Sunteți pe pagina 1din 200

Arheologia Bibliei

Arheologia
Bibliei
James K. Hoffmeier
CasaCiir~ii,Oradea
2009
Text copyright 2007 J ames K. Hoffmeier.
Original edition published in English under the title The Archaeology of the Bible by Lion Hudson pic,
Oxford, England, Copyright Lion Hudson pic 2007
Arheologia Bibliei
Copyright 2009 Casa Car~ii
O. P. 1, C. P. 270
410610 Oradea, Romania
Tel. / Fax: 0259-469057; 0359-800 761; 0722-669 566
Email: info@ecasacartii.ro
www.ecasacartii.ra
Descrierea CIP aBibliotecii Nationale aRomaniei
HOFFMEIER, J AMES K.
Arheologia Bibliei / J ames K. Hoffmeier. - Oradea :
Casa Car~ii, 2008
Bibliogr.
Index
ISBN 978-973-8998-43-8
22.07
902(569.4)
Citatele biblice sunt luate-din Sfanta Scriptura, traducerea Dumitru Cornilescu, cu exceptia celor a
carar sursa afost precizata.
Traducerea:
Editarea de specialitate:
Editarea literara:
Tehnoredactarea:
Antonela Buliga
dr. Silviu Tatu
Fidelia Stroie
Adi Mihoca~(grafica)
Vasile Gabrian (text)
Prefa~a 7
Diagrama eronologiea eu datele aproximative
PARTEA I
Introducere In arheologie ~i aplicarea
acesteia la Vechiul Testament
/
Capitolul 1 Ineeputurile arheologiei 11
Capitolul2 Biblia, arheologia ~i interpretarea 22
Capitolul 3 Geneza: originile lumii ~i ale Israelului 33
Capitolul 4 Israel in ~i in afaraEgiptului 49
PARTEA A II~A
Teritoriul ~i regii Israelului
Capitolul5 Luarea in stapanire aTarii Fagaduin~ei 65
Capitolul 6 ]udecatori, profe~i ~i regi 77
Capitolul 7 Imparatia vine 87
Capitolul 8 Povesteaadoua regate: Israel 9i Iuda 99
Capitolul 9 Din Babilon laIerusalim 115
PARTEA A III~A
Perioada Noului Testament
Capitolul 10 Lumea greco~romanaaNoului Testament 125
Capitolul 11 Viata 9i slujirea lui Isusdin Nazareth 137
Capitolul 12 Moartea 9i ingroparea lui Isus 152
Capitolul 13 Aparitia 9i raspandirea cre9tinismului 166
Epilog Calatoria abia ainceput 184
Bibliografie 186
Index 188
Contributii fotografice 192
Pref at a
')
-amnascut in Egipt, nu departe de faimosul Muzeu din Cairo ~i la
M
maiputin de 10km (6 mi) de Piramidele de la Giseh, una dintre
cele~apteminuni alelumii antice. Tatalui meu Iiplaceau istoria ~i
arheologia, prin urmare in copilarie m-apurtat prin tot Egiptul, aratandu-mi
locuri minunate. Lavarsta de zeceani amvizitat Libanul, Siria ~i Iordania ~i
amavut ocaziasaexploram Qumranul, unde au fost gasiteManuscrisele de
laMarea' Moarta, Ierusalimul, Ierihonul ~i altesituri. De la0varsta frageda,
fara indoiala datorita pasiunii tatalui meu pentru Biblie, el obi~nuia saimi
vorbeasca despre felul in care cutare sit sau cutare obiect se incadreaza in
istoriabiblica. Acesteexperiente m-aufacut samade"cidfoarteu~or sastudiez
arheologia biblica atunci cand a sosit momentul sa' imi declar materia
principala la universitate. LaWheaton College (Illinois), profesorul Alfred
Hoerth, caruia Iiestededicata aceastacarte, m-ainvatat multe lucruri pecare
incaIepretuiesc. $i m-ainvatat inspecial caarheologia nu poate atat demult
sa"dovedeasca" Biblia, a~acumcred de celemai multe ori oamenii (de~i in
anumite cazuri arheologia confirma istoricitatea evenimentelor sau a
persoanelor), cat sa0 "imbunatateasca". Ceea cevoia profesorul Hoerth sa
spuna prin "aimbunatati" estecaarheologia poate saproduca 0 informatie
valoroasa carene ajutasaintelegemBibliamai bine, facand-o saprinda viata.
In aceastacarte sunt cercetate Vechiul Testament ~i Noul Testament, pentru
a prezenta cititorului unele descoperiri dintre cele mai vechi, dar ~i dintre
celemai recente carearunca lumina asupra Bibliei.
Multe multumiri editorilor de la editura Lion pentru contributia lor la
aparitia acestui volum, dr. Tite Tienou, decan al Trinity Evangelical Divinity
School, ~i Consiliului de Administratie care mi-au permis sa lipsesc un
semestru pentru afacecercetarile necesare ~i pentru ascrieaceasta carte. Sa
speram ca informatiile cuprinse in lucrarea de fata vor face ca Biblia sa
prinda viata ~i Iivor oferi cititorului increderea ca ceea ce ne istorise~tepe
paginile ei esteancorat in spatiu ~i in timp.
Perioada veche babiloniana 2020-1595 i.H.
Perioade istorice in Siria ~i in Palestina
Epoca Bronzului Mijlociu I 2200-1800 tH .
Epoca Bronzului Mijlociu 1I 1800-1E
Epoca Bronzului Mijlociu lIC sau III 1650-1550 i.H.
Epoca Bronzului Tarziu 11550-1400 tH .
Epoca Bronzului Tarziu lIA 1400-1300 tH. _
A Doua Perioada Intermediara (Dinastiile 13-17) 1786-1550 sau 1539 i.H.
Perioada hicso~ilor (Dinastiile 15-16) 1648-1550 sau 1540 i.H.
Regarul Nou (Dinastiile 18-20) 1550 or 1539-1069 tH .
Dinastia aXVIlI-a 1550 sau 1539-1295 tH .
Perioade istorice biblice
2000-1700 tH. Perioada patriarhilor (Avraam, Isaac ~ilacov)
1527-1407 tH. Moise (considerand Exodul in 1447) [eca1350-cca 1230 tH. - considerand Exodul in cca 1270tH.].
1447/6 tH. Exodul - datarea mai timpurie [eca1250-1270 tH. - datarea mai tiirzie]
1407-1400 1.H. Cucerirea Canaanului - datarea mai timpurie [1230-1223 tH. - datarea mai tarzieJ
cca 1380-1050 tH. Perioada judeciitorilor (considerand cucerirea in 1407) [eca1200-1050 i.H. - considerand cucerirea 1ncca 1230 t H.I.
N N
<..n
0
<..n
0 0 0
0 0 0
;-'
-, ->
I I I
lmperiul Asirian 910-610 i.H.
Perioada neobabiloniana (caldeeana) 626-539 i.H.
Imperiul Persan 539-332 i.H.
-';"-':u liB 1300-1200 tH.
L\ 1200-1150 i.H.
:L:====:3 Epoca Fierului IE 1150- 1000 i.H.
_ Epoca Fierului lIA 1000-925 i.H.
Epoea Fierului lIB 925-720 i.H.
Epoea Fierului lIC 720-586i.H/
_ Perioada exilului 605-539 i.H.
Perioada persana 539- 332 i.H. :'::95-11 6i.H.
. aXX-a1186-1069 i.H.
Perioada elenistica 332-63 i.H.
Dinastia Asmoneana 142-63 i.H.
.::.:2 1('50-930 i.H. Monarhia israelita unita
.::.:2 !L5IJ -1010 i.H. Saul
1010-970 i.H. David
.970-930 i.H. Solomon
.967-960 i.H. Solomon construie~te Templul Domnului lalerusalim
.930 i.H. Dezbinarea regatului in Israel (in Nord) ~i luda (in Sud)
722 i.H. Israel exilar in Asiria
.701 i.H. Sennacherib invadeaza luda
605 i.H. Deportarea lui Daniel ~i aprietenilor sai
586 i.H. Nabueodonosor exileazaluda in Babilon - Ierusalimul ~iTemplul distruse
538 i.H. Cirus autorizeaza intoarcerea evreilor in Ierusalim
516i.H. Zorobabel termina reconstruqia Templului
444 i.H. Neemia reconstruie~te zidurile Ierusalimului
168i.H. Antioh al IV-leaprofaneaza Templul din Ierusalim
63 i.H. Generalul roman Pompei eueer~te lerusalimul ~i intra in Locul Preasfiint din Templu
19i.H. lrod eel Mare ineepe reeonstruirea Templului
5i.H. N~terea lui lsus
30-33 d.H. Slujirea publica alui lsus
33 d.H. Isus moare ~i invie, Ziua Rusaliilor - na~terea Biserieii
47 d.H. Apostolul Pavel porn~te in prima saealatorie
49 d.H. Conciliul de lalerusalim
60-62 d.H. Arestulla domiciliu allui Pavel in Roma
63-65 d.H. Ultima ciilatorie alui Pavel
66-67 d.H. Ultima intemni(:are alui Pavel ~i execu~iasasub imparatul Nero
81-96 d.H. Persecu~iaBisericii sub imparatul Domi~ian, apostolul loan prime~teApocalipsa pe insula PatInos
U1 0
o
o
Imperiul Asirian 910-610 tH .
Perioada neobabiloniana (caldeeana) 626-5391.H .
Imperiul Persan 539-332 i.H.
-.;...-.:u lIB 1300-1200 i.H.
L\ 1200- II50 l.H.
:E====::::: Epoca Fierului IB 1150-1000 i.H.
_ Epoca Fierului IIA 1000-925 l.H.
Epoca Fierului llB 925-720 l.H.
Epoca Fierului lle 720-586 i.H/
_ Perioada exilului 605-539 i.H.
Perioada persana 539-332 tH. _:-~--ll 61.H.
- aXX-a1186-1069i.H.
Perioada elenistica 332-63 l.H.
Dinastia Asmoneana 142-63 tH.
Perioada romana 63 l.H.- 476d.H.
-~50-930 l.H. Monarhia israelita unitfi
=:.:'50-1010 1.H. Saul
:dL-970 l.H. David
.970-930 l.H. Solomon
.967-960 i.H. Solomon construi~te Templul Domnului laIerusalim
930 l.H. Dezbinarea regatului in Israel (in Nord) ~i Iuda (in Sud)
722 l.H. Israel exilat in Asiria
701tH. Sennacherib invadeaza Iuda
605 l.H. Deportarea lui Daniel ~i aprietenilor sai
586 l.H. Nabucodonosor exileazaIuda in Babilon - Ierusalimul ~iTemplul distruse
538 i.H. eirus autorizeaza inroarcerea evreilor in Ierusalim
516l.H. Zorobabel termina reconstruqia Templului
444 l.H. Neemia reconstruie~te zidurile Ierusalimului
168i.H. Antioh allY-lea profaneaza Templul din Ierusalim
63 i.H. Generalul roman Pompei eueer~te Ierusalimul ~i intra in Locul Preasfanr din Templu
19i.H. lrod eel Mare incepe reeonstruirea Templului
5l.H. Na~terea lui [sus
30-33 d.H. Slujirea publica alui Isus
33 d.H. Isus moare ~iinvie, Ziua Rusaliilor - na~terea Bisericii
47 d.H. Apostolul Pavel porn~te in prima saealatorie
49 d.H. Conciliul de la[erusalim
60-62 d.H. Aresrulla domieiliu allui Pavel in Roma
63-65 d.H. Ultima calarorie alui Pavel
66-67 d.H. Ultima intemni~are alui Pavel ~i execu~iasasub impararut Nero
81-96 d.H. Persecu~iaBisericii sub impararul Domi~ian, apostolulloan prime~te Apocalipsa pe insula Patrnos
V1 0
o
o
.I'..
Inceput urile arheologiei
CaHitorie in timp
Cunoa~terea trecutului, a lSEoriei,reprezinta cheia pentru intelegerea prezentului ~i a
iortelor care continua sa dea forma culturilor, limbilor, granitelor nationale ~i
asociatiilor politice. In filmul de mare succes Back to the Future [lnapoi in viitorJ ,
excentricul om de ~tiinta dr. Emmett Brown a construit 0 ma~ina atimpului care era
capabila saseintoarca inapoi in timp sau samearga in viitor. Din moment cema9inile
timpului nu sunt posibile, cumpoate cinevasadeschida u9atrecu\:ului casaurmareasca
istoria, aventurile si tainele care zacascunse in vremurile de odiniofr'a?
In realitate noi dispunem de un astfel devehicul caresane poarte inapoi in timp.
In ultimii doua sute de ani, cercetarile arheologice au oferit noi informatii care Ie
permit oamenilor din secolul al XXI-leasa scruteze trecutul indepartat 9i sa deschida
capitole ale istoriei omenirii care nu au fost citite de secole 9i uneori chiar de milenii.
Una dintre regiunile in carearheologia ajucat un rol decisiv in trezirea laviata atrecu-
rului este Orientul Mijlociu sau Orientul Apropiat al Antichitatii. Clasicii greci, de la
Homer la Herodot, au scris despre popoarele din estul Mediteranei. Datorita acestor
scrieri, lumea occidentala afost multa vreme intrigata depiramidele 9i templele Egiptului
- de mumiile 9i papirusurile egiptene - 9i de monumentele 9i tablitele Babilonului. In
Tara Sfanta, in locurile unde sebanuie9te ca au avut loc evenimente semnificative ale
istoriei biblice, sunt construite biserici ~i moschei vechi de secole, iar in intreaga
regiune pot fi vazute ruine antice. Vestigiile arheologice din Orientul Apropiat dau
na9tere urmatoarelor intrebari: Au ceva in comun cu Biblia, cartea care a influentat atat de
profund cultura occidenwlii? Relatiirile din Biblie, in special cele vechi de trei mii deani ~i chiar
mai mult, sunt mit sau istorie? Oare a disciplinii ~tiintificii cum este arheologia este compatibilii
W 0 carte in mod evident religioasii cum este Biblia? Acestea sunt intrebari pertinente lacare
cartea de fatavaincerca saofere raspunsuri.
ocitire nu foarte aprofundata a Bibliei ne aduce la cuno~tinta ca scena pentru
evenimentele 9i popoarele intalnite in paginile Vechiului Testament 9i ale Noului
Testament este Orientul Mijlociu. Mergand de la Rasarit spre Apus in perioada
acoperita deVechiul Testament, aceasta regiune cuprinde Iranul, Irakul, estul Turciei,
iria, Libanul, Israelul / Palestina, Iordania, Egiptul ~i nordul Sudanului din zilele
noastre. Aceste tari mai sunt cunoscute ~i sub denumirea de Cornul Abundentei ~i ca
600km
!
-'
::J Cateva ora$e importante din
is timpuriie biblice.
u.J
>

-'
locul de na~tereal civilizatiei. In era cre~tina, scena Bibliei s-amutat sprevest, pentru a
include vestul Turciei, Grecia, Italia ~i un numar de insule mediteraneene. Prin
urmare, e/de la sine inteles ca, dad s-ar studia ~i s-ar aprofunda istoria, limbile,
literatura, arhitectura, arta ~i geografia acestor regiuni, ar exista 0legatura cu Biblia. In
definitiv, Biblia esteasociata cu acesteregiuni ~i cu nume de conducatori precum $i~ac
~i Tirhaca, Tiglatpalasar ~i Sargon, Cirus ~i Darius, Cezar August ~i Irod. Numele sunt
atestate ~i in afara Scripturii. In concluzie, arheologia poate juca rolul de ma~ina a
timpului pentn.i cititorul Bibliei, deschizand u~i ale cercetarii ~i luminand cai pe care
eel interesat poate sanavigheze prin intunericul produs de abisul caresepara prezentul
de trecut.
Originile arheologiei in lumea biblidi
Arheologia, a~acum sugereaza cuvantul, reprezinta studiul lucrurilor vechi, in special
al culturilor ~i al societatilor. Deoarece lumea academica europeana afost intotdeauna
interesata de istoria, de limbile (greaca~i latina), de literatura ~i de arta clasice, nu ne
:urprinde faptul casapaturile arheologice au inceput in Italia cu peste 250 de ani in
urrna, in siturile de laHerculaneum (1738) ~i Pompei (1748). Aceastaevolu~iein mod
normal s-arfi dovedit benefica pentru studiul Noului Testament, dar nu acestaafost
motivul din spatele acestor prime excava~ii.Heinrich Schliemann (1822-1890), fiul
unui pastor german, afost interesat incadin copilariedeHiada ~ideOdiseea lui Homer.
:\ceastapasiune, impreuna cusperan~adeaconfirma istoricitateaIucrarilor Iui Homer,
i-acondus pa~ii,in 1867-1869, spreGrecia, unde ainceput excavareadiferitelor situri.
In celedin urma, a descoperit in vestul Turciei Iocul cel mai probabil unde s-aaflat
cetateaTroia. Schliemann estevazut caun pion important in dezvoltareaunor metode
mai ~tiin~ificedesapare.
Datorita Iui Schliemann, 'unii cercetatori ai Bibliei s-augandit ca arheologia ar
puteasaslujeascaiRacela~ifel studiului lor referitor laBiblie~iIaIumeaei. Intr-adevar,
esteingeneral recunoscut cainteresuf pentru Biblie~ipentru istoriaacesteiai-amotivat
pe mul~i exploratori ~i arheologi de Iainceput sacalatoreascaspre Orientul MijIociu
pentru ainvestiga~i excavasituri antice.
Arheologia in Mesopotamia /
Cu pestepatru sute de ani in urma, Pietro dellaValle(1586-1652), un poet, soldat ~i
calator italian, avizitatmovilelesautell-urile(cumsunt numite inaraba) depeteritoriul
Babilonului antic. Acolo, el a procurat ni~tecaramizi cu 0 scriereciudata cu literein
formade cuieinscrip~ionatain lut. Acesteaau fost primele exemple, aceeacesavan~ii
aveausanumeasca scrierea"cuneiforma" (in forma de cui) carevaajunge in Europa.
Dar nimeni nu putea saIedescifreze. In timpul urmatorilor 250 deani, un numar tot
mai maredesavan~i,dipIoma~i ~i clerici cutezatori au calatorit spreOrientul MijIociu
pentru aexplorasiturilebiblice. Calatoria dinspre Europa spreOrientul Mijlociu~i in
interiorul acestor ~ari constituia in sine 0 provocare din secolul al XVII-leapana la
inceputul secolului al XX-lea,iar bolile~i localnicii ostili s-audovedit periculo~i pentru
ace~ti dintai arheologi.
Britanicii ~i francezii erau ~i ei activi in zileledepionierat alearheologiei din Irak.
Sir Henry Rawlinson afost numit consul in Bagdadin 1843, ceeacei-aasigurat ocazia
e a incepe sapaturile. Al~i arheologi-pionieri din Irak au fost Paul-Emile Botta
(1802-1870) ~i Austin Henry Layard(1817-1894). Primul a fost consulul francez in
Mosul din nordul Irakului incepand cu 1842 ~i a excavat locul vechilor capitale
asiriene: Ninive~i Dur $arrukin (actualul Khorsabad), unde adescoperit palatul regelui
argon aill-lea, men~ionat in Isaia20:1.Multe dintre frumoaselesculpturi pecarele-a
descoperit aufost duselaMuzeul Luvrudin Paris. Layard,un anticar britanic, aIucrat,
de asemenea, in Nimrud ~i in Khorsabad dupa 1840. Descoperirile lui cele mai
importanre aufostduseIaMuzeul Britanic din Londra. Astfel, panainadouajumatate
a secoIuIui al XIX-lea, disciplina asiriologiei a progresat odata cu descifrarea scrierii
cuneiforme ~i cu descoperirea capitalelor antice cum ar fi Ninive ~i Babilonul, care
erau cunoscute de pe paginile Bibliei. Un alt ora~biblic renumit din Mesopotamia,
Ur din Caldeea, caminullui Avraam(Geneza 11:28, 31), afost excavatdesir Leonard
Woolley(1880-1960) in 1922-1934. Woolleyadescoperit mormintele regalealePrimei
Dinastii din Ur (cca2650-2500 i.H.) carecontineau bijuterii rare, ustensiledin aur ~i
diferite instrumente. Astazi acestecomori impodobesc Muzeul Britanic, in timp ce0
parte din giuvaeruri ~i trupullui Pu-Abi, 0regina sau preoteasa din Ur din perioada
Primei Dinastii, sunt expuse la Muzeul Universitatii din Pennsylvania. Inspirata de
descoperirea mormintelor regaledin Ur, Agatha Christie ascrisfaimosul sau roman
politist Murder inMesopotamia [CrimainMesopotamia] ~i,mai mult dedit atilt, chiar s-a
casatorit cu Max Mallowan, asistentul lui Woolley. Ulterior, Max ~i Agatha au fiicut
sapaturi laNimrud, in nordul Irakului.
Textulcuneiformal mitului
babilonianal creatiei,
Enuma eJi~.
In momentul in care privim un text
cuneiform, am putea fi inclinati sa credem
ca semnele sunt complet neinteligibile!
Totu~iin zilele noastre exista zeci de
savanticare pot sa dea sens acesteiscrieri
bizare. Multe minti luminate ~i
nenumarate ore de studiu au condus la
descifrarea acesteiscrieri, facand posibila
intelegerea limbilor antice ale
Mesopotamiei ~ioferind, astfel, informatii
de fond pretioase pentru numeroase
istorisiri din Biblie.
Carsten Niebuhr (1733-1815) este
persoana Earei9-ise atribuie in mod
frecvent initierea cereetarilor ~tiintifice
de mai tarziu din Orient. De origine
germana, Niebuhr era un matematician
care a invatat tehnica masuratorilor unui
teren, ceea ce I-a acreditat ea membru
intr-o eehipa de savanti seandinavi ~i
germani trimi~i de monarhul
Danemareei, Frederic al V-lea, sa
exploreze Orientul Mijloeiu. Eehipa sa
cuprindea un lingvist, un botanist, un
zoolog ~iun artist. Intre 1761 ~i1767 a
petrecut timp in Egipt, in Sinai, in Irak,
in Siria ~iin Persia (actualul Iran), a
eopiat reliefuri ~iinscriptii cuneiforme la
Persepolis (una dintre eapitalele
Imperiului Persan), a executat desene la
Ninive ~ia intocmit harti ale diverselor
situri. Inca din primii ani ai expeditiei,
membrii echipei sale au murit unul
dupa altul; dar el ~i-a urmat directia,
pregarindu-Ie altora terenul. La
Persepolis a studiat textele enigmatice,
ajungand la concluzia corecta ca erau
utilizate trei sisteme diferite de scriere.
De~iacesta a fost un progres
semnifieativ, 0realizare ~imai mare a
avut loc in 1802, cand George
Grotenfend a identificat in mod coreet
numele a trei regi persani pe ni~te
tablite, ceea ce a avut ca rezultat
identificarea a 13 semne ale persanei
vechi: -
Cheia pentru descifrarea completa a
scrierii cuneiforme a fost realizarea
faptului ca inscriptia de la Behistun sau
Bisutun (vestul Iranului) continea un text
trilingv. Inscriptia continea raportul
primilor ani de domnie ai regelui Darius
~iera redaetata cu litere cuneiforme
elamite, babiloniene ~ipersane veehi.
Arheologia in Egipt
Egiptologiai~i areoriginea in coleqionarea de antichitati din ValeaNilului in secolul
al XVI-lea.Egiptul eracunoscut prin intermediul literaturii clasice~i al ciilatoriilor lui
Herodot din secolul al V-leai.H. Auramisticii aEgiptului i-afacut pemulti din Europa
sacreadacaexperienteleezoterice~ioculteputeau fi obtinute prin contactul cuobiecte
egiptene~icii misterioaselescrieri aveauputeri magice.Acesteidei fantezisteaudat curs
~i mai multor investigatii ~tiintifice in secolul al XIX-lea. Giovanni Belzoni
0778-1823), cfmdvaactor de circ ~i de profesie inginer in hidraulicii, a calatorit in
Egipt in 1816, sperand sa-~i poata vinde tehnica de irigare lui Muhammad Ali,
conduciitorul Egiptului. Acolo i-acunoscut pe consulul general britanic, Henry Salt,
careera coleqionar de antichitiit-i.Acest fapt l;adeterminat pe Belzoni sa-~ipetreaca
Henry Creswicke Rawlinson,
(1810-1895), un ofiter britanic, a
profitat de prezenta sa In Persia In 1833
pentru a Incepe studiul monumentului
de la Behistun. Construind pe temelia
pusa de Niebuhr $ide Grotenfend,
munca migaloasa a lui Rawlinson a avut
ca rezultat descifrarea completa a
tuturor celor trei limbi. Aceasta reu$ita a
fost extrem de importanta pentru studiul
multor limbi antice din Orientul
Apropiat, deoarece multe popoare
foloseau aceasta scriere. De$i sumerienii
au dezvoltat scrierea cuneiforma In
mileniul al IV-lea I.H. In sudul
Mesopotamiei, aceasta a fost
Imprumutata $iutilizata de babilonieni,
de asirieni, de hititi $ide persani. In
mileniul alII-lea i.H., scribii din Ugarit,
situat In actuala Sirie, au dus scrierea
cuneiforma pe 0treapta superioara,
dezvoltand un sistem alfabetic.
Mormantullui
Darius I, din vestul
Iranului, cuprinzand
inscriptia trilingva de
la Behistun.
I-
Z
u.J
2

l-
V>
u.J
I-
...J
:J
I
U
u.J
>

...J
:s Piatra de la Rosetta,
~ inscriptionata In trei limbi,
e care a avut 0 contributie
majora la descifrarea
~ hieroglifelor.

u
multi ani explorand Egiptul, deschizand morminte din Valea Regilor 9i explorand
piramidele de la Giseh. El a considerat ca 0 provocare personala transportarea in
Angliaadescoperirilor salemai mari. in ciudareputatiei saledeafolosi metodefrivole,
el aexecutat, de asemenea, ni9tedesene minutioase aletemplelor 9i alestatuilor care
nu puteau fi clintite, aratand prin aceasta ca recuno9tea valoarea intrinseca a
monumentelor.
Unul dintre aspectele colonialismului francez in bazinul Mediteranean a fost
campania lui Napoleon in Egipt. Se relateaza c:'i Napoleon, stand in fata marilor
piramide delaGiseh, ar fi declarat trupelor salecacinci mii deani deistorie
priveauinjosspreei. incepand cu 1798, armatalui desavanti s-araspandit
peteritoriul Egiptului, consemnand informatii referitoarelamonumente.
Subegidaacestui efort al francezilorafostdescoperitaPiatradelaRosetta
in 1799, descoperirecareapregatit caleapentru descifrareahieroglifelor
egiptenedefilologul J ean Fran<;:oisChampollion.
Piatra de la Rosetta continea un edict al lui Ptolemeu al V-lea
(196 i.H.), inscriptionat atat cu hieroglife, cat 9i cu scrierea
demotic:'i, scrierea hieroglifica extrem de avansata utilizata in
Egiptul greco-roman. Totu9i prezenta celui de-al treilea text,
traducerea in greacaa pasajului egiptean, afost ceacarea oferit
cheia pentru descifrareaintelesului acestor semne criptice. Acest
progres a netezit calea pentru citirea 9i intelegerea inscriptiilor
hieroglifice de pe morminte, temple, stele 9i papirusuri. Astazi,
Piatra de la Rosetta se afla la Muzeul Britanic, fiind predata de
Napoleon dupa infrangereadelaWaterloo.
Arheologia in Palestina / Israel
Cea de-a treia regiune majora a lumii Orientului Apropiat - inima
arheologiei biblice - este Palestina/ Israelul, adeseori cunoscuta ca Tara
Sfanta. Este largrecunoscut faptul ca Edward Robinson (1794-1863), un cercetator
american al Bibliei 9i profesor laseminar, este0 Figuraimportanta de lainceputurile
arheologiei biblice, 0 disciplina careainflorit abia in secolul al XX-lea.incepand cu
1837, Robinson a calatorit prin Egipt, Sinai 9i Palestina, alaturi de un misionar
americandin Beirut, Eli Smith, carevorbeafluent araba. Lucrareamonumentala in trei
volumealui Robinson, Biblical Researches inPalestine [Cercetari biblicein Palestinal, a
vazut lumina tiparului in 1841. Principalul obiectiv al explorarilor sale a fost sa
identifice situri cunoscute din Vechiul 9i din Noul Testament. in multe situatii el a
reu9it sa-9iatinga obiectivul prin corelareanumelor ebraice9i grece9ti cu toponimele
(nume de locuri) arabe care au ramas in uz. Convingerea lui Robinson ca Biblia
continea informatii exactecareputeau fi pusein concordanta curuinele 9i cusiturile
Palestinei adevenit unul dintre caracteristicilearheologiebiblicevremedemai bine de
un secol.
Fondul pentru Explorarea Palestinei (FEP) afost fondat in Marea Britanie in 1865
pentru ainvestigaistorianaturala, arheologia ~igeografiaPalestinei. Primele expeditii sub
egida FEP (cunoscuta acum sub numele de Societatea pentru Explorarea Palestinei) au
fost dedicate cercetarii ~icartografierii celor mai importante situri, cumar fi expeditia din
lerusalim acapitanului Charles Warren. Sub autoritatea lmperiului Otoman in Palestina
alucrat, deasemenea, Charles Clermonr-Ganneau care, printre altele, aajutat lasalvarea
celebrei inscriptii alui Me~asauStelaMoabita, descoperite in 1868laDibon (mentionat
in Biblie), in Transiordania. Clermonr-Ganneau astudiat ~i inscriptiile ebraice timpurii,
cum ar fi inscriptia din Tunelul Siloamului, descoperita in 1880. Dar sir William
Matthew Flinders Petrie (1853-1~42) este in mod normal creditat cu orientarea
sapaturilor arheologice intr-o direqie mai ~tiintifica. Calificat ca topograf ~i inginer,
tanarul Petrieastudiat ~i; masurat monumentele din MareaBritanie - in 1880apublicat
o carte despre Stonehenge. Cand s-a dus in Egipt, a utilizat metode inginere~ti ~i
topografice pentru amasura marile piramide delaGiseh din Egipt.
In 1890, dupa cetocmai incheiase aproape un deceniu de sapaturi in Egipt, Petrie
alucrat pentru scurt timp laTell el-Hesi, in sudul lui luda, sub auspiciile' PEF. Acolo,
el acautat sapuna in aplicare metoda stratigrafica (studiul straturilor depuse) pecare0
utilizaseSchliemann in Grecia ~i laTroia, punandu-~i astfel 0amprenta durabila asupra
arheologiei din Palestina, in ciuda scurtei durate aocup:hii unei funqii laTell el-Hesi.
Geologia stabilise deja castraturile sau formatiunile Pamantului erau depuse defortele
naturii intr-o succesiune cronologica, straturile mai recente acoperind depunerile mai
vechi. Acest principiu, cunoscut ca legea suprapunerii, a fost transferat la disciplina
arheologiei, dovedindu-se afi foarte util in datarea straturilor de rama~ite umane din
movilele din Orientul Apropiat. In acest caz, continutul straturilor a dat arheologilor
posibilitatea de aoferi date precise ~i incontestabile pentru diversele civilizatii. Chiar ~i
acolo unde plana nesiguranta asupra datei unui strat, sapatorul putea fi sigur asupra
cronologiei relative: formatiunile cele mai adanci urmau sa fie cele mai vechi ~i
traturile superioare urmau safiecelemai recente.
Alti arheologi I-auurmat pePetrie, lucrand in siturile biblice din regiune, cumar fi
R. A. S. Macalister (1870-1950) la Tell es-Safi (probabil Gatul filistean) ~i la Ghezer
intre 1902 ~i 1908. Alte situri biblice, cum ar fi Taanac, lerihon ~i Megiddo, au fost
excavatede arheologii germani lainceputul secolului al XX-lea.
Nu lamult timp dupa arheologii europeni auvenit ~i cercetatorii americani, odata cu
infiinrarea, in 1900, a$colilor Americane pentru Cercetari Orientale. George Reisner de
laUniversitatea Harvard, careinainte lucrasein Egipt ~i in Sudan, acondus lucrarile din
amariaincepand cu 1909. Acestelucrari ~i alteproiecte din regiune au fostintrerupte de
Primul Razboi Mondial, dar caderea lmperiului Otoman ~i mandatul britanic asupra
Palestinei au generat 0noua eraalucrarilor arheologicein Palestina. Unul dintre cei mai
deseamaarheologi biblici, G. Ernest Wright, anumit-o "epoca deaur". Cel mai renumit
ercetator al acestei epoci afostWilliamFoxwellAlbright (1891-1971), delaUniversitatea
J ohns Hopkins. Albright a cercetat Tell Beit Mirsim, urmat de patru etape de excavare
Un magnetometru folosit la
explorarea de la Tell el-Borg,
Sinai. Acest instrument Ie da
arheologilor posibilitatea sa
observe particularitati
dincolo de suprafata
pamantului.
intre 1926~i 1932. Importanta muncii lui Albright aconstat in atentia pecareaacordat-o
ceramicii ~i stabilirii unei secventetipologicein scopurile datarii. De~i Petriearecunoscut
principiile fundamentale alecronologiei ceramicii, cumar fi utilizareadiverselor forme ~i
ornamente din ceramicain scopurile datarii, Albright afost cel carearafinat aceastaanali-
za,darand cuminutiozitate diferiteleforme~itipuri devaseimpreuna cuceledin altesituri
- permind, astfel, cercetatorilor sadatezestraturile delaaltesituri din sudul Palestinei.
G. Ernest Wright (1909-1974), unul dintre cei mai distin~i studenti ai lui Albright,
afost bine cunoscut pentru lucrarea sain domeniul teologiei ~i al arheologiei biblice.
De la Albright a invatat care este importanta analizei ceramicii, invatand prima data
metodele peteren in 1934impreuna cu mentorul sau laBeitin, considerat afi Bethelul
din Vechiul Testament. Din multe puncte de vedere, Wright a netezit calea pentru 0
abordare multidisciplinarii a arheologiei, datorita colaborarii sale cu antropologul
Robert Braidwood de la Universitatea din Chicago. De~i el a anticipat observarea
roadelor noii sale viziuni in excavarile pe care le-a condus la Sihem, scopurile sale
marete au fost atinse numai in lucrarea studentilor sai, cumar fi William Dever, J oseph
Seger ~i J ohn Holladay. Ei au lucrat la Ghezer in anii '60 ~i '70, initiind mai multe
abordari ~tiintifice ~i multidisciplinare ale excavatiilor pentru a oferi 0imagine mai
cuprinzatoare avietii in Canaanul ~i Israelul antic (vezi pagina 20).
Intemeierea statului Israel in 1948 a marcat inceputul sapaturilor efectuate de
israelieni in tara lor stramo~easca, de~i unii dintre ei lucrasera in deceniile anterioare
alaturi de sapatori occidentali. Un tanar cercetator care a lucrat la Tell Beit Mirsim
impreuna cuAlbright in anii '30 afost Benjamin Mazar (1905-95), considerat de unii
parintele arheologiei israeliene. Din 1936pana lasfar~itul anilor '70, Mazar aefectuat
sapaturi in cateva situri israeliene, inclusiv laMuntele Templului din Ierusalim. Unul
dintre studentii doctoranzi ai lui Albright de la Universitatea J ohns Hopkins a fost
Avraham Biral}care a condus timp de decenii excavatiile de la Tell Dan, ramanand
activ chiar ~i la 90 de ani. Alti arheologi deschizatori de drumuri din Israel sunt:
Yohanan Aharoni (1919-1976), student al lui Mazar, care a efectuat sapaturi laArad,
Ramat Rachel ~i Beersheba, ~iYigael Yadin (1917-1984), general, politician ~i profesor,
careaefectuat sapaturi laHazor, laMegiddo ~i laMasada. Astazi studentii acestor primi
arheologi israelieni excaveazain mod activ td~urile din Israelul ~i d(n Canaanul antic.
Lamijlocul secolului al XX-Iea,arheologii britanici erau ~i ei lalucru in Israel ~i in
Iordania. Efectuand sapaturi la Ierihon ~i la Ierusalim, arheologul englez Kathleen
Kenyon (1906-1978) aintrodus metodele mai riguroase alearheologiei britanice. Ea~i-a
adaptat tehnicile peteren dupa sir Mortimer Wheeler. Poatecaceamai marecontributie
aei laarheologia din Siria ~i din Palestina sau biblica afost introducerea aceeaceeaa
numit metoda "Wheeler-Kenyon" in Orient Apropiat. Prin aceasta metoda, seacorda 0
atentie sporita studierii nivelurilor de ocupre ~i a zidurilor artificiale, adica a peretilor
creati prin excavareasuprafetelor sau apatratelor. Patratele sau dreptunghiurile excavate
sunt plasate intr-un caroiaj stabilit cu ajurorul unui instrument topografic. In plus,
Kenyon a avut grija sa izolezeceramica ~i alte obiecte gasite intr-o formatiune. Prin
inregistrarea amanun~ita a constatarilor ~i prin realizareaunor desene detaliate ale
pere~ilorcrea~iprin excavareseputeaintotdeauna cunoa~tecontextul unui obiect.
Metode arheologice moderne
incepand cu anii '60, lucrarile arheologicedin Orientul Mijlociu au devenit tot mai
mult multidisciplinare. in mod tradi~ional, arheologii din Orientul Mijlociu puneau
accentul pe examinarea surselor scrise, aarhitecturii, aartefactelor ~i aobiectelor de
arta antice de diverse tipuri ca baza pentru recanstituirea trecutului. De~i aceasta
abordare umanista ramane in continuare caloana vertebrala aarheologiei, noi ne-am
largit interesele, punem noi intre!:J ari~i utilizamnoi metode deinvestigare.
Majoritatea excaYa~iilorsunt preocupate de studiul paleoambiental al regiunii in
care este localizat situl. Arheologii pot acum examina siturile cu ajutorul unui
instrument topografic cu laser sau cu un "teodolit" care poate inregistra date pe
computer. Acestapermite intocmirea unor har~i extremdeprecise. Explorareaunui sit
cu magnetometrul ~i radarul de penetrare asolului (ground penetrating radar GPR)
permite vizualizareaparticularita~ilor sub suprafa~apamantului, ghidandu-l astfel pe
arheolog inspre excavareaanumitor particularita~i care prezinta interes. Programele
computerizate ale Sistemelor Informa~ionale Geografice (Geographic Information
SystemsGIS) permit suprapunerea imaginilor desatelit, ahar~ilorregionale~iahar~ilor
siturilor arheologice, generand date careil pot ajuta pe arheolog in studiul unui sit
arheologic~i al rela~ieiacestuiacualteparticularita~i ~i cualtesituri. Carbonul 14este
utilizat in modregulat pentru datarearesturilor vegetale~i animale.
Ceramica nu mai estestudiata doar in scapul datarii, ci ~i pentru astabili tipurile
delut ~i demama intrebuin~ate, carepot saaibaorigini diferite. Deexemplu, lasitul
pecareI-amexcavatin nordul Sinaiului, amconstatat caun vasuria~, utilizat pentru
transportarea produselor, provenea din regiunea Oazei Dakhla din de~ertul libian al
Egiptului, in timpceun altul proveneadin Ugarit, aflat pecoastaMediteranei, inSiria
actuala. Arheologii sunt nerabdarori sastabileascafunc~iavaselor: cumerau utilizate,
cecontineau sau transportau ~i cene pot spune despreeconomia unui sit sau aunei
regiuni. Rareori sedescoperacontainere cucontinutul intact, dar prezentareziduurilor
nedaun indiciu aceeaceafost inauntru.
Preocupaxileantropologice se includ in munca arheologilor modemi. Aici este
inclusa osteologia - studiul rama~i~eloromene~ti - ~i paleozoologiacare determina
tipurile de animale dintr-un sit pomind de la oase. Din studiul atent al rama~i~elor
umane arheologul aflainforma~ii despreoamenii careaulocuit intr-un sit - etnicitatea
lor, gradul desanatate ~i bolilepe careIe-auavut probabil. Oaseleanimalelor arunca
lumina asupra dietei locuitorilor ~i asupra mediului. De exemplu, in lucrarile de la
Tell el-Borgdin Sinai amdescoperit rama~i~edevaci, de oi, de capre, de porci ~i de
pe~te.Toateacesteaindicafaptul calocuitorii sitului aveau0 dietabogata~ivariata.
Etnoarheologia, 0 ramura aantropologiei, implicastudiul informa~iilor culturale
sau socialecontemporane legatede un loc sau de 0 regiune pentru aarunca lumina
Rezultate ale unei explorari
cu magnetometrul la
Tell el-Daba, Egipt,
prezentand particularitati ale
palatului hicsos.
-:.cgistrarea amanuntita a constatarilor ~i prin realizareaunor desene detaliate ale
= - plor creati prin excavareseputeaintotdeauna cunoa~tecontextul unui obiect.
_letode arheologice moderne
~cepand cu anii '60, lucrarile arheologicedin Orientul Mijlociu au devenit tot mai
~ul( multidisciplinare. In mod traditional, arheologii din Orientul Mijlociu puneau
-.:c:emulpe examinarea surselor scrise, aarhitecturii, aartefactelor ~i aobiectelor de
- antice de diverse tipuri ca baza pentru reconstituirea trecutului. De~i aceasta
.~rdare umanista ramane in continuare coloana vertebrala aarheologiei, noi ne-am
..3..:.,;( interesele, punem noi intre!:J ari~i utiliziimnoi metode deinvestigare.
Majoritatea excavatiilor sunt preocupate de studiul paleoambiental al regiunii in
-e este localizat situl. Arheologii pot acum examina siturile cu ajutorul unui
..::srrument topografic cu laser sau cu un "teodolit" care poate inregistra date pe
::.:nputer. Acestapermite intocmirea unor hiirti extremdeprecise. Explorareaunui sit
.:umagnetometrul ~i radarul de penetrare asolului (ground penetrating radar GPR)
;- :mite vizualizareaparticularitiitilor sub suprafata piimantului, ghidandu-l astfel pe
l..~eolog inspre excavareaanumitor particularitiiti care prezintii interes. Programele
- :nputerizate ale Sistemelor Informationale Geografice (Geographic Information
=~emsGIS) permit suprapunerea imaginilor desatelit, ahartilor regionale~iahartilor
~alrilor arheologice, generand date care11pot ajuta pe arheolog in studiul unui sit
, eologic~i al relatiei acestuiacualteparticularitiiti ~i cualtesituri. Carbonul 14este
_Lili:atin modregulat pentru datarearesturilor vegetale~i animale.
Ceramica nu mai estestudiata doar in scopul datiirii, ci 9i pentru astabili tipurile
.:~lut ~i demarna intrebuintate, carepot saaibaorigini diferite. Deexemplu, lasitul
:: careI-amexcavatin nordul Sinaiului, amconstatat caun vasuria~, utilizat pentru
"-'-portarea produselor, provenea din regiunea Oazei Dakhla din de~ertul libian al
= gi. rului, in timp ceun altul proveneadin Ugarit, aflat pecoastaMediteranei, in Siria
~ala. Arheologii sunt nerabdatori sastabileascafunctia vaselor: cumerau utilizate,
.:::contineau sautransportau ~i cene pot spune despre economia unui sit sau aunei
.'i'uni. Rareori sedescoperacontainere cucontinutul intact, dar prezentareziduurilor
::eciaun indiciu aceeaceafostinauntru.
Preocuparile antropologice se includ in munca arheologilor moderni. Aici este
--:z.:.usa osteologia - studiul rama~itelor omene~ti - ~i paleozoologiacare determina
---;urilede animale dintr-un sit pornind de la oase. Din studiul atent al rama9itelor
..::::ranearheologul aflainformatii despreoamenii careaulocuit intr-un sit - etnicitatea
:-.~adul desanatate ~i bolile pecareIe-auavut probabil. Oaseleanimalelor arunca
..:::illnaasupra dietei locuitorilor ~i asupra mediului. De exemplu, in lucrarile de la
-=-:=~el-Borgdin Sinai amdescoperit ramii~itede vaci, de oi, de capre, de porci ~i de
- :-:e, Toateacesteaindicafaptul cii locuitorii sitului aveau0 dietii bogatii ~ivariatii.
Emoarheologia, 0 ramura aantropologiei, implicastudiul informatiilor culturale
- ~ ocialecontemporane legatede un loc sau de 0 regiune pentru aarunca lumina
Rezultate ale unei explorari
cu magnetometrulla
Tell el-Daba, Egipt,
prezentand particularitati ale
palatului hicsos.
asuprapracticilor stravechi. LaTell el-Borgamdescoperit colibeanticedin stuf careau
fost arsecomplet cumii deani in urma~i,cutoateacestea, amadunat informatii utile
despremodul in careerau construite acestecolibe~i erau amplasatea~ezarile,studiind
colibelebeduinilor din apropiere. Bazelede date sunt utilizatepentru inregistrarea~i
pentru organizareaartefactelor ~i a altor descoperiri ~i pentru facilitareaaccesului la
informatii, in scopul studiului ~i al publicarii.
Prin urmare, arheologiadin Orientul Mijlociu, eandva0 aqiune devanatoare de
comori intreprinsa deanticari, esteinlocuita deabordari ~tiintifice~i interdisciplinare
serioase care ofera 0 imagine mai completa a societatilor antice. Avantajul pentru
arheologiabiblica estecaacumputem avea0 mai mare siguranri in ceeaceprive~te
modul in careaufostrecuperate, datate~i interpretate materialelearheologice.
Arheologia biblicii in impas
Dupa decenii derelatieamiabilaintre Scriptura~i cazmauaarheologului, ultimii 30de
ani aufost martorii unei treceri dramatice dela0 abordare, in general, pozitivalauna
mai negativa ~i sceptica. William G. Dever, profesor la Universitatea din Arizona,
cunoscut pentru implementarea metodelor ~tiintifice~i interdisciplinare in excavatiile
pecarele-aintreprins laGhezer, ademarat, lasfar~itul anilor '70, 0mi~carecarepunea
sub semnul intrebarii decenta numelui de "arheologiebiblica". Dever aprotestat, pe
buna dreptate, camulti "arheologi biblici" erau teologi ~i cercetatori biblici carora Ie
lipseapregatireainmuncadeteren. Mai mult deeat atat, agendalor eraatat dededicata
unei interpretari literale a Bibliei ineat ei nu interpretau cu obiectivitate datele
arheologice, iar prioritatile istoriei biblice erau prea limitate. De exemplu, Avraam
probabil avenit in Canaan eandvain EpocaBronzului Mijlociu(cca2000-1800 i.H.).
Un arheolog biblic ar putea Hinclinat saignoresausarenunte la0 parte materialele
arheologicedin EpocaBronzului Timpuriu din Eneolitic (2300-4300 i.H.) pentru ca
elenu/au nicio legatura cu Biblia. Multi i-audat dreptate lui Dever ~i tot mai multi
arheologi care lucreaza in Tara Sfanta se refera la disciplina lor ca arheologia
"siro-palestiniana" pentru a demonstra ca scopurile cercetarii nu sunt limitate de
constrangerile Bibliei.
in modevident, Dever aea~tigatUt!- argument important cuprivirelametodologie.
Acumarheologii, indiferent deparerilelor teologice,sunt deacordcalucrarilearheolo-
giceobiectivesunt supreme, iar utilizarea tehnicilor de excavaremultidisciplinare ~i
atent controlate sunt esentiale. Ceea ceDever - un pozitivist istoric (0persoana care
accepti'iafirmatiile unui text antic numai daca acesteapot fi coroborate cu evidente
exterioare) - nu anticipaseafostcre~tereascepticismului fatadeBiblie~iminimalismul
istoricprintre anumiti cercetatori biblici influenti, curente careauinceput in anii '80.
Biblia ~i istoria: controverse actuale
Minimalismul istoric este cunoscut pentru tratarea cu suspiciune a naratiunilor din
Biblie~i pentru considerarea continutului ei caHindconfigurat din punet devedere
~o."ic~i teologic pfma lapunctul in care relatarile contin prea putine informatii
-esauchiar deloc. Intr-un anumit sens, acestscepticismreprezinta 0 intoarcere la
.:aliterara aBibliei, instigata de cercetatorii biblici europeni in secolul al XIX-lea.
raabordare, Pentateuhul - primelecinci carti aleVechiului Testament - nu este
..:::erat caHindopera lui Moise, a~acumsustine traditia. Mai degraba, acestecarti
- \ -'ute ca0 compozitie aunui numar desursescrisediferite din secolelecareau
~t upa pretinsele evenimente. Acestesurse, in schimb, au fost adunate ~i editate
':'"'3. prin secolul al V-leatH. Istoricii biblici ~i-aupierdut incredereain istoricitatea
:relor din cartile de la Geneza pana la Iosua pentru caprea mult timp separa
~.imentele in sinedeperioada.'ln careaufost consemnate. In plus, seargumenteaza
= -;. orii de mai tarzju au reconstituit evenimentele pentru asepotrivi cu ideilelor
.= :cespecifice. Astfel depareri au dominat lumea academicaasecolelor al XIX-lea
_::Xlea~icontinua safieimparta~itedemulti. Lucrarilearheologicealelui Albright
:'" -rudentilor sai din 1930 pana in 1970 constituie un raspuns arheologic la
-.::anleliterare mai subiectivealecercetatorilor biblici europeni.
