Sunteți pe pagina 1din 72

METODE DE EXAMINARE NEDISTRUCTIVE

ULTRASUNETE
LICHIDE PENETRANTE
EMISIE ACUSTIC
OPTICO-VIZUAL
Coordonator: Prof. Mihai Cleante
Studeni grupa 152 IC:
Metode de examinare nedistructive.
Ianuarie 2009
1. Examinri nedisr!"i#e "! !$ras!nee
%&% Prin"i'ii de (a)
xaminarea cu ultrasunete foloseste energia sunetelor de frecvene !nalte
pentru examinarea si efectuarea m"suratorilor. xaminarea cu ultrasunetele poate #
folosit" pentru: detectarea$examinarea defectelor% m"sur"ri% caracteri&area
materialelor etc. Pentru a pre&enta cum se reali&ea&" testul% este ilustrat" o
examinare impuls$ecou:
' inspecie o(i)nuit" cu ultrasunete se reali&ea&" cu aparatur" cum ar #:
impuls$receptor% traductor )i ecran. *paratul impuls$receptor este un aparat electronic
care poate produce pulsuri electrice de volta+ mare. Condus de generatorul de
impulsuri% traductorul generea&" energie ultrasonic" de frecven" !nalt". nergia
sunetului este introdus" )i propagat" !n material !n form" de unde. C,nd apare o
discontinuitate -cum ar # o defeciune. !n drumul undelor% o parte din energie se va
re/ecta !napoi din suprafaa defect". Semnalul de und" re/ectat este transformat !n
semnal electric de c"tre traductor )i este a#)at pe ecran. 0n examinarea pre&entat"
anterior% puterea semnalului re/ectat este pre&entat !n funcie de timpul de c,nd
semnalul a fost generat )i p,n" a fost recepionat ecoul datorat defectului. 1impul
drumului efectuat de semnal poate # legat cu distana parcurs" de acesta. Cu a+utorul
Pagina * din +*
Metode de examinare nedistructive.
semnalului se pot o(ine informaii referitoare la locul re/exiei% m"rimea% orientarea
etc.
xamin"rile cu ultrasunete repre&int" o metod" foarte util" )i vast" in controlul
nedistructiv.
%&* C,e#a a#ana-e a examinrii "! !$ras!nee s!n.
- este sensibil la discontinuitile suprafeelor
- adncimea la care se face studiul pentru detectarea defeciunilor sau msurtorilor
este superioar altor metode de control nedistructiv
- este nevoie de acces doar la o parte a materialului atunci cand se folosete tehnica
impuls/ecou
- are o acuratee foarte mare n determinarea poziiei de reectare i estimarea
marimii i formei defeciunii
- necesit pre!tiri minime nainte de e"aminare
- echipamentele electronice asi!ur rezultate e"acte
- pot # reprezentate ima!ini detaliate
- mai are i alte utilizri cum ar # msurarea !rosimii
La /e$ "a 0ae me0de$e de examinare nedisr!"i# 1i examinarea "!
!$ras!nee are !ne$e $imie.
2 suprafaa tre(uie s" #e accesi(il" s" transmit" unde
2 pregatirea personalului este mult mai scump" fa" de alte examin"ri
2 !n mod normal necesit" un mediu cupl" pentru a se reali&e transferal energiei
sunetului !n material
2 materialele care sunt dure% cu forme iregulate% foarte mici neomogene sunt greu de
examinat.
2 defectele liniare orientate paralel cu ra&a sunetului pot trece nedetectate
2 sunt necesare ni)te referine pentru cali(rarea echipamentelor )i caracteri&area
defectelor
%&2 Is0ria !$ras!nee$0r
0nainte de al doilea r"&(oi mondial% tehnica trimiterii undelor de sunete prin ap"
)i studierea ecoului pentru a caracteri&a o(iecte cufundate% au fost !nceputul pentru
Pagina 2 din +*
Metode de examinare nedistructive.
aplicarea ultrasunetelor !n diagnosticul medical. 0n 1323 )i 1345 So5olov a studiat
utili&area undelor ultrasonice pentru detectarea metalelor. Mulhauser !n 1341 a
patentat utili&area undelor ultrasonice% folosind dou" traductoare pentru detectarea
defectelor !n solide. 6irestone -1378. )i Simons -1375. au de&voltat examinarea
ultrasonic" cu impulsuri folosind tehnica impuls$ecou.
9a scurt timp dup" terminarea celui de2al doilea ra&(oi mondial% cercet"tori din
:aponia au !nceput cercetarea capa(ilit"ii diagnostic"rii medicale cu ultrasunete.
Cercet"rile +apone&ilor au fost cunoscute !n *merica )i uropa !nainte de 1358.
Cercet"torii au pre&entat comunit"ii medicale internaionale descoperirile lor !n
utili&area ultrasunetelor pentru detectarea pietrelor la #ere. :aponia a fost de altfel
prima ar" care a aplicat ultrasunetele ;oppler% o aplicaie a ultrasunetelor care
detectea&" o(iectele care se mi)c" cum ar # s,ngele curg,nd prin inim" pentru
investigaii cardiovasculare.
0n Statele <nite% cercetatorii au reali&at mari progrese% utili&,nd ultrasunetele
pentru a detecta potenialul cancer )i pentru a vi&uali&a tumori !n esuturi.
Introducerea ultrasunetelor ;oppler color a a+utat la indicarea cu a+utorul diferitelor
culori a vite&ei s,ngelui )i direcia de curgere a acestuia.
Inceputul examinrilor nedistructive
xamin"rile nedistructive au fost practicate !nc" cu c,teva &eci de ani in urm". 0n
timpul celui de2al doilea r"&(oi mondial a avut loc o de&voltare rapid" )i de atunci
p,n" !n &ilele noastre preocuparea principl" este detectarea defectelor.
9a !nceputul anilor =>8% s2a produs o mare schim(are. Continua !m(un"t"ire a
tehnologiei% !n particular detectarea micilor defecte% a condus la nepl"cuta situaie ca
din ce !n ce mai multe o(iecte s" #e respinse. *cest lucru a dus la o nou" #loso#e.
Componentele care au defecte cunoscute se pot utili&a !n continuare at,ta timp c,t
defectele sunt sta(ili&ate )i nu vor cre)te la un nivel critic.
' nou" provocare a fost aceea ca detectarea nu era de a+uns% ci se dorea )i
o(inerea de informaii cantitative despre dimensiunea defectului pentru a servi ca
predicie a duratei de via" a mecanismului defect.
Astazi
0ncep,nd cu 13?8 )i continu,nd )i p,n" a&i% cu a+utorul calculatoarelor s2au
reali&at instrumente din ce !n ce mai mici )i mai complexe pentru examin"ri cu
ultrasunete.
M"surarea grosimii este un exemplu de instrument care a fost ra#nat pentru a
reduce eroarea operatorului )i timpul de citire a !nregistr"rilor. *cest aparat a redus
nevoia de a scrie )i a a+utat operatorii s" !nregistre&e mai mult de 57888 de valori
!nainte s" descarce valorile pe calculator. *lte instrumente au capacitatea s"
!nregistre&e formele de und" ceea ce a a+utat la citirea grosimii far" ca operatorul s"
stea l,ng" instrument. Mai mult" cercetare )i de&voltare a avut loc pentru !nelegerea
Pagina 3 din +*
Metode de examinare nedistructive.
re/exie sunetelor dintr2o suprafa" care conine @ciupituriA sau ero&iuni cum s2au gasit
pe interiorul unei evi. *sta a dus la m"sur"tori mult mai exacte.
;e ceva timp detectorului de defecte ultrasonic i2a fost incorporat" o funcie
trigonometric" care a+ut" la o locali&are mai exact" c,nd se face o inspecie prin
defa&area undelor. 1u(urile cu ra&e catodice !n cea mai mare parte au fost !nlocuite cu
ecrane 9; sau 9C;.
1raductoarele pot # programate cu a+utorul unor set"ri a unui instrument
predeterminat. 1ehnicianul tre(uie doar s" po&iione&e traductorul !n contact cu
instrumentul% iar instrumentul va seta varia(ilele cum ar # frecvena% limitele )i
!nt,r&ierea% varia(ile care sunt direcionate spre traductor.
'dat" cu calculatoarele% ro(oii au contri(uit la evoluia examin"rii cu
ultrasunete. Cu a+utorul acestor ro(oi% scanarea componentelor a devenit mai rapid"
dec,t c,nd se folosea scanarea de m,n". 1otusi pro(lemele au ap"rut de la m"rimea
)i forma o(iectelor )i de la costul ridicat a ro(oilor.
Sistemele de imersie au avansat !n multe direcii din 13B8. 0n timp ce ro(oii !nc"
nu existau% @tancurile de imersieA au oferit cercet"ri !n alte metode de examinare.
Calculatoarele pot # programate pentru a inspecta o(iecte cu forme complexe% cu
a+utorul unuia sau mai multor traductoare care culeg informaii. *ceste informaii sunt
culese de calculator pentru evaluare% transmisia c"tre un client )i !n #nal o(inerea
unei imagini a o(iectului care v2a a+uta la meninerea calit"ii !n anii care urmea&".
n viitor
Privind !n viitor% examinarile nedistructive vor avea un nou set de oportunit"i
impresionante. ;rumuri% cl"diri% avioane% repre&int" o nou" int" !n ceea ce prive)te
m"surarea )i monitori&area lor cu a+utorul examin"rilor nedistructive.
valuarea cantitativ" nedistructiv" va cre)te volumul de informaie despre
modurile de defectare )i vite&a cu care informaiile pot # o(inute.
*parate de simulare evoluate vor contri(ui la cre)terea aplicaiilor !n domeniul
examin"rilor nedistructive. Cu aceast" cre)tere v2a # nevoie )i de cre)terea
cuno)tinelor examinatorilor% ceea ce !nseamn" c" odat" cu avansarea aparatelor de
simulare% vor ap"rea studeni cu cuno)tine mult mai (ogate despre comportarea
sunetelor !n materiale. <n exemplu #ind Io$a %tate &niversit' unde s2a de&voltat un
aparat foarte folositor !n la(oratoarele universit"ii chiar de c"tre studeni.
Cum glo(ali&area continu"% companiile vor !ncerca s" de&volte domeniul prin
cre)terea frecvenei de lucru% o practic" foarte utili&at". *cest drum va duce ca !n
examinarea nedistructiv" s" apar" simul"ri care vor putea # communicate electronic.
%&3& 4i)i"a !$ras!nee$0r
Propagarea undelor
Pagina 5 din +*
Metode de examinare nedistructive.
1estul cu ultrasunete se (a&ea&" pe variaia !n timp a deformaiilor )i vi(raiilor
!n materiale% care !n general se refer" la acustica materialului.
0n solide% undele sunetelor se pot propaga !n 7 feluri care se (a&ea&" pe
oscilaia particulelor. Sunetul se poate propaga !n unde longitudinale% unde defa&ate%
unde de suprafa" )i !n materiale su(iri ca unde metalice. <ndele longitudinale )i cele
defa&ate sunt 2 moduri de propagare cele mai utili&ate !n ultrasunete. Mi)carea
particulelor responsa(ile pentru propagarea longitudinala )i defa&at" a undelor este
ilustrat" mai +os.
0n undele lon!itudinale% oscilaiile se reg"sesc !n direcie longitudinal" sau !n
direcia propag"rii undelor. ;e c,nd forele de dilatare )i de compresie sunt active !n
aceste unde% ele se mai numesc unde de presiune sau compresiune. ;e altfel uneori
se mai numesc unde de densitate #indc" densitatea particulelor /uctuea&" odat" cu
mi)carea lor. <nde de compresie pot # generate at,t !n lichide c,t )i !n solide
deoarece energia merge prin structura atomic" ca o serie de mi)c"ri de compresie )i
expansiune.
0n undele transversale sau defa&ate% particulele oscilea&" la un unghi drept sau
transversal cu direcia de propagare. <ndele defa&ate necesit" un material solid
acustic pentru propagarea efectiv" )i nu sunt efectiv propagate !n materiale ca lichide
sau ga&e. <ndele defa&ate sunt relativ mai sla(e !n comparaie cu undele
longitudinale. ;e fapt% undele defa&ate sunt generate de o(icei !n material utili&,nd
energie de la undele longitudinale
Modurile de propagare a undelor acustice
0n aer% sunetul se propag" cu comprimare )i rare#ere de molecule ale aerului !n
direcia de propagare. 'ricum% !n soli&i% moleculele pot suporta vi(raiile !n alte
direcii% deci% mai multe tipuri de unde acustice sunt posi(ile. Cum am menionat
anterior% undele longitudinale )i transversale sunt mult mai folosite !n examinarea cu
ultrasunete. 'ricum% la suprafee )i interfee% diferite tipuri de vi(raii eliptice sau
complexe ale particulelor fac posi(ile apariia altor unde. <nele dintre aceste tipuri de
Pagina 6 din +*
Metode de examinare nedistructive.
unde% ca de exemplu Ca&leigh )i 9am( sunt de asemenea folositoare la controlul
nedistructiv cu ultrasunete
1a(elul urm"tor pre&int" o serie de unde posi(ile !n solide
Ti'!$ !ndei Vi(ra7ia 'ari"!$e$0r
9ongitudinal Paralel cu direcia undelor
1ransversal -;efa&ate. Perpendicular cu direcia undelor
Suprafa" 2 CaDleigh 'r(it" eliptic" 2 mod simetric
<nde metalice 2 9am(
Component" perpendicular" pe
suprafa" -unde extinse.
<nde metalice 2 9ove
Paralel cu planul% perpendicular pe
direcia undelor
StoneleD -9ea5D CaDleigh Eaves. <nde ghidate !n lungul interfeei
Se&aFa Mod antisimetric
Undele de suprafa str"(at suprafaa unor materiale solide relativ groase%
patrun&,nd !n ad,ncime o lungime de und". Mi)carea particulelor este de or(it"
eliptic". *ceste unde sunt foarte precise la defectele de suprafa" )i dat #ind faptul c"
urm"resc conturul suprafeei% aceste unde pot inspecta &one care alte unde nu le pot
inspecta.
Undele metalice pot # transmise numai !n metale foarte su(iri. <ndele 9am(
sunt cele mai folosite unde metalice !n examinarea nedistructiv". <ndele 9am( au o
vi(raie complex" care str"(at !ntreaga grosime a materialului. *ceste unde depind de
densitatea )i elasticitatea o(iectului )i sunt in/uenate de frecvena selectat" )i de
grosimea materialului.Cu undele 9am( mai multe moduri de vi(raii a particulelor sunt
posi(ile% dar cele mai cunoscute sunt simetric )i asimetric.
Pagina + din +*
Metode de examinare nedistructive.
Lungimea de und i detectarea defectelor
0n testarea cu ultrasunete examinatorul tre(uie s" decid" frecvena traductorului.
;in schim(ul frecvenei c,nd vite&a sunetului este #x" va re&ulta schim(area lungimii
de unde a sunetului. 9ungimea de und" a ultrasunetelor folosite are un efect
important !n pro(a(ilitatea detect"rii unei discontinuit"i !n material. ' regul"
general" este ca o discontinuitate tre(uie s" #e mai mare de +um"tate din lungimea
undei pentru ca aceasta s" #e detectat".
