ridica la peste
un miliard de dolari.
- 0n miliard? 3u-mi !ine sa cred8
- & ade!arat.
- 3u shtiu ce sa spun.
- $tunci pot sa spun eu ce!a?
- /ineintseles.
- S-au ars ouale.
- "h8 imi pare rau. $m sa fac altele.
- 3u te obosi. SHunca arsa e suficienta.
&a rise.
-imi pare rau.
Ste!e se indrepta spre bufet shi scoase o punga
de fulgi de cereale.
- Ce-ai zice de un mic de#un rece?
- Perfect.
&l turna fulgii in doua castroane, scoase laptele
din frigider shi se asheza la masa din bucatarie.
- 3-ai pe cine!a care sa-tsi gateasca? ii intreba
Aulia.
- $dica ma intrebi daca sint incurcat cu cine!a?
&a roshi.
- Ce!a in genul asta.
336 337
- 3u. $m a!ut pe cine!a timp de doi ani, dar
n-a mers.
- imi pare rau.
- Dar tu? o intreba Ste!e.
&a se gindi la Henr ;esson.
- 3u cred.
&l o pri!i curios.
- 3u eshti sigura?
- & greu de e+plicat. 0nul din noi !oia sa se
casatoreasca, iar celalalt nu, zise ea cu tact.
- intseleg. Cind totul se !a termina, te intorci in
'ansas?
- Sincera sa fiu, nu shtiu. -a simt ciudat aici.
-ama imi !orbea adesea despre /oston. S-a
nascut aici shi iubea orashul. intr-un fel, e ca shi
cum
m-ash intoarce acasa. $sh fi !rut sa-l fi putut
cunoashte
pe tata.
$u, se gindi Ste!e.
- 6u l-ai cunoscut?
- 3u. 3u discuta decit cu Simon Fitzgerald.
$u stat de !orba mai mult de o ora, ca doi
prieteni. Ste!e ii po!esti Auliei ce se intimplase -
sosirea strainei care se daduse drept Aulia Stan-
ford, mormintul gofshi disparitsia lui Dmitri
'amins(.
- &ste incredibil8 zise Aulia. Cine sa se ascunda
in spatele acestor lucruri?
- 3u shtiu, dar incerc sa aflu, o asigura Ste!e.
Pina atunci insa, !ei fi in sigurantsa aici.
&a zimbi shi spuse,
- -a simt in sigurantsa. itsi multsumesc.
&l incepu sa spuna ce!a, apoi se opri. Se uita la
ceas.
- $r trebui sa ma imbrac shi sa plec la birou. $m
multe de facut.
Ste!e se intilni cu Fitzgerald.
- $i facut !reun progres?
Ste!e clatina din cap.
- Cel care a planuit asta e un geniu. incerc sa-l
localizez pe Dmitri 'amins(. Din Corsica a plecat
la Paris shi apoi a luat a!ionul spre $ustralia. $m
luat
legatura cu politsia din Sidne. $u fost foarte sur-
prinshi auzind ca Dmitri 'amins( este in $ustralia.
$u primit o circulara de la )nterpol shi acum il cauta.
Cred ca Harr Stanford shi-a semnat singur con-
damnarea la moarte atunci cind a telefonat aici,
spunind ca !rea sa-shi schimbe testamentul. Cine!a
s-a hotarit sa-l opreasca. Singurul martor al celor
intimplate in noaptea aceea este Dmitri 'amins(.
Cind il !om gasi !om afla mai multe amanunte.
- -a intreb daca ar trebui sa implicam shi politsia
noastra, sugera Fitzgerald.
Ste!e clatina din cap.
- 6ot ce shtim pina acum este pur circumstantsial,
Simon. Singurul delict pe care-l putem do!edi
este faptul ca cine!a a dezgropat un cada!ru - shi
n-a!em de unde sa shtim cine a facut-o.
EE@
- Ce se mai aude
cu detectivul pe care
l-au
angajat, cel care a
verifcat amprentele?
- Fran !immons" l-
am lasat pina acum
trei me-
saje" #aca nu ma
cauta pina la ora
s$ase, plec la
C$icago" Cred ca
este implicat s$i el in
toata poves-
tea asta"
- Ce cre%i ca avea
sa se intimple cu
partea de"
mos$tenire pe care
urma sa o primeasca
impos-
toarea?
- Cred ca cel care
a planuit toate
astea a o&li-
gat-o sa i-o
incredintse%e lui,
folosind nis$te
companii
fantoma" 'int
convins ca este
vor&a de un
mem&ru
al familiei""" Cred ca
o putem s$terge pe
(endall de
pe lista suspectsilor"
ii povesti lui
Fit%gerald despre
D@:
EE@
discutsia pe care o
avusese cu ea" #aca
ar f fost in
spatele acestor
lucruri n-ar f facut
vreo marturisire,
cej putsin nu acum"
)r f as$teptat sa
intre in posesia
&anilor" '*i cred ca-l
putem elimina s$i pe
+arc" , un
s$antajist marunt"
-u este in stare sa
puna la cale
as$a ceva"
- '*i ceilaltsi?
- .udecatorul
'tanford" )m vor&it
cu un prieten
de-al meu care este
avocat in C$icago"
+i-a spus
ca se &ucura de mult
respect" !ocmai a
fost numit
judecator-s$ef" '*i
mai am un argument
in favoarea
lui/ ,l este cel care a
insistat sa se faca
testul )#-"
Cred ca &anuia ca
femeia era o
impostoare" 0ood1
este cel care mi-a
atras atentsia" 'int
mai mult ca
sigur ca se
drog$ea%a, iar asta e
un o&icei costisitor"
D@>
EE@
+-am interesat s$i
de sotsia lui, 2egg1"
-u e
sufcient de
des$teapta pentru
un asemenea com-
plot" 'e %vones$te
insa ca are un frate,
care face
afaceri du&ioase" )m
sa-l verifc"
'teve is$i c$ema
secretara"
- Fa-mi te rog
legatura cu
locotenentul +ic$ael
(enned1, de la
politsia din 3oston"
Citeva minute mai
tir%iu, ea il anuntsa
pe 'teve
prin interfon/
- 4ocotenentul
(enned1, pe linia
doi"
'teve ridica
receptorul"
- 'int 'teve
'loane, de la Renquist,
Renquist &
Fitzgerald. incercam sa
gasim o persoana
care are
legatura cu *arr1
'tanford"
- 5a ajut cu
placere"
- )tsi putea sa
verifcatsi la politsia
din -e6 7or
D@@
EE@
daca au vreun dosar
despre fratele
doamnei 2egg1
'tanford" il c$eama
*oop +alovic$"
4ucrea%a la o
&rutarie in 3ron8"
- -ici o pro&lema"
5a sun eu cind a9u
ceva"
- +ultsumesc"
#upa prin%, 'imon
Fit%gerald s-a oprit la
&iroul
lui 'teve"
- Cum mai merge
investigatsia?
- 2rea incet
pentru gustul meu"
Cel care a
planuit toate astea
s$i-a acoperit forte
&ine urmele"
- Ce mai face
.ulia?
'teve %im&i"
- , minunata"
Ceva in vocea lui il
facu pe 'irtion
Fit%gerald sa
se uite mai atent la
el"
- , o tinara foarte
atragatoare"
- '*tiu, %ise 'teve
visator" '*tiu"
: ora mai tir%iu
primi un telefon din
)ustralia"
- #omnule 'loane?
D@G
EE@
-#a"
- )ici inspectorul-
s$ef +c2$earson din
'idne1"
- #a, domnule
inspector-s$ef"
- 4-am gasit pe
omul
dumneavoastra"
- +inunat" #aca a-
tsi putea sa-l
e8tradatsi imediat
ca sa-l aducem"""
- -u mai e nici o
gra&a" #mitri
(amins1 e
mort"
-Cum?