=-- anii '80 ~i '90, abordarile post-moderniste ale literaturii au inceput sa aiba
.- asupra studiilor biblice. Aceastametoda trateazaBibliaesentialmente cape 0
rafictivain intregime, iar rolul arheologiei esteminimalizat sau chiar inlaturat
caHindnerelevant. 0 abordare atat de radicala respinge mare parte din istoria
'ului Testament: nici tu patriarhii din Geneza, nici tu Moise ~i Exodul, nici tu
~i::;lcinrul de pe Muntele Sinai, nici tu Iosua ~i cucerirea Tarii Fagaduintei, iar
:::talitatilecare inainte au fost considerate istorice, ca David ~i Solomon, sunt
_- capersonaje idilice~i nu caregi reali ai Israelului careaudomnit laIerusalim.
'-.A rapunslaaceastaevolutie, Dever ascrisun eseuindraznet, What Did the Biblical
now and WhenDid They Know It [ee au~tiut scriitorii Bibliei ~i ciindau ~tiut]
_ - an, 2001). El respinge agenda revizionista a istoricilor post-moderni~ti,
- .. u-i de utilizareaselectiva~i naivaamaterialelor arheologice. Biblia, sustine el,
"",,, iafieun partener esential indialogul cudatelearheologice~iaratacainmulte
. contrar pretentiilor minimali~tilor, Bibliacontine informatii istorice, sociale~i
a.:e exacte, in special din EpocaFierului (cca1200-586 tH.).
:-: rimpul aceleia~i perioade, lafel cumhermeneutica post-modernista a avut un
-r dedaunator asupradomeniului studiilor Vechiului Testament, J esusSeminar
impact similar asuprastudiului evangheliiloI. Din motiveliterare~i teologice,
." J esusSeminar autrasconcluziacarelatariledin evanghelii, referitoarelaviata
--s. :lUsunt istorice. Abordarea lor estefoartespeculativa~i arbitrara ~i ei, in mod
=- :",_ ora sau trivializeaza materialele arheologice care sprijina credibilitatea
=' "':nIOI. Dimpotriva, dupa mai bine de 30 de ani de studiere a Vechiului
-'" _ t ,i aNoului Testament, odata cuutilizareajudicioasa asurselor arheologice,
. multerezultatepozitive.
asupra practicilor stravechi. La Tell el-Borgamdescoperit colibeanticedin stuf careau
fost arsecomplet cumii deani in urma 9i,cu toateacestea, amadunat informatii utile
despremodulin careerau construite acestecolibe9i erau amplasateagezarile,studiind
colibelebeduinilor din apropiere. Bazelede date sunt utilizate pentru inregistrarea 9i
pentru organizarea artefactelor 9i a alror descoperiri 9i pentru facilitarea accesului la
informatii, in scopul studiului 9i al publicarii.
Prin urmare, arheologia din Orientul Mijlociu, candva 0 aqiune devanatoare de
comori intreprinsa de anticari, esteinlocuita deabordari 9tiinrifice9i interdisciplinare
serioase care ofed 0 imagine mai completa a societatilor antice. Avantajul pentru
arheologia biblica este caacumputem avea0 mai mare siguranta in ceeaceprive9te
modulin careau fost recuperate, datate 9i interpretate materialele arheologice.
Arheologia biblidi in impas
Dupa decenii derelatieamiabilaintre Scriptura 9i cazmauaarheologului, ultimii 30de
ani aufost martorii unei treceri dramatice dela0abordare, in general, pozitivalauna
mai negativa 9i sceptica. William G. Dever, profesor la Universitatea din Arizona,
cunoscut pentru implementarea metodelor 9tiinrifice9i interdisciplinare in excavatiile
pecarele-aintreprins laGhezer, ademarat, lasfar9itul anilor '70, 0 mi
9
carecarepunea
sub semnul intrebarii decenta numelui de "arheologie biblica". Dever a protestat, pe
buna dreptate, camulti "arheologi biblici" erau teologi 9i cercetatori biblici carora le
lipseapregatireain muncadeteren. Mai mult decat atat, agendalor eraatat dededicata
unei interpretari literale a Bibliei incat ei nu interpretau cu obiectivitate datele
arheologice, iar prioritatile istoriei biblice erau prea limitate. De exemplu, Avraam
probabil avenit in Canaan candvain EpocaBronzului Mijlociu (cca2000-1800 i.H.).
Un arheolog biblic ar putea fi inclinat saignoresau sarenunte la0 parte materialele
arheologic
1
din EpocaBronzului Timpuriu din Eneolitic (2300-4300 tH.) pentru ca
ele nu au nicio legatura cu Biblia. Multi i-audat dreptate lui Dever 9i tot mai multi
arheologi care lucreaza in Tara Sfanta se refera la disciplina lor ca arheologia
"siro-palestiniana" pentru a demonstra ca scopurile cercetarii nu sunt limitate de
constrangerile BiblieL
In modevident, Dever aca9tigatun argument important c~privirelametodologie.
Acumarheologii, indiferent deparerilelor teologice, sunt deacordcalucrarilearheolo-
giceobiective sunt supreme, iar utilizarea tehnicilor de excavaremultidisciplinare 9i
atent controlate sunt esentiale. Ceea ceDever - un pozitivist istoric (0 persoana care
accepta afirmatiile unui text antic numai daca acesteapot fi coroborate cu evidente
exterioare) - nu anticipaseafostcre9tereascepticismului fatadeBiblie9i minimalismul
istoric printre anumiti cercetatori biblici influenti, curente careauinceput in anii '80.
Biblia ~i istoria: controverse actuale
Minimalismul istoric este cunoscut pentru tratarea cu suspiciune a naratiunilor din
Biblie9i pentru considerarea continutului ei cafiind configurat din punct devedere
Biblia, arheologia ~i
int erpret area
Ce este Biblia?
Biblia este 0 antologie de scrieri iudaice 9i crqtine scrise in limbile: ebraica, arameica
9i greaca9i constituita din doua parti distincte, dar inrudite, pecarecre9tinii lenumesc
Vechiul Testament (VT) 9i Noul Testament (NT). Vechiul Testament, uneori numit
Biblia ebraica, afost 9i ramane scriptura comunitatii iudaice. In traditia iudaica, aceste
scrieri canon icesunt organizate in trei unitati careconstau din carti sau suluri separate
9i sunt numite Tanah, TNK Hind acronimul pentru cele trei sectiuni: Tora (Legea),
Neviim (Profetii) 9i Ketuvim (Scrierile).
Aceasta parte a canonului, sau scrierile influente, este acceptata in intregime in
traditia cre9tina de bisericile romano-catolica, ortodoxa 9i protestanta, de9i ordinea
cartilor este diferita in traducerile engleze. Diferenta desuccesiune reflecta 0incercare
de aorganiza cartile in functie de categoriile literare.
Ultimele evenimente tratate in Vechiul Testament apar lasfar9itul cartii lui Neemia
9i dateaza aproximativ din 430 i.H. 9i este posibil caprofetul Maleahi safi predicat in
aceasta perioada, plus-minus un deceniu sau doua. Astfel, Vechiul Testament pare
/
sa se incheie in' jurul anului 400 i.H. Se scurg patru veacuri inainte de na9terea lui
loan Botezatorul 9i a lui Isus din Nazaret, moment in care i9i incepe istorisirea
Noul Testament.
Noul Testament, la fel caTanahul, este alcatuit din carti scrise de diferiti autori -
in principal ucenicii sau apostolii lui Isus Cristos, dintre care apostolul Pavel afost cel
mai prolific, 9i fratii lui Isus (Iacov 9i luda). Ordonarea Noului Testament este bazata,
de asemenea, pe categoriile literare.
Impreuna cu Tanahul, aceste carti formeaza Biblia cre9tina. La cel de-al XIX-lea
Conciliu Ecumenic al Bisericii Romano-Catolice, tinut la Trent, Italia, in 8 aprilie
1546, alte 12 carti din perioada intertestamentara au fost acceptate ca parte a
canonului. Uneori numite scrieri apocrife, acestecarti nu au fost niciodata acceptate in
iudaism 9i nici de comunitatile de credinta: ortodoxa 9i protestanta.
- -:J - PATELE BIBLIEI
e 39 de carti formeaza Vechiul Testament, In timp ce Noul Testament
-:: _{ rezultand 66 In total. Astazi existazeci de traduceri In limba engleza, In
-~- rreagaBiblieafost tradusa In pestepatru sute de limbi iji de dialecte. Naul
-en estedisponibilin peste0miedelimbi.
_ <;c: ece sute, daca nu mii, de ani separa traducerile moderne de scrierile
ebraicesaugreceijti,putemsane Intrebam cumau aparut acestetraduceri 9i
- ~~:J iaafost pastrata cu acuratete In decursul secolelor de copiere 9i recopiere a
- "-elor.
Neviim sau Profe\ii
losua, J udeditorii, 1 ~i 2 Samuel, 1 ~i2Impara\i,
Isaia, J eremia, Ezechiel, Cei Doisprezece (profe\ii
mici: Osea, loel, Amos, Obadia, lona, Mica,
Naum, Habacuc, Tefania, Hagai, Zaharia,
Maleahi)
Kethuvim sau Scrierile
Psalmii, Proyerbele, loy, Cantarea-cantarilor, Rut,
Plangerile lui leremia, Eclesiastul, Estera, Daniel,
Ezra, Neemia, 1 $i 2 Cronici
Cartile istorice
losua, J udecatorii, Rut,
1 ~i 2 Samuel, 1 ~i 2 I mpara\i,
1 ~i 2 Cronici, Ezra, Neemia, Estera
Cartile poetice
loy, Psalmii, Proyerbele, Eclesiastul,
Gintarea-cantarilor, Plangerile lui
J eremia
Profetii
lsaia, leremia, Ezechiel, Daniel,
Osea, loel, Amos, Obadia, lona,
Mica, Naum, Habacuc, Tefania,
Hagai, Zaharia, Maleahi
(stora Bisericii
Faptele apostolilor
Scrisorile sau epistolele lui
Pavel
Romani, 1 $i 2 Corinteni,
Galateni, Efeseni, Filipeni,
Coloseni, 1 $i 2
Tesaloniceni, 1 $i 2 Timotei,
Tit, Filimon
Scrisori sau epistole
generale
Eyrei, lacoY, 1 $i 2 Petru,
1, 2 ~i 3 loan, luda
Apocalipsa
Apocalipsa lui loan
Unul dintre vasele de lut
pentru depazitare In care au
fast ascunse a parte dintre
suluri.
Manuscrisele de la Marea
Maarta au fast descoperite
In aceste grate aflate
deasupra ruinelar manastirii
de la Qumran.
La sfar$itul anului 1946 sau la Inceputul
anului 1947, un pastor arab aflat In
cautarea oilor sale pierdute, a$a se
relateaza, a intrat Intr-ograta de pe
tarmul vestic al Marii Moarte, unde a
descoperit 0 colectie de vase de lut,
dintre care unele contineau manuscrise
ebraice vechi. Unul dintre suluri avea
7,34 m (24 ft) lungime $icontinea cartea
lui Isaia. In anii urmatori, arheologii au
cutreierat aceste grote $ialtele
asemanatoare situate de-a lungul
tarmurilor vestice ale Marii Moarte. In
total, 11 grote de la Qumran au dat
suluri $ifragmente din aproape fiecare
carte a Vechiului Testament. Numai
cartea Esterei nu a fost gasita. Pe langa
comentarii pe marginea diferitelor carti
biblice, au fost gasite $icateva scrieri
sectare. Denumirea sitului - Qumran -
este, de regula, asociata cu manuscrisele
prapriu-zise $ieste sinonima cu
Manuscrisele de la Marea Moarta.
Aceasta bogata colectie de
manuscrise ale Vechiului Testament
constituie una dintre marile descoperiri
arheologice ale secolului al XX-lea.
Importanta lor consta In faptul ca aceste
texte reprezinta cea mai veche marturie
existenta a scripturilor ebraice (secolul
alii-lea I.H.). Prin urmare, textul
Vechiului Testament a putut fi urmarit In
cursul istoriei cu 0 mie de ani mai
devreme decat cele mai vechi
documente masoretice existente la ora
actuala. La Inceput cercetatorii au
anticipat ca noile descoperiri vor avea
ca rezultat modificari $icorecturi
radicale In traditia masoretica, dar nu a
fost a$a. Un numar de traduceri mai
recente In limba engleza, cum ar fi de
exemplu revizuirea din 1999 de catre
Societatea Ebraica de Publicatii Tanah,
Noua versiune internationala $iNoua
versiune standard revizuita, au fost In
masura sa utilizeze 0parte din
materialele de la Qumran. Cu toate
acestea, rareori se Intalne$te 0 nota de
subsol care sa indice noua interpretare a
textului bazata pe un manuscris de la
Marea Moarta.
Manuscrisele Vechiului Testament
de la Qumran sunt considerate acum ca
oversiune mai veche care ar fi putut
influenta traditia scribilor care a generat
Textul masoretic
Israelirii din Biblie erau un popor printre nariunile Orientului Apropiat al
_-illtichitarii ~i au urmat multe dintre practicile culturale 9i sociaIealevecinilor lor.
_-\< est lucru a fost in special valabil pentru breasla scribilor. Scriitorii din Orientul
ropiat al Antichitarii au tratat cuvantul scriscumarerespect ~i audiutat sapastreze
J l acurateretexteledin generaWleanterioare. W. F. Albright asesizatacestlucru dupa
ecenii de studiere a textelor antice. EI a opinat: "Studiul prelungit ~i aprofundat al
:ecilor demii dedocumente pertinente din Orientul Apropiat al Antichitarii dovede~te
cadocumentele sacre~i celeprofane erau copiate cu 0 mai mare grijadecat sepoate
:: une despre copierea executata de scribii din perioada greco-romana". Predileeria
hilor scribi de atransmite in mod fidel un text esteuneori reflectata in colofon, 0
:l0radeineheiereascribului. Qeexemplu, Cartea egipteana a mortilordinYuya(cca1400
~.H.)conrine 0ultima remarcaingenioasadin partea scribului careacopiat pergamen-
all afirmand caacesta"estedesavar~itd~lainceput pana lasfar~ita~acumafost gasit
:~ris, fiindcopiat, revizuit, comparat ~iverificatsemncusemn". Estecoreet saadmitem
.::a seribii israeliri din vechime, careau crezut catransmiteau Cuvantullui Dumnezeu,
aucopiat documentele mai vechi cuaeeea~iatenrie~isarguinracaolUologiilor egipteni.
Veehiul Testament s-apastrat in mai mult de :;;asetradirii alemanuscriselor care
:: t utilizate de cereetatorii bibliei moderni intr-o incercare de a reconstitui textul
ocumentelor originale. Textul influent tradirional al Vechiului Testament este
'crsiunea masoretica. Aceastatradirieebraicaamanuscriselor afost transmisa - ceeace
o eamna, de fapt, cuvantul masora - de seribii evrei in Europa intre anii 500 :;;i
~L 0 d.H., in timp cealri inrelepri au pastrat Tanahul in Egipt. Scripturile masoretice
;::elmai bine pastrateprovindin secolul al X-lea:;;idin secolul al Xl-lea:;;iauslujit catext
primar pentru renumita tradueere englezeascadin seeolul al XVII-leacunoscuta drept
~"ngJ amesVersion [Versiunearegelui J ames].
Din cauzaintarzierii acestor manuscrise relativlaperioada paternitarii, 0miepana
o mie cinci sute de ani mai devreme, descoperirea textelor ebraice mai vechi ar fi
2inevenita pentru a vedea cat de bine au fost pastrate scripturile. Din acest motiv,
.:. coperireaManuscriselor delaMareaMoarta lasfar:;;itulanilor '40 aprodus agitarie.
_~est corpus detexteincludea manuscrisebiblicedatand din secolul alII-lea i.H.
-ersiuni :;;imanuscrise aleVechiului Testament
:., rimpul perioadei persane (539-332 i.H.), arameica, 0 altalimbasemiticainrudita cu
~.raica, adevenit limbainternarionala aOrientului Apropiat. Cu timpul, comunitatea
~raica a imbrari:;;atarameica drept limba uzuala, in timp ce ebraica a ramas limba
.:arrurarilor religio:;;i.Pierderea ebraicii ca limba principala :;;iascendenra arameicii a
:e:ultat in inceputurile parafrazarilor scripturilor, numite Targumuri sau traduceri. La
-aceput acesteaaveauun caracter oral, dupa cumatesta interpretarea Torei de catre
~:ra, la mijlocul secolului al V-leatH., in Ierusalim (Neemia 8:3-8). Pevremea lui
eri tos, in sinagogi se practica citirea Scripturii ebraice, urmata de recitarea
-= -argumului.In primele secole d.H., Targumurile au fost incredinrate scrisului ~i au
f-
Z
w
:;:
-<
f-
~ sus: Text ebraic. Sulullsaia
f-
...J de laQumran.
:::J
I )os: Text grecesc. Codex
~ Sinaiticus, descoperit In
~ Manastirea Sf. Ecaterina de
~ pe muntele Sinai.
w
f-
~ lI,.A"-{\:N6}...."TOt-..l<I
u , HNO ..A,~CC~, ...;
-< b..)..AXOI M)o"OH'lN 0
:5 ,u,},.AAmnJ ..olJ ..t'
~ WHAOON'OYf"J 'H_
u C"NMAKfm .. n
o
co<
--' Tl H:rHC),AAhCJ J CA I
~ rtOrlllXWNAIJ ..1<"
<fl- C1U}N;(;YrONT~q~d1
w blKryO N1"W,""I ' X " ' T I
u c... tl)N:~l)e(J :tN)J 1t7
o K/tC)...Nei1tnINrtlH
...J lACE'IIOYCINJ ..NOT" (;
:3 /:<1J \.NI<eINetHi
N
,
~ 1< lOtJ \.rIONlll~1
-< MeN(1t'N'.A I..r.:,t~'
z )..<'Tl J \.'Y'Il.J ICOI hE
';: N en<.-"rAI.J \fl 0'1--
'" t"rnPNWN1II
u At .... leNyN,
:J t'~ .. f ~~ U " " .& .r;.;......, .. 1 s ....... t.J
o
devenit 0 alta traditie a manuscriselor care poate sa sprijine citirea 9i intelegerea
vechilor scripturi ebraice.
In Noul Testament citim despre samaritenii extrem de calomniati (de exemplu, in
loan 4). Unii cred ea oamenii ace9tia erau straini fortati sa se restabileasea in Samaria
dupa caderea regatului de nord al lsraelului in n1 i.H. In 2 Imparati 17:24-28 se
relateaza modul in care regele asirian i-amutat pe prizonierii de razboi din Babilon 9i
din Siria in Samaria. Ace9ti oameni au fost, in schimb, familiarizati cu religia lui Israel
9i cu Legea prin intermediul unui preot din Bethel (2 Imparati 17:28). Ei sustineau ea
muntele Garizim, nu lerusalimul, era locul principal de inchinare, fiindea acesta
revenea mereu la zilele lui lacov. Pentru iudeii postexilici din luda, samaritenii
reprezentau 0 forma ilegitima de iudaism. Cu toate acestea, samaritenii au imbrati9at
Tora, respingand in acela9i timp restul canonului ebraic. 0 comunitate restransa de
samariteni aramas pana in zilele noastre pe teritoriul palestinian langa ora9ul Nablus.
Semnificativa pentru discutia noastra este Tora pe care ei 0 detin. Aceasta este, in mod
clar, bazata pe 0traditie straveche. Scrisul, de exemplu, este mai apropiat de cel utilizat
in secolul allY-lea tH., care este mai vechi decat scrierea standard (de forma patrata)
utilizata in manuscrisele ebraice. In manuscrisele lor sunt utilizate separatoare de
cuvinte - un punct plasat intre cuvinte. Acest procedeu era utilizat in inscriptiile pe
piatra timpurii, dar nu 9i in manuscrisele ebraice existente. Textul samaritean are
numeroase diferente semnificative fata de Textul masoretic, dar uneori concorda cu
versiunile grece9ti. Ace9ti factori dau de inteles ca Pentateuhul samaritean este 0
versiune valoroasa pentru studiul textului din Tora.
In secolul al IV-lea tH., lumea mediteraneeana a ajuns sub stapanirea lui
Alexandru cel Mare 9i a succesorilor sai 9i curand a intrat sub influenta limbii 9i a
culturii grece9ti. Aceasta mutatie cultural a a avut un impact deosebit asupra marii
comunitati evreie9ti din Egipt. Aceasta schimbare i-adeterminat pe preotii 9i pe scribii
evrei satraduea scripturile ebraice in greaca. Una dintre traditii spune ea n de batrani,
lucrand independent unul fata de celalalt, in Alexandria, au realizat n de traduceri ale
ToreGn '(2 de zile, pe timpul'domniei lui Ptolemeu alII-lea (285-247 tH.) - de aceea,
aceasta traducere este adeseori numita Septuaginta, insemnfmd "9aptezeci". Cei mai
multi considera acceasta traditie neplauzibila. Totu9i se crede ea in jurul anului
250i.H., Tora a fost tradusa in greaea, probabil in Alexandria, urmata de restul
Tanahului in secolul urmator aproximativ.
Septuaginta este 0 resursa valoroasa pentru compararea cu textul ebraic. In anumite
cazuri in care un text sau un cuvant ebraic este neclar, textul grecesc poate clarifica
sensul. In alte cazuri, tradueatorii Septuagintei au oferit solutii creative care nu erau
strict traduceri din ebraiea.
In Geneza 6:4, de exemplu, rezultatul unirii dintre fiii lui Dumnezeu 9i fiicele oame-
nilor este identificat in ebraiea canefilim. Din cauza incertitudinii care invaluie intelesul
cuvantului nephilim, traducerile engleze moderne translitereaza de regula cuvantul ca
nefilim. Septuaginta, pe de alta parte, reda cuvantul prin "uria9i". Cuvantul ebraic nefilim
- au inseamna uria~i.Traducereagreceascaabazat cuvantul "uria~i"pe0afir-
en 13:33, unde nefilimdin taraCanaan sunt descri~icauria~ii dinvechi-
'':_ ca nu numai caesteun instrument criticpentru intelegereatextului ebraic,
~ iuneaimbrati~atadecomunitatea cre~tinain primeledouasecoled.H.
:iicarealmperiului Roman insecolull i.H. ~isecolull d.H., limbalatina
~alai important. Candvainsecolul alII-lead.H. afostrealizata0traducere
:::eruagintei pentru a-i servi comunitatii cre~tine din Africa de Nord.
. 'ueere de scurta durata afost depa~italasfaqitul secolului al IV-lead.H.,
asus I loainsarcinat pe Sf. leronim safaca0 noua traducere latina in
.- - -r efort s-aconcretizat intr-otraducere autentica din versiunileebraice~i a
" 3lpararea cu Septuaginta ~'icu latina veche. Eaa fost utilizata de Biserica
"oucamultev~acuri ~i estecunoscuta sub denumirea deVulgata. Valoarea
studiile textuale este limitata, dar aceasta poate fi utila in studiul
- ~u easafiementionate ~ialtemanuscrise~iversiuni important,e, analizade
- ' ill aceleversiuni caresunt eel mai adeseaconsultate decercetatorii biblici
-anstituirea unei versiuni ebraice credibile ~i exacte. Acesteversiuni ~i
, "'re reprezinta mii de manuscrise ~i fragmente careau rezistat in timp ~i
. ~ricate. Odata cu inventarea tiparului, adevenit posibila producerea de
" -~CC\'enta~i faravariatiiledetranscriere gasitein manuscrise.
,. manuscrise aleNaului Testament
'~~;:l afost scrisin intregime in limbagreacain secolull d.H., de-alungul
e aproximativ 50-60 de ani. Astazi, exista in jur de cinci mii de
-=.;-=rragmente pentru reconstituirea evangheliilor ~i a epistolelor originale.
-", , 0up de documente ale Noului Testament care au supravietuit, sunt
Egipt, Cel mai vechi fragment (numit PSI) dateaza aproximativ din
.=..:-1, ~i provine din capitolul 18al Evangheliei dupa loan, iar majoritatea
" ,.ui Testament sunt reprezentate intre papirusurile egiptene din secolul
- .se olul al Ill-lea. Acestefragmente aleNoului Testament demonstreaza
au irculat scripturile cre~tine~i caau fost copiate la0 data mai timpurie.
" 'c himea manuscriselor Noului Testament arata ca timpul dintre
"- :=;-e careledescriu ~i redactarea lor afost relativscurt.
"cche Biblie cunoscuta, continand atat Vechiul Testament, cat ~i Noul
- '~e numita Codex Sinaiticus. Un codexeste0cartemai degrabadecat un
- -- ;:a a fost descoperit in 1844 de vanarorul de manuscrise Constantine
iblioteca Manastirii Sf. Ecaterina din Sinai. Pentru portiunea din
emaCodexului esteutilizataSepruaginta. Majoritatea paginilor (347 de
ui inaiticussunt expuselaBibliotecaBritanica din Londra, in timp ce
la in diverse colectii ~i biblioteci europene. In 1975 au mai fost
--- --.:::a 12filein Manastirea Sf. Ecaterina, in timpul renovarilor, cand afost
f-
Z
w
;;;:
<{
f-
Vl
w
f-
....J
::)
(5 Manastirea Sf. Ecaterina,
>Sinai. Cea mai veche
:5 versiune cunascuta a
~ Vechiului Testament $ia
t;; Naului Testament a fast
~ descoperit a aici In 1844.
<{
: s
'" <{
u
daramat un zid, scotand laivealacutii demanuscrisevechi. Alteaproximativ patru mii
de manuscrise, dintre care majoritatea nu sunt biblice erau in arhiva secreta. Dar
aceastadescoperireserve~tecaun memento al faptului caaltetextebiblicestravechi s-ar
putea saa~tepteincasafiescoaselalumina.
Primul Nou Testament grecafost tradus in latina, in copta (egipteana) ~i apoi in
altelimbi. Vulgatalui Ieronim~i Noul Testament latin au fost puseimpreuna ulterior
pentru acrea0 Biblielatina. Acesteeditii grece~ti~i latine stau in spateletraducerilor
ulterioare moderne in limbaengleza.
Datorita prisosului ~ibogatiei careaucaracterizattraditia manuscriselor din spatele
textului Vechiului Testament ~i a Noului Testament ~i a muncii meticuloase a
- - - orilor textuali, cititorul deastazi al Bibliei poateaveaun nivel inalt deincredere
;:u retea textului biblic primit.
~_ - =.-\ CU RESPONSABIUTATE A BIBUEI
.:: ia a fost descrisa ca fiind Cuvantul lui Dumnezeu in limbaj uman. Provocarea
- --ill in a intelege ce au semnificat scrierile ebraice sau grece9ti in contextele lor
?,~la1e.Perioada detimp acoperita deVechiul Testament seintinde delacreatie pana
= crnarea lui Neemia dupa exilul evreilor din preajma anului 430 i.H. Noul
- = ::uunent, pede altaparte, este.scrisin intregime in limba greaca9i acopera mai putin
.::; . secol, de la evenimentele care au insotit na9terea lui lsus din Nazareth pana la
_ irea Bisericii cre9tine. Ace9ti factori inseamna ca interpretarea Bibliei cere ca
-~2 care dore9te cu adevarat sainteleaga mesajul original al Bibliei sa cunoasca atat
-' HeScripturii, cat 9i istoria natiunilor care au locuit din ltalia pana in Iran 9i din
-=- --ia pana in Sudan. De asemenea, este inutil samai spunem capentru, aintelege un
biblic trebuie sa se inteleaga caracterul literar al acestuia 9i nuantele de limbaj,
= -= ,,;:um9i contextul social 9i cultural care au generat textul.
,i unii cercetatori biblici 9i pastori au studiat limbile Bibliei, laicul obi
9
nuit nu a
_ =-_ rundat greaca9i ebraica. Aceasta nu inseamna canespecialistul nu poate citi Biblia
-uno9tinta de cauza. Nu este locul aici sa oferim a metoda sistematica de a fi un
-~~or bine informat, devreme cescopul acestei caqi este acela de adiscuta modul in
arheologia participa la acest proces. Totu9i cititorul este incurajat sa exploreze a
...c.::Le cum ar fi Biblia ca literatura, de Douglas Stuart 9i Gordon Fee(Logos, 1995).
Prin urmare, intrebarea care ne sta inainte este: cum reuge9tecititorul modern al
-ci i:-torisiri vechi de trei mii de ani in limba ebraica 9i al unei evanghelii vechi de
milenii in limba greaca sa inteleaga intentia autorului? 09coala de gandire
odernista pretinde ca este imposibil safiesurprinse vreodata contextul 9i sensul
_ _ => al al unui text 9i nici nu esteoportun acest lucru. Astfel, orice considera cititorul
:: rc"Xtulrespectiv inseamna este la fel de carect ca oricare alta intelegere. Rezultatul
-~i astfel de interpretari este ca textul este privat de autoritate, ceea ce, in schimb,
:-.::mite cititorului sa-9i impuna propria intelegere. Acest gen de hermeneutica a
_~_ unsului cititorului prejudiciaza intelesul textelor 9i arecarezultat pierderea oricarei
-;:erpretari acceptate din punct devedere istoric.
.-\bordarea pe care 0recamand este aceea de a admite ca scriitorul biblic antic
unica un mesaj specific unui anumit public careera inteles intr-o anumita masura
..:.:a el public. Decurge de aici caun pasaj din Biblie ar trebui safie inteligibil pentru
~rorul modern, cu conditia capasajul safie citit in contextul sau vechi. In al doilea
~""1 ,de9i cititorul nu poate safieniciodata absolut sigur caainteles scopul autorului
--;::;--untext biblic, se sustine aici ca abordarea contextuala ofera cea mai buna ocazie
_~'rorului modern de aintelege semnificatia originala aScripturii. Materialele arheo-
=>' edezvaluiecontextul antic carepoate elucida textul biblic pentru cititorul modern.
Rolul arheologiei in studiul Bibliei
Printre mul~i cre;;tini aexistat 0 tendin~adeafolosi arheologiaInprimul rand capeun
instrument apologeticpentru a"dovedi Biblia", adica, pentru ademonstra istoricitatea
evenimentelor biblice. Inainte dea-mi IncepecarieraInstudiul academic al Bibliei, am
crezut;;ieucaaceastaeraratiunea principala aarheologiei biblice. 0 astfel deabordare
aarheologiei ;;i aBibliei estedeInteles, data fiind ostilitatea fa~i;;aamultor critici fata
de BiblieIn ultimii doua sute de ani. De exemplu, biologia ;;i geologiacadiscipline
;;tiintificeau formulat contestari serioaselaadresainterpretarii tradi~ionaleaGenezei.
Prinurmare credincio;;ii,iudei ;;icre;;tini deopotriva, auvazutInarheologie0disciplina
;;tiintifica care putea fi utilizatii In mod pozitiv pentru a sustine Biblia. Totu;;i,
demonstrarea faptului caun eveniment descris de Biblieeste istoric nu dovede;;teca
Biblia este 0 revelatiedivina, iar arheologia nu poate sa dovedeascamiraculosul. De
exemplu, se pot aduce argumente convingatoare In ce prive;;telocul In care cartea
Exodului pozitioneazaMareaRo;;ie(MareaTrestiilor), dar nu ar existaniciun mod de
a 9ti ca israelitii au traversat apa, cum s-au despicat apele sau daca Intr-adevar s-au
despicat! Inmodsimilar, un arheologpoatedescoperi mormantullui Lazardin Betania
(s-aidentificat un mormant caacelade peste0 miecinci sute de ani), dar acest lucru
nu ar demonstra caIsusI-aInviatdinmorri, a9acumseafirmaInloan 11.Aici intervine
credinra.
Acesteconsiderarii Inseamnacatrebuiesaavema9teptari realisteInlegaturacuceea
cepoate 9i ceeacenu poate safacaarheologia. Mai mult dedt atat, arheologul trebuie
sa interpreteze materialele arheologice cu atenrie 9i cu un ochi critic, exact a9acum
trebuie sa citim BibliaIntr-un mod responsabil. Intotdeauna existapericolul ca, din
dorinra deacorela0descoperire cu Biblia, sasarimla0concluzienefondata. Eduard
Naville, de exemplu, atunci dnd a facut sapaturi la Tell el-Maskhuta, In Egipt, la
sfar;;itul secolului al XIX-lea, cauta ora9ul-depozit Pitom mentionat In Exod 1:11.
Atunci dnd a descoperit 0structura facuta din caramizi de lut farapaie, a crezut ca
descoperiseCladiriconstruite deevreii sclavi,care, deasemenea, confecrionau caramizi
In felul acesta. Examinarea ulterioara a cladirii ;;i a obiectelor gasite In asociere cu
aceastaauaratat castructura respectivadata din timpurile romane, cu 1200-1 400 de
ani mai tarziu dedt perioada Exodului! Acest incident ilustreazamotivul pentru care
precautia seimpune atunci dnd seurmare9teinterpretarea desCQperirilorarheologice
din perspectivabiblicii.
Atunci dnd se studiaza materialele arheologice alaturi de Biblie, trebuie sa ne
aducemaminte cii datelearheologicenu supravieruiescInaceea9i masura pentru toate
perioadele. In primul rand, estemai probabil canivelurile mai vechi aleunui sit safi
fost afectatedeactivitariledin perioadele ulterioare, iar cladirilemai vechi posibil safi
fost demolate ;;i blocurile de piatra reutilizate la cladiri ulterioare. In al doilearand,
obiectele mai perisabile(cumar fi lemnul, pielea, papirusul) din perioadele mai vechi
estepurin probabil sasefi conservat In comparatie cureplicilelor mai recente. Iar In
umed us-a'"--i mClunman ill
-- ~ re21,n cu ri,ire laceeacepot recupera
~~ :1- - -;n ,-u cat ne ucem mai mult 'intimp, cu atat mai putine
~"~heolOC2ice\Dr ii . onibile pentru afacecomparatie. Prin urmare, edela
-;>. tl~el-caar rrebui aexi temai multeinformatii directedisponibile pentru secolul
- .::.~. - u enrru perioada 1 oului Testament decat pentru prima parte a mileniului
_ = -leai.H. - zilelelui Avraam, alelui Isaac, alelui Iacov,alelui Iosif ~i alelui Moise.
'n aceste motive, materialele arheologice nu ar trebui sa fie utilizate exclusiv
-c alncercasasprijinim autenticitatea relatarilor ~i apersonajelor biblice, pentru
...:..- ii. preaputin saunimic despusdespreperioadele mai vechi aleistoriei biblice. Mai
_-.:::' a, este oportuna 0 abordare mai echilibrata ~i mai larga pentru integrarea
"eolo!!iei'instudiul Bibliei. Incarteadefata, datelearheologicevor fi aplicate, atunci
d"a fi cazul, in'patru domenii:
-. Contextul: cea mai importanta sarcina a arheologiei este de a permite studiul
- stigiilor culturale care sunt contemporane cu evenimentele descrise in Biblie. In
". cial texteleantice~i artefacteledediversefeluri sunt caun fel de'ma~inaatimpului
enepoarta inapoi in lumeaBibliei ~i,astfel,joacaun rol important 'ininterpretarea
~aLUlui.
_. Complernente: este larg recunoscut faptul ca scriitorii Vechiului Testament ~i ai
. 'oului Testament erau selectivi in relatarilelor deoareceincercau deobicei saprezinte
a"enimentele dintr-o anumita perspectiva. Ca urmare, nu au fost consemnate toate
informatiilepecarescriitorulle avealadispozitie. Deaceea, informatiile istoricepot sa
intregeasca cuno~tintele pe care le avem despre un eveniment sau pot sa ofere
informatii despreun personaj din Biblieasupra caruiaScriptura pastreazatacerea.
3. Provocari: de-a lungul secolelor, criticii Bibliei au furnizat teorii ~i interpretari
eronate ale pasajelor bibliee. Arheologia ofera eea mai buna cale de a trata cu
obiectivitate astfel deprobleme.
4. Confirmare: existaexemplede date arheologice care efectivconfirma istoricitatea
evenimentelor deserisein Biblie.
ABORDAREA CONTEXTUALA IN INTERPRET AREA TEXTELOR
Datele arheologice asigura baza pentru abordarea contextuala a intelegerii textelor
antice, indiferent de limba sau de cultura care a generat textul. Acestea 11 ajuta pe
exegetul Bibliei sa construiasca un pod peste abisul geografic ~i temporal dintre
momentul prezent ~iscriitorul antic. Texteleantice~ireprezentarileartistice, artefactele
rreilea rand, conditiile de mediu au un rol in supravietuirea artefactelor. Acesta este
::notivul pentru care, de exemplu, Manuscrisele de la Marea Moarta s-au conservat in
~ertul arid alludeei, in timp cein Ierusalimul umed nu s-agasit niciun manuscris in
urma excavatiilor. In consecinta, trebuie safimreali
9
ti cu privire laceeacepot recupera
arheologii 9i sa realizam cii, cu dit ne ducem mai mult in timp, cu atat mai putine
informatii arheologice vor fi disponibile pentru afacecomparatie. Prin urmare, edela
-ine inteles cii ar trebui saexistemai multe informatii directe disponibile pentru secolul
d.H. sau pentru perioada Noului Testament dedit pentru prima parte a mileniului
alII-lea i.H. - zilelelui Avraam, alelui Isaac, alelui Iacov, alelui Iosif 9i alelui Moise.
Din aceste motive, materialele arheologice nu ar trebui sa fie utilizate exclusiv
entru aincerca sasprijinim autenticitatea relatarilor 9i apersonajelor biblice, pentru
caar fi prea putin sau nimic despus despre. perioadele mai vechi aleistoriei biblice. Mai
egraba, este oportuna 0 abordare rriai echilibrata 9i mai larga pentru integrarea
arheologiei in studiul Bibliei. In carteadefata, datele arheologice vor fi aplicate, atunci
cind vafi cazul, in patru domenii:
1. Contextul: cea mai importanta sarcina a arheologiei este de a pt:;.rmitestudiul
\'estigiilor culturale care sunt contemporane cu evenimentele descrise in Biblie. In
pecial textele antice 9i artefactele de diverse feluri sunt caun fel de ma9ina atimpului
carene poarta inapoi in lumea Bibliei 9i, astfel, joaca un rol important in interpretarea
rextului.
_. Complemente: este larg recunoscut faptul ca scriitorii Vechiului Testament 9i ai
. oului Testament erau selectivi in relatarile lor deoarece incercau de obicei saprezinte
evenimentele dintr-o anumitii perspectiva. Ca urmare, nu au fost consemnate toate
informatiile pe carescriitorulle avealadispozitie. De aceea, informatiile istorice pot sa
intregeasca cuno9tintele pe care Ie avem despre un eveniment sau pot sa ofere
informatii despre un personaj din Biblie asupra ciiruiaScriptura pastreaza tacerea.
3. Provociiri: de-a lungul secolelor, criticii Bibliei au furnizat teorii 9i interpretari
eronate ale pasajelor biblice. Arheologia ofera cea mai buna cale de a trata cu
obiectivitate astfel de probleme.
4. Confirmare: exista exemple de date arheologice care efectiv confirma istoricitatea
evenimentelor descrise in Biblie.
:\.BORDAREA CONTEXTUArA ININTERPRET AREA TEXTELOR
Datele arheologice asigura baza pentru abordarea contextuala a intelegerii textelor
antice, indiferent de limba sau de cultura care a generat textul. Acestea il ajuta pe
exegetul Bibliei sa construiascii un pod peste abisul geografic 9i temporal dintre
momentul prezent 9i scriitorul antic. Textele antice 9i reprezentarile artistice, artefactele
~i arhitectura nedau informatii desprelumeaantica, permitandu-ne sascrutamlumea
lui Moise~i alui David, alui Isus~i alui Pavel ~i savedemcontextul careamodelar
textuL
Existacatevalinii directoare importante pentru studiul Bibliei in modcomparati,'
sau contextual cualtesurseliterare. in primul rand, literatura comparativatrebuie sa
fiede acela~igen literar; de exemplu, materialelejuridice trebuie safiecomparate cu
textejuridice, psalmii cupsalmi, epistolelecuepistole, ~.a.m.d. Textelejuridice antice
pot sa clarifice totu~i chestiunile juridice dintr-un episod biblic. eel de-al doilea
considerent estecatexteletrebuiesaaibaanumite asocieri regionalesauspatiale; ~i,in
al treilearand, trebuie saexiste0oarecareproximitate temporala. eu altecuvinte, este
de prea putin foloscompararea unui text juridic din perioada romana cu 0 legedin
carteaExodului, lafel cumar aveaputina insemnatate incercareadeareconstitui casele
din Iuda secolului al VIII-leaprin studierea caselor din America coloniala asecolului
al XVII-lea. Dar compararea unei legi babiloniene din mileniul al II-leacu 0 lege
similara din Pentateuh poate produce rezultate pozitive. in mod asemanator, citirea
epistolelor din Noul Testament esteeel mai bine rasplatitaatunci candestevazutaprin
lentilele scrisorilor din epoca romana. inainte de aparitia arheologiei, arti~tii
occidentali reprezentau pe panzele lor relatarile ~i personajele biblice folosind
imbracamintea, tunsoarea, relieful ~i arhitectura din zilelelor, in timp cealtii apelaula
cuno~tintele lor despre cultura greaca ~i romana pentru a reconstitui via~a
protagoni~tilor biblici. Un secol ~ijumatate deexcava~ii~ideexplorari arheologicevrea
sa spuna ca sunt disponibile 0 abundenta de surse de informare in sprijinul
interpretarii relatarilor biblice, indiferent daca acest lucru seintampla in arta sau in
mintea celui carecite~teScripturile.
in capitolele care urmeaza este prezentata 0 imagine de ansamblu a Bibliei, in
ordine cronologica, incepand cu Geneza ~i terminand cuApocalipsa, in speranta ca
cititorul va pretui mai mult beneficiile studierii scripturilor in context cu ajutorul
materialelor arheologice, scopul Hind intelegerea Bibliei - a istoriei, a geografiei, a
. .
contextului social ~i amesajului ei.
Geneza: originile lumii ~i
ale Israelului
Crea~ia in Biblie ~i in Orientul Apropiat Antic
"Lainceput Dumnezeu a creat cerurile ~i pamantul." In ajunul <;:raciunului din anul
1968, acestecuvinte au rasunat in jurullumii atunci dnd comandantul navetei spatiale
Apollo 8 le-acitit, in timp cegravita cu nava sain jurullunii. Acestea sunt 9i cuvintele
cu care incepe Biblia. Pana in secolul al XIX-lea~i pana la descifrarea scrierilor cunei-
forme 9i hieroglifice, secredea in general caaceasta este ceamai veche istorisire despre
creatie din lumea antid. Conform traditiilor iudaica, cre9tina 9i musulmana, Moise
este autorul primelor cinci carti din Vechiul Testament, numite de obicei "Legea" sau
Pentateuhul. In general, se crede ca Moise a trait undeva intre secolele al XV-lea9i
al XIII-leai.H.
Esteun lucru cert caistoria creatiei relatata in Geneza esteveche. Cu toate acestea,
o data cu na9terea asiriologiei, nisipurile Mesopotamiei au scos laivealani
9
te istorisiri
inca ~i mai vechi referitoare lacreatie, iar textele egiptene gravatein piatra sau celescrise
pepapirusuri au furnizat, in mod similar, cosmologii caredateaza din mileniul al treilea
l.H. Cea mai populara dintre pove9tilemesopotamiene alecreatiei esteEnuma e1i~,care
afost descoperita in biblioteca din Ninive aregelui Assurbanipal, lamijlocul secolului
al XIX-lea. Probabil caaceasta epopee babiloniana afost creata lainceputul mileniului
al II-leai.H., de9i copia din Ninive dateaza din secolul al VII-lea l.H. ~apte tablite de
lut povestesc cum zeul Marduk 9i Kingu, consortul lui Tiamat, monstrul primitiv al
marii, se incle~teaza intr-o lupta titanid. In cele din urma, Marduk triumfa in fata
monstrului marin 9i separa apele celeste de cele terestre. Dupa ce ordinea a fast
stabilita, au fost creati ceilalti zei ~i foqele naturii. Pecea de-a~aseatablita se arata ca
sunt creati oamenii, al caror rol este in mare parte de a sluji zeilor. Datorita acestor
realizari, Marduk esteridicat larangul decapal panteonului babilonian, pozitie pecare
o vadetine mai mult de un mileniu.
Esteposibil cateologia memfita din Egipt safi fast creata in jurul anului 2400 i.H.,
de9i a ramas numai pe un bloc de piatra de la sfar~itul secolului al VIII-lea l.H. Aici,
zeul creator Ptah gande~te cu mintea sa ~i vorbe9te cu limba sa. Poruncile lui au ca
rezultat crearea altor zei, aplantelor, animalelor ~i oamenilor. Serelateaza ca, lasfar~itul
Textullui Unas de la
~ piramide, cca. 2350 I.H.
eu
2:

>--
Vl
eu
>--
lucrarii, Ptah afost mult;:umitderealizarilesale. Inscriprionate pe zidurilepiramidelor
aufost descoperite textecosmologiceinca~i mai vechi. In tradiria textelor piramidelor,
oamenii au fost formari din lacrimile zeului-soare Ra, care a plans din cauza
singuratatii. Astfel, in Egipt, existausimultan carivazei creatori, careutilizaserametode
diferitepentru aformaviata.
Similitudinile dintre Geneza 1~i 2~ialtecosmologii din Orientul Apropiat auiscat
multe discutii in ultimul secol ~ijumatate. Pentru unii, paralelaesterezultatul faptului
cascriitorii biblici auimprumutat elementepecarele-auinserat intraditia ebraica. Altii
considera similitudinile atat de banale incat nu dovedesc nimic. Un al treilea grup
sustine ca asemanarile demonstreaza ca scriitorii biblici erau con~tienti de miturile
creariei pecareleaveauvecinii lor ~i cale-aucombatut in modintenrionat. Astfel, cand
Geneza 1:2 relateaza ca "intuneric era peste fata adancului (tehom) ~i Duhul lui
Dumnezeu semi~capesteintinderea apelor", acest lucru s-arparea caeste0polemica
impotriva zeitei babiloniene a marii primare, Tiamat. Genezei ii lipse~teelementul
haotic ~i ratiunea luptei dintre Marduk ~i mare. Mai mult, Geneza pune laindoiala
perspectivaegipteanaconformcareiaPtah achemat laexistentacreatia, pretinzand mai
degraba ca Dumnezeul Israelului a rostit poruncile ~i creatia a urmat dupa aceea.
Geneza 1:20-21menrioneaza crearea pe~tilor impreuna cu "mon~trii marini" (NTR),
numite in ebraica tanaim. Acest monstru este mentionat in mitologia cananeana in
textelegasitelaUgarit, pe coasta siriana. Utilizarea acestui termen in Geneza indica
faptul cain cosmologiaebraicaserespingecredinta cananeana caacest monstru marin
ascapat desub controlul zeului creator El.
GRADINA EDENULUI
Geneza 2 descrie gradina inverzita asemanatoare paradisului in care au locuit ~i au
muncit Adam~iEva.A existat 0 tendinra deaprivi episodul din Eden cape0 legenda
sau un mit, mai degrabadecat cape 0relatare istorica, ~i deavedeaEdenul caun loc
simbolic, mai. degraba dedit ca 0 locatie reaIa. Arheologia nu poate rezolvaaceasta
dilema, dar ce;t estecaGeneza 2:10-14 indicaa pozitiespecificapentru gradina, prin
specificareafluviilor Tigru ~i Eufrat. Numele Tigru derivadin pranuntarea greceascaa
vechiului nume sumerian idrdikaltu, adica raul Dikaltu. Limba ebraica pastreaza
denumirea sumeriana Hidechel. Eufratul imitadenumirea acadianaafluviului - purattu.