Sen&itivitatea )i re&oluia sunt doi termeni foarte des folosii !n examinarea cu
ultrasunete pentru a descrie tehnici de locali&are a defectelor. Sen&itivitatea este
a(ilitatea de a locali&a mici discontinuit"i. Sen&itivitatea !n general cre)te odat" cu
cre)terea frecvenei. Ce&oluia este a(ilitatea sistemului de a locali&a discontinuit"i
care sunt foarte apropiate !n material sau care sunt locali&ate !n apropierea suprafeei.
Ce&oluia cre)te odat" cu cre)terea frecvenei.
6recvena poate de asemenea s" in/uene&e o examinare !n sens nefavora(il.
Selectarea frecvenei optime implic" selectarea unei (alane !ntre re&ultate favora(ile
)i re&ultate nefavora(ile. 0nainte de a selecta o frecven"% tre(uie ca structura
particulelor% grosimea materialului% dimensiunea% tipul )i eventual locaia
discontinuit"ii s" #e luate !n considerare.
;eoarece mai multe lucruri !ntr2un material sunt posi(ile s" !mpr")tie o poriune
a energiei sonore la frecvene mari% puterea de penetraie -sau ad,ncimea maxim"
!ntr2un material la care #surile pot # detectate. este de asemenea redus". 6recvena
de asemenea are forma unui fascicul de ultrasunet.
1re(uie menionat c" )i alte varia(ile in/uenea&" locali&area defectelor prin
ultrasunete% nu numai frecvena. xist" varia(ile cum ar # lungimea impulsului% tipul
si volta+ul aplicat cristalului% propriet"i ale cristalului% diametrul traductorului etc. )i
schema electric" a receptorului.
Atenuarea sunetului
C,nd sunetul trece printr2un mediu% intensitatea lui se diminuea&" odat" cu
distana parcurs". 0n materiale ideale% presiunea sunetului -amplitudinea semnalului.
este redus" de !ntinderea undei. Materialele naturale% oricum% toate produc un efect
care fac s" scad" sunetul. *cest efect re&ult" din dou" cau&e de (a&"% care sunt
!mpr"stierea )i a(soria. fectul com(inat a celor dou" se nume)te atenuare.
*tenuarea adesea serve)te ca unitate de m"sur" care conduce la formarea
teoriilor pentru a explica #&ic sau chimic fenomenul care duce la descre)terea
intesit"ii ultrasunetelor.
*tenuarea ultrasunetelor este ritmul de sc"dere a radiaiilor mecanice la
frecvena ultrasunetelor odat" cu propagarea prin material. ' sc"dere a undelor plane
are expresia:
z
0
e A A

=
*
8
G amplitudinea undei !ntr2un loc oarecare
Pagina 8 din +*
Metode de examinare nedistructive.
* G amplitudinea redus" dup" ce unda a parcurs distana &
2 coe#cientul de atenuare dup" ce unda s2a deplasat !n direcia & Hdeci(eli$lungimeI
*tenuarea este !n general proporional" cu p"tratul frecvenei sunetului.
Jalorile atenu"rii sunt adesea date de o singur" frecvem"% dar o valuare a atenu"rii
poate # dat" )i de media mai multor frecvene sta(ilite.
Impedana acustic
Sunetul trece prin material su( in/uena presiunii sunetului. ;eoarece moleculele
sau atomii unui solid sunt legai elastic unii de alii% excesul de presiune re&ultat !ntr2
un und" se propag" prin solid.
Impedana acustic" a unui material este de#nit" ca produsul densit"ii )i a vite&ei
acustice a materialului.
Impedana acustic" este important" !n:
1. determinarea transmisiei acustice )i re/exiei la frontier" a dou" materiale
care au impedan" acustic" diferit".
2. crearea traductorului ultrasonic.
4. evaluarea a(soriei sunetului !ntr2un mediu
Coecientul re!exiei i trasmisiei
<ndele ultrasonice sunt re/ectate la frontiera unde se regasesc diferite
impedane acustice. Cu c,t nepotrivirea impedanelor e mai amre% cu at,t e mai mare
procentul de enegie ce va # re/ectat la interfa".
6racia intensit"ii undei incidente care este refractat" poate # derivat" deoarece
vite&a particulei )i presiunea local" a particulei tre(uie s" #e continue !n lungul
frontierei. C,nd impedana acustic" a materialului pe am(ele pari ale frontierei este
cunoscut"% fracia intensit"ii undei incidente care este re/ectat" poate # calculat" cu
ecuaia:
2
1 2
1 2
z z
z z
R

=
Jaloarea re&ultat" este cunoscut" ca #ind coe#cientul de re/exie.
;in moment ce cantitatea de energie re/ectat" plus energia transmis" tre(uie sa
#e egal" cu cantitatea de energie incident"% coe#cientul de transmisie este calculat
prin scaderea din 1 a coe#cientului de re/exie.
Pagina 9 din +*
Metode de examinare nedistructive.
Coe#cientul de re/exie si cel de transmisie sunt cel mai des exprimai !n deci(eli.
;ac" re/exia )i transmisia la interfee urm"resc !ntocmai componenta% numai un
procenta+ mic din energia iniial" se !ntoarce la traductor% chiar )i atunci c,nd
pierderea prin atenuare este ignorat". Spre exemplu% consider"m examinarea unui
(loc de oel. nergia sunetului pleac" din traductor% traversea&" prin ap"% !nt,lne)te
suprafaa frontal" a oelului% !nt,lne)te suprafaa din spate )i re/ect" !napoi prin
suprafaa din frontal" !n drumul ei spre traductor !napoi. 9a interfaa dintre ap" )i otel
-suprafaa frontal". 12 K din energie este transmis". 9a suprafaa din spate ??K din
cei 12K care s2au transmis la suprafaa frontal" se re/ect". *ceasta !nseamn" 18.BK
din intensitatea undei de inciden" initial". Cum unda iese prin partea din spate a
suprafeei frontale% doar 12K din cei 18.BK sau 1.4K din energia iniial" se !ntoarce la
traductor.
"efracia
C,nd o und" ultrasonic" trece prin interfaa dintre dou" materiale la un unghi
o(lic% )i materialele au indici diferii de refracie% se produce )i re/exie )i refracie a
undelor.
Pagina %: din +*
Metode de examinare nedistructive.
Cefracia are loc la interfaa dintre materialele care au vite&a acustic" a undelor
diferit". Jite&a sunetului !n #ecare material este determinat" de propriet"ile de
material.
9egea lui Snell a formulat o relaie !ntre unghiul )i vite&a undelor.
2 1
L
2
L
1
V
sin
V
sin
=

J
91
G vite&a undei longitudinale !n materialul 1
J
92
G vite&a undei longitudinale !n materialul 2
C,nd o und" longitudinal" trece de la un material !ncet la un material mai rapid%
apare un unghi de inciden" care face ca unghiul de refracie pentru unde s" #e de
38
8
. *cest unghi este cunoscut ca primul unghi critic. 9a acest unghi critic de
inciden"% mare parte a energiei acustice este de forma unei unde de compresie
neomogen"% care trece de2a lungul interfeei )i scade exponenial cu ad,ncimea de la
interfa". *ceste unde sunt uneori folositoare deoarece nu depind prea mult de
suprafa" )i de asprimea materialului.
"aportul semnal#zgomot
Pagina %% din +*
Metode de examinare nedistructive.
;etectarea unui defect implic" mai muli factori dec,t relaia lungimii de und"
sau m"rimea defectului. Spre exemplu% cantitatea de sunet care re/ect" de la un
defect este o nepotrivire a impedanei acustice !ntre #sur" )i material. <n gol este !n
general un re/ector mai (un dec,t o component" metalic"% deoarece nepotrivirea
impedanei este mai mare !ntre aer )i metal.
' metod" (un" de detectare a unei #suri este raportul semnal$&gomot. Caportul
semnal$&gomot m"soar" semnnalul de la defect care se compar" cu alte re/ecii de
fundal -catalogate drept &gomote.. <n raport semnal$&gomot de 4 p,n" la 1 este
necesar ca minim. Livelul a(solut de &gomot )i puterea a(solut" a unui ecou de la un
defect @micA depinde de un num"r de factori:
2 m"rimea pro(ei
2 frecvena pro(ei% amplitudinea undei
2 drumul )i distana examinat"
2 amplasarea #surii% respectiv a fascicului de inciden".
Caportul semnal$&gomot% )i detectarea defectelor au urm"toarele propriet"i:
2 cre)te odat" cu cre)terea #surii
2 detectarea #surilor este invers proporional" cu l"imea fasciculului
traductorului.
2 cre)te cu descre)terea l"imii pulsului. *ltfel spus% detectarea #surii este incers
proporional cu durata pulsului produs de un traductor ultrasonic
2 descre)te !n materiale cu densitate mare sau cu vite&" ridicat" ultrasonic".
Caportul semnal$&gomot este invers proporional cu densitatea de material )i vite&a
acustic".
Interaciunea $ntre unde
C,nd undele interacionea&"% ele se suprapun )i amplitudinea presiunii sunetului
sau !nlocuirea particulelor !n orice punct al interaciunii este suma amplitudinii celor
dou" unde individual.
C,nd undele sunt !n fa&"% practic amplitudinea se du(lea&"% c,nd undele nu sunt
!n fa&"% practic cele dou" amplitudini se anulea&".
Pagina %* din +*
Metode de examinare nedistructive.
%&5 E";i'amene 1i rad!"0are
%ipuri de traductoare
Conversia impulsurilor electrice !n vi(raii mecanice )i conversia vi(raiilor
mecanice care se !ntorc !napoi !n energie electric" este practic (a&a examin"rii cu
ultrasunete. lementul activ este traductorul care converte)te energia electric" !n
energie acustic" )i vice versa. lementul activ este practic o pies" de material
polari&at" -ex. unele molecule sunt !nc"rcate po&itiv% !n timp ce alte molecule sunt
!nc"rcate negativ. cu electro&i ata)ai la dou" fee opuse. C,nd un c,mp electric este
aplicat de2a lungul materialului% moleculele polari&ate se vor alinia cu c,mpul electric%
re&ult,nd structura cristalului a materialului.
lementul activ a celor mai multe traductoare acustice este !n &iua de a&i o
ceramic" pie&oelectric"% care poate # t"iat" !n diferite feluri pentru a produce diferite
feluri de unde. ' astfel de pies" poate # v"&ut" !n po&a de mai +os.
Precedent acestei piese de ceramic"% !nc" din 1358 s2a folosit un cristal
pie&oelectric f"cut din cristale de cuar.
Mrosimea elementului activ este determinat" de frecvena dorit" pentru
traductor. <n element su(ire vi(rea&" cu o l"ime a undei du(l" fa" de grosimea
elementului.
1raductoarele de ultrasunete sunt fa(ricate pentru o varietatea de aplicaii )i pot
# adaptate c,nd e nevoie. 1re(uie !ns" atenie mare pentru alegerea corect" a
traductorului. 0n @lungimea de und" acustic" )i detectarea defectelorA au fost
pre&entai factorii care in/uenea&" detectarea defectelor. ;eci% tre(uiesc alese
traductoarele care se potrivesc ca frecven" )i l"imea (en&i. Mai des traductoarele
sunt alese ori pentru a spori sensi(ilitatea ori pentru re&oluia sistemului.
1raductoarele sunt clasi#cate !n funcie de aplicaia la care sunt utili&ate
2 traductoare de contact folosite pentru examin"ri !n care exist" contact )i sunt
manipulate manual
Pagina %2 din +*
Metode de examinare nedistructive.
2 traductoare care nu au contact cu componenta. *ceste traductoare sunt f"cute
s" lucre&e !ntr2un mediu lichid.
1raductoarelor li se pot ata)a diverse forme de lentile.
Cupla
Cupla este un material -de o(icei lichid. care facilitea&" transmisia energiei
ultrasonice de la traductor la o(iectul de testat. Cupla este necesar" deoarece apare o
nepotrivire !ntre impedana acustic" a aerului )i a solidului% ca )i cum o(iectul este
mare )i toat" energia este re/ectat" )i foarte puin transmis" !n material. Cupla
deplasea&" aerul )i face posi(il transferul a mai mult" energie a sunetului !n o(iect
astfel !nc,t s" #e o(inut semnalul ultrasonic necesar. ;e o(icei se folose)te ulei%
glicerin" sau ap" ca cupl". vident c" lichidul este selectat !n funcie de v,sco&itatea
sa.
<n traductor care nu are nevoie de cupl" este traductorul electromagnetic
acustic care are cu totul alt principiu. C,nd un #r este pus l,ng" o suprafa" a unui
conductor electric )i este parcurs de un curent dorit la o frecven" ultrasonic" dorit"%
curenii ddD vor # indu)i !n apropierea suprafeei o(iectului. ;ac" un c,mp magnetic
static este de asemenea pre&ent% ace)ti cureni ddD vor genera fore 9orent& care au
formula:
B J F = % unde : este densitatea de curent% iar N este inducia magnetic"
static".
M*1 ofer" multe avanta+e (a&ate pe faptul c" nu exist" cupl". *ceste avanta+e
includ posi(ilitatea de a opera !n medii diverse la diferite temperaturi )i vite&e )i de a
produce m"suratori foarte precise.
&enerator de impulsuri ' receptor
Pagina %3 din +*
Metode de examinare nedistructive.
*cest echipament poate # folosit !mpreun" cu traductoarele )i osciloscopul
necesar pentru detectarea #surilor )i a grosimii la o varietate mare de metale%
plastice% ceramici )i compo&ite. Menerator de impulsuri G receptor ofer" o capa(ilitate
de m"surare ultrasonica la un pre redus.
Partea generatorului de impulsuri generea&" impulsuri electrice scurte sau largi a
energiei controlate% care sunt convertite !n impulsuri ultrasonice scurte c,nd sunt
aplicate unui traductor ultrasonic. 6uncia de control asociat" cu circuitul
generatorului de impuls include:
2 lungimea impulsului -timpul necesar p,n" impulsul este aplicat traductorului.
2 energia impulsului -volta+ul aplicat traductorului. Circuitul tipic de impuls v2a
aplica de la 188 volti la ?88 volti unui traductor.
0n partea receptorului% volta+ul semnalului produs de traductor% care repre&int"
impulsul ultrasonic% sunt ampli#cate. 6uncia de control asociat" cu circuitul receptor
include:
2 recti#carea semnalului -semnalul de radio frecven" poate # vi&uali&at ca o
semiund" po&itiv"% semiund" negativ" sau und" plin"..
2 #ltrarea pentru conturarea )i nete&irea semnalelor de !ntoarcere
2 control de re+ect
&enerator de funcii
6ormele de und" ar(itrare generate permit utili&atorului s" cree&e )i s" genere&e
virtual orice form" de und" !n plus la semnalele funciilor standard. 6ormele de und"
sunt generate digital de la memoria unui calculator )i toate intrumentele permit
desc"rcarea acestor #)iere cu formele de und".