- l-am gasit
cadavrul" #egetele i-
au fost taiate s$i
a fost impus$cat de
mai multe ori"
Rushii au un fel al lor de a
te omori. Mai intii itsi
taie degetele, apoi te lasa
sa singerezi, $i de-abia
la sfrshit te impusha.
- intseleg"
+ultsumesc,
domnule inspector"
!"unsese intr-un punt
mort. 'teve se uita
gin-
ditor pe peretsi" -u
mai avea nici o
pista" is$i dadu
seama cit de mult
contase pe marturia
lui #mitri
(amins1"
DGO
EE@
'ecretara lui 'teve
ii intrerupse s$irul
gindurilor"
- 5a cauta domnul
!immons, pe linia
trei"
'teve se uita la
ceas" ,ra 5/55"
;idica recep-
torul"
- #omnul
!immons?
< #a" imi pare rau
ca nu v-am putut
cauta mai
devreme" )m lipsit
din oras$ in ultimile
doua %ile" Cu
ce va pot f de folos?
#u multe, se gindi
'teve" !i putea de
e$emplu
sa-mi spui um ai falsifat
aele amprente. is$i
alese
cu grija cuvintele"
- , vor&a de .ulia
'tanford" #e curind,
cind atsi
fost la 3oston, i-atsi
verifcat amprentele
s$i"""
- #omnule
'loane"""
-#a?
- --am fost
niciodata la 3oston"
- #ar din
registrele $otelului
%olida& 'nn reiese
DGD
EE@
ca"""
- Cineva s-a folosit
de numele meu"
'teve il asculta
uimit" )cum c$iar ca
ajunsese la
un punct mort"
- 3anuitsi cumva
cine?
- , foarte ciudat,
domnule 'loane" :
femeie
pretinde ca am fost
la 3oston s$i ca as$
putea con-
frma ca ea este
.ulia 'tanford" #ar n-
am va%ut-o in
viatsa mea"
'teve se simtsi
insu9etsit de
sperantsa"
- '*titsi cumva
cine este?
- #a" 'e numes$te
+argo 2osner"
- '*i unde o pot
gasi?
- 4a clinica de &oli
mentale Reed din
C$icago"
- +ultsumesc" 5a
ramin dator"
- !'inem legatura"
)s$ vrea s$i eu sa
s$tiu despre
ce e vor&a" -u-mi
place ca anumitsi
indivi%i sa se
dea drept mine"
DGI
EE@
- 3ine" 2use jos
receptorul" +argo
2osner"
Cind 'teve ajunse
acasa in acea seara,
.ulia ii
ies$i in intimpinare"
- )m pregatit
masa, ii spuse ea"
#e fapt, n-am
pregatit eu" itsi place
mincarea
c$ine%easca?
,l %im&i"
- +a inne&unesc
dupa ea"
- , foarte &ine" )m
comandat opt
portsii"
Cind 'teve intra in
sufragerie, masa era
aranjata
cu 9ori s$i luminari"
- )i vreo veste? il
intre&a .ulia"
'teve spuse
preva%ator/
- '-ar putea sa f
descoperit un
indiciu" )m a9at
numele femeii care
pare sa fe implicata
in complot"
2lec miine
dimineatsa la
C$icago sa stau de
vor&a
cu ea" )m
sentimentul ca miine
vom s$ti toate ras-
DGE
EE@
punsurile"
- +inunat= %ise
.ulia incintata" )m sa
fu atit de
fericita cind totul se
va sfrs$i"
- '*i eu, ii spuse
'teve, !sha sa fe oare(
!tuni
)a f u ade)arat o *tanford
- shi drumurile noastre
se )or despartsi.
Cina a durat doua
ore, dar nici unul din
ei $u
s$tia prea &ine ce
minca" )u discutat
despre toate s$i
nimic, ca s$i cum s-
ar f cunoscut
dintotdeauna, de-
spre trecut s$i
pre%ent, evitind cu
grija viitorul" +u
a)em nii un )iitor
impreuna, se gindi
'teve, nefe-
ricit"
4a sfrs$it 'teve
spuse/
- )r f &ine sa
mergem sa ne
culcam"
,a ridica o
sprinceana
intre&atoare s$i
i%&ucnira
amindoi in ris"
- 5oiam sa spun"""
DGF
EE@
- '*tiu" -oapte
&una, 'teve"
- -oapte &una,
.ulia"
#evreme, in
dimineatsa
urmatoare, 'teve se
im&arca in avionul
spre C$icago" #e la
aeroportul
,-%are lua un ta8i"
- incotro? intre&a
s$oferul"
- Clinica de &oli
mentale Reed.
'*oferul se
intoarse s$i se uita
la 'teve"
- !e simtsi &ine?
- #a" #e ce?
- intre&am s$i eu
as$a"
)juns la clinica,
'teve se apropie de
pa%nicul in
uniforma"
- Cu ce va pot f
de folos?
- )s$ vrea s-o vad
pe +argo 2osner"
- , angajata aici?
-u se gindise la
asta"
DG5
EE@
- -u s$tiu sigur"
2a%nicul il privi mai
atent"
- -u s$titsi sigur?
- !ot ce s$tiu este
ca e aici"
2a%nicul trase un
sertar de unde
scoase o lista
de nume" #upa
citeva clipe spuse/
- -u lucrea%a aici"
'a fe pacienta?
- -u s$tiu" ,
posi&il"
2a%nicul il mai
privi o data apoi
trase un alt
sertar"
- 2osner" +argo"
- #a" ,ra surprins"
, internata aici?
- #a" 'intetsi ruda
cu ea?
--u"""
- )tunci, ma tem
ca n-o putetsi vedea"
- .rebuie s-o vad,
spuse 'teve" ,
foarte impor-
tant"
- imi pare rau"
)vem ordine stricte"
5i%itele sint
inter%ise"
- Cine e s$eful
aici? intre&a 'teve"
-,u"
- 5reau sa spun
s$eful spitalului"
- #octorul (ingsle1"
DG:
EE@
- )s$ vrea sa-l vad"
- 3ine" 2a%nicul
ridica receptorul s$l
forma un
numar" #omnule
doctor (ingsle1, aici
este .oe, de
DG>
DG@
4a ora s$ase
dimineatsa, o
patrula a portului
is$i
facea rondul pe
C$arles ;iver cind
unul dintre
politsis$tii de pe
punte %ari un o&iect
care plutea in
apa in fatsa lor"
- 2are sa fe un
&us$tean" 'a->
ridicam inainte de
a lovi vreun vas"
3us$teanul se
dovedi a f un
cadavru s$i, spre
mirarea tuturor, era
im&alsamat"
2olitsistul se $ol&a
la el s$i spuse/
- Cum nai&a de-a
ajuns un corp
im&alsamat in
C$arles ;iver?
4ocotenentul
+ic$ael (enned1
tocmai? discuta
cu procurorul"
- 'intetsi sigur?
DGG
- )&solut" , *arr1
'tanford" C$iar eu l-
am im-
&alsamat" #upa
citeva %ile am primit
un ordin de
des$umare s$i cind
am de%gropat
cos$ciugul""" Con-
tinuarea o s$titsi,
doar am anuntsat
politsia"
- Cine a cerut sa
fe des$umat?