Acesteasunt fluvii reale, alecarar denumiri sunt cunoscute dinvechi textecuneiforme,
denumiri care s-aupastrat pana astazi. Prea purin se cunoa~te despre celelaltedoua
rauri, Pison ~i Ghihon (Geneza 2:10-13). Despre primul sespune catreceaprin tara
Havila, un termen ebraic pentru nordul Arabiei. Ideeacaodinioara curgeaun raude-a
lungul de~erturilor Arabiei ~i caacestaera conectat oarecumcu fluviul Tigru ~i/ sau
Eufrat, paredeplasata. Dar toateacesteaaucapatat a altafaraatunci cands-auobrinut
dovezi aleunui astfel derau din imaginileradar prin satelit luatein timpul misiunii din
1994 a navetei spatiale Endeavour. Geologul Farouk el-Bazde la Universitatea din
Boston, studiind imaginile, a observat ca urmele unui rau secat care traversanordul
'~Clbiei delaVestlaEsterauvizibilesubnisipuri datorita capacitatii tehnologiilor-radar
:epenetrare asolului. Ell-anumit "raul Kuweit", deoareceaparent acoloseconectacu
~ufratul sau sevarsain Golful PersiCoUnii cercetatori au presupus caacestaesteraul
ison din Geneza 2. Studiile de mediu efectuate in regiune sugereazaca acest rau a
ecat probabil candvaintre 3500 ~i 2000 l.H., in timpul unei perioade aride. Aceasta
ua dovada sugereazacaBibliaapastrat 0amintire foarte veche, anterioara erei lui
oise. Lamijlocul mileniului al II-leal.H., acest rau fusesedejatransformat in de~ert
miedeani mai devremesauchiar mai mult.
Numele Eden estesumerian ~i inseamna "campie". Esteposibil safieinrudit cu 0
:jiradacina careinseamna "tara aextazului" sau "tara fericita". Conform Bibliei, in
.:eatagradina ~arpelei-aarr:agitpe Eva~i peAdam, facandu-i saincalceporunca lui
mmnezeu de a nu manca din rodul pomului cuno~tintei binelui ~i al raului. Ca
~are, ei au fost'dati afaradin Eden ~lli s-ainterzisaccesulla pomul vietii - sursade
la~ave~nicaa oamenilor. Acum ei se confruntau cu moartea ve~nica. Epopeea lui
J': : lgame~ contine un episod in care Ghilgame~afla secretul vietii ve~nicede la
.- api~tim- Noe al epopeii sumeriene. Ghilgame;; aflaca"acol? este0 planta [care
~m] caspinul cimi~irului, inteapa camace~ul ~i-lva[intepapecel'car;e0culege.]Dar
di vei intra in stapanirea acestei plante, [vei fi din nou a;;acumerai in tineretea ta.]"
;hiloame~reu~e~tesaobtina dintr-o sursasubacvatica0 ramurica din aceastaplanta ~i
r: in reaptainapoi sprelocul saudeba~tina, Uruk - Erecul din Geneza 10:10-, situat
r: .::udul Mesopotamiei. Pe drum, in timp ce se odihne~te, apare un ~arpe care Ii
'. caplanta, lipsindu-l, astfel, pe Ghilgame~de "pomul vietii". l plangedin cauza
e;-derii vietii ve~nice~i in fataperspectivei mortii. in acest episod observamcateva
_~illanari izbitoare cu relatarea din Geneza: pomul vietii a fost la inceput accesibil
- enilor, un ;;arpeaavut un rol instrumental in pierdereavietii ve~nice;;ioamenii au
~- ut accesulla planta.
en alt mit mesopotamian trateaza tema mortii care se abate asupra umanitatii.
"5~ lui Adapa relateazaincercarilelui Adapa care, in traditia tarzie, eraun sfetnical
= ranului antediluvian Alulim. Adapa i-amaniat pezei pentru caablestemat vantul,
aceastarupandu-i aripa. El ablestemat vantul pentru caIi rasturnase barcapecand
-la lapescuit in cautarea ofrandelor pentru templul zeului Ea. Din cauzaacestui
'.:r aparent nevinovat, Adapa atrebuit saseprezinte inaintea zeului cerului, Anu.
- ~i-aoferit "hrana vietii" ;;i "apelevietii"_Adapa a refuzat oferta pentru cafusese
_ < "ar de Eacavamuri dacalevaconsuma. Ea, de fapt, loain~elat pentru caAnu
--2i:le\-arIi oferiseviata. Prin urmare, viatave~nicaafost pierduta din cauzaamagirii.
etaliile din acestepovestiri sunt suficient de diferite pentru a trece cu vederea
onform careia scriitorii biblici au imprumutat din traditiile mesopotamiene.
- :lOU am putea fi inclinati sa credem ca paralelele dintre traditiile literare:
- ;'Otamiana~i ebraicaatragatentia asupra unor documente istoricecomune.
Tradi~iileOrientului Apropiat Antic referitoare la potop
Intre tradi~iile mesopotamiene referitoare la potop 9i istoria lui Noe din Geneza 6-9
exista 0 stransa paralela. De fapt, exista doua istorisiri sumeriene despre potop identice
in fond, Mitu! !ui Ziusudra 9i 0 alta in Epopeea !ui Ghi!game~. Cea din urma include
episodul potopului intr-o nara~iune mai larga despre faptele eroice ale lui Ghilgame9'
un rege legendar din Uruk acarui istoricitate afost confirmata de texte mai tarzii. Apoi
exista versiunea semita, cunoscuta ca Epopeea !ui Atrahasis. Toate aceste relatari vorbesc
despre un potop planuit de divinitate cu scopul de a-i distruge pe to~i oamenii pentru
Bijuterii Ingropate cu regina
Urului In jurul anului
26001.H.
Urul este unul dintre cele mai
importante ora~e-stat din Sumerul antic.
Urul antic a fost identificat cu
Tell el-Muqayyar din sudullrakului In al
1850-1860 ~ia avut parte de un numar
limitat de excavatii In urmatorul secol ~i
jumatate. Cele mai cunoscute excavatii
de la Ur au fost efectuate de sir Leonard
Woolley. Excavatiile arata ca istoria ora-
~ului poate fi urmarita pana In mileniul
al V-lea I.H. Descoperirea de catre
Woolley a uluitoarelor morminte regale
din prima dinastie a Urului - continand
bijuterii ~iustensile din aur ~iinstrumen-
te muzicale - sta marturie pentru cultura
superioara care a Inflorit In jurul anului
2600 I.H. A~a-numituIStindard din Ur,
Impodobit cu cochilii de culoare galbe-
na pe un fundal din lazulit, Ii prezinta
pe rege ~j pe curtenii saiIn exercitiul
functiunii. Scena de lupta zugravita de
pe una dintre partile laterale prezinta
folosirea carelor trase de magari.
Rama~itele unor boi ~iale unui car au
fost real mente gasite In mormantul unui
rege stravechi numit Meskalum-dug.
Complexul de temple de la Ur avea
~iun zigurat, adica un templu In trepte,
similar unei piramide, realizat din
caramizi de lut. Intre 2100 ~i2000 I.H.,
Urul s-a bucurat de cea mai mare
perioada de influenta In Sumer. Sub
domnia lui Ur-Nammu, ora~ul s-a
dezvoltat la dimensiunea maxima,
ocupand peste 50de ha (124 acri), iar
templele Inchinate zeului protector,
Nanna - zeul lunii - au fost extinse ~i
renovate. Cea mai mare mo~tenire lasata
In urma de Ur-Nammu 0reprezinta
legile a caror scriere Ii este atribuita.
in jurul anului 2000I.H., mii de
- oriti migratori - popor vorbitor de
ba semitica din nordul Siriei - s-au
_ :- trat In centrul ~iIn sudul
....:opotamiei. Pe nesimtite, ei au
-,pat pozitii de autoritate ~iau preluat
- .... Ite ora~e sumeriene. Ur a fost ocupat
c amoriti. Tn ciuda faptului ca centrul
- Oticprincipal s-a mutat in ora~ele
- ecinate, Isin ~iLarsa, Urul ~i-a pastrat,
a~adar importanta religioasa ~i
economica mai mult de un mileniu.
Tnjurul anului 400i.H., ora~ul a fost
abandonat. Oaca acest Ur este locul de
obar~ie al lui Avraam, atunci Inseamna
ca el a venit dintr-un mare centru
cultural, cu 0istorie Indelungata ~i
glorioasa.
Ziguratul din Ur dedieat
zeului lunii, Nanna.
Stindardul din Ur.
n Partea paeiin infati~eaza
muzieieni dintand (randul de
sus), 0 livrare de vite ~i
pe~te (randul din mijloe) ~i
oameni adueand daruri ~i
dari (randul de jos).
cii zgomotullor a interferat cu somnul zeilor. Totu~i eroul potopului este avertizat de
un zeu ~i invatat sa-~i construiascii 0 barcii impermeabilizata cu bitum. In Epopeea lui
Ghilgame~ sedeclara: "I-amfacut petoti cei din familia mea ~i perudele mele saurce in
corabie. Am faeut sa urce la bord dobitoacele campului, fiarele campului ~i toti
me~te~ugarii." Potopul aacoperit pamantul, distrugand umanitatea - "toata omenirea
s-aintors in pamant". Barca aancorat pe un munte ~i, dupa 0 a~teptare de ~aptezile,
Noele cel mesopotamian a trimis un porumbel savada dacii apele seretrasesera. Dar
porumbelul arevenit. Ulterior atrimis 0 randunicii, cu acela~i rezultat. 0 atreia pasare
afost apoi eliberata, un corb, dar acesta nu s-amai intors, semnaland capamantul uscat
era aeum din nou pregatit sa-i gazduiascii pe oameni. Ca multumire, Atrahasis a adus
o jertfa zeilor care "au mirosit mireasma, zeii au mirosit mireasma placuta. Zeii s-au
adunat camu~telein jurul celui careaadus jertfa".
Anumiti cercetatori au crezut ci'i autorul evreu ~i-ainsu~it elemente din epopeea
anticii sumeriana sau babiloniani'i, deoarece aceste incidente oglindesc indeaproape
punctele esentiale alenaratiunii din Geneza referitoare laNoe. Dacii afost yorba deun
imprumut literar, esteciudat caexisti'idiferente atat minore cat ~i majore intre relatari,
ceamai izbitoare fiind perspectiva politeista asupra lumii contra celei monoteiste. Dat
fiind faptul ci'iin Mesopotamia existau diverse traditii referitoare la potop ~i cii ele au
atat de multe puncte in comun cu relatarea biblicii, ar putea fi logic saseconchidi'i cii
toate naratiunile evocii un eveniment comun care a fost repovestit pentru a reflecta
diferitele contexte sociale, eulturale ~i teologice. In traditiile: bibIicii ~i mesopotamiana,
evenimentele din traditia potopului ~i aarcei sunt locaIizate in valea fluviilor Tigru ~i
Eufrat. Acest lucru poate expIica de ce aceasta istorisire este absenti'i in Iiteratura
egipteana. Egiptenii au 0traditie Iiterara in carefiintele umane serazvri'itescimpotriva
zeului-soare, Ra. Cunoscuta ca "Distrugerea omenirii", aceasta ne relateazi'i cum zeul
maniat ii da drumul zeitei-leu, Sakhmet, pentru a distruge umanitatea. Apoi se
razgande~te ~i 'hotara~te saopreascii genocidul. Printr-un ~iretlic, zeitainsetata desange
bea 0 bere ro~ie, se imbata ~i adoarme. Cand se treze~tedin stupoare, mania ii este
potolita ~i lumea estecrutata. In acest cazdejudecati'i divini'i asupra oamenilor nu exista
nid un potop, nid 0arca~i niei un Noe sau un Atrahasis.
Ce varsta aveau?
In primele capitole din Geneza, urma~ii lui Adam care au trait inaintea potopului au
avut durate de viata spectaeulos de lungi. Adam a murit la 930 de ani (Geneza 5:5),
lared la962 (Geneza 5:20), iar lui Matusalem i seatribuie viata ceamai lunga - 969 de
ani (Geneza 5:27). Dupa potop observam caapare un deeIin brusc al medi i L'C 1 }~,.
ci'i lungimea continua sa scada de-a lungul istoriei bibIice: Terah a ajuns la 205 ani
(Geneza 11:32), Sara la 127(Geneza 23:1), Avraam la 175(Geneza 25:7), Isaac la 180
(Geneza 35:28), Iacov la 147(Geneza 47:28), losif la110(Geneza 50:26) ~i Moise la 120
(Deuteronomul 34:7). In mod interesant, acela~i tipar este observat in lista regilor
sumerieni gasita pe 0 tablita de lut. Primilor regi din Eridu Ii se atribuie domnii de
ruta comerciala
Dcornul fertil 49
0
km Fatla~~G'~<-o",V'~ litoralul antic ~~_
o
I
o 300 mi
\';' ('
Qala'at al-Bahrai'" 13N
00 ~i 36 000 de ani, iar detinatorul recordului intre domnitorii sumerieni de la
'~-eputuri afost Enmenluanna careadomnit 43200 deani. Dupa ceconsemneaza opt
~=" ~i durata domniilor acestora, lista continua astfel: "Dupa ce potopul a maturat
--mantul] ~i domnia acoborat din cer, Kish adevenit [tronul] domniei." Acumdurata
Coo mniilor scade radical: Guar 1200 de ani, Buanum 840, Enmebaragisi 900; iar mai
--::u seajunge ladomnii dedoar zeci de ani sau chiar cativaani. Acum aproape 50 de
. a fost descoperit un text al regelui Enmebaragisi care demonstreaza ca.,in ciuda
~mniei de 900 de ani careii este atribuita, el afost un personaj istoric.
Eoiptul are 0 traditie similara pastrata in Canonul din Torino al regilor Egiptului,
- papirus aflat la Muzeul din Torino. Aici sunt enumerate numele regilor, incepand
secolul al XIII-lea i.H., pana la primii domnitori istorici ai Egiptului, ~i este
-emnata durata domniilor lor. De~i nu sementioneaza niciun potop, existaun grup
"omnitori divini carei-auprecedat peprimii domnitori umani, iar domniile acestora
a extrem de lungi. La doi dintre ace~ti regi divini li se atribuie domnii de 7 726,
.~ctiv 7718ani. Deci tiparul estesimilar ell ceeaceamobservat in Sumer ~iin Biblie.
~urselemesopotamiene demonstreaza ca.au existat urmatoarele tipareliterare: creatia,
~inarea, vietile lungi, potopul, sperante de viata mai reduse. Aceastii structura este
-.";:it ,i in Biblie, iar scenadin ambelesurseestepartea derasarit aCornului Abundentei.
Orientul Apropiat al
Antichitatii In vremea lui
Avraam.
Vizitatori semiti In Egipt,
zugraviti pe mormantul lui
Khnumhotep al II-lea de la
Beni Hasan.
Originile Israe1ului
Geneza 12-37 pastreaza istoria parintilor 'intemeietori ai Israelului: Avraam ~i Sara;
Isaac ~iRebeca, Iacov, Rahela ~i Lea; cei 12fii ai lor caresunt omonimii celor 12triburi
care mai tarziu vor forma poporul Israel. Din Geneza 11:31aflam ca Terah, tatallui
Avraam, ~i-aluat familia extinsa din Ur (Caldeea) ~i a pornit spre Canaan, dar s-a
stabilit 'inHaran, 'innordul Mesopotamiei.
Deoarece numele lui Terah ~i alefiilor sai nu sunt sumeriene, ci semite, s-ar putea
caaceastafamilie safi facut parte din migratia amorita. Intoarcerea 'inHaran ar fi putut
foarte bine sa-i plaseze 'insfera patriei lor ancestrale ~i acest lucru poate explica de ce
numai Avraam a continuat drumul spre Canaan, iar asta numai la 'indemnul divin
(Geneza 12:1-3).
Biblia'ii zugrave~tepeAvraam, pe Isaac ~i pe Iacov capastori nomazi carelocuiau 'in
corturi ~i s-au deplasat 'in zona dintre nordul Canaanului (zona Sihemului) ~i Negev
(Beersheba) cu turmele ~i cu cirezile. Aceste deplasari reflecta migratiile sezoniere ale
pastorilor nomazi saubeduini, care'ingeneral semuta din zonadeluroasa centrala 9i mai
racoroasa aCanaanului 'inperioada lunilor secetoase devara9i se'indreaptii.spre Sud 'in
perioada lunilor de iarna. Nu ar trebui sa ne a~teptamcaoamenii care au avut un a9a
stil deviata acum3 500-4 000 de ani safi lasat vreo dovada arheologica aexistentei lor,
iar textele antice din centrele urbane putin probabil sa fi confirmat 'in mod specific
prezenta lor.
In ultimul veac mii de documente au fost descoperite de-alungul Sumerului ~i a
Akkadului antic, din prima jumatate a mileniului al II-lea 'i.H. In mod similar,
Egiptul ofera 0 bogata combinatie de texte 9i descrieri din aceasta perioada. Perioada
2000-1500 l.H. este probabil cea 'incare au avut loc evenimentele descrise 'inGeneza
12-50. Nu ne putem a9tepta sa gasim dovezi directe referitoare la oamenii ~i la
evenimentele din Biblie, dar sustinem ca materialele din Orientul Apropiat arunca
'intr-adevar lumina asupra obiceiurilor sociale ~i asupra practicilor juridice descrise 'in
naratiunile din Geneza. Mai mult decat atat, de~i aceste resurse nu pot dovedi
istoricitatea evenimentelor 9i nici nu ne permit sa Ie datam ferm, datele permit ca
relatarile safiepuse 'incontextullor social 9i juridic adecvat, prin aceasta clarificand ~i
imboga~ind in~elegerea noastra referitoare la istorisirile biblice. Faptul ca dovezile
arheologice au imboga~it valoarea relatarilor patriarhiale confera in mod sigur
autenticitate nara~iunilor biblice ~i facemai dificila respingerea lor cafic~iuneliterara.
Sursele egiptene
Ceea ce pot sa faca sursele arheologice este sa ilustreze anumite aspecte alestilului de
via~adescris in Geneza ~i sa arate contextul social ~i juridic in care pot fi citite multe
nara~iuni. 0 istorisire egipteana, plasata in primele decenii alemileniului al II-leai.H.,
ne spune despre un curtean numit Sinuhe careafugit din Egipt in Canaan lamoartea
faraonului Amenemhet I, de teama de a fi implicat oarecum. Sinuhe s-ainrudit cu 0
capeterlle\oc~\aTl'QID\\~1\l\\l\\\.vi\~\\S~\. <:-~'-~,,\.\.\:-<I.. \J US c3.QetenieacOQiilorsai. Mi-adat-o
de so~iepe fiicasaceamai mare." $i i-adat din pamantullui. Pamantul era roditor ~i
Sinuhe s-abucurat de smochine, de struguri, de vin, de miere, de ulei (probabil de
masline), decatevafeluri defructe, deorz, degrau furajer, devitecareii asigurau laptele
~i carnea de vita ~i mai avea~i carne ~i mai era vanat de la animalele ~i pasarile din
de~ert. Ellocuia intr-o tabara de corturi ~i candva trebuise saseapere de un alt barbat
careil provocase laduel. Sinuhe ii spune clar socrului sau canu estealiat cu eel careI-a
provocat la duel. Aceasta portretizare a semi~ilor care locuiau in corturi, de obicei
dispre~ui~i de egipteni, este luminoasa ~i pozitiva: dieta era diversificata ~i sanatoasa.
De asemenea, ne arata ca diversele triburi puteau sa fie in bune real~ii, sau sa fie la
cu~ite, conducand laciocniri.
oalta sursa egipteana provine dintr-o imagine gasitain mormantul guvernatorului
egiptean Khnumhotep al II-lea din Beni Hasan. Acolo, un grup de negustori sau
artizani semi~i din Vest, probabil cananeni sau amori~i, sunt prezenta~i sosind in
Egiptul Mijlociu, eveniment carepoate fi datat cu exactitate din 1862i.H., al ~aseleaan
al faraonului Senusret al II-lea. Scena este extrem de edificatoare, deoarece ne arata
felurile de imbracaminte, de tunsoare ~i de mijloace de transport utilizate de patriarhii
biblici din Geneza. Sunt infa~i~a~imagari purtand provizii ~i copii, in timp ceadul~ii ~i
copiii mai mari merg pe jos. Barba~ii poarta sandale, in timp cefemeile sunt incal~ate
in incal~ari din piele nu mai inalte de glezna asemanatoare mocasinilor. Textul descrie
di erau 37depersoane in aceastaceata, dar in imaginesunt inclu9i numai opt barbari,
patru femei 9i trei copii. Atat barbarii, cat 9i femeile, sunt imbracari in ve9minteviu
colorate, barbarii afi
9
andbarbi, faramustari 9i 0tunsoare in forma de ciupercii. Parul
femeilor atarna pe umeri, iar capul leesteimpodobit cu bentire. 0 parte din barbari
sunt inarmari cu arcuri, cusulire, cu topoare 9i cubumeranguri; unul canta lalirain
timp cemerge, ducand pespate un burduf pentru apa. Barbatul careconduce grupul
esteidentificat drept "dipetenia strainaAbi-shai / r". Datefiindproximitatea stransa9i
originilegeograficealeacestui trib, nu constituie un efort al imaginariei sugerareafap-
tului ciiinfari9arealor ofera0remarcabilasimilaritatecufelulin caretrebuiesafi aratat
stramo9ii israelirilor din Genezain timpul dilatoriilor lor prin Canaan sauspreEgipt.
Surse mesopotamiene
Datefiind originilemesopotamiene alelui Avraam9i aleSarei, ne-amputea a9teptasa
gasimincorporate in expunerile din Genezapractici, obiceiuri sociale9i alteelemente
provenite din valea fluviilor Tigru 9i Eufrat. De fapt, a9astau lucrurile lamai multe
niveluri.
NUME DE PERSOANA
Numele de tip amorit care incep cu J sau I sunt larg cunoscute in arhivele de la
inceputul secolului al II-leatH., lafel caceledin anticul Mari depeEufratul superior.
Numele Iacov,Isaac, Ismael 9i Iosif sunt exemplede astfel denume depersoana gasite
in Geneza. De fapt, un studiu comprehensiv al celor peste 9asemii de nume semite
vestice consemnate arata di aceste antroponime apar cel mai frecvent in perioada
primei jumatari amileniului al doileai.H., utilizarealor diminuandu-se cu55%in cea
de-adoua jumiitate a acelui mileniu. Tipul numelui lui Avraameste, de asemenea,
atestat, un exemplu fiind numele Abi-shai / r menrionat mai sus. Numele Beniamin
apare laMari, unde esteun nume tribal. Deci, chiar daca niciun text antic din afara
Bibliei nu ii men~ioneazapepatriarhii din Geneza, numele9i tipurile numelor lor sunt
atestate, aratand di seincadreazain prima jumatate amileniului al II-leal.H.
ALlANTE $1TRATATE
Mai devremeamvazut caSinuhe, intimpul vierii saledenomad, a'interacrionat cualte
triburi 9i aveaalianrecu cateva, iar cualteledefel. Texteledin arhiveledelaMari (cca
1750l.H.) neoferadatedespreviaratribala9i despreinteraqiunile dintre centreleurba-
necaMari 9i clanurile locuitoare in corturi din regiuneainvecinata. in special suntem
informari di adeseori seincheiau tratate intre triburi 9i intre grupuri tribale9i orage.
Acela9i lucru este relatat de narariunile patriarhale. Avraam, Isaac 9i Iacov au
incheiat cu torii tratate (berit In ebraidi), pe careunele traduceri leredau cu termenul
"legamant". Cuvantul berit nu estefolosit numai in Biblie, ci seafla9i in documente de
pe teritoriul Orientului Mijlociu 9i era cuvantul-standard pentru tratat in diplomaria
anticii.
Geneza 21:25 descrie un astfel de tratat intre Avraam ~i Abimelec, regele cetatii
C' erar. Motivul tratatului era acelade ada evreilor drepturi laapa pe teritoriul cetatii
Gherar. Avraamii declara aliatului sau: "Trebuie saprime~ti din mana meaaceste~apte
mielu~ele, ca sa-mi fie marturie ca am sapat fantana aceasta" (Geneza 21:30). Apoi ei
fac un juramant ~i incheie tratatul, sfar~ind cu plantarea unui copac (Geneza 21:33).
Aici gasimpatru elemente: marturia (mielu~elele), juramantul, clauzele(conditiile) ~i 0
ceremonie (plantarea copacului). Exact acelea~i elemente apar ~i in alte istorisiri din
Geneza privitoare la incheierea tratatului dintre Isaac ~i Abimelec (Geneza 26:26-33)
~i dintre Iacov ~i Laban (Geneza 31:43-54). Dupa moartea lui Avraam, oamenii lui
Abimelec au astupat fantanile pe care Ie sapase Avraam dupa incheierea tratatului
(Geneza 26: 18). Aceasta nota importanta demonstreaza ca tratatul era valabil numai
atata timp cat ambere parti erau in viata. Moartea pune capat intelegerilor anterioare.
Aceea~i practica poate fi vazuta la faraonii cu domnii indelungate ca Amenhotep
al III-leacareadomnit 38 de ani ~i Ramses al II-leacare adomnit 66 de ani, pentru ca
au trait mai mult decat omologii lor din Anatolia 9i din Babilon.
intr-o scurta referiredin Geneza 14:13, aflam caAvraam sealiasecu trei capetenii
amorite din Hebron: Aner, E
9
col 9i Mamre. Acesta este un exemplu de alianta intre
capetenii de trib. Tratatul i-aobligat pe ace9ti oameni ~i pe cetele lor sai sealature lui
Avraam intr-o expeditie militara pentru salvarea nepotului lui Avraam, Lot, pe care 0
armata invadatoare din Mesopotamia n luase prizonier (Geneza 14).
in arhivele delaMari au fost descoperite texte aleunor tratate intocmite inainte de
1750l.H. Aceste tratate 9i altele de laTell Leilan, nord-estul Siriei, dezvaluie un model
similar al tratatelor gasitein Geneza. Faptul carelatarile biblice despre tratate ~i textele
tratatelor antice siriene existente au in comun aceste puncte principale demonstreaza
ca tipul de tratate gasite in Biblie reflecta relatiile politice reale din prima jumatate a
mileniului al II-leal.H.
cAsATORIA $1copm
in Geneza 12-50seacorda 0atentie sporita casniciilor ~i na9terii copiilor din partea pro-
tagoni~tilor. De9i motivul includerii acestor relatari este de a arata ca promisiunea
posteritatii facuta deDumnezeu lui Avraamseimplinea, detaliile istorisirii reflecta com-
portamentul social9i obiceiurile juridice alezilei. Avraam9i Sara, un cuplu faracopii, la
fel ca alte cupluri din lumea biblica, au adoptat un fiu - Eliezer din Damasc (Geneza
15:2) - pentru caaavea"un mo~tenitor legal era0prioritate inalta. Adoptia esteatestata
in Egipt unde persoana adoptata este responsabila pentru indeplinirea indatoririlor le-
gatedefunerarii carein mod normal reveneau fiului, in acord cumitullui Osiris-Horus.
S-aupastrat 9i contracte de adoptie din Mesopotamia. Un astfel de contract afost
descoperit lasitul Nuzi din nord-estul Mesopotamiei 9i dateazadin secolul al XV-leai.H.
Acesta incepe cu numirea paqilor: "tablip de adoptie alui Nashwi, fiullui Arshenij el
I-aadoptat peWullu..." Continua spunand caNashwi i-adat-o pefiicasacasotie fiului
sau adoptat, Wullu. Celebrul cod de legi al lui Hammurabi cuprinde legi care
Codullui Hammurabi
inscriptionat pe aceasta stela
ne ajuta sa intelegem legile ~i
obiceiurile mesopotamiene.
protejeaza drepturile copiilor adoptati. Astfel, un fiu adoptat nu putea fi alungat dacii
ulterior i sena~teaun fiu primei sotii. In cazul acela, legea 191specificii modulin care
ar trebui tratat un fiu adoptat, "dar dupa aceea, dacii el [tatal) are copii [nascuti de ell
~i apoi decide sa-l dezmo~teneasca pe cel adoptat, acel copil nu va pleca cu mainile
goale; tatal care I-acrescut 1ivada 0treime din proprietatea lui camo~tenire..."
In Geneza 16, Sara i-oofera lui Avraam pe slujitoarea ei, Agar, casotie-surogat. In
aceea~i maniera, sotiastearpa alui Iacov, Rahela, i-odalui Iacov peslujitoarea ei, Bilha,
pentru a-i na~teun fiu (Geneza 30:3-12). Chiar dacii aceastapractica ne pare bizara, ea
esteatestata totu~i ~iaprobata din punct devederelegal. Inprimul rand, unele contracte
de casatorie mesopotamiene antice includ un acord prenuptial conform caruia, dacii 0
femeienu anascut copii, eraobligata saii asigure0 inlocuitoare sotului ei. Un astfel de
contract gasit laNuzi mentioneaza cii,daca mireasa numita Gilmininu nu arecopii, ea
vaasigura 0femeiepentru sotul ei, Shennima. Astfel, aqiunile Sarei ar putea reflecta
aceasta practica. Un contract de casatorie din anticul Alalah stipuleaza ca, dacii dupa
~apteani decasatorie femeianu na~teun mo~tenitor, sotul esteliber sa-~iia0altasotie.
Aceste texte arata ca sotia putea fi obligata prin contract sa-i asigure sotului ei 0
inlocuitoare caresa-i nascii un fiusaucii putea fi specificata0perioada detimp in care
sanascii un copil, dupa caresotul putea sa-~iia0 altasotie.
Ismael, fiullui Agar, erain mod clar considerat mo~tenitorullui Avraam. Cand
Isaac i s-anascut ulterior Sarei, aceasta i-acerut explicit lui Avraam ,,[saizgoneascii]
pe roaba aceasta ~i pe fiul ei; caci fiul roabei acesteia nu va mo~teni impreuna cu
fiul meu, cu Isaac" (Geneza 21:10). Aceasta declaratie aparent dura indica nu
numai caIsmael fusesemo~tenitorul, ci, deasemenea, caSara credea cadescotoro-
sindu-se de mama ~i de copil putea sa-i garanteze fiului ei intreaga mo~tenire. S-ar
putea ca cerinta Sarei sa-i para cititorului ca 0 pretentie egoista din partea unei
mame posesivej cu toate acestea, legea antica mesopotamiana trateaza exact
problema cu cares-auconfruntat Avraam~i Sara, ~i anume cumsepune problema
mo~tenirii atunci cand i se na~teun copil primei sotii dupa cei s-anascut un fiu
celei de-adoua, sotii sau mamei-surogat. Reglementari care trateaza aceasta dilema
se gasesc in leg-ileregelui amorit Lipit-I~tar din Isin (1934-1924 i.H.) ~i sunt
actualizate in codullui Hammurabi, datat cu mai bine de un secol ~i jumatate mai
tarziu. Legea 170 a lui Hammurabi stipuleaza ca atunci cand un barbat are copii
atat de la prima sotie cat ~i de la sotia-s~rogat, copiii "vor imparti in mod egal
proprietatea provenita din avereatatalui". Fiul primei sotii, totu~i, iaprima parte.
Aceasta descrie situatia lui Ismael ~i alui Isaac atunci cand Sara I-aobligat pesotul
ei sa se descotoroseasca de Agar ~i de fiul ei. Insistenta Sarei pare sa reflecte
urmatoarea lege, cu numarul 171. Aceasta asigura 0 portita de scapare in cazulin care
parintii vor sail excluda pe fiul mamei-surogat: "Sevaasigura eliberarea femeii sclave
~i a copiilor ei." Astfel, prin acordarea libertatii celei de-a doua mame ~i copiilor ei,
scutindu-i astfel de orice obligatie fata de familie, cuplul putea sa asigure mo~tenirea
pentru fiullor biologic.
Aceste exemple ilustreaza modul in care documentele juridice mesopotamiene
clarifica sensul aqiunilor lui Avraam ~i ale Sarei ~i oglindesc precedentele legale ~i
sociale de dinaintea lor.
losif in Egipt
Una dintre cele mai memorabile naratiuni din Biblie este cea alui losif, fiul eel mare
al lui lacov de la sotia favorita a acestuia, Rahela. Povestea lui a fost popularizata in
muzicalullui Andrew Lloyd-Webber, Joseph and the Amazing Technicolor Dreamcoat [losif
~i uluitoarea mantie tehnicolora]. Intr-un acces de geloziefrateasca, fratii lui losif I-au
vandut unui grup de negustori care I-au dus in Egipt. Acolo a fost cumparat de un
slujba~egiptean numit Potifar. Dupa 0 perioada de slujire loiala, rosif este acuzat pe
nedrept de viol de catre sotia lui Potifar ~i este intemnitat. In temnita darul sau de a
interpreta viseleestedescoperit in momentul in careIi ajuta pedoi slujba~i sainteleaga
emnificatia visurilor lor. In cele din urma, rosif este eliberat din temnita pentru ase
infati~a inaintea lui faraon ~i a-i interpreta visurile. Pentru ca a prevazut ~apte ani
imbel~ugati, urmati de~apteani deseceta~i defoamete, losif estepromovat intr-un post
de rang inalt in Egipt ~i astfel ajuta la pregatirea Egiptului pentru cei ~apte ani de
foamete. In aceasta perioada, datorita conducerii ~i prevederii lui rosif, Egiptul
prospera. Acasa in Canaan, lacov ~i familia saafla despre situatia Egiptului din timpul
secetei ~i vin in Egipt pentru hrana. rosif i~i recunoa~te fratii care ulterior se muta in
Eoipt impreuna cu varstnicullor tata pentru ascapa de foamete.
Generalul Horemheb este
rasplatit cu lanturi de aur.
Pebaza informa~iilor date in Geneza este imposibila datarea perioadei in care losif
~i-aexercitat funqia ~i a inceput sejurul israelitilor in Egipt. Regele egiptean este
identificat doar ca "faraon", un termen egiptean generic pentru rege. lstoricii biblici
tind saplaseze evenimentele istoriei lui losif intre 1800 ~i 1600 l.H., perioada istoriei
egiptene cunoscuta ca sfax~itul Regatului Mijlociu ~i cea de-a Doua Perioada
lntermediara. Aceasta epoca nu estebine atestata in istoria Egiptului. De fapt, anumi~i
regi din aceasta perioada nici nu sunt cunoscu~i din surse contemporane, ci numai
din consemnari mai tarzii, precum Canonul de la Torino al regilor din secolul
al XlII-lea l.H.
In ciuda lacunelor care exista in cuno~tin~ele din aceasta perioada, exista multe
elemente in povestea lui losif pe care materialele arheologice egiptene Ieelucideaza cu
ajutorul unor informa~ii pre~ioasereferitoare lacontext.
SCLAVlA IN EGIPT
Papirusul din Brooklyn 35.1446 con~ine 0 lista de servitori care au lucrat pe proprie-
tatea egiptenilor din clasasuperioara in jurul anilor 1800-1750 l.H. Zeci de nume, din
carepeste 40 sunt semite, sunt scrisein hieratica, 0scriere cursivahieroglifica, utilizata
de obicei pepapirus. Tipurile de munci pe careIeefectuau sunt, de asemenea, incluse.
Ci~iva sunt numi~i hry-pr, tradus literal "peste casa". Atunci clnd losif intra in slujba
lui Potifar se spune despre el ca este "peste casa lui" (Geneza 39:4), adica este un
servitor casnic.
Ciind losif afost viindut negustorilor, semen~ioneaza capre~ul afost de douazeci
sicli de argint (Geneza 37:28). In mileniul al II-lea l.H., siclul era 0 greutate, nu 0
moneda. Douazeci desicli ar fi fost in jur de20 deuncii (260 g). Dupa cums-adovedit,
acestaerapre~ul mediu al unui sclavin timpul primei jumata~i amileniului al II-leal.H.
In ceade-adoua jumatate aacelui mileniu pre~ul s-aridicat la30 desicli ~i lainceputul
primului mileniu aajuns la50 de sicli. Astfel, pre~l de viinzareallui losif este pre~l
potrivit pentru vremea aceea, iar papirusul din Brooklyn arata ca genul de activitate
descrisa in Geneza 39 eorespunde cu practicile din Egipt de la inceputul celui de
al II-leamileniu l.H..
ANTROPONIME EGIPTENE
Contextul egiptean al istoriei lui losif estedemonstrat in continuare deutilizarea nume-
lor egiptene autentice. Stapanullui losif, Potifar, ~i socrullui, Poti-Fera(Geneza 41:45),
au in comun varia~ii aleaceluia~i nume carein egipteana inseamna "cel pecareRa(zeul
soare) I-adat". Acest nume estepotrivit in special pentru Poti-Fera, pentru caacestaeste
identificat ca preot in On, centrul de cult egiptean dedicat zeului soare. On este
denumirea egipteana pentru ora~ul templului redat de Septuaginta ca Heliopolis,
inseamnand "ora~ul soarelui" in greaca. Deloc surprinzator, so~ialui losif, Asnat, este
~i eaegipteanea (Geneza 41:45), de~i etimologia exactaanumelui ei estedisputata. Unii
cred ca este asociat eu zei~aNeith, "cea care apar~ine lui Neith". Alternativ, ar putea
'insemna Ilea'iri aparrine rie". In celedin urma, faraon Ii da lui J osif un nume egiptean.
Papirusul din Brooklyn arata caanumitor sclavi straini li sedadeau nume egiptene care
sunt consemnate alaturi de numele lor semite. Un exemplu este "asiaticul Dodi-Huatu
care este numit Ankhuemhes". Acela~i tipar este gasit 'inGeneza 41:45, unde citim ca
faraon "a pus lui J osif numele Tafnat-Paneah". Dqi nu exista nicio 'indoiala ca acest
nume este de origine egipteana, egiptologii s-au luptat multa vreme sa gaseasca
semnificatia sa exacta. 0 propunere posibila este "Zeul aspus: va trai". 0 alternativa
viabila estesaseurmeze modelul papirusului din Brooklyn, ,,[Iosif]care estenumit cel
care apreciaza viata". Cei care au studiat numele au identificat ca elementul sau final,
aneah, este ebraicul pentru cuvfll1.tulegiptean Ankh, "viata". Acest cuvant este scris cu
semnul egiptean pentru cheia vietii. J deea este ca interpretarea viselor de catre J osif a
facut caatat poporul egiptean, cat ~i familia lui J acovsatraiasca!
INTERPRETAREA VISELOR
Incepand cu Geneza 37, visele joaca un rol important 'in naratiune. Scriptura
consemneaza continurul ~i semnificaria viselor avute de J osif, de cei doi slujba~i ai
faraonului aflati 'intemnita ~i defaraon. In Biblie, viselereprezentau mijloace prin care
Dumnezeu comunica cu oamenii ~i de aceea erau luate 'inserios. Aceasta credinta era
valabila 'in tot Orientul Apropiat al Antichitatii. De aceea, interpretarea viselor era
foarte importanta. In Egipt afost descoperit un manual de interpret are aviselor, care
acum se afla la Muzeul Britanic. Acestea sunt Impartite 'in doua categorii: cele cu
rezultate bune ~i celecu rezultate rele. lata cite un exemplu din fiecare:
"Daca un amsevede noaptea in vis legdnd pe aLtcineva pentru a-i face rau, ede bine. Este un
semn ca va distruge puterea de vorbire a du~manului sau ~i ca-l va birui."
Papirusul ChesterBeattyI,
unmanualdeinterpretarea
visuriloraflatInprezentla
MuzeulBritanic.
"Daca un om se vede in vis intorcandu-~i tara spre pamant, e de rau. Este un semn ca s-ar putea
ca moartea sa aiM ceva de cerut de la el."
Separe ca0persoana careavuseseun visii consulta pepreoti pentru talmacire. Ace~tia
consultau manualul pentru agasi un vissimilar sau un precedent pentru solicitator. In
Geneza 40, cei doi slujba~i ai faraonului au avut vise in timp ce se aflau in temnita.
Erau suparati pentru caau "visat un vis~i nu estenimeni caresa-l interpreteze" (Geneza
40:8). Este evident ca in inchisoare nu aveau acces la preoti ~i la manualele de
interpretare aviselor, dar ~i-audat seama caviselelor puteau saaiba 0semnificatie. In
cazul acestor slujba~i, 0 interpretare afost pozitiva - paharnicul afost repus in functiej
cealalta afost negativa - brutarul afost dat mortii.
In Geneza 41, faraonul a avut un vis cu ~aptevaci frumoase care ie~eau din Nil,
urmate de ~aptevaci urate ~i bolnavicioase care Ie-audevorat pe cele ~aptesanatoase.
Dimineata el a trimis dupa "toti magii ~i toti inteleptii Egiptului" pentru a interpret a
visul. Este demn de observat ca cuvantul ebraic tradus ca "magi" este hartummim, care
deriva dintr-o combinatie a expresiei egiptene hry-tp b- ry- hb, insemnand "preot lector
principal". De obicei, un preot cu acest titlu citea~i manuia texte liturgice ~i magice.
oinscriptie cares-apastrat din perioada elenistica aEgiptului evoca0 perioada de
~apteani de foamete pevremea faraonului Zoser (cca2700 i.H.), constructorul primei
piramide (In trepte). De~i acest eveniment, daca este 0 amintire istorica, ar fi avut loc
cu aproape 0 mie de ani inainte de zilele lui Iosif, el ilustreaza impredictibilitatea
Nilului, ancora de salvare aEgiptului.
VARSTA LA CARE A MURlT IOSIF
In celedin urma, varsta lacare amurit Iosif estedeclarata afi 110ani (Geneza 50:26).
Secunosc peste 30 de referinte din textele egiptene in care este mentionata 0durata a
vietii de 110ani. Aceasta era0cifrasimbolica pentru un omintelept ~i distins. Un astfel
de exemplu este Ptahhotep care a lasat posteritatii un text de intelepciune din cca
2320 i.H. Un alt personaj afost Amenhotep, fiullui Hapu, care l-aslujit pe faraonul
Amenhotep al III-lea (1390-1352 LH.). Referiri la viata de 110ani apar adeseori in
rugaciuni sau in urari degenul "fiesaajung la 110ani pe pamant ~aorice omdrept" ~i
"fiecael [zeul Amon] sa-mi dea 110ani cafieearui omdrept aflat in viata". Ar fi posibil
oare cavarsta lacare amurit Iosif sareflecte utilizarea aeestui numar onorific egiptean
care reprezenta viata ideala?
Istoria lui Iosif este mai mult deeat 0 poveste minunata pe tema drumului de la
mizerie labogatie, de laoena lapalatj lueru mai semnificativ, aeeasta serve~te0funetie
importanta in naratiunea mai larga a Bibliei. Explica circumstantele in care evreii au
ajuns salocuiasca in Egipt. Ei au fost bine primiti de faraon, care i-afost recunoscator
lui Iosif pentru rolul pecareI-ajucat in crutarea Egiptului de calamitatile provocate de
foametea prelungita. Statutul favorabil al poporului Israelului sevaschimba in decursul
epocii urmatoare.
Israel
" ."
In SI 1n
.,
af ara Egipt ului
Evreii seinmultesc
In anii scur~i intre moar-tealui losif, de la sfar~itul Genezei, ~i inceputul Exodului,
evreii s-auinn'iu1titpana intr-atat inc:it noul faraon, probabil unul carereprezenta 0
nouii dinastie sauepoca, s-atemut cii ace~tiavor cre~telanumar, i~ivor uni fortelecu
du~manii egiptenilor ~i vor fugi din Egipt (Exodul 1:8-9). De aceea, el ademarat un
program de munca silnica, gandindu-se cii in felul acestava impiedica proliferarea
populatiei evreie~ti.Oar strategialui a dat gre~,ceeacel-ade'terminat sa initiezeun
pogrom impotriva bebelu~ilor israeliti de sex masculin (Exod6 1:15-16). El le-a
poruncit moa~elor: "Cand yeti mo~i pe femeileevreice~i leyeti vedeape scaunul de
na~tere, daca este un baiat, sa-l omorati..." Cuvantul ebraic tradus prin "scaun de
na~tere" inseamna in traducere literala "celedoua pietre". In spatele acestei expresii
ciudate seafla practica egipteana afemeii carestaghemuitii pe doua caramizi atunci
c:indna~te. Un relief sculptat aflat in Muzeul din Cairo infiiti~eaza0 femeiestand in
aceastiipozitiedena~tere,a~ezatiipedouii ciiriimizi,avandcamoa~edouii zeite. Recent
afost descoperita 0 ciiramidii (delut) pentru na~terepe careerapictata 0 scenii cu 0
femeie care nii~tea. Aceastii descoperire ilustreazagenul de detalii de fond pe care
arheologialepoateextragedin naratiunile Exodului.
Oprimarea israelitilor
Cine era acest nou faraon ~i ce l-adeterminat sa creadii ca evreii ar putea fi 0
amenintare laadresaEgiptului?Cum afost posibil caisraelitii, din invitati ai regelui,
pevremealui losif, sadevinaun popor oprimat ~i inrobit c:itevageneratii mai tarziu?
Absenta dovezilor arheologice directe ne impiedica saraspundem la acesteintrebari.
De~i nu exista date directe care sa confirme ~ederea~i exodul evreilor, materialele
egiptenereferitoare lacontext arata caevenimentele descrisein carteaExodului sunt
plauzibiledin punct devedereistorie.
Se presupune ca losif a trait ~i a slujit in epoca hicso~ilor(cca 1650-1525 l.H.).
Hicso~ii, a~acumsunt cunoscuti generatiilor ulterioare de istorici, erau conducatori
straini de neamsemit careau sosit in Egipt dupa cadereaRegatului Mijlociu ~i,prin
mijloacemilitare sauin mod pa~nic, in absenta unei guvernari centralizateputernice,
aupreluat controlul asupranordului Egiptului. Inacesttimp, 0altafamiliedomnitoare
Stela lui Merneptah care
descrie distrugerea
"Israelului" de forte
egiptene.
Data Exodului a fost un subiect de
interes pentru savanti Inca de la
Inceputurile arheologiei biblice. Daca
numele oricaruia dintre faraonii implicati
ar fi cunoscute, datarea Inceputului ~ia
sfar~itului ~ederii In Egipt ar putea fi
facuta cu un grad de certitudine destul
de mare, deoarece cronologia Regatului
Nou este bine stabilita. Singurul nume
de faraon mentionat In cartea Exodului
este reflectat In denumirea
ora~ului-depozit la constructia caruia au
contribuit evreii: Rameses. Este In
general acceptat faptul ca acest nume
ebraic este scrierea numelui regesc
egiptean Ramses. Numai Ramses
al II-lea (1279-1213 d.H.) a construit un
ora~In nord-estul deltei, pe care I-a
numit dupa sine Insu~i. Pi-Ramses
Inseamna I I casa sau domeniul lui
Ramses" . Pentru unii, referirea din
Exodul 1:11 indica domnia lui Ramses
ca perioada a Exodului ~ia ~ederii de
40de ani In Sinai. Stela lui Merneptah,
fiul ~isuccesorullui Ramses al II-lea,
Inregistreaza singura mentionare
cunoscuta a Israelului din Egiptul antic.
Aceasta referire sugereaza ca In
1208 I.H., cand a fost sculptata aceasta
inscriptie, israelitii se aflau deja In
Canaan. Calculand invers, Exodul ar fi
avut loc nu mai tarziu de 1250I.H. ~inu
Inainte de 1270I.H., un interval de
doua decenii In perioada domniei lui
Ramses al II-lea.
oa doua teorie a datarii se bazeaza
pe afirmatia din 1Tmparati 6:1 ca
Exodul a avut loc cu 480de ani Inainte
de demararea lucrarilor la Templu, In
anul al patrulea al domniei lui Solomon.
Datorita sincronizarilor cu suveranii
egipteni, iudei, asirieni ~iisraeliti de
mai tarziu, anul al patrulea al lui
Solomon cade In sau In jurul anului
967/ 9661.H. Presupunand ca numarul
480este literal ~inu simbolic, daca "
adaugam la data stabilita pentru
Inceputul domniei lui Solomon,
atunci Exodul a avut loc In jurul lui
1447 /1446 I.H. Tn aceasta perioada, ar
fi fost rege Tutmes al III-lea. Majoritatea
cercetatorilor ~ia arheologilor biblici
accepta una dintre aceste doua date,
de~i altii opteaza pentru 0data chiar
mai veche, In jurul anului 1525 I.H.