Impulsurile ultrasonice generate tre(uie s" #e variate astfel !nc,t s" se reali&e&e
acomodarea cu diferite traductoare de ultrasunete.
1raductoare umede% folosite% spre exemplu% !n generarea de puteri mari% necesit"
o stimulare de la o unitate de generator separat". <neori acelea)i traductoare pot #
stimulate diferit% spre exemplu% !n studiul dispersiei unei atenu"ri ultrasonice a
materialului sau pentru a caracteri&a traductoarele ultrasonice.
Prezentarea datelor
;atele ultrasunetelor pot # colectate )i a#)ate !n diferite formate. Cele mai
cunoscute trei formate de pre&entare a datelor !n control nedistructiv sunt *2scan% N2
scan )i C2scan. 6iecare pre&entare ofer" un mod diferit de a vedea evaluarea
Pagina %5 din +*
Metode de examinare nedistructive.
regiunilor materialului care a fost inspectat. Calculatoarele moderne pot sa a#)e&e
toate cele trei pre&ent"ri odat".
Pre&entarea *2scan a#)ea&" cantitatea de energie ultrasonic" recepionat" ca
funcie de timp. Cantitatea relativ" a energiei recepionate este pe axa vertical" )i
timpul -care poate # relativ la timpul drumului f"cut de energia sunetului prin
material. este a#)at pe axa ori&ontal".
Pre&entarea N2scan este o vedere din pro#l -sectiune transversal". a o(iectului pe
care s2a reali&at examinarea. In N2scan% timpul drumului f"cut de energia sunetului
este pre&entat pe vertical" )i po&iia liniar" a traductorului este pre&entat" pe
ori&ontal". *d,ncimea re/ectorului )i dimensiunile liniare aproximative ale lui !n
direcia scan"rii pot # determinate cu N2scan.
Pre&entare C2scan ofer" o vedere !n plan a po&iion"rii )i a dimensiunilor
o(iectului testat. Planul imaginii este paralel cu modelul scanat de traductor.
Pre&entarea C2scan este produs" cu un sistem de achi&iii automat.
Pagina %6 din +*
Metode de examinare nedistructive.
Se pot reali&a scan"ri cu re&oluii mari care reproduc imagini foarte detaliate a
o(iectului studiat. Mai +os este o moned" care a fost scanat" folosind tehnica impuls2
ecou% traductorul scan,nd peste capul monedei. 0n imaginea din stanga s2a setat
capturarea amplitudinii sunetului re/ectat din suprafaa frontala% !n timp ce !n cealalt"
imagine s2a setat !nregistrarea intensit"ii sunetului re/ectat din suprafaa de +os a
monedei. Se o(serva detaliile parii din spate% dar se v"d )i detalii de pe partea din
fa" a monedei.
Pagina %+ din +*
Metode de examinare nedistructive.
()* %e+nici de msurare
,xaminare normala a semnalului
M"sur"torile supersonice impuls2ecou pot s" determine locul unei discontinuit"ti
sau structura exact" mOsurand timpul necesar pentru ca un impuls scurt supersonic
generat cu un traductor s" parcurg" o grosime de material% re/ectai de la spatele sau
suprafaa unei discontinuit"i )i s" #e !ntoarsO la traductor. 0n ma+oritatea aplicaiilor%
acest interval este de c,teva micro2secunde sau mai puin. 1impul de tran&it m"surat
este !mp"rit la 2% pentru a o(ine calea de voia+ )i !nmulit cu vite&a sonic" !n
materialul de test. Ce&ultatul este exprimat in relatia:
2 / vt d = sau t / d 2 v =
unde d este distanta de la suprafa" la discontinuitate !n piesa de !ncercare% v este
vite&a undei acustice sonice !n material )i t este timpul de tran&it m"surat dus2intors.
;iagrama de mai +os permite sO vedei un traductor peste suprafata unui (anc de
testare a otelului si sO vedeti ecourile de !ntoarcere pe un osciloscop. 1raductorul
folosit este un traductor de 5 Mh& de (andO largO 8%25 inci !n diametru. Semnalele au
fost generate cu un soft de calculator asemOnOtor cu cel folosit in modelul de
masurare 1hompson2graD si <1SIM de&voltat la Centrul pentru 1estare Londestructiva
de la IoFa State <niversitD.
Pagina %8 din +*
Metode de examinare nedistructive.
' varietate largO de traductoare cu tr"s"turi diverse acustice au fost de&voltate
s" !ntruneasca nevoile de aplicatii industriale. ;e o(icei% frecvente mai +oase sunt
folosite pentru a optimi&a p"trunderea c,nd se m"soara materiale mai groase% iar
frecvene mai !nalte pentru materiale mai su(iri.
Masur,nd !n grosime% tehnicile supersonice permit m"surarea f"ra a necesita
acces la am(ele p"rti ale unui o(iect. ste posi(il" m"surarea ultrasonic" a celor mai
multor materialele de construcii% inclu&,nd metale% plastice% o(iectele din ceramicO%
p"rile componente% r")inile epoxidice% sticlO. *paratur" modern" care se paote ine !n
m,n" sunt simplu de folosit si foarte de !ncredere.
-emnal in ung+i
1raductorii de semnal !n unghi sunt de o(icei folosii pentru a introduce o undO
transversalO refractatO !n materialul de test. Calea unui sunet !n unghi permite
fasciculului sonor sta(il sa intre printr2o parte% !n felul acesta !m(un"t"ind
detecta(ilitatea de defecte !n )i din +urul suprafeelor sudate.
Pagina %9 din +*
Metode de examinare nedistructive.
Pagina *: din +*
Metode de examinare nedistructive.
%&+ A'$i"a7ii
Inspectia unei sine de cale ferata
<na dintre pro(lemele ma+ore pe care cOile ferate le2au !nfruntat din vremuri
timpurii este prevenirea de esecurile de serviciu !n pista de rulare. *)a cum este acum
ca&ul% e)ecul unei componente eseniale poate cau&a consecinte ma+ore. COile ferate
Lord *mericane au inspectat cea mai costisitoare infrastructura a lor% linia% din 1328.
Cu circulaie sporit" la vite&e superioare )i cu sarcinile pe osie de ax mai grele !n
1338% inspecia liniilor este mult mai importantO astO&i dec,t avea vreodatO s" #e.
;e)i inspecia pare a # o inspecie a unei (uc"ti (ine2de#nite de oel% varia(ilele
test"rii pre&ente sunt semni#cative )i fac procesul de inspecie mai greu.
Inspeciile liniilor iniial au fost executate doar cu medii vi&uale. ;esigur%
inspeciile vi&uale vor detecta numai defectele externe )i uneori semnele su(tile de
pro(leme mari interne. Levoia pentru o metodO de inspecie mai (unO a devenit o
prioritate !naltO din cau&a unei deraierii la Manchester% LP !n 1311% !n care 23 oameni
a fost uci)i )i B8B8 au fost r"nii serios. 0n ancheta accidentului% o linie ruptO a fost
determinatO drept cau&a deraierii. *nchetatorii au sta(ilit c" e)ecul liniei a fost cau&at
de un defect care a fost !n !ntregime intern )i nu putea # determinat cu metode
vi&uale. 9iniile ferate au inceput investigarea acestui defect si au gasit mai multe linii
#surate !n acelasi mod.
<na din metodele de inspecie a liniei este controlul cu ultrasunete. *m(ele
tehnici semnal normal )i semnal !n unghi se !ntre(uinea&O% precum )i impuls2ecou.
*ran+"rile traductorului diferite ofer" posi(ilitOi de inspecie diferite. Contactul
manual este utili&at pentru a evalua p"rtile mici de linie% dar controlul cu ultrasunete a
fost automati&at s" permitO inspecia de cantit"i mari de linie.
SperrD Cail Services% una dintre companiile care executO inspecia liniilor%
folose)te Coller Search <nits -CS<. cuprin&,nd o com(inaie de unghiuri de traductor
diferite pentru a reali&a inspecia cea mai (unO posi(ilO.
-udura articulaiilor
Cele mai o(i)nuite defecte !n sudarea articulaiilor sunt poro&itatea% inclu&iuni de
&gur"% lipsa &idului de fu&iune% lipsa r"d"cinii de penetrare% su(t"ierea% cr"p"turile
longitudinale sau transversale.
Pagina *% din +*
Metode de examinare nedistructive.
Cu excepia poro&it"ii celelalte defecte pot # o(servate prin ultrasunete.
;etectarea #surilor prin ultrasunete este de mult metoda preferat" pentru examinarea
nedistructiv" a sudurilor. *ceast" tehnic" sigur" )i simpl" a !mpins ultrasunetele !n
fruntea tehnologiei de examinare.
xaminarea prin ultrasunete a sudurii de o(icei este reali&at" folosind traductorul
cu fascicul drept !mpreun" cu un traductor cu fascicul de unghi. 1raductorul cu fascicul
drept produce o und" longitudinal" la incidena normal" !n piesa testat"% !n primul
r,nd pentru a locali&a orice laminare !n sau l,ng" &ona sudat". *cest lucru este
important deoarece traductorul cu fascicul de unghi s2ar putea s" nu #e capa(il s2"
ofere un semnal de !ntoarcere de la o #sur" laminar".
Pasul al doilea !n inspecie implic" utili&area unui traductor cu fascicul !n unghi
pentru a inspecta sudura efectiv". 1raductorul cu fascicul de unghi folose)te principiile
de refracie si modul de conversie pentru a produce refracie defa&at" sau unde
longitudinale !n materialul testat. Procesul inplic" scanarea suprafeei materialului !n
+urul sudurii cu traductorul. Cu tehnicile corespun&"toare de fascicul !n unghi% ecourile
care se !ntorc de la locul sudurii permit determinarea locaiei )i tipului de
discontinuitate.
Pagina ** din +*
Metode de examinare nedistructive.
*&Inr0d!"erea si is0ria $i";ide$0r 'enerane
Pentru aplicarea lichidului penetrant suprafaa cus"turii se cura" p,na la luciu
metalicQ cu preci&area c" se va evita operaia de poli&are. 9ichidul penetrant se
depune pe &ona de control% iar excesul de lichid depus se indep"rtea&a. Se aplic" prin
pulveri&are revelatorul. Im(inarea sudat" se examinea&" dup" max. 48 min. *ceast"
veri#care pune !n evidena #suri% pori% lipsuri de topire% etc.% deschise la suprafa".
Pentru punerea !n eviden" a eventualelor defecte se folose)te lumina ultravioleta -in
ca&ul unui colorant /uorescent. sau cu a+utorul luminii o(isnuite in ca&ul unui colorant
o(isnuit.
' alta metoda folosita a fost cea introdusa in anii 1378% unde suprafata ce tre(uia
examinta era acoperita cu un lac% care dupa ce se usca era lovit cu un ciocan. 9acul
pentru identi#care prin #surare a fost folosit initial pentru a arata distri(utia stresului
materialului.
*&% De "e ins'e"ia "! $i";ide de 'enerare<
*vanta+ul principal al inspectiei cu lichide penetrante -9P. este acela ca ofera
celui care face inspectia o imagine vi&uala ce a+uta la detectarea defectului mult mai
usor. Sunt de fapt 2 metode care a+uta la vederea defectelor cat mai repede. Prima% in
care 9P produce o imagine vi&uala mult mai usor de va&ut de ochiul uman. Multe din
aceste imagini sunt mai mici si nu pot # detectate cu ochiul li(er. *colo unde imaginea
este mai mica de 8.884 inch performanta vi&uala scade si este greu de o(servat.
*cest lucru se poate o(serva si in modelul urmator:
Pagina *2 din +*
Metode de examinare nedistructive.
Cea dea doua metoda de detectare este aceea in care intre indictia de defect si
partile aferente se creea&a un contrast care este mult mai usor de vi&uali&at. *tunci
cand se foloseste o inspectie vi&i(ila cu ochiul li(er% materialele penetrante folosite
sunt de o culoare rosiatica deschis care intra in contrast cu partea al(a care foloseste
ca fundal. In momentul in care se foloseste o inspectie cu materiale /uorescente este
nevoie de o sursa de lumina ultravioleta.
*&* Prin"i'a$ii 'asi ai ins'e"iei "! $i";ide 'enerane .
() Pregatirea suprafetei( este una dintre cele mai importante etape.
Materialul ce urmea&a a # inspectat tre(uie curatat de ulei% grasime% apa sau orice
alta su(stanta ce poate impiedica introducerea 9P in #suri.
.) Aplicarea LP( dupa ce suprafata a fost in totalitate curatata si uscata%
materialul penetrant este aplicat -prin aplicarea cu a+uttorul unui spraD% cu a+utorul
unei pensule sau prin imersarea partii in 9P..
Pagina *3 din +*
Metode de examinare nedistructive.
*plicarea lichidelor penetrante cu a+utorul
imersarii
Pagina *5 din +*
Metode de examinare nedistructive.
*plicarea lichidelor penetrante cu a+utorul spraD2ului
/) ,tapa 01ell( 9P este lasat pe suprafata su#cient timp cat este nevoie ca
acesta sa intre in #suri -pentru a avea efect.. 1impul acestei etape este recomandat
de producatorii materialelor penetrante si poate varia intre 5 si B8 minute. In general
nu este nici o pro(lema daca acesta esta lasat o perioada mai indelungata decat cea
preva&uta. In special aceasta perioada este speci#cata in urma unor experimentari
sau a unor speci#catii pentru o anumita aplicatie.
2) Indepartarea materialului penetrant in exces: aceasta #ind partea cea
mai delicata a intragii proceduri% deoarece materialul in exces tre(uie inlaturat fara a
afecta si materialul penetrant din apropierea defectului. ;epin&and de material%
inlaturarea se poate face cu a+utorul unui anumit solvent sau cu a+utorul apei% sau
tratat mai intai cu un emulgator si apoi cu a+utorul apei.
3) 4 urmatoare aplicatie o repre&inta aplicarea revelatorului peste suprafata
pentru a impiedica scurgerea materialelor penetrante. Producatorii vin cu diferite
moduri de aplicare -cu a+utorul prafurilor in ca&ul unei suprafete uscate% cu a+utorul
pensulei sau cu a+utorul spraD2ului in ca&ul unei suprafete umede..
*) Uscarea revelatorului: in care revelatorul este lasat sa se prinda. In
principiu acest timp este de apriximativ 18 minute insa poate creste semni#cativ in
ca&ul unor #suri mai mici.
5) Inspectia6 acest pas are loc in pre&enta luminii -sau a ultravioletelor. pentru
identi#carea #surilor.
7) Curatarea suprafetei: ultimul pas al procesului in care suprafata este
curatata.
Pagina *6 din +*
Metode de examinare nedistructive.
Materialele pentru care este folosita aceasta metoda
Inspectia cu lichide penetrante este una dintre cele mai folosite metode
nedistructive de evaluare. Popularitatea acestei metode se datorea&a datorita ariei
sale de aplicatie foarte larga si a /exi(ilitatii$simplitatii sale. *ceasta metoda poate #
folosita pentru inspectia aproape a oricarui material indiferent de suprafata acestuia.
