Sunteți pe pagina 1din 93
JACQUES SALOME Singurdtatea ‘in doi nue : pentru noi JACQUES SALOMT oe mms armor site oct Ss inthe na sn sare poe ‘ecrnsies Eesen Sn Scl Pi) Ee ont “Crude fovea elma Le Regd fel dfs Roulomen Provence, unde prt bunk pate dine “ors de formar. pred anp de 82s Uns de Tite agus Sond doe sore comusie to ‘ees sore cee preiinel ereleeepon outer cee domo or inroane poind dels eceuileglovre e aan caren plage ‘it epeent de Cat Royer: La Ieper ‘le fel de sonics mend pe des popu de Mion Erikson peer concnal eeu ocr de fase au canponent ius 1 pac Tn prince ale coment de frmare aes Sam» floss ‘hie corpora cama Reb Kongo ool de ‘spre sani, pecan thd Bip acesenrerane expert junge eo mead pr sal El erect stem arene pri drseind son ‘pte inermene pop Ain agence ESPERE (Ghee Species Pen 9 Helge Reonas Ese). Scopaldenernfor sl pages x eluents Aled srr cides stole posonlf mrze, ‘adage eis cons aes depres lat die ‘iba de ces Pnca ele ene pious posal. 1 forma pnt im preses pene #0059 heme soa ‘ci pag icons A put coferne sa Feemare are dol (arate a os EERE for al dere hPa Qube Een Exe autora pes 30 decir commara nor rs de refein Udspre cman epi eosin neal Ase ‘etn Counce Relimals pom Arcee Aco. Ce ‘lea fos was 2 de at tae atin son (lores am arts xD na en ay fle Code ofa na Mariam pate eb Cone Vick Sco il pemnentta il Pclp Faa) ft Le Guide Resa (Conn) mutase pes pet Francfon (acolyte servic alco Ferner ale Nowsane Cle Madame Figo, Meda raul Prem ni, La La mar Jone (Qube Lr prose Msante jo, Econ, Le desale Phe Mange, Ee tll op Jacques Salomé Singuratatea in doi nu e pentru nol Cum si traim impreuna si si ne pastrim individualitatea ‘Traducere de ELENA NECULCEA Ges BUCUREST, 2008 Desrees CUP a bts Nationale SALOME, AcquES Singuran adi ne pentru nei aque Some veal: len Ney Bucur Cues VshePblking, 203, 112 p20 om Faia Cates Var 28) Te Og) Jase emseble: Comment vied dn cesar dita [Neal Elena (nd) ss99221 (Cope set de DAN STANCIL JACQUES SALOME JAMAIS SEULS ENSEMBLE: Comment re denen ran dfs (©2022 Les Eon de Homme, one don dy groupe odes CURTEA VECHE PUBLISHING, 203, Peru prenenta ven ia int rnd SUN 9369-0354 Care este con mai mare dovintt a nossa of fi big? No, frm aes! 1 coven celailal ne dovedeasc fap! ef se angajeand ad fie lz dispozitia vaniloy noastre cele ai profnde, Cea mai frtomnatié nevoie « noastré este roe~ ‘mai aceea ca micie noastre clipe de fericv co tidiand ad fle primive de ell... pentru ase amplifies, se prelungi invita fica, Inyo relate de ibire, trebuie x fivcn adewd- at prope penta orc... o fener care ind ruse in vata ta! Toste multumirile mele pentru Maryse Legrand, care a ingrijt acest text cu tigoare si precizie, pentru’ Chris Huck, care a preluerat cu rabdare si tenacitat fiecare din- tre vatiantele testului, lucrind neobosit pe ,Mac"-ul siu Stim ei abordarea problemelorconjngale ale wnat ‘upl e0sarcind deicat, aseméndtoareint-un fel ‘microchinargie 91 Col While Introducere “Luerara de fa desbate pu nut feu ou are se confrunt in timp relagia de cuplu, ci ea va adresainter- gel va ava propunc chiar ai lnfuntara epasirea obstacolelor si 2 nevitabilelor capeane cu care este presiraticale viet in doi. Tincereim astfelsi- oferim fiecirei persoane animate de doringa de a reusiinstramentele practice, concrete, active Si aceesibile, pentru a construto Flat de cuplu vi, crea- toare, in care si existe posibilitatea dezvoltaei sia impar- {girl reciproce. ‘O viata in doi — in cae ficcare partener sii pistreze individvalittea — necesita o permanent creagleimpreu- rd. Accasta presupune ca fecare dintre protagonist si ac- cqpe sage meal practice, dineoo deine jorinje 9 agteptriealizae ‘ici sentimentele oer de profende ide real a 6 cle, nici dragostes, oricit de vie ar fi ea, nu sint suficiente arya ine dou fine mpreund nan cup, dea fungl timpului faa ttmplslor coidene ale une vei comune, doar intensitatea pasiunii i delcateyea afectiunii nu pot re- up ele singe igi nlorieni creyterampreunt in timp a doua fine. Dincolo de intlnire sin prelungirea inbink cea ce leva oferacestor dou fing berateade a foema un capt sablfandamentat pe consistent con- tinuitatea legavuitdinere ei este tocmai clitatearelatei pe tare vor fi capabiisas ou uso propund unl celal. ‘Astiz, la first de secol XX, dows din patra cupluri se destrama in suferingd, in nefericire sau in mod violent, se _SINGURATATEA IN DOL NU E PENTRU NOL sare sit in ipsa de inelagere-Acest vera se icp bara nei relay de imparts, de shim resiproc sau de dies dovent atonal) si9i continue exstenta ca intreg Pe de alta parte, dinco.o de modalitatile materiale si oficial de a ri nucun cup ndiferent ch este vorba de- sprcorlaecominat sau daconinia sa sb fom nae Indra bali cole sole er ‘Gematputem spune despre numerossele forme dem ‘mai eri imprenns,partensetlocund in continare sub i acopera? . Copii eapata stabilita- te, au inceput si lege relay importante pentru ei ceput un eurs de dans ji am pricteni eae ma apr —Deci vrei st divoryezi? se revolts el cu moderate. Nu vreau si divortes, if spun doar f nu am de gind sii mi mai mut si de daea asta. Am incepust si mi satur, simt nevoia si ma respect fntr-un ritm al meu! Asta vrea sf insemne, deci ed nu ma mai iubesti? —Nuasta inceresi-ti spun, ci pur ssimplu vreau siti dlevindclar ei nu ma mai ls definiti de tine S-adeclansat o criza, care mu a adus schimbaei eseniale El tolera decizia soe’ sale, dar eda fara incetare sii clatine pozigile. i nu rata nici o ocazie. Incerca prin tot felul de presiuni, santa sau ameningari so facd si revini |i modelul relagional anterior. Tar ease apita de proiecul ei de vats tra eu peran- a ed el ,va injlege", cd se va schimba, ci va alege sf re- punge la post Ea chiar nea spus: Am avut naivtate si ered cf mi va alege pe mine! ‘Aceasticriza a durat mai ml ani, pind in momentsl tune ruptu de natura confliewal, dar eliberstoare pen- tra ammindos. Toru chiar gi dupa divorgl lor, el nw se pur tea abyine si nti telefoneze, pengru ai dict in continua- re, pe robotul telefon, ce fel de vacante ar i de dorie pent ca... ce servic ar trou $8 accepee TEA IN DOI NU E PENTRU NOI Mai crind sau mai iz, ca vf nrruptd de desco- Snel dine partner mu i giset local in aceast form de nefrentier, de amalgam cael incite i sufocs ind un dine cei do va inepe si eeapereat0- nomia sia dfereniee, se porionere cade, se va Alana o cra de mite or dareroas, emotonant sa decupl: aces copltutdiferentat. Dassen place Mozart ca fy dar mi in plac akon nies nome Mozart." wee * “Sn i pce a rage tis dar poste suum omental usin itm propus de tine. [Nok eu cutie am crezut ales vreme cd i-ade- sri piceny ving afar aerl crn, pizlle Mra Tat mt veme single che i plcea mai ales casa pitinglr tn are mam smi obligac imi pores Cea mai mare partea weekeenduror!