Aceasta data mai veche se bazeaza pe 0
declaratie din scrierile lui J osephus,
istoricul evreu din secolull d.H., care
asociaza expulzarea hicso~ilor din Egipt
cu Exodul israel it. Pana cand nu exista
ni~te dovezi arheologice sau textuale
certe care sa vina In sprijinul uneia
dintre aceste teorii sau al alteia,
cercetatorii vor continua sa aiba
dezacorduri In privinta datarii. Deci, un
interval de timp acceptat pentru Exod
este 1250-1447 I.H., undeva prin epoca
Regatului Nou.
guvernainsudul Egiptului, laTeba. Injurul anului 1550i.H., 0seriedefaraoni tebani
auinceput saataceNordul, culminand curealizarilemilitarealelui Ahmescareareu~it
sa-i alungepeconducatorii hicso~i~i,foarteprobabil, elita~iclasamilitara. Aproximativ
in 1525 i.H., Egiptul fusese reunit ~i domnitorii straini disparu~i. Lamijlocul anilor
'90, excava~iilede laTell el-Daba, in partea de nord-est a deltei, au avut carezultat
descoperirea unui marecomplex de palate~i decitadeleconstruit deAhmes in cadrul
vechiului sistemde aparare al hicso~ilor de laAvaris, vechea lor capitala. Din acest
moment pana prin 1425i.H., aceastacitadelaaservit cabazamilitara pentru Dinastia
a XVIII-a. Aceasta revenire a Nordului sub stapanire egipteana, in special zona de
nord-est a deltei, ar piasa acest nou centru al puterii chiar in zona pe care Biblia 0
nume~te ~inutul Gosen. Oa~eAhmes sau unul dintre succesorii lui imedia~i sa fi
inceput oprimarea'evreilor?Obsesialui caevreii ar puteasaseinmul~easca,sasealature
du~manilor egiptenilor ~i sa fuga din ~arae de in~eles!Ultimul lucru pe care l-ar fi
tolerat noua dinastie era 0 amenin~arela adresa noii salestapaniri asupra Egiptului
unificat ~i intoarcerea acestuiasub domina~iestraina.
Solu~ialui faraon la amenin~areadin cein cemai mare afost'introducerea unui
programde munc:'i silnicain careevreii faceauc:'iramizipentru construqii ~i lucrau in
agricultura (Exodul 1:13-14). Exista dovezi din perioada Regatului Nou ca egiptenii
foloseau in nord prizonieri de razboi din Levant ~i in Sud prizonieri din Nubia. In
mormantullui Rekhmire, un vizirsauun primministru al faraonului Tutmes alIII-lea
(1479-1425 i.H.) in Teba de Vest, 0 scena pictata zugrave~tegrupuri de straini care
faceaucaramizi. Pictorii auavutgrijasasubliniezediferen~eledintre semi~iivest-asiatici,
nubienii africani ~isupraveghetorii egipteni. Doi supraveghetori sunt prezenta~i cube~e
pecareleutilizau casa-i imboldeasc:'ipemuncitori. 0inscrip~ieaflatadeasupra scenei
consemneaza camuncitorii au fost lua~i prizonieri in timpul campaniilor militare ale
regelui. Un text din secolul al XIII-leai.H. raporteazacastrainii numi~i habiru - cuvant
care deriva din aceea~i radacina ca a cuvantului evreu ~i se aplica la 0 popula~ie
dezradacinata ~i fara ~ara - transportau blocuri de piatra pentru proiectele de
construc~ii din ora~ul Pi-Ramsesdin Delta Nilului. Picturile din morminte, infa~i~and
scenelegatede agricultura, de lamunca campului laculegerea~i tescuireastrugurilor,
ii arata pe straini muncind. Informa~iilepicrurale ~i textuale ilustreazacaegiptenii ii
tratau intr-adevar pe straini in modul descrisin cartea Exodului. Totu~i, din Exodul
1-14 nu reiesein modclar ca~ifaraoni audomnit ~i cat adurat perioada deoprimare,
iar data efectivaaExodului din Egipt nu secunoa~tecu certitudine.
Localizarea or~e1or din Exodul
In Exodul 1:11sunt numite doua ora~e-depozit,Ramses~i Pitom. Descoperireaacestor
ora~ea fost unul dintre primele obiective ale egiptologilor de la sfar~itul secolului
al XIX-lea. Flinders Petrie credea c:'i a gasit Ramsesul la Tell el-Retabeh, din cauza
prezen~ei rama~itelor lui Ramses al II-lea(1279-1213 i.H.). In acela~i timp, Eduard
Navillecredeacaadescoperit Pitomul inapropiere, laTell el-Maskhuta, deoarecegasise
Prizonieri straini
confeqionand caramizi,
intr-o scena din mormantul
lui Rekhmire.
o stelacaremenriona Pitomul. Pitomin ebraica deriva din termenul egiptean pr-itm,
"casa(zeului) Atum", careputea safieaplicat laun templu sau lanumele unei cetari.
Ambelesituri sunt situateinfa~iaingustadepamant cunoscuta astazi cauedul Tumilat.
"Tumilat" pastreazanumele lui Atum. Acestued sauvaleseintinde spreestdin mijlocul
parrii deest adeltei ~isetermina lalacul Timsah. Atat Petriecat ~iNavilleaucrezut ca
uedul Tumilat erarinutul biblic Gosen unde autrait israelirii.
Problemele in legaturacu acesteidentificari au aparut in 1928, atunci cand Pierre
Montet (1885-1966) ainceput saexcavezesitul San el-Hagar,aflat in nord-estul deltei.
Acest tell masiv a scos la ivealasute de blocuri de piatra, stele, statui ~i obeliscuri
inscriprionate ale lui Ramses al II-lea. Consensul s-a inclinat rapid in favoarea
identiHcarii sitului lui Montet cabiblicul Ramses. Denumirea araba San pastreazain
mod clar numele antic egiptean Djan ~i evreiescul Toan, cel din urma Hindasociat cu
Exodul in Psalmii 78:12, 43. Acest psalmallui Asaf, caredateazalamulte secoledupa
Exod(posibil secolul al X-leai.H.), identificacampiileToan calocul in careDumnezeu
adezlanruit urgiileimpotriva Egiptului. Unele traduceri prefera denumirea greceasca
Tanis in locul cuvantului Toan. Zeci de ani, San el-Hagar afost acceptat caHindatat
ora~ul pe care I-aconstruit Ramses al II-lea~i ora~ul-depozit ridicat prin utilizarea
muncii sclavilor israeliti, cat ~i Toan / Tanis. Pecand eramadolescent, pelamijlocul
anilor '60, amvizitat vechiul Tanis ~i-mi amintesc catoata lumea credea in perioada
aceeacaacest sit erabiblicul Ramses.
Doi factori mai recenti auschimbat totu~i aceastaecuatie. In primul rand, lucrarea
continua la San el-Hagar inca trebuie sa scoata ceramica din Regatul Nou pentru a
corespunde cu perioada vestigiilor arhitecturale asociatecu Ramses. In al doilea rand,
laun sit aflat la20 km(120 mi) spresud de San el-Hagar,numit Qantir, egiptologul
egipteanLabibHabachi aintreprins catevaexcavatii in anii '50. Acolo, el agasitvestigii
aleunui ora~maredepevremealui Ramses. Initial, alti cativaegiptologi i-auacceptat
propunerea, dar incepand cudeceniilecareauurmat, datorita excavatiilor mai recente
din zona, secredecatoate materialeleinscriptionate depevremealui Ramsesaflatela
Tanis au fost, de fapt, mutate de laQantir atunci cand Pi-Ramsesafost abandonat ~i
s-aconstruit noul ora~Tanis, in jurul anului 1070 i.H. Excavatiileulterioare de la
Qantir, efectuate de arheologii germani, au descoperit rama~iteleunui grajdde mari
dimensiuni careputea adaposti cinci sutedecai!
Astfel, separecaora~ul Pi-Ramsesafost in celedin urma, descoperit, dar pana in
ziua de astazi nu a fost gasita nicio dovada - recognoscibila - caresa arate daca au
existat evrei in regiune. Intre timp, excavatiilede la Tell el-Maskhuta, din uedul
Tumilat, au demonstrat caacestanu eralocuit in timptil Regatului Nou, atunci ciind
au avut loc oprimarea ~i Exodul. Acest sit, a~acum sugereaza~i numele, pastreaza
cuvantul antic "Sucot", careestecunoscut din itinerarul Exodului cafiindprima oprire
dupa plecarea din Ramses (Exodul 12:37). Texteleegiptene din Regatul Nou indica
faptul ca numele Tjeku ("Sucot" in ebraica) era termenul utilizat pentru regiunea
uedului Tumilat. Un papirus din perioada lui Ramsessitueazaun sit numit Per-Atum
(casazeului Atum) sauPitominregiuneaTjeku (Sucot). Singurul sit major din Regatul
Nou aflat in uedul Tumilat este Tell el-Retabeh. Petrie s-ain~elat atunci cand I-a
echivalat cuRamses, dar, a~acumsugereazaexcavatiilerecente, eposibil safiePitom.
Exodul 1:11identifica in mod specific Ramses ~i Pitom ca "cetatile... hambare".
Acestlucru pareasereferi laenormele depozitecareerau construite din caramizi delut
~icare, deregula, ingradeau partiledin dos~idin lateral aleterenului injurul templului
~i al palatului. Templul funerar allui RamsesalII-lea din vestul Tebei (Luxor) oferaun
bun exemplu al acestor complexe.pentru depozitare. incaperile sunt lungi ~i inguste~i
au acoperi~uri boltite. Parerea mea este ~aevreii au facut caramizi pentru astfel de
structuri.
Moise, urgiile ~i exodul
in incercarea sa de a-i tine sub control pe israeliti, faraonul al carui nume nu se
pomene~teadecretat moartea bebelu~ilor desexmasculin nascuti in familiileevreilor.
Cu aceastasentinta degenocidatarnand deasupra capului, 0femeielevitaadat na~tere
unui baiat, care ulterior a fost numit Moise. in loc sa fie inecat in apele Nilului,
conformedictului dat defaraon, bebelu~ul afost pusintr-un co~care, in schimb, afost
salvatdefiicafaraonului.
Unii auvazut 0paralela literaraintre povestealui Moisein co~~i ceaalui Sargon
dinAkkad(2334-2279 i.H.). Legendalui Sargonnepoveste~tedesprecopila~ulSargon,
---::u eo preoteasa~ial carui tataeranecunoscut. Probabil ca0preoteasa-entuerade
:teptat safiecasta~i,prin urmare, sarcina~ina~tereatrebuiau tainuite. Astfel, eaaluat
un co~, l-auns cu smoala, a pus copila~ul in co~~i i-adat drumul pe Eufrat. Akki,
gradinarul zeitei l~tar, arecuperat co~ul plutitor. Copilul afost crescut dezeita, careI-a
ajutat sadevinaun rege.
intr-adevar, sepot vedeasimilaritati intre povestealui Moise~iceaalui Sargon, dar
exista~idiferenteatat demulteincat estegreudecrezutcaautorul ebraicaimprumutat
temadinMesopotamia. intamplarea lui Moisearelocin modclar inEgipt~i~asedintre
termenii-cheie utilizati in Exodul 2:3 sunt de origine egipteana, nu babiloniana.
Cuvintele: co~, papirus, smoala, trestie, rau ~i maluri (ale r3.ului) au toate cuvinte
inrudite egiptene. Acest factor reflectaputernic cadrul ~i origineaegipteanaaistorisirii
biblice.
Dupa salvarealui din apa, Moiseafost infiat de printesa ~i, pana lavarsta adulta,
afost instruit in cercurileregale. Conform Noului Testament (Fapte7:22) ~i scrierilor
lui J osephus, Moise a fost educat conform marilor traditii aleEgiptului. Surse scrise
indica faptul ca in epoca Regatului Nou exista0 institutie educationala asociata cu
alatele Egiptului numita kap sau ~coalaregala. De asemenea, incepand cu aceasta
perioada, un numar de printi straini se lauda ca au fost "copii ai kap". Este foarte
robabil caMoisesafi fost educat in kap, unde ar fi invatat saciteasca~i sascrie.
in anii '80 afost descoperit laSaqqara, lasud de Cairo, mormantul unui slujba~
umit Aper-el. Printre numeroasele saletitluri scrisepeperetii mormantului erau~i cel
Depozitele din caramizi de
lut ale lui Ramses al II-lea.
Imagine din satelit a
Egiptului. Suprapuse In
f- imagine sunt siturile posibile
~ de pe muntele Sinai ~iruta
~ Exodului.
f-
'"
u.J
f-
...J
:J
I
U
u.J
>

...J
~
u.J
f-
'"
u.J
U

u.J
""
u
...J
Cl..

de vizir ~i de "copil al kap". Dupa cum indica numele sau, era de etnie semita; in
tinerete a frecventat prestigioasa kap, iar la maturitate a fast promovat, inaintat in
funqia civilaceamai inalta din Egipt, lafel caIosif.
Conform cuExodul 7-12, Dumnezeu atrimispesteEgipt zeceurgii, convingandu-l
pefaraonul impietrit saIepermita israelitilor saparaseascaEgiptul. Urgiilebiblicenu
sunt atestatein texteleegiptene, ceeacenu estenea~teptat, din moment ceinscriptiile
regale nu consemnau, de regula, dezastrele ~i opreli~tile pe care le-aexperimentat
Egiptul sau familiaregala. Cu toate acestea, un numar de urgii au dimensiuni realiste
incontextul egiptean. Unii aufacut speculatii caprimaurgie- incareNilul devinero~u
casangele- esteasociatacu prezenta unor flagelatemicroscopicein apa careexplica
culoarea. Acest fenomen esteasociat cu inundatia anuala avaii Nilului careincepe in
august, atinge nivelul maximin septembrie ~i seincheie in octombrie. Ace~ti microbi
consuma mari cantitati deoxigendin apa, ceeaducelamoartea pe~tilor~i produce un
miros greu, facand apa nepotabila, a~acumestedescrisin Biblie(Exodul 7:21). Daca
intr-adevar inceputul urgiilor afast marcat deun potop anual deapacontaminata care
ar fi inceput in august ~i s-ar fi terminat in octombrie ~i din moment cePa~teleeste
tinut in perioada martie-aprilie(cu~apte-noua luni mai tarziu), ceade-anoua urgie -
trei ziledeintuneric - ar fi putut fi provocatadea furtuna denisip sauhamsin demari
proportii. Acestefurtuni denisip pot saacopere~i in ziuadeazi Egiptul zileintregi in
perioada martie-aprilie. Acestefurtuni chiar intuneca soarele, iar nisipul fin acopera
totul. Acestscenariu pentru ceade-anoua urgiein modsigur sepotrive~tecudescrierea
facuta in Exodul 10:21: "intuneric incat sa poata fi pipait". Prin utilizarea fortelor
naturii impotrivaEgiptului, Dumnezeullui Israel ~i-ademonstrat superioritatea asupra
zeilor Egiptului ~i a faraonului, care erau responsabili pentru mentinerea ordinii
cosmicein tara. In ultimii ani, unii au citat exploziainsulei vulcaniceSantorin (din
nordul Cretei) drept cauzaacelei de-anoua urgii. Geologii dateazaacest eveniment de
proportii cataclismicein jurul anului 1600i.H. - mult prea devremepentru un exod
datat fiedin 1447, fiedin 1270i.H.
SITUL MARII RO$II (ATRESTIILOR)
Urgiileauavutin celedin urma carezultat eliberareaevreilor,dar inainte ceei sapoata
saparaseascaEgiptul ~i saintre in peninsula Sinai, faraonul ~i-aschimbat atitudinea ~i
a decissa-i urmareasca cu carelesale. Identificarea .marii prin care au trecut israelitii
prezinta catevaprovocari. Anumite pasajea nLll~escyam suf (Exodul 12:18; 15:4, 22),
in timp cealtele a numesc pur ~i simplu "marea" (Exodul 14:2, 16, 21, 23, 26, 27).
Majoritatea traducerilor engleze~ti ulterioare versiunii King J ames au interpretat
numele caMareaRo~ie.Ratiunea acestei traduceri stain faptul caSeptuaginta atradus
ebraicul yam sui prin echivalentul grecescal Marii Ro~ii.Aceastatraducere nu reflecta
exact intelesul termenului ebraic ~i a indus in eroare. Dar acestaestemotivul pentru
care portiunea nordica a Marii Ro~ii, Golful Suez, a fost considerata de multi, de-a
lungul anilor, cafiind mareapecareau traversat-oisraelitii fugari.
Arad '
..
~
""
Ain el-Qudeirat
@AinQadis
)
i1)Birel-Mura (Marah?)
I!)Ayun Musa (Marah?)
f::,. Jabal Sin Bishr/ /
f::,. localizarea sugerata a muntelui Sinai
ruta Exodului
Relieful lui Seti lin lupta-
Templul din Karnak, Luxor.
Problemalegatadeaceastainterpretare estecanumele ebraicyam suf inseamna, de
fapt, "marea trestiilor". De exemplu, mama lui Moise a pus co~ul cu micutul Moise
printre trestii sausuf (Exodul 2:3). Mai mult, cuvantul suf estecunoscut in egipteanaca
tjuf ~i inseamna trestiesaustuf. Defapt, texteleegiptene chiar vorbesc desprea zonaa
deltei numita pa-tjufy - lacurile mla~tinaase/ cu trestie. De~i regiunea din estul deltei
estein mareparteinghitita dede~ert,imaginiledinsatelit aratacontururile adoua mari
lacuri. Cel sudic, lacul Bala, acontinut apapana lamijlocul secolului al XIX-lea,dind
afast sapat Canalul Suez, ~i astfel afast secat de apa. Dimensiunile lacului antic erau
de aproximativ 20 km(12 mi) in lungime ~i 15km(9 mi) in latime. Impreuna cu a
echipa de geologi, am participat la ni~te investigatii recente ale acestor lacuri din
vechime. Studiile efectuatelacapatul nordic alelacului Balaarata caar fi putut atinge
a adiincimede5-6 m(15-18ft). Cel de-al dailea lac erasituat lanord-est deprimul ~i
era alimentat de canalele recent descoperite aleNilului. Aceasta laguna sevarsa, de
fapt, in Marea Mediterana, a carei coasta era situata in Antichitate mult mai lasud
d
' t'
ecat estemprezent.
Aceste daua corpuri de apa sunt posibili candidati pentru yam suful din Biblie.
ExadullO: 19raporteazacaunvant puternic asuflat urgialacustelor din apus(curatiind
zonaora~ului Ramsesin careMoise~i faraon seconfruntau). Lacul Balaestesituat la
34dekm(21mi) spreest desitul antic Pi-Rains~s.
Printre miile de reliefuri sculptate de laTemplul-d-inKarnak sunt ~i celealelui
Seti I (1295-1279 i.H.) care infati~eazacampaniile sale militare in vechiul Cannan.
oimagine il prezinta pe regeintr-o batalie impotriva beduinilor agasanti din nordul
Sinaiului ~i din sudul Canaanului. Scena infati~eazaa serie de 12forturi situate pe
drumul militar care traverseazanordul Sinaiului. Multe dintre denumirile forrurilor
sunt inregistrate. Primul ora~~i forr marea granita Egiptului ~i principalul punet de
intrare din Nord ~i se numea Tjaru sau SileoExcavatiilede laTell Hebua (laest de
ora~ul Qantara East peCanalul Suez), demarate lamijlocul anilar '80, au adus dovezi
ale unui enorm complex militar. In timpul domniei lui Seti I, zidul inconjurator
construit din caramizi delut masura 800x400 m(2600x 1300ft). In 1999~iin 2005,
arheologii egipteni augasit doua statui careaveauinscriptionate numele sitului, Tjaru.
Acestea confirma identificarea sitului ca ora~ul ~i fortareata de frontiera din estul
Egiptului ~i capunctul de inceput al seriei de forturi de-alungul Sinaiului caresunt
prezentate perelieful din Karnak.
Studiilegeologicealeregiunii audescoperit caacestfort afost construit pe0veche
insula-bariera, avand Mediterana la nord ~i un afluent al Nilului, care alimenta ~i
terenurile mla~tinoase, lasud. Acest fort nu numai capazeaintrarea in Egipt, dar se
afla ~i pe drumul care venea din ora~ul din delta Pi-Ramses~i, astfel, constituia 0
bariera in caleaoricui voiasafugadin Egipt. Noiledescoperiri geologicesi arheologice
din aceastazonastr;tegica ajuta laclarifi~areaafirmatiei din Exodul 13:'17:"Dupa ce
faraon a lasat pe popor sapIece, Dumnezeu nu I-adus pe drumul careducea in tara
filistenilor, macar caera mai aproape; caei, azisDumnezeu: S-arputea sa-i para rau
poporului, vazandrazboiul, ~i saseintoarca in Egipt."Datefiindrealitatilegeografice
~i militare deperuta principala careduceadin deltain afaraEgiptului, israelitii fugari
s-arfi putut gasi pe0fa~iede pamant ingusta, carenu era mai lata de 2km0,2 mi),
avandapapeambeleparti, un fott masivin fata~i caredelupta urmarindu-i din spate:
un loc extremdepericulos. Din acest motiv, Bibliarelateazacaisraelitii au mersinitial
spresud-estdin RamsesspreSucot (Exodul 12:37).
Documentele militare din papirus din secolul al Xlll-lea i.H. arata ca regiunea
uedului Tumilat era, de asemenea, foartebine fortificata. Vestigiileunui marefort au
fost descoperite dePettielaTell el-Retabeh. Prin urmare, aceastacaledeie~ireeralafel
de primejdioasa. Dintr-un punct numit Etam, aflat la marginea pustiului (Exodul
13:20),lacapatul sauaproape decapatul uedului Tumilat, israelitii "s-auintors" ~i s-au
indreptat aparent sprenord, sprezonapecare0 evitaserainitial. Aceastadeplasarespre
nordinseamna caei ar fi trebuit saseafleinzonalacului Bala.Acolo~i-auridicat tabara
langamareaprin careurmau satreacain fataPi-Hariorului, intre Migdol ~i fatain fata
cuBaal-Tefon(Exodul 14:2).
Nieiunul dintre aceste nume de locuri nu a fost identificat pentru a face certa
locatia marii. Totu~i, in scena cu Seti I, care prezinta seriile de forturi de-alungul
Sinaiului, este numit eel de-al treilea fort din ~ir - Migdolul lui Seti 1. Cuvantul
"Migdal" este de origine semita ~i se~tiecainseamna "fort" sau "turn" in ebraica.
Ocurenta lui in reliefullui Seti I esteizbitoare, deoarececuvanrul nu aparefrecvent in
texteleegiptene ~i de aceeaesteprobabil caMigdolul din ~irul de forturi al lui Seti I
safieacela~icuMigdolul din Exodul14:2. Recenta descoperire aora~ului defrontiera
Tjaru laTell Hebua, in nord-vestul Sinaiului, ne permite sane apropiem deMigdol ~i
de Marea Trestiilor. A fost descoperit ~i fortul considerat a fi cel dintre Tjaru ~i
Migdol. Din 1999amcondus excavatiiledelaTell el-Borg,situat aproximativ la5km
(3 mOsud-est de Hebua. Am descoperit ruinele a doua forruri pastrate in conditii
precare, dar databile. Doar ~antul forrului mai vechi a supravietuit ~i dateaza din
Zidurile unui fort din secolul
al XIII-lea I.H. (Tell el-Borg).
cca 1450-1320 'i.H. Cel de-al doilea I-a'inlocuit pe primul, fara nicio 'intrerupere 'in
ocupare, ~i adurat din cca 1320 pana 'in 1175i.H. Din nefericire, nu afost descoperit
niciun text caresane dea numele fortului, dar proximitatea lui fata deTjaru faceprea
putin probabil ca acesta sa fie cel de-al treilea fort (Migdol), de vreme ce nu exista
niciun sit 'intre Hebua ~i Borg care ar putea fi cel de-al doilea fort. Astfel, pare a fi
'inte1ept sa presupunem ca Migdolul trebuie sa fie situat mai spre est, dar cat de
departe nu se ~tie. Doar continuarea lucrarilor 'in regiune va da raspunsul clar la
intrebarea referitoare la pozitia pe harta a Migdolului, dar daca acest lucru se va
'intampla, locatia Marii Trestiilor careedificil de localizat ar trebui sapoata fi stabilita
cu certitudine.
Inainte spre muntele Sinai
In timpul ~ederii sale la Sinai 'inainte de Exod, Moise a fost 'insarcinat sa Ii aduca pe
israeliti 'inapoi la"Muntele lui Dumnezeu" (ExoduI3:1-12) astfel 'incat oamenii saI se
poata 'inchina lui Dumnezeu. Dupa cum ne arata Exodul 19-24, Dumnezeu urma sa
'incheie un legamant sau un tratat cu Israel. Inainte de a discuta despre aceasta
chestiune, vom explora locatia "Muntelui lui Dumnezeu", cunoscut cel mai bine ca
muntele Sinai sau Horeb.
Peninsula Sinai este 'impartita 'in trei zone geologice: de nord, centrala ~i de sud.
In fiecare dintre aceste zone, precum ~i 'in nordul Arabiei, se afla munti 'in dreptul
carora cercetatorii din ultimii doua sute de ani sugereaza a fi muntele Sinai. Cateva
dintre sugestiile principale sunt:
Biblia, de~i ofera indicii pentru pozltla muntelui Sinai, nu ne dasuficiente date
geografice specifice pentru a localiza exact muntele care a fost atat de important 'in
istoria religioasa timpurie a Israelului. Oar, cu toate acestea, rutele de calatorie
complementare oferite 'incartile Exodul (15-19) ~i Numeri (33) ne dau posibilitatea sa
eliminam 0 parte dintre candidatii enumerati aici. Dupa traversarea marii ~i intrarea 'in
Sinai, israelitii au calatorit trei zileprin pustiu, dupa care~i-auridicat tabere 'incel putin
~aptelocuri 'inainte de sosirea lamuntele Sinai. Secrede caaceasta este 0 calatorie de
minim zecezile. 0a doua data extrem de pretioasa segase~te'in Deuteronomul 1:2,
unde sespune cade la muntele Sinai (sau Horeb) pana la Kadesh-Barnea au calatorit
11zile, trecand pelamuntele Seir (sauEdom). Oat fiind cacifra 11nu arenicio valoare
simbolica in ebraica, majoritatea istoricilor ~i ageografilor 0 iau in considerare cafiind
o informatie veridica. Localitatea Kadesh-Barnea este considerata de multi a fi Ain
Qudeirat, situata in Egipt, pegranita cu Israelul. Izvorul (Ain) este0sursa permanenta
de apa pana in zilelenoastre, iar vestigiilearheologice gasitein zona arata casitul afost
in mod regulat ocupat incepand cu 60 de mii pana la40 de mii de ani in urma. Dacii
Ain Qudeirat nu esteKadesh-Barnea, atunci probabil cii acesta seafla cu doar zecekm
(6 mi) mai la sud, la Ain Qadis. Oricare sit este eel corect, acestea sunt suficient de
apropiate unul de celalalt pentru caDeuteronomul 1:2safierelevant in determinarea
distantei pana lamuntele Sinai.
Cea de-a doua chestiune pe care trebuie sa 0 discmam este cat reprezinta ,,0
calatorie de0zi"?in Orientul Apropiat Antic distantele nu erau socotite in milesau in
kilometri, ci in zile. Au existat incercari de astabili cedistanta seputea pareurge intr-o
zi. Caliitorii din secolul al XIX-lea, ciiliitorind pe jos prin de~erturile din Sinai, faceau
cam 10-12 ore pe zi la0 vitezade aproximativ 3,2 km (doua mi) pe ora. Astfel, putea
fi acoperita 0 distantii de 32-38 km (20-24 mi) pe zi, in funqie derelief. Altii cred ca
24-29 km (15-18 mi) pe zi este 0 apreciere mai realista. Textele vechi din Mari
povestesc desprecaravanele carestriibiiteau distantele dintre ora~e, iar distanta parcursa
reiese a fi de 35 km (22 mi) pe zi. Dacii se face 0 medie a acestor distante, 32 km
(20 mi) poate reprezenta 0 cifra care poate constitui 0 baza de lucru. Astfel, cele zece
zile reprezentate de itinerarul de la mare pana la muntele Sinai ar trebui sa fie
aproximativ 320 km (200 de mi), in timp ce distanta de la muntele Sinai la
Kadesh-Barnea ar fi camde 350 km (220 de mi). Aceste doua cifre ne dau 0 distantii
aproximativa pentru aprecierea muntilor sugerati.
odistanta de aproximativ 350 km (220 mi) de laKadesh-Barnea lamuntele Sinai
inseamnii cii muntii sugerati din nordul ~i din centrul Sinaiului se afla la 0 distanta
prea scurta - J abal Helal este lanumai 63 km (40 mi) ~i Har Karkom lanumai 55 km
(34 mi) deAin Qudeirat. Distanta de lacele doua puncte-cheie laJ abal Sin Bishr este
AinQudeirat,consideratafi
bibliculKadesh-Barnea.
Parte a lantului muntos J abal
Musa (muntele Sinai).
intre 112-128 km(709i 80 mO, deci prea scurta. De9i distanta de lapunctul detrecere
a marii pi'malaJ abal Biggir sepotrive9te cu aceasta informatie, muntele este situat la
doar aproximativ 150km(90mi) deKadesh-Barnea. J abal el-Lawz9i Hallat el Badr sunt
prea indepartate de yam sui, iar cel din urma se afla la 560 km (350 mile) de Ain
Qudeirat. Pentru arezolvaprima problema, sustinatorii acestor locatii argumenteaza ca
yam sui se refera la golful Aqaba. Oar acest scenariu nu se potrive9te cu marturiile
biblice. Tabara delaMigdol, lapunctul detraversareamarii, areprezentat ceade-atreia
oprire dupa plecarea din Ramses, deci la 0 distanta nu mai mare de 96 km (60 mi).
Golful Aqaba se afla la peste 320 km (200 mi) distanta de punctul de plecare -
o distanta carenu prea poate fi acoperita in trei zile!
Singura regiune care satisface specificatiile referitoare la distanta ale celor zece
tabere 9i referinta pentru Kadesh-Barnea este sudul Sinaiului. Se pare ca aceasta zona
eraconsiderata in traditia cre9tinatimpurie afi patria locurilm: sfinte asociate cuMoise.
In 360 d.H., un calugar sirian, J ulianus Sabus, impreuna cu 0parte dintre ucenicii sai,
aconstruit 0 capela pevarful muntelui J abal Musa care inseamna Muntele lui Moise,
considerand caacestaestelocul unde Oumnezeu i-arevelat lui Moise Legea. Invaleade
la poalele muntelui a fost construita 0 capela in jurul anului 330 d.H. pentru a
comemora locul in care Oumnezeu i-avorbit lui Moise din rugul aprins. In decursul
veacurilor careau urmat, aceasta capela afost vizitata de sute, daca nu mii, de pelerini,
iar pana in secolul al VI-lea, in jurul manastirii (denumita dupa 0 martira din
Modele de t rat at din Orient ul Apropiat Ant ic
PreambuJ7 Tit lu Prolog ist oric Clauze Depozit area
t ext ului
Textul tratatului
trebuia sa fie
copiat ~idepus in
templele iJ .mbelor
parti implicate.
lI\ici sunt
prezentate
numele parti10r
implicate in tratat.
Sunt trecute in
revista relatiile
anterioare dintre
parti, iar acestea
arata, de obicei,
motivulsau
motivele pentru
care vasalul este
indatorat regelui
hitit, de exemplu
salvansa vasalului
de un inamic.
Exoduf 20:7-2a
Apoi Dumnezeu
a rostit toate
aceste cuvinte,
spunand: "Eu
sunt Domnul,
Dumnezeul
tau .. ,"
"...care te-a scos
din tara Egiptului,
din casa robiei."
Sunt enumerate
tributul, conditii1e
~ilegile care se
a~tepta sa fie
implinite de vasal.
Textul trebuia citit
in public in
anumite
momente
stabilite.
Convocarea
mart orilor
Deoarece era un
document juridic,
tratatul trebuia sa
aiba martori. In
cazul tratatelor,
erau enumerati
zeii partilor
implicate sau
forte ale naturii,
care puteau sluji
ca martorl.
Exodu/ 20:3-77,
22-26; 27:7-23;
25-3; Leviticuf
7 - 25
"Sa nu ai alti
dumnezei afara
de Mine"; alte
legi care
urmeaza ...
Depozit area
t ext ului
Exodu/25: 76
"Sa pui in chivot
marturia pe care
ti-ovoi da."
Cit irea in p! ! blic Convocarea
> / mart orilor
Exodu/24: 7 Exodu/24: 4
A luat cartea Apoi [Moise]
legamantului ~ia s-a sculat
citit-oin fata dis-de-dimineata,
poporului. 'Eiau a construit un
zis: "Vom face si altar la poalele
yom asculta tot'ce muntelui sia
a zis Domnul." ridicat 12'stalpi
corespunzatori
celor 12 triburi
ale lui Israel.
Binecuvant iiri si
blest eme '
Tratatulse
incheie cu 0Iista
de binecuvantari
~iblesteme care
urmau sa fie
administrate de
zeitati1e care
jucasera rolul de
martori.
Binecuvantarile ~i
blestemele au
efect in cazu I
respectarii sau al
"Daca yeti urma
randuielile Mele,
daca yeti respecta
poruncile Mele ~i
Ie yeti implini,
atunci va voi
trimite ploi la
timp, pamantul ~i
va da roadele si
pomii de pe '
camp i~ivor da
fructele. Abia yeti
treiera graul ~iv~ti
incepe culesul
viei ~iculesul viei
va tine pana la
timpul
semanatului; yeti
avea paine din
bel~ug, yeti
manca siva yeti
satura ~i yeti lo~ui
in siguranta in
tara voastra. Voi
da pace in
t ara .. ,fll
incalcarii
clauzelor.
Leviticu/
26:74-33
"Dar dad nu Ma
ascultati sinu im-
pliniti t~~te aceste
porunci, daca
nesocotiti legile
Mele sidaca
suflet~1vostru
uraste randuielile
Meie, a~ain cat sa
nu impliniti toate
poruncile Mele ~i
sa rupeti
legamantul Meu,
iata ce va voi face
atuncl. Voi trimite
peste voi groaza,
tuberculoza si
frigurile, car~va
vor face sa vi se
stinga ochii ~isa
piara viata din
vol. Samanta 0
yeti seman a in
zadar, caci 0vor
manca
A
vrajma~ii
vO$tri. Imi voi
intoarce fata
impotriva voastra
siyeti fi batuti si
~eti iugi dinaintea
vrajma~ilor vo~tri;
cei ce va urasc va
vor sUbJ uga ~iveti
fugi fara sa fiti
urmariti ... "
Alexandria, Sfanta Ecaterina) aflate in plina extindere au fost construite, cu sprijinul
imparatului Iustinian, ziduri ca0fortarea~acarerezista~i astazi.
Nu numai ca la J abal Musa s-aaflat 0 comunitate monastica, dar in regiunea
imediata se mai aflau alte patru, inclusiv una laJ abal Serbal, 0 alta loca~ieposibila
pentru muntele Sinai. Prezen~aaatat de multor manastiri ~ibiserici in sudul Sinaiului
inseamna cacrei/tinii din vechimecredeau caisraeli~iiaucalatorit ~i~i-auridicat tabere
in aceasta regiune. Nicio marturie arheologica nu poate legaprezenp israeli~ilorde
niciunul dintre acestelocuri, dar distan~elede la plecarea din Egipt ~i calatoria spre
Kadesh-Barnea se potrivesc eel mai bine cu 0 localizare in sudul Sinaiului. Acest
argument nu dovede~te,dar cusiguran~asprijina, tradi~iacre~tinaprimara.
Legislatia de IaSinai
In ultimele decenii a fost posibil sa in~elegemLegea intr-un mod nou, datorita
descoperirii vechilor texte ale tratatelor i/i coduri de legi. Cuvantul "legamant" este
utilizat in Vechiul Testament i/i in Pentateuh pentru adescrieceeaces-aintamplat la
muntele Sinai. Berit estecuvantul ebraicinchestiune i/iestefolosit inBibliein contexte
in care este evident vorba despre un tratat (Geneza 21:25-34; 26:26-33; 31:46-50).
Acela~i cuvant este regasit in texte din mileniul al II-lea i.H., descoperite din
Mesopotamia pana in Egipt, indicand faptul ca berit era un termen utilizat in
diploma~iainterna~ionalalavremeaaceea.
Panaacumaufost descoperitei/itraduse aproape0sutadetratate i/i coduri delegi.
Sedisting doua tipuri detratate: primul tip eraincheiat intre regi custatut egal (tratat
de paritate), iar eel de-al doileaera intocmit intre un suveran i/i un supus (tratat de
vasalitate). In primul tip detratat, celedoua par~i negociauclauzeleacordului, pecand
in eel de-al doileatip, supusul nu aveaniciun cuvant de spus. Stapanul dicta pur i/i
simplu condi~iile, iar vasalul raspundea cucuvintedesupunere carostite deisraeli~ila
muntele Sinai: "Vomfacetot ceazisDomnul" (Exodul 24:3).
Studiulformei literare aacestor tratate descopera 0 structura careafost urmarita
coni/tient atat in Exodul cati/i in Deuteronomul. Formapropriu-zisaavariat de-alungul
secolelor in Orientul Apropiat al Antichita~ii. Celedin mileniul allll-lea sunt diferite
de cele din primele doua milenii. Este interesant ca cele din a doua jumatate a
mileniului al doilea i.H. sunt celemaioap"ropiatecastil destructura legamantului din
Exodu120-24 i/i din Deuteronomul. Ceeaceurmeazaesteun exemplupentru celei/ase
par~i ale structurii tratatului. Tabelul de la pagina 61 arata cum funqioneaza acest
model in Exodul 20-25 i/i in Leviticul 26.
Cele de mai sus ilustreazafaptul cascriitorul biblic, Moise, conform tradi~iei, era
familiarizatcuaceastaconven~ieliteraradelasfar~itul mileniului alII-leai.H. ~icaprin
utilizareaei oamenii vor fi in~elesnatura solemna ~i legalaaLegamantului careafost
stabilit intre Dumnezeu ~i Israel.
Tabernaculul: sanctuarul din pustie allui Israel
Aproape toate popoarele stravechi aveau sanctuare sau temple pentru 'inchinarea la
zeitatile lor. Israel stabilise a relatie caracteristica legamantului cu Dumnezeu, dar nu
avea un sanctuar 'in care Dumnezeu sa locuiasca ~i unde sa I se poata
'inchina. Date fiind conditiile din pustie ~i calatoria anticipata, israelitii
au construit un sanctuar-cort. Detaliile despre diferitele materiaIe
utilizate 'in construirea acestui cort al 'intalnirii, sau tabernacul, sunt
date 'in Exodul 25':34. Tabernaculul.era a structura formata dintr-un
cadru de lemn de salcam, salcamul Hind unul dintre putinii copaci
specifici Sinaiului. Stalpii de lemn erau acoperiti cu foita de aur. Pe
acest cadru erau a~ezatediverse materiale, printre care in ~i piei de
animale. Cortul 'in sine era relativ mic, masurand 10 x 30 de coti
(5,25 xIS, 75 msau 17x 51 ft) ~i era 'imprejmuit de un ~ir de taru~i
pentru cart caresustineau un perete exterior format dintr-o draperie. In
10cuI sfant ~i tainic din sanctuarul-cort seafla Chivotul Legamantului,
avand deasupra heruvimi 'inaripati protectori. Chivotul era a cutie mica portabila, din
lemn de salcam, acoperita cu foita de aur ~i masurand 2,5 x 1,5xI,S coti (112x 67x
67emsau 3 ft 9 in x 2ft 3 in x 2ft 3 in).
Deoarece israelitii au locuit 'inEgipt timp demai multe secole, nu estesurprinzator
sa gasim metodele ~i me~te~ugurile egiptene 'in construirea primului sanctuar al
Israelului. Intre sanctuarele funerare din mormantul lui Tutankhamon a fast
descoperit un cadru de lemn peste care s-adescoperit a perdea de in, formand, astfel,
un mic tabernacul. Configuratia dreptunghiulara a tabernaculului cu 'ingraditura sa
este foarte similara cu planul taberei militare a lui Ramses al II-lea din timpul
expeditiilor 'in strainatate. Aceasta tabara se poate vedea, de exemplu, pe pilonul
exterior al Templului delaLuxor ~i'ininteriorul magnificului Templu delaAbu-Simbel
din Nubia. In eel din urma, cortul regelui contine cartu~ul cu numele regelui 'in
interior, 'inconjurat de doi ~oimi 'inaripati, careprotejeaza numele. Aripile heruvimilor
erau destinate saprotejeze slavalui Dumnezeu carelocuia 'inSfanta-sfintelor, deasupra
chivotului.
Egiptenii erau mae~trii 'inacoperirea lemnului cu foita de aur, dupa cum poate fi
vazut 'inzeci de obiecte din mormantullui Tutankhamon. In acel mormant seafla un
sanctuar sub forma de cutie cu zeul Anubis, ~acalul, 'intins pe cutie. Impodobit cu aur,
sanctuarul era purtat pe drugi de lemn 'intimpul procesiunilor religioase.
Chivotul Israelului a fast obiectul central de cult din tabernacul din vremea lui
Moise pana 'invremea lui Solomon careI-apus 'inSfanta Sfintelor din Templul pe care
I-aconstruit. Acela~i paragraf carene informeaza despre transferul chivotului 'inTemplu
mentioneaza, de asemenea, ca vechiul cort al 'intalnirii a fast introdus 'in Templu
(limpiirati 8:3, 4).
Caseta portabila cu zeul
Anubis pe ea, gasita In
mormantullui Tutankhamon.
Luarea In st apan ire a
Tarii Fagaduint ei
Cucerirea ~i colonizarea
Mul~idintre cititorii caqii lui Iosuasunt inclina~i sacreadacatriburile Israelului audat
navalain Canaan ~i,caun moloh, au trecut catavalugul prin ~arademQlandora~ele~i
satele~i distrugand sanctuarele pagane intr-un razboi sfant. Apoi, s-au'a~ezatin ~ara
dupa deposedarea popula~iei autohtone. Cu aceastaimaginein minte, arheologii dela
inceputul secolului al XX-leaaucrezutcaaceastaurma adistrugerii ar trebui safieu~or
de descoperit ~i datat. Deci, in multe feluri cucerirea Canaanului de catre israeli~i a
devenit 0 speta pentru viabilitatea arheologiei biblice cadisciplina ~i pentru precizia
afirmatiilor istoricealeBibliei.
ConformBibliei, cucerireaaavut locin trei etapegeografice~i cronologice. Primele
sunt lupteledinTransiordania dupaplecareaisraelitilordinSinai (Numeri 20-22); apoi,
dupa trecereaIordanului, aufostasaltatepor~iuni din sudului Canaanului (Iosua6-10);
~i,dupa aceea, s-aindreptat sprenordul Canaanului (Iosua11).
SUDUL CANAANULUI: E EXISTAT0 CUCERIRE?
Primulloc desprecareBibliaafirmacaafost atacat deIsrael afost Ierihonul, situat la
nord deMareaMoarta ~ilamai putin de8km(5mi)vestdeIordan. Pentru carelatarile
din Iosua ofera 0 descriere atat devieadistrugerii acestei cetati impreuna cu zidurile
sale prabu~ite, a existat de mult interes pentru excavarea acestui sit. Intr-adevar,
Tell es-Sultanafost identificat cafiindIerihonul devremein istoriaarheologiei ~i afost
excavatprima datadecapitanul Charles Warren in 1868- ~i demulti altii dupa aceea,
dupa cum atesta suprafata lui afectata. Excavatiilelui J ohn Garstang (1876-1956),
profesor laUniversitatea din Liverpool, efectuateintre 1930~i 1936autrezitlainceput
mari speran~epentru realitatea cuceririi atunci dnd a descoperit 0 cetate complet
demolata ~i arsa, cu 0 seqiune a unui zid din chirpici care parea sa se fi prabu~it.
Garstang, de~i nu eraun biblicist conservator, asus~inutcastratul distrus, cunoscut ca
CetateaIV,afostdemolat ~iarsinjurul anului 1400i.H. deIosua~ideisraeli~i.Aceasta
datasoarpotrivi foartebine cudata Exodului 1447i.H., urmata de40deani in pustiu.
Interpretarea lui Garstang a de~inut controlul in urmatorii 20 de ani, pana dnd
$anturiexcavatelalerihon,
provenitedinexcavatiile lui
KathleenKenyon.
Kathleen Kenyon s-aintors la Tell es-Sultan pentru a intreprinde noi sapaturi. Din
1952pana in 1958aefectuat excavatii utilizand metodele ei mai precise. Rezultatele au
facut-o sa redateze distrugerea Cetatii IV din cca 1550 i.H., adica la sfar~itul Epocii
Bronzului Mijlociu. Kenyon apus distrugerea pe seama activitatii egiptenilor legate de
expulzarea hicso~ilor ~i inceputul hegemoniei Egiptului asupra regiunii. Dupa
distrugerea ei, aceasta cetate a ramas nelocuita vreme de cateva secole, apoi a fost
reocupata pentru scurt timp in Epoca Bronzului Tarziu (secolul al XlII-lea). Nu afost
camplet reconstruita cacetate pana laincepurul secolului allX-lea i.H. Totu~i aceasta
istorie a ocupatiei sale ridica probleme in ce prive~te data cuceririi in jurul anului
1400i.H.
Excavatiileau avut loc aproape de Et-Tellia inceputul secolului al XX-Iea~i apoi din
nou in anii '60. Se credea caacesta era locul biblic al cetatii Ai, cucerit de trupele lui
Iosua dupa Ierihon (Iosua 7). Nici acest loc nu a fost ocupat aproximativ din jurul
anului 2100 i.H. pana in aproximativ 1100 i.H. Aceasta intrerupere a ocuparii din
Epoca Bronzului Tarziu a ridicat, de asemenea, 0 problema in ce prive~teanul 1400
i.H. ca data a cuceririi probabila. Mai mult decat atat, nu exista nicio marturie a
distrugerii care ar fi putut fi atribuita israelitilor.
in acest timp, W. F. Albright efectua sapaturi laTell Beit Mirsim, un sit pe careI-a
propus afi Debir din Iosua 10. Ulterior el alucrat laBeitin, carecredea caafost Bethel
din Iosua 7~i 8. Ambele situri prezentau urme de distrugere de lasfar~itul secalului al
XlII-lea i.H. Problemele aparute la corelarea siturilor Tell es-Sultan ~i EtTell cu
naratiunile biblicel-auobligat sareconsidere data Exodului. intre 1900 ~i 1970 au fost
excavate ~i alte situri, inclusiv Ghezer, Lahi~~i Hazor, care prezentau, de asemenea,
straturi cu urme de distrugere de la sfar~itul secolului al Xlll-lea. in consecinta,
Albright, urmat de G. E. Wright ~i de altii, au inceput sa sustina ca data a exodului
inceputul secolului al Xlll-lea ~i ca data a cuceririi aproximativ 1230 i.H., care se
potrivea bine cu 0data aExodului 1270i.H. Interpretarea ~i datarea cuceririi de catre
Albright au dominat lumea cercetarilor biblice din America in urmatorii 30-40 deani.
ConcePtia lui Albright-Wright asupra cuceririi a inceput sa cada in dizgratie la
inceputul anilor '80, de~i nu s-a ivit nicio alta marturie a unei cuceriri israelite
anterioare sau ulterioare pentru adetermina aceasta schimbare. Principalele motive ale
acestei schimbari au fost:
1. Nu aexistat nicio marturie care safaca0legatura lipsita de echivoc intre distrugeri
~i israeliti.
2. 0citire mai sceptica aBibliei adus lacantestarea capacitatii Israelului de acuceri
cetatile-stat din Canaan ~i de aleinfriinge atat de rapid ~i de u~or.
3. Unii au inceput saseintrebe de cein marturiile egiptene nu exista nicio mentiune
referitoare la activitatile israelite din sfera de influenta a egiptenilor, din moment ce
Eoiptul controla Canaanul in timpul Bronzului Tarziu (1550-1200) 9i aveagarnizoane
acolo, 9i decein cartea lui Iosuanu sefacenicio referirelaprezenta fortelor egiptene
in calealui Iosua.
-t. Unii au invocat 9i argumentul ca, dadi un nou popor urma sa intre intr-o tara, sa
ecimezepopulatia, sadistruga infrastructura si apoi saocupetara, expectativaar fi sa
, .'" ' ,
existemarturii aleacestui nou popor sub forma'unei culturi materiale diferite.
. ,
5. oi teorii auaparut in locul "teoriei cuceririi", inprincipal un model demigratiune
pa9nidi, precum9i ideeacaisraelitii erau in intregime 0 dezvoltareautohtona interna
in cultura cananeana. Alti cercetatori au optat pentru un model hibrid care aduce
laolaltaelemente alefiecarei teorii. 'y /
Caurmare aacestor situatii, multi cercetatori din ultimele doua decenii au abandonat
modelul "cuceririi" ca0 explicatiepentru sosireaisraelitilor in Canaan 9i,a9acumam
mentionat lapunctul5, auaparut teorii alternativecarenu sepotrivesccuBiblia9i nici
nu pot fi dovedite de arheologie. Deci cum tratam aparenta contradictie dintre
relatareaBibliei 9i dovezilearheologice?