- Familia" ,u am
discutat cu avocatul
lor, 'imon
Fit%gerald"
- Cred ca va tre&ui
sa stau de vor&a cu
domnul
Fit%gerald"
Cind 'teve se
intoarse la 3oston,
se duse
direct la &iroul lui
'imon Fit%gerald"
- 2ari infrint, %ise
acesta"
- )s$a este" !otul
s-a naruit" )veam
trei piste/
#mitri (amins1,
Fran !immons s$i
+argo 2osner"
,i &ine, (amins1 e
mort, altcineva s-a
dat drept
!immons, iar +argo
2os$ner este
internata intr-un
IOO
a%il" -u mai pot"""
'e au%i vocea
secretarei lui
Fit%gerald/
- ) venit
locotenentul
(enned1" 5rea sa va
vor&easca, domnule
Fit%gerald"
- 2oftes$te->
inauntru"
+ic$ael (enned1
era un &ar&at
aspru, care
va%use multe la
viatsa lui"
- #omnul
Fit%gerald?
- #a" >ar el este
asociatul meu, 'teve
'loane"
Cred ca atsi discutat
cu el la telefon"
4uatsi loc" Cu ce
va putem f de folos?
- )m descoperit
cadavrul lui *arr1
'tanford"
- #um( /nde(
- 2lutea pe
C$arles ;iver"
#umneavoastra atsi
cerut sa fe
des$umat, nu-i
as$a?@
-#a"
- 2ot sa intre& de
ce?
'*i Fit%gerald ii
povesti" Cind acesta
termina,
(enned1 spuse/
IOD
- --aveAi nici cea
mai mica idee cine
este cel
care s-a dat drept
detectivul !immons?
- -u" )m vor&it
c$iar cu !immons"
-ici el nu
s$tie"
(enned1 ofta"
- , din ce in ce mai
curios"
- Bnde este acum
cadavrul lui *arr1
'tanford?
intre&a 'teve"
- 2entru moment
este la morga" 'per
sa nu mai
dispara iar"
- '*i eu, %ise
'teve" il vom c$ema
pe 2err1
0inger sa-i faca
.uliei un test )#-"
Cind 'teve l-a
sunat pe !1ler sa-i
spuna ca des-
coperisera cadavrul
tatalui sau, acesta a
fost s$ocat"
- ingro%itor, %ise el"
Cine sa f facut as$a
ceva?
- )sta s$i
incercam sa
descoperim, ii spuse
'tever
IOI
!1ler era furios"
'diotul ala inompetent de
0a-
1er2 , sa-mi plateasa
pentru asta. .rebuie sa re-
zol) repede shi problema
asta. inainte sa-mi sape
de sub ontrol.
- #omnule 'loane,
dupa cum cred ca
atsi a9at,
tocmai am fost
numit judecator-s$ef"
)m un program
foarte incarcat s$i
sint presat sa ma
intorc" -u mai
pot amina prea mult"
5-as$ f recunoscator
daca atsi
face ceva sa
urgentatsi validarea
testamentului"
- +-am ocupat
c$iar a%i-dimineatsa
de asta, ii
spuse 'teve" !otul va
f inc$eiat in cel mult
trei %ile"
- 2erfect" 'a ma
tsinetsi, va rog, la
curent"
- 3ineintseles"
'teve era in &iroul
lui s$i revedea
evenimentele
IOE
ultimilor saptamini"
is$i aduse aminte de
discutsia pe
care o avusese cu
inspectorul-s$ef
+c2$earson"
l-am gasit ada)rul.
3egetele i-au fost taiate shi
a fost impushat de mai
multe ori.
, lipa, is$i %ise
'loane" +u mi-a spus
totushi
e)a. ;idica
receptorul s$i suna
din nou in )ustralia"
- )ici inspectorul-
s$ef +c2$earson"
- 'int 'teve
'loane" )m uitat sa
va intre& ceva"
Cind atsi gasit
cadavrul lui #mitri
(amins1, avea
acte la el?
"""intseleg""" 2erfect"
+ultsumesc foarte
mult"
Cind 'teve termina
convor&irea, au%i
vocea
secretarei la
interfon"
- 4ocotenentul
(enned1 as$teapta
pe linia doi"
- imi pare rau ca v-
am facut sa
as$teptatsi" ,ram
intr-o convor&ire
transoceanica"
IOF
- 2olitsia din -e6
7or mi-a furni%at
citeva
informatsii
interesante despre
*oop +alovic$"
- 5a ascult"
- 2olitsia crede ca
&rutaria la care
lucrea%a este
de fapt un paravan
pentru afaceri cu
droguri" ,ste
insa foarte
inteligent" --au
reus$it inca sa-l
prinda"
- )ltceva? intre&a
'teve"
- 'e pare ca
afacerea are legaturi
cu mafotsii
france%i din +arsilia"
#aca a9u altceva,
am sa va
sun imediat"
- +ultsumesc" +i-
atsi fost de mare
ajutor"
'teve lasa jos
receptorul s$i ies$i
pe us$a"
Cind 'teve ajunse
acasa, striga/
- .ulia?
-ici un raspuns"
>ntra in panica"
- .ulia= ! fost rapita sau
omorita, se gindi el,
IO5
ingrijorat"
.ulia aparu in capul
scarilor"
-'teve?
,l rasu9a us$urat"
- Credeam"""
2alise"
- !e simtsi &ine?
- #a"
,a co&ori treptele"
- Cum au decurs
lucrurile la C$icago?
3ine?
,l clatina din cap"
- +a tem ca nu" ii
povesti ce se
intimplase" .oi
se va citi
testamentul, .ulia"
#e asta%i in trei %ile"
Cel
care este in spatele
acestui complot va
tre&ui sa
scape de tine pina
atunci, altfel planul
lui nu mai
valorea%a nimic"
- intseleg"
3anuies$ti cumva
cine poate f?
- #e fapt""" 'una
telefonul" 'cu%a-ma"
;idica
receptorul" )lo?
- 'int doctorul
!ic$ner din Florida"
imi pare rau
IO:
ca nu v-am cautat
mai devreme, dar
am fost plecat"
- 5a multsumesc
ca mi-atsi telefonat,
domnule
!ic$ner" Firma
noastra se ocupa cu
testamentul lui
*arr1 'tanford"
- Ce pot face
pentru
dumneavoastra?
- 5-am sunat in
legatura cu 0oodro6
'tanford"
)m intseles ca este
pacientul
dumneavoastra"
C#a"
- )re o pro&lema
cu drogurile,
doctore?
- #omnule 'loane,
nu pot discuta
despre paci-
entsii mei"
- intseleg" #ar nu
va intre& din
curio%itate" ,ste
foarte important"""
- +a tem ca nu
pot"
- #ar dumnea)oastra
l-atsi internat la
clinica din
.upiter, nu-i as$a?
#octorul e%ita"
IO>
- #a" ,ste
consemnat s$i in
dosarul lui"
- +ultsumesc,
doctore" )tita voiam
sa s$tiu"
'teve lasa jos
receptorul s$i
ramase o clipa pe
ginduri"
- #e necre%ut=
- Ce anume? il
intre&a .ulia"
- 'tai jos"
D jumatate de ora
mai tir%iu, 'teve era
la volanul
mas$inii lui s$i se
indrepta spre ;ose
*ill" intselesese,
in sfrs$it, regulile
jocului" 4ste straluit.
!proape a
ar f mers. S-i hiar ar f
reushit daa i se intimpla
e)a lui 5ulia, se gindi
'teve"
ii desc$ise Clar"
- 3una seara,
domnule 'loane"
- 3una seara,
Clar" .udecatorul
'tanford e
acasa?