™ (O ali femeie a descoperi Inet, eu dere, apoi eu un sale Cf fil fd de sine sean nenprat aif infidel chal »Te-am lsat si crezi ca imi pliceau muntele gi tenisul, cind de fap mi pice fa cu tine, din aces motte sialitram gen activi tle, Asta por tte ubese ‘in continuare, dar renungind la escaladari i la clubul de te- nis, pena seed consara impel ma extn par gc rnemagrauli care pace foarte mul” Jnacest moment xa cuplu acting citre unl sau trccellale. $i ded nu vor fi pra destabilzai de hemora- gil rlajonale, de tension, de vali, de opoxt, tune forma o mai buna impartgire, © mai mare deschidere a Suan face Pentru a rece dla stadisl de contopire sade asim biozs ce earacterizeza. desea prima peioads a viet amorossela staiul de dfereniere, nu este suficent t de- enim consent sa sn rezim, el sbuie st ne defini oncretscu foarte mult atenge- Nu este un her tocmai tor st ne asumim rigel dea ne afrma ca puro a Unor dori i unor ide, sr i prolecedierite de ale celia entra e& aceasta inseam si ne asumim implicit ris- cul deal dezechilra pe cell, deal neling sau chine dea vedea com se mate in el suring “rae pues ca tu si nn primest prea bine refer mew dle Yt tbo la mma ty da sper ed vel eu i Ingle reac pecare oa tein tine atindines mea gcd na Vek ineetea semi aurbui responsbiltaes sufernge’ tle mel a invinovitest penta ea" Tndetencala deri sponeechilalt: Nu sit responsa- bil ptr coca ee simg ti Cees ce tigt 10H apart ne. poste prea la incepu un seman inaeceptabll a tolerabil de egoism sau de lips! de sensible. “Totus, dactacceptim si considerim co relate ae r-adevtdout capete ged este vital si devenim respons bil pentr ep nostra vom descoper cl tocmai nl sin- temveel cae dm maser clr wilt prin care alimentin tneort atten suferine. Sint acle trai i sentiment prin tare inceream fe si exertim o prsiune ssupra clu, culpabiizindu-, dovalorizinda-| san santaindu-l aectiv fie Sine devalorm yi sine descaliicim pe nol ingine Bincingles, accuse manirt de a vedeslucrune ete rarcon accept ca atare fc Ugurints de citreacela care Celle consecinele schimbiril elilal, Citeodat, se _SINGURATATEA IN 001 NU E-PENTRU NO eclangeaza react arhaice, a se citi ynarcisste", dispro- portionate, pentru ed partea rinité stu atinsa scapa con- stientizariiimediate a aceluia care crede ca ceed ce traieste este 0 nedreptate sau un seism neprevazut ide neingeles, Paradoxul relational ce decurge de aici este urmatorul cel care va fi foarte afectat in zonele cele msi profunde 51 ‘mai infantile i va advesa reprogul violent, ama sisincer. celia: Eu egoist, mut nde de tng te port ca un Copil rizgiat, esti in pling criza adolescenting..." Nu te mai recunose, nu mai esti aceeagi persoand. Dac tu ai impresia ci asa vor merge lucrurile mai bine io- {In multe cupluri, va apirea o dramatiaare excesivs, oa- recum sufocanta si angoasanti, E ea si cum schimbarea unuia dintre parteneri in planul relatei at repune total in dliscuyie: sentimentel, vata cuplului,insusi emeiul faptu- uj dea rimine sau nu impreuna. ind si cele mat mici actiuni cotidiene par si devina problematice. Aceasticristalizare intensé si subits a ener- Biilor de aparare sau de afirmare deschide o fazA de dublu conflict: pe de o parte, conflictul exterior cu partenerul, pe de alta, conflictul interior, desfigurat in profunzimile propriului sine. Acum ai chef si renunti la tot, si te lag definit din nou sau si revii la acel stadiu in eare ycel putin, ‘otul era mai simplu, mai putin periculos, mai destins. Dincolo de aceste miei avataruri, neintelegeri, placer si incident, legate de gestionarea vieticotidiene, dincolo de ajustirile sau de confruntirle inevitable cate jaloneaza inceputurile vet in cuplu, prima criza fundamentals care va zgudui piloniiidentitai ai fieciruia igi va gisioriginea Snaceastsintrebare: Cum vor trece de a noi" lan you” personalizat? Ivirea acestai ,eu le va patea unora ait de ‘now, de inadeevati, de amenintitoare, inci vafirespinsi, repudiati, descalificata sau chiae negats Pentru cel care cau sii inisteascd temerile yi con- sinua si ramina la acel jnoi* al cupluui aseptizar, aceasta ivire a ycului® rise si para dovada unui abandon, a unei lipse de iubire sau a unei respingeri. Partenerul care vrea si intregina contopitea sf s4 memtini lipsa de diferentiere in relatia conjugalé nu va suporta erupfia acestui yeu", care pune sub semnul intrebari atitea mituri si care obligi | 0 intreagi redefinire a pozitillor in eadrul relaie, in ce priveste dorintle, proiectele, obiceiurile,stiluile de vias Fi aie weston alt la unl tq a celia, «Miam ascuns faga, Am vrut si ered c@ inci il maiia- bbeam pe acest birbat, penta nu fi obligatés8 recunose Jncao data ema ingelasem alegindil peel ‘Doare cumplit sil vez cit este de neferiit* “Pare ci sint anormali, aproape o nenorocita, pentru er si am o sears in cares ies cu prieteni, n vreme ce cl are tre sexi a dispozite, pent sport si preten “»De-abia dupa zece ani de cAsnicieam descoperitc8re- ciprociates era cu sens uni!" ninainte mu avea dsportile si nevoile astea! De fap ce vrea ca acum? Insite eram ferci, pe veemea cind ne cerceta toate prostile astea despre rela.” SINGURATATEA IN Dat accept st rec prin cele mai dfcile dons eize din viata de cupla, sane: * posblitarea de secede a nu la tri (dele wn soi" prea comtopit lawn yen” diferentat de al e- lalalt — Eu + Eu) * descoperiren ed stem intotdeaua tei colilalt, ex srelata dintre nok. _atunci cm sanse si pastrez 0 relate oe mw naeai x celal i mane fncur ____convirruimra INTO RFLATIE 19 inacese stad, eriza despre care worbeam poate da nag- tere unor confliete mocnite slid solute, uni razbo de influent. Uneori ea poate si conducs la adevaeate volen= qemorae i fizce -Parca eram in Evul Mediu, imi confisea cheile de a ‘magina. Apoi am aflatca verifcakilometrajul! Eo nebunie si se sjunga Is asta, si fim si unl si eli- Ialecompleeeavagigsidezarmatit™ ‘Acesta va fi inceputl a ceea ce eu numeseterorism re- lnvional, adit situatia in care unul dnt partener nua n- geles (sau mu vrea st ingeleaga) diferenta dintre 0 doriats impusi celia 0 doris adresat cella. Dorinta impusi clulale este crib i pattis,pentra ca vizeaza in primal rnd doringa cella; ea se comports aun ,colonizator" al dorint’ cali fi punind stp rire afupra ei, fie aniilind-o si punind-o fm slujba pro- pric’ dorinte, As vrea ca te ofubesti pe mama mea." TTA$ vrea ca tu si aprecieniceea ce fae pentru tine." "Ag vrea cat s8aichef sa fac dragost end am en chef si fac dragoste, iar da24 nu, inseamna cd nu esti notmala, deg Fignda™ ws vrea ca tu si fii de acord eu sic dim pe fiul nostra la seoals liber ‘Al putea si faci totus si aun efort!* 1e ca nod amindoi Dorinjaimpuss celal se inscre ne-um model de ieee petals, Grane, dearer ‘Dong treat cla ese ma deschish, nal ape pede ovelaje alten ima ales pone eu sie posi en tle Ea deat propus clita, fick ste impuss i ene feria frk sateen to napoizg sau st opandl cx fediprociate Ease definone cx devia subfecmacanct Scoala coo programs mai varie dst cel obignie, care vies 2a dervolatea plenra«pesonalitgi (3d) tendinge autonome, avind dreprul lo existent deplins, independent de satisacerea sa Trebnie se ce vet in final Dai ove sf van cx tne, fi independenta? Dar ric nita cue plac feels supnse (© dorings care nu se confunda cu indeplinirea sa Plenitudinea sexual si afecia este ainsd progresiv, la capital unui indelung proves de maturizare. Pentru cd ox- trem de multe dificult’ sexuale gi blocae sint legate de inepacinn una dine partner de reunt ot uternicia implica a doringi sau a ubiti sale impuse co- Rit ‘Aceasti' maturizare presupune acceptares dexvolri personale, pentru a putes sccepta si trecem de a dorinta Alienant impusaeeluilalt a dorinta ereatoare si deschi= siadresati celuiale Bineingles ct nu este vorba si ne nega sau sine ate- rim dorintele prop, cist renungim la nie impune alta gi chiar st descoperim ef indeplinirea lor nu se va putea concretiza in acel moments icin se va putea tn srna in aca rela CChiarineleg en oare de unde vin acl da sacel nu pe care le rostesc? Chiar accep sf renee on) Fi spun de sic spun nu? Spm da din motive de ragune (pentra a face plicere, pentru a aes linge, poner a 3 9 Sav spun ca dn iin (pent afin cord Spm en oare nu dint-oreactie (88 mi opun, ca xi contrarien, exe provoe..)