Materialele cele mai folosite pentru inspectie sunt:
- metale -aluminiu% cupru% otel% titaniu% etc.. Q
- stilca Q
- materialele ceramice Q
- cauciuc Q
- masele plastice.
;atorita /exi(ilitatii acesteia% metoda poate # folosita intr2o serie larga de
aplicatii plecand de la automo(ile si pana la avioane. ;e asemenea inspectia cu
lichide penetrante a fost conceputa si pentru inspectarea unor componente foarte
largi ce nu pot # mutate. In imaginea urmatoare este pre&entata inspectia unor
echipamente apartinand ;ouglas *ircraft CompanDRs 9ong Neach% California.
Pagina *+ din +*
Metode de examinare nedistructive.
Metoda de examinare cu lic+ide penetrante este e#cienta in detectarea
discontinuitatilor deschise la suprafata metalelor neporoase si a altor materiale.
;iscontinuitatile tipice detectate de aceasta metoda sunt #surile% santurile marginale%
lipsa de topire% defectele de laminare si porositatile.
Principiul metode este urmatorul: penetrantul este aplicat pe suprafata ce urmea&a a
# examinata si ii este permisa patrunderea in discontinuitati. Penetrantul in exces este
apoi indepartat% suprafata este uscata% apoi se aplica developantul. ;evelopantul
functionea&a atat ca material care sa a(soar(a penetrantul care a ramas in
discontinuitati% cat si ca fundal contrastant pentru a mari vi&i(ilitatea indicatiilor.
*&2 A#ana-e si de-a#ana-e a$e /0$0sirii ins'e"iei "! $i";ide
'enerane
Ca marea ma+oritate a metodelor de inspectie nedistructive% aceata are
avanta+e si de&avanta+e.
Principalele avanta8e6
- aceasta metoda este sensi(ila la suprafetele mici Q
- aceasta metoda are doar cateva limitari in ce priveste materialul cercetat
-cateva metale si nemetale% cateva magnetice si nemagnetice% respective
cateva conducatoare de curent respectiv i&olatoare. Q
- parti mari si voluminoase pot # inspectate rapid si cu costuri reduse Q
- partile inspectate pot avea orice forma geometrica Q
- indicatiile asupra defectului sunt la suprafata materialului si pot # va&ute cu
ochiul li(er Q
- materialele penetrante au costuri reduse.
-
Principalele dezavanta8e
- numai #surile la suprafata pot # detectate Q
- numai materialele cu o anumita poro&itate pot # inspectate Q
- curatarea materialului este esentiala -curatarea necorespun&atoare duce la
neden#carea corecta a defectelor. Q
- inspectorul tre(uie sa intre in contact direct cu suprafta cercetata Q
- impuritatile pot afecta inspectia materialului Q
Pagina *8 din +*
Metode de examinare nedistructive.
- tre(uiesc facute mai multe operatii Q
- curatarea ulterioara este necesara Q
- se folosesc diferite materiale chimice.
Materiale penetrante 9lic+ide penetrante: folosite
Materialele penetrante folosite in &iua de a&i sunt mult mai so#sticate decat cele
folosite la inceputul secolului 28 -precum 5erosen.. 9ichidile din &iua de a&i sunt facute
cu diferite nivele de sensitivitate dorite de inspector% au anumite caracteristici si
tre(uie sa indeplineasca anumite conditii:
- sa #e imprastiate cu usurinta pe suprafata materialului inspectat si sa acopere
constant suprafata Q
- sa poata patrunde si in toate defectele Q
- sa ramana in defect insa sa poata # usor inlaturata Q
- sa #e usor vi&i(ila Q
- sa nu afecte&e materialul studiat.
Materialele penetrante nu se comporta la fel si nu sunt facute sa se comporte la
fel. Producatorii acostora au de&voltat anumite formule astfel incat sa acopere o cat
mai mare varietate de materiale. *semeanea materiale penetrante tre(uie sa
depiste&e cele mai mici defecte pe o suprafata foarte neteda% penetrantul tre(uind sa
se indeparte&e usor. In alte aplicatii este novoie de defectele ce tre(uiesc detectate
sunt mult mai mari. *stfel penetrantii sunt facuti sa astupe atat defecte mai mici cat
si mai mari.
Pagina *9 din +*
Metode de examinare nedistructive.
9ichidele penetrante sunt clasi#cate in functie de industria in care sunt folosite cu
a+utorul unor speci#catii guvernamentale in functie de caracteristici si de performante.
*erospace Material Speci#cation -*MS. 2B77% Inspection Material% Penetrant% este
acum principala speci#catie folosita in <S*.
;in punct de vedere al spectrului vi&ual aceste materiale se impart in 2 categorii:
- 1ip I G lichide penetrante /uorescente Q
- 1ip II G lichide penetrante vi&i(ile.
Materialele /urescente contin anumite vopseli /urescente ce se pot o(serva cu
usurinta in apropierea luminii ultraviolete% ca in imaginea urmatoare:
S
*l doilea tip nu necesita lumina ultravioleta deoarece lichidele penetrante sunt
de culoare rosie deschis in contrast cu fundalul al(% dupa cum arata:
Pagina 2: din +*
Metode de examinare nedistructive.
;upa modul de inlaturare a excesului de material% pot # 7 metode:
- Metoda I G cu a+utorul apei Q
- Metoda II G post mulsi#a(le% 9ipophilic Q
- Metoda III G cu a+utorul unui solvent Q
- Metoda IJ G post mulsi#a(le% TDdrophilic.
In ca&ul primei metode penetrantul poate # inlaturat doar cu a+utorul apei. *cesti
penetranti contin niste emulgatori -detergenti. care fac posi(ila curatarea doar cu
apa. In ca&ul celei de2a doua metoda% penetrantii sunt pe (a&a de ulei si
interactionea&a cu emulgatorii pe (a&a de ulei. Pentru metoda IJ% se folosesc
emulgatori care sunt solu(ili in apa si fac ca excesul de penetrant de la suprafata sa
se desprinda de pe material.
;upa nivelul de sen&itivitate al lichidelor penetrante acestea se impart in:
- Livel U G <ltra 9oF SensitivitD Q
- Livel 1 G 9oF SensitivitD Q
- Livel 2 G Medium SensitivitD Q
- Livel 4 G Tigh SensitivitD Q
- Livel 7 G <ltra2Tigh SensitivitD.
Initial erau de#nite 7 nivele de sen&itivitate% insa datorita necesitatii a fost
introdus si al 52 lea nevel% U% care era mult mai sen&itiv decat cele de dinaintea lui.
i
Pagina 2% din +*
Metode de examinare nedistructive.
2&Examinri nedisr!"i#e 'rin emisie a"!si"
)misia acustic este !enerat de o descrcare spontan de ener!ie* parial* sub
form de vibraii de natur mecanic produs ntr-un material* o pies sau o
structur atunci cnd este supus unei solicitri+
In anul 13B8 s2au f"cut primele o(servaii privind posi(ilit"ile de a se detecta
#surile din vasele )i recipienii su( presiune prin captarea )i anali&a semnalelor
acustice generate de propagarea #surilor. Primele aplicaii ale emisiei acustice
!n controlul nedistructiv au fost semnalate !ncep,nd cu anul 13B7% dar studiul
sistematic al fenomenului denumit @emisie acustic"A a !nceput dup" anul 13?8. S2a
conturat astfel o nou" metod" de control nedistructiv (a&at" pe anali&a emisiei
acustice care poart" informaii despre structura materialului% continuitatea acestuia%
evoluia unor discontinuit"i etc.
4en0men!$ de emisie a"!si" '0ae = >enera de:
V apariia )i cre)terea #surilorQ
V scurgerea /uidelor prin interstiiiQ
V liche#erea )i solidi#carea materialelorQ
V transform"rile de fa&" !n stare solid" -de exemplu% formarea martensitei.Q
V microfrec"rile !ntre suprafeele #surilor sau !ntre alte suprafee% f"r" deplas"ri
macroscopiceQ
V dega+"rile de ga&e !n timpul coro&iuniiQ
V mi)c"rile structurale de dislocare% !n domeniul deformaiilor elasticeQ
V realinierea domeniilor magnetice )i cre)terea acestora -&gomotul Nar5hausen.Q
V defect"ri !n instalaiile electrice -str"pungerea i&olaiilor% desc"rc"ri de
condensatoare.Q
V spargerea peliculelor de oxi&i% acoperiri de protecie% &gur"Q
V desprinderea a)chiilor la prelucrarea prin a)chiereQ
V fenomenul de cavitaie etc.
Semnalul emis de aceste surse poate avea frecvene cuprinse !n domeniul
48 5T&...1MT& -valori frecvente !n domeniul 188...4885T&..
9a detectarea emisiei acustice o pro(lem" important" este separarea semnalelor
utile din ansam(lul semnalelor acustice provenite din alte surse cum ar #: vi(raii
generate de funcionarea motoarelor% angrena+elor% &gomote produse la sudare% emisii
Pagina 2* din +*
Metode de examinare nedistructive.
de /uide etc.
Schema de principiu a controlului prin emisie acustic"
Produsul examinat este supus unei solicit"ri% !n #gura de mai +os 2 o solicitare la
traciune. 6isura existent" !n interiorul produsului este o surs" de emisie
acustic"% #e datorit" microfrec"rilor care se produc !ntre suprafeele acesteia% #e
datorit" cre)terii% propag"rii #surii. Semnalul acustic produs ca urmare a eli(er"rii
rapide de energie se propag" prin materialul controlat su( form" de unde elastice ce
pot # detectate la suprafaa produsului cu a+utorul unor sen&ori denumii captori.
<n captor conine% !n principal% un traductor care transform" oscilaia mecanic" !n
oscilaie electric". Semnalul electric este transmis defectoscopului% unde este
ampli#cat )i prelucrat !n diverse moduri astfel !nc,t informaiile s" poat" # anali&ate )i
interpretate.
In "0m'ara7ie "! a$e me0de de "0nr0$ nedisr!"i# EA?
're)in @n 'rin"i'a$? !rm0are$e a#ana-e:
2 examinarea poate # f"cut" !n regim dinamic% cu produsul !n funciuneQ
2 pot # controlate o(iecte !n chiar timpul fa(ric"rii lorQ
2 anali&a emisiei acustice poate # utili&at" pentru supravegherea continu" a
funcion"rii unor instalaii su( presiune )i prevenirea unor catastrofe -explo&ii% scurgeri
toxice etc. prin detectarea defectelor !n momentul apariiei lorQ
2 controlul produsului este glo(al -nu este nevoie s" se scane&e !ntreaga
suprafa" a o(iectului.Q
2 detectarea defectelor se face cu o sensi(ilitate ridicat"Q
2 locali&area defectului poate # f"cut" !n timp )i !n spaiuQ
2 se poate evidenia evoluia unui defect sau a unei modi#c"ri de fa&" sau
structur"Q
Pagina 22 din +*
Metode de examinare nedistructive.
2 controlul se poate face de la distan" f"r" condiii speciale de accesi(ilitate la
structur"Q
2 pot # controlate materiale eterogene sau cu structuri complicate% metalice%
plastice% ceramic"% sticl"% compo&ite etc.Q
2 re&ultatele examin"rii nu sunt afectate de m"rimea )i orientarea defectului% de
geometria o(iectului controlatQ
Particularitile negative ale acestei metode sunt(
2 interpretare complicat" a re&ultatelor din cau&a interferenelor cu semnale
acustice provenite din surse para&iteQ
2 di#cult"i de descriere a tipului de defectQ
2 di#cult"i de m"surare )i sta(ilire a formei defectelorQ
2 emisia acustic" este generat" ca urmare a existenei unei solicit"ri mecaniceQ
2 metoda este la grania dintre controlul distructiv )i cel nedistructiv deoarece% !n
multe situaii% este detectat numai momentul cre)terii unei #suriQ
2 costul relativ ridicat al echipamentului )i al softurilor necesare pentru
interpretarea re&ultatelor )i locali&area defectelor.
Principalul de&avanta+ al controlului prin emisie acustic" este diversitatea
fa&elor initiale si amplitudinilor frecventelor care alcatuiesc semnalul.;in aceste
motive decodi#carea se
face destul de di#cil.
;in punct de vedere teoretic% exist" posi(ilitatea descrierii matematice a propag"rii
undelor sonore )i a sta(ilirii unor modele prin care s" se decodi#ce
semnalele recepionate. Pentru evitarea situaiilor confu&e% ca )i la orice alt"
metod" de control nedistructiv% este necesar" studierea atent" a unor produse
cu defecte cunoscute )i alc"tuirea unei ("nci de date cu tipurile de semnale
provenite de la sursele cel mai frecvent posi(ile !ntr2un anumit context -de exemplu%
semnalul provenit de la amorsarea corect" a unui arc electric% sau semnalul provenit
de la apariia unei #suri longitudinale !ntr2un material metalic.

Pagina 23 din +*
Metode de examinare nedistructive.
Pagina 25 din +*
Metode de examinare nedistructive.
;azele zice ale controlului prin emisie acustic
In ceea ce prive)te studiul materialelor !n vederea detect"rii defectelor de tip
discontinuit"i% sursele de emisie acustic" pot # grupate !n dou" categorii: surse
macroscopice )i surse microscopice.
Mecanismele macroscopice ale emisiei acustice
0eformarea plastic G este o surs" principal" de emisie acustic" la
materialele metalice supuse unei anumite solicit"ri. Inceperea fenomenului
de deformare plastic"% la limita sau aproape de limita de curgere% generea&"
un nivel ridicat de emisie acustic". misia cea mai mare se produce la
atingerea limitei de curgere a materialului.
,fectul <aiser G la solicitarea unei structuri cu o anumit" sarcin" se
produce o emisie acustic". ;ac"% dup" !ntreruperea solicit"rii se reia
inc"rcarea% o nou" emisie acustic" se va produce numai dup" ce se
dep")e)te nivelul iniial de solicitare. Cunoa)terea acestui fenomen este
important" atunci c"nd examinarea se face !n mai multe etape.
fectul Waiser a fost pentru prima oar" investigat de c"tre Eilhelm Waiser
H1358I. In timpul re!nc"rc"rii unui material el se comport" elastic p,n" la
dep")irea nivelului de !nc"rcare atins la prima solicitare. *cest efect este
pre&entat !n #gura 2: variaia ratei emisiei acustice -emisia pe unitate de
timp. !n funcie de solicitare% la o !nc"rcare ciclic".
Pagina 26 din +*
Metode de examinare nedistructive.
fectul W apare !n ca&ul examin"rii materialelor metalice )i nu apare !n ca&ul
materialelor compo&ite. <n exemplu este pre&entat !n #gura 4.
fectul 4e$i"iA se manifest" numai la anumite categorii de materiale% cum ar #
materialele compo&ite )i const" !n apariia unei emisii acustice semni#cative la un
nivel de solicitare mai ridicat dec,t cel anterior.