Din pacate, Albright, lafel camulti alti cercetatori 9i cititori laici ai cartii lui Iosua,
a citit Biblia prea selectiv sau a citit in Biblie lucruri pe care aceasta nu Ie spune,
proiectand ni
9
tea9teptari din partea marturiilor arheologice carenu pot fi implinite.
Deci trebuie sa ne intrebam: istorisirile din Iosua sustin, intr-adevar, 0 anihilare a
populatiei 9i distrugerea a aproximativ 24 de situri? Oare au reconstruit ei oragele
istruse, inlocuindu-le cualtelediferite?
ocitire nu foarte aprofundata acartii Iosua, in special acapitolului 10, ar putea
lasaimpresiacazeci deorageaufost rasedepefatapamantului. Dar 0 citireatenta nu
~prijinaaceastaconcluzie. Mai degraba, texteleraporteaza caorageleaufost "asediate",
luate cu asalt" 9i "cucerite" (Iosua 10:28-39), iar populatia asuferit pierderi masive.
_ iciunul dintre cele9apteorageatacatein sudul Canaanului, mentionate in Iosua 10,
nu a fost distrus sau ars. Distrugerile 9i / sau incendierile savar9iteintention at de 0
armata inamica pot fi percepute in marturiile arheologice. Atunci cand areloc 0 astfel
edistrugere, sepot vedeapietre sau caramizi sparte sau fragmentate, iar nisipul sau
solul sunt acoperite de cenu9a. Amfacut 9i eu astfel de descoperiri in propriile mele
excavatii 9i nu ai cumsatreci cuvedereaun strat cuurme aledistrugerii.
o CUCERIRE LA scARA MICA?
Contrar opiniei caIosuaprezinta0distrugeredevastatoareaCanaanului, aceastacarte
ugereazacaBibliazugrave9te0cucerirelimitata aunor pozitii-cheiedin zonestrategice
carele-aoferit israelitilor posibilitatea deaseagezain taralor demult promisa. 0citire
arentaacartii Iosuanearatacanumai trei orageaufostdemolate9i incendiate: Ierihon
Iosua6:24) si Ai (Iosua8:19-21) in sudul Canaanului si Hazor in nord (Iosua 11:11).
, ,
Ora~ul nordic Hazar,
capturat ~iars de aastea lui
lasua.
Referitor la zona de nord, textul este explicit: "Dar Israel n-a ars nici una din ceta~ile
a~ezatepe coline, afaranumai de Hazor, care a fost ars de Iosua" (Iosua 11:13). Apoi,
mai sunt regiunile despre care Biblia afirma clar canu au fost cucerite. Acestea includ
teritoriile luate mai tarziu de filisteni, de-alungul coastei sudice a Canaanului 9i spre
nord, catre Fenicia 9i regiunea muntelui Hermon (Iosua 13:1). Mai mult, existau
enclave In nordul 9i In centrul Canaanului care nu fusesera cucerite. Aceste orage-stat
includeau Ierusalim (Iosua 15:63), Ghezer (Iosua 16:10), Dor, Megiddo, Taanac, Bet
$an 9i fertila vale Izreel (Iosua 17:11; 16).
In puis, existaIn text indica~ii cacucerirea ~arii nu afost 0 lovitura militara care a
durat cateva saptamani sau luni. Exista afirma~ii care sugereaza exact contrariul. Iosua
13:1 ne spune: ,,$i Iosua era batran, Inaintat In varsta. Domnul i-azisatunci: Tu ai
Imbatranit, ai Inaintat Invarsta 9i ~aracare-~imai ramane deluat Instapanire estefoarte
mare." Aiei, generalul Israelului este Infa~i~atca fiind prea batran pentru activitatea
militara, aratandu-se prin aceasta casescurse mult timp delatrecerea Iordanului. Iosua
14:7-10 ne relateaza cas-auscurs eel pu~in cinci ani din:-momentul In care au avut loc
lupte 9i teritoriile au Inceput safie Impaqite diferitelor triburi, pana In momentul In
care Caleb (care, Impreuna cu Iosua, fusese trimis sa exploreze ~araCanaanului 9i s-a
Intors cu un raport pozitiv) 9i-arevendicat m09tenirea. De asemen,ea, dupa repartizarea
teritoriilor, Iosua aadunat triburile laSihem pentru areInnoi legamantul, a~acumera
prescris In clauza de reInnoire ~legamantului (Iosua 24). Deuteronomul 31: 10-11
men~ioneaza caacest eveniment trebuia saaiba loc 0 data la~apteani. Astfel, sepoate
trage concluzia catrecusera eel pu~in~apteani de lasosirea lui Iosua ~i aisraeli~ilor In
Canaan. $i, in final, Dumnezeu ii avertizasepe israeli~i in legatura cu popoarele
autohtone: "Nu Ievoi izgoni intr-un singur an dinaintea ta, pentru ca~arasanu ajunga
o pustie9i sanu seinmul~eascaimpotriva tafiareledepecamp; ci Ievoi izgoni incetul
uincetul dinaintea ta, pana vei rodi 9i vei stapani ~ara."(Exodul 23:29-30).
Inmodclar,Biblianu declara0 cucerire9i 0demolare aCanaanului laeel mai inalt
grad posibil, a9acumau crezut Albright 9i al~ii.Numai Ierihon, Ai 9i Hazor au fost
istruse prin incendiere. De aceea nu ne putem a9tepta ca arheologia sa produca
marturii aleunor evenimente carenu auavut loc. ~a cahaideti saexaminamceletrei
ituri desprecareIQsuaafirmadau fost,distruse in intregime.
IER1HON, AI $1 HAZOR
Mai devreme am prezentat problemele legate de Ierihon 9i de Ai. Nu exista nicio
indoiala in mintea nimanui ca Tell es-Sultan este Ierihonul dinvremea Vechiului
Testament. Excava~iilelui Garstang au scos la iveala 0 cetate arsa pana in temelii
(Cetatea IV), pe carea datat-o din 1400 i.H. 9i apus-o pe seama armatelor israelite,
numai pentru afi redatata de Kenyondin cca 1550 i.H., dupa propriile saleexcavatii
din acela9i loc. Recent, Bryant Wood a propus reintoarcerea la data propusa de
Garstang, 1400i.H., argumentand caKenyonadatat gre9itdistrugereaCetatii Nprin
datarea gre9itaa unor categorii de ceramica importante. Paraindoiala cadezbaterile
cercetatorilor vor continua peaceastatema. Din nefericire, excavarilelimitate efectuate
de arheologii italieni in 1997-1998 - la40 de ani dupa lucrarile lui Kenyon - nu au
adus informa~ii noi caresasolu~ionezedisputa.
Cu toate acestea, existarama9ireale ocupariei Ierihonului din Epoca Bronzului
Tarziu, de9i acestea sunt pu~ine. Unul dintre motivele pentru datele pu~ineeste ca
ora9ul nu afost locuit vreme decatevasecole. Expunerea lafactorii de mediu (ploaie
;;i vant) adus la0 eroziune considerabila. Astfel, nu sepot spune prea multe despre
agezareadin EpocaBronzului Tarziu; dar Kenyonaemisipotezaca, deoareceacestora9
afost distrus, evenimentul careastat labazaacestei distrugeri ar putea fi amintit in
tradi~iabiblica. Sapiiturile arata caIerihonul a fost reconstruit secole mai tarziu, in
secolul al lX-lea. Trebuie sa ne amintim ca, dupa distrugerea Ierihonului, Iosua "a
jurat 9i a zis: Blestemat sa fie inaintea Domnului omul care seva scula sa zideasca
cetatea aceasta a Ierihonului!" (Iosua 6:26). $i continua avertizand: "Cu pre~ul
intaiului sau nascut ii vapune temelia9i cupre~ul celui mai tanar fiu allui ii vaageza
por~ile!"Acest blestem poate sa explicede cea existat 0 intrerupere indelungata in
ocuparea Ierihonului inainte de reconstruirea acestuia in timpul domniei lui Ahab
(874-852 i.H.). Textul din 1Impara~i 16:34 poveste9tedespre moartea celor doi fii ai
lui Hiel din Betel care a reconstruit Ierihonul, "dupa cuvantul pe care il spusese
Domnul prin Iosua". Astfel, de9i problemele integrarii datelor arheologice 9i biblice
raman, ambele surse sunt de acord ca a existat 0 cetate distrusa prin incendiere,
locuita pentru scurt timp de moabi~i Oudecatorii 3:13-14) 9i neocupata pana la
reconstruirea ei in secolul allX-lea i.H.
Cetatea Ai a fost identificata cu situl EtTell. Excavatiileau aratat casitul a fost
neocupat intre 2400 ~i 1220i.H. In mod interesant, locuintele din piatra caracteristice
satului din PrimaEpocaaFierului sunt acumconsiderate deunii afi dovezi alevechilor
israeliti, dar a~ezarealor nu afost precedata de 0 distrugere. Unii au sugerat calipsa
oricaror vestigii culturale din Epoca Bronzului Tarziu indica pur ~i simplu ca situl
EtTell nu este biblicul Ai. Identificarea sitului este una dintre sarcinile cele mai
interesante aleunui arheolog. Denumirile anticealesiturilor nu dainuie deregulapana
in epoca contemporana, de~i in unele cazuri se intampla acest lucru (de exemplu,
Ierusalim, Bethlehem, Hebron, Amman, Damasc). Inca ~i mai mic este numarul de
ten-uri care au produs texte vechi cu numele sitului (catevaexemple sunt Ghezer ~i
Dan). Inca altesituri au mai fost propuse pentru Ai. Prin urmare, vatrebui savedem
incotro ne conduc marturiile viitoare.
Cel de-al treileasit esteHazor, desprecareBibliaspune caera "capetenia" tuturor
imparatiilor din nordul Canaanului (Iosua 11:10). Toata lumea este de acord ca
Tell el-Kedakh este Hazar din Biblie, deoarece numele a fast gasit pe a tablita
cuneifarma din periaada veche babilaniana, descoperita la fata lacului. Situl acupa
aproximativ 89 ha (220 acri), fiind deci cel mai mare tell din Canaan ~i patrivindu-se,
astfel, cudescriereaimportantei acestuiain cartealui Iasua. Intre 1955~i
1958~i din nau in 1968, YigaelYadinaexcavatHazarul. Lucrarileaufast
reluate in 1990 ~i continua pana in prezent sub canducerea lui Amnan
BenTar care, castudent, a lucrat la Hazar cu Yadin. La Hazar au fast
descaperite catevaniveluri dedistrugere impresianante ~ivaste. Tranzitia
dintre EpacaBranzului Mijlaciu ~iprima parte aEpacii Bronzului Tarziu
este marcata de un strat gros de cenu~a, dar BenTor afirma ca nu este
evidenta nicio schimbare de populatie sau de cultura intre cele doua
periaade.
,,- ' - :- -
~ /~/ ~...Y.I. In jurul anului 1300 i.H. a avut loc 0 alta distrugere care a fast
atribuita a vreme faraanului Seti I (1295-1279 i.H.). Cetatea din Epaca Bronzului
Tarziu a avut un sfarsit violent undeva inainte de 1200 i.H. Palatul prezinta urmele
/ '
unei'mari conflagratii, atat de mari incat zidurile din caramizi de lut devenisera
partocalii dincauzacaldurii ~izidurileortostatice (blocuri debazalta~ezatein interiorul
structurii) crapasera. Ceeacefacecaaceastadistrugeresafiediferitadeceleanteriaare,
estecasitul nu amai fost recanstruit cacetateglorioasavremededoua sutedeani, iar
zonelesacre~i abiectele decult gasiteacolo, precum~i celeasociatecupalatul, au fast
anume desacralizate. S-au descoperit doua statui care au fost in mod intentionat
decapitate, iar una dintre ele aveabratele retezate. Aceasta practica nu a mai fost
atestatanicaieri in marturiile arheologice. Deobicei, atunci candinvadatorii pradau un
ora~,ei incercau saevitedistrugereatemplelor ~i asanctuarelor deoarecesetemeau de
zeitatile locale. De ce au fost locurile sfinte de la Hazor atacate cu buna ~tiinta ~i
imaginile lui religioaseprofanate? Aici porunca pe careDumnezeu adat-o israelitilor
inainte de trecerea Iordanului estesalutara: "... salenimice~ti cu desavanjire[...J sale
Blocuri de bazalt crapate din
cauza caldurii, provenite din
palatul din Hazor din Epoca
Bronzului Tarziu,
surpati altarele, saIesfaramati stalpii idole~ti,saIetaiati pomii inchinati dumnezeilor
lor ~i saardeti in foechipurile lor cioplite" (Deuteronomul 7:2,5).
Existadoar 0 singurasursaanticacarefacealuzielapracticadezmembrarii statuilor
cu semnificatie religioasa ~i aceasta se gase~tein Biblie. In 1 Samuel 5:4 exista 0
descriereaceeaces-aintamplat custatuia zeului filistean Dagon atunci dnd chivotul
Legamantului afost adus in prezenta lui: ,,$i adoua zi, sculandu-sedisde dimineata,
iata, Dagon cazusecufatalapamant inaintea chivotului Domnului; capullui Dagon ~i
celedoua maini alelui erau taiate pe prag ~i nu-i ramasese dedt trunchiul." Aceasta
descriere~i statuile distr~se de laHazor, care,sepotrivesc cu herem sau cu tacticile de
anihilare totala descrisein Deuteronomul7 ~i in Iosua 11, l-aufacut pe Ben-Tor sa
atribuie aceastaprofanare atacului lui IosuadelaHazar.
Atunci dnd evaluam marturiile din ora~eledespre care Biblia declara, de fapt,
ca au fost distruse ~i arse, rezultatele sunt diferite. Ierihonul ramane 0 problema
nerezolvata, iar Ai se poate sa nu fi fost inca identificat corect. Distrugerea
Hazorului de la sfar~itul secolului al Xlll-lea ~i atacurile intentionare asupra
anctuarelor ~i a obiectelor sale sacre sepotrivesc in mod admirabil cu a~a-numita
data tarzieaExodului ~i acuceririi. Totu~i, a~acumamsugerat, istorisirea din cartea
lui Iosua nu insista asupra cuceririi militare ~i adevastarii intregii tari. Mai degraba,
Iosua reamintqte poporului caDumnezeu "v-amdat 0tara pecaren-omunciserati,
cetati pe care nu Iezidiserati, dar pe care Ielocuiti, vii ~i maslini pe care nu-i sadi-
erati, dar carevaslujesc cahrana" (Iosua 24:13). Prin cucerirea unor puncte-cheie
din tara Canaanului, triburile israelite au putut ocupa 0 buna parte din "Tara
Fagaduintei" ~i numai in zilelelui David (cca 1000 i:.H.) au ca~tigat intreaga tara
pentru Israel.
Colonizarea tarii
Ultima treime acartii lui Iosua detaliazaimpartirea tarii intre cele12triburi, oferind
descrieri foarte specificealeora~elor, alecursurilor de apa, alevailor ~i aleizvoarelor.
cesteapermit geografului sa realizeze0 harta precisa a teritariilor eelor 12triburi.
vand teritoriile distribuite, Iosuaaadunat natiunea laSihempentru 0 ceremonie de
reinnoire aLegamantului chiar inainte deamuri. Caparteaceremoniei, Iosuaaridicat
o piatra marepentru aservi camartora areinnoirii Legamantului (Iosua24:27). Situl
ihemului afost identificat in modcert caTell Balata. In fatazonei templului seafla0
piatra mare. In prezent are 1,6m(5ft) inaltime, 1,60m(5ft) latime ~i 45 em08in)
grosime, de~i estesparta; probabil cainitial a avut peste 3 m00ft) inaltime. In fata
templului invecinatateacaruiaafostgasitapiatra, Ernst Sellin, arheologul german care
a descoperit sanctuarul in 1926, a gasit 0 cavitate pentru piatra, cu ~ant, ale carei
imensiuni indica faptul capiatra astat initial in aceasta. S-asugerat caaceastapiatra
austelaar fi putut fi inscriptionata pe0suprafata din ipsoscaredeatunci s-aexfoliat
,i s-aerodat. S-audescoperit urme adouapietremai mici a~ezateinpozitieverticalacare
flancau fiecareintrare in templu.
Stand pe Inaltimile muntelui Nebo, Moise a putut sa
scruteze extremitatea nordica a Marii Moarte ~iValea
lordanului spre Canaan, tara pe care Dumnezeu i-o
promisese lui Avraam ~iurma~ilor saidupa patru sute
de ani de robie Intr-otara straina (Geneza 15:13-16).
Ruinele catorva biserici timpurii marcheaza locurile de
pe ~idin jurul muntelui Nebo, unde cre~tinii cred ca
fusese Moise. In timpul unei vizite recente, privind
atent, spre apus, dincolo de Marea Moarta ~ide Valea
lordanului, n-am putut decat sa ma gandesc cum
aceasta fa~ie de pamant nelnsemnata care a constituit
vechiul Israel a fost martora atator evenimente majore
- razboaie ~imigratii de popoare - care au modelat
Biblia ~iistora lumii. Apoi mai sunt controversele
politice moderne asupra locului In care ar trebui sa fie
trasate granitele. Intr-adevar, te pune pe ganduri. Ce
face ca aceasta tara sa fie atat de importanta, atat de
magica ~ifascinanta?
Estecu adevarat 0tara mica; distanta de la Dan, In
nord, pana la Beersheba In sud - ora~ele care au
marcat extremitati1e Israelului In Vechiul Testament-
este de doar aproximativ 256 km (160de mil, dar este
marcata de 0mare diversitate geografica. Dealurile ~i
vaile, izvoarele ~ipustiurile, joaca un rol substantial In
evenimentele descrise In Biblie, iar sesizarea hotarelor
~ia Imprejurimilor IIajuta pe cititor sa capete olnte1e-
gere mai profunda a textului. Ganditi-va de exemplu la
Muntele Maslinilor din lerusalim. In timpul rascoaleifi-
ului sau, Absalom (2 Samuel 15), Qavid a trebuit sa fu-
ga din lerusalim. Astfel, el s-a urcat pe varful Muntelui
Maslinilor ~iapoi s-a Indreptat spre Transiordania In
partea de est (versetul 30). Aceasta calatorie a
Insemnat sa coboare din zona Cetatii lui David, spre
valea Chedron, dupa care sa urce imediat 0Inaltime
de peste 200 m (650ft)pe panta abrupta a Muntelui
Maslinilor. Conform evangheliilor, In Duminica Floriilor
Isusa urmat acela~itraseu, In sensuIopus. Luand In
considerare topografia lerusalimului, putem vizualiza
mi~carile acestor personaje biblice In mod mai realist.
Aceasta era tara Imbel~ugata pe care Biblia 0descrie In
mod metaforic drept tara care abunda de lapte ~ide
miere ~ipe care israelitii, sub conducerea lui losua,
trebuiau sa 0 cucereasca ~isa 0 colonizeze.
Trei detalii geografice care influenteaza cel mai
mult geografia ~ic1imatul tarii Canaanului sunt Marea
Mediterana la vest, muntele Hermon la nord ~iGraben
prin care curge lordanul (sau Valea lordanului),
separand Canaanul de Transiordania. De~iisraelitii nu
erau marinari grozavi, marea le-a oferit acces la
articolele de comert din lumea est-mediteraneeana.
Cele mai relevante pentru Israel totu~i erau furtunile ~i
ploile care apareau brusc dinspre Mediterana. In lipsa
acestora, Canaanul ~i, mai tarziu, Israelul ar fi putut .
sustine doar 0populatie mica.
Creat printr-oactivitate seismica de proportii
cataclismice, Marele Graben est-african se Intinde de
fapt In sud din valea Beka In Liban ~itrece prin
Canaan, formand bazinele pe care Ie cunoa~tem drept
Marea Galileei (Kinneret din Vechiul Testament) ~i
Marea Moarta. Aceea~ifalie a format golful Aqaba ~i
continua spre sud de-a lungul Marii Ro~ii~imai
departe In Africa. Punctul inferior al Grabenului este
situat In Marea Moarta ~iare 0adancime de aproape
400 m (1300 ft)sub nivelul marii. La est de Valea
lordanului, altitudinea urca brusc, terenul devenind
ceea ce Biblia nume~te "tinutul deluros". Acest lant
centrallncepe din sud (Negev), continua spre nord
prin teritoriile tribale ale lui luda, Beniamin, Efraim,
Manase, Isahar ~iNeftali ~ise Incheie cu lantul muntos
al Libanului. Ora~e biblice binecunoscute, cum ar fi,
de exemplu, Hebron, lerusalim, Bethel, ~ilo~iSihem,
sunt situate de-a lungul acestui lant de dealuri. Unele
dintre cele mai importante istorisiri din Biblie se petrec
In aceasta zona. Cel mai Ir.lalt punct din ludeea atinge
1000 m(3280 ft), iar lerusalimul este cocotat pe
dealuri aflate la 800 m(2600 ft)deasupra nivelului
marii. La capatul nordic al acestui lant se Ina1ta
maiestuosul munte Hermon din Liban care atinge
2840 m (9 232 ft). In timpul lunilor de iarna, zapada
acopera lantul muntos din Liban. Zapada topita este
sursa de apa a fluviului lordan ~ia majoritatii izvoarelor
de pe meleagurile Israelului.
La vest de tinutul deluros al ludeei,
terenul coboara spre ceea ce Vechiul
Testament nume~te ,,~fela". Cunoscute
pentru vaile (Aialon, Sorek ~iElah)~i
podgoriile lor, aceste tinuturi joase se afla
la numai 200m (656 ft)deasupra
nivelului marii, iar ora~e importante
precum Lahi~,Chezer ~iLibna se afla In
aceasta regiune. Spre sud este Negev, 0
zona de tranzitie Intre partea sudjca a
tinutului deluros ~ip.ustiul sau de~ertul
Sinai. Beersheba, cel mai important
centru din regiune, a fost caminul lui
Avraam, allui Isaac ~ial lui lacov In
diverse momente din vieta lor, In special
In anotimpul ploios, cand cirezile puteau
fi Intretinute.
Cea din urma regiune este campia de
coasta, unde erau situate porturi maritime
strategice, 0mare parte din zona de
coasta este formata din dune de nisip; la
cativa kilometri Inspre centrul tarii,
terenul este potrivit pentru culturile de
cereale, de maslini ~ide vita de vie. Dupa
1200I.H., filistenii au ocupat sudul
regiunii de coasta cu principalele lor
ora~e: Caza, Ascalon, A~dod, Ecron ~i
Cat. In nordul regiunii filistenilor se afla 0
portiune de coasta care a fost In anumite
perioade sub controlul Israelului ~i
cuprindea ora~ele J oppa Uaffa), Dor ~i
Acco. Mai la nord se afla importantele
ora~e portuare feniciene Tyr ~iSidon. In
sfar~it, prin campia de coasta trecea ruta
principala de coasta, de 0importanta
vitala, care conecta Egiptul cu
importantele centre comerciale din nord.
Teritoriul Israelului
impartit In 12 tinuturi
tribale.
GAD nume de trib
gran ita tribala
Aici se pot aminti cuvintele lui Moise adresate celor care traversau Iordanul in
Canaan impreuna cu Iosua: "saridici ni~tepietre mari ~i saletencuie~ti cuvar. SascrH
peeletoate cuvintele din legeaaceasta, dupa cevei trecesaintri in rarapecareDomnul
Dumnezeul tau ri-o da, [...] sa ridicari pe muntele Ebal pietrele acestea, pe care va
poruncesc azi saleridicari, ~i saIetencuiri cu var. Acolo, sazidqti un altar Domnului
Dumnezeului tau, un altar de pietre" (Deuteronomul 27:2-5). Scrierea inscripriilor pe
pietre tencuite era 0 tehnicii cunoscuta in Egipt, dar straina Canaanului sau
Mesopotamiei.
In timpul perioadei judeciitorilor, sanctuarul din Sihem estemenrionat in legatura
cu domnia de scurta durata a lui Abimelec, fiul judeciitorului Ghedeon. Acolo este
numit Templul lui El (sau Baal)-Berit sau Dumnezeul (Domnul) Legamantului
Oudeciitorii 9:6, 46). Templul este descris ca avand un turn sau bastion (migdol)si un
,-
stalp sau 0piatra a~ezatain pozirieverticala (maseba); un stejar sacru este, de asemenea,
asociat cu sanctuarul.
Mai devreme ammenrionat templul descoperit laSihem, cu stelaa~ezatain pozirie
verticala in afara currii saledin fara. Acest templu este aproape sigur cel menrionat in
J udeciitorii 9. Fundariile depiatra aleacestei structuri au fost descoperite, dand laiveala
planul. Zidurile erau groase de 5,2 m(17ft), cu 0intindere de 22 m(70 ft) pe larime
~i de 27 m(86 ft) pe lungime ~i ar fi putut susrine 0 structura inalta de aproximativ
patru-cinci etaje. Structura masiva a facut ca arheologii sa a numeascii templu-forta-
reara, ceea cesepotrive~te perfect cu descrierea biblica aunui migdoL
G. E. Wright s-aintors sa efectueze sapaturi la Sihem intre 1956 ~i 1973. El a
lucrat in incinta templului ~i considera ca au existat doua perioade ale templului:
1650-1550 l.H. ~i 1550-1450 l.H. Datarea efectuata de Wright insemna cii acest
templu nu exista in perioada evenimentelor din J udecatorii 9. 0 reevaluare recenta a
sanctuarului de ciitre Lawrence Stager de la Universitatea Harvard, l-adeterminat sa
puna laindoiala datarea lui Wright. El aduce argumentul ca, in ceade-adoua perioada,
templul, de~i autilizat acela~i plan, afost mai mic decat primul ~i cas-adezvoltat pana
in 1100 i.H., dnd a fost distrus in urma incidentului cu Abimelec Oudeciitorii
9:44-45); el"este",,,convins"cii aceasta structura estetemplul biblic allui EI-Berit.
Este imposibil de ~tiut dacii piatra ridicata de Iosua la Sihem, la reinnoirea
Legamantului, este maseba menrionata in J udedi.torii 9:6 ("stejarul stalpului de la
Sihem"). Exista incii 0 ~i mai veche referinra biblicii laun sanctuar in Sihem. Avraam
s-aoprit la "Sihem, ... lastejarullui More" (Geneza 12:6) ~i acolo aconstruit un altar
ca raspuns la apariria lui Dumnezeu. De asemenea, e~nform Genezei 34, la Sihem se
pare cii Iacova incheiat un tratat cu fiii lui Hamor, lacaresefacealuziein J udecatorii
9:28. Prin urmare, la Sihem existii 0 indelunga istorie care asociaza incheierea
legamintelor cu activitarile sacre.
Importantul ora~Sihem este adapostit in valea dintre muntele Ebal ~i munte1e
Garizim. Atunci cand Moise le-aspus israelirilor sa tencuiascii pietre ~i sascrie pe e1e
Legealui Dumnezeu (Deuteronomul 27:2-4), acest lucru trebuia saaiba loc lamuntele
Ebal. Pentateuhul samaritean a schimbat locul cu muntele Garizim, iar mai tarziu
samaritenii au ridicat un templu acolo. Laacest loc sfant sereferafemeiasamariteana
in discutia purtata cu Isus despre care era locul corect de inchinare (loan 4:20).
Arheologul israelian Adam Zertal a descoperit pe muntele Ebal un sit din secolul
al XII-leai.H. desprecarecredecaesteun sanctuar cualtar carepoate fi asociat cucel
mentionat in Iosua 8:32. Totu~i, alti cercetatori au pus sub semnul intrebarii aceasta
identificare.
Un mic taur debrqnz afost des~operit intr-un sit aflat laaproximativ 15km(9 mi)
nord demuntele Ebal. Excavatiileulteri6are au dat laivealaun alt sanctuar in tinutul
deluros al zonei controlate de Israel. Prezentaacestui taur, reprezentand probabil zeul
cananean El, sepotrive~tecutendinta delainceput aIsraelului spresincretismreligios
0udecatorii 2:11; 3:1-7; 4:1) - amestecarea practicilor ~i a credintelor israelite ~i
cananeene.
A$EzARI ISRAELITE TIMPURII?
Probabil calocurilesfintetimpurii delaSihem, muntele Ebal ~isanctuarul taurului au
servit ca centre de inchinare pentru primii israeliti, dar unde locuiau ace~tia?Dupa
moartea lui Iosua, cartea J udecatorilor prezinta un Israel care nu mai are un lider
national asemenea lui Iosua ~i lui Moise. Mai degraba, triburile se indreapta spre
teritoriile lor ~i se stabilesc, unii trebuind sa mai duca lupte pentru a-~i revendica
regiuni aflateincasub control cananean. Succesul estediferit. Iuda, deexemplu, aluat
initial Ierusalimul 0udecatorii 1:8), un ora~relativ nesemnificativ aflat pe granita
dintre Iuda ~i Beniamin, dar separe cii nu aputut sa-l pastreze, deoarece mai tarziu
Beniamin a incercat sa-l cucereasca, dar nu a reu~it. In consecinta, iebusitii, care
controlau Ierusalimul, au coexistat cu israelitii "pana in aceastazi", subliniaza textul
0udeciitorii 1:21).Aceastaafirmatie estesemnificativa, fiindca numai dupa ceDavida
devenit primul rege al Israelului (cca 1010 i.H.), Israelul a preluat controlul asupra
acestui ora~care a devenit capitala foarte veche (2 Samuel 5:6-10). Deci reiese ca
J udecatorii relateazain mod clar conditiile monarhiei.
Intr-adevar, existentaisraelitilor recent sositi si alaturi decananeni si deamoriti este
)' J J J
descrisa~i in altaparte din J udecatorii 1. Deexemplu, Manase nu aalungat locuitorii
din Bet $ean, dinTaanac, din Dor, din Ibleam~idin Megiddo 0udecatorii 1:27)~i nici
efraimitii nu i-auinlaturat pecananenii din Ghezer 0udeciitorii 1:29); iar candamoritii
au exercitat presiuni asupra danitilor, ace9tias-aurea~ezatin zona ceamai nordica a
Canaanului 0udecatorii 1:34-35; 18:1-31).
Dat fiind faptul ca primii israeliti nu au ocupat atat de multe ora~eimportante
dupa perioada lui Iosua ~i ca celepe care le-au ocupat nu au fost distruse, putem
intelege de ce exista in Canaan putine dovezi ale unui aflux masiv al unui popor
distinct din punct devederecultural careadevastat tara. Cu toate acestea, cercetarile
arheologice recente din tinutul deluros central ~i din Transiordania ne pot indrepta
atentia spre a~ezarileisraelitilor. Studiile demografice arata ca, in Epoca Bronzului
Un plan al satului Izbet
Sartah din Prima Epoca a
Fierului.
Casacupatruincaperidin
EpocaFierului (Beersheba).
Tarziu (1540-1200 i.H.), in Canaan popula~ia ~arii era in declin. Dar
la sfaqitul secolului al XIII-lea ~i inceputul secolului al XII-lea apar
a~ezari agricole mai mici. De fapt, cercetarile din anii '70 ~i '80
efectuate in Israel ~i in Iordania au identificat numai 88 de situri din
Epoca Bronzului Tarziu, in timp ce numarul acestora cre~te
spectaculos la 678 in Prima Epoca a Fierului (1200-1000). Prima
Epocii a Fierului se suprapune peste perioada judeciitorilor,
conducand lainceputul monarhiei lasfar~itul secolului al XI-leai.B.
Un procent de 93% dintre siturile din Prima Epocii a Fierului sunt
noi - adica nu exista a~ezari mai vechi sub acestea - ~i in mare parte
sunt satemici, faraziduri. Unele sunt a~ezatecircular, sugerandu-i lui Israel Finkelstein,
careaexcavat launele dintre situri, camodelul era inspirat de amplasarea taberelor de
corturi alenomazilor. Acest lucru l-afacut sasegandeascii dacii nu cumva oamenii care
au folosit acest plan de construqie nu s-amutat din regiunile de~ertice in Canaan.
Tipurile de case din satele din Prima Epoca a Fierului sunt numite uneori "case
prevazute cu stalpi" sau case cu patru incaperi, iar unii au etichetat acest stil de
structura drept "casa israelita". Exemple de astfel de caseau fost gasitein tot Israelul ~i
in cateva locuri din afara Israelului ~i au fost populare timp de ~asesecole. Nu dau
impresia safi fost construite dupa exil cand au fost introduse planuri decasediferite in
perioada persana. Se crede ca acestea erau cladiri cu doua etaje, nivelul inferior fiind
utilizat pentru prepararea ~i pregatirea hranei, pentru depozitarea granelor ~i auleiului
~i ca grajd pentru animale, in timp ce nivelul al doilea era folosit pentru dormit ~i
pentru luarea mesei. Asociat cu aceste comunita~i este a~a-numitul vas de provizii "cu
buzain forma deguler". Oasele deoi ~i capre indicii practicile pastorale alelocuitorilor
~i,interesant, oasele de porc sunt rar gasite, de~i sunt din bel~ugin siturile dinspre vest
careau fost ocupate de filisteni dupa 1150i.H. Absen~aoaselor de porc in acestesituri
poate reflecta foarte bine interdiqia israeli~ilor de aconsuma carne de porc, provenita
din Lege(Leviticul11:7; Deuteronomul14:8). Existaun consens din cein cemai mare
printre arheologi di aceste sate noi din Epoca Fierului reprezinta dovezi ale prezentei
timpurii aisraeli~ilorin Canaan. Dacii aceastaevaluare estecorecta, atunci in acestesate
mici ~i in ora~ele din apropiere judecatorii au condus triburile lsraelului pana la
instaurarea guvernarii monarhice in Israella sfar~itul secolului al XI-leai.H.
Judedit ori, prof et i ~i regi
!nainte de domnia regilor in Israel
Dupa moartea primilor lideri dinamici ai Israelului, Moise~iIosua, confederatia tribala
nu amai avut unitatea politicii decares-abucurat lainceput. In schimb, in vremurile
decriza- ingeneral, 0 invaziemilitara din partea unora dintre vecinii I~raelului - s-au
ridicat judeciitori. 0 citire atenta a evenimentelor prezentate in J udecatorii arata cii
ace~ti lideri aveau influenta regionala ~i ca istorisirile sunt prezentate intr-un ciclu.
Acest ciclu de evenimente ~i consecinte este dezvaluit odata cu primul judeciitor,
Otniel, fratele mai tanaf al lui Caleb. In primul rand, Israel incalca clauzele
Legamantului, ceeacedeobicei inseamna inchinarea laaltezeitati Qudecatorii 3:7). In
al doilea rand, pentru a pedepsi neascultarea poporului, Dumnezeu trimite 0 forta
invadatoare in Israel Qudecatorii 3:8). In eel de-al treilea rand, dupa 0 perioada de
opresiune, poporul strigalaDumnezeu dupa ajutorj ~i,in al patrulea rand, caraspuns,
Dumnezeu ridica un salvator sau un eliberator ~i pune Duhul Sau in el Qudeciitorii
3:9-10). J udecatorul conduce armatele de voluntari ai triburilor afectate in lupta
impotriva inamicului. Dupa victorie, arelocceade-acinceaetapa - 0perioada depace
- ~i liderul i~i petrece restul vietii in calitate de judeciitor. Perioada de pace esteapoi
spulberata depiicatul national ~i astfel ciclul reincepe.
Religia cananenilor
Primadintre celezeceporunci declara: "Sanu ai alti dumnezei afaradeMine", urmata
decorolarul sau: "Sanu-ti faci chipcioplit, nici vreoinfati~arealucrurilor caresunt sus
in ceruri saujospepamant sauin apelemai josdecat pamantul" (Exodul 20:3-4). Nu
numai cii li se interzice israelitilor sa se inchine altor divinitati ~i sa creezeimagini
pentru afi venerate, dar li secere~i sa"Ie[adiciipopoarelor tariiJ surpati altarele, sale
sfaramati statuile [ masebot] , saletaiati dumnezeii de lemn ~i saardeti in foechipurile
lor cioplite" (Deuteronomul 7:5). Aceasta descriere a elementelor de cult alereligiei
cananene a fost ilustrata clar de descoperirile arheologice facute de-alungul anilor,
dandu-ne posibilitateasaintelegempracticilereligioasealevecinilor Israelului ~imodul
in careacesteaau influentat Israelul.
ALTARELE
In religia cananeana, altarul slujea caloc unde seaduceau jertfe zeitatilor. Acest lucru
este adevarat ~i 'incazul vechii religii israelite. In mijlocul incintei sacre de laMegiddo
se afla un mare altar circular care masoara 8 m(26 ft) 'in diametru ~i 'inprezent are
'inaltimea de 1m(3 ft 3 in), 'invarf ajungandu-se pe ~aptetrepte. Majori-
tatea altarelor descoperite 'invechiul Canaan / Israel erau patrate, uneori
cu colturi rasucite 'in sus - ceea ce Biblia nume~te coarne (Exodul 27:2;
1Imparati 1:50-51).
Coarnele sunt utilizate frecvent 'iniconografia din Orientul Apropiat
~i 'inBiblie, casimboluri aleputerii divine. Imaginile zeitatilor din Egipt :;;i
din Mesopotamia prezinta 'inmod frecvent coarne pe cap sau pe coroana.
Nu estesigur daca acest simbolism afost reportat laaltare.
Altarele pentru tamaiere urmau acela~i model, dar erau mult mai mici
(Exodul 30: 1-3). Un templu din secolul al lX-lea pana 'in secolul
al VIII-lea I.H., din cetatea Aradului controlata de iudei, are un altar
facut din pietre brute de pe camp, ale carui origini se extind pana 'in secolul
al XII-lea I.H. (perioada judecatorilor). Colturile cu coarne nu erau incluse. Avea 1,5m
(5ft) 'inaltime, cca2,40 m(7,8ft) lungime ~i 2,20 m(7,2ft) latime. LaBeersheba, aflata
'in apropiere, au fost descoperite blocurile de piatra ale unui altar cu coarne, 'intr-un
context secundar: 'intre peretii unei magazii (vezi capitolul 7). Blocurile fin prelucrate
aleacestui altar au rezultat probabil din demolarea unui sanctuar ilicit israelit 'intimpul
reformelor regelui Ezechia (715-686 I.H.). Telul lui Ezechia a fost sa elimine toate
centrele de 'inchinare din tara (2 Imparati 18:1-4) ~i sa centralizeze 'inchinarea la
Ierusalim, a~acum era prescris 'inDeuteronomul (Deuteronomul 16:2, 16). Utilizarea
blocurilor cioplite 'incalcaregulile din Tora, unde sespecifica: "sanu-l zide:;;tidin pietre
cioplitej caci, cumvei pune dalta 'inpiatra, Hvei profana" (Exodul 20:25).
Altar cu coarne de la
Beersheba.
Sfanta-sfintelor din
:i: sanctuarul de laArad,
~ prezent and alt are pent ru
if>,
-J tamaiere Infata ~i stalpi
::J
'" a~ezati In pozitie verticala
2 (masebot) In fundal.
'" w
f-
PIETRE SACRE (MASEBOT IN EBRAICA)
Aceste pietre sunt defapt stalpi depiatra a~ezati 'inpozitie verticala careau fost gasiti 'in
numeroase situri din Israel. Intr-un sanctuar din Epoca Bronzului gasit laHazar, au fost
gasite peste 30 de masebot de diverse marimi, toate avand 'injur de 1m(3 ft) 'inaltime
sau mai putin. Majoritatea stalpilor depiatra nu au ornamente deniciun fel, de~i cativa
au cateva imagini sculptate: maini 'intinse, stele IIi semiluni. Rolul acestor stalpi este
'incaneclar. Ar putea reprezenta zeitati. Acellti stalpi adeseori apar 'inperechi, unul mai
mare decat celalalt. Ar putea reprezenta un zeu IIi 0 zeita? Ca alternativa, masebot pot
reprezenta persoane defuncte. In ciuda interzicerii acestor obiecte de cult, ele sunt
gasite adeseori 'insituri despre care se:;;tiecaau fost israelite. 0pereche de masebot se
aHa'inSfanta-sfintelor din sanctuarul din Arad, iar 'infaralor seafla0 pereche similara
de altare pentru tamaiere.
J UDECATORI, PROFETI SI REG I
! - - -
STALPII A$EREI
~era era consoarta lui El, zeul suprem al panteonului cananean. Unii cred ca in
perioada apostaziei Israelului ea era consoarta Dumnezeului Israelului ~i ar fi putut fi
regina cerului a carei adorare este denuntata de profetul Ieremia (Ieremia 7:18;
44: 17-19). ~erele posibil saserefere lascilpii sau pomii ceremoniali careau fost taiati
~i aqi de reformatori. Un piedestal cultic din secolul al X-lea, din Taanah, un sit din
nordul Israelului, are modelate pe el figuri de lut, inclusiv ceeaceunii considera afi 0
reprezentare aunui stalp al ~erei. J udecatorul Ghedeon, de exemplu, adistrus altarul
tatalui sau dedicat lui Baal, zeul cananean al furtunii ~i al fertilitatii, ~i ,,[ataiat] stalpul
~erei de langa el" Oudecatorii 6:25-26, NTR). El afacut astfel caraspuns laporunca
primita in visdelaDumnezeu deadistruge bunurile personale pagane alefamiliei sale.
Apoi, intr-un gest detriumfalism, el afolosit lemnul delastalpul ~erei pentru aaduce
lui Dumnezeu 0 ardere-de-tot adecvata pe noul altar.
Acestetrei elemente alereligiei cananene, adeseori asociate cusanctuare in aer liber
construite pevarf de deal, ~i-aucroit drum in practicile religioase aleprimilor israeliti,
dupa cum sevede in cazul familiei lui Ghedeon. In centrul religiei cananene se afla
fertilitatea. Baal eraasociat cu ploaia ~i prin urmare cu prosperitatea agricola. In istoria
lui Hie, lupta dintre Baal ~i Iahve de pemuntele Carmel aveascopul dealamuri 0data
pentru totdeauna care divinitate era responsabilii pentru aducerea ploii (l Impiirati
18:20-39).
]ERTFIREA COPlLA$ILOR
Legea Vechiului Testament interzice ~i jertfirea pruncilor prin cuvinte foarte dure
(LeviticulI8:21; 20:1-15). Sacrificiile umane nu erau practicate in Egipt, undetriiisera
israelitii, dar in Canaan ~i in Fenicia erau practicate in anumite imprejuriiri, iar Israelul
s-aimplicat uneori in aceastii practica respingiitoare. J udecatorul Iefta de exemplu, a
StalpiInpazitieverticala
(masebot) ~istatuidepiatra
dinHazar.
facut un juramant ca, daca Dumnezeu ii vadavictorie, vaaduce caardere-de-tot prima
fiinra careii vaie~iin intampinare peportile casei lui laintoarcerea din batalie. In mod
tragic s-adovedit ca aceasta afost chiar fiica sa Qudecatorii 11:31-40). Se relateaza ca
regele Me~aal Moabului ~i-ajertfit fiul, prinrul m09tenitor, pe zidul cetarii sale atunci
cand se parea ca armatele iudeo-israeliene erau pe cale sa-l infranga (2 Imparati
3:26-27). Lasfar~itul secolului al Xlll-lea i.H., egiptenii au fost martorii acestei practici
in Canaan ~i au lasat ilustratii aleei pezidurile templelor. In secolul al VII-lea, profetul
Ieremia a deplans practica jertfirii copiilor la Tofet in Ierusalim (Ieremia 7:31; 19:6).
Excavatiile efectuate in Cartagina feniciana, in nordul Africii, au scos la iveala un
cimitir de copii care continea mii de rama9ite de oase carbonizate agezate in urne
funerare. Acolo au fost gasitetexte cu cuvantul tofet scrispeele. Acest cuvant inseamna
"loc de ardere" 9i era utilizat pentru locul unde erau sacrificati COpila9ii de catre
cananeni, de fenicieni 9i de israeliti.
~tiinta de carte
De9i Biblia il prezinta pe Moise ca fiind un om invatat, consemnand legile lui
Dumnezeu 9i scriind despre calatoriile Israelului prin pustiu (Exodul 17:14; 34:27-28;
Numeri 33:2), multi cercetatori din timpurile moderne au pus la indoiala 9tiinta de
carte in Israelul de la inceput. Este in general adevihat ca in cea mai mare parte a
Orientului Apropiat din vremurile Vechiului Testament scrierea erarestransa la0clasa
profesionala describi 9i laalte elite cumar fi preotii 9i membrii familiei regale. Cateva
descoperiri recente sugereaza ca ~tiinta de carte era poate mai raspandita decat s-a
presupus anterior. In anii '70, s-adescoperit un ciob mare de ceramica la Izbet Sartah
despre caresecrede caeste 0 comunitate israelita rurala timpurie, la3 km(1,8 mi) est
deTell Aphek. Pesuprafara ciobului erau scrijelite litere cananene timpurii. Textul pare
a fi lucrarea unui elev care invata alfabetul - anumite gre~eli sunt evidente! In
consecinta, cel care a scris a fost descris ca semi-invarat ~i neindemanatic. Scrierea ~i
contextul arheologic situeaza acest fragment inscriptionat in jurul anului 1200 i.H.
De9i Izbet Sartah era 0 mica agezarerurala datand din primii ani ai Israelului in tara,
printre locuitorii sai se afla unul care invara sascrie, ceea cear putea sugera caelevul
aveaun profesor cult.
In/2005, arheologul american Ron Tappy adescoperit un alt abecedar (0succesiune
alfabetica) 1aTell Zayit la~hefela, langa Lahi9' Scrierea afost inscriptionata pe 0 piatra
pusa intr-un zid unde alfabetul ar fi fost vizibil. Textul a fost gasit intr-o cladire din
secolul al X-leai.H. Aceasta constatare ii sugereaza lui Tappy cain timpul perioadei lui
Solomon exista 0 clasa profesionala de scribi din partea unui guvern centralizat din
Ierusalim.
Descoperirea acestor abecedare indica faptul cain Israelul timpuriu s-ar putea sase
fi scris9i citit mai mult decat au crezut unii. 0parte din psalmii din Biblie (deexemplu,
9-10, 25, 34, 119), cat 9i patru din cele cinci capitole ale cartii Plangerilor, sunt
acrostihuri alfabetice, adica fiecare vers incepe cu litera urmatoare din alfabet.
:,'n:.~J .iil;;,'
Cunoa~terea alfabetului ar fi facilitat utilizarea liturgica a psalmilor in inchinarea din
Templu. Chiar daca majoritatea oamenilor nu puteau scrie sau citi, se pare ca ~tiau
alfabetul.
Cine erau filistenii?
De-a lungul perioadei reprezentate de cartea J udecatorilor (cca 1220-1050 i.H.),
Israelul a fost atacat de diver~i inamici din Mesopotamia, din Moab, din Hazor, din
nordul Arabiei ~i,mai presus detoate, din Filistia. Filistenii au constituit 0 amenintare
nu numai in zilele judecatorului Samson (J udecatorii 13-16), ci ~i in perioada lui
Samuel (l Samuel 1-6). Este foarte posibil ca amenintarea militara a filistenilor sa fi
impins Israelul spre monarhie.
in Numeri 13, atunci cand Moise i-atrimis pe cei 12spioni din Kadesh-Barnea sa
cerceteze tara inainte de anticipata invazie din jurul anului 1230 i.H. (sau mai
devreme), raportul lor indica faptul ca in tara se aflau amoriti ~i cananeni, impreuna
cu alte cateva grupuri etnice. Filistenii nu sunt mentionati acolo ~i nici atunci cand
Moise repeta alcatuirea tarii in Deuteronomul 1:7. Mai degraba, el spune cape coasta
marii locuiesc cananenii. Exista un motiv intemeiat pentru aceasta omisiune. Ei inca
nu sosisera pentru aocupa regiunea de coasta din sudul Canaanului.
Templul funerar allui Ramses al III-lea(1184-1153 i.H.) contine reliefuri gravate
care comunica 0 istorie interesanta. Pe zidurile de nord ale acestui templu enorm
Ramses al III-leainregistreaza 0 relatare picturala ~i textuala aunei invazii respinse de
el, din partea unui grup depopoare careauincercat saatace Egiptul pemare~ipeuscat.
Confruntarea navala este descrisa minutios, aratand nave inamice ~i razboinici cu
diversetipuri de coifuri ~i cu arme diferite decelefolosite deaparatorii egipteni. Textul
Relief din Medinet Habu,
Infati$and 0 batalie navala
intre Ramses allil-lea $i
popoarele marii. Un vas
egiptean ataca 0 nava
filisteana cu 0 prora In forma
de cap de rata. Filistenii
poarta coafuri Impanate (?)
caracteristice.
afirma ca ei au venit sa-~i umple stomacurile, sugerand ca locurile lor natale erau
devastatedefoamete. Cinci grupuri etnicediferitesunt numite in aceastaconfederatie.