- , in &i&lioteca"
)m sa-l anunts ca
atsi venit"
, - +ultsumesc"
IO@
Bn minut mai
tir%iu, valetul se
intoarse"
- #omnul
judecator va
primes$te acum"
- +ultsumesc"
>ntra in &i&lioteca"
!1ler statea in
fatsa unei ta&le de
s$a$" il privi pe
'teve"
- )tsi vrut sa ma
vedetsi?
- #a" Cred ca
tinara care a venit
sa va vada cu
citeva %ile in urma
este adevarata .ulia"
Cealalta
femeie a fost o
impostoare"
- #ar nu e posi&il"
- +a tem ca e
adevarat" 4-am
descoperit pe cel
care se ascunde in
spatele tuturor
acestor lucruri"
Brma o clipa de
tacere" )poi !1ler
spuse incet/
-#a?
- #a" +a tem ca
vetsi f s$ocat" ,ste
vor&a de
fratele
dumneavoastra,
0ood1"
!1ler il privi uimit
pe 'teve"
IOG
- 5retsi sa
spunetsi ca 0ood1
este responsa&il
pentru cele
intimplate?
- #a"
- -u-mi vine sa
cred"
- -ici mie, dar
totul se potrives$te"
)m discutat
cu doctorul lui din
*o&e 'ound" '*tiatsi
ca fratele
dumneavoastra se
drog$ea%a?
- 3anuiam ceva"
- #rogurile sint
scumpe" 0ood1 nu
lucrea%a"
)re nevoie de &ani,
deci is$i dores$te o
parte mai
mare din
mos$tenire" ,l este
cel care a angajat-o
pe
falsa .ulia" insa cind
dumneavoastra atsi
cerut testul
)#-, a intrat in
panica, pentru ca nu-
s$i putea per-
mite sa ris$te"
- )sta mi-a atras
atentsia" 3anuiesc ca
a trimis
pe cineva in (ansas
s-o omoare pe
adevarata .ulia"
IDO
'*tiatsi ca 2egg1
are un frate care
lucrea%a pentru
mafe? )tita timp cit
adevarata .ulia este
in viatsa s$i
pe-aici se invirt
doua".ulia, planul
sau nu poate da
roade"
- 'intetsi sigur?
- )&solut" '*i mai
e ceva"
- #a?
- -u cred ca tatal
dumnevoastra a
ca%ut de pe
IDD
ia$t" Cred pa 0ood1
a pus sa fe omorit"
)sta tot
fratele lui 2egg1
tre&uie sa f aranjat"
)m au%it ca
are legaturi cu mafa
din +arsilia" )r f
putut plati pe
cineva din ec$ipaj"
2lec c$iar asta-seara
in >talia sa
discut cu capitanul
ia$tului"
!1ler il asculta cu
atentsie" )poi spuse/
- , o idee &una"
#apitanul 6aarm nu shtie
nimi.
- )m sa incerc sa
ma intorc pina joi,
cind se va
citi testamentul"
!1ler spuse/
- '*i
adevarata
.ulia?
'intetsi
sigur ca
este in
sigurantsa
?
- :$, da,
%ise 'teve"
, la mine
acasa"
)colo n-o
s-o caute
nimeni"
IDI
!tttsritoM
""
IDE
7eii sint de partea mea. -u-i venea sa creada
ce noroc avea" Cu o seara inainte, 'teve 'loane
ii
de%valuise locul unde se ascundea .ulia" %al
0a1er
e un inompetent, se gindi !1ler" !m sa ma oup
hiar eu de 5ulia.
Clar intra in incapere"
- 'intetsi cautat la telefon, domnule
judecator"
,ra (eit$ 2erc1"
- !1ler?
- #a, (eit$"
- 5oiam sa te pun la curent cu starea lui
+argo
2osner"
-#a?
- !ocmai m-a sunat doctorul GiEord" !ipa nu e
IDF
%dravana" )u tre&uit
s-o i%ole%e"
!1ler se simtsi
us$urat"
- imi pare rau"
- 5oiam sa fi
linis$tit" -u mai
constituie un
pericol pentru-
familia ta"
- )precie% acest
lucru, spuse !1ler"
!1ler se duse in
camera lui s$i ii
telefona lui 4ee"
)s$tepta mult pina
cind acesta ii
raspunse"
- )lo? 'e au%eau
voci" 4ee?
- Cine-i acolo?
- !1ler"
- )$, da, !1ler"
'e au%ea %gomot
de pa$are"
- #ai o petrecere,
4ee?
- #a" 5rei sa vii
s$i tu?
!1ler se intre&a
cine erau invitatsii"
- )s$ f vrut" !'i-
am telefonat ca sa te
anunts sa te
pregates$ti de
plecare"
4ee rise"
- 2e ia$tul ala
mare s$i al&?
E:D
ID5
-#a"
- 'igur" 'int gata
oricind, %ise el
&atjocoritor"
# - 5or&esc serios,
4ee"
- *aide, !1ler"
.udecatorii n-au
ia$turi" !re&uie
sa inc$id" +a
c$eama musafrii"
- )s$teapta, %ise
!1ler disperat" '*tii
cine sint?
- 'igur, es$ti"""
- 'int !1ler
'tanford" !atal meu
a fost *arr1
'tanford"
'e lasa linis$tea"
- Glumes$ti?
- -u" )cum sint in
3oston pentru citirea
testa-
mentului"
- #umne%eule=
,s$ti ael 'tanford=
-u s$tiam" imi
pare rau" )m au%it
ceva la s$tiri, dar n-
am fost prea
atent" -u mi-am
inc$ipuit niciodata ca
e vor&a de
tine"
- -ici o pro&lema"
- C$iar vor&eai
serios, nu-i as$a?
- 3ineintseles"
5om face o multsime
de lucruri
E:D
ID:
impreuna, %ise !1ler"
)sta daca vrei s$i tu"
- 'igur" in vocea
lui 4ee se citea
entu%iasmul" ,
intr-adevar o veste
mare, !1ler"""
Cind !1ler lasa jos
receptorul, %im&ea"
4amurise
lucrurile cu 4ee"
!um, is$i %ise el, a
)enit )remea sa
ma oup de sora mea.
!1ler intra in
&i&lioteca mare
care adapostea
colectsia de arme a
lui *arr1 'tanford"
#esc$ise
dulapul s$i scoase o
cutie de ma$on"
!rase un
sertar din care lua
munitsie" Brca in
dormitorul lui,
incuie us$a s$i
desc$ise cutia"
inauntru erau doua
revolvere Ruger,
preferatele lui *arr1
'tanford"
!1ler scoase unul
din ele, il incarca cu
grija, apoi
puse munitsia care
mai ramasese in
cutie, linga cela-
E:D
ID>
lalt revolver"
)scunse cutia in
sertarul &iroului" 4 de
a"uns o singura
impushatura, se gindi
el" invatsase
sa traga la s$coala
militara la care-l
trimisese tatal lui"
itsi multsumes, tata.
4ua cartea de
telefon s$i cauta
adresa de acasa
a lui 'teve 'loane"
+e8bur& *treet, numarul
29:, 0oston.
'e indrepta spre
garajul in care erau
s$ase
mas$ini" )lese
+ercedes-ul negru,
care i se paru cel
mai putsin &atator
la oc$i",#esc$ise
us$a garajului,
ascultind daca nu
cumva atrasese
atentsia cuiva"
,ra linis$te"
in drum spre casa
lui 'teve 'loane,
!1ler se
gindi la ce urma sa
faca" -u mai
comisese pina
atunci o crima cu
mina lui" #ar de data
aceasta nu
avea de ales" .ulia
'tanford era ultimul
o&stacol
E:D
ID@
care-l despartsea de
visurile lui" :data cu
disparitsia
ei, pro&lemele lui
aveau sa ia sfrs$it"
;entru totdea-
una, is$i %ise !1ler"
Conduse incet, cu
grija" )juns pe
-e6&ur1
'treet, !1ler trecu
de casa lui 'teve"
Citeva mas$ini
erau parcate pe
strada, dar nu" se
vedea nici un
trecator"
>s$i parca mas$ina
ceva mai departe s$i
se indrepta
spre casa" 'una la
us$a s$i as$tepta"
'e au%i vocea
.uliei"
- Cine e?