,i!+-+ )"emplu de apariie a efectului .aiser n cazul unei probe din oel solicitat
ciclic+
/inia nea!r 0 activitatea de emisie acustic*
linia subire 1colorat2 0 ncrcarea i linia ntrerupt 0 efectul .aiser
Pagina 2+ din +*
Metode de examinare nedistructive.
1ima!ine preluat de pe Internet2
Propagarea unei #suri 2 !n timpul aplic"rii unei sarcini monoton cresc"toare sau !n
ca&ul aplic"rii unei sarcini ciclice. ;etectarea timpurie a propag"rii #surii este
important" pentru prevenirea unui defect catastrofal% mai ales !n ca&ul structurilor
metalice supuse unei !nc"rc"ri ciclice.
6isurarea se produce #e !n timpul aplic"rii unei sarcini monoton cresc"toare )i% !n
acest ca&% se o(serv" #sur"ri ductile sau prin fragili&are% #e prin aplicarea unei
sarcini ciclice% !n acest ca& #surarea produc,ndu2se prin o(oseal". Mecanismele de
#surare sunt multiple )i complicate. Intr2o pro(" #surat"% o(servarea * este legat"
de deformarea plastic" a materialului la v,rful #surii datorit" unei cre)teri a nivelului
tensiunii dincolo de limita de curgere.
* este foarte util" pentru detectarea !nceperii propag"rii #surii !n
materialele o(osite )i !m("tr,nite din cau&a condiiilor de lucru.
Principalele direcii actuale de cercetare experimental" )i teoretic" au ca
o(iectiv g"sirea corelaiilor dintre emisia acustic" )i durata de via" a materialului
2 Cuperea 2 !n ca&ul !n care solicitarea dep")e)te o anumit" tensiune% maxim
admis"% propagarea #surii conduce la ruperea materialului sau structurii
solicitate. xperimental s2a sta(ilit c" * are loc !n punctul de sf,r)it al liniarit"ii pe
cur(a deplasare2sarcin"% precum )i !n punctul !n care !ncep deform"rile )i
contraciile plastice la v,rful #surii.
In general% mecanismele macroscopice ale emisiei acustice prevalea&" !n raport
cu sursele microscopice de *.
Mecanismele microscopice ale emisiei acustice 6
0eformarea cristalelor = deplasarea dislocaiilor
;intre imperfeciunile reelelor cristaline ale materialelor metalice% cele
mai importante din punctul de vedere al comport"rii acestora su( aciunea unei
solicit"ri mecanice% sunt dislocaiile 2 anomalii de dispunere a unor plane
cristaline -dislocaii marginale% dislocaii elicoidale.. ;islocaiile apar !n cristalele reale
!n timpul solidi#c"rii )i r"cirii ulterioare% ca o consecin" a distorsiunilor locale ale
reelei% determinate de contactul gr"untelui !n timpul cre)terii sale% cu diferite
o(stacole: ali gr"uni% inclu&iuni% pereii recipientului sau ca efect al acumul"rii la un
loc aunui num"r mare de vacane -atomi lips" !n nodurile reelei cristaline..
Pre&ena unei dislocaii !ntr2un cristal provoac" deformarea elastic" a
reelei cristaline din vecin"tatea dislocaiei. ' reea cristalin" cu dislocaii are o
Pagina 28 din +*
Metode de examinare nedistructive.
energie mai mare dec,t aceea)i reea f"r" dislocaii. ;in aceast" cau&" dislocaiile
se pot deplasa cu u)urin" prin cristale produc,nd deformarea plastic".
Microruperea prin cliva8 = alunecarea straturilor&
Microruperea prin cliva+ este un mecanism de rupere !n materiale a/ate
su( temperatura de tran&iie ductil2fragil. Multe materiale ceramice% metale refractare
)i oeluri feritice se distrug !n acest mod la temperatura am(iant". In materialele
compo&ite !n care #(rele ceramice% Fhis5ers2urile sau particulele sunt !ncorporate !n
scopul ranfors"rii unei matrici ductile% deteriorarea apare frecvent ca urmare a
cliva+ului.
Micro#surarea prin cliva+ apare in plane cristalogra#ce speci#ce. 9a
solicit"ri reduse% micro#surile de cliva+ se propag" cel mult p,n" la limita gr"unilor
cristalini datorit" pro(a(ilit"ii mici ca planele de alunecare ale gr"unilor adiaceni s"
#e orientate optim !n raport cu direcia de solicitare.
Microruperea intergranular = la limitele de gruni)
In multe alia+e folosite !n tehnic"% limitele gr"unilor cristalini repre&int" o &on"
sla(" care se deteriorea&" inaintea gr"unilor propriu2&i)i. *ceast" lips" de
re&isten" este asociat" frecvent cu segregarea compu)ilor chimici fragili la
interfaa sau cu formarea fa&elor fragile la limita gr"unilor. ;up" germinarea unei
#suri intergranulare propagarea acesteia se poate produce rapid pe distane
considera(ile.
Cuperea intergranular" manifestat" !n sisteme fragile este adesea o
surs"
important" de emisie acustic" detecta(il". Jite&a de #surare este apropiat" de cea de
la
cliva+ !n timp ce intensitatea emisiei acustice este de 28..188 de ori mai mare fa" de
cea
posi(il" la cliva+. In compo&ite% delaminarea #(relor poate # legat" de
Pagina 29 din +*
Metode de examinare nedistructive.
ruperea
intergranular" atunci c,nd decoe&iunea interfeei este mecanismul de (a&" al
propag"rii
#surii. ;ecoe&iunile )i cliva+ul sunt dou" dintre procesele principale de
acumulare a deterior"rilor !n materiale compo&ite% am(ele u)or detecta(ile prin anali&a
emisie acustice% ceea ce explic" aplica(ilitatea larg" a monitori&"rii prin * folosit" la
producerea acestor materiale.
Microruperea particulelor% inclu&iunilor 2 ruperea unor inclu&iuni )i precipitate
fragile la temperatura am(iant". Menerarea * de c"tre ace)ti constituieni
microstructurali depinde de propriet"ile intrinseci ale inclu&iunilor respective% de
re&istena interfeelor )i de dimensiunile particulelor.
-c+im>ri microscopice de faz)%ransformri $n stare solid
1ransformarea !n stare solid" determin" aproape !ntotdeauna de&voltarea unor
tensiuni interne datorate densit"ii% diferenelor de contracie termic" !ntre diferite
fa&e ale alia+ului. In mod o(i)nuit% sursele poteniale de * !n ca&ul transform"rii !n
stare solid" includ de&voltarea c,mpului de tensiuni% a microruperilor%
microplasticit"ii )i alte mecanisme prin care c,mpul de tensiuni se relaxea&".
Caracterizarea semnalelor de emisie acustic
Caracteri&area semnalelor de emisie acustic" are ca scop identi#carea surselor )i
evaluarea semni#caiei lor. '(iectul unei !ncerc"ri de emisie acustic" este acela de
a detecta pre&ena surselor de emisie )i de a oferi c,t mai multe informaii despre
aceste surse. Modalit"ile de detectare )i locali&are a surselor este de+a (ine
sta(ilit"% iar semnalele de emisie acustic" pot oferi o mare cantitate de informaii
despre sursa )i materialul sau structura investigat".
In caracteri&area sursei exist" un aspect cantitativ 2 identi#carea )i unul calitativ
2 determinarea intensit"ii sau periculo&it"ii sursei.
Semnalele de emisie acustic" sunt in/uenate de: tipul sursei% drumul parcurs de
la surs" la sen&or% caracteristicile sen&orului% sistemul de m"surare. ;in cau&a
di#cult"ilor de descriere a semnalelor caracteri&area surselor este adeseori di#cil".
Pagina 3: din +*
Metode de examinare nedistructive.
Informaia este
extras" prin diverse metode% pornind de la simpla m"surare a parametrilor undei p,n"
la
metode care folosesc inteligena arti#cial" -tehnici de recunoa)tere a modelului..
%ipuri de semnale de emisie acustic
misia poate # su( form" discret" sau su( form" continu". *ceste dou" tipuri se
!nt,lnesc rar complet separate unul de cel"lalt% ele #ind de cele mai multe ori
suprapuse sau com(inate.
misia discret" este acel tip de emisie la care amplitudinea semnalelor
dep")e)te% !n general% cu mult &gomotul de fond% iar durata lor este foarte scurt":
de la c,teva microsecunde la c,teva milisecunde. In ca&ul acestui tip de emisie
semnalele individuale sunt foarte (ine separate !n timp unul fa" de cel"lalt )i cresc
rapid p,n" la amplitudinea maxim"% sc"&,nd apoi exponenial p,n" la nivelul
&omotului de fondQ misia continu" este emisia la care semnalele% !n general de
amplitudini relativ mici% se derulea&" !ntr2o succesiune at,t de rapid"% !nc,t nu pot
# deose(ite unele de altele.
Semnalele i&olate cu succesiune rapid" sunt caracteristice propag"rii #surilor )i
transform"rilor de fa&". *ceste semnale repre&int" evenimente discrete% individuale%
ce se succed rapid% la intervale neregulate.
Semnalele continue apar de o(icei !n timpul deform"rii c,nd se emit impulsuri
acustice cu amplitudine mic"% !ntr2o succesiune at,t de rapid" !nc,t dau impresia unei
emisii acustice continue.
Intre semnalul produs de surs" )i cel care a+unge la sistemul de prelucrare este
o foarte mare deose(ire% datorit" !n mare m"sur" propag"rii undei !n materialul
controlat% re/exiei% atenu"rii% amorti&"rii )i caracteristicilor traductorului acustic.
venimentele de emisie acustic" generea&" semnale discrete sau
continue. Impulsurile repre&int" num"rul de ca&uri !n care un semnal dep")e)te un
prag dat. Pragul repre&int" un nivel de referin" fa" de care se anali&ea&"
celelalte semnale. *mplitudinea semnalului poate # legat" de intensitatea activit"ii
sursei care a produs unda. M"surarea amplitudinii maxime se reali&ea&" !n general
cu acuratee cu a+utorul unui ampli#cator logaritmic.
Msurarea emisiei acustice
Pentru m"surarea emisiei acustice se folosesc% !n mod o(i)nuit% urm"toarele
m"rimi:
2 suma impulsurilor 2 totalitatea semnalelor care dep")esc pragulQ
2 rata impulsurilor 2 num"rul de impulsuri produse !ntr2o unitate de timp%
convena(il aleas"Q
Pagina 3% din +*
Metode de examinare nedistructive.
2 energia emisiei acustice.
-isteme de captare? culegere i prelucrare a semnalelor acustice
Pentru a putea # interpretate semnalele de emisie acustic" necesit" un lan
de su(sisteme% aparate sau dispo&itive care au rolul principal de a separa partea
util" a
semnalului provenit" de la surse @interesanteA din punctul de vedere al
controlului nedistructiv de &gomotul de fond% produs de mediul !ncon+ur"tor sau de
fenomene care nu fac o(iectul examin"rii. In acest scop semnalele sunt #ltrate !ntr2
o (and" de frecven" convena(il"% ampli#cate% digiti&ate% num"rate etc.
Sistemele de culegere )i prelucrare a datelor% folosite !n controlul prin
emisie acustic" sunt grupate% dup" num"rul de captori utili&ai% !n dou" categorii:
2 sisteme unicanal 2 cu un singur captorQ
2 sisteme multicanal 2 cu mai muli captori -patru p,n" la peste o sut"..
Sistemul unicanal:
'(iectul examinat este supus unei solicit"ri care determin" apariia
emisiei acustice.
<ndele ultrasonore% produse de surs" se propag" prin material. Preluate de c"tre
captor aceste semnale acustice sunt transformate de c"tre traductorul din
interiorul captorului !ntr2un semnal electric care este transmis unui preampli#cator.
*cesta din urm" ampli#c" semnalul !naintea transmiterii lui mai departe% pentru a
o(ine cel mai (un raport semnal$&gomot -ampli#care de 28...B8 dN..
Pagina 3* din +*
Metode de examinare nedistructive.
6iltrul de frecven" elimin" &gomotele provenite din mediul !ncon+ur"tor -de
la motoare% angrena+e% pompe% curgeri de /uide% vi(raii de produse de
c,mpuri electromagnetice etc... Semnalul #ltrat este din nou ampli#cat )i transmis mai
departe unui discriminator care prelucrea&" convena(il semnalele ampli#cate astfel
!nc,t s" poat" # num"rate sau transmise unui osciloscop.
Semnalele pot # m"surate cu un voltmetru amplasat direct dup"
ampli#catorul principal sau pot # !nregistrate sau vi&uali&ate prin intermediul unei
imprimante. Sistemul unicanal -cu un singur sen&or. permite detectarea%
!nregistrarea )i m"surarea emisiei acustice f"r" s" poat" # locali&at" sursa care a
produs2o.
Sistemul cu un singur captor este folosit !n acele situaii practice !n care nu
este necesar" locali&area sursei #e datorit" faptului c" locaia sursei este
cunoscut" -de exemplu% deschiderea unui contact sau deschiderea unei supape de
siguran" ca urmare a dep")irii unui nivel de presiune presta(ilit.% #e datorit"
faptului ca examinarea este exclusiv calitativ" )i locali&area nu este necesar"
-momentul !n care se reali&ea&" transformarea martensitic"..
-istemul multicanal
Pentru locali&area surselor de emisie acustic" sunt necesari mai muli captori
-istemele multicanal se utilizeaz $n urmtoarele situaii(
Pentru locali&area surselor de emisie acustic"% pe (a&a diferenei dintre timpul de
sosire a undelor la #ecare traductor !n parte% deoarece sursele nu sunt
po&iionate la distane egale faO de traductori. Pentru tratarea !n mod diferit a
aceluia)i semnal% !n scopul de a o(ine noi informaii despre sursa care l2a produs.
Pagina 32 din +*
Metode de examinare nedistructive.
<neori% traductorii nu pot # montai direct pe piesa sau materialul de controlat
-piesa prelucratO se poate a/a !ntr2un mediu nei&olat electric% activ din punct de
vedere chimic sau la temperaturi foarte mari.% !ntre pies" )i traductor se
interpune o pies" sau un ansam(lu care poart" numele de ghid de und" )i care are
rolul de a conduce undele de emisie acustic" de la pies" la traductor% i&ol,nd !n
acela)i timp traductorul.
Mhidurile de und" au forme )i construcii diverse% !n funcie de aplicaia
c"reia !i sunt dedicate.
-tadiul actual al utilizrii emisiei acustice $n te+nic
In ultimii ani% controlul prin anali&a emisiei acustice a c"p"tat o de&voltare
puternic"
datorit" progreselor spectaculoase !nregistrate !n electronic" )i !n tehnica de calcul.
In momentul de fa"% controlul prin emisie acustic" se aplic" !n urm"toarele
situaii: ca metod" de control nedistructiv% la sta(ilirea nivelului calit"ii unor produse%
)i anume:
2 caracteri&area comportamentului materialelor metalice )i nemetalice !n ca&ul unor
solicit"ri mecanice% termice% chimiceQ
2 caracteri&area materialelor
compo&iteQ
2 caracteri&area !m(in"rilor lipiteQ
2 sta(ilirea nivelului de calitate al cus"turilor sudateQ
Pagina 33 din +*
Metode de examinare nedistructive.