? Sau spun mi petra ma difereti, sfirmsinduema in ateitatea mea? Spun da san mu pentrn mine sau iporrivaceluilale? Un da veritabl see asm vertabil tea de trip ia a pi Acalea pe care le pot ros acelay inp rnegonal, din nim i cw opie. ener mine. Daur si nucurie cele mai vi sine acelea pe care le pot cexprina in fata celuilat, poner el pentra mine Sine davuri nau congruent, care maja Ii intdese consistent coerenta intern J avbacal te care wz este ace cave v8 dabi b ‘mine fomeia cave nw mai depinde de Paertndhe | 2.2, De la diferentiere la confruntare ‘Am prezentt mai sus dees of a i ntr-un euplu con- tient inseam si incercis8treci de la unu la tre, 8 tra~ ‘ersei scuril si mrejle contopiti, pentreale deseoperi poi pe cele se dierentierti, pentru a insaura in eele din rma un posi tiunghi Dupi sceste prime erie, un cuphs pe care timpul mul anchilozeazi va tru s8 se confrunte cu 0 alt evolu, cso als rece, Ene vorba despre descoperiteafapeului sintem in- roxdcauna uci: ellalt, esi relagiadintre no. Sia fapeulu of, dat acest rela este esental,atonci RELATIE | Niesoate imine, once de minwnate arf le, transform in relate rice vel are o daratd de via, independent dd duraza de ists biologic. Fiecareiubire este uni, de nebula, tong este legatd,alimentata saw alterstd de denstatea si de reativitaren mei relay, de caitaten comunicari Invent invita anil Sentimental, rea si relaia sin srinlegate, dei min acelay timp extrem de antonome. Fidelitatea in viata unui cuplu nu este © chestiune de prineipity ci mai degrabs de angajament Dincoio de angajamentul luat fay de cebalt, principa- Jul angsjament pe care ni-l luim atunci cird decidem si trim in cuplu, in baza unui proiect de viata in comun, este mai ales unul fy de noi insine — angajamentulintim care se ramified in alte angajamence: fective, economice si so- ciale, care uncori vor structura acest angajartent intim, a- {econ il vor maltrata ‘Fidelizatea cea mai durabila pares se bazeze pe calita- tea legiturii create [Ex pare si se infiripe au numai din gratiicayileprimi- te, cis din antciparea gi siguranta sperace de la bunasta- rea unei rea Cred e& principalul iu punct de ancorare este ofideli- tate faxh de sine — semnul ei consta in faptl ci acela care 0 triiegc pi photoaza viu sentimental eapectulu de sinc. FFideliatea in cuphu va reprezenta intilira, ciocnires sau complementaritatea a doua fidelititi peisonale Iii jue ct voi rimine fidel acestljubiti pe care ‘Ande ComtsSpoite _SINGURATATEA IN DOI NU E PENTRU NOE I pt aos po celle raw ma pot indo cw ade- ‘ait deel inp dea pa da Sn accept 8 fngeleg ce ane atinge in mine comportamentl li; sr recaoseaopctl vacant simentint at fol ve sufeinacininteroral me; * mu intel car este acca rand vec care r= sesh ine fn wma a cin, «com pporemont, « ures attdini adopate de cella Care i ene ait de propia Sn por accept ideo ee a fost cl care Lam sles pe ella am accept finales de ea ‘mi continua dra alta de + $i pot face aceasta indiferont de cua ce a facut sau sp, de cea ce ra fen sau nn sp, Oancedora recenta va iustea cit de important gin ac lasi timp cit de dif est s fai trecerea de la euphul con- topit la cuplul diferentiat si clarifier, asumindy-t riscul dea tri int-un evplu contlictual. Un seritor celearu m-a invita de curind s3 aw masa in familia sa, alatuei ce sofia gi de copii i In timpul acestlintlnii, mi-a mirturisit eeu, fied si fi stiue vreodats, ‘eprezentasem un persona) extrem de codios in vista li, detestabil, dar fn acclagi timp foarte im portant. Un fel de pani tchnica, de puncr de referima si ‘mai apoi de ghid. JAcuim pte a ve fi string de git ‘Vreme de tel ai ai fost pentru mine oaia neagré,per- soana pe care o ura cel mai mult pe hume, pe eae a f ‘rut so fa sk dispar, sf nu existe Sofia mes, adauga cl, a partcipat la citeva seminar de formaretinute de dumnesvoasta, Va cites toate cil deveniserqi un fede refering absolut pentru ea. De fc care dati cind se inorcea din stagix, pentru mine efa un jad, Punea in prac inviacurile dumneavostrs cu foarte ‘ule (poste chiar prea mult) entuziasm! Te ingirafraze alunecoase, de geruls «Te invit 8 mut vorbesti in locul ‘meu, mai bine mi-ispune ce sim tu»; «Ince felt simi afectat tunel cindeu spun av...» fmm spunea el, daca v-a fi cunoscut, De ficcare daticind foloseam euvintul «noi», ea lua, nwuangindusi eile, proiccele propel. De atunct incolo 4 folosi un limba} nou si necunoseut, pe eare eu nul pu team suport Eas afirma caavind doringe prop, uneori in opovi- tie cu ale mele. ata era culmea! Tani asta ci ave opin ea ere inainte nu m-ar B con teazisniciodst, ev atit mai putin si ma contarieze SINGURATATEA INDOLNUEPENTRUNOL Ea, care timp de artia ani fuseso « de partea mea iu bitoare, supusi de bunavoie, inelegitoare, dornicd si-mi faci pe plac, grijulie si nu ma dezamageasca sau si mu-mi provoace cea mai mic3 neplacere Deodata, simeam ca este de cealalta parte a baricadei, avind sentimental neplteut e& nu mai stim si-i vorbese, ‘ci nepriceputul, ed nenorocitul eram cu! Nu o mai recunosteam. Aveam in fata mea o fina di- feriti, care construia proiecte pentru sine uncle impround ‘cu mine, altle fr mine. ‘Aveam in fafa mea o femeie care indeiznea si-mi spu- nicu calm, cu 0 voce perfect egal si echilibrata: « Am in- {eles dorinta ta, dar in aceastdseara eu nu am aceeasi do- imi. Dar putém totusi sine mingiiem, s8 ne finer in braye...» Acest limbaj nou ma teroriza. Intonatile, mo durile cide a actiona ma dezechilibrau, ma nelinisteau Era o grozivie absoluta. VA combateam ideile, pe ea 0 descalificam, in cea mai mare parte a timpului eram scos din pepeni. Alteori ii strigam: « Inceteaza si-mi vinzi salomisme, teal lisat indoctrinats te-i lsat dss cu presul de indi vidul asta cu pretentii de guru...!» ‘Nu md mai recunosteam. Eu, care in general sint o per- soani destul de calma, de curtenitoare $i de moderati, im ‘egeam din fire la cea mai mica interactine. ‘Trebuie si va mirturisese, mi-a mai spus cu un sus larg acel birbat, ef vam ars cartle. Ficeam pierdute articolele dumneavoastri, vA respingeam cu comentarit murdare punctele de vedere despre cuplu, copii, relatia eu trupul ‘Nu voiam si mai existe nimic din acest now erez.relatio= nal, care pentru mine era insuportabil. Da, de-adevarate- lea, inte-o seats intt-o clips de fuie, am aruneat cattle fn semineu. Ce plicere mi-a ficut! Si tor aga, Cam doi-trei ani am dus acest rizboi nemi- Jos impotriva dumneavoastri sia ei. De fiecare data cind REA INTRO RELATIE Aeschidea gura, 0 ironizam: «Salomé, ai apsru certam, if contraziceam brutal fiecare hare de poz incercam si distrug pina gi cea mai mieS ema din cee ce credeam eu ci este 0 