- 'int judecatorul
'tanford"
.ulia desc$ise
us$a" il privi
surprinsa"
- '-a intimplat
ceva?
- -u, nimic, %ise el"
'teve 'loane mi-a
spus ca
ar tre&ui sa avem o
discutsie" #e la el
s$tiu ca es$ti
aici" 2ot sa intru?
- #a, &ineintseles"
E:D
IDG
!1ler intra in $ol
s$i o privi pe .ulia
inc$i%ind us$a
in urma lui" ,a il
conduse in camera
de %i"
- 'teve nu-l aici,
spuse ea" , in drum
spre 'an
;emo"
- '*tiu" 'e uita in
jur" ,s$ti singura?
- #a" 2ot sa-tsi ofer
ceva de &aut?
- -u, multsumesc"
- #espre ce voiai
sa discutam?
- #espre tine, .ulia"
+-ai de%amagit"
- #e%amagit"""?
- --ar f tre&uit sa
vii aici" C$iar ai
cre%ut ca potsi
veni pur s$i simplu,
iar la plecare sa fi in
posesia
unei averi care nu-tsi
apartsine?
,a il privi o clipa"
- #ar am dreptul"""
- --ai nici un
drept, i%&ucni !1ler"
Bnde-ai fost
totsi aces$ti ani cind
noi eram umilitsi s$i
pedepsitsi de
tata? -e ranea ori
de cite ori avea
posi&ilitatea"
E:D
IIO
-e-a facut viatsa un
iad" !u n-a tre&uit sa
treci prin
toate astea" -oi am
trecut s$i deci noi
meritam &anii"
-u tu"
- '*i ce-ai vrea sa
fac?
!1ler rise"
- Ce-as$ vrea sa
faci? -imic" )i facut
deja"
)proape ca ai
stricat totul,
intselegi?
- -u, nu intseleg"
- , foarte simplu"
'coase revolverul"
>ar acum ai
sa dispari"
,a se dadu un pas
inapoi"
- !aci acum" 'a nu
mai pierdem timpul"
: sa
plecam intr-o scurta
e8cursie"
- '*i daca nu
vreau sa merg?
- :$, o sa mergi"
5ie sau moarta" )i
de ales"
>n momentul de
tacere care urma,
!1ler is$i au%i
vocea rasunind din
cealalta incapere"
,h, o sa
mergi. 6ie sau moarta. !i
de ales. 'e intoarse"
- Ce"""?
E:D
IID
'teve 'loane,
'imon Fit%gerald,
locotenentul
(enned1 s$i doi
politsis$ti in
unjforma patrunsera
in
camera de %i"
'teve tsinea in mina
un casetofon"
4ocotenentul
(enned1 spuse/
- #a-mi pistolul"
!1ler ing$etsa
pentru o clipa, apoi
se fortsa sa
%im&easca"
- 3ineintseles"
5oiam numai s-o
sperii, sa o
determin sa plece de
aici" , o impostoare"
2use
pistolul in mina
intinsa a politsistului"
2retinde o parte
din averea familiei"
#oar n-aveam s-o
las sa scape
atit de us$or" )s$a
ca"""
- '-a terminat, %ise
'teve"
- Ce vrei sa spui?
Ficeai ca 0ood1 este
respon-
sa&il pentru"""
- 0ood1 n-ar f fost
in stare sa
planuiasca ceva
E:D
III
atit de inteligent, iar
(endall avea deja
succes in
afaceri" )s$a ca am
pornit la verifcarea
ta" #mitri
(amins1 a fost ucis
in )ustralia, insa
politsia i-a
gasit in &u%unar
numarul tau de
telefon" !e-ai folosit
de el ca sa-tsi
omoare tatal" !u
es$ti cel care a
adus-o
pe +argo 2osner
s$i apoi ai insistat
ca era o
impostoare, ca sa
indeparte%i orice
suspiciune in
ceea ce te prives$te"
!u es$ti cel care a
insistat sa se
faca testul )#-,
aranjind sa fe furat
cadavrul" '*i tot
tu i-ai dat telefon
falsului !immons" !u
ai angajat-o
pe +argo 2osner sa
se dea drept .ulia,
apoi ai
internat-o intr-o
clinica de psi$iatrie"
!1ler privi in jurul
lui s$i vor&i pe un
ton periculos
de calm/
- Bn numar de
telefon gasit asupra
unui mort
E:D
IIE
este singura voastra
dovada? -u-mi vine
sa cred=
-u va &a%atsi decit
pe asta( G#mitri avea
numarul
meu de telefon
pentru ca m-am
gindit ca tata s-ar
putea sa fe in
pericol, l-am spus lui
#mitri sa ai&a
grija" #ar se pare ca
n-a avut" Cel care l-a
ucis pe
tata, l-a ucis
pro&a&il s$i pe el" 2e
acesta ar tre&ui
sa-l caute politsia"
4-am sunat pe
!immons pentru
ca voiam ca el sa
a9e adevarul"
Cineva s-a dat
drept el" -u s$tiu
cine" '*i, atita timp
cit nu-l gasitsi s$i
nu putetsi face
legatura cu mine, nu
avetsi nimic" in
E:D
---------------------------------------- E:F
----------------------------------------2
ce o prives$te pe
+argo 2osner, c$iar
am cre%ut ca
era sora noastra" )
avut o cri%a de
isterie s$i a inceput
sa amenintse ca ne
va omori pe totsi" )m
convins-o
sa plece la C$icago"
)poi am aranjat sa
fe ridicata
de la aeroport s$i
internata" 5oiam ca
presa sa nu
a9e nimic s$i astfel
sa-mi proteje%
familia"
- )i venit aici sa
ma omori, %ise .ulia"
!1ler clatina din
cap"
- --aveam nici
cea mai mica
intentsie" ,s$ti o
impostoare" --am
vrut decit sa te
sperii"
- +intsi"
,l se intoarse spre
ceilaltsi"
- )r mai f ceva la
care ar tre&ui sa va
ginditsi"
,ste foarte posi&il ca
nimeni din familie sa
nu fe
implicat" )sta nu v-a
trecut prin minte?
'e intoarse
spre 'imon
Fit%gerald" )m sa va
dau in judecata pe
amindoi pentru
calomnie s$i am sa
va las in sapa de
lemn" ,i sint martorii
mei" Cind voi termina
cu voi, o
sa va doritsi sa nu
ma f cunoscut
vreodata" )m sa va
distrug" 'e uita spre
'teve" itsi promit ca
citirea tes-
tamentului va f
ultima ta datorie ca
avocat" >ar acum,
daca nu ma acu%atsi
de port ilegal de
arma, plec"
'e privira nesiguri
unul pe altul"
- -u? )tunci, la
revedere"
'e uitara
neputincios$i cum
ies$ea din incapere"
4ocotenentul
(enned1 a fost
primul care a
vor&it" @
-#umne%eule=
C$iar il credetsi?