2 la supravegherea proceselor de fa(ricare% ca de exemplu:
V controlul proceselor de fa(ricare a materialelorQ
V controlul proceselor de prelucrare a materialelorQ
2 la supravegherea proceselor de exploatare% ca de exemplu:
V controlul construciilor sudateQ
V controlul recipientelor su( presiuneQ
V controlul aeronavelor spaiale.
;in punct de vedere principial% controlul proceselor de prelucrare prin anali&a
emisiei acustice se poate face pentru o mare varietate de materiale: metalice%
nemetalice -materiale plastice% (eton% materiale ceramice etc.% compo&ite etc.
In ara noastr" s2a folosit p,n" !n pre&ent anali&a emisiei acustice !n
urm"toarele situaii:
2la anali&a nedistructiv" a structurilor metaliceQ
2la controlul !m(in"rilor sudateQ
2!n scopul caracteri&"rii materialelor compo&ite cu matrice metalic".
In centrele de cercetare importante din lume% se o(serv" urm"toarele
tendine legate de anali&a emisiei acustice:
2punerea la punct a unor modele matematice care s" lege parametrii emisiei
acustice de fenomenele care au loc !n interiorul materialului solicitatQ
2g"sirea unor soluii practice privind cre)terea gradului de certitudine privind
decodi#carea semnalelor de emisie acustic"Q
2optimi&area parametrilor procesului de prelucrare prin !nregistrarea emisiei
acusticeQ
2diminuarea in/uenei &gomotului de fond )i a altor factori pertur(atori care
alterea&" semnalul utilQ
2alegerea optim" a parametrilor emisiei acustice ce pot # monitori&ai !n scopul
!m(un"t"irii procesului de prelucrareQ
2perfecionarea aparaturii de emisie acustic"% proiectarea unor captori
performaniQ
2studiul complementarit"ii monitori&"rii prin anali&a emisiei acustice
Pagina 35 din +*
Metode de examinare nedistructive.
cu alte metode de examinare nedistructiv" -de exemplu termogra#ere !n
infraro)u.
2pentru cre)terea volumului de informaii utile )i deci a nivelului de !ncredere.
In momentul de fa"% emisia acustic" se folose)te !n numeroase domenii tehnice%
a)a cum se poate o(serva:
Pagina 36 din +*
Metode de examinare nedistructive.
Pagina 3+ din +*
Metode de examinare nedistructive.

Pagina 38 din +*
Metode de examinare nedistructive.
3& Ins'e"7ia 0'i"0-#i)!a$
Aspecte generale privind controlul vizual
'chiul uman are o mai mare preci&ie )i exactitate dec,t multe dintre cele mai
so#sticate aparate foto. *re capa(ilit"i de focali&are unice )i are a(ilitatea s" lucre&e
!n legatur" cu creierul uman astfel !ncat poate # antrenat s" g"seasc" detalii sau
caracteristici speci#ce !ntr2un fragment sau o pies" de testat -pro(".. *re a(ilitatea
s" diferenie&e )i s" disting" culorile !ntre ele )i nuanele de asemenea. Potenialul
acestui instrument valoros% este totu)i deseori sc"pat din vedere. Pentru a examina
piese% multe companii anga+ea+" sau cer teste care sunt foarte scumpe de f"cut )i cer
echipamente scumpe )i complicate. In multe ca&uri o simpl" examinare vi&ulal" ar
!ndeplini cerina !ntr2o manier" satisf"c"toare.
*proape orice caracteristic" perceput" vi&ual poate # asistat" de ochiul uman sau
de ochiul uman cu un a+utor optic. ' privire detectea&a m"rimea% forma% culoarea%
ad,ncimea% lumino&itatea% contrastul )i granulaia materialului. C!teva ramuri
industriale au folosit de+a importana acestui tip de inspecie respect,nd cerinele
caracteristice )i dimensionale ale standardelor !n vigoare. Muli factori de inspecie au
fost standardi&ai% #ind !mparii !n factori accepta(ili )i inaccepta(ili. Jeri#carea
suprafeelor #nisate a componentelor mecanice a fost de&voltat" )i clasi#carea lor
poate # reli&at" cu a+utorul comparaiei vi&uale cu standardele de #nisare. In industria
mecanic" dimensiunea sudurii% conturul% lungimea )i inspecia suprafeelor
discontinue sunt operaiuni de rutin". ;e fapt Societatea *merican" de Sudur" -*ES.
a emis Standardul Structurilor Sudate -*ES ; 1.1. !n anul 13>>% folosit de inspectorii
certi#cai !n domeniul sudurii. Multe ramuri industriale au emis ideea c" toi
inspectorii s" #e certi#cai )i !n scurt timp documentul a devenit o(ligatoriu la
anga+are.
Controlul nedistructiv este alt" aplicatie a privirii. Controlul cu lichide penetrante
ro)ii )i /uorescente folose)te a(ilitatea vi&ual" a inspectorului de a identi#ca
defectele suprafeei. Controlul cu pul(eri magnetice tinde s" foloseasca acelea)i
tehnici din categoria controlului cu lichide penetrante /uorescente. *sem"n"tor
controlul cu radiatii penetrante las" la latitudinea inspectorului controlul optico2vi&ual
al radigra#ei pe #lm sau camera video. Cecent inspecia cu a+utorul microscopului s2a
Pagina 39 din +*
Metode de examinare nedistructive.
extins !n mai multe domenii% acum #ind posi(il" captarea )i m"rirea imaginii
controlate.
Componentele electronice )i pl"cile de (a&" pe care sunt montate acestea
utili&ea&, controlul optico2vi&ual )i microscopic pe scar" larg". Inspecia suprafeelor
prin atac nital este o alt" form" de control nedistructiv care a fost aplicat" de c,iva
ani. ste folosit" !n mod u&ual la controlul componentelor aviatice )i danturii roilor
dinate. *cest lucru implic" atacul acid a unei pari din suprafaa de lucru pentru a
evidenia u&ura sau micro neregularit"ilor suprafeei. Indicaiile sunt de o(icei: al(e
pe fond gri% negre pe fond gri sau gri pe fond lucios.
In Industria Lucleara controlul opticoGvi&ual este de mult timp apreciat% fapt
pentru care s2au de&voltat 7 Standarde: J1 1 2 J1 7% mai t,r&iu de&volt,ndu2se numai
4 dintre ele% pentru controlul optico2vi&ual de durata sau numai pentru perioada de
service. Clasele de control includ: suduri% supape% pompe% conducte% grin&i% (rae
articulate )i componente integrale toate incluse intr2un ansam(lu critic.
Multe dintre aceste controale sunt necesare pentru a identi#ca ero&iunea%
coro&iunea% pierderea sau dispariia componentelor )i pentru a efectua regla+e.
Controlul pierderilor lichide% pro(a hidraulic" )i pro(a (ulei sunt metode de control
care necesit" controlul optico2vi&ual pentru a determina conformitatea produsului cu
standardele !n vigoare )i ele sunt considerate controale efectuate !n mod normal !n
perioada de service )i punere !n funciune.
;eoarece controlul optico2vi&ual -'J. este folosit u&ual% multe companii fa(ric"
indicatori de calitate pentru controlul 'J. *sam(larile sudate folosesc indicatori de
tipul: spiral"% minim2maxim% !n trepte% unghiulari% )uru(2piuli"% cu g"uri etc.
Pentru asigurarea calit"ii construciei sudate uneori este necesar" folosirea unor
dispo&itive de lucru la distan" cum ar #: oglin&i% lupe% telescoape% #(re optice pentru
a efectua controale in locurile unde nu avem acces direct.
Cerine ale acurateii vizuale $n controlul nedistructiv
Controlul cu lic+ide penetrante -9P. presupune plasarea unui penetrant nou
l,ng" un penetrant folosit% pe o h,rtie indicator pentru a putea # comparate. Controlul
cu 9P /uorescente implic" folosirea foto/uorometriei pentru a determina str"lucirea
materialului penetrant. Multe din cerinele referitoare la 9P indica" schim(area
penetrantului c,nd str"lucirea -capacitatea de penetrare. scade su( 18K deoarece
Pagina 5: din +*
Metode de examinare nedistructive.
ochiul uman percepe o schim(are de aproximativ 15K a capacit"ii de penetrare.
;eoarece lumino&itatea are un efect hotar,tor !n controlul cu 9P intensitatea luminii
normale sau a luminii ultraviolete este controlat" cu un etalon de intensitate pentru a
se asigura lumino&itatea necesar" !n &ona supus" controlului. Controlul !n condiii
normale se reali&ea&" !n limita unei intensit"i luminoase de 582188 cd sau lumina
normal" de am(ient. Controlul de detaliu poate necesita o intensitate de peste
2X1888 lx adica folosirea unui (ec de 188 E cu #lament din Eolfram. Controlul la
lumina violeta -<J. folose)te (ecuri de intensitate foarte mare prev"&ute cu un #ltru.
*cestea produc lumina <J cu o lungime de unda de ordinul a 4B5 nm.
Radi0>ra=erea este o metod" u&ual" de control folosit" la veri#carea
produselor de diferite forme complexe% concepu" s" evidenie&e defecte sau cr"p"turi
cu dimensiuni su( 1K. 'rientarea )i structura materialului anali&at in/ueea&" gradul
de detecta(ilitate a defectului. ;efectele de culoare gri deschis pe un fond gri duc la
formarea unui contrast% !n acest mod reali&andu2se detectarea lor. Indicatorii de
calitate% denumii )i penetrametri sunt plasai pe suprafaa #lmului sau incastrai !ntr2
un suport nemetalic su(ire )i plasai la o distant" mic" su( #lm% !n vecin"tatea &onei
!n care va # plasat produsul examinat. Indicatorii sunt reali&ai pentru a evidenia
defecte cu dimunsiuni 122K. *stfel unele indicatoare sunt reali&ate practic,nd g"uri
de diametre: 11 % 21 sau 71 unde suportul gaurit are grosimea 1% indicatorul #ind
reali&at !n trepte.
Imaginile din radiogra#e situate !n vecin"tatea indicatorului% !n funcie de
imaginile g"urilor de diametru 1 care pot # distinse pe indicator% certi#c" calitatea
radiogra#ei )i permite interpretarea re&ultatelor.
'chiul uman poate detecta )i distinge peste B7 de nuane de gri. Cadiogra#erea
computeri&at" permite calculatorului s" deose(easc" peste 783B de nuane de gri )i
astfel permite metodei s" detecte&e defectele pe care ochiul uman nu le poate
distinge.
-tandardele controlului 4@
Controlul 'J este folosit de aproximativ 78 de ani. ;e2a lungul de&voltarii
standardelor si cerintelor% multe schim(ari au fost facute in controlul 'J. Loile
revi&uiri au inclus si noile tehnologii de&voltate in ultimii ani. 1estarile din pre&ent
Pagina 5% din +*
Metode de examinare nedistructive.
masoara sensi(ilitatea vi&uala la un nivel foarte mare al contrastului% un nivel care nu
este intalnit in metodele de control 'J
Standardele L*JS* 25821588 si M92S1;22>1 indica reali&area unui test vi&ual al
inspectorilor% dar nu este speci#cata nici o metoda sau criteriu de acceptare. Cerintele
standardelor simple sunt acelea ca interpretul radiogra#ei tre(uie sa #e apt sa
distinga discontinuitatile de diferite dimensiuni si densitati.
Capacitatea de recunoastere la contrast mic poate # masurata repede si repetat
folosind ta(ele de sensi(ilitate vi&uala la contrast mic. *ceasta functie vi&uala este
denumita sensi(ilitate la contrast.'(iectele mari pot # distinse la un nivel mic al
contrastului fata de o(iectele mici% astfel limita intre o(iectele distinse de o persoana
si cele nedistinse este de#nita de o cur(a pre&entata in 6ig. 4.1.
,i!+ 3+4
a. '(iectele mari sunt distinse la un nivel al contrastului foarte mic% fata de
o(iectele mici. In acest gra#c contrastul scade catre limita superioara a gra#cului.
9anga axa Y numerele sunt de#nite de un contrast mare. In &ona unde numerele cu
contrast mic dispar este limita intre o(iectele distinse si cele nedistinse.
(. *cesta limita este denumita Cur(a de sensi(ilitate la contrast. 9imita din
partea dreapta a gra#cului este &ona de sensi(ilitate la contrast mare% iar limita
superioara a cur(ei poate # asimilata ca #ind sensi(ilitatea vi&uala la 122K din
sensi(ilitatea maxima.
In controlul 'J defectele sunt des intalnite ca #ind mici si la contrast mic. *stfel
ne a/am in partea dreapta a cur(ei unde acesta tinde sa ai(a o variatia liniara. Ca
Pagina 5* din +*
Metode de examinare nedistructive.
orice dreapta% aceasta este de#nita de doua puncte: unul la contrast mare iar celelalt
la contrast mic unde sensi(ilitatea vi&uala este de 122K din sensi(ilitatea maxima.
;eoarece exista o variatie a inclinarii cur(ei in partea dreapta% o persoana cu
sensi(ilitate vi&uala mare la contrast mare poate avea o sensi(ilitate mica la contrast
mic conform 6ig. 4.2.
;eci% inseamna ca sensi(ilitatea vi&uala la contrast mare nu implica neaparat
sensi(ilitate mare la contrast mic% fapt pentru care este necesar un control vi&ual%
echivalentul unui test normal de sensi(ilitate vi&uala.
In ca&ul unui test de sensi(ilitate la contrast persoana este rugata sa citeasca un
numar sau o litera de pe un ta(el optic pana cand acesta greseste sau e&ita sa
citeasca corect% situatie in care este rugata sa citeasca literele sau numerele de pe
randul anterior.
,i!+ 3+2+
xista o variatie a sensi(ilitatii la contrast la persoanele cu vederea normala.
Inclinarea spre dreapta a cur(ei varia&a astfel: o persoana * poate avea o sensi(ilitate
mica la contrast mare% dar o sensi(ilitate mai (una la contrast micQ fata de persoana N
care are o sensi(ilitate (una la contrast mare.
;aca acesta este citit corect% persoana este rugata sa citeasca din nou randul
urmator cu caractere mai mici. 1estul este trecut daca cel putin 4 din 5 cifre sau litere
au fost corect recunoscute. ;aca persoana cunoaste 7 caractere pe linia de 28$78% la
2%5K contrast inseamna ca a fost un raspuns incorect iar re&ultatul este inregistrat:
28$78 -21. la 2%5K contrast.
Pagina 52 din +*
Metode de examinare nedistructive.
Sensi(ilitatea vi&uala la contrast mare poate # masurata si pentru #ecare ochi in
parte. *cest lucru determina mici schim(ari ale refractiei si chiar a vederii panoramice
cu am(ii ochi. ;eoarece multi inspectori isi folosesc vederea (ioculara% masurarea
sensi(ilitatii vi&uale la contrast mic si mare a am(ilor ochi% duce la depistarea
persoanelor care au o sensi(ilitate (ioculara foarte (una. ;aca o persoana nu are
vedere (ioculara (una valoarea masurata cu am(ii ochi deschisi este egala cu cea o
ochiului preferat.