Numeleunui trib ieseinevidentain modspecial; numele estePelest. Delaacestcuvant
provine numele poporului pe careBibliait nume~tefilistean, iar aceastaesteceamai
vechereferirecunoscuta laacest grup etnic. Combatantii filisteni iesin evidenta intre
invadatori prin coifurilelor deosebite. Separe caacestepopoare alemarii careau fost
infrante s-auintors intaraCanaanului unde s-austabilit saucaprintr-un acord, Ramses
allll-lea le-apermis saocupezonadecostadin sudul Canaanului.
Existadovezi cainainte de sosirealor lafrontierele Egiptului, popoarele marii au
atacat capitalahitita Hattu~a~din regiuneacentral-nordica aTurciei, marcand sfar~itul
Imperiului Hitit. Invadatorii aumersmai departe pecoastaLevantului, distrugand alte
ora~ein cale, inclusiv ora~ul-statUgarit din Siria. Pebazadenumirilor triburilor ~i a
culturii lor materiale, secrede capopoarele marii i~i aveau originea in zona Greciei,
insuleledin MareaEgee, din Creta~idinvestul Turciei. Vestigiileculturale aleprimilor
filisteni gasitein sudul Canaanului, in special ceramica lor, au afinitati cu ceramica
miceniana din Greciadin secolul al XII-lea~i din secolul al Xlll-leai.H.
In cartea profetului Amos, Dumnezeu intreaba: "N-amscosEu pe Israel din tara
Egiptului, ca~i pe filisteni din Caftor ~i pe sirieni din Chir?" (Amos9:7). In privinta
filistenilor, Ieremia i~i aduce contributia, referindu-se la filisteni ca la a rama~ita a
insulei sauacoastei Caftorului (Ieremia47:4). Cuvantul "Caftor" pareafi a denumire
vechea insulei Creta. Kaptara estetermenul gasit in texteleakkadiene, in timp cein
Egipt in secolul al XV-leai.H. aducatorii tributului din Creta sunt numiti Keftiu. In
mod evident filistenii erau un popor nesemit venit din lumea egeeana, inclusivCreta.
De la termenul "filistean" provine cuvantul "Palestina" care, inainte de 1948, era
aplicat laIsraelul deastazi, lafa~iaGaza~i laMalul Vestic(in trecut parte aIordaniei).
Termenul "palestinian" deastazi sereferalapopulatia arabacarelocuie~tein regiune.
Or~ele filistene
Filistenii ocupau zonaaproximativaasudului Canaanului, cunoscut invremeanoastra
cafa~iaGaza. Bibliaii situeazain cinci ora~eprincipale: Gaza, Ascalon, ~dod, Ecron
si Gath (Iosua 13:2-3).Toate acestecinci orase sunt cunoscute si au fast excavatede
. "
catevaori, ceeacedezvaluiecainainte au fast locuite de cananeni, alecarar cetati au
fast cucerite de invadatorii egeeni. Aproape 20 de ani de excavatii laAscalon au fast
incheiati recent dea echipa delaUniversitatea Harvard sub conduc~realui Lawrence
Stager. Ecronul a fast identificat cu Tell Miqne unde, in 1996, au fast incheiate 14
perioade deexcavatii.0inscriptierecent descoperita dintr-un templu delaTell Miqne
mentioneaza Ecronul, confirmand identificarea acestuia. Excavatiilerealizateacolo de
americanul Seymour Gitin ~i deisraelianaTrude Dothan audezvaluit caacetate cana-
neana mai micaafast distrusadefilisteni ~i ulterior reconstruita ~i extinsain modcon-
siderabilla 20 de ha (50 acri). Tell es-Safi,considerat afi cetatea Gat, continua safie
excavat.Intoateacestesituri existamarturii alefilistenilor lascurt timp dupa 1200i.H.
LaAscalon ~i laEcron, de exemplu, s-audescoperit vetre mari, circulare. Astfel devetre
au fost gasite ~i in marile temple sau palate din Micene ~i din Pilos, in sudul Greciei,
datand din secolul al XIV-lea~i din secolul al Xlll-lea i.H. De~i scopul acestor vetre
ramane inca neclar, plasarea lor in cladiri mari sugereazacajucau un rol semnificativ ~i
ca prezenta lor in siturile filistene din sudul Canaanului arata in mod sigut originea
egeeana afilistenilor.
Contributia cea mai importanta a filistenilor in vechiul Israel a fost tehnologia
fierului pe care, secrede; au adus-o cu ei. Obiecte ~i unelte din fier au fost descoperite
in aceste situri, demonstrand. acest punct de vedere. Din cauza introducerii fierului in
zona, lascurt tirnp dupa 1200 i.H., arheologii identifica aceasta cadata aproximativa a
inceputului Epocii Fierului; adica Prima Epoca aFierului (1200-1000 i.H.) ~i aDoua
Epoca a Fierului (1000-586 i.H.). Faptul ca filistenii au posedat fier, in special
armament, le-aconferit filistenilor un avantaj militar net in lupta cuvecinii lor israeliti
care, in ceamai mare parte, aveau numai arme din bronz. In timpul domniei lui Saul,
Biblia spune ca: "in toata tara lui Israel nu segaseanici un fierar; cac(filistenii zisesera:
Saimpiedicam pe evrei sa-~i faca sabii sau sulite. [...) $i a~as-aintamplat ca in ziua
luptei nu era nici sabie, nici sulita in mainile intregului popor care era cu Saul ~i cu
Ionatan: nu segaseau dedit laSaul ~i lafiul sau, Ionatan" (1Samuel 13:19-20, 22).
De lajudecator la rege
Ultimele decenii din perioada judecatorilor sunt marcate de conducerea unui
conducator de tranzitie, Samuel. Ca profet, Samuel reprezinta tipul de conducator
reprezentat deMoise, adica unul carerostea mesajedelaDumnezeu. Ca atare, el aauzit
din partea lui Dumnezeu spunandu-i care va fi primul ~i eel de-al doilea rege al
Israelului ~i a fost raspunzator de investirea lor in functia de rege (1 Samuel 10:1;
16:1-13). Pelanga ca a fost profet, Samuel a fost judecator ~i preot, dar conducator
militar nu a fost. In consecinta, presiunea din partea filistenilor ~i a amonitilor din
Transiordania (1 Samuel 12:12) i-afacut pe israeliti sa ceara un rege "cum au toate
neamurile" (1Samuel 8:4-5). LaMitpa, pe teritoriullui Beniamin, aurmat un proces
care a inclus 0 ceremonie de tragere lasorti intre triburi, peste care aprezidat Samuel
(1Samuel 10:17).Multa vreme Mitpa afost egalata cuTell el-Nasbeh careafost excavat
in anii '20 ~i in anii '30. Excavatiileau descoperit vestigii din Prima Epoca aFierului ~i
din a Doua Epoca aFierului, inclusiv un sistem de aparare din piatra, bine construit,
cuun complex deporti format din doua parti; peacest sit au fost gasite~i casecu patru
incaperi.
Sortii au cazut asupra tribului lui Beniamin ~i in celedin urma asupra lui Saul, fiul
lui Chis, din Ghibea (1 Samuel 10:20-24). Astfel, Israel aavut primul rege peste cele
12triburi. Din acest motiv, perioada de laSaulla Solomon (cca 1030-970 i.H.) afost
numita "regatul unit". Saul astabilit prima capitala politica a Israelului in ora~ul sau
deba~tina, pecareEdward Robinson I-aidentificat cuTell el-Ful, lainceputul perioadei
1840-1850. Ora~ul este situat pe aceea~i culme care se afla la numai 5 km (3 mi)
nord deMuntele Maslinilor. Situl estelocalizat peun deal asemanator unei movile. In
mod corespunzator, termenul ebraic "Ghibea" inseamna deal. Acolo au avut loc scurte
excavaW in 1868 9i in 1874, dar lucrarile lui Albright din 1922-1923 9i din 1933,
urmate de0 perioada deexcavatii derecuperare efectuate in 1964dePaul Lapp, raman
bazacuno9tintelor pe care leavemdespre regedinta lui Saul. Lucrarile lui Lapp au fost
determinate, in mod ironic, de planurile regelui Hussein al Iordaniei de aconstrui un
palat pe acelloc. Razboiul din 1967dintre Israel 9i Iordania au oprit atat planurile de
constructie cat 9i excavatiile.
Excavatiile au dezvaluit casitul afost locuit intre cca 1200 tH. 9i 1150i.H., dar a
fost abandonat cu cateva decenii inainte de a fi reocupat in jurul anului 1025 i.H.
Odata cu Infrangerea uria~ului Goliat,
considerat campionul filistean, David a
devenit erou. Natura senzationala a
acestei relatari a pastora~ului care s-a
transformat In razboinic ~iapoi a devenit
rege i-a pus In Incurcatura pe unii istorici
biblici. Ideea unui tanar Inarmat cu 0
pra~tie Impotriva unui razboinic versat,
dotat cu ultimul model de armura ~ide
arme din fier, este Intr-adevar deplasata
daca nu luam In considerare contextul
specific Orientului Apropiat In care s-a
desfa~urat acest episod. Acest soide duel
Intre doi campioni care 19ireprezinta
natiunile sau triburile 19igase9te paralela
In naratiunea egipteana a lui sinuhe care,
la Inceputul mileniului al II-lea I.H., a fost
prO<ocqt de campionul unui alt trib. Cei
doi s-au duelat. Provocatorul a aruncat
sulite spre sinuhe, care s-au dovedit
inofensive. Astfel, sinuhe I-a doborat cu 0
sageata In gat ~iapoi I-a ucis cu propria
lui secure, foarte asemanator felului In
care David I-a lovit pe Goliat cu 0piatra
aruncata cu pra9tia ~iapoi I-a decapitat
pe uria~cu propria lui sabie. Unii au
vazut 0posibila comparatie cu traditiile
egeene sau cu cele din Anatolia (Asia
Mica sau Turcia moderna). Tn povestea
razboiului troian desfa9urat In vestul
Anatoliei Paris I-a ucis pe Ahile. Tnultimii
ani a fost descoperit un text hitit din
Anatolia centrala care contine 0poveste
ca cea a lui David ~ia lui Goliat. Acestea
sugereaza ca ideea razboinicilor care se
dueleaza a avut precedente cu mult
Inaintea perioadei lui David.
La prima vedere, ne-am putea gandi
ca lupta dintre uria9ul filistean 9itinerelul
David ar reprezenta 0nepotrivire de
forte. Totu9i lucrurile stau altfel. Tn primul
rand, David a refuzat sa poarte armura,
alegand mobilitatea In defavoarea
proteqiei (1Samuel 17:38-40); In al
doilea rand, arma aleasa de el era 0
pra~tie. Aceasta nu era doar 0jucarie de
copil, ci 0arma serioasa ~ifatala.
Tntr-adevar, Intr-oscena de lupta din
picturile de la Inceputul mileniului al
II-lea I.H., dintr-un mormant din Beni
Hasan, Egipt, aruncatorii cu pra~tia sunt
Infati~ati umar la umar cu arca9ii. La fel,
pe reliefurile din Ninive dedicate luptei
de la Lahi~(aflate acum la Muzeul
Britanic), sunt reprezentati aruncatorii
asirieni azvarlind pietre In aparatorii iudei
Aceastaabandonare esteasociatacuatacul asupraGhibei, consemnat inJ udecatorii 20,
cand celelaltetriburi s-auadunat in ora~. 0micastructura fortificata afost construita
in jurul anului 1025 i.H., data caresepotrive~tebine cu perioada domniei lui Saul
0040-1010 i.H.). Fortareata depiatraeradreptunghiulara, posibil cuturnuri patrate la
fiecarecolt.
RegeleSaul a trebuit sa trateze intai amenintarea amonita asupra triburilor din
Transiordania, lalabes Galaad (1 Samuel 11), apoi pericolul filistean. Cel din urma a
angajat armatelelui Saul in modregulat, pana lamoartea acestuiain lupta eufilistenii
depemuntele Gilboa, in.nordullsraelului (1Samuel 28-31). Caultimact deumilinta,
filistenii au expus le~ul sau pe zidul eetatii din apropiere, Bet $ean. Aeest tip de
ai Lahi~ului, In 701I.H. Aceste scene
demonstreaza ca pra~tia era a arma cu
bataie lunga care I~iocupa locul alaturi
de arc ~isageata, de~i nu avea aceea~i
raza de actiune. Pietrele utilizate de
aruncatori nu erau ni~te pietricele, ci
marimea lor varia Intre cea a unei mingi
de golf ~icea a unei mingi de tenis
(3-4in sau 5-8 cm In diametruL iar cand
erau aruncate de un aruncator experi-
mentat puteau zbura cu 160-240 km
(100-150 mil pe ora. David ~i-a ales
piatra dintr-un parau, dar cele mai multe
pietre de pra~tie din Antichitate erau, de
fapt, prelucrate ~iformate ca proiectile
rotunjite. Pra~tia era confectionata din
material tesut ~iastfel, Impreuna cu
piatra, reprezenta a arma ieftini'C dar
eficace. In lupta cu Coliat, David a avut
avantajul mobilitatii ~ial razei de actiune.
Filisteanul a Incercat 513.-1 momeasca pe
David sa se apropie (1Samuel 17:44,
48), Insa viitorul rege a pastrat distanta ~i
~i-a scos pra~tia ~ipiatra din traista pe
care Coliat probabil, nu le-a vazut decat
atunci cand a fast prea tarziu.
Coliat era din Cath, unul dintre cele
cinci ora~e filistene. In excavatiile recente
de la Tell es-Safi, arheologii au descoperit
un fragment dintr-ocupa de lut cu a
inscriptie In interior despre care se crede
ca ar fi numele lui Coliat. Cupa este
datata din 950 I.H., la aproximativ 70de
ani dupa evenimentul descris In cartea
1Samuel. Aceasta descoperire arata ca
acest nume nesemit a fast atestat In
teritoriul filistean.
Aruncatoricu pra~tiaasirieni
asaltandLahi~ulln 701I.H.
Mozaical regeluiDavid
descoperit Insinagogadin
Gaza.
sacrilegiu adus liderilor infran~i este atestat secole mai tarziu de monarhii asirieni.
Regele~arhaddon, deexemplu, consemneaza catrupullui Uabu, un rebel arab, afost
legat depoarta ora9ului Ninive, in timp cesuccesorullui, Assurbanipal, aexpus in mod
ostentativ capul regelui Teumman, al Elamului, in interiorul por~ii ora9ului Ninive.
Astfel de practici aveau scopul de a-i umili pe defuncti 9i de a-i intimida pe alri
presupu9i rebeli.
Ridicarea unui rege dizboinic
Atunci cand Saul nu a indeplinit poruncile divine transmise de profetul Samuel
(1Samuel 15), batranul profet arupt legaturile cu regele. Ca urmare, s-acautat un nou
rege 9i Samuel avizitat casalui lese din Bethlehem, unde I-auns pe David pentru afi
viitorul rege al Israelului. Se pare ca la aceavreme David trebuie sa fi fost adolescent
(1 Samuel 16:1-13), dar numai la 30 de ani adevenit rege (2 Samuel 5:4). In ultimul
deceniu al domniei agitate alui Saul, David, fiul unui proprietar de pamant 9i fermier
instarit, ainceput saseafirme caerou militar alecarui realizari i-auadus multe laude
din partea poporului. El aslujit, deasemenea, cascutier 9i muzician allui Saul, cantand
lalira, un instrument cu coarde, pentru a-l alina peSaul in timpul acceselor dedepresie
(l Samuel 16:14-19).
Ca muzicant, numele lui David este asociat cu peste 70 de cantece din cartea
Psalmilor. Daca acompus el sau nu tori psalmii esteun lucru incert - s-ar putea caunii
safi fost compu9i pentru el, dar muzicant in mod sigur afost, a9acumsugereazatradiria
ulterioara. Amos, profetul din secolul al VIII-lea, sereferala oamenii din zilelelui ca
inventand instrumente 9i compunand cantece caDavid (Amos 6:5). In 1965, arheologii
egipteni care lucrau la Gaza au descoperit 0 sinagoga evreiasca din secolul
al VI-lead.H. pe acarei podea ornamentata seafla un mozaic - realizat din pietre mici
de diferite culori -, infa~i9and un personaj incoronat care canta la lira. Numele lui
David estescrisin limba ebraica, nelasand, astfel, nicio indoiala cu privire laidentitatea
muzicantului. Lireadevarate au fost gasitein mormintele regaledin Ur, datand din cca
2650 i.H. Acestea nu sunt simple instrumente, ei opere de arta, placate cu aur 9i eu
lazulit, 0piatra ~emipre~ioasa. Un panel decorativ din filde9, din Megiddo, datand din
1200 i.H., infa~igea'zaun rege agezat pe tron. In fa~alui se afla 0 femeie (probabil
regina), alaturi de care este un muzicant cantand la lira. Aeeasta seena ilustreaza ca
familia regala din Orientul Apropiat al Antichita~ii s-abucurat sa fie intrerinuta de
muziean~ii de lacurte, a9acum afost David pentr\J 0 scurta vreme pentru regeleSaul.
A
Imparat ia vine
Dinastia lui David
in ultimii ani, unii au pus laindoiala chiar existen~aunui Davidsau aunui Solomon
care au domnit din lerusalim asupra unui regat atat de intins cat pretinde Biblia,
pentru canu s-augasit inscriptii din secolul al X-leacaresacantina numele lor. Criticii
s-augandit ulterior cadacaDavid~i Solomon au fast regi atat de puterr-ici, atunci in
modsigur ne-ama~teptasagasimnumelelor intextedin Egipt, dinAsiriasaudinSiria.
in consecinta, pentru unii istorici minimali~ti, daca David~i Solomon intr-adevar au
existat, atunci au fast ni~tesimple capetenii pastorale de pe dealurile lui luda, iar
faptele de vitejie ale lui David ~i slavalui Solomon au fast exagerari grosolane din
perioadele ulterioare.
Totu~i, in 1993, aceastaparere a fast contestata prin descoperirea unui fragment
dintr-o stelasfaramata, scrisin arameica~i descoperit laDan, ora~ul cel mai nordic al
lsraelului. Cu doar catevasaptamani inainte de aceastadescoperire, amtrecut exact
prin locul unde afast gasitapiesa, complet incon~tient deinscriNia importanta carese
aflaprintre pietrelesfaramatealepietei dincolo depoarta din EpocaFierului. Laacest
fragment s-aadaugat un an mai tarziu a piesa micagasitain aceea~i zona. impreuna
acesteane informeaza asupra unei batalii purtate impotriva lsraelului ~i alui luda in
jurul anului 841i.H., probabil de regeleHazael al Damascului, careposibil safi fast
responsabil pentru text. Paraindoiala castelaafast ridicatapentru acomemoravictoria
acelui regeasupranordului lsraelului ~iprobabil caafast sfaramataatunci candregatul
din nord ~i-aobtinut independenta fata de Damasc cativa ani mai tarziu. Hazael
pretinde caI-ainfrant pe ,,[lo]ram, regeal lsraelului, ~i I-aucis pe [Ahaz]yahufiul lui
/ / / / leuamrastur]nat casalui David". Restaurareanumelui acestor doi regi paredestul
de sigurade vreme ceei au domnit simultan, primul, din 852 pana in 841 i.H., iar
ultimul, mai putin de un an, in 841tH. - ambii au fast uci~i degeneralul uzurpator
lehu, careadevenit regeal lsraelului (2imparati 9:14-28).
in 1994,a altareferirelaDavidafast identificataintr-oinscriptieantica. De~i afast
descoperita in 1868, doar recent a fast observata a posibila referinta la David pe
faimoasaStelaalui Me~a(vezicapitoluI8). RegeleMe~aal Moabului poveste~tecaintre
850~i840i.H. el aatacatora~ulAtaroth carefuseseconstruit deun regeisraelit nenumit
pe teritoriul ocupat de tribul lui Gad in Transiordania. in prada de razboi pe carea
luat-o seafla"vatraaltarului lui YHWH", prima referireclaralaDumnezeullui Israel pe
nume in sursele antice. Spre capatul stelei, el men~ioneaza ocupatia anterioara aunuia
dintre oraselesaledecatre"casa[lui D]avid". Aceastacitireatextului afost facutarecent,
pentru prima data, de francezul ~i distinsul specialist in limba ebraica, Andre Lemaire,
care nu numai ca a studiat inscrip~ia din nou, dar a ~i examinat 0 forma din papier
mache astelei din secolul al XIX-lea,realizatainaintea sfaramarii textului. Astfel, aceasta
stela, ca ~i nou-descoperita inscrip~ie de la Tell Dan, L1 men~ioneaza atat pe regele
Israelului cat ~i casa lui David (Iuda). In opinia lui Lemaire, juxtapunerea
denumirilor acestor doua regate in fragmentele delaTell Dan au confirmat
citirea de catre el aacelora~i nume pestelasfaramata alui Me~a.
Acestereferiri pestela inamicilor la"casalui David", un calificativ gasit
deseori in Biblie, inseamna ca, la un secol dupa moartea lui Solomon,
numele lui David era folosit caun nume dinastic pentru regatullui Iuda.
Este clar ca daca David ar fi fost doar 0 biata capetenie lipsita de
importan~a, ar fi fost deneconceput camonarhii demai tarziu safoloseascii
numele lui intr-un mod onorific.
Pentru ain~elegecumIsraelul, sub David~i sub Solomon, ar fi putut sa
apara ca un regat regional, a9acum L1zugrave9teBiblia, trebuie examinate
realitatile politice alena~iunilor invecinate din secolul al X-leai.H. Egiptul,
puternicul vecin de odinioara de la sud, era intr-o perioada de framantari
politice in vremea aceea. Nordul ~i sudul Egiptului erau divizate intre
familiile domnitoare, una in Tanis, in Nord, iar cealalta in Teba, la sud.
Aceste evenimente politice au avut loc in jurul anului 1070i.H. De aceea,
pentru mai bine deun secol, Egiptul nu eraintr-o pozitiecaresainfluenteze
in mod negativ evenimentele din Israel. Popoarele marii distrusesera
maretul Imperiu Hitit din Anatolia central-nordica in jurul anului 1200
i.H., inainte de a segrabi spre sud, in Egipt. in locul lui au aparut regate
neohitite mai mici in Anatolia ~i in Siria. Intre timp, in Mesopotamia abia peste doua
secoleasirienii urmau sadevina suficient deputernici pentru aseaventura spreApus ~i
ainfluenta situatia politicii in Levant. eu altecuvinte, lasfaqitul secolului al XI-leaLH.
~i in cea mai mare parte a secolului al X-Iea, perioada regatului lui David ~i a lui
Solomon, in regiune nu a existat nicio putere importanta care ar fi putut impiedica
Israelul saconstruiasca un mic imperiu. Acest lucru i-apermis sastapaneasca teritoriul
care seintindea din sudul Levantului pana la raul Eufrat, pentru cateva decenii pana
cand problemele politice interne ale Israelului au transformat J egatul unit de scurta
durata in doua state zbuciumate ~i beligerante dupa I?oartea lui Solomon in 931LH..
Fractiune
mare din
inscriptia de la
Tell Dan care mentioneaza
"casa lui David".
DAVID 1$1CONSTRU1E$TE REGATUL
Atunci cand Saul ~i printul mo~tenitor Ionatan au murit in lupta impotriva filistenilor
(l SamueI3l:2-6), David nu afost imediat aclamat carege. I~-Bo~et,unul dintre fiii lui
Saul, afost mentinut laputere ca~ivaani degeneralullui Saul, Abner. Lainceput David
a primit sprijinul tribului sau, luda, 9i adomnit laHebron, in centrullui luda. Dar
intre loiali
9
tii lui Sau19i adeptii lui Davidaizbucnit un razboi civil careadurat doi ani
(2Samuel 2:8-10; 3:1, 6). Dupa 0perioada de conflicte inver9unate, Davidabiruit 9i
afost in celedin urma acceptat 9i detriburile din Nord (2Samuel 5:1-3).
Dupa ceaunit triburile instrainate, prima sarcinaalui Davidafost sastabileasca
o capitala caresafieacceptata de toate triburile. Demonstrand discernamant politic,
J a\id adecissa-i alungepeiebusiti, caredetineau controlul asupralerusalimului depe
;.:3ecatorilor. Conform primului capitol din ]udecatorii, atat tribul lui
- --- ~i aibul lui luda incercasera sa cucereasca lerusalimul, dar niciunul
_ ::. reu9isesa-l pastreze. Astfel, acestaeraun loc neutru lagranita dintre cele
doua triburi careeracentrul unui razboi civil crancen. lerusalimul nu numai caurma
safiecapitalapolitica anoului regat unit, dar prin aducerea chivotului Legamantului,
David I-afacut sa fie 9i capitala religioasa. Aceasta mi
9
care a pus temelia pentru
construirea Templului decatreSolomon in deceniileurmatore.
Excavatii in cetatea lui David
Timp de peste 150 de ani, arheologii au fost atra9i ca de un magnet sa exploreze
lerusalimul. Majoritatea excavatiilorin lerusalimul din perioada Vechiului Testament
au avut loc pe partea vesticaabrupta aversantului numit "Ofel". De9i excavatiileau
inceput injurul anului 1860, abiaun secol mai tarziuauavut locinvestigatii cucaracter
mai 9tiintific. Lainceputul anilor '20, R. A. S. Macalister a descoperit 0 structura de
piatra, construita in trepte, pe 0 parte a dealului. EI a crezut cafuseseconstruita de
iebusiti, careocupaseralerusalimul pana lacucerirealui decatreDavid, injurul anului
1000 i.H. in acela9i fel, Kathleen Kenyon a investigatversantii estici ai lerusalimului
intre 19619i 1968. Eaadescoperit un capitel depiatra protoionic (cca1,80msau5 ft
lungime), un element arhitectural asociat cu construqiile regale, 9i ziduri mari de tip
cazemata(0 tehnica de constructii in carezidurileparalele sunt conectate prin ziduri
perpendiculare), pecarele-adatat din perioada lui Solomon.
Arheologul israelianYigal Shiloh (1937-1987) aexcavatcetatealui Daviddin 1978
panain 1985. EI ascoslaivealapartea inferioaraastructurii in trepte, demonstrand ca
a fost construita deasupra unor ruine
datand din cca 1300-1200 i.H. Aceasta
descoperire inseamna ca structura
aceastaafostconstruita candvadupa acea
data. Prin expunerea unei parti mai mari
din structura, impreuna cu portiuni
descoperite anterior, s-a aratat ca acest
element are 0 inaltime de 37 m(120 ft).
Munca lui a fost brusc intrerupta de
moartea saprematura, dar descoperirilesale
continua sa fie studiate de J ane Cahill. Pe
Capitel protoionic dintr-o
construqie regala din
lerusalim.
bazaceramicii gasitein asocierecu structura terasata, eapostuleaza 0 data din jurul
secolului al XII-leaspresecolul al Xl-leapentru construirea acesteia.
Doua aspecte importante reies din descoperirea structurii de piatra construite in
trepte. in primul rand, estelargacceptat faptul caaceastastructura probabil trebuia sa
sustina0 marecladireurbana din EpocaBronzului Tarziu~idin PrimaEpocaaFierului
(1300-1050 i.H.), cumar fi 0 citadela, un palat sau un templu de pecoamadealului.
in al doilea rand, de~i reprezinta numai 0 mica portiune a unei structuri defensive
impresionante, acest zid terasat poate explica motivul pentru care iebusitii i-au
batjocorit peDavid: "Sanu intri aici, ciici~iorbii ~iologii ti sevor impotrivi!" (2Samuel
5:6). Esteclar acumdecesesimteauinsigurantain interiorul capitalei lor bine aparate.
Descoperiri mai recente din lerusalim pot arunca mai multa lumina asupra
lerusalimului lui David. Lainceputul anului 2005, arheologul israelian Eilat Mazar a
descoperit un marecomplex decladiri depiatrii pecoamaOfelului, complexcarepare
Numele lerusalimului este atestat inca din
secolul al XIX-lea i.H. in a~a-numitele
"texte de blestem" din Egipt. Acestea
erau scrise pe cupe ~ifigurine care erau
sparte in cadrul unei ceremonii pentru a-i
slabi sau distruge in mod magic pe
du~manii reali sau imaginari ai faraonului.
Acest lucru inseamna ca la inceputul
mileniului al II-lea i.H. lerusalimul era
cunoscut la curtea regala egipteana.
Printre faimoasele Scrisori de la Amarna -
corespondenta diplomatica a diver~ilor
regidin Canaan,/din Siria ~idin
Mesopotamia cu faraonii: Amenhotep
al III-lea ~iAkhenaton
(cca 1390-1336 i.H.) - se afla ~ase
tablite de la Abdu-Heba, regele
lerusalimului. Aceste scrisori
demonstreaza ca lerusalimul era un ora~
suficient de insemnat pentru a avea un
rege ~iun scrib capabil sa scrie cu litere
cuneiforme akkadiene -limba
diplomatiei internationale la vremea
aceea - ~ipentru a fi un vasal loial al
Egiptului.
Aceasta marturie scrisa este extrem
de importanta deoarece excavatiile din
lerusalim din ultimul secol ~ijumatate au
scos la iveala doar vestigii limitate ale
ora~ului din Epoca Bronzului Tarziu, care
trebuie sa fi existat atunci cand au
domnit semenii lui Abdu-Heba. Au fost
totu~i gasite materiale mai vechi, din
Epoca Bronzului Mijlociu, inclusiv zidurile
~iturnurile de aparare recent descoperite
care protejau un bazin de apa alimentat
de apele proaspete ale izvorului Chihon,
principala sursa de apa a ora~ului. Este
posibil ca acest remarcabil sistemde apa
- construit din pietre enorme - sa fi fost
inca in uz in Epoca Bronzului Tarziu ~iin
Epoca Fierului.
\Arheologia lerusali.ml:lluiprezinta mul-
te provocari'fi.indca in multe locuri ora~ul
actual este construit peste vechiul sit. Mai
mult, lerusalimul a fost distrus ~irecon-
struit de multe ori, incluzand aici
demolarea ~iincendierea de catre
babilonieni din 586 i.H., urmate de un
tratament similar din partea romanilor in
a fi asociat cu structura de piatra in trepte. Ceramica asociata cu acest mare complex
dateaza din secolul al X-leai.H. ~i chiar mai devreme. Din 2 Samuel 5:9 aflam ca David
"s-a a~ezat in cetatuie, pe care a numit-o cetatea lui David. A facut intarituri de jur
imprejur, de la Milo spre interior". Acest lucru sugereaza ca David a ocupat un palat
fortificat existent ~i fie l-a renovat, fie l-a extins, in special in zona "teraselor de
sustinere". Termenul ebraic pentru aceasta structura este milo, care inseamna "umplut".
Unii asociaza mila cu structura de piatri'i in trepte construita pentru asustine fortareata
predavidica aSionului, aflata in varful dealului. Mazar speculeaza cacladirea descoperita
recent era elementul pe care.mila afost construita sa0 sustina. Dar este posibil ~i camai
vechea structura ge piatra in trepte safi fost reutilizata pentru asustine un alt edificiu.
Conform Bibliei, Solomon a consttuit un nou palat, mai mare, care a luat 13 ani
pentru a fi finalizat (l Imparati 7:1-6). Probabil ca acest palat a fost construit pe
terenul dintre locul in care David ~i-aconstruit palatul ~i Muntele Templului. In secolul
70d.H. Templul a fost distrus in ambele
ocazii. Apoi au existat ~iprogramele
ulterioare de constructie In cursul perioa-
dei bizantine, al cuceririi arabo-islamice ~i
al cruciadelor, precum ~ieforturile de
construire ~ide extindere moderne.
Aceste Imprejurari lanseaza 0provocare
pentru arheologii care se straduiesc sa
scoata la iveala vestigiile arhitectonice ale
lerusalimului din Vechiul Testament ~idin
perioada pre-israel ita.
lerusalimul din perioada Vechiului
Testament a ocupat panta In forma de
limba situata aproximativ la 740m
(2 405 ft)peste nivelul marii care se
extinde la sud de zona mai inalta a
Muntelui Templului, numita Ofel sau
"cetatea lui David".
Vedere aeriana a Muntelui
Templului, cu Domul Stancii
la stanga ~imoscheea
AI Aksa la dreapta.
al X-lea l.H., unele locuinte au fost construite din piatra pe portiunea inferioara a
structurii in trepte, ceea ce ofera asigurarea ca aceasta predateaza aceste locuinte. Un
fragment gasit intr-una dintre camere aveagravat cuvantul "Ahiel", probabil numele
proprietarului laun moment dat in istoria acestei unitati domestice.
Imperiullui David
Biblia il infati~eazape David ca un regerazboinic care, dupa ce~i-aconsolidat regatul,
s-aindreptat impotriva filistenilor care mai bine de un secol au tulburat Israelul. El a
reu~it sa-i goneasca inapoi in celecinci cetati initiale ale lor ~i sa-i aduca la statutul de
0
_ -'d 1'1 d "r."1 I f' vasali(2Samuel5:17-25).Filisteniiaveausanumaifieniciodata0
IntlnereaUI Ua~Ia u~ """/ ," _ ' , _ ' , , "
ointindereasfereideinfluenta" amenmtare mlhtara pentru Israel. Actlvltarlle mlhtare alelmDavid
80 km ~~il;,~HAM AT H l-au purtat in Transiordania unde a supus Moabul (2 Samuel
, 'i ,1.7/ 8:1-2) si Edomul (2Samuel 8:13-14). Edomul ocupa tinutul aflat
60 ml fl' (' ,
~ ; la sud de Marea Moarta ~i se intindea pana la Golful Suez. Prin
& 8 ET_ Damasc controlarea acestei zone, David aputut accesadin punct devedere
r )
T
{ R E H 08 economic portul strategic Elat (numit si Etion-Gheber) carelegain
yr@ , ,
(' ~ mod direct Israelul de rereaua comerciala aMarii Ro~ii. Mai mult,
GHE~UR @A~taret noi excavarii in sudullordaniei - anticul Edom - au aratat ca, pe
vremea lui David, Elatul avea0 industrie extractiva ~i deprelucrare
acuprului infloritoare. Asociate cuindustria cuprului delaKhirbet
en-Nahas sunt ruinele unui fort care apara interesele economice
aleEdomului. Ace~ti doi factori economici, comerrul ~i cuprul, pot
explica de ce David a cucerit aceasta regiune ~i a amplasat
garnizoane acolo pentru amenrine controlul (2Samuel 8:14).
Activitatea militara alui David I-apur tat ~i in Nord, in Siria,
unde acucerit micile regate arameice: Damasc ~i Toba (2 Samuel
8:3-8). Succesul sau acolo a determinat regatul Hamatului sa-i
devina vasal, extinzand stapanirea lui David pana lafluviul Eufrat.
In Fenicia, parte aLibanului modern, David astabilit 0 alianra im-
.portanta cu Hiram, regele Tyrului, cetatea principala din aceasta
~ tara. Biblia este clara in ceea ceprive~tenatura strategica aacestei
relarii; lemnarie de cedru ~i de chiparos din munrii Libanului, im-
preuna cudulgheri, au fost trimi~i laIerusalim pentru a-l ajuta peSolomon laproiectele
salede construcrie. Israelul nu aveacopacii necesarl pentru lemnul de-construqie ~i de
aceea a trebuit sa se indrepte spre cea mai apropiata sursa, vecinul sau din Nord. In
schimb Israelul, bogat in produseagricole, lefurniza fenicienilor grau ~i ulei demasline
(l Imparari 5:11). Cu doua milenii inaintea lui David ~i alui Solomon, egiptenii, de
asemenea, au transportat materiallemnos din Liban pentru grinzi de acoperi~, pentru
co~ciuge, pentru barci ~i pentru mobilier. In jurul anului 1290 l.H., faraonul Seti I ~i-a
trimis emisarii in Liban pentru a aduce bu~teni in Egipt. Un relief din Templul de la
Karnak ii infari~eazape siro-cananeni doborand copaci pentru egipteni.
@ @Ramot-Ghilad
Bet-~an ~L
'(- f)."
J oppac ," ~ @A M 0N
lerusalim !? Rabat-Amon
Gat @
, Hebron@
";;r Itlat@
" " 'J . /
GraniteledintreIsrael~iluda
inperioadaluiDavid~ialui
Solomon. Influentalors-a
:3 extinsmultpestefrontierele
:3 regatului lor.
LU

0<
V)
Cartea Proverbelor Incepe cu urmatoarele cuvinte:
"Proverbele lui Solomon, fiullui David, regele
haelului". Reputatia sa de om Intelept este amplificata
In 1Imparati 4:29-30, unde se declara ca Intelep-
ciunea lui 0 depa~ea pe cea a Inteleptilor din Rasarit ~i
"toata Intelepciunea Egiptului". Cartea Proverbelor nu
este atat 0 consemnare a vorbelor Intelepte ~ia
aforismelor regelui - de~is-ar putea ca unele sa fie
incluse In paginile sale - cat mai ~egraba 0colectie de
diverse genuri de literatura sapientiala care include
cuvintele altor inteleptl. Proverbele 22: 17- IIlndeamna
pe ascultator: "Pleaca-ti urechea ~iasculta cuvintele
Inteleptilor", iar Proverbele 24:23 spune: "lata ce mai
spun Inteleptii". Capitolul 30cuprinde instructiuni ale
lui Agur din Massa, iar capitolul 31 invataturile mamei
regelui Lemuel din Massa. Aceste afirmatii sprijina
parerea ca Solomon a inclus In colectia sa spusele altor
barbati ~ifemei Invatati, ale caror scrieri corespundeau
cu perspectiva israelita asupra lumii.
Orientul Apropiat al Antichitatii se lauda cu 0
istorie Indelungata a literaturii didactice. In
Mesopotamia, sumerienii ~ibabilonienii au Inregistrat
proverbele ~itratatele lor de Intelepciune, iar
proverbele hitite s-au pastrat, de asemenea. Eiau
'ntocmit teodicee asemenea cartii lui lov, care se lupta
cu problemele raului ~iale suferintei umane. Oar
traditia sapientiala egipteana pare sa I~ifi gasit
similaritatile cele mai stranse cu Intelepciunea israelita
~iposibil sa 0fi influentat. Temeiul acestui lucru este
proximitatea Egiptului fata de Israel ~ilegaturile stranse
care au existat Intre cele doua natiuni In timpul
domniei lui Solomon - el s-a Insurat cu 0printesa
egipteana (1Imparati 3:1). Astfel, c1imatul politic al
zilei probabil ca i-a oferit lui Solomon acces la
literatura sapientiala egipteana, iar aceasta posibilitate
pare a fi reflectata In afirmatia despre Intelepciunea sa
care Intrecea "toata Intelepciunea Egiptului".
In Egipt, literatura sapientiala I~iare originea In
mileniul al III-lea I.H. Un papirus din secolul
al XIII-lea I.H. Ii atribuie lui Imhotep, legendarul
arhitect al primei piramide din cca 2700 I.H., scrierea
unei carti sapientiale. Din pacate, aceasta nu s-a
pastrat. Sunt atestate fragmente de papirus ale
Intelepciunii lui Ptahhotep, compusa In secolul al
XXIV-lea I.H. Lucrarea a fost copiata ~istudiata apoi
secole de-a randul. Cartea ebraica a Proverbelor este
prezentata sub forma unor instructiuni ale unui tata
catre fiul sau. Asemenea Invat.turi ale regelui catre
print sunt gasite ~iIn Intelepciunea egipteana a lui
Amenemhet ~iIn Intelepciunea pentru Merikare. Cea
din urma este prezentata de un tata, regele Meryibre
Khety, fiului sau ~idateaza din cca. 2200 I.H. Din
secolul al XIII-lea I.H. provin un numar de texte sapi-
entiale ale scribilor Invatati de la curtea regala: printre
ele se aila scrierile lui Any ~iale lui Amenemope. Any,
la fel ca Proverbele 20: 1, avertizeaza Impotriva
consumului excesiv de bautura: "Nu te deda berii, ca
sa nu vorbe~ti raul ~isa nu ~tiice spui." Amenemope
declara ca "mai buna este painea cu 0 inima vesela
decat bogatia cu suparare". In mod similar, Proverbele
15:17 opineaza: "Mai bine un pranz de verdeturi ~i
dragoste decat un bou Ingra~at ~iura." Atat proverbele
ebraice cat ~icele egiptene exprima preocuparea
pentru cei sarmani ~ivulnerabili din societate: "Nu
muta hotarele campului (...)~inu Incalca hotarele
vaduvei" (Amenemope); "Nu muta hotarul cel vechi ~i
nu intra In ogorul orfanilor" (Proverbele 23:10).
Intr-adevar exista similaritati In ce prive~te forma
literara ~iimageria Intre literatura sapientiala biblica ~i
cea din Orientul Apropiat, In special cea egipteana.
Esteposibil ca Intelepciunea egipteana sa fi fost Insu~ita
de Solomon. Cu toate acestea, Intre Intelepciunea
ebraica ~icea egipteana exista 0diferenta
fundamentala. In gandirea egipteana, Intelepciunea
este Inradacinata In conceptia religioasa a lui Maat,
ordinea ~idreptatea cosmice, In timp ce In Israel baza
Intelepciunii este Inradacinata Intr-orelatie reveren-
tioasa cu Dumnezeu. In introducerea Proverbelor lui
Solomon se spune: "Frica de Domnul este Inceputul
cuno~tintei" (Proverbele 1:7). Acest fundament filozofic
este reiterat de lov care declara: )ata, frica de
Domnul, aceasta este Intelepciunea" (Iov 28:28).
Domnia lui Solomon
Cuceririle lui Davidiii eforturile salediplomatice au pus bazeleunui regat stabiliii viabil
din punct devedere economic. Ca urmare, domnia lui Solomon estecaracterizata de0
era apacii, aprosperitatii iii astabilitatii. El amentinut regatul in mare parte prin cons-
truirea unei retele defensive iii prin realizarea unor legaturi diplomatice cu natiunile
invecinate (l Imparati 3:1; 11:1-3). Casatoria lui cu 0 fuca afaraonului, al carui nume
nu este mentionat, semnaleaza slabiciunea politica a Egiptului in timpul secolului
al X-leai.H. Probabil socrul egiptean allui Solomon afost Siamun, regedin Dinastia
aXXI-acareadomnit din Tanis/ Toan intre 979 iii 960 i.H., perioada caresesuprapu-
ne cu domnia lui Solomon (971-931 i.H.). In 1Imparati 9:16 ni sespune caun faraon
acapturat cetatea Ghezer, aflata inainte sub stapanirea filistenilor, iii a dat-o ca zestre
sau dar de nunta fiicei sale care s-acasatorit cu Solomon. Un fragment dintr-o scena
triumfala regala din Tanis it prezinta pe Siamun lovind un inamic care tine in mana 0
secure cu doua taiiiuri. Acest gen de arma nu este atestat printre cananeni sau israeliti,
dar iiii gaseiiteparalela in lumea egeeana iii, astfel, inamicul infrant posibil sareprezinte
un filistean. Daca aceasta interpretare ascenei estecorecta, atunci exista marturii egip-
tene pentru campania regelui de laTanis mentionata in 1Imparati, care ajuta lastabi-
lirea identitatii faraonului iii asocrului lui Solomon al carui nume nu s-amentionat.
SOLOMON CONSTRUCTORUL
Biblia il prezinta peSolomon caun mare constructor. Pentru amentine regatul pecare
David I-ainstituit prin cucerire, Solomon aconstruit cetati de aparare. In plus fata de
Ierusalim, el aconstruit sisteme defensive laHazor, laMegiddo iii laGhezer (l Imparati
9:15). Excavatiileacestor situri au scosla ivealaun sistemde porti cu iiasecamere. Cei
care au efectuat sapaturi laportile de laGhezer iii Hazar Ie-audatat din secolul al X-Iea
i.H. De asemenea, la Tell 'Ira, in Sud, langa Beersheba, un sistem de porti cu iiase
camere a ieiiitlalumina, datand din secolul al X-leai.H. Unii au contestat datarea din
secolul al X-leaa acestar parti, preferand a construqie din secolul al IX-lea. Tatu9i la
Ghezer iii laMegiddo portile au suferit 0distrugere care, pebazastratigrafiei, estelegata
decampania faraonului ~iiiacdin 925 i.H. (1Imparati 14:25). Dat fiind faptul caportile
fusesera deja utilizate cu cevavreme inainte dedistrugerile egiptene, ar putea fi asociate
cu ictivitatile de construqie alelui Solomon intre 970 iii 950 i.H.
Deo~rece s-au gasit poqi de acelaiii tip iii in Nord iii Sud iii din aceeaiii perioada
generala, cel mai bun mod de a justifica intrebuintarea aceluiaiii plan, odata cu
utilizarea zidurilor de tip cazemata, estecaun guvern central afost responsabil pentru
aceasta uniformitate. Nu aceasta afosnituatia inainte de. David sau dupa Solomon.
Din 1Imparati 9:19aflamcaSolomon a'c~:mstruitcetati-depozit iii centre fortificate
pentru caii iii carelesale. LaGhezer, laMegiddo iii laHazar s-audescoperit cladiri mari,
dreptunghiulare, impartite in trei. Acestea au un hol central cu stalpi care sustineau
acoperiiiul iii incaperi lungi care merg in paralel cu holul central. Intre unii stalpi sunt
Stalpi de piatra reprezentand
ruinele depazitelar sau paate
ale grajdurilor de la Hazar.
a~ezatejgheaburi din piatra pentru nutret ~i sunt vizibilegauri facute prin colturile uno-
radintre stalpi. Acestea, separe, erau pentru animalele caresepriponeau. Uneori aceste
cladiri sunt situate in apropierea portii cetatii, a~acum erau la Beersheba la sfar~itul
secolului al VIII-lea. LaMegiddo, unele dintre cladirile de felul acestasunt situate chiar
in interiorul portH, iar un alt complex estesituat in nord sau in partea opusa aportii.
Arheologii continua sa aiba in vedere functia acestar cladiri. Unii cred ca sunt
grajduri, in timp cealtii prefera saIevada cadepozite. Actualmente, cercetatorii tind sa
prefere savada aceste cladiri ca depozite. J gheaburile ~i gaurile de priponire se explica
cafiind pentru animalele depovara carecarau marfa pentru afi depozitata acolo.
Nu numai caaexistat 0discutie aprinsa despre funqia marilor cladiri cu stalpi, dar
datarea lor afost, deasemenea, un subiect dedisputa. Initial, au fost datate din secolul
al X-Ieai.H. ~i au fost asociate cuSolomon. Excavatiileulterioare ~i studiul materialelor
~i al stratigrafiei asociate, in special al structurilor din Megiddo, s-ausoldat cu datarea
~i mai timpurie a complexelor de cladiri din secolul al IX-leai.H. ~i, astfel, au fost
atribuite regelui israelit Ahab (874-852 i.H.). In timp ce efectua ni~te studii ale
planurilor arhitectonice ale depozitelor din Megiddo, Graham Davies de la
Universitatea Cambridge aobservat recent vestigii ale unor structuri aproape identice
in pardoselile acestor cladiri. Peretii respectivi fusesera construiti intr-o direqie u~or
diferita, indicand ca erau dintr-o alta perioada ~i, pentru ca se aflau sub pardoseala
incaperilor din secolul al lX-Iea, erau probabil depozitele sau grajdurile construite de
Solomon.
Primul Templu
De~i David adorit saconstruiasca un templu Dumnezeului lui Israel, Iahve, aramas ca
fiul sausaduca acel vislaindeplinire. David dejaobtinuse terenul pentru acest proiect.
Erasituat peinaltimile muntoase aride lanord de Ierusalimullui David, peun pamant
careinainte servise caariede treierat pentru grane (2Samuel 24:18- 25). Situl amarcat
locul in care David fusese martar atunci cand ingerul mortii se pregatea sa atace
Ierusalimul, insa DJ !mnezeu renuntase lapedeapsa. Ca raspuns, David acladit un altar
~i Templul afost construit acolo ulterior.
Templul este cea mai solida realizare a lui Solomon. Au fost necesari ~apte ani
pentru construirea lui (l Imparati 6:38). Era facut din piatra cu peretii lambrisati cu
lemn decedru ~i eradecorat exagerat cu aur deartizanii fenicieni (lImparati 6:20-22).
In ciuda elegantei sale, Templul in sine avea un plan arhitectonic simplu ~i, dupa
marime, era clasificat ca modest. Avea lungimea doar de 60 de coti (27 msau 90 ft),
latimea de20decoti (9msau30 ft) ~i inaltimea de30 decoti (13,5msau44 ft). Planul
estebazat pe eel al vechiului tabernacul din vremea lui Moise, din pustiu.