influentd nefaia. Trebuie $4 v4 ‘mirturses, cu 0 oarecar et cf am aun pid la a serie ‘une asociati pentru protetia familie, sempalind ceea ce ela acea vreme consideram « atvititile dumneavoustra perverse, peride, nesintoase, care destabilzeaza fami- lia». Am fost capabil si de asa, intr-atit eram de disperat fideorb. ‘Am inceput sun anticol, pe care nu Lam vrminat nie coat in care ncercam si vi inseriu pe aeeai Tne ev se tele despre care se serie in ziare. Eram in stare de orice, cu 0 rea eres totals since- 1, pentru ei in interior eram sist de confruntist incerte siamestecae. Tot cea ce fasese att de neindoielnic pen ‘ru mine nate ea soya mea 58a decizia de ase speiali- za in rela interumane, se dovedes inutl,inutiigabil ina- dlecvat, Mi simteam nepotincios, dezarmat, dar fied si Indriznese si-mi mrturisese mie insu’ acest Iuer, pre= ferind si rami la acuzati a descalficarea cluilak—a co- Jui care ma zgindicea, po cate eu il eredeam cel ri. Lar raul era 0a dar mai sles dumnesvoaste. “Toate acestea au durat mai multi ani timp in care am fost de mai mult ori in pragul rapturi,al destrimari. To- tul pirea si fie @ problema, cea mai mich interatiune se transforma in infruntare in dieu firs seit si din ce fn ce mai des in respingere, Degeaba ma agtam eu ironizing, spumegind, pentru ci dup fiecaretenativa de interacia” ne, ieeam tot mai ean «Daca acesta este rezultatul unei progatiri in relatile Faptul ed astazi pot si recunose cit de des eram aproa- pe necinstt, uneori violent si nerezonabil, se datorexza ccurajuluisotiei mele, perseverentei ei, dar si iubiri ei Gu it comunicatea dine no era mai proat, cu ati x punea un prey mai mare pe rlaia noaria. Cu et ne loeneam mai violent, waite nn rexmintes ci de sme porare eram pentru ea cit de multi dorea si tilascd Blstri de mine, sf aver an plan de viata comun, chiar dack tote acest ura hr mai ib le asst = lagonal pe ear ea propusssem pins tune i pe car ex 3 neeinose cam 18 ani! Cucit eu i combiteam mai puteric punctee de vede~ re, cu att ea mile confirma pe ale mele: -Da, tele c& aeestacae punctl tau de vedere da, nile ci aga sig in Evenimentol socane fos dscute cfs mew, Mars, pecind el avea 14 ani, Eli dorea un motoscooter, in ideea 5 dorea sy peireac o vacant in Corsica, Esonomisise bani car avea nevoie de ajutoral meu pentru a pune trul pepicoer ied mica imprest idle i, bros, am Sncep sii desealfi dorint,incercind 8-1 schimb planuile int-un tod cae scm convind sau astfl inci stl ndrept in di- recta vers aeeleia cae spi Tn argomentam pirerea cam apa « Nicinu siunde -e capa, zipicitcum et! Crez cd o si supravieiesti pees mule dack os a un motocooter? {face mai bine si consumi energia merging pe propri- ie tale piioare sa Iucrind la matematid, dest cu dele astea side,» Ds, laces vreme cram un ate de om, se gurpeehincircacdecerttuins side dover. pens hi Marco ine peal iminen pe hngimea ha de und sinrotiin care en ne mai incetam co vorbitul in locul juipmia spus “Ts, proieeul de a-mi lua un motoscooter i de a ple- cain yacan imi aparine, mai bine spuneemice sim tu in legiturs ew asta. Vorbere-m despre sing, tat, Incten- Zs} vorbest despre mine in locul me.» _CONVHTUIKEA INTI-O NELATIE Amcrezuted nnebunes, am inceput i wr pln de are + Aha, acum practic stu Salome i vrei si mt ivet Tar ful mew, Marc, cu un amestee de emotie si de fer- aitate, eu voces temurind, venind din stifundul fntl In, mica spus “= Ah, nu, tat, testi dea implicat dean dispuaSalo- imé, dar eu mama, Deja snt ani bun de ind te razboiest cut ea pe tema asta, de cind i cov occu selomismele, de Gind i tot agit pri fathsperctoarea Selome, si asta de he= care data cind ea inceared sit spund ceva despre ea ins Da, asta, 2 sinzem doar ts et, Salomé nue ich. Eu sint ce care ii vorbeste. Eu sint eal care i spune c= proicct de vacanta mi-am facut si faptl ed vreau un maro- Scooter. Eu te rog st imi spui despre tine, tts eu cuvinte- le tal, despee tril tle, fied sh te bavicader fn spatele fantomei lui Salomé! » ‘Nu. fost doar teibil a fos o lovitud de trisnet. Ca gi cam cerul ar f-nceput sis lumineze, casi cums umbra ar fi devenit mai pugin apsstoare, ca 9 cum Furia neagré de pe fata mea incepea si dispar8. Ful meu, prin aceste cu inte ls obiect, prin adoptarea unei posit clare ei arta exact ce anue nu eram eu in sare si fic. SA indrenese 8 smi exprim, st vorbese despre mine, smi exprim adevi- ratee sentimente, adeviratele emoyi. S&arit care este fin ‘2 rela, prezent in fata fiului sau. O fing inteeags, care se putes confrunta, Cu care si pati s& vorbeasc, 8 comune, s4 imparts ceva AAceasta faz a fiului meu, Mare, suna ea gi cum 3p fi auzito pentru prima oar, dey sotia mes, Monique, mi-o spusese de miide ori. A fost caun val seismic eare mica risturnat toate schemele care mea Ficuts8 renase, cre 4 seers tral in cae Din acel moment, in mine s-adeclansat o adeviratére- voluye Sim ered ed greose daca spun «0 renastere SINGURATATEA IN DOLNU E PENTRU [Am devenie alt om in munca mea, in relatia cu editorul «x prieteni gi mai ales eu familia Si tocmai de accea v-am invitat in aceasté sear, pent vi spune nu cd va sine recunoscitor, ici de multe ori am fost pe punctul de a mi pierde in acele « roguli de igiens relationala », cum le numiti durmneavoastra, ci ca si v8 spun sit de fercit sinc exista un om ca dummneavoastr’, care propune permanent © munca de tezire, de constien= tizare i de responsabilizare in relatil inti.” Am fost foarte emorionat si ascult aceste euvinte, si pprimese din partea acestui barbato ingelegere ati de fide- lia propriilor mele angajamente. Aceasta nu a facut decit sicmi confirme calea, directia de urmat si obstacolele care par permanentin urmariea une interactiuni mai bune cu fina apropiata seu sine. Am citat adesea aceasti marturisire cate, dupa pirerea ‘mea, ustreaza intr-o manier4 exemplars att posibiltii le, cits dificultitile unei relaii intime vii, in evolugiey ha- tice. Ea ilustreaza citeva dintre avatarurile unei relat de cuplu ait de plina de riscuri gi de neintelegeri neintentio- nate, in care ne folosim atit de mult abilitates pentru a-] ini pe celalale si pe noi ingine Pentrs a acviea, pentru a agresa, pentru a descalfiea sau pentru a ne mengine pozitia| de pe care ne plingem sau ne victimizim, uneori pentru a ne respinge unul pe clalalt, cu stingdcie sau cu violent De fiecare data cind suferim, il considerim pe celalalt responsabil pentru ceea ce nu merge bine, Si aceasta se va intimpla atta vreme cit nu vom intele- ge si iterioriza idea cf o relate esentiala trebuie respec- Tati a fiecare dintre cele dows extremitti ale sale Intro relati, exists mereu cineva care speri, doreste, asteaptd, solicits si apoi, in disperare de cauz’, cere schimoarea celia... ivan, De cite ori nu am auzit wAg vrea simi vorbeasct despre el, si se exprime, simi impartaseseaideile, aril hi, percepile sau sen” timentele tevite de cutare say cutaresitatie de vag Meam tocit in 22 de ani, tot incercind sil fae 4 vorbeas ci. Asta renuny. Numi mai suport propria agresivtate fata de cl, ma detest pentru toate plingerile si reprosurile smcle, pentru toatsacreala mea, El pared a cazut din nor cind -am spas e& intengionez sa divortez. [si inchipuie 4 pe el il parisese. Nu, eu mi despart de fapr