'data cu trecerea anilor diferite teste au fost folosite pentru a certi#ca
sensi(ilitatea vi&uala la distanta mica. 1a(ela :*MC este cea mai folosita pentru
testarea vederii la distanta mica. *lte metode de testare si ta(ele au fost inlocuite de2
a lungul anilor inclu&and: SL99L% S9'*L% E99S% 9NLS'TL. In functie de
producator% ta(elele :*MC pot varia din punct de vedere al dimensiunilor. Pentru a #
compati(ila cu testarea sensi(ilitatii vi&uale la distanta% testarea sensi(ilitatii vi&uale
la distanta mica poate # facuta cu acelasi sim(oluri si ta(ele optice% dar in alte
conditii.
Sensi(ilitatea vi&uala la distanta este masurata cu a+utorul ta(elelor cu numere
sau litere de contrast mare% asemanator cu testul la contrast mic.
xista multe ta(ele ce pot # folosite la diferite standarde de distanta. In pre&ent
testarea sensi(ilitatii vi&uale la distanta se (a&ea&a pe o masuratoare la distanta de 7
m deoarece pe distanta de B m nu este posi(ila efectuarea masuratorii in salile de
examinare folosite in pre&ent.
Livelul lumino&itatii folosite in ca&ul testelor este foarte important deoarece el
afectea&a valorile sensi(ilitatii vi&uale % in ca& contrar ele ar # aceleasi .*cest lucru
este posi(il cind ta(elele de testare se a/a in &ona de iluminare a unei lampi % intr2o
camera iluminata si ea la rindul ei. Intensitatea luminoasa in ca&ul ta(elelor mari
poate # de 288 cd$ mp %iar in ca&ul ta(elelor mici de 125 cd$mp conform 6ig. 5.4.
Pagina 53 din +*
Metode de examinare nedistructive.
,i!+ 3+-+
1a(elele de testare pentru vederea la distan" la contrast mare )i mic se a/a
lang" ta(elele pentru testarea vederii !n condiii normale. 1a(elele mari se folosesc
pentru teste !n vederea cercet"rii iar cele mici pentru u& normal.
Concluzie
Cea mai veche )i mai simpl" metod" de detectare a defectelor de suprafa"% este
controlul vi&ual% prin examinare directa. In ca&ul accesului di#cil !n &ona de controlat
sau !n situaia unor pretenii deose(it de ridicate privind recunoa)terea defectelor% se
pot folosi mi+loace optice a+ut"toare ca lupa% endoscopul )i
camera video. 9a folosirea tehnicii video este posi(il"% !n anumite limite%
automati&area. Printr2o iluminare ce m"re)te contrastul% prin cur"irea suprafeei
Pagina 55 din +*
Metode de examinare nedistructive.
!nainte de control% ca )i prin utili&area mi+loacelor speciale de decapare%
detecti(ilitatea vi&ual" a #surilor poate # su(stanial !m(un"t"it".
Controlul optico vi&ual este un aspect important si vital al responsa(ilitatii
oamenilor pentru calitatea controlului. 6ara vedere adecvata chiar si cei mai (ine
antrenati inspectori ar avea performante sla(e. Loi teste optice ale sensi(ilitatii
controlului si al culorii sunt acum disponi(ile la preturi foarte re&ona(ile. le ar tre(ui
sa #e disponi(ile in departamentele de control al calitatii sau in ca(inetele medicale
ale asistentelor companiilor astfel incat ele sa poata # folosite oricand pentru
controalele periodice de sanatate sau cand apar du(ii despre capa(ilitatea vi&uala a
unui inspector. *sta ar reduce costurile datorate tomogra#ilor% mai ales cand un
numar mare de inspectori tre(uie testati. *plicatiile practice ale controlului optico 2
vi&ual pot im(unatati controlul nedistructiv si de asemenea pro#tul economic.
6olosirea de teste standardi&ate ar aduce un control mai (un asupra calitatii
metodelor de examinare.
ANEXA
Lucrarea nr. 1
Pagina 56 din +*
Metode de examinare nedistructive.
EXAMINAREA OPTICO-VIZUAL
%&% Termin0$0>ie 1i n07i!ni >enera$e
%&% Termeni s'e"i="i
Pentru cunoa)terea termenilor utili&ai !n defectoscopia nedistructiv" citii
terminologia descris" la !nceputul !ndrumarului.
A"!iae #i)!a$ G capacitatea ochiului omenesc de a distinge detalii #ne ale
unei piese sau o(iect. Se consider" c" acuitatea vi&ual" a unui om este !n limite
normale dac" ochiul distinge defecte de tip #suri cu deschideri de 8%8>28%15 mm de la
o distan" de 258 de mm )i !n condiiile unei ilumin"ri corespun&"toare.
Examinarea 0'i"0-#i)!a$ VT G examinare (a&at" pe capacitatea ochiului
omenesc de a capta lumina re/ectat" de c"tre detaliile unui o(iect )i de a recunoa)te
diferenele de lumino&itate% form" )i culoare.
xaminarea optico2vi&ual" constituie cea mai simpl" modalitate de examinare
nedistructiv". a se poate efectua cu ochiul li(er -examinare sau control vi&ual. sau cu
a+utorul unor aparate optice -examinare sau control optic..
Examinarea #i)!a$ permite detectarea a numeroase tipuri de defecte de
suprafa"% de form"% po&iie reciproc" etc.% cum ar #: #suri% pori% su/uri% retasuri%
cratere% inclu&iuni de suprafa"% stropi% scurgeri% deterior"ri accidentale% urme ale
sculelor etc.
Pentru ca re&ultatele examin"rii s" #e satisf"c"toare este necesar ca suprafaa
examinat" s" #e su#cient de (ine iluminat" astfel !nc,t s" se asigure o deschidere a pupilei
ochiului operatorului de 4%5 G 7 mm% corespun&"toare unei acuit"i vi&uale normale. Lormele
actuale consider" ca iluminarea este corespun&"toare atunci c,nd are valori !ntre 588 )i 1888
lx
X
. ' iluminare su( 458 lx este nesatisf"c"toare% dar )i o iluminare prea puternic"% peste
2888 lx% conduce la re&ultate sla(e.
B
L!x!$ este unitatea de m"sur" a ilumin"rii% -sim(ol lx% plural luc)i.% egal" cu iluminarea unei
suprafee care prime)te un /ux luminos de 1 lumen% uniform reparti&at pe o arie de 1 m
2
.
L!men!$ este unitatea fotometric" a /uxului radiant% m"surat energetic !n Fatt.
Pagina 5+ din +*
Practic% iluminarea necesar" se reali&ea&" prin amplasarea unei l"mpi
cu incandescen" de 188 E la o distan" de 8%2 m% respectiv un tu(
/uorescent de ?8 E la o distan" de 1 m de suprafaa iluminat".
Metode de examinare nedistructive.
0n acest fel se asigur" o iluminare de 588ZB88 lx.
xaminarea optico2vi&ual" se reali&ea&" cu a+utorul unor instrumente sau
aparate optice care asigur" o sensi(ilitate mai mare a examin"rii% adic" posi(ilitatea
de a detecta defecte mai #ne dec,t cele detecta(ile vi&ual.
Instrumentele optice folosite !n acest scop: lupe% microscoape% endoscoape cu
diverse puteri de m"rireQ !n mod o(i)nuit% nu se dep")e)te puterea de Y78.
Prin examinare optico2vi&ual" se pot detecta% evident cu preci&ie mai mare%
acelea)i categorii de defecte ca )i la examinarea vi&ual".
Pentru efectuarea examin"rii directe% accesul tre(uie s" #e su#cient pentru
amplasarea ochiului la cel mult B88 mm de suprafaa de examinat )i la un unghi nu
mai mic de aproximativ 48
8
-a se vedea #gura 1.1..
6ig. 1.1 *ccesi(ilitatea pentru examinare
%&*& Pre>irea s!'ra/e7e$0r @n #ederea examinrii
Pentru a examina vi&ual o suprafa" a unui o(iect% este necesar s" se ia
urm"toarele m"suri:
- asigurarea accesului li(er la suprafa" prin !ndep"rtarea tuturor o(iectelor care
deran+a&" o(servareaQ folosirea unei oglin&i poate a+uta la o(servarea unor &one
greu accesi(ile.
- !ndep"rtarea materialelor care pot masca discontinuit"ile: murd"rie% rugin"% &gur"%
cruste% arsur"% stropi% urme de vopsea etc.
Cur"irea se poate face mecanic -perii din s,rm" moale% sa(lare% )tergere% vi(rare
etc.. sau chimic -sp"lare cu detergeni% )tergere cu tampoane !m(i(ate !n solveni
organici% scufundare !n ("i acide sau (a&ice etc.. sau prin oricare metod" care nu
alterea&" detaliile suprafeelor -de exemplu% !nchiderea discontinuit"ilor.. 0n anexa
Pagina 58 din +*
Metode de examinare nedistructive.
1.1 sunt pre&entate metodele de cur"ire a suprafeelor pieselor !n vederea
aplic"rii examin"rilor nedistructive ce pot pune !n eviden" discontinuit"ile de
suprafa"Q
- uscarea suprafeelor atunci c,nd au fost folosite metode de cur"ire ce include
folosirea unor soluii apoase -uscare cu +et de aer cald% uscare !n cuptor% uscare cu
radiaii infraro)ii etc..Q
- asigurarea sta(ilit"ii o(iectelor examinate !n vederea prevenirii accidentelor de
munc".
0n anexele la Caportul de examinare pot # incluse schie privind descrierea )i
amplasarea defectelor precum )i re&ultatele controlului mai multor piese identice%
folosind acelea)i condiii tehnice% preci&ate !n raport.
Se pot folosi )i fotogra#i ale &onelor defecte.
9a indicaia cadrului didactic se !ntocme)te un referat de la(orator.
()/ Aplicaii i experimente
,xperimentul nr)()(
InC!en7a i$!minrii as!'ra sensi(i$i7ii examinrii 0'i"0-#i)!a$e.
-cop: sta(ilirea importanei pe care o iluminare corect" o are asupra
re&ultatelor examin"rii.
Aoiuni teoretice) %erminologie)
- sensibilitate* rezoluie% -v. terminologie general".Q
- u"metru% aparat pentru m"surarea ilumin"rii% re&ultatul m"sur"rii #ind exprimat !n
EQ
- e"aminare optico-vizual -v.pct. 1.1.Q
- le!ea diver!enei G lege la care se supun radiaiile electromagnetice -inclusiv
lumina. care preci&ea&" c": @intensitatea radiaiei descre)te cu p"tratul distanei%
m"surat" de al surs"A.
M0d de $!"r!
Se amplasea&" un /uxmetru pe suprafaa iluminat" cu o lamp" cu
incandescen" de 188 E amplasat" la diferite distane de suprafa". Se
!nregistrea&" indicaiile /uxmetrului pentru #ecare distan". Se determin"
Pagina 59 din +*
Metode de examinare nedistructive.
distana optim" pentru o iluminare corect" de 588ZB88 lx )i se veri#c"
sc"derea ilumin"rii cu distana ca urmare a legii divergenei.
Se supune citirii un text de pe o pagin" a unei c"ri tip"rit" cu fonturi de la B la
17 !n dou" etape: la !nceput la lumina !nc"perii apoi cu o iluminare suplimentar"
!n condiiile decrise la pct. 1.1. -588ZB88 lx.. Se !nregistrea&" m"rimea
fonturilor vi&i(ile !n cele dou" ca&uri.
xaminare vi&ual"
Mrime
a
/0n!ri$
0r
Li)i(i$iaea /0n!ri$0r @n "0ndi7ii$e
I$!minare ins!="ien I$!minare s'e"i="
VT
B
>
?
3
18
11
12
14
17
Ce&ulatele experimentale se pre&int" !ntr2un referat sau o #)" de o(servaii%
conform indicaiilor cadrului didactic.
Ex'erimen!$ nr&*&*&
Examinarea 0'i"0-#i)!a$ @n $0"!ri >re! a""esi(i$e&
-cop: Sta(ilirea posi(ilit"ilor de examinare cu a+utorul (oroscopului.
Aoiuni teoretice) %erminologie)
5oroscop G aparat optic cu lentil" )i oglind" pentru examinarea optico2
vi&ual" !n locuri greu accesi(ile -v. #g.1.2..
Pagina 6: din +*
Metode de examinare nedistructive.
/oc !reu accesibil: detaliu al unei piese care nu poate # examinat direct -de
examplu% interiorul unei evi sau al unei g"uri..
6ig.1.2 Schema unui (oroscop
12m,ner -suport (aterii electrice.Q 22!ntrerup"torQ 42ti+" schim(a(il"Q
72oglind"Q 52lamp" cu halogenQ B2lentil" schim(a(il"Q >2ochi
*lte aparate folosite !n acest scop: periscop% endoscop% camere 1J miniaturale.
Modul de lucru
Se studia&" construcia unei truse (oroscop
Se examinea&" cu a+utorul (oroscopului interiorul unor piese tu(ulare% r"d"cina
unei suduri cap la cap a unor evi etc.
Se !ntocme)te o #)" de o(servaii )i se va r"spunde la urm"toarele !ntre("ri:
- de ce este nevoie de o trus" (oroscop -cu mai multe ti+e )i lentile.[
- care sunt di#cult"ile ce apar la folosirea unei truse (oroscop[
,xperimentul nr) ()/
Examinarea 0'i"0-#i)!a$ "! a-!0r!$ mi"r0s"0'!$!i sere0s"0'i"&
S"0'( Identi#carea posibilitilor de utilizare a microscopului stereoscopic la
e"aminarea optico-vizual
Aoiuni teoretice) %erminologie)
)"aminarea optico-vizual -v. pct 1.1.
6icroscop stereoscopic: microscop (inocular% prin re/exie% care permite iluminarea
suprafeelor )i o(inerea unei imagini !n relief a unei poriuni din aceasta.
Pagina 6% din +*
Metode de examinare nedistructive.
M0d!$ de $!"r!
Se studia&" microscopul stereoscopic% modul de iluminare a suprafeelor% modul
de o(servare% se determin" puterea de m"rire a microscopului.
Se alege o poriune a suprafeei )i se examinea&" !n dou" etape: cu ochiul li(er%
cu o lup" Y7% cu microscopul stereoscopic la Y48. Se consemnea&" o(servaiile
!n ta(elul urm"tor )i se schiea&" imaginea o(servat".
Examinarea P!erea de
mrire
O(ser#a
7ii
S";i7a ima>inii
cu ochiul li(er
cu lupa
cu
microscopul
stereoscopic
Se !ntocme)te o #)" de o(servaii )i se va r"spunde la !ntre("rile:
2 care sunt avanta+ele examin"rii cu microscopul stereoscopic [
2 care sunt diferenele ce apar la folosirea microscopului stereoscopic pentru J1 [
Aplicaia nr) ()2
Examinarea 0'i"0-#i)!a$ a @m(inri$0r s!dare 'rin 0'ire&
-cop. *plicarea J1 la sta(ilirea calit"ii !m(in"rilor sudate reali&ate prin topire.
Aoiuni teoretice) %erminologie)
Imperfeciune a unei mbinri sudate -sinonim defect.: orice a(atere de la continuitate%
form"% dimensiuni% mas"% aspect% structur" etc. prescrise pentru !m(inarea respectiv" !n
standarde sau documentaia tehnic" a produsului.
)"aminarea optico-vizual( -v. pct.1.1.
%tandardul %7 )8 I%9 :;20 - 4 @Clasi#carea imperfecuinilor geometrice din
!m(in"rile sudate ale matrialelor metalice. Partea 1: sudare prin topireA -v. anexa
1.2.
*cest standard descrie imperfeciunile care pot s" apar" !n !m(in"rile sudate la
sudarea prin topire a materialelor metalice% acord" #ec"rei imperfeciuni o denumire
unic" )i un sim(ol numeric.
Imperfeciunile sunt !mp"rite !n )ase grupe notate 1ZB.
Pagina 6* din +*
Metode de examinare nedistructive.
1 2 6isuri
2 2 Cavit"i
4 2 Inclu&iuni solide
7 2 9ips" de topire )i de p"trundere
5 2 Imperfeciuni ale formei )i imperfeciuni dimensionale
B 2 *lte imperfeciuni
0ntruc,t #surile constituie cel mai reduta(il defect al !m(in"rilor sudate% la
sf,r)itul standardului% !n axexa *% este de&voltat" grupa #surilor speci#c,ndu2se
modul de apariie al acestora.
Modul de lucru
Se anali&ea&" standardul SC L B52821
Se !ntocme)te o list" a imperfeciunilor descrise !n standard% care ar putea #
detectate prin examinare optico2vi&ual"% dup" urm"torul model:
Den!mirea
im'er/e"7i!nii
N!mr de
re/erin7
Dsim(0$E
O(ser#a7ii
xemplu
6isur" longitudinal"
!n sudur"
1811
Ji&i(il" numai
dac" a+unge la
suprafa"
9a indicaia cadrului didactic% se execut" examinarea optico2vi&ual" a unei !n(in"ri
sudate prin topire% !n condiii standard -conform pct.1.1 )i 1.2..
Condiile de examinare% re&ultatele examin"rii )i responsa(ilit"ile se !nscriu !ntr2un
raport de examinare al c"rui model este oferit !n anexa 1.4.
;ac" se examinea&" mai multe produse identice% !n acelea)i co(diii tehnice G care
au fost pre&entate !n raport G atunci acestuia i se ata)ea&" o anex" al c"rui model
este pre&entat !n anexa 1.7.
Pagina 62 din +*
Metode de examinare nedistructive.
Pentru imperfeciunile grave care pot duce la respingerea !m(in"rii )i eventual la
necesitatea remedierii acesteia% se ata)ea&" o #)" de neconformitate% al c"rei
model este oferit !n anexa 1.5.
Criteriul de *cceptare$Cespingere -*$C. este standardul SC L IS' 25?1> G Livele
deZZ -v. anexa 1.B..
A'$i"a7ia %&5
Examinarea 0'i"0-#i)!a$ a @m(inri$0r s!dare 'rin 'resi!ne&
-cop: *plicarea J1 la sta(ilirea calit"ii !m(in"rilor sudate reali&ate prin presiune.
Aoiuni teoretice) %erminologie)
)"aminarea optico-vizual: -v. pct.1.1..
%tandardul %7 )8 I%9 :;20-2 @Clasi#carea imperfeciunilor geometrice ale
!m(in"rilor sudate ale materialelor metalice. Partea a 22a: Sudarea prin presiuneA
-v. anexa 1.> conin,nd @defectele !m(in"rilor sudate prin presiuneA din S1*S
>8?7$2 echivalent cu IS' B52822..
*cest standard descrie imperfeciunile care pot ap"rea !n !m(in"rile sudate
reali&ate prin presiune.
Imperfeciunile sunt !mp"rite !n )ase grupe% notate 1ZB:
4 - ,isuri
2 2 Moluri
4 2 Inclu&iuni solide
7 2 ;efecte de leg"tur"
5 2 ;efecte de form"
B 2 *lte defecte
Modul de lucru
9a indicaia cadrului didactic se execut" examinarea optico2vi&ual" a unei !m(in"ri
sudate prin presiune% !n condiii standard -conform pct.1.1 )i 1.2..
Pagina 63 din +*
Metode de examinare nedistructive.
Condiiile de examinare% re&ultatele examin"rii )i responsa(ilit"ile se !nscriu !n
raportul de examinare al c"rui model este oferit !n anexa 1.4.
Pentru imperfecuinile grave care pot duce la respingerea !m(in"rii )i eventual la
necesitatea remedierii acesteia% se ata)ea&" o #)" de neconformiate% al c"rei
model este oferit !n anexa 1.5.
Criteriul de *cceptare$Cespingere -* $ C. de tip @Criteriu al (unului simA va #
!ntocmit de c"tre studeni astfel:
- se !ntocme)te o list" cu toate imperfeciunile !m(in"riiQ
- imperfeciunile care vor !mpiedica !m(inarea respectiv" s"2)i !ndeplineasc" rolul
funcional conduc la deci&ia C iar celelalte% la deci&ia *.
Aplicaia ()*
Examinarea 0'i"0-#i)!a$ a 'iese$0r !rnae&
-cop: *plicarea J1 !n vederea sta(ilirii calit"ii pieselor turnate.
Aoiuni teoretice) %erminologie)
)"aminare optico-vizual: -v. pct. 1.1.
<efect al unei piese turnate 2 orice a(atere de la forma% dimensiuni% mas"% aspect
exterior% compactitate% structura% compo&iie chimic" sau propriet"i mecanice )i #&ice
prescrise !n standardele respective sau !n alte documnete tehnice normative.
Piesele turnate% ca re&ultat al unor procese complexe de natur" #&ic"% chimic" )i
metalurgic"% sunt suscepti(ile la apariia unor defecte% foarte variate% care pot ap"rea
!n orice parte a piesei.
0n S1*S >?22>3 \;efectele pieselor turnate. Clasi#care )i terminologie]
clasi#carea defectelor este f"cut" pe (a&a descrierii #&ice a #ec"ruia% ceea ce permite
identi#carea acestora at,t prin o(servarea )i examinarea direct" a piesei% c,t )i dup"
o descriere precis" a formei% aspectului% locali&"rii )i dimensiunilor defectului.
Standardul de defecte !n piese turnate cuprinde: denumirea% sim(oli&area%
gruparea dup" caracteristicile morfologice% descrierea% cau&ele posi(ile )i metodele de
prevenire% schia defectului )i fotogra#a unei piese care !l conine. ;escrierea dat" !n
standard cuprinde caracteristici vi&i(ile% care pot # o(servate de regul" cu ochiul li(er
)i locali&area cea mai pro(a(il"% !n $ sau pe piesa turnat".
Pagina 65 din +*
Metode de examinare nedistructive.
Ceferitor la cau&ele posi(ile tre(uie remarcat faptul c" !n standard sunt
preci&ate doar cau&ele cele mai pro(a(ile la nivelul unei anumite tehnologii de
turnare. ste imposi(il de preci&at o singur" cau&" pentru #ecare defect. Cu excepia
c,torva defecte% care sunt re&ultatul unei tehnologii de turnare evident gre)ite%
imperfeciunile se datoresc de cele mai multe ori unui concurs de !mpre+ur"ri )i nu
unei cau&e (ine determinate.
0n standard sunt preci&ate > categorii de defecte% #ecare #ind identi#cat" printr2
o liter".
* 2 excrescene metaliceQ
N 2 goluri -cavit"i.Q
C 2 discontinuit"i 2 cr"p"turiQ
; 2 defecte de suprafa"Q
2 piesa turnat" incompletQ
6 2 dimensiuni sau con#guraie necorespun&"toareQ
M 2 inclu&iuni )i defecte de structur".
Modul de lucru
9a indicaia cadrului didactic se execut" examinarea optico2vi&ual" a unei
piese turnate -conform pct. 1.1 )i 1.2.. Ca (a&" se va folosi standardul de
defecte ale pieselor turnate >?22>3 a/at !n colecia la(oratorului.
Condiiile de examinare )i responsa(ilit"ile se !nscriu !ntr2un raport de
examinare conceput de c"tre student dup" modelul oferit !n anexa 1.4.
Pentru imperfeciunile grave care pot conduce la respingerea piesei )i
eventual la necesitatea remedierii acesteia% se ata)ea&" o #)" de
neconformitate dup" modelul din anexa 1.5.
Criteriul de * $ C este oferit !n anexa 1.? @Clase de calitate ale pieselor
turnate S1*S 12437 G ?BA.
Pagina 66 din +*
Metode de examinare nedistructive.
<niversitatea Politehnica din Nucure)ti =ne"a 4+-
9a(oratorul de ;efectoscopie% Sala C6 185
Splaiul Independenei% 414% Sector B
Nucure)ti
1el.: 7823775
Ra'0r de examinare
0'i"0-#i)!a$
Lr. ......$................ -data.
Nene#ciar........................................................*dresa......................................................
.............................................................Z.Comanda nr. ..........................ZZZ
;ata efectu"rii examin"rii......................ZZ.Piesa nr........... Materialul..................
Mrosimea materialului -mm............................Procedeul de sudare...........................
Metoda de examinare -'$J. .....................................................................................
Modul de preg"tire a piesei pentru examinare .............Z.........................................
Standardul de metod" folosit...........................Criteriul *dmis$Cespins ...................
C0ndi7ii$e e;ni"e de e/e"!are a examinrii
*paratul optic folosit -tip$putere de m"rire. .............................................................
*ccesorii...........................................................................................................................
........
Pagina 6+ din +*
Metode de examinare nedistructive.
Iluminarea -tip lamp"$putere% E. ..............................ZZ........................................
;istana lamp"2pies" -m. ........................................................ZZ..........................
xaminarea s2a efectuat IL*IL1 $ ;<P* tratamentul termic
Re)!$ae$e examinrii
;efecte constatate -denumire $ sim(ol. ...................ZZ..........................................
ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ
;eci&ia: *;MIS $ CSPILS
Caportul% inclusiv anexele% conine.......... pagini.
Res'0nsa(i$i7i
Y*MIL*1 JCI6IC*1
*PC'N*1
Sef de
la(orator
;*1*
Lumele
)i prenumele
Semn"tura
Pagina 68 din +*
Metode de examinare nedistructive.
Anexa 1.4
",BUL%A%,L, ,CAMIAD"II 4P%IC4=@IBUAL, A L4%ULUI 0,
PRODUSE NR FFFFFFFFF&&
-anex" la raportul de examinare nr ZZZ.din ZZZZZZ.
;enumirea produselor ZZZZZZZZZZZZZZ.Cod ZZZZZZZ.
Comanda nr ZZZZZZ..ZZZ..Nene#ciar ZZZZZZZZZZZZZ.
Criteriul *$C ZZZZZZZZZZ
Plan de control ZZZZZZZZZ.
Lr. produs Cod Imperfeciu
ni
;eci&ia *$C '(servaii
Pagina 69 din +*
Metode de examinare nedistructive.
Bibliografie
Cart&% 9ouis% 8ondestructive >estin!% *SM Intl% Metals Par5% 'T% 1335% ISNL: 8?>1>851>B
Introduction to ?apillar' >estin! >heor'* Norovi5ov% *.S. -d..% Mins5% Lau5a i 1e5hni5a Pu(lishing% 13??
/i@uid Aenetrant >estin!% 8ondestructive >estin! BandbooC* Dolume 2* 1racD% Loel -1ech. d..% Moore%
Patric5 -d.. *merican SocietD for Londestructive 1esting% Colum(us% 'T% 1333% ISNL 125>11>282?2B
9arson% N.6.% %tud' of the ,actors =Eectin! the %ensitivit' of /i@uid Aenetrant Inspections : CevieF of
9iterature Pu(lished from 13>8 to 133?% 6** 1echnical Ceport Lum(er ;'1$6**$*C281$35% '^ce of
*viation Cesearch% Eashington% ;C% :an 2882
Cummel% E.;. and Mat&5anin% M. *.% 8ondestructive )valuation 18<)2 ?apabilities <ata 5ooC% Pu(lished
(D the Londestructive 1esting Information *nalDsis Center -L1I*C.% L1I*C _;N235282% MaD 133B.
*l(urger% :.C.% <imensional >ransition )Eects in Disible ?olor and ,luorescent <'e /i@uids* Aroceedin!s%
24rd *nnual Conference% Instrument SocietD of *merica% Jol. 24% Part I% Paper Lo. 5B7.
;eutsch% S. *% Areliminar' %tud' of the ,luid 6echanics of /i@uid Aenetrant >estin!* Fournal of 7esearch
of the 8ational 5ureau of %tandards% Jol. ?7% Lo. 7% :ulD2*ugust 13>3% pp. 2?>2231.
Wauppinen% P. and Sillanpaa% :.% 7eliabilit' of %urface Inspection 6ethods* Aroceedin!s of the 42th Gorld
?onference on 8ondestructive >estin!% *msterdam% Letherlands% Jol. 2% lsevier Science Pu(lishing%
*msterdam% 13?3% pp. 1>2421>2?.
Jaerman% :. 6.% ,luorescent Aenetrant Inspection Arocess* =utomatic 6ethod for %ensitivit'
Huanti#cation* Aroceedin!s of 44th Gorld ?onference on 8ondestructive >estin!% Jolume III% 9as Jegas%
LJ% Lovem(er 13?5% pp. 13282132>.
1homas% E..% *n *nalDtic *pproach to Penetrant Performance% 13B4 9ester Tonor 9ecture%
Londestructive 1esting% Jol. 21% Lo. B% Lov.2;ec. 13B4% pp. 45724B?.
;<1SCT% J.% a.a.% Controlul ultrasonic G Principii )i aplicaii industriale% traducere !n l(.rom,n"%
;oniga% L.% *CoL;% Nuc.% Com,nia%133?
S16`LSC<% 6l.% ). a. Composite materials% <.P.N.% Com,nia% 133>
SJCIL% I.% J'IC<% M.% Ingineria calit"ii% d. Printech% Nuc.% Com,nia% 417 p.% 2881
Pagina +: din +*
Metode de examinare nedistructive.
*L1'LSC< J.% C'LS1*L1ILSC< ;.% Managementul calit"ii totale. 'I;% MC1% Nuc.% 12> p.%1334.
Pagina +% din +*
i
2 Noisvert% N.E.% TardD% M.% ;organ% :.6.% and Selner% C.T.% 1he 6luorescent Penetrant TDdrophilic
Cemover Process% Materials valuation% 6e(ruarD 13?4% pp. 147214>.
2 SherFin% *. M.% 'verremoval Propensities of the PreFash TDdrophilic mulsi#er 6luorescent
Penetrant Process% Materials valuation% March 1334% pp. 2372233.