E:5
- , un &luf, %ise
'teve" insa nu putem
dovedi
nimic" )re dreptate"
-e tre&uie dove%i" +-
am gindit
ca va ceda psi$ic,
dar se pare ca l-am
su&estimat"
- ) s$tiut sa se
apere, %ise 'imon
Fit%gerald"
Fara #mitri (amins1
sau marturia lui
+argo 2os-
ner nu avem altceva
decit suspiciune"
- #ar m-a
amenintsat cu
moartea, protesta
.ulia"
- )i au%it ce-a
spus, %ise 'teve" -u
voia decit
sa te sperie, pentru
ca a cre%ut ca es$ti
o impos-
toare"
- -u voia numai sa
ma sperie, %ise .ulia"
C$iar
avea de gind sa ma
omoare"
- '*tiu, dar nu
putem face nimic"
)m ajuns de
unde am plecat"
Fit%gerald se
incrunta"
- , c$iar mai rau,
'teve" !1ler a vor&it
serios"
-e va da in
judecata" >ar daca nu
ne putem dovedi
acu%atsiile, sintem in
mare &ucluc"
#upa ce plecara
ceilaltsi, .ulia ii
spuse lui 'teve/
- imi pare rau
pentru cele
intimplate" +a simt
intr-un fel
raspun%atoare" #aca
n-as$ f venit aici"""
- -u fi prostutsa,
%ise 'teve"
- 'punea ca o sa
va ruine%e" 2oate s-o
faca?
'teve ridica din
umeri"
- 5om trai s$i vom
vedea"
.ulia e%ita"
- 'teve, as$ vrea
sa te ajut"
,l o privi uimit"
- Ce vrei sa spui?
- 5oi avea o
multsime de &ani"
)s$ vrea sa-tsi
dau"""
- itsi multsumesc,
.ulia, dar nu pot
accepta &anii"
)m sa ma descurc"
- #ar"""
- -u-tsi face griji"
,a tresari"
- , un om rau"
- )i facut un lucru
foarte curajos"
- )i spus ca n-
aveai cum sa-l
prin%i, as$a ca
m-am gindit ca daca-
l trimitsi aici, ii
putem intinde o
cursa"
- 'e pare ca noi
sintem cei care am
ca%ut in
cursa"
>n noaptea aceea
.ulia ramase trea%a
mult timp,
gindindu-se la 'teve
s$i intre&indu-se
cum il putea
ajuta" +-ar f trebuit sa
)in, is$i %ise ea" #ar
daca n-as$
f venit, nu l-as$ f
intilnit"
A
>n camera de
alaturi, 'teve statea
in pat s$i se
gindea la ea" ii era
greu s-o s$tie atit de
aproape"
,rau despartsitsi
numai de un perete"
#e naiba e u
mine( ;eretele asta are
grosimea unui miliard de
dolari.
!1ler era intr-o
dispo%itsie
nemaipomenita" in
drum spre casa se
gindi la cele
intimplate s$i la
felul in care
scapase" *int a nishte
pigmei are
ineara sa doboare un
uriash, is$i spuse el" --
avea
de unde sa s$tie ca
acestea fusesera
cindva s$i
gindurile tatalui lui"
- Cind !1ler ajunse
la ;ose *ill, il
intimpina Clar"
- 3una seara,
domnule judecator"
'per ca va
simtsitsi &ine asta-
seara"
- -u m-am simtsit
nicicind mai &ine,
Clar"
- 5a pot servi cu
ceva?
- #a" Cred c-as$
&ea un pa$ar de
s$ampanie"
- 3ineintseles,
domnule"
is$i sar&atorea
victoria" Miine am sa
moshtenes
doua miliarde de dolari.
;epeta fra%a iar s$i
iar" 3oua
miliarde... doua miliarde...
'e $otari sa-l sune
pe
4ee"
#e data aceasta
4ee ii recunoscu
vocea imediat"
- !1ler= Ce mai
faci? il intre&a el cu
caldura"
- 3ine, 4ee"
- )s$teptam ves$ti
de la tine"
!1ler tresari de
&ucurie"
- #a? Ce-ai %ice sa
vii miine la 3oston?
- 'igur""" dar de ce?
- +iine se va citi
testamentul" 5oi
mos$teni peste
doua miliarde de
dolari"
- #oua""" ,
fantastic=
- 5reau sa-mi fi
alaturi" 5om alege
impreuna
ia$tul"
- :$, !1ler= 'una
minunat"
- #eci vii?
- 3ineintseles"
Cind 4ee lasa jos
receptorul, incepu sa
repete
visator/ 3oua miliarde...
doua miliarde...
Cu o %i inainte de
citirea
testamentului,
(endall
s$i 0ood1 stateau in
&iroul lui 'teve"
- -u intseleg de
ce ne-ai c$emat
aici, %ise
0ood1" !estamentul
va f citit de-a&ia
miine"
- 5reau sa va fac
cunos$tintsa cu
cineva, le spuse
'teve"
- Cu cine?
- Cu sora voastra"
- )m cunoscut-o
deja, spuse (endall"
'teve vor&i la
interfon/
-2oftes$te-o
inauntru, te rog"
(endall s$i 0ood1
se privira miratsi"
Bs$a se des-
c$ise s$i intra .ulia
'tanford" 'teve se
ridica"
- ,a este sora
voastra, .ulia"
- Ce nai&a vrei sa
spui? e8ploda 0ood1"
- 'a va e8plic,
spuse 'teve calm"
5or&i timp de
cincispre%ece minute
s$i termina prin a
spune/ 2err1
0inger va poate
confrma" ) facut
testul )#-"
Cind sfrs$i ce
avea de spus, 0ood1
%ise/
- !1ler= -u-mi vine
sa cred=
- )cesta e
adevarul"
- -u intseleg"
)mprentele celeilalte
femei dove-
desc ca ea este .ulia"
)m inca $irtia pe
care i s-au
luat amprentele"
>nima lui 'teve
incepu sa &ata cu
putere"
- : mai ai?
-- #a" )m pastrat-o"
- )s$ vrea sa-mi
faci o favoare"
4a ora %ece in
dimineatsa
urmatoare, in sala de
s$edintse a frmei
Renquist, Renquist &
Fitzgerald se
adunase un grup
numeros" 'imon
Fit%gerald statea
in capul mesei" 4e
pre%enta lui (endall,
!1ler s$i
0ood1 pe doi dintre
strainii pre%entsi in
incapere/
- 0illiam 2arer s$i
2atric ,vans,
avocatsi la fr-
mele care repre%inta
*tanford 4nterprises. )u
adus
cu ei raportul
fnanciar al
companiei" 5om
discuta
mai intii
testamentul, apoi ii
voi lasa pe ei sa
vor-
&easca"
- *aidetsi mai
repede, %ise !1ler
nera&dator" 'ta-
tea mai departe de
ceilaltsi" +u numai a
am sa pun
mina pe bani, dar am sa )a
distrug, tialoshilor2
'imon Fit%gerald
dadu din cap"
- >mediat"
in fatsa lui era o
foaie pe care statea
scris/
*);;7 '!)-F:;# -
B4!>+B4 !,'!)+,-!"
- )m sa va dau
fecaruia cite o
copie" 5-am
spus deja ca
urmas$ii lui *arr1
'tanford vor
mos$teni
cite o parte egala din
avere"
.ulia se uita spre
'teve, radiind de
fericire"
Ma buur pentru ea, se
gindi 'teve" #u toate a
de aum )a f mult mai
presus deit mine.
'imon Fit%gerald
continua/
- +ai sint cam
douaspre%ece
persoane carora
li s-a lasat cite ceva,
dar sint sume
minore"
!1ler se gindea"
<ee )a f aii dupa-amiaza.
6reau
sa ma du la aeroport sa-l
intimpin.