de aceasta imagine a mea insuporabil, alaturi de care ni mai vreau s3taiese. Numa mai accept cu aceasta vietimizare a mea continu. Eu ma sime altel, 0 persoand vie, veself, care nu cere decit si fie retreziti la ving. is Guda parelor, anc ind ne despri de cine- ‘a, nu pe celal il parasim, ci acea parte din not ingine care mui mai putem tei, ‘Trebuie si remareay faptul ein prezent, in 70 din 100 de cazuri, cole care cer divorgul sint femcile. Ele sint cele care nu mai accepts doar s& spee, sA cae, si giteasca $i 8 creasci copii, ele sint cele eare pi dorese un partener cu norms intreagi, cu care si imparti, si interactioneze, sa se dezvolte SINGURATATEA IN DOI NUE PENTRU NOT Despartires este incevcaren diperata de a ven in Pentrn ea fiecare sd rimind inves, ebuie sf - ct valorer portcuacee, actunileg comportamentle considera mod obignuie dator, dara din iubite sau chestunobl- gator pentrao femeie (mai ales pentr 0 femei canis, eva fi ntreyiutiinschimbul a")? "Este normal si pregtese mans, este frese sf ma ocup de cumpiriuri si fae paul, s curd sau 38 aranjez i baie Cine altcineva ste si sple copii, si le verfice temele, 8 le organizeze dstractile? $i tot cu trebuie sam ge sh fiusurzitoare, disponibil,deschiss yma ales destin in rolul de soi, de parener, de confident, de iubit, de samants de siping casei Sitoate acestes cu regularitace, fird revolt (la inceput), cw o constants oarba. Fard si se discute contractul de yex- ploatare® implicit care leagi dous fiinge ce au decis si tri- Tn Fant: Revene minima dinsertion ile (vent minim de innegrare soil), Mans ete ranean fonstie de sctvinate. Actives nu ste dhnth na ete ecunoneth sol hia dach np cea ma mare pants mul nos ins impreuna pe bazeneexplictate, doarsce sot niseu- te dinero condiionare cultural, accept ‘Am veut e8 mare parte inte fem int viaa con- jal fama ewo diaries cea pea fenungatsast- fel: obligate ijonetune, sentimental es trebui sac" Intimp ce barbati intr in cuplu” pornind de lao d- rnamici fundamental diferit, dact ni chat opus, pe care so mums alegre liber, plicere,plicerea dea ajuta” AAceste dou dinamici ce par antinomice i contradicto= situ se pot combina deci dad sin exprimate,dscutae, scoure din impli, pentru recanoseue 'A dous intabare urmare frase a celor de mai suy ciretynie? ‘Aceata presupune cd pot arbi o valoare Ia ceea ce fac, pentru cea ce sn atnci end dau sau imi conser timp 4 energa pene a satisfac newoleunvi partner Sau le unis sa mai mor cop Saceana chiar aici nd mn cer prea mlt,Pen- truhacels care sic sau pretinde ct seu ram nevoie si fie bat cara pe mine ms penn an psec delist ewes Rispunsul ls xa dea dvs intebare ete greu de abor- dix, pentru 4 adiceatingere condionarlor milenare ale babu si femei, imagini de sin, desafciion Aceatvaloare satin eenice,indeleticir domesice ~ ewe fagcitat, asocaté cw mitologiaedminulu bie i bat, priiton ev 0 partenrtdipomiis, recov Eee normal a birbanul cae muncegt i exeion, pro Sco $itige”miloaele materi ale fami! ale copii ibs 0 wntendent ear sil urmeze™ FORTE DE COEZIUNE SLDE DESTRAMARE Si apoi mai ests implicat aici inereg romantismul iubi- ri, eu ideile lui despre gratutatea gestului, disponibilia- 2 celei care ,ingeloge", jertfa actului de tubire. Dar va veni momentul instalirii unei stiri de criag, gi aceasta atunei cind unul dintre protagonisti —in general, femeia — simte, descoperi 3 este exploatat, aservitintr-un sistem. ificultatea «are nici micar nurecunoaste simu valorizew acestcisupuner.Partenerul masculin nu poate, la inceput, nu vrea si se recunoase in rlul de explostator: Una din- tre solute crize ar putea fi deschiderea unui conflict, prin adoptarea uns pozii ferme. Ce fac eu are valoare si aceasta valoare particips in mod direct sau indirect la bunstates familie a mboga- tira in ansambl a insttui’ famiial.® Asitemta neces indispensabils acordatd acsluia care lucreaza in afar mi este valorizati ca stare: ea vine de ls sinc". Este datoria implicita a acelin care ri casi — gi muncene. Coneret, aceasta Tnsearan, pentru cel care primeste de exempls, Jean, 12.000 de franc salariu, dar care mu fi spartinimogral,pontna care o gospodirie — dinuts ind va, cind el ers la studi, de mama hu, acum de Janine, sofia lui, asa de cind el este incadrat. Dacs Janine" nu ar fi acolo, cit cui ar tebui el sf pleased: pentru progitrea mesclor, a rufiriei, pentru intretinerea casi pentru siguranta materials eare i permite cain iecare di mineati st mearg la cru fara nici o ala grit det acoca dea produce eral pence cate va fi platt. Dac estima ‘aloarea acesteiasistent la 3.000 de franc, de exemplu, vvedem ci cineva care ineaseszs 12.000 de franci nu itis de fap deci 9.000 de faci, pentr i ar trcbu 8 depuns jn comtl persona al lui Janine (sau al lei persoane) cei 5.000 defrancicereprezintspretl assent care peemi- te aba un salara de 12.000 de Franc. _SINGURATATEA IN DOI NU E PENTRU NOt Incest stadia al discutic, cupll deja a acumulat mult iritar, jena respingeri violent Toate socotlile acestea cxagerat de ineieate siat meschine. Unde e dragostea in ‘Dar nga noi, La noi nu e aya Jes a supeafata toate eligecle: ,Daci ne iubim, tebuie sine ingelogem de la sine..." ,Nu sinter afacerqtisintem 504 $ sot" Dar si continuim cu inteebarile legate de cea de-atte- ia problem, care tine de costurileFunetionarit institute: familial sa conjugale. DE CIT E NEVOIE PENTRU A PACE © PAMILIE SA ,FUNCTIONEZE* > ‘Aceasta problema mu va fi claificath decit dup mai ‘multe luni de tatonar, discui si adaptii reciproce. Ce capitole, ce cheltuieli vor intra in aceasta evaluare: chirie incilzee, asigurare, heana, imbricaminte, distract ‘Cind toate acestea vor fi stabilte, valoarea lor va fi ‘evaluata pe baza experienti ‘Si vedem cum stau lucrurile in cazul cuplului Jean-Ja- + Jean are 12.000 de franc i recunoayte e rmunca" la ‘domicilu a soyeivaloreaza 3.000 de franc, Jean des- coperd ciel cjtiga, de fap, 9.000 de francis «Janine incasex2a 4.000 de franci (surse externe). De far, cisigh 4.000 + 3.000 = 7.000 de francis *Costuile instituriei famille au fost estimate La 14.000 de franci. [Aceasta ne conduce la cea de-a patra intrebare _FORTE DF COEZIUNE $1 DE DISTRAMARE CHV AR TRERUI SA DEA FIECARE PENTRU INSTITUTIA CONJUGALA? Ce coté-parte din cgtg (si nm din ceea ce se ncaseaza) va putea fi incadr In siruatiaconcreta prezentata aici, Jean va acorda wali mentirii intreprinderii familiale" 9/16 din 14.000 sau 7.875, Janine 7/16 din 14,000, adicd 6.125, (Cifra 16 fost obyinuts prin insumarea veniturilor lui Jean gi ale Janinei: 9.000 + 7.000 = 16,000 sau 16). {in fondul comun? ‘Accincea intrebsre: (CITT RAMINE FIECARUIA? ‘Dupa depunerea in fondul comun a parti ce-i revine ficcaruia (a nu se confunda cu un cont comun), iat ce ri- + Pentru Jean: 9.000 ~ 7.875 = proprii sau personales ‘Pentru Janine: 7.090 ~ 6.125 = 875 pentru fonduri propril sau personale. 