Descrierile Templului din 1 Imparati 6-7 ~i 2 Cronici 3-4 permit crearea unor
modele ale edificiului, de~i opiniile difera in ceea ce prive~te anumite aspecte ale
structurii. Solomon aangajat artizani fenicieni (1Imparati 7:13-14) ~i fara indoiala ca
ei au folosit tehnici de constructie ~i elementele artistice cu care era familiarizati. Prin
urmare, studierea altor temple levantine din perioada generalaalui Solomon ajutala
reconstituirea elementelor din planul templului careraman neclare dupa descrierile
biblice. Deexemplu, unii credcacei doi stalpi din bronz delaintrarea in templu care
aveau 18 coti inaltime (8 m sau 26 ft 3 in) erau deta~ati, in timp ce paralelele
arhitectonice cele mai stranse din invecinata Sirie sugereazaca stalpii de la intrare
sustineau acoperi~ul porticului.
Templul de laTayinat, de~i construit ladoua veacuri dupa edificiullui Solomon,
este extrem de instructiv deoarec'e planul sau este foarte similar Templului din
Ierusalimimpartit in t~i: un portie cucoloahesauun portalla
intrare, salaprincipala saulocul sfant ~i sanctuarul interior sau
sfanta-sfintelor. Acest templu era situat langa un complex de
palate. Templullui Solomon sesituaimediat lanord depalat.
In anii '80, laAin Dara (Siria),afost dezgropat un templu
cu asemanari arhitectonice izbitoare fata de Templul lui
Solomon. Acesta a avut istorie indelungata - au fost stabilite
doua etape de constructie care dateaza din 1300-900 i.H.,
respectivdin 900- 740i.H. Acest sanctuar din piatras-apastrat
foarte bine ~i are un plan in trei parti similar cu Templul lui
Solomon. Aici, doi stalpi delaintrare, cacei delatemplul din
Tayinat, sustineau acoperi~ul porticului. Blocuri de bazalt
sculptate cuprindeau lei ~i heruvimi, adica sfinc~i inaripati.
Figurileinaripate jucau un rol protector, lafel cain Biblie. In
Templul lui Solomon, 0 pereche de heruvimi statea deasupra
chivotului Legamantului, simbolul sacru al prezentei lui
Dumnezeu. Ace~ti heruvimi erau sculptati din lemn demaslin
indigen~iapoi acoperiti cufoitadeaur (1Imparati 6:23, 28),in
timp ceheruvimii careseaflau direct pe chivot erau facuti din
aur masiv (Exodul 25:18-21). Egiptenii stapaneau tehnica
placarii cufoitadeaur astatuilor ~i amobilierului din lemn cu
mult inainte desecolul al X-leai.H., a~acum0 demonstreazafrumoaseleobiectedela
sfar~itul secolului al XIV-leagasitein mormantullui Tutankhamon. Datafiindstransa
legaturadintre Egipt ~i Feniciadin secolelepremergatoare epocii lui Solomon, seprea
poate ca fenicienii sa fi deprins acest me~te~ugde la artizanii egipteni. De fapt,
panelurile din filde~sculptategasitelaMegiddo, laSamaria~ichiar laNimrud (Asiria),
sunt considerate a fi obiecte de arta fenieiene, dar lucrarea vade~teclare influente
egiptene. Sfinc~isauheruvimi inaripati sunt inclu~i printre acestelucrari din filde~,iar
motiveleartistieetraditionale egiptene, cumar fi coroana dubla, sunt evidente.
Chivotul Legamantului din Templullui Solomon eraacela~icareerain tabernacul
in zilelelui Moise(vezicapitolu14). Davidl-aaduslaIerusalim(2Samuel 6:1-17), unde
astat intr-un alt cort pana lafinalizareaTemplului. Tronul gravat pe filde~ul gasit la
Megiddoil infati~eazaperegea~ezatpeun tron careareun sfinxinaripat pelateral, a~a
Plan al unui templu din
Epoea Fierului de la Ain
Dara, prezentand 0
dispozitie tripartita similara
eu Templullui Solomon:
Un portie eu eoloane la
intrare (1, 2, 3)
Sala prineipala sau loeul
sfant (4, 5)
Sala tronului sau
Sfanta-sfintelor (6)
De-a lungul partilor laterale
ale c1adiriisunt eoridoare eu
coloane seulptate (7, 8).
Sfinx sau heruvim cu aripi,
confectionat din filde$,
provenit din "casa de filde$"
din Samaria.
cum are relieful de pe sarcofagul regelui Hiram (Ahiram) al Tyrului. Tronul de aur al
lui Tutankhamon prezinta 0variatiune aacestui motiv. Pepartea din fata ascaunului,
de ambele parti, seafla cate un cap de leu, iar bratele scaunului sunt decorate cu cobre
inaripate. Din cauza legaturii existente intre aripile protectoare ~i tronul regal in
iconografia Orientului Apropiat, pare foarte posibil cachivotul Legamantului safi fost
menit a simboliza tronul Dumnezeului invizibil al lui Israel, incarcat cu heruvimi
inaripati (Psalm80: 1).
Latemplul delaAin Dara au fost gasitevestigii aleincaperilor din jurul ~i din dosul
sanctuarului. Grosimea peretilor de piatra sugereaza caun al doileanivel (~i posibil un
al treilea) afost indus initial. Astfel de incaperi auxiliare erau inainte necunoscute in
marturiile arheologice din Orientul Apropiat. Aceasta descoperire ofera 0
paralela arhitectonica cu incaperile laterale ~i din dos ale Templului lui
Solomon (l Imparati 6:5-6). Inainte de excavatiile de la templul din Ain
Dara, cercetatorii au fost pu~i in incurcatura de descrierea celor trei niveluri
de incaperi careinconjurau Templullui Solomon.
Templullui Solomon aservit casanctuar national pana ladistrugerea sain
586 i.H. cand afost arspana latemelii deNebuzaradan, generalul babilonian
(2Imparati 25:8-9). Templul afost distrus complet astfel incat nu amai ramas
nimic din el. Dupa exil, sub conducerea guvernatorului Zorobabel, a fost
construit eel de-al Doilea Templu pe locul celui dintai (Ezra3-6). Acesta, la
randul lui, fost inlocuit cu un templu magnific construit de !rod eel Mare,
inceput aproximativ in 22-23 i.H. Romanii J ...audistrus pe acesta in 70 d.H.
Proiectele de construqii ulterioare din perioadele: romana, bizantina ~i
islamicaauinlaturat aproape oriceurma atemplelor anterioare. Deoarecevechiul Munte
al Templului esteacumsacru pentru islam, a~acumindica prezenta moscheii Al Aksa ~i
a Domului Stancii, investigatiile arheologice pe Muntele Templului sau in preajma
HaremeJ ...Sharif-ului (cumestecunoscut in araba) sunt imposibile. Cu toate acestea, exista
argumente puternice in sprijinul pozitionarii templelor mai vechi in centrul complexului.
De fapt, Leen Ritmeyer, specialist in Muntele Templului, a argumentat in mod
convingator ca Sfanta-sfintelor din Templul lui Solomon ~i din templele ulterioare
corespunde cu aflorimentul pastrat sub Domul Stancii. El crede ca 0insertie
dreptunghiulara sapata in stanca estelocul in careafost pus chivotul initial. Templul era
orientat pedireqia est-vest,cu intrarea orientara spreMuntele Maslinilor.la est.
Unii cred caun mic cap de sceptru din filde~sculptat in forma unei rodii ar putea
fi 0 relicva ramasa din primul templu. Inscriptia datata din secolul al VIII-lea i.H.
spune: "Apaqine cas[ei lui ...J . Sfant pentru preoti." Cuvantukheie care lipsqte ar
putea fi "YHWH", facand din aceasta 0 posibila referinta la Templul din lerusalim;
obiectul de filde~in sine ar fi fost un obieer purtat de un preot in serviciul sau in
sanctuar.
Povest ea a doua regat e:
Israel si lud- a
., 0
oeasadezbinata impotriva ei ins~i
Bogateleproiecte de construqie din Ierusalimalelui Solomon ~i re~eauadefensivape
care a construit-o pentru a-~iproteja regatul au fost posibile datorita unui sistemde
munca silnicain careoamenii erau recruta~i pentru perioade de serviciu (l Impara~i
9:15). Dar acest tratament dur acondus laopozi~iefa~ade politica lui Solomon ~i la
conflicte interne, care in cele din urma au cauzat schisma in interiorul regatului.
Ieroboam, un funqionar capabil al lui Solomon, era responsabil pentru recrutarea
muncitorilor din tribul lui Efraim~i din cel al lui Manase (l Impara~i 11:28). EI a
inceput saseopuna politieii imparatului pana dnd afost pus sub urmarire. Pentru a
evita sentin~a de condamnare la moarte data de Solomon, a fugit in Egipt, unde
faraonul $i~aei-aoferit azil (1 Impara~i 11:40). Ne-amputea intreba de ee Egiptul,
aliatullui Solomon, i-aroferi ajutor ~isprijin inamicului saupolitic. In anii scuqi dela
incheierea alian~ei dintre Solomon ~i faraon - probabil Siamun din Tanis -, Dinastia
aXXI-asestinsese~i un uzurpator libian preluaseputerea in Nord. Din surseegiptene,
aeestregeestecunoscut afi fost $e~onk, primul din cei cinci suverani cuacela~inume.
$i~acesteforma ebraica a aeestui mIme libian. EI a devenit regein cca945 i.H., in
timpul celei de-adoua jumatati a domniei lui Solomon. Noul rege~i noua dinastie
insemnau ca vechiul tratat eu Solomon era de domeniul trecutului, abandonat la
moartea lui Psusennes al II-lea,ultimul monarh al Dinastiei aXXI-a.
In ultimii ani ai lui Solomon, dteva dintre regiunile indepartate aleregatului au
inceput sa se razvrateascaimpotriva Israelului (1 Imparati 11:14-25). A;;adar existau
presiuni interne din partea for~elor separatiste, cum ar fi cele ale lui Ieroboam, ~i
constrangeri externe asupra regatului din partea statelor vasale, cumar fi Edomul ~i
Toba. Reboam a mo~tenit tronul tatalui sau in jurul anului 931 i.H., deschizand
drumullui Ieroboampentru aseintoaree din Egipt, ~ipentru afi purtatorul decuvant
pentru triburile din nord careau cerut noului regesaIereduca povaramuncii silnice
(l Imparati 12:1-11). Ca urmare a faptului ca Reboam a respins cererea lor,
reprezentantii celor zecetriburi din Nord I-auindepartat pe Reboam ~i I-aufiicut pe
Ieroboamnoullor rege(limpara~i 12:6-20). Regatul deNord afost cunoscut caIsrael,
sanyfj:larullmparatesc
Regatul Israel divizat dupa
domnia lui Solomon.
leroboam a preluat controlul
In partea de nord ~ia
Intemeiat sanctuare la Bethel
~i laDan, Intr-o Incercare de
a-~i opri supu~ii sa mearga
In luda pentru a se Inchina la
lerusalim.
in timp ceIuda in Sud afost condusa desuccesorii lui David~i afost numita uneori
"casalui David". Astfel, ceeacefusese0 natiune unita s-atransformat in doua regate
independente ~i,in majoritateacazurilor,rivale. Granita dintre celedouaregateadverse
erasituata tocmai lanord de Ierusalim, de~i in primii 50 de ani ai imparatiei divizate
s-aupurtat multe lupte pentru astabili locul precisalliniilor defrontiera.
Regatul de Nord allsrae1ului (931-722 i.H.)
ParteaIsraelului stapanita deIeroboameramai mare- includea~i teritoriile triburilor
din Transiordania - ~i aveatoate avantajele economice asupra lui luda. Detinea cele
mai bune terenuri agricole, cum ar fi valea Izreel din jurul Megiddoului, ~i avea
contacte comercialedirecte cufenicienii. Ieroboam~i-astabilit capitalalaSihem, iar 0
a doua laPenuel, laest de Iordan (1 Imparati 12:25). Dar lui Ieroboam li lipseaun
centru religiosnational9i, initial, israelitii aucontinuat sameargalaIerusalim, inIuda,
pentru sarbatorile religioaseanuale. Ieroboam ~i-adat seama ca loialitatea religioasa
farade Ierusalim ar putea aveacarezultat intoarcerea din punct de vederepolitic la
casalui David(l Imparati 12:26-27). ~a caa institliit altedoua sanctuare laBethel,
in Sud, 9i laDan, in Nord. A ridicat virei deaur caobiecte decult, utilizand, separe,
imaginilecananene pentru a-L reprezenta peDumnezeullui Israel. Un mic taura~din
argint s-adescoperit recent intr-un altar de lut lasitul din Ascalon. De
9
i Biblianu ne
oferadimensiunile acestor statui alebovinelor, probabil caerau considerabil mai mari
decat vitelul cultie de laAscalon. Cand aanuntat instituirea noilor centre religioase,
Ieroboam a declarat: "Israele! lata dumnezeii tai care te-au scos din tara Egiptului!"
(l Impa.rati 12:28). Acestecuvintesunt un ecou al celor rostite de preotul Aaron care
facuseun vitel deaur inSinai, in timp ceMoiseseaflapemunte pentru aprimi Legea
(ExoduI32:4). Deci, in apostazialui, Ieroboamcauta un precedent religios, chiar daca
eraunul infam. In al doilearand, in alegereaBethelului calocatie, noul regeputea sa
invoce aparitia lui Dumnezeu in fata patriarhului Iacov care avusese acolo un vis
vizionar in careDumnezeu Iepromisese lui 9i descendenrilor lui tara Canaanului. Ca
urmare aacestui fapt, Iacova numit locul acelaBetel, insemnand "casalui Dumnezeu"
(Geneza28:19),careadevenit detimpuriu un locdepelerinaj religiosOudecatorii 4:5;
20:18).Excavariilelimitate delaBeitin, considerat afi Bethel, nu auscoslaivealazona
culticaaora~ultii,de9i,pebazadovezilorbiblice, aceastaaprosperat pana lareformele
religioase ale lui Iosia (640-609 i.H.), cand a fost probabil distrusa (2 Imparati
23:4-14).
Lasitul Tell el Kadi sauDan, pedealtaparte, sanctuarul 9i inaltimea lui Ieroboam
aufostdescoperiteinanii '70 9i '80. Acestaafunctionat delasfar~itul secolului al X-lea
i.H. pana in zilelelui Iosia(sfaqitul secolului al VII-leatH.) ~i atrecut prin mai multe
etapedeconstructie in istoriasadeaproapetrei secole. Construit din blocuri decalcar
frumos finisate, pe care arheologii Ie numesc moloane, inaltimea (bama in ebraica)
masoara 19x 19m(62x 62 ft), de
9
i bama originala allui Ieroboam I era mai mica.
Probabil cadeasupra eraun podium pecareerainstalat vitelul deaur. Noua trepteduc
lavarful ina.l~imii,carein prezent masoara 3 m(9ft 9 in) pana lavar. In partea din
fa~aa inal~imii seafla altarul care a fost distrus aproape in intregime, dar celecinci
trepte executate din pietre cioplite fin care duc la altar s-aupastrat, iar unul dintre
col~rile prevazutecucoarne fost gasit. In parteastangaaaltarului afost descoperit un
altar mai mic pentru tamaie, impreuna cu 0 pereche de lope~i din bronz - similare
lope~ilor de ,!emineu moderne - alaturi de altar. Acestea vor fi fost folosite pentru
scoaterea cenu'!ii din altar 'Ii fara indoiala ca erau asemanatoare cu cele folosite in
Templullui Solomon (l Impara~i 7:45).
Lanumai clnci ani dupa scindare, prietenul de altadata allui Ieroboam, $e,!onk/
$i,!ac,a atacat Iuda 'Ii Israelul. Aceasta invazieeste cunoscuta din doua surse. Biblia
prezinta invaziadin perspectiva pur iudaica 'Ii teologica: ca0 pedeapsa divina pentru
apostazialui Ieroboam- pentru caapermissafieridicateinaltimi, pietresacre'Iistalpi
ai Astarteei - $i'!acainvadat tara (vezipagina 107). Cea de-adoua sursade informatii
asupra acestei campanii esteun relief sculptat pe peretii Templului de laKarnak din
Tebapentru acomemoravictoria. Acestaincludeprezentareain fatalui Amon-Ra, zeul
protector al Karnakului, adenumirilor unei serii deora'!ecapturate din Israel 'Ii Iuda.
Cercetatorii continua sadiscute dacaaceastalistacu nume delocuri reprezinta locatii
pecareegiptenii pretind caIe-aucucerit sauconstituie un itinerariu allocurilor vizitate.
In fiecarecaz,scenaactualanu s-apastrat intacta 'Ii catevaranduri lipsescin intregime,
dar sunt mentionate toponime din Iuda, din Israel 'Ii din Israelul transiordanian.
Avand 0perspectiva iudaica in primul rand, Biblia nu mentioneaza un atac asupra
regatului lui Ieroboam. Usta lui $i'!acde laKarnak sugereazaaltceva. Megiddo seafla
pe lista, un ora'!-cheiedin interiorul regatului de Nord, iar rama,!itelefragmentare ale
unei stele avictoriei scrisecu hieroglife egiptene 'Ii gasiteacolo cuprind numele lui
$e~onk. Monarhii razboinici din Orientul Apropiat aveau din timpuri imemoriale
obiceiul de aridica stelecu chipul ~i mesajullor pentru acelebravictoria~i pentru a
simbolizastapanirea lor asupraora~ului sauasupra natiunii cucerite. Acestaerascopul
stelei arameice de laTell Dan. Nu numai calaMegiddo existaun strat de distrugere
carecorespunde curaidullui $i~acdelasfar~itul secolului al X-leai.H., dar 'Ii altesituri
nordiceausuferit 0 distrugerecumplita, inclusivSihem, Ghezer ~iTaanac. Ora,!e-cheie
transiordaniene alelui Ieroboam, cumar fi Penuel 'Ii Mahanaim, sunt inclusein lista.
Deci esteclar cainvaziaegipteana alovit ~aralui leroboam, in ciuda tacerii Bibliei in
aceastaprivinta.
DINASTlA LUI OMRI (885-851 l.H.)
Un general numit Omri s-afolosit de o'!tirepentru alua in stapanire regatul in jurul
anului 885i.H., incursul unei perioade deinstabilitate. El astabilit 0 noua capitalape
un deal numit Samaria care va ramane centrul puterii politice a lsraelului pana la
distrugerea sa in 722 i.H. Omri 'Ii fiul sau faimos, Ahab, au construit un complex
impunator de palate care masoara 180 x 90 m (584 x 292 ft), din moloane bine
prelucrate. Datorita relatiei lor cu regeleSidonului, Etbaal, me'!te'!ugarii fenicieni au
Rama~ite ale sanctuarului
vitelului de aur de la Dan,
creat de J eroboam.
lavarful inaltimii, care in prezent masoara 3 m(9 ft 9 in) pana lavarf. In partea din
fata a inaltimii se afla altarul care a fost distrus aproape in intregime, dar cele cinci
trepte executate din pietre cioplite fin care duc la altar s-au pastrat, iar unul dintre
colturile prevazute cu coarne fost gasit. In partea stanga aaltarului afost descoperit un
altar mai mic pentru tamaie, impreuna cu 0 pereche de lopeti din bronz - similare
lopetilor de gemineu moderne - alaturi de altar. Acestea vor fi fost folosite pentru
scoaterea certu9ii din altar 9i fara indoiala di erau asemanatoare cu cele folosite in
Templullui Solomon (limparati 7:45).
Lanumai cinci ani dupa scindare, prietenul de altadata allui Ieroboam, $e90nk /
$i9ac, a atacat Iuda 9i Israelul. Aceasta invazie este cunoscuta din doua surse. Biblia
prezinta invaziadin perspectiva pur iudaidi 9i teologica: ca 0'pedeapsa divina pentru
apostazia lui Ieroboam - pentru caapermis safieridicate inaltimi, pietre sacre9i stalpi
ai Astarteei - $i
9
ac a invadat tara (vezi pagina 107). Cea de-adoua sursa de informatii
asupra acestei campanii este un relief sculptat pe peretii Templului de la Karnak din
Teba pentru acomemora victoria. Acesta include prezentarea in fatalui Amon-Ra, zeul
protector al Karnakului, adenumirilor unei serii de oragecapturate din Israel 9i Iuda.
Cercetatorii continua sadiscute dadi aceasta lista cu nume de locuri reprezinta locatii
pecareegiptenii pretind cale-aucucerit sau constituie un itinerariu allocurilor vizitate.
In fiecare caz, scena actuala nu s-apastrat intacta 9i catevaranduri lipsesc in intregime,
dar sunt mentionate toponime din Iuda, din Israel 9i din Israelul transiordanian.
Avand 0 perspectiva iudaidi in primul rand, Biblia nu mentioneaza un atac asupra
regatului lui Ieroboam. Lista lui $i9ac de laKarnak sugereaza altceva. Megiddo seafla
pe lista, un ora9-cheiedin interiorul regatului de Nord, iar rama9itele fragment are ale
unei stele a victoriei scrise cu hieroglife egiptene 9i gasite acolo cuprind numele lui
$e90nk. Monarhii razboinici din Orientul Apropiat aveau din timpuri imemoriale
obiceiul de aridica stele cu chipul 9i mesajul lor pentru acelebra victoria 9i pentru a
simboliza stapanirea lor asupra ora9ului sau asupra natiunii cucerite. Acesta era scopul
stelei arameice de laTell Dan. Nu numai di la Megiddo exista un strat de distrugere
carecorespunde cu raidullui $i
9
acdelasfar
9
itul secolului al X-leai.H., dar 9i altesituri
nordice au suferit 0 distrugere cumplita, inclusiv Sihem, Ghezer 9i Taanac. Orage-cheie
transiordaniene alelui Ieroboam, cum ar fi Penuel 9i Mahanaim, sunt incluse in lista.
Deci este clar di invaziaegipteana alovit tara lui Ieroboam, in ciuda tacerii Bibliei in
aceasta privinta.
Rama~ite ale sanctuarului
vitelului de aur de la Dan,
creat de leroboam.
fast folosiri pentru construirea acestui edificiu magnific, la fel cum au fast folosiri de
Solomon 'inIerusalim. Alianra lui Omri cu Sidonul aatras dupa sine casitoria dintre
Ahab ~i fiicalui Etbaal, infama regina Izabela (1 Imparari 16:31).
Para 'indoiala, dinastia lui Omri a fast cea mai influenta din istoria Regatului de
Nord. De fapt, la zeci de ani dupa moartea lui Omri, textele regale asiriene 'inca se
refera la Israel drept "casalui Omri". In stela sadin capitala de laDibon, regeleMe~a
al Moabului menrioneaza ca Omri acucerit ora~ul moabit Medeba ~i zona 'invecinata
~i l-aocupat vreme de 40 de ani (vezi capitolul 7). Acela~i text arata camoabirii nu au
avut nicio nemulrumire 'impotriva "barbarilor din Gad" (israelirii) care locuisera pe
acele meleaguri din vremuri stravechi. Aceasta dezvaluire este interesanta, deoarece
Gad era unul din cele trei triburi carora Moise le-a permis sa ramana 'in zona
transiordaniana (Numeri 32).
Ahab l-aurmat latron pe Omri ~i Israelul adevenit mai puternic ~i mai influent 'in
regiune. El a continuat sa ridiceedificii 'inSamaria, inclusiv "casa de filde~pe care a
construit-o" (1Imparari 22:39). Filde~ul eraun articol delux careeraprobabil adus din
Africa, lafel capevremea lui Solomon (1Imparari 10:22). In excavariilede laSamaria
(vezi pagina 98) au fast dezgropate zeci de obiecte din filde~elegant sculptate, unele cu
inscriprii 'inlimba ebraica. Esteprobabil caaceste obiecte din filde~safi fast 'incrustate
'inmobilier ~i poate 'inpererii lambrisari cu lemn decorativ. Filde~ul, fiind
mai rezistent decat lemnul, s-apastrat, 'intimp celemnul s-adeteriorat
de mult. Aceste mobile exotice decorate cu filde~sunt ceea ce
profetul Amos avea'inminte casimboluri aleopulenrei ~i alefalsei
siguranre. El a criticat fari~: "Vai de cei care traiesc fara grija 'in
Sian ~i laadapost pe muntele Samariei [...) Ei secuka pepaturi
defilde~~i stau 'intin~i alene pea~ternuturile lor" (Amos6:1,4).
In timpul dinastiei lui Omri, regii asirieni Assurnasirpal
al II-lea~i $almanasar al III-lea(883-824 'i.H.) au 'inceput sa-~i
extinda nariunea 'intr-un imperiu puternic ~i de temut. Ei au
lasat 'inregistrari ale campaniilor lor care l-au adus pe primul
rege'inFenicia ~i de unde aluat caprada cherestea, argint, aur
si alte bunuri. In 853 'i.H., Salmanasar al III-lea a traversat
, ,
Eufratul ~i a 'inaintat spre coasta Mediteranei. Intr-un sit
numit Qarqar, pe malul de est al raului Oronte, a fast
'infruntat de a coalirie regionala care rintea sa-i stopeze
'inaintarea spre Apus. Arhivele lui $almanasar cuprind regii
care is-au opus. Unul dintre ei esteAhab al Israelului acarui
contriburie laforra militara afast de zecemii de pedestra~i ~i
doua mii de caredelupta. Aceasta bat::ilies-adovedit afi doar
a piedica temporara in ce prive~te intenriile asirienilor de a
supune Levantul, dar in urmatorii trei ani asirienii nu au mai
traversat Eufratul.
Stela moabita inaugurata de
regele Me~a, pe care i~i
inregistreaza succesele
inregistrate in lupta de
eliberare de sub dominatia
Israelului.
Este evident ca batalia de la Qarqar a constituit un eveniment important pentru
regiune, dar totu~i nu estementionata in Biblie. Nu amfi ~tiut niciodata de implicarea
lui Ahab daca textele lui $almanasar nu ar fi consemnat acest lucru. Marturia lui
~~\.\\\~\\.~~~\. ~\.\.\.\\~~\\~~\.\.~~'l~ \~~\.\\.\ \..\ ~Q.\.~\~ Q.\\\~~\~~\""t ~~\>\\'& t\\\t~\~ ~\\t~\\
naratiunile istorice din Biblie.
Domnia autoritara alui Ahab in Israel s-aextins ~i in teritoriile din Moab pe care
Ie cucerise tatal sau. La moartea sa, Me~a a profitat de ocazie pentru a se rascula
impotriva hegemoniei israelite. De fapt, Stela lui Me~aa fost creata pentru a celebra
eliberarea de sub dominatia Israelului. Me~apretinde ca "atriumfat asupra lui [Omrd
~i asupra casei lui, in timp ce Israelul a pierit pentru totdeauna". Aici este utilizam
hiperbola tipica a Orientului Apropiat; desigur ca Israelul nu pierise! Biblia ne
poveste~te despre revolta lui Me~a ~i despre campania militara ulterioara pentru
recucerirea vasalului nesupus (2 Imparati 3:4-27). Ni se spune caMe~as-arasculat la
moartea lui Ahab, dar in timpul domniei nepotului lui Ahab, Ioram sau J ehoram
(852-841 LH.), aexistat 0incercare de aredobandi teritoriul pierdut. Dupa ceacesta a
obtinut asistenta militara de laIosafat, regelelui Iuda, coalitia ainvadat Moabul.
La inceput lupta s-adus impotriva lui Me~a. In disperare, el ~i-asacrificat fiul pe
zidurile cetatii sale - gest care, din motive care sunt neclare, i-adeterminat pe israeliti
saseretraga, oferindu-i, astfel, lui Me~a0victorie scump platita. Uciderea copilului pe
zidul cetatii in timpul asediilor era0practica atestata prin picturi deegipteni in Canaan
lasfaqitul secolului al Xlll-lea LH. (vezi pagina 79).
~:e
~ii ULTIMII ANI Al ISRAELULUI
In mod ironic, Iehu, un alt ofiter, acondus 0 revolta impotriva dinastiei lui Omri, la
incurajarea profetului Uie(2Imparati 9). Lovitura lui s-asoldat cu moartea lui Ioram al
Israelului ~i avarului sau, Ahazia allui Iuda, in aceea~i zi. Ioram fusese angajat in lupta
impotriva arameilor din Damasc ~i aregelui lor, Hazael. S-ar putea ca acesta sa fi fost
regele care a ridicat stela, acum sfaramata, de la Tell Dan. Textul arameic declara ca
c.;' ,i
_oar
UndetaliudepeObeliscul
Negrual lui$almanasar
al III-lea, infati~andu-I peun
reprezentant al regelui
israelitlehuinaintealui
$almanasar.
Hazael(?) I-aucis pe " V/ /]ram fiul lui V/J regele Israelului ~i I-aucils pe/ / /]yahu fiul
lui V/ / Eu amrastur]nat casalui David". Fiindca existaun singur domnitor israelit al
carui nume setermina in "ram", ~i anume Ioram, faraindoiala canepotullui Ahab este
regele numit pe stela de la Tell Dan. Conform Bibliei, Iehu este cel care I-aucis, dar
Hazael este cel carei~i asuma meritul pe stela inaltata de el.
Domnia lui Iehu afost, de asemenea, tulburata de expansiunea asiriana. De fapt,
celebrul Obelisc Negru allui :;>almanasaral III-lea, gasit in capitala asiriana Nimrud, dar
acum aflat la Muzeul Britanic, il mentioneaza pe Iehu dandu-i tribut lui :;>almanasar.
Au fost oferite argint, aur ~ivase, iar solii careaduceau tributul sunt descri~i caaducand
daruri imparatului. Ingenuncheat inaintea lui :;>almanasarseaflaun barbat israelit, sub
care este scris cu cuneiforme: ,J ehu, din casalui Omri". Unii sugereaza ca personajul
este insu~i Iehu, in timp ce altii insista ca este emisarul sau. Avand in vedere ca
ve~mintele, acoperamantul capului ~ibarba acestui barbat sunt identice cu alecelorlalti
israeliti infati~ati pe panelurile inferioare, s-ar putea sa nu fie Iehu. At fi de a~teptat
ca un rege sa se deosebeasca de ofiterii sai prin imbracaminte sau prin podoaba
pentru cap.
Urmatorul imparat asirian important afost Tiglatpileser al III-lea (745-727 LH.).
El a faurit 0puternica armatii permanenta specializata in asedii ~i a initiat practica
deportarii in masa a populatiilor infrante. Simtind presiunea asiriana langa fron-
tierele lui nordice, Menahem, regele Israelului (752-742 LH.), i-a oferit tribut
imparatului, conform unei inscriptii asiriene. In 2 Imparati 15:19 se relateaza ca
Menahem i-adat lui Pul - 0 varianta anumelui lui Tiglatpileser al III-lea - 0 mie de
talanti (3000 kgsau 6 600 de livre) de argint pentru a-i permite saramana la putere.
Acesta a fost un pret scump platit pentru libertatea Israelului. Dupa alti doi regi,
Pecah aavut 0pozitie antiasiriana, facand coalitie cu Rezon al Damascului (2Imparati
16:5-6; Isaia 7:1-9).
Aceasta opozitie fatadeAsiria I-adeterminat peTiglatpalasar saintre mar~aluind in
nordul Israelului. Au fost atacate ora~e ~i sate de pe teritoriul Galileei (2 Imparati
15:29) ~i din partea de nord aTransiordaniei in timpul domniei lui Pecah (l Cronici
5:6), undeva in jur de 733-732 LH. Asirienii au deportat mii de israeliti. Arhivele lui
Tiglatpileser adeveresc: "Am dus [in] Asiria tara casei lui Omri [adica Israelul]"; iar 0
alta sursa cleclara ca 13 520 de persoane "cu bunurile lor Ie-am dus in Asiria".
Investigatiile arh~ologice recente din Galileea au dezvaluit ca secolul al VIII-lea i.H. a
fost martorul unei reduceri semnificative apopulatiei. Daca cifra lui Tiglatpalasar este
corecta, doar un sfert din populatia regiunii a supravietuit. Astfel a inceput sfar~itul
regatului Israel.
Ultimul rege al Samariei, Osea (732-722 LH.), adevenit vasalul Asiriei in timpul
domniei lui :;>almanasaral V-Iea(727- 722 LH.). Recent s-adescoperit un sigiliu al unui
functionar al regelui Osea, numit Abdi. Astfel de sigilii aveau rolul de semnatura a
posesorului. Sigiliul era presat pe bulgari de lut numiti bulla sau bullae (pl.), cu care se
sigilau documentele scrise pe papirus.
Imperiul Asirian a Inflorit In cca 870-630 I.H.
Incepand cu ~almanasar al III-lea ~iatingand apogeul
In vremea lui Assurbanipal, Asiria s-a extins din
regiunea situata In jurul Tigrului superior pentru a
domina zone Intinse din Iranul ~iTurcia de azi,
Intregul Levant, inclusiv Transiordania, ~iEgiptul spre
Sud, In Sudan. Aceasta zona a reprezentat eel mai
mare imperiu din Orienful Apropiat Antic de pana
atunci. Asirienii au fost In masura sa cucereasca ~isa
controleze un teritoriu atat de vast In mare parte
datorita armatei lor experimentate ~ispecializate.
Palatele de la Ninive, Nimrud, Assur, Numrud ~i
Khorsabad, principalele ora~e ale Asiriei, au pastrat
marturii picturale ~iscrise incredibil de amanuntite,
ale cuceririlor lor militare. Din aceste surse obtinem
oimagine vie a acestei forte puternice care a
transformat razboiulln arta ~isuntem martori directi
ai modului In care teroarea era utilizata pentru a
domina ~iintimida natiunile vasale ~irebele.
Marimea armatei asiriene se spune ca ar fi fost de
peste 70000 de o~teni pe vremea lui Tiglatpileser, ~i
de peste doua sute de mii In timpul domniei lui
Sennacherib (705-681 I.H.), daca cifrele lor sunt
credibile. Carele de lupta erau 0componenta impor-
tanta a armatei asiriene. Spre deosebire de carele de
lupta u~oare ale egiptenilor din timpul Regatului
Nou, carul asirian era un vehicul masiv, aproape ca 0
caruta, cu doua roti mari (cu opt spite). Aceste care
grele puteau face fata terenului accidentat din nordul
Asiriei ~icalatoriilor pe distante lungi. De asemenea,
sunt prezentati soldati calare, demonstrand
importanta din ce In ce mai mare a cavaleriei pentru
oastea asiriana. Soldatii erau echipati cu sabii de fier,
armuri din zale, coifuri ~iscuturi.
Asedierea reprezenta punctul forte al Asiriei.
Ora~ele din Intregul Orient Apropiat au simtit aceasta
forta, inclusiv Israel ~iluda. Scenele asiriene descriu
de regula atacuri asupra ora~elor In care se utilizeaza
omultitudine de tactici. Erau construite rampe de
asediu, conform marturiilor asiriene, iar cea
construita In 701I.H. la Lahi~, un ora~de aparare
amplasat strategic, din luda, a fost descoperita In
timpul excavatiilor. Berbeci prevazuti cu roti erau
Impin~i sus pe rampa pentru a izbi ~idoborl cu 0
lama mare ca de lance zidurile de aparare
superioare, facute de obicei din chirpici. Uneori 0
pereche de berbeci sunt Infati~ati unul langa celalalt.
In acela~itimp, a1tisoldati sunt Infati~ati sapand
fundatiile zidurilor de aparare cu ni~te unelte
asemanatoare cu rangile ~iscari lungi de asalt sunt
puse In funetiune, pe care trupele de ~oc se catara
pentru a trece dincolo de ziduri. Toate aceste tactici
erau practicate sub acoperirea arca~ilor care foloseau
arcur'i compozite puternice ~ia pra~tia~ilor care
aruncau cu pietre In apariitorii ora~ului.
Pe masura ce lupta se dez1antuie brutalitatea
asirienilor este tot mai evidenta. Soldatii sunt Infati~ati
ca decapitandu-i pe du~mani, iar a1tiiridicand
capetele decapitate pentru a putea fi vazute de toti.
Alte victime sunt trase In teapa - metoda asiriana
pentru pedeapsa capitala. Aceste practici inumane
aveau scopul de a intimida opozitia ~ide a zgudui
Increderea celor care Incercau sa respinga atacul
asirian. Profetul Naum care a predicat la sfar~itul
secolului al VII-lea I.H. ne ofera 0descriere potrivita
a Asiriei:
/I Vai de cetatea sange/ui, plina de minciuna, de
vio/enta ~i care nu T nceteaza sa se dedea /a prada!
Auziti pocnetu/ biciu/ui, uruitu/ roti/or, tropaitu/ cailor
~i a/ergarea care/or! Calaretii se arunca nava/nici, sabia
scanteiaza, su/ita fu/gera... 0mu/time de ranitif .
Cramezi de trupuri moartef Morti fara numarf Cei
vii se i' mpiedica de cadavref /1
(NAUM 3:1-3)
Aceasta ma~ina de razboi asiriana i-a deportat pe
israeliti ~ia debilitat serios pe luda la sfar~itul
secolului al VIII-lea ~iIn secolul al VII-lea I.H.
Soldati asirieni fluturand
capetele captivilor iudei
(palatal regelui Sennacherib).
Guvernul Samariei ~i-adat seama ca nu poate continua sa plateasca tributul
impovarator, astfel incat adecissapuna capat tributului anual 9i sacaute 0 alianta cu
So, regeleEgiptului (2Imparati 17:4-5). Identitatea lui So aconstituit 0problema, de
vreme ce niciunul dintre faraonii cunoscuti nu poarta acest nume. Probabil este 0
forma prescurtata anumelui Osorkon. Osorkon al IV-lea(732-716 i.H.) adomnit la
Tanis exact in perioada de domnie a lui Osea. Insurectia lui Osea s-asoldat cu un
raspuns rapid. Oastealui ~almanasar ainvadat Samaria~iaasediat capitalatimp detrei
ani (2 Imparati 17:5), dar regeleasirian amurit in mod nea~teptat in timpul asediului
prelungit. Inlocuitorul sau, Sargon al II-lea(721-705 i.H.), aatacat Samaria, punand
capat regatului. Analelesaleconsemneaza cael "acucerit Samaria9i adus caprada de
razboi 27 290 de locuitori". Ace~tiaau fost dU9ilaGOlan, in nordul Siriei 9i in tara
mezilor, in nordul Iranului, iar in locul lor asirienii au adus popoarele deportate din
Siria~i din Babtlonpentru apopula teritoriul vacant (2Imparati 17:6, 24).
Ce s-aintamplat cu toti ace9ti israeliti? Reliefurile asiriene ale lui Tiglatpalasar
al III-lea:;;ialefiului ~i succesorului lui Sargon, Sennacherib, ii prezinta pe prizonierii
de razboi israeliti 9i iudei in momentul deportarii, de obicei cu saci aruncati peste
umar, continand cateva bunuri personale. Printre deportatii din Lahi~, in Iuda,
Sennacherib prezinta iudei instariti mergand in care cu boi, incarcate cu avutul lor.
Asirienii auformat unitati 9i divizii alesoldatilor capturati'din randul invin~ilor.Nume
israeliteaufostgasitein documentele asiriene. Elesunt U90rdeidentificat atunci cand
numele depersoane includnumele Dumnezeului lui Israel, Iahve: deexemplu, Azriyah
=Azaria, Iadi-Yau,Il-Yau=Hie. Unii israeliti au lucrat in armata 9i au ajuns in pozitii
inalte, in timp cealtii au putut sii-~ifoloseascaabilitatile ~i me~tqugurile in serviciul
imperiului. Totu9i cei mai multi au avut 0 viata foarte grea, lucrand in agricultura.
oscena a unei exploatari din palatullui Sennacherib din Ninive infatigeaza ceea ce
pare afi deportati israeliti tragand dupa ei din cariera un mare leu inaripat. Astfel, se
pare ca prizonierii israeliti 9i iudei erau utilizati de statul asirian la muncile grele.
Aceasta forta de munca aprizonierilor derazboi dadea mai multor barbati posibilitatea
de asluji in armata 9i in ad~inistratia imperiului vast.
PRIMII ANI
Raidullui $i
9
akin Iuda afost prezentat lainceputul acestui capitol. $i
9
ac, spune Biblia,
"aluat vistieriile casei Domnului 9i vistieriile casei imparatului" (1 Imparati 14:26). in
mod surprinzator, Ierusalimul nu este mentionat in lista de cetati a lui $i
9
ac de la
Templul din Karnak, dar cetatile invecinate, Bet Horon 9i Gabaon, sunt, ceea ce
sugereaza ca0 forta egipteana aurcat depecoastapedrumul traditional spreIerusalim,
care ar fi treeut prin Bet Horon. Poate ca la Gabaon, aflat la numai 12km (7 mi) de
Ierusalim, inaintarea lui $i
9
acs-aoprit. Emisarullui Roboam posibil sa-l fi intampinat
eu avutiile templului 9i alepalatului 9i sa-l fi mituit. Subiectul filmului hollywoodian de
mare succes Indiana Jones ~i cautatorii arcei pierdute presupune cachivotul Legamantului
afost indus in prada luata de$i
9
acin Egipt, unde aa9teptat safiedescoperit deIndiana
J ones in anii '30. Biblia pastreaza tacerea in ceeaceprive9teluarea sau nu achivotului,
ceea ce sugereaza d acesta a ramas probabil in Templul din Ierusalim pana la
distrugerea Ierusalimului in 586 LH.
Campania lui $i
9
ac in Negev sau in sudul lui Iuda a indus distrugerea fortaretei
Arad din perioada lui Solomon. Acest fort vechi acoperea 0 zona de cca 55 x 50 m
(190x 163ft), iar zidurile exterioare erau de tip cazemata. Dupa asaltullui $i
9
ac, afost
construit un fort mai trainic, cu ziduri masive ridicate de unul dintre urma9ii lui
Roboam in secolul al IX-leai.H., probabil Iosafat. Faptul cafortul din Arad acontinuat
safie folosit in restul perioadei monarhiei arata caera un loc important din punct de
vedere militar 9i economic.
Ce s-aintamplat eu aurul lui Solomon 9i eu restul prazii luate de $i
9
ac?La un an
dupa victoriile sale din Israel, $i
9
ac a murit 9i afost urmat de fiul sau Osorkon 1. Un
text hieroglific de pe un stalp de granit descoperit la Bubastis, capitala din delta a
regilor din Dinastia a XXU-a, ne ofera 0 posibila explicatie. De9i fragmentat, textul
consemneaza ca Osorkon in primii patru ani ai sai de domnie adaruit echivalentul a
383 de tone deargint 9i de aur principalelor zeitati aleEgiptului. De unde aobtinut el,
chiar lainceputul domniei sale, 0 astfel de bogatie? Dad ne aducem aminte d numai
cu dtiva ani mai devreme $i
9
ac a adus prada din campania sa din Israel 9i din Iuda,
estefoarte posibil cain donatiile generoase latemplele din Egipt safi fost induse aurul
9i argintul care au provenit initial din Templul 9i din avutia lui Solomon.
Fortul de la Arad (Negev), de
oimportanta strategica, a
fost distrus de faraonul
~i~ac, dar a fost reconstruit
In timpul domniei regilor de
mai tarziu ai lui luda.
SUS: Tninteriorul tunelului
de apa allui Ezechia din
lerusalim.
DREAPTA: Inscriptia din
Tunelullui Ezechia, care
comemoreaza proiectul.
SENNACHERlB VERSUS EZECHIA
Unul dintre cei mai celebrati regi ai lui Iuda afost Ezechia(715-686 i.H.). El atrait
in vremuri tulburi. In Nord, Israelul fusese distrus ~i 0 mare parte din populatie
deportata, iar intregul Levant erasub dominatie asiriana. Iuda nu fuseseinvadata ~i,
pentru a tine Asiria la distanta, Ezechia platea anual un bir impovarator; apoi
s-ahotarat sasuspende plata. In timpul ultimilor doi ani ai secolului al VIII-leal.H.,
pe cand aveauloc aceste evenimente, Ezechia~i-apregatit cu asiduitate micul regat
pentru a infrunta urgia lui Sennacherib care urma cu siguranta. Biblia descrie
aceste evenimente foarte amanuntit (2 Imparati 18-19; 2 Cronici 32; Isaia 36-37).
Ezechia a deviat cursul izvorului Ghihon spre Ierusalim printr-un tunel astfel
indit cetatea, avand 0 sursa permanenta de apa, sa poata rezista unui asediu
indelungat ~i aconstruit fortificatii in plus. Analele lui Sennacherib povestescfaptele
din punctul de vedere al asirienilor ~i Ie reprezinta in reliefuri spectaculoase din
palatul sau.
Printre primele situri arheologice cunoscute care au fost investigate in secolul
al XIX-leaeraun tunel de apa careafost identificat cuTunelullui Ezechia. Taiat in
dealul de calcar al Ofelului, tunelul are0lungime de aproximativ 554 m(l 800 ft) ~i
~erpuie~tedestul"de multoLa mijlocul tunelului 0 inscriptie a fost gravatain perete
pentru acomemora finalizareatunelului. Aceastaconsemneazacatunelul afostexcavat
din est ~idinvest, lucr<itoriiintalnindu-se lamijloc. Nicio persoana nu estementionata
penume in text, dar stilul scrierii dateazainscriptialasfar~itul secolului al VIII-leai.H.,
ceeacesepotrive~tein mod cert cuperioada lui Ezechia. "
Incasemai poatetreceprin acesttunel intunecat, cuapapanalagenunchi saupana
latalie. In celedoua ocazii in careamstrabatut Tunelullui Ezechia, n-amputut sanu
ma gandesc la muncitorii puternic motivati care, intr-o lupta contra cronometru, se
sileausaispraveascaamenajarea aceastei Sursedeapastrategicepentru zilelenegrecare
aveausavinapesteIerusalim.
Asaltullui Sennacherib
asupra Lahi~ului,
In 701I.H., sculptat In
basorelieful din palatul sau
din Ninive.
::J
--'
::J
--'
w

'"
<J )
Taharka, regale Cu~ului, care
8 acondus 0 armata egipteana
'" intr-o incercare neizbutita de
: a opri Tnaint area asirienilor
~ spre Egipt.
o
f-
e><
w
f-
Dupa razboiul din 1967, cand Israelul a ca9tlgat controlul asupra intregului
Ierusalim, arheologii israelieni au putut incepe excavarea unor noi zone din ora9ul
vechi. in cursul acestor excavarii in cartierul evreiesc, a ie9it la lumina 0 porriune
de 65 m (211 ft) a unui zid lat de 7 m (23 ft). Datarea lui de la sfaT9itul secolului
al VIII-lea i.H., bazata pe ceramica descoperita in asociarie cu acesta, leagaacest zidde
eforturile de construcrie alelui Ezechia menrionate in Biblie (2Cronici 32:5).
in situriledin Iuda delasfar9itul secolului al VII-leai.H. s-audescoperit peste0mie
doua sute devasemari (sau numai toartele vaselor) fiecare cu 0 amprenta aunui sigiliu
caresecite9telmlk, "pentru rege", urmata uneori de numele unei cetari. Acestea par sa
fi facut parte dintr-un sistem de distriburie instituit de Ezechia pentru ase asigura ca
exisraprovizii suficiente pentru asediul asirian. Pestecinci sute au fost gasitelaLahi
9
in
stratul de distrugere de la sfar9itul secolului al VIII-lea i.H.! Se 9tie ca una dintre
amprentele de sigiliu il nume9te efectiv pe Ezechia caregeallui Iuda.