- )s$a cum vi s-a
spus mai devreme,
*tanford
4nterprises valorea%a in
jur de s$ase miliarde
de do-
lari" )m sa-l las
acum pe domnul
2arer sa va vor-
&easca"
0illiam 2arer
desc$ise o servieta
din care
scoase citeva $irtii"
- ,ste adevarat"
Cu toate astea"""
Brma o pau%a
apasatoare" *tanford
4nterprises are un
defcit de
cincispre%ece
miliarde"
0ood1 se ridica in
picioare"
- Ce nai&a
inseamna asta?
IEE
!1ler deveni
pamintiu"
- , cumva o gluma
maca&ra?
- )sta tre&uie sa
fe, %ise (endall cu
voce
ragus$ita"
#omnul 2arer se
intoarse spre unul
din &ar&atsii
din incapere"
- #omnul 4eonard
;edding face parte
din
comisia de
securitate s$i
sc$im&uri" )m sa-l
las pe
dinsul sa va e8plice"
- in ultimii doi ani,
*arr1 'tanford a
fost convins
ca rata do&in%ilor o
sa scada" in trecut,
acumulase
astfel milioane" Cind
rata do&in%ilor a
inceput sa
se ridice, el era
inca convins ca avea
din nou sa
scada" ) facut
cumparari masive pe
termen lung,
dar do&in%ile au
crescut in
continuare" 3ancile
au
facut afaceri cu el
pentru ca-i
E>I
IEF
cunos$teau
reputatsia s$i
averea imensa, dar
cind el a incercat
sa-s$i recu-
pere%e pierderile,
investind in afaceri
foarte riscan-
te, au inceput sa se
ingrijore%e" ) facut o
serie de
investitsii
de%astruoase"
- Cu alte cuvinte, il
intrerupse 2atri
,vans, da-
toriile cres$teau
progresiv, datorita
operatsiilor ilegale"
- Corect" #in
nefericire pentru el,
a tre&uit sa tot
imprumute &ani sa
acopere datoriile
facute mai
inainte" ,ra un cerc
vicios" Cind &ancile
au inceput
sa-s$i puna intre&ari
in legatura cu
afacerile lui, el a
pre%entat &ilantsuri
false prin care se
declara falit s$i
acte false, pretin%ind
ca-s$i vinduse
proprietatsile" )
comis frauda" )tunci
a intervenit
>nterpolul" 4inga
E>I
IE5
mine este
inspectorul 2atou, de
la 'igurantsa fran-
ce%a" 5retsi sa
e8plicatsi
dumneavoastra in
con-
tinuare?
>nspectorul 2atou
vor&ea cu un us$or
accent
frantsu%esc"
- 4a cererea
>nterpolului i-am luat
urma lui *arr1
'tanford la 't" 2aul-
de-5ence" )m trimis
trei detec-
tivi sa-l urmareasca"
) reus$it sa-i
pacaleasca"
- #e-aia ne-a lasat
noua toata averea
lui" 2entru
ca nu mai avea
nimic=
- )vetsi dreptate,
%ise 0illiam 2arer"
)tsi fost
trecutsi in testament
pentru ca toate
&ancile il refu-
%au s$i s$tia ca de
fapt nu va lasa
nimic" ) vor&it insa
cu ;enH Gautier"de
la #r=dit <&onnais, care
i-a
promis ajutorul" in
clipa in care *arr1
'tanford avea
E>I
IE:
sa fe din nou
solva&il, s-a gindit
sa-s$i sc$im&e tes-
tamentul"
- '*i cum ramine
cu ia$tul, cu avionul
s$i cu
casele? intre&a
(endall"
- imi pare rau,
%ise 2arer" 5or f
vindute ca sa
acopere o parte din
datorii"
4ui !1ler nu-i
venea sa creada" ,ra
un cos$mar"
-u mai era !1ler
'tanford
multimiliardarul" ,ra
un
&iet judecator" 'e
ridica, tul&urat"
- -u""" -u s$tiu ce
sa spun" #aca nu
mai avetsi
altceva""" !re&uia sa
ajunga repede la
aeroport, sa-l
intimpine pe 4ee s$i
sa-i e8plice ce se
intimplase"
-+ai este ceva,
spuse 'teve"
-#a?
'teve ii facu semn
unui &ar&at care
statea in
dreptul us$ii"
Bs$a se desc$ise
s$i *al 3aer intra"
E>I
IE>
- 3una,
judecatorule"
>deea i-a venit
cind 0ood1 i-a spus
ca avea
$irtia cu amprente"
- )s$ vrea s-o
vad, ii spuse 'teve"
0ood1 il privise
mirat"
- #e ce? Contsine
cele doua seturi de
amprente
ale femeii" 'e
potrivesc" 4e-am
verifcat"
- #ar amprentele
au fost luate de
catre tipul
care se dadea drept
Fran !immons, nu-i
as$a?
-#a"
- )tunci contsine
s$i amprentele lui"
'-a dovedit ca
'teve avea dreptate"
)mprentele
lui *al 3aer erau
peste tot pe foaia de
$irtie s$i in
mai putsin de
trei%eci de minute,
computerele i-au
E>I
IE@
de%valuit
identitatea" 'teve, ii
telefonase judecato-
rului din C$icago" '-
a "emis un mandat
de arestare
s$i doi detectivi au
fost trimis$i acasa la
*al 3aer"
,ra in gradina s$i
juca fot&al cu 3ill1"
- #omnul 3aer?
-#a"
#etectivii ii
aratara insignele"
- 2rocurorul ar vrea
sa vor&easca cu
dumnea-
voastra"
- -u pot" 2area
indignat"
- )s$ putea sa va
intre& de ce? il
intre&a unul
dintre detectivi"
- -u ve%i? .oc
fot&al cu ful meu"
2rocurorul citise
dosarul procesului lui
*al 3aer"
il privi pe &ar&atul
care statea in fatsa
lui s$i spuse/
- intseleg ca
sintetsi un om de
familie"
- )s$a este, spuse
*al 3aer mindru" #e
asta
E>I
IEG
are nevoie tsara
noastra" #aca
fecare familie ar"""
- #omnule 3aer,
atsi lucrat pentru
judecatorul
'tanford"
- -u cunosc nici
un judecator
'tanford"
- )m sa va
reimprospate% eu
memoria" 5-a
eli&erat conditsionat"
'-a folosit de
dumneavoastra
atunci cind v-a pus
sa va datsi drept
Fran !immons
s$i avem motive sa
credem ca v-a cerut
de asemeni
sa o omoritsi pe .ulia
'tanford"
- -u intseleg ce
vretsi sa spunetsi"
- , vor&a de o
condamnare intre
%ece s$i doua-
%eci de ani" ,u am sa
insist pentru
doua%eci"
*al 3aer pali"
- -u putetsi face
una ca asta" 'otsia
s$i copiii
mei"""
" - ,8act" 2e de alta
parte, ii %ise
procurorul, as$
E>I
IFO
putea sa aranje% sa
scapi foarte us$or,
daca ne ajutsi
sa o&tsinem
anumite dove%i"
*al 3aer
incepuse sa
transpire"
- Ce tre&uie sa
fac?
- 5or&es$te"
)cum, in sala de
s$edintse a frmei
1en?uist,
1en?uist @ Fit+gerald, *al 3aer il
privi pe !1ler s$i
spuse/
- Ce mai faci,
judecatorule?
- *ei= , Fran
!immons= e8clama
0ood1"
'teve i se adresa
lui !1ler"
- )cesta este cel
caruia i-atsi ordonat
sa pa-
trunda in &irourile
noastre ca sa va
aduca o copie a
testamentului, sa il
de%groape pe tatal
dumnea-
voastra s$i sa o
omoare pe .ulia
'tanford"
- ,s$ti ne&un" )
fost inc$is de nu
s$tiu cite ori"
E>I
IFD
-imeni nu va crede
cuvintul lui contra
cuvintului
meu"
- -ici nu tre&uie,
%ise 'teve" 4-ai mai
va%ut
vreodata pe acest
om?
- 3ineintseles"
C$iar eu l-am
judecat"
- '*i cum il
c$eama?
- 'e numes$te"""
is$i dadu seama ca
era atras
intr-o capcana"
2ro&a&il ca
foloses$te o
gramada de
nume"
- Cind l-atsi
judecat se numea
*al 3aer"
-#a"
- >ar cind a venit
la 3oston, l-atsi
pre%entat ca
find Fran !immons"
- 2ai, eu"""
- )tsi aranjat sa fe
eli&erat conditsionat
s$i l-atsi
folosit cind atsi vrut
sa doveditsi ca
+argo 2osner era
adevarata .ulia"
- --am nici o
legatura cu asta" )m
va%ut-o
E>I
IFI
prima oara pe
femeia aceea cind a
aparut aici"
'teve se intoarse
spre locotenentul
(enned1"
- )tsi au%it?
- #a"
'teve i se adresa
lui !1ler"
- )m verifcat-o pe
+argo 2osner" '*i ea
a fost
judecata de tine s$i
tsi-a fost
incredintsata in
custodie"
2rocurorul din
C$icago a o&tsinut
a%i-dimineatsa un
mandat deG
perc$e%itsie s$i a
gasit in seiful tau un
act
prin care .ulia itsi
incredintsa partea ei
de mos$tenire"
#ocumentul a fost
semnat cu cinci %ile
inainte ca
presupusa .ulia sa
soseasca la 3oston"
- #omnule
judecator 'tanford,
sintetsi arestat"
5etsi f trimis inapoi
la C$icago" I)vetsi
dreptul sa nu
spunetsi nimic" !ot
ce spunetsi poate s$i
va f folosit
E>I
IFE
impotriva
dumneavoastra, la
tri&unal" )vetsi
dreptul
sa discutatsi cu un
avocat, care sa fe
pre%ent in
timpul
interogatoriului"
#aca nu va putetsi
permite
unul, va va f
reparti%at un avocat
din ofciu"G )tsi
intseles? il intre&a
locotenentul
(enned1"
- #a" Bn %im&et
de triumf ii lumina
fatsa" S-tiu
cum sa-i in#ing, is$i spuse el"
- 'intetsi gata?
,l dadu din cap
s$i spuse calm/
- #a" )s$ vrea sa
ma intorc la ;ose *ill
sa-mi iau
citeva lucruri"
- 3ine" 5etsi f
insotsit de doi
politsis$ti"
!1ler"se intoarse sa
se uite la .ulia" )vea
atita
ura in priviri incit ea
incepu sa tremure"
: jumatate de ora
mai tir%iu, !1ler s$i
cei doi
politsis$ti ajunsera la
;ose *ill"
E>I
IFF
- -u durea%a decit
citeva minute, spuse
!1ler"
Brca treptele spre
dormitorul lui" :data
ajuns in
camera, !1ler se
indrepta spre &irou,
scoase
pistolului il incarca"
Fgomotul provocat
de impus$catura
paru sa re-
ver&ere%e la
nesfrs$it"
0ood1 s$i (endall
stateau in &i&lioteca
de la
;ose *ill" '*ase
&ar&atsi in $alate
al&e luau ta&lourile
de pe peretsi s$i
de%asam&lau
mo&ilierul"
- ,ste sfrs$itul
unei ere, ofta
(endall"
- ,ste de-a&ia
inceputul, spuse
0ood1" Fim&i"
)s$ f vrut sa-i vad
fatsa lui 2egg1 cind
va a9a ce
E>I
IF5
inseamna jumatate
din mos$tenirea
mea" is$i lua sora
de mina" ,s$ti &ine?
+a refer la +arc"
,a dadu din cap"
- : sa-mi treaca"
:ricum, voi f foarte
ocupata"
2este doua
saptamini incepem
pregatirile pentru
noua colectsie" #upa
asta, am sa vad ce
se va mai
intimpla"
- 'int sigur ca
totul va f &ine" 'e
ridica" )m de
? dat un telefon
foarte important"
!re&uia sa-i spuna
lui +imi Garson ce
se intimplase"
- +imi, %ise
0ood1 rugator, ma
tem ca va
tre&ui sa renunts la
planurile mele"
4ucrurile n-au
ies$it as$a cum
sperasem"
- ,s$ti &ine,
0ood1?
- #a" '-au
petrecut foarte multe
aici" +-am
despartsit de 2egg1"
E>I
IF:
Brma o pau%a
lunga"
- !e intorci la
*o&e 'ound?
- 'a fu sincer,
nu s$tiu ce voi face"
-0ood1?
-#a?
- intoarce-te, te
rog, spuse ea cu
&lindetse"
.ulia s$i 'teve
erau in gradina"
- imi pare rau de
intorsatura pe care
au luat-o
? lucrurile, spuse
'teve"
.ulia ii %im&i"
- :ricum", n-as$
f avut nevoie de o
suta de
&ucatari"
- -u es$ti
de%amagita ca ai
venit degea&a pina
aici?
,a il privi in oc$i"
- C$iar a fost
degea&a, 'teve?
--aveau sa s$tie
niciodata cine a
facut primul
gest, dar ea se tre%i
in &ratsele lui" 'e
sarutara"
- +i-am dorit sa fac
asta din clipa in care
te-am
cunoscut"
E>I
IF>
.ulia clatina din
cap"
- Cind m-ai va%ut
prima oara, mi-ai
spus sa
plec"
,l rise fortsat"
- )s$a am facut,
nu? ,i &ine, nu mai
vreau sa
pleci"
,a se gindi la
cuvintele lui 'all1" +u
shtii daa
te-a erut de ne)asta(
- 'a fe asta o
cerere in casatorie?
'teve o strinse
mai tare in &ratse"
- 3ineintseles" 5rei
sa te maritsi cu
mine?
-#a"
(endall ies$i in
gradina" !'inea in
mina o &ucata
de $irtie"
- !ocmai am
primit-o prin pos$ta"
'teve o privi
ingrijorat"
- #oar nu este
alta"""
- -u" )m fost
numita el mai bun
designer al
anului.
E>I
IF@
0ood1, (endall,
.ulia s$i 'teve
stateau la masa
din sufragerie" in
jurul lor, muncitorii
scoteau scau-
nele s$i canapelele"
'teve se intoarse
spre 0ood1"
- Ce ai de gind sa
faci acum?
- +a intorc la
*o&e 'ound" +ai
intii, voi lua
legatura Gcu
doctorul !ic$ner"
E>I
E@O
(endall se uita la
.ulia"
- !e intorci in
(ansas?
#ind eram mia, se
gindi-.ulia, imi doream
a
ine)a sa ma ia din >ansas
shi sa ma adua intr-un
lo minunat unde-l )oi gasi
pe printsul meu. il lua pe
'teve de mina"
- -u" -u ma mai
intorc in (ansas"
J 'e uitara cum
doi dintre muncitori
scoteau din
incapere imensul
portret al lui *arr1
'tanford"
- -u mi-a placut
niciodata ta&loul
asta, spuse
0ood1"
Sfirshit
IFG
, # > !
B ;)
6ehnoredactare
computerizata
,ditura
si
!ipograf
a
MIR$N
6el
Fa+
EE:.D>.ID -
EE:.EE.OF -
EE>.FI.GI
difuzare
editura
H
Str. /aiulescu :E$
Sector 5, /ucureshti
Slinga statsia de
metrou
Pieptanari]