125 pentru fonduri Aceste sume, chiar daci par, In acest eaz, minime sau chiar puerle, au 0 mare putere de confirmare. Este vorba despre un bun personal care it permite fie~ clruia si facd sau si Este vorba despre o sum neti, care nu este datorati ni- faca adevarate cxdouri minui. © sum care apartine ntr-adevar unci persoane, ce poate dispune de aceasta fara se simi vinovat, ara pro- Dbleme sufleresti... pentru a-si face sau a face placere cul doreste ‘Valoarea acest sistem este mai ales simbolic3. Ea con- std in aceca c& exist ntodeauna un rest ,personalizat", daca fiecare dintre sori evalueaza si administreaza nevoile SINGURATATEA IN DOI NU EPENTRU NOI FORTE DE COEZIUNESIDEDISTRAMARE_ EL instituieiconjugale inainte gi nu una cite una, improvie ind si amestecind resursele. ‘ Sistemul nu rispunde la toate acele intrebiri despre Daca am primit ew adecarat bani sau despre cheltuieli ce pot apitea intr-un cup Gi este oferitca reper, ca 0 oportunitate dea aduce la lumina lucruri nespuse. Ficcare il va folosi il vaperfectio- na sau il va respinge, dupa plac. aca am primie cu adevrat, mma tem ai pier. Dacia si sé primes, ‘Astfl intimate fieiruia poate fi respect, prin in- wie termediul baniors dincolo de aces prin recunbasterea " : Une! valor’ legate de acivitateaparnteaec, act am imple bn min, pentru iusiminjarea de dupa despanie. Insoxdeauoa facem sie litt foarte rump. cei ddatordm celui Daci descopar of ate despa nw inscamnd a te piorde, Daci pot amplifcaceea ce primese, asind st germineze in timpal absentee’ mares impul repair, Dacitindrdznese sd imbrac in cuvinte cea ce tds, tunci nu am nevoie xf desclfc ‘ea ce uci vine de la cella ‘Timpulwnet init este pres pretios pont al scufunda in amr fs ceea cen fost Timpul wnei comsoinn vest nciodatinutil ind sis igeleg mai bine ce nam put spe Nosalge spare atuncicind pot regrets co ma tint #24 propos tot ce putea ‘Adectata intimitate este acea care ne permite +f ‘isd impreond vir diferite. Viata in cuplu inseamna si accepti sa creezi si si dezvolti o dubla intimitate Vici inte act se dsigan pee ritoriu comvun si fn contnuitate sau pe teritoridferte si distinee, adie ins-o relaie discontinud dar stabi presupune inlnirea a dou! ining, aceuialt gi a mea. ‘Aceasthintlnite va presupune mat malté sau mai puting deschiere, mai mult sat mai pind abandonare de sine, ‘mai mules sau mai putin libertate de ambele piri, eea ce 1 fnseamnd neaparateeciproc’ Se va desfigura, deci, in doua registe diferite si com- plementare ‘+ celal une intimitayi comune, impartisite si animate; ‘col al unei intimieagl personale, m pirtisita, na intotdeauna posibil de impartsit, mu in- tordeauna respectati invoueaunis fae Viaga oricirui cuphs se va structurs, gadar, tn jural a oud modaltsi contradictori sf vorusi complementare, SINGURATATEA IN DOI NU E PENTRU NOL waTaINcuntu—oD Viaqa in cuplu va insernna + siexperimentez, 8 imparyi si de2volto intimtate comuna in planal spatiul, pe un anumit teitor, Sau incall timpalui in plan fiz sau ntr-unal alin teraciunior al punctelor de interes gal erestivtti + sis de ascienea, sh acceptim si descoperim, s8recu- noastem in noi ssf tolerim la ella nevota de int ritate pesonala. Si respectim posibilitatea., 25 citi necesitatea, unei innimitagineimpartagte cu persoana eu care torus! impair tn seal din Waa nose seni mu searna nel tom, nei in intregime", nici smonopol”. Vista in cuply va fi construits, agar, pe un echilibra delica i greu de gist in preajma defini si actuai2avi Fechilbeu, cei dificil, va f necesar pentru a recunoas- te sia vi propune unul clus aceasta dubla intimitate, pe care va trebui st inva ¥-0 oferitireiproc fa co diana imparts saw al indir, 423 niet o compen- Nu este snficion 1 yi daca cee ce Dez, fal sa ‘pn ete burr pent rine an pentru mine. Ni este saficiens sis doc sea ce 0d, fac sau spins este Dun pentru mine. Va treba ne ntrebim dc este bun pontra ye- late, dact 0 alimenteand,dact 0 comalideazd sau obraalizeana gi amerini.! SS ne angajim sf aoem grit de relaia nosstd, decd ete important pensra tine entra mine. -NTRU NOL Speranta in inbire este intordeauma oxrecum fragi- Iz Ramine nesigur,deschisd imprevizibilau, bx nevoia etait de purernicd de a avea wn ctor. Speranta bv iubive, meterit de via lansatcftre ‘tor, bs pea tdrmurilor, i canted port data ew ancorarea, se dezcluie primirea bine- ‘oitoare «prezentuln. MIATA IN cuPL 0 DUBLA (reap, penn ani trae drum spre sito, ore= Drie af conerniscd wn prezent pe funda wai recut liperit 4.1. Viata intro intimitate comuna (Ce inseamni si experimenter sisi impartagestiintimi- tates in fiecare dintre domeniile sensible in care aceasta se va manifesta? Existt posibilitatea ca fiecare dintre parteneri si ppuni sau si aiba un loc, un spayiu bine definit, identifica bil, ecognoscibil, care si-iapartina in exclusivitate? Un. loc, un spatin in care celalale nu va patrunde, pe care alti, apropiagi sau nu, si nu-l invadeze, care si fie respectat ca loc personal, inti! Indiferent c8 este vorba despre o camera, un birou, un dulsp, un foroliu sau un simplu sertar,fiecare membru al cuplului ar trebui si-siasigure posibiltatea de a avea un spatiu rezervat, privilegia, in care si se simt eu adevarat Ia el acasa Pentru a nu mai fi, aga cum a spus cu delicatere F, Groult, condamnat lx drepturi comune." Tntimitatea se va invata mai ales prin instalarea distan- tei potrivite fata de prezenta unui tert: prieteni, piringi, copii. Sosirea unui copil constituie adesea o forma de in- ‘ruzjune in intimitatea cuplulu. Ea sapa falile unui pro- ces care poate evolua estrecrizs. CCopiit au tendinga (si de multe ori le permitem 4 ac- sioneze) sisi insuseasca sist invadeze complet spatial fa- riliei, De multe oti se produce amalgamarea spatiului conjugal cu cel familial, Jn multe fami, ntimiatea este confundata cu iberta- tea, cu inerederes, eu transparent sau eu un cod de viagt cares spune liberal {Noi mu avem nimie de ascuns"* [Copii sine obi. Dintotdeauna ne-au vazut de2- brscagi™ Am suprimat uil,e mai simpla, Fiecare poate citeu- Iaiber..." ‘La noi nu eeain acele fail in cae fiecare se ascun de imu ast ims la vedere” Uncle modiri de vias neags uncori posblitatea§ cesitatea une intimitati personal. Transgresatea inti {ii mu se traduce intotdesuna prin fate, cise poate mani- festa prin intermediul une violente endemic, prin absena jaloanelor ga repereor cate enuntate ir echivoc TIntiitata se inva, de exempl, toemai prin inchide~ zea us de la camera sogilor, de la toalets, de la bai. aceasta pentru a avea gaija de propritll corp, penta in- ‘nirea Eu sine, pentru nenumaratle mize —de la respec= tol fay de pudoare pina la respect fags de distanga vials eeu sab Fy de sin 9 fade eam les aca acesta ne este apropiat. Timitatea sabia intte locurile comune, deschise u- tutor, locurile de recere sau de ranzt i locurile persona- Te va sta la baza distangeicorecte ce webuie mentinute, Distanta porivita a unei priv, a unui gest, a une! in- ‘enti reprezinta pudoarea natural & spontanesti Speranta care se indoiege este cea mai antenticd. Ex conferdo energie inerincenat, 7 elan mai vi emir mine AtN cur DUBLA INTIMITAT INTIMITATE IN FLANUL INTERACTIUNILOR Invimitatea va tebui mentinutd, de asemenes, in plana interatiunior, al matturisirilor, al confidemtelr: Ceca ce-i spun despre mine apartne relagiei noastre si mu ag vrea si transform spusele mele intro ala relate. Dac eu iti mircurisese eX etal meu obignuia si bea si et am suferit din cquza aleoolismului lui, nu vreau ca intt-0 2 site folosesti de cuvinele mele ca de o arma gi si-mi arunei in fag: « Ah, tu nu ar tebui si ai nimic de spus, cind ai un tata aleoolie, nui permiyi dai sfaruri! » Daca am suficentaincredere in tine pentru a-iimpar- tis! episodul dureros al depresiei prin care am trecut la virsta de 18 ani, urmat de o spitaliare intr-o sect de psi= hiatrie, nu vreau si aud e4 ma faci nebun’ sau isteried te-un moment in care a ste infu pe mine" De fiecare dati cind transgresez exigent inte «1-0 interactiune personalizati, imi asum riscul de a su numa pe cella, dar gi rlaya »Daci ii ie ibertatea de ai vorbi alte! persoane, indi- ferent ca este vorba despre o confident facutscelei mai bune prictene sau de oreactie de furie fti de mine, despre anumite aspecte foarte personale, care qin de relaia noas~ tri sau de trecutul mes, te exp pericolului denaturiit calitit gi valoritrelae, Relatia noasteé aduss astfel in piaa publics, expusi privrilor din afar, este maltratata, supusi violengei ‘Viata mea intims, flucuratprintre acuzati i reprosuri vafiastlel rina" Uneosi va fi nevoie de foarte mule timp side asiguetri reciproce pentra a recupera aceasta incredere pierduta Intimieatea prin impareigire presupune ca eu si mi pot exprima, si md abandonez, si ma las dus de val fir8 i'ma tem de judeciti de valoare, faa st rse & primese un co rentariu nepolitcos sau denigeator la adresa persoanei mele MEATEAIN DOLNUEPENTRU NOL (Cum trim intr-o lume in care predomina comunicarea indirecta, in cave vorbim mai mult despre celalals decit de- spre noi insine, in care il implicim mai mult pe celalalt de~ citpe not insine, riscul ruinariintimitagi este foarte mare ind Johnny Hallyday se confeseaza pudie publica Reowe Téléciné, in pramavara lui 1993, onte stie ca de2': Iie © parte din intimitatea sa? As flincapabil i erdiescaldtur de o persoand imbecili Pentre ed dragostea fi frumusetea sint ele bune, dar la un ‘moment dat tot trebuie sd vorbesti..* ‘Aceasta mirturisire, emotionants, de altel, vtea sA ne spuna printre cuvinte cine alege imbecilul? Sau cine este ales pe post de imbecil de citre un alt eare nu se consi ddera astfel! Fiecate dintre noi are o gridina secret un spatiu sen- sibil si vulnerabil, care se va deschide in fata increderi inspirate deo ascultare pins de empatie, de caldara, dar se teme dearbitrarul side riceala une judecit definitive, ale tunel priviri devalorizatoare sau incitcata de descalifii TIntimitarea este mult prea preyioas’ pentru a merita soarta funesti dea fi tridati ‘Aceasta este una dintre plingerile cele mai freevente ale femeilor. ‘Anumiti barbati se comport ca niste persoane ,con- stipate™ cronic, atunci cind este vorba de posibiltacea existentei unei intimitagi bazate pe impartisir, Imi este grew i mi exprim daca mu stiu cum ai si te folosesti de ceea ce voi spune ev. + Nut imi asum riscul de a ma deevalui daca nu sime el esti demn de incredere in aceasta priving." + .Cind aud uncori la frizere diseuiile dintre anumite fomei despre parteneri lor, tremur anticipat gindin- dum la ees ce mi s-ar putea intimpla... Citeodaed in sine st mteric partner mela mar umd mvmarra’ Singura suave care este jusifiat 4 vonbesti despre tan altel atunel ind elu este de fat fara acordul sa prealabil este relia terapeutes ‘Accastd relaie implied garangia pistriit secreuli indiferentce sear spune despre inimitatea unuia sau a a "sina a vas inde aden Gu excepia azste rela specific dinteterapeutl-con- silier i pacientul si, orice marturisce ar pute i folosita Impotriva interesulaleelor in cauza, indverenedacd fac subiecul sau obiectl mauris uot near contac node ledep- tului Ta intintate, far pragul nostra de tolerang faa de po- siilele rr dn parca ine iubite este foarte seize ‘Abuzul de intrebarinfluenesea direct calitateainsimi~ tat pe care o propunem gio imparyim cu cela, "Trai inecebarilr care probabil pentru cel care inreaba este mitutiainteresului si, a ategiel pe cae io acorda celulak poate f reside eel Inerogatea 0 intruz- tine intr ,Unde a fost?" i Ce fai in seara ita” exist o multime de posbiltay Exist desig, loc pentru multe intrebitiy dar ¢ de preferatsi-i propunem cella un model relional bzat pe marturia despre sine (eu ma confese celuialt) spe in- titaqiadeschisd (de a seexprima in serele aleve de el. Evista clipe nimi, sopuite in sero eipnl Exist potect secrete, de pas ater, deschis tre acon avintate sits iti exaltare e arpegi oaporoase Esta vine wimite care merg dincolo de cer entra fi prime on mpaveyv. Exitd resprati amplifiate rin asculareatuturorposibilatilr Jn acclsi fel, rebuie si eliminims dirie de seama, jus- titiarle pentru ceea ce am ficut sau n-am ficut, pentru «ceca coam is sa neam 2s Pentru et procedind altel am Inweyine sistemul de nesigurant’, de reasigurare pe care sil propune celal. Da, apropieres,prezenga,abandonul presupuse de inti- mitatetrebue s se pazensca st nu cad iniwadare, in agi tarea de celle sain control deghizat Intimates impirtiil se destigoari de asemenea prin modul de a primi sau dea refuza nevoia de a vorbi side a se exprima a partners Tntr-un cupl, unl dintr partener poate suferi de lo- goree, dovedind olipsa de cumpatare in vorbire,fape care este de remut pentr cel care o primes sat 0 supores.In- tre a te degerta sia te exprima sint posible toate nuangele inneractuni A vorbi fia si spui nimi, a vorbica 8 evi ‘8 roses esengalul nu sint simple fguriretorice in eco noma cotidianb ‘A xorbi pentau ste exprima, pentru sf ascultat gi in- gelesimpune o dubla responsabibtates a emititorulst sta receptor _VINTA IN CUPLU--o DUBLA INTIMATE Prezenta i cvint este necesar foemai pentra exitd 0 incerttndine qi rsd absent celuilale fn insives a nivel sigur ‘A scant cae celillt ex pce, din cord Sn cin, pate format Sylvie Galland® ne descrie unul dinere principle de ‘bavi ale comunicieiintime atuneicind aminteste fapeul ct comunicarea personals este 6 a8¢e7a care presupune, din- colo de intentionaltae, rigoare,vgilent si respect. Dincolo de libertaes inerederi, dincolo de placerea si ddeabandonl pe cate exprimarea si primirea martursiile fae posible, exista de asemenea coewistenta a dows univer- suri ce se pot dezvolta unul pe celilat, sau se pot polua,« se citi adistruge", Izvoarele ecologieirelationae se nase in intimitatea unui euply pentru a se extinde la mutiplele orizonturi ale universuli Intimitatea interatiunilor personal, ca si intimitatea fizicd (si chiar mai strinsa) vor fi pus la grea incereare de ceea ce am putea numi terorismul agteptarilor. “Te poti agtepta la impirtisire sila ispunsuri ntre as- cultare, prezent’ si disponibiltae poate exista un decals. Disponibitaea si ascultarea sin retinute ea doveri de iubire, iar lipsa lor sau dezamigirea in privinya lor sint considerate defece grave ale iubii. Unul dintre partner poate fi uneori atiede exigent, de intolerant, fact si nu mit ni cel mai mic semn de neatengie in faa une! invita- tis nick cea mai mica ezitare sau eel mai mic dubiu fats de orp af Prin aceasta, cmiaea uni He i agresata de presiunea, graba sau. impunerea tunel eereri. Un dnee sure net ncn vente nde si spui: «Nu sincin slujba asteptirilor tale, Nu m-am ei sitorit cu tine pentru a-ji satislace nevoile, nu poe si mi alatur intotdeauna doringelortale.* ® Sylie Galland, Conteusiquere ne ance (Comair ete 0 eee, Nowreler Clef mat 195, VIATAIN In yeaiates mows, care onaimes sinfiveazit rmeren machista sau masctd, lucite nw poate ites, ls prima vedere, dect mdi INGURATATEA IN DOENU E PENTRU NOI Vibrate five abt dln inbire daw vip gata de exist i fiecrai moment de existent confer an pls de urate. ENTIMITATEA FIZICA Ente legaté de una dintee necesititle noastre cele mai athaice si cele mai profunde: aceea de a fi atins, primi, Contirmat prin corpul nostra "Aceast8intimitatefizia se sprijna pe senzayille corpo~ rale inregistrate in perioada primi copliii, prin inter~ ‘medial ngriirilor materne. ‘Relaia sugarului cu mama constitie prototipul origi- nar al interacjunii cu eellale. Oare acest interactiuni aa fost cle stabiliteint-un climat de pace st tandreye sau de ambivalengs, paradoxal, de ambiguitate,refuz 9 vinovatie, rarcat de lipsade disponibilitate? Au dat ele nastere nor Sentimente de satisfaei,incredere, implinire sau dimpo- trivi, de frustrate, de itruziune, de complicitate, de per~ secutie? Pentru a-mi stisface apettul de apropiere, de prezen- ty de tandrete printr-o apropiere a corpurilr, trebuie si imi sime respestat in agteptarea mea de moment. Cind spun respectat, vreau s8 spun mai ale libertatea explicit dea fiinyees. {in primul rind, nevoia mea trebuie si fie confirmati ca stare. Ea are dreptul si existe independent de satisfacerea ci Chiar inainte de ayigasi implinirea (in eel mai fercit iz!) printe-odisponibsitate total celui, orice nevo~ ie este in cdutarea recunoasteri, $i cum nu e deloc bine s8 confundim nevoia cu daring, voi adiuga eé specific do- ringeiconsta im aceea ciate nevoie de ingeegere, iar nevo- ia are nevoie, ea insis,s fe primits,acceprat, chiar dacd ‘nu este implinita direct. . MIATA Iv cuPLU 0 DUMLA INTIMITATE Dac nttig wn baba care nu numa eo in- Dest, dar care ot gi dovese giv mai face ssf r- desi, nn exitasi niko op sv edo cu el. Beare _SINGURATATEAINDOINU EpeXTRU NO sspriblons Nui place sit ating.“ ~Uragte mingiierile a public” ‘Ea imi spune de multe ori cd mingfierile de cfine ii daw purici!™ -=De cite oi schigex 0 mingtiere, ea ig) imagineaza ca Apropiezeafxia trezeqtetomeri vechi —teama dea. fi invade, deposedat, paras sau farimiga. ‘Anumigi parteneri au nevoie de timp, de rtualuri, de invitare, de jocuri, de posibilitaea dea reuza pentru ain- ddrizni si spund ,da" apropierit de celal. Exist refuzuri ce reprezinea de fapt consimeéminee lente, parci pentru 3 acorda intenstiiidoringl inerey lo~ cul cuvenit,intreaga sa vivactate Nu" inseamna uneori snd ined, nv imediat®. Inaince defi un refuz, ese in primul rind o forma de protect ‘Aste se intima ca doringas8 continue si creased gist se amplifce, pentru ca in cele din rma si ne copleseas’, dlesenind curtentori simpli Si stuncidevenio o plosi de stele pentrs a ne indnepea vunul citre eeilale. Pliceri doritoare sau dorite si doringe plicute contureazd ininrile pentru sirbitoarea simgusilor. ind alinul, tandetea gi sexualitatea devoratoare nu se confunda in imbratiparietrupurior. {In contaccl pie cin cadrul comuniciri sexual, lise tele ait de fragile se cor rexpectate Pentru 3 mi putea darui, am nevoie i mu ma sim in vadit, posedat, prins de cine Am nevoies8 fae alegerilibere pentru a mi putea di- ruin iuregime.” Nu te lnistese refuzindute, dar poate ci deschid ca lea eitre mai multe posibilitai pentru intlnirea noastra, dlaca accept simu ce inchizie™ Cite fem nase srt obligate st wpitaie", ar gh melee sintimpase de pudoat, pin seals nevota or de andrew, de atingere a compurior, axpiravia dea impart fe cogeeal”pins deau ‘ferey dar care mult prea adesea are chel si se serveascd! ‘Mise inp neon st vreay st dorm singurs vic secu ochitdegchist ch posed stra de imitate ied ine, nrc : fo acca timp, spa de sngurstate ae vit poate paren insuportabih poate trezi indoie icrebar, suspi= ‘MD 0 lupti permanenes pent a dovedi 8 eu sint singura persoana care dispune de coepol mev. Pent cl deat lucr este de neice, intlerabl anormal. Vde in ‘Gnd tandrten stem inediae fx poste git chil bral intr prevent i distant, ntreatentie iment in- tre dasa primi ca righ feitalizese renga fessor ‘elation un evp “Matte dintre dorinle mele se indreap’ itr tine, ined exist gi uncle are Se ndeeapes in ale ret ‘Corot avem nevore de acetal ine abandon garni: “tte ada primis “tt berate neredere Cind fecaresjunge la matritatea nei poziionti ce Inv anon, spa en bon aa de dr Peru sinned asf penta ela acne’ cu fal poate volua gi poate infrutasuurleycoborquri- Feineviabsis sscunle eripatreimpub Thi promis, vista nowt va fi glorioes, paenatt Gate aed SINGURATATEA IN DOLNU EPENTRUNOL Ab, abilcaton teat de lucid de a md ieee cred en grees tw et vicina Ab, ingenioztarea noastrd ait de soupuloerd ‘ind trebuie 12 ne convingd de fuptal eden sin cel neineles, el testi cea neinteleesé Ab, perfec bine inostata stem nose dea ne acuza reiproc! MIATA iv cUPLU — 0 DUBLA INTINTATE Si accastd singurtate insuporeabla, epaizanta, | cexanpenntd de afi singura san singn inereatd Td INTIMITATE COMUNA $1 INTIMITATE, PERSONALA IN PLANUL-TIMPULUL IsMPARTAS DDe-abia dupi 15 ani de eisnici, lun sfirgt de sip timing, mi-am dat seama cd aveam nevoie de rei ore ale mele, de care si dispun fara prezenta sau aproprierea ce- Tuilale™ ‘Barbarul a adaugat: .Cind am facut aceastd descoperi- re, am inteles originea multor tensiuni si a repettiel aproape automate a unora dite neinflegerile noastre. Ei i'se pirea aberanti nevoia mea de singoratate, de lectura, de visare dea face lucruri far ea « Amindoi lucrim toati siptimina, imi spunea ea, ne vedem rar sieu chiar am chet si stau eu tine ot timpol, pentru ama umple de tine eit mai mult atunci cind sintem, Insfirsi, impecuna.» Si nu concepea ci eraposibil ea eu s& nu am nici un chef si fu in preajma ei eind ea murea de nesabdare!" ‘Momentele comune si timpul impirtisit vor fi organi- zatein functie de sensbilttile gi afincailefieciruia. Via- {in cuplu va fi struccurati in jurul proiectelor prezente, rescind sansa unor noi posibilitigi, a unei extinderi ia Une: prelangiri a proiectelor in vinorul mai apropiat sau mai indepartat, Muli dint parteneri una cuplu se multumese si de fineascA proiete yin bloc", ei enuntind in faa cella in special cam ce-ar dor sh mb fac impreuna cu acesta! rmarg sin lo seding de sindicat, joi la bascher si sim dimineata la tenis." SINGURATATEA IN DOL NU E PENTRU NOL Maulumese exveror clipelor wimite, sptite,desco peri 1 sal wet iii Maliumesctxtnror ela secrete, mingtiate de pa- | fi ate a won drurn conn, | Mattuomese tuceroy vaspiratilor amplifcate prin swcelorenimparediior. Poate cd ar fi mai stimulator 38 invatém s& construim proiecte ,propriu-zise" sisi spunem: , Luni searisint cu tine, miercuri, vine, simbaté seark si duminics la fl — gi ata co am chef si fac impreund cu estionareatimpului comun sia timpului personal sau individual va fi legats de eapacitatea de a prevedea proiec- te pe termen scurt si mediu — proiecte care si aduca pli- cote, bucuria simpli a viti in comun, proieete ale unor realzivi ce vor lisa o urma gi vor da nastere unor amintii care urmeaza si devind ridin’ hrdnitoare, care vor fixa arborele vieit a dou existenre ‘Ceca ce numim un pas inante spre celal, cu toatépu- ‘erea nei miscar irezistibile, reprezint sansa datétrdni-