Sennacherib ofera 0 descriere lunga acelei de-atreia sacampanii in analele sale -
rapoarte anuale ale celor mai importante realizari ale sale. Dupa campania din
Fenicia, s-anapustit asupra Filistiei in Sud, 9i i-aprins peregii rebeli ai Ascalonului 9i
ai Ecronului, care i
9
i planuisera revolta 0 data cu ceaalui Ezechia. Apoi Sennacherib
s-aintors spre est 9i ainvadat Iuda. El declara caaasediat 46 dintre cetarile fortificate
ale lui Iuda. Lahi
9
ul a fost una dintre aceste cetati 9i Biblia mentioneaza atacul lui
Sennacherib asupra acesteia (2 imparati 18:14, 17; 19:8). Ierusalimul prime9te un
tratament considerabil din partea lui Sennacherib care se fale9te ca a incercuit
capitala "ca pe pasare in colivie". Demn de remarcat este faptul ca relatarile sale
bombastice trec sub tacere finalul campaniei de la Ierusalim. Biblia afirma ca a avut
loc 0 interventie miraculoasa, in care 0 mare parte din fortele asiriene au murit in
timpul noptii, prin urmare, regele asirian s-aintors in Ninive unde 9i-acelebrat
victoria asupra lui Iuda, concentrandu-9i reliefurile sculptate asupra evenimentelor
de laLahi99i nu acelor delaIerusalim. Aflate acum laMuzeul Britanic, aceste scene
reprezinta asediul Lahi9ului. Rampa de asediu este utilizata pentru asaltarea
zidurilor cu berbeci, iar arca9ii 9i pra9tia9ii au impr09cat cu proiectile asupra
aparatorilor. Prizonierii pleaca din cetate pe jos 9i cu care trase de boi, iar pretin9ii
conducatori S\:.J ntadu9i inaintea regelui intronat pentru a-9i arata supunerea 9i a
ceqi indurare.
intre timp, Egiptul s-ahotarat sa-i vina in ajutor lui Ezechia: la urma urmelor, 0
data ce sudul Levantului a fost cucerit, Egiptul urma cu siguranra. Tirhaca, regele
CU9ului, apornit larazboi impotriva Asiriei (2imparari 19:9).J n 701i.H., Egiptul
eracondus deregi proveniti din ceeaceBiblia9i vechii egipteni numeau CU9,situat
in actualul Sudan. Textul in mod corect nu-l nume9te "faraon" pe Tirhaca, pe care
il cunoa9tem din textele egiptene drept Taharka, pentru calavremea aceeael era print
m09tenitor, iar fratele sau mai mare $abaka era faraonul care domnea in Memfis. Mai
tarziu, in 690 i.H., Tirhaca adevenit faraon 9i aincercat farasuccessarespinga invaziile
asiriene asupra Egiptului din 6679i din 664 i.H. Regeleasirian ~arhaddon asarbatorit
cucerirea Egiptului ridiciind 0 mare stela care cuprinde doua figuri mici ale regilor
capturati - monarhulingenuncheat esteTaharka.
LaRamat Rachel, un sit situat peviirful unui deal, lajumatatea drumului dintre
IerusaHm~i Bethlehem, a fost excavat acum ciitiva ani un palat iudeu care este
reinvestigat. Capiteluri protoionice au fost descoperite (vezipagina89). Data initiala a
construqiei constituie subiectul unei dezbateri continue. Totu~i exista un consens
asupra faptului caSennacherib l-adistrus in 701 'l.H. ~i aici au mai fost descoperite
doua toarte devascuamprenta lmrk..lninteriorul palatului s-afkut 0descoperirerara,
~i anume un fragment devasornamentat careinfati~eazaun regea~ezatpeun tron. S-a
sugerat cafigura ar putea sa11 reprezinte chiar pe Ezechiacarepare sa fi reconstruit
palatul delaRamat Rachel dupa ceasirienii s-auretrasdelaIerusalim.
ULTIMIIANI
In timpul domniei lui Iosia (640-609 'l.H.), regele reformator, dinamica politica a
Orientului Apropiat asuferit schimbari semnificative. Imperiul Asirian erain declin ~i
noi puteri erau in ascensiune. Caldeenii vorbitori de limba arameica din tinuturile
mla~tinoase din sudul Mesopotamiei, sub conducerea regelui lor Nabopolassar, au
preluat controlul asupra Babilonului de la garnizoana asiriana in 626 'l.H.,
considerandu-l ca noua lor capitala. Din acel an pana in 539 'l.H., ciind Imperiul
Babilonian s-adestramat, suveranii caldeeni au inregistrat evenimentele majore ale
fiecarui an pe tablitede lut caresunt cunoscute sub numele de Cronica babiloniana.
Din aceasta aflam despre caderea ora~elor-cheie asiriene, culminand cu caderea
capitalei Ninive, atunci ciind Nabopolassar s-a aliat cu regele mezilor din nordul
lranului.
Dat fiind caAsiria era preocupata sa tina imperiul unit, Iuda era independenta,
dandu-i lui Iosia libertatea sa urmareasca reformele religioase (2 Cronici 34:1-7).
PastrareafidelitaWmonoteiste afost 0provocarecontinua pentru israeliti. Toti vecinii
lor - filistenii, moabitii, amonitii ~i fenicienii - erau politei~ti, la fel ca ~i puterile
internationale precum Asiria, Babilonul ~i Egiptul. Relatiile sociale dintre aceste
popoare au influentat in mod constant Israelul. Aceste influente externe au fost
recunoscute tot mai mult in marturiile arheologicedin secolul al VIII-lea~i din secolul
al VII-lea'l.H., a~acumaufost ~i in perioadele mai vechi (vezipaginile77-80pentru 0
discutieasupra influentelor religiilor cananene).
Diferiteletipuri defigurine ilustreazaacest aspect. In Iuda, chipurile delut numite
"figurineinformadestalp" reprezintaunul dintre tipurile careaufostgasite. Deobicei,
acesteainfati~eazafemei insarcinate saucusani mari, iar majoritatea dintre eledateaza
din secolul al VIII-leapanainsecolul al VI-leai.H. Functiaexactaaacestor figurineeste
indoielnica, dar s-arputea safiereprezentari alezeitei-mama(~era sauAstarte) sauar
fi putut fi obiecte magicemenite saaperefemeileinsarcinate sausaasistemamelecare
alaptau. Mormintele iudaice din aceastaperioada au dat laivealafigurine de animale
din lut care ar fi putut avea0 functie religioasa. Statuete de lut reprezentand cai cu
discuri solarepe cap, uneori cu un calaret, sunt obiecte ciudate din Iuda. In timpul
reformelor lui Iosia, el "a indepartat de la intrarea casei Domnului caii, pe care
imparatii lui Iuclaii inchinasera soarelui C.. ) ~i aarsin foc carelesoarelui" (2Imparati
23:11-12). Figurineledelut reprezentand cai cudiscuri solarepot fi miniaturi alecelor
de la intrarea in Templu. Aceste imagini de cai secrede casunt asociate cu religiile
solare~i astraleasiriene~i babiloniene.
Pelatura pozitiva, dovezilearheologice din secolul al VII-leai.H. - poate de pe
vremea domniei lui Iosia - demonstreaza cacredinta corectain Dumnezeul Bibliei a
existat. In 1979, in timp ceexcavaun mormant din aDoua Epoca aFierului, arheo-
logul israelianGabriel Barkayafacut 0 mica, dar senzationala, descoperire. Mormantul
estesituat inafarazidurilor lerusalimului, invaleaBen-Hinom, nu departe depaganul
Tofet unde erau practicate ritualuri oribile dejertfire acopiilor. El agasit doua suluri
micutedeargintcare,desf~urate masurau27x97mm(1
1
/16 x3
13
/16 inch)~i 11x39,2mm
(7/16 x 1Vz inch). Sulurile contineau inscriptii in interior ~i aveaugravaterugaciuni de
proteqie in interiorul foitei de argint. Ambele rugaciuni se incheie cu cuvintele
rugaciunii marelui-preot dinNumeri 6:24-26. In continuare estedata0noua traducere
a unei portiuni din prima amuleta de Barkay ~i de echipa sa de cercetatori: "Caci
YHWH este... [~ilstancanoastra. Fie caYHWH satebinecuvante[ze] ~i [fiecaEl]sate
pazeasca. [ Fie ca] YHWH sa faca[fataLui] sa straluceasca..." In timpul vietii, aceste
amulete erau purtate de oamenii ingropati in mormant, indicand ca ei cautau
binecuvantarea ~i proteqia Domnului ~i nu azeitatilor pagane.
Eforturile sincere alelui losia de adistruge elementele paganedin natiunea saau
fost curmate brusc de moartea sa prematura in batalia de la Megiddo din 609 i.H.
impotriva faraonului Nechao al II-lea(2Imparati 23:29). Nechao al II-leaal Egiptului
facea parte din Dinastia aXXVI-acare era aliata cu Asiria. El seindrepta spre zona
Eufratului pentru a sprijini ultimele rama~ite ale armatei asiriene. Acestea fusesera
alungate din Asiriadebabilonieni ~i mezi lacadereacetatii Ninive ~i serefugiaserain
Haran. Trei ani mai tarziu, in 610i.H. Haranul afost capturat. Nechao a ajuns prea
tarziu pentru amai putea faceceva, dar ~i-amentinut trupele in zonainca patru ani,
exercitandu-~i influenta asupra lui luda, mai intai prin omorarea lui losia~i apoi prin
detronarea fiului acestuia, loahaz al II-lea, ~i inlocuirea lui cu loiachim (2 Imparati
23:31-34). lnfluenta Egiptului a fost de scurta durata. In 605 i.H., regele caldeean
Nabucodon~sor"i-aalungat peegipteni din ora~ul Karkemi~,depeEufrat.
ludeii auremareat aceastainfrangere. Profetul leremia, careafost activintre 626~i
586 i.H., mentioneaza caarmata lui Nechao afost indepartata din garnizoana ei depe
Eufrat decatreNabucodonosor inanul al patrulea allui loiachim, :egelelui luda, adica
605 i.H. Dupa ce ~i-a asigurat supunerea celei mai mari parti a Levantului,
Nabucodonosor s-aindreptat spre luda pentru a-I slipune pe loiachim. Cu aeeasta
oeazie,un grup select detineri din clasasuperioara ~i din familiaregalaau fost du~i in
Babilon pentru a fi deprin~i eu obieeiurile ealdeene astfel incit sa Ii slujeasca pe
funqionarii din luda (Daniel 1:1-4). (Nabueodonosor nu ar fi distrus lerusalimul daca
Zedechia nu s-ar fi razvratlt. ~adar planul era sa menrina lllda ca provincie
babiloniana.) Printre tinerii evrei seafla ~i Daniel, profet ~i omde stat.
Darile grele pretinse de Nabucodonosor constituiau 0 povara economica pentru
luda. Aceste 'imprejurari l-au motivat pe regele loiachim sa se rascoale 'impotriva
Babilonului. A renunrat la tribut ~i a solicitat Egiptului sa-i acorde sprijin militar
(2 Imparari 24:1). Din fericire pentru loiachim, a murit 'inainte de 'intoarcerea
babilonienilor lalerusalim pentru aserazbuna peaceastaobraznicie, dar succesorul sau
'invarsta de 18ani, loiachin, aprimit lovitura.
Lascurt timp dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, eminentul asiriolog
Donald J . Wiseman, pevremea aceea custode laMuzeul Britanic, afacut
o descoperire remarcabila. Mi-a spus cum a gasit prima tablira a
Cronicii babiloniene 'intrepeste 80 de mii detablire~i fragmente din
coleqia muzeului. I~i aminte~te cum cauta 'intr-un sertar din
depozitul muzeului careconrinea tablire cu cuneiforme ~i cumuna
anume i-asarit 'inochi. A ridicar-o ~i acitit: "In anul al ~aptelea, 'in
luna Kislev, regelebabilonian C.. ) amar~aluit 'inrara Hatti [SiriaJ ,
a asediat cetatea lui luda [adica lerusalimul] ~i, 'in ziua a doua a
lunii Adar, a cucerit cetatea ~i l-acapturat pe rege." Aceasta data
corespunde cu 16 martie 597 'i.H. Biblia ne spune ca nu numai
loiachin a fost luat prizonier, ci ~i regina-mama, liderii militari ~i
religio~i ~i me~te~ugarii. In total zecemii de persoane au fost deportate 'in
Babilon. Zedechia, unchiul lui loiachin, a fost numit rege de catre
Nabucodonosor. Scurta lui domnie adurat pana lacaderea lerusalimului.
Tanarul loiachin a dus 0 viara buna 'in Babilon. In 562 'i.H., dupa moartea lui
Nabucodonosor, afost eliberat din captivitate ~i a trait confortabil, mancand la masa
regelui ~i fiindu-i asigurata hrana de toate zilele(2 Imparari 25:27-30). Un document
administrativ din Babilon include 0 lista cu cantitarile produselor 'in care se
menrioneaza: ,,10sila[masuri)lui loiachin, fiul regelui lui luda. 2Yz silapentru cei cinci
fii ai regelui lui luda."
In timpul acestor zile'intunecate, leremia aproferit capoporul iudeu vafi captiv 'in
Babilonia timp de 70 de ani (Ieremia 25: 11; 29: 10). Mesajul llli leremia a fost
consemnat deun omnumit Baruc, fiullui Neriia (leremia 25: 11; 29: 10). Printre zecile
de bullae inscriprionate care au ie~itrecent lalumina 'inlerusalim, seafla una pe care
sc;rie:"Aparrine lui Baruchia, fiullui Neriia, scribul." Faptul caposesorul esteBaruchia
(Baruc fiind 0versiune prescurtata aaceluia~i nume), ~i catatal sau esteNeriia exclude
orice 'indoiala caaceasta amprenta de sigiliu afost facuta de colegullui leremia, omul
care ascrisefectiv cartea lui leremia.
Ciclul vasalitate-tribut-revolta acontinuat 'inultimul deceniu al istoriei lui luda.
Armatele lui Nabucodonosor s-au'intors'inlerusalim, iar tablirele Cronicii babiloniene
care acopera ultimii ani ai lui luda ~i caderealerusalimului nu s-aupastratj dar Biblia
~i datele arheologice suplimentare ne dau 0 imagine dramatica aceeaces-a'intamplat.
Amprenta sigiliului lui Baruc,
fiul lui Neriia.
Optsprezece luni de batalii ~i asedii ale cetarilor iudaice, inclusiv Ierusalimul, au avut
loc 'intre588 ~i 587/ 586 'i.H. (2Imparari 25:1- 2). Inca 0data Lahi~ul afost scenaunor
lupte nemiloase. Inainte de caderea Ierusalimului, Ieremia menrioneaza ca singurele
cetari deaparare caremai ramasesera erau Lahi~ul, 'in$fela, ~i 'invecinataAzeca(Ieremia
34:7), ambele aflandu-se 'incaleaarmatelor babiloniene care'inaintau. Excavariilede la
Lahi~au aratat ca acesta, 'intr-adevar, afost scena unor lupte 'inver~unate. Nivelul II a
fost distrus ~iars, inclusiv palatul fortificat din cetate. intr-o camera din interiorul porrii
cetarii, arheologii au gasit un grup de 21 de ostraka (fragmente de ceramica
inscriprionate). Eleprovin din zileletumultoase aleinvaziei babiloniene 'inIuda. Unele
reprezinta comunicate trimise de un afirer numit Ho~ayahu (Osea) de la un avanpost
catre comandantul sauYau~din Lahi~. Acel avanpost s-ar fi putut aflalaMare~a, un sit
localizat 'intreLahi~~i Azeca. in ostrakon 4 Ho~ayahu afirma cael urmarea cu supunere
,,[focuriledel semnalizare" din Lahi~. In mod ameninrator el raporteaza ca acestea nu
semai vedeau din Azeca. Aceasta afirmarie sugereaza caeposibil caAzecasafi cazut ~i
ca ~tirea 'ii era transmisa lui Yau~din Lahi~. Acest lucru 'inseamna ca babilonienii
biruisera laAzeca, ceeacefacecaostrakon 4 sadateze lascurt timp dupa declararia din
Ieremia 34:7, unde sespune canumai Azeca~i Lahi~ul mai ramasesera. Caderea cetarii
Azeca 'insemna ca forrele militare ale lui Nabucodonosor puteau sa se concentreze
asupra Lahi~ului ~i apoi sadea lovitura finala lui Iuda prin pradarea Ierusalimului.
intr-adevar, Ierusalimul a cazut dupa un asediu prelungit. Foametea era cumplita,
facand viara insuportabila. Atunci cand zidurile de piatra alecetarii au fost strapunse,
Zedechia ~i un contingent de trupe, temandu-se de moarte, au 'incercat sa scape din
Ierusalim la adapostul noprii. Cu toate acestea, el a fost prins langa Ierihon ~i dus la
Nabucodonosor careaordonat uciderea prinrilor, dupa careZedechia afost orbit ~i luat
prizonier la Babilon (2 imparari 25:2-7). Mii de oameni au fost deportari 'inBabilon
pentru a se alatura celor exilari cu un deceniu 'in urma. Palatul ~i Templul au fost
incendiate. in excavariile din Cartierul Evreiesc al Ora~ului Vechi 'incepute 'in 1967,
printre daramaturile cauzate de distrugere de langa un turn de aparare din Epoca
Fierului a fost descoperita 0 mica coleqie de varfuri de sageata. Varfurile de sageata
sunt de tip babilonian ~i stau marturie luptei aprige 'impotriva Ierusalimului din 586
'i.H. Cartea Plangerilor afost scrisacaun cantec funebru caresajeleasca acest dezastru
narional: "Vail Cum sta singuratica acum, cetatea aceasta atat de plina de popor
altadata!" (Plangerile 1:1).
-:x>ca
.:eata
- 6
abi(on (a (erusa(im
Exilul in Babilon ~i in Egipt
lerusalimul a fost distrus in 586 i.H. Supravietuitorii au fost impra~tiati, zeci de mii
stabilindu-se in regiunea Babilonului ~i in zona Iranului modern, dar un numar de
iudei carefugiseradeinvaziababiloniana aucalatorit inSud, sl2reEgipt, intimp cealtii
au urmat dupa distrugerea lerusalimului: "Atunci tot poporul'de lacel mai mic pana
lacel mai mare~i capeteniile o~tilor s-ausculat ~i au plecat in Egipt, pentru caleera
frica de caldeeni" (2 Imparati 25:26). Aceastaevacuarea fost rezultatul asasinarii lui
Ghedalia, guvernatorullui luda, desemnat debabilonieni. Babilonul seaflala900km
(560 de mi) est in linie dreapta, de lerusalim; totu~i pe rutele de calatorie din acea
vreme, calatoriaera deaproximativ 1450 km(900 demi). Astfel, poporullui Israel a
fost impra~tiat din sud-vestul pana in sud-estul Cornului Abundentei, 0 distanta de
aproape3000 km(1875demi). Pentru camajoritatea acestor oameni eraurefugiati sau
deportati din luda, Yehud in textele antice, termenul yehud, sau iudeu cum este
pronuntat in romane~te, a devenit numele generic dat tuturor israelitilor dupa exil.
"Diaspora" este termenul utilizat de comunitatea evreiascaimpra~tiata in afara tarii
lsraelului.
EVREII IN BABILON
Existau iudei in Babilonia inca din 605 i.H. cand Daniel ~i tovara~ii sai tineri au fost
luati pentru afi indoctrinati culimba~i cultura caldeenilor lacurtearegala(Daniel 1:1
~i urm.). Daniel esteun exempludeiudeu cares-adescurcat foartebine in Babilon sub
caldeeni ~i mai tarziusub peqi ~i esteconsiderat un profet extremdeintelept in Biblie.
Perioadadeexil s-aincheiat oficial atunci candCirus, regalepersan, acucerit Babilonul
in 539 i.H. Lascurt timp dupa aceea, el aemisun decret prin carelepermitea iudeilor
saseintoarca in patria lor ~i sa-~irezideascatemplul. Dar cumafostviatapentru iudei
in timpul acestor 65deani?
Dovezilearheologicesunt limitate. Tablitele cu cuneiforme descoperite laNippur,
un ora~important situat chiar lasuddeBabilon, aratacain secolul al Vlea i.H., dupa
incheierea exilului, acestaavea0 populatie iudaica de marime considerabila. Numele
evreie~tisunt inclusein documente camarturii aletranzactiilor. Elearata, deasemenea,
caunii evrei erau implicati in activitateabancara ~i in comert.
Reconstituirea Babilonului lui
Nabucodonosor.
Totu~i aceastaimaginenu reflectasirua~iamajorita~ii iudeilor din secolul al VI-leai.H.
Soarta acestor exila~i s-aimpar~it in trei categorii: cei din comer~, cei din armata ~i cei
din agricultura. In 597 i.H., ciindau fast deporta~i zecemii deevrei, ni sespune explicit
cain acest numar erau "razboinicii, in numar de 9apte mii, ~i C.. ) teslari 9i fierari, in
numar de a mie" (2 Impara~i 24:16). Este rezonabil sa tragem concluzia ca, la fel ca
asirienii imperiali~ti din secolul al VIII-lea i.H., Nabucodonosor a fast bucuros sa
ingroa~e randurile trupelor sale.
Apoi ~iNabucodonosor erain procesul dea-~iconstrui capitala magnifica, Babilonul.
Excava~iiledin Babilonul antic, cuplate cu descrierile nemijlocite ale istoricului grec
Herodot careavizitat marea cetatein jurul anului 450 i.H., ne oferaaimagine dramatica
a unei metropole cu adevarat marete. Amplasata de-a lungul Eufrarului, cetatea era
inconjurata deun ziddublu din chirpici pecareseaflau 250deturnuri deaparare. Zidul
exterior aveaa lungime de aproximativ 27km(17mi). Un pod seintindea peste Eufrat,
conectand partea principala aora~ului cu sectorul rezidential vestic. Era construit in a~a
fel incat seqiunile saleputeau fi dezmembrate laapropierea unei forteostile. Pemalul de
est seaflau palate magnifice:;;igradini suspendate impresionante caresenumarau printre
a:;;a-numitele:;;apteminuni ale lumii antice. Se crede cii aceste gradini erau terasate :;;i
amplasate intre palat :;;iEufrat, a:;;ezatein mod strategic astfel ineat brizasabata ptintre
copacii :;;iplanteIeinmiresmate :;;iastfel sainmiresmeze zonapalarului.
Artizanii babilonieni stapaneau arta modelarii :;;iasmalruirii ciiramizilor de lut in
scopuri decorative. Figuri delet"(reprezentand-o pezeiraI
9
tar), tauri (reprezentandu-l pe
Adad) :;;igrifoni (reprezentandu-l peMarduk, divinitatea suprema ababilonienilor) erau
turnate pe ziduri :;;ipe porri. Faimoasa Poarta a lui I:;;tar,cu ciiramizile sale albastre
smalruite, este reconstiruita in Muzeul din Berlin. Pentru a ajunge la aceasta poarta,
trebuia satreci printr-o alee fortificati'i cu ziduri de ambele parri. Citadela principala a
Babilonului erasituata pefluviu, chiar langa palat. In interiorul PorrHlui I:;;tar,drumul
procesiunii, lung de 19 m (62 ft), continua pe langa palat :;;iEsagila, complexul de
temple alelui Marduk care cuprindea zigurarul sau templul in forma de piramida.
Un cilindru de lut cu scriere cuneiforma allui Nabucodonosor rezuma proiectele
lui de construcrie in propriile sale cuvinte: ,,[in] Esagila... locuinra zeilor ... eu ampus
aur [smaltJ stralucitor in loc de tencuiala. Amconstruit din
nou Ezida [templul lui Nabu din Borsippa] cu argint, aur,
alese pietre prerioase, cupru... :;;ilemn de cedru, am ter-
minat constructia sa... amreconstruit ziguratul Babilonului,
I-am terminat :;;i I-am ridicat pana in varf cu ciiramizi
smalruite de culoare albastra pura." In mod asemanator,
cartea lui Daniel citeaza cuvintele de apreciere a valorii
ora9ului sau marer, in timp ce se plimba pe acoperi
9
ul
palatului sau: "Oare nu este acesta Babilonul cel mare, pe
care mi I-am zidit eu, ca re:;;edinra imparateascii, prin
puterea bogatiei mele :;;ispre slavamaretiei mele?" (Daniel
4:29-30). Acest regat glorios a fost construit cu asistenta a
mii de prizonieri de razboi printre care, fara indoiala, se
numarau :;;iiudei.
DIASPORA EGIPTEANA
J udeeand dupa cuvintele profetului Ieremia lasosirea sain
Egipt in 582 i.H., iudeii erau impra9tiati pretutindeni in
tara. El avorbit faeand referire lapoporul sau din Migdol,
din Tahpanhes, din Memfis 9i din Pathros. Profetul
Ezechiel, careatrait in mijlocul comunitatii iudaice babilo-
niene, descrie tara Egiprului ca intinzandu-se de la Migdol
in Nord pana laAssuan in Sud. Migdol, careinseamna fort
sau turn, era fortareata defrontiera aEgiptului in secolul al
VII-lea 9i in secolul al VI-lea i.H. In timpul ocupariei
israeliene a Sinaiului din anii '70, arheologul israelian
Mon?trii legendari zugraviti
cu d'iramizi smaltuite pe
Poarta lui I?tar, Babilon.
Insula Elephantine, Egipt.
Comunitate evreiasdi
numeroasa de aici a lasat
sute de papirusuri, unele de
ordin personal, altele
cuprinzand texte literare.
Eliezer Oren acondus pentru scurta vreme excavatiilelaTell Qedua. Situat la 15km
00 mi) est de Canalul Suez, in nordul Sinaiului, situl de 10ha (25 de acri) ascosla
ivealaun fort patrat cu0suprafata de40000m
Z
(430556 Fe). Acestsit esteconsiderat
desapator Migdolul profetilor. Lacelalaltcapat al Egiptului, inzonaprimeiadintre cele
cinci cataractealeNilului, seaflaora~ul defrontiera antic din sudul Egiptului, Assuan.
In mijlocul cataractei degranit estesituata insulaElephantine, careaveaforturi ~itrupe
instalate acolo inca din zorii istoriei Egiptului. Aici, in secolul al V-leai.H. ~i poate
incepand chiar cu secolul al VI-leai.H., a locuit 0 garnizoana de mercenari iudei
impreuna cufamiliilelor.
Datorita descoperirii asute de papirusuri scrisein arameicii, limba internationala
din perioada persana, esteclar cii aceastaadevenit limbacomuna aiudeilor in timpul
exilului ~i dupa aceea. Printre papirusuri seaflau arhivedefamiliecareincludeau atat
contracte ~i scrisori, cat ~i texteliterare, cumar fi Intelepciunea lui Ahikar, ~i chiar un
text istoric important, 0copieatextului original al imparatului persan Darius I depe
monumentul delaBehistun (vezicapitolul 1).
Ciiderea Babilonului ~i sfaqitul exilului
Imperiul Babilonian a atins apogeul sub conducerea energicii a lui Nabucodonosor
(605-562 i.H.). Moartea sa a constituit din multe puncte deovedere inceputul
sfar~itului. Dupa cateva domnii scurte, Nabonid a preluat tronul in 556 i.H. ~i a
domnit pana lacaderea Babilonului din 539 i.H., cand' a fost cucerit de persani. Se
cunosc putine lucruri despre acest regeenigmatic. Cronica babiloniana afirma cii in a
doua parte adomniei sale, Nabonid ~i-afacur re~edintainTaima, 0a~ezaredinArabia,
aflataperuta importanta acomertului cutamaie. Cronica spune ca, din cauzaabsentei
regelui, printul mo~tenitor conducea afacerilestatului, dar sarbatoareadeAnul Nou nu
putea fi tinuta faraprezenta regelui. In ultimele zileleinainte de cucerirea Babilonului,
Nabonid s-aintors in tara sapentru aincerca sa0 apere ~i apOfuncit castatuile de cult
alediverselor zeitati safieduse laBabilon pentru aajuta laapararea sa.
Cartea lui Daniel cuprinde un raport al ultimelor zile ale imperiului neoba-
bilonian. Lainceput aflam caultimul rege al Babilonului este Bel~atar ~i cael adat 0
mare petrecere pentru 0 mie de nobili (Daniel 5:1 ~i urmatoarele). In timp ce
festivitatile erau in phna desfa~urare, 0 mana de om misterioasa a aparut, scriind pe
perete un text greu de deslu~it. Regeleaintrat in panica ~i ~i-achemat inteleptii pentru
a interpreta textul. Daniel a pa~it in fata ~i a interpretat textul spunand ca venise
sfar~itul regatului ~i caacesta urma safiecucerit de mezi ~i de per~i.
Unii istorici privesc referirea la Bel~atar ca pe 0 gafa istorica, deoarece se ~tieca
Nabonid afost ultimul regecaldean. Cartea lui Daniel, spun ei, afost scrisalaaproape
patru sute de ani de la caderea Babilonului ~i autorul biblic nu a~tiut cine era regele
astfel ineat a inventat un nume. Amintiti-va totu~i ca in Cronica babiloniana scrie ca
printul mo~tenitor domnea de fapt in Babilon, in timp ceNabonid se afla in Arabia.
Problema esteclarificata de0tablita carementioneaza renovarea ziguratului din Ur de
catre Nabonid. Aceasta seincheie cu 0rugaciune inaltata lui Sin, zeullunii ~i patronul
Urului: "In ceea ce ma prive~te, eu, Nabonid, rege al Babilonului, paze~te-masa nu
pacatuiesc impotriva divinitatii tale~i da-mi in dar 0viata lunga, iar in ceeace-l prive~te
pe Bel~atar, fiul meu cel mai mare... fiecael safiesaturat cu 0viata imbel~ugata."
In mod clar Bel~atar era printul mo~tenitor care era rege de facto in Babilon in
timpul absentei tatalui sau. Ceea ceeste uimitor in cartea lui Daniel este nu numai ca
se~tiecaBel~atar era domnitorul, ci ~i caeacontine un indiciu referitor lastatutul sau.
Atunci cand Bel~atar ~i-aconvocat inteleptii, el adeclarat: "Oricine vaputea citi scrierea
aceasta ~i imi va arata interpretarea ei vafi imbracat cu purpura, va purta un lanti~or
de aur lagat ~i vaavealocul al treilea in carmuirea imparatiei" (Daniel 5:7). Pentru ca
Bel~atar era in realitate al doileadomnitor, el putea sail ridice numai in pozitia atreia
pe cel care reu~easaasigure interpretarea.
Cilindrul lui Cirus. Inscriptia
relateaza preluarea
Babilonului de catre Cirus.
Mormantullui Cirus, In situl
primei capitale a
Ahemenizilor de la
Pasargade.
Un daric de aur persan de la
Muzeul Britanic.
Atunci cand Avraam a cumparat pe~tera
Macpela ~iterenullnvecinat de la Tohar
din Hebron pentru patru sute de sicli de
argint, acestea nu erau monede. Textul
spune explicit ca le-a dintarit conform
greutatilor negustorilor (Ceneza
23:15-16). 0mie de ani mai tarziu,
chiar Inainte de 586 I.H., profetul
leremia a cumparat a bucata de pamant
de la varul sau pentru 17 sicli. Inca 0
data, argintul a fost cantarit (Ieremia
32:9-10). Atunci cand luda a cazut de
acord sa-L yanda pe Isus pentru 30 de
arginti, el a primit monede. Unde ~i
cand au aparut monedele? Dovezile
sugereaza ca sistemul monetar a Inceput
In vestul Turciei ~is-a raspandit rapid In
Crecia. Cele mai vechi monede dateaza
din secolul al VII-lea I.H. Deoarece
persanii controlau Anatolia de la
mijlocul secolului al VI-lea I.H., este
probabil ca prin intermediullor sa se fi
raspandit In Intregul imperiu. Deoarece
- " iiI! . ." .....-
~ -----------
- ~~- -~ ...
-~.
moneda persana de baza, daricul, I~iia
numele de la Darius I, se pare ca
aceasta a Inceput sa circule In toata tara
la sfar~itul secolului al VI-lea I.H.
Moneda greceasca, drahma, este
mentionata In cartile biblice scrise dupa
exil (de exemplu Ezra 2:69; 8:27;
Neemia 7:70-72) ~iar putea fi In
realitate 0referire mai tarzie la daricul
persan.
Ratiunea de a exista a monedelor
este ca etalonul monetar este garantat
pentru valoarea sa, iar In spatele lui se
afla autoritatea unui guvern. Din
perioada persana pana In vremurile
romane ~icre~tine timpurii, monedele
erau confeqionate din cupru, bronz,
argint ~iaur. CarmuitorH adeseori bateau
monede pentru a comemora anumite
evenimente sau realizari. In felul acesta
mijlocul de plata putea comunica
doctrina oficiala zonelor Indepartate ale
unui regat sau imperiu.
Da, persanii au cucerit Babilonul chiar in noaptea aceea 9i Bel9atar a fost ucis
(Daniel 5:30-31). 0 luna mai tarziu, insu9i imparatul Cirus asosit cumarepompa 9i a
fost intampinat de locuitorii adoratori ai Babilonului care fluturau crengi - 0
Duminica aFloriitor efectiva. In 1879, laBabilon afost descoperit un cilindru persan
de lut carene oferaperspectivapersana asupra preluarii ora9ului. Acest text dezvaluie
modulin careCirus s-aingrijit detempleledin Babilon, areinstituit practicilecorecte
9i aredat imaginiledecult t~mplelor lor initiale. Acest moddegandire ar putea foarte
bine safiein spateleedictulul lui Cirus mentionat in BibliecareIepermitea iudeilor
saseintoarca in"Ierusalim9i sareconstruiasc:l Templul (Ezra1:1-4), implinind astfel
profetialui IsaiacaDumnezeu HvaridicapeCirus capeun Mesiapentru areconstrui
Templul (Isaia45:1-13).
~adar, exilul s-aincheiat in mod oficial in 539 l.H. Undeceniu mai tarziu,
binevoitorul imparat a murit. Mormantul sau, 0 salade piatra situata in varful unei
strUcturi piramidale in trepte, incasemai aflain Pasargade, Iran.
Reconstruirea Ierusalimului
Bucuria trebuie saIi fi cuprins pemiiledeexilati eliberati in timp ceau facut 0calatorie
anevoioasa inapoi in Ierusalim. In jurul anului 538 / 537 i.H., Zorobabel, nepotul
regelui Ioiachim, acondus inapoi un grup depeste 60demii deoamenij el afost numit
guvernator 9i sub conducerea sa a fost reconstruit Templul (Ezra 2-4). Imaginea
Ierusalimului daramat trebuie sa fie fost dezolanta. Prima lor sarcina a fost sa
reconstruiasca altarul, sa aduca jertfe 9i sa celebreze Sarbatoarea Corturilor (Ezra
3:2-4). Lafel cain zilelelui Solomon, au fost angajati tamplari 9i zidari fenicieni casa
ajute laconstruirea Templului (Ezra3:7).
Unii dintre vecinii lor neevrei, posibil inclusiv samariteni, Ie-aucreat probleme de
ordin legal in privinta eforturilor dereconstructie, iar munca laTemplu astagnat pana
in timpul domniei imparatului Darius I (522-486 i.H.j Ezra4:1-4). Darius aordonat
examinarea arhivelor pentru a verifica daca Cirus acordase initial permisiunea de
reconstruire aTemplului. Cand s-agasit copia, el areautorizat proiectul de constructie
9i in cinci ani, intre 520 9i 515 i.H., Templul a fost terminat (Ezra 6:1-15). Darius a
construit magnificul ora9 Persepolis din Persia, care include un relief infati9andu-l pe
monarhul intronat, in timp cecurtenii seprezinta in fata lui.
Din punct de vedere arheologic, nu se pot spune multe despre cel de-al Doilea
Templu, deoarece cinci sute de ani mai tarziu afost inlocuit cu Templullui Irod care,
la randullui, afost distrus de romani in 70 d.H. In ciuda lungii istorii de construire,
de distrugere 9i de reconstruire din zona Muntelui Templului, exista 0 sectiune din
zidul de est langa coltu1 de sud-est al zidurilor existente unde un anumit faIt
demarcheaza doua etape deconstructie. Ceea ceseaflalastanga saulasud deimbinare
dateaza de pe vremea lui Irod (37-4 i.H.), daca e sajudecam dupa tipul de moloane
daltuite folosite in aceasta sectiune. Ladreapta faltului rectiliniu tipul de blocuri pare
afi din perioada Asmoneilor, cu un secol inainte de lucrarea lui Irod, cand platforma
Templului afost extinsa.
La0 distanta cevamai mare de300 m(975ft) fatade coltul sud-estic seafla Poarta
Aurita acarei datare ramane nesigura, dar probabil casesitueaza undeva intre secolul
al VI-lea9i secolul al VIII-leai.H. In 1969,0 descoperire senzationala afost facuta langa
aceasta celebra poarta. Un student american seplimba pelanga Poarta Aurita, un teren
care cuprinde sute de morminte islamice vechi de cateva secole. Pamantul s-asurpat
dintr-o data sCbpa9ii lui 9i el s-atrezit intr-o cripta plina de oase. In lumina neclara a
putut vedea ceea <Zepareau afi blocurile de piatra aleunei porti boltite aflate imediat
sub Poarta Aurita. Inainte caaceasta descoperire sapoata fi examinata de un arheolog,
autoritatile locale arabe au umplut gauracu ciment, impiedicand orice alte investigatii.
Ceea ceesteclar estecaPoarta Aurita din per.ioadabizantina afoscconstruita deasupra
unei alte porti care ar putea data din secolul I i.H. Prezenta cimitirului islamic face
imposibile excavatiile cu caracter 9tiintific pentru determinarea datei acelei porti; cu
toate acestea, chiar la nord de Poarta Aurita, 0 sectiune din randul de blocuri cel mai
dejosafost datata din secolul al VI-leai.H. 9i,astfel, lainceputul perioadei celui de-al
DoileaTemplu.
Istoria biblica a perioadei Vechiului Testament sesfarge9tein cartea lui Neemia.
In calitatedeguvernator, Neemias-aangajat sareconstruiasca zidurilecetatii carepana
in zilelelui nu fusesera reconstruite, astfel, ora9ul putand oricand sa fie atacat. Cu
permisiunea imparatului persan Artaxerxe I pe carel-aslujit ca paharnic, Neemia a
parasit Susa9i s-aindreptat spreIerusalim. In 444 i.H., in ciudaobiectiilor din partea
oponentilor apropi~ti ai iudeilor, Neell\ia a dus la capat sarcina de a supraveghea
construqia. Majoritatea arheologilor sunt de parere cazidurile au fost construite pe
temeliile cetatii initiale. Cetatea ar fi fost destul de mica, probabil limitata la
Ierusalimul din zilelelui David. 0 concePtiemult mai maximalistaesteacumsustinuta
de arheologul israelian DavidUssishkin. El credecazidurilear fi inconjurat intregul
Ierusalim, a9acumerainainte dedistrugerea din 586 i.H. In acest caz,Ierusalimullui
Neemia era destul de mare, dar slab populat (Neemia 11:1-2). In ambele scenarii,
probabil doar anumite sectiuni alezidului aunecesitat safierezidite9i portile lor safie
reconstruite. Esteindoielnic faptul caintreg zidul defensivallerusalimului afost facut
una cupamantul decatrebabilonieni.
Dupa 0scurta vizitain Babilon, in 432 LH., Neemia s-aintors in Ierusalim. El a
introdus reforme religioase, plecand de lareformele lui Ezra, scribul-preot careatrait
cu cativaani mai devreme. $i astfel, perioada Vechiului Testament seapropie de un
sfaqit, cupersanii stapanind un imperiu vast din India pana in Ethiopia 9i din nordul
Arabiei pana in Anatolia.
Lumea greco- romana a
Noului Test ament
Intre cele doua Testamente: ascensiunea grecilor
Intr-o viziune, Daniel, profetul din secolul al VI-lea 'i.H., avazut calumea urma saschim-
be puterile din nOlI. El avazut un tap din Grecia dand navala de-a curmezi~ul pamantu-
lui ~i atacand un berbec care 1i reprezenta pe mezi ~i pe peqi (Daniel 8). In secolele care
s-auscurs de la zilelelui Neemia pana la na~terea lui Isus din Nazareth, puterea politica,
cultura ~i limba Tarii Sfinte s-au schimbat complet. Mai 'intai, Alexandru cel Mare care
venea din Macedonia (nordul Greciei) a cautat sa elibereze Grecia ~i Macedonia de
influenta persana ~i sa stapaneasca el'insu~i 'intreaga regiune. In 333 l.H., Alexandru a
'inceput 0 cucerire sistematica aAsiei Mici, respingand armatele persane ale lui Darius
al III-lea. Un mozaic descoper it la Pompeii (langa Napoli,
Italia) ilustreaza un moment decisiv din batalia de laIssus
din nordul Siriei. Alexandru este 'infati~at napustindu-se
'inainte 'in timp ce Darius cu spaima pe chipul lui fuge
uitandu-se 'inurma lagrecii care 'inainteaza. Dupa aceasta
batalie, Alexandru a 'inaintat 'in mar~spre coasta, ne1n-
tampinand aproape nicio opozitie, cucerind Palestina ~i
Iuda. In 332 'i.H. a preluat Egiptul aproape fara lupta.
Egiptenii seaflasera sub dominatie persana astfel'incat preotii
luiAmon I-au'incoronat ca"Fiu allui Ra" (zeul soarelui) ~i I-au
uns faraon. ~i astfel aajuns safiepictat 'intemplele ~i sanctu-
arele pe care le-adat 'infunctiune 'inEgipt. In timpul ~ederii
sale 'in Egipt, a 'inceput sa construiasca ora~ul Alexandria
numit dupa el. Timp de secole dupa aceea, Alexandria a fost
ora~ul principal al Egiptului: portul care a adapostit Farul din Alexandria, una dintre
cele ~apte minuni ale lumii antice, ~i ora~ul Cleopatrei ~i.allui Marc Antoniu.
In 331 l.H., Alexandru a 'inregistrat 0 a treia victorie majora 'impotriva lui Darius
al III-lea, la Gaugamela, la est de Tigru. Cu Persia complet supusa, Alexandru a con-
tinuat mar~ul spre rasarit, spre India. 0 moneda greceasca comemoreaza campaniile
sale 'in acea regiune: Alexandru este prezentat pe cal, cu 0 lance 'in mana, atacand un
Portiune din mozaicul gasit
la Pompeii, prezentandu-I pe
Alexandru eel Mare In lupta
eu persanii de la Issus din
3331.H.
Extinderea imperiului lui
Alexandru ~iimpartirea
Orientului Apropiat al
Antichitatii dupa moartea sa.
>--_ _ ~ 8~90km
600 mi
rege indian care incearca safuga pe un elefant. Ora~u1Kandahar din Afganistan, care
afost 1a~tiri 1ainceputu1 acestui nou mi1eniu ca0 fosta fortarea~a ata1ibanilor, a fost
intemeiat deAlexandru ~i ~i-apastrat numele.
Intr-un deceniu, Alexandru ~i o~tile1ui au faurit un imperiu imens, iar visu11ui era
sauneasca 1umeaca0 entitate greceasca. Aceasta idee de acivi1iza1umeacu 0 viziune
greceasca asupra 1ucrurilor se nume~te elenism. Totu~i viziunea 1ui Alexandru a fost
curmata brusc in 3231.H., prin moartea saprematura 1a33deani, 'inBabilon. Imperiu1
sau a fost 'impar~it'intre marii sai generali ~i au urmat mu1tebatalii pentru cine ~i ce
regiune controla. ~ntigonos a pretins Asia Mica, 'intimp ce 1ui Ptolemeu i-aurevenit
Egiptu1~i 0 parte din Pa1estina~i din Iuda. Se1eucosa1uat 'instapanire Mesopotamia,
cu capita1a 1aBabilon. E1a construit mu1te ora~e'in Siria ~i 'in Mesopotamia. Unul
dintre ce1emai importanteeraAntiohia, numitdupatata1sau,Antioh.Situat'in
actua1aTurcie, numele modern a1ora~u1ui este.Antakya carepastreazavechea denumire
greceasca. 0 comunitate mare de iudei s-astabilit acolo, fiind atrasadepropunerea 1ui
Seleucos 'inceprive~teceta~enia. In Antiohia, nume1e decre~tin afost atribuit iudeilor
care 11'imbrati~aserape Isus caMesia sau Cristos (Fapte 11:26).
In seco1elescurse 'intresfar~itu1Vechiu1ui Testament ~i'inceputu1Nou1ui Testament
(cca 420-4 / 5 1.H.) aco1o au avut loc mu1te conflicte militare intre Pto1emei ~i
Seleucizi, iudeii fiind adeseori prin~i lamijloc in timpul schimbarilor de putere intre
Egipt ~i Siria. In ciuda acestor probleme, viziunea lui Alexandru pentru 0 lume
elenisticas-aimplinit. Greacaadevenit limbauzualaalumii mediteraneene, iar ora~ele
de tip grecesc sau polisurile, cu teatre ~i piete (agora) ~i alte structuri arhitectonice,
puteau fi intalnite in toate teritoriile cuceritedeAlexandru.
Vedere aeriana a comunitatii
de la Qumran. In fundal se
vad grotele In care au fast
descoperite 0 parte dintre
primele suluri.
Qumran ~iManuscrisele de la Marea Moarta
Perioadadintre Testamente estecaracterizatade0 lupta pentru adetermina cumsafii
iudeu, adica fidel Legii lui Moise, in timp ce traie~ti sub influentele religioase ~i
culturale elenistice. Probabil cadin cauzaacestei lupteapar diversepartide saufaqiuni
religioase care sunt dezvoltate complet :;;i men~ionate in Noul Testament. Noul
Testament vorbe:;;tede saduchei :;;ide farisei. Cei dintai erau mult mai solidari din
punct devedere social :;;ipolitic cu elenismul :;;i,incepand cu secolul I tH., cu cultura
romana. Cei din urma erau mai tradi~ionali. Apostolul Pavel s-aidentificat cu fariseii,
declarand in fa~aSinedriului, consiliul iudaic aflat la putere: "eu sunt fariseu, fiu de
farisei" (Fapte 23:6); in ceea ce prive:;;terespectarea Legii, el s-aproclamat "fariseu"
(Filipeni 3:5) :;;ielev al respectatului rabin Gamaliel (Fapte 22:3).
Istoricul J osephus :;;ialtesurse scriseidentifica 0 atreia sectii cunoscuta sub numele
de esenieni. Ace:;;tianu sunt men~iona~i in Noul Testament, dar sunt cunoscu~i de la
sfaqitul secolului al II-lea tH. Pliniu cel Biitran (23-79 d.H.) afirma cii esenienii au
locuit in pustiul Iudeei, langa En Ghedi, aproape de Marea Moarta. Descoperirea
Manuscriselor de laMarea Moarta :;;iexcava~iileulterioare de la Khirbet Qumran i-au
fiicut pe unii cercetatori sacreada caacestea erau vestigiile esenienilor.
Termenul Khirbet este arab :;;iinseamnii ruine, iar siturile arheologice in care
ruinele sunt vizibile la suprafa~a sunt uneori numite Khirbet in loc de telL In ciuda
faptului caau fost vizibilestructuri de piatra timp de aproape doua mii de ani in acest.
sit, ele nu au fost investigate inainte de explorarea grotelor ini~iale:;;ide descoperirea
sulurilor, intre 1947 :;;i1951. Situl a fost cura~at in mare parte intre 1951 :;;i1956 sub
conducerea lui Roland deVaux, preot dominican :;;idirector al $colii Franceze deStudii
Biblice :;;iArheologice din Ierusalim. El a explorat :;;ialte pe:;;teridin zona :;;ia excavat
situl invecinat, Ein Feshka.
In 1961, in timpul primei mele vizite la Qumran, pe cand aveam zece ani, I-am
intalnit pedeVaux, iar aceastii amintire imi vafi mereu draga. Dupii cele-astrans mana
:;;ii-asalutat pe parin~ii mei, ne-a indicat ni:;;telucruti importante de vazut :;;iaplecat.
Noi am cutreierat ruinele comunita~ii care masoara 100x 80 m,(325 x 260 ft), lucru
care este posibil :;;iastazi. In acele zile de inceput, chiar am putut sa ne ciitaram in
grotele din apropiere, unde fuseserii descoperite unele dintre primele suluri, dar lucrul
acesta nu mai estepermis acum deoarece estedestul de periculos.
DeVaux credea caQumran era caminul sectei religioase careaprodus sulurile din
vecinatate. A fost descoperitii 0 salii spatioasa in careseaflau mese:;;icalimari. Secredea
caaceasta era camera pentru copierea manuscriselor.
I
Au fost identificate peste opt sute de manuscrise diferite, unele Hind doar ni:;;te
fragmente micute. Intre 20 :;;i25% sunt biblice, ponderea 0 reprezinta diverse lucrari :;;i
comentarii sectare asupra Scripturilor. 0 parte dintre manuscrise au fost pastrate in
vase de lut cu capac. Aceasta practica ~pastriirii documentelor este atestata :;;imai
devreme in istoria biblica (Ieremia 32: 14). 0 sec~iespeciala: aMuzeului Israelului din
lerusalim, numita Sanctuarul Cartii, adaposte:;;temulte dintre suluri :;;ifragmente :;;i
poate fi vizitata de public. Studiul :;;tiintifical acestor suluri :;;ifragmente continua :;;i
multe suluri importante a:;;teaptasafiepublicate.
Datarea documentelor seintinde de la mijlocul secolului al II-leai.H. pana apro-
ximativ in anul 70 d.H., cand Ierusalimul:;;i mare parte din Iudeea au fost devastate de
romani. Ceramica ~i monedele gasitein excavatiiledelaQumran sepotrivesccuacest
orizont. Patru monede iudaice gasitein ultimele niveluri de ocupatie sunt datate din
anul al treileaal revoltei impotriva Romei, ceeacecorespunde cuanul 68d.H.
in ultimul timp, cercetatorii nu au mai fost atat de inclinati sa identifice
comunitatea delaQumran cuesenienii. 0 teoriealternativa, bazatapeun papirus care
incanu estepublicat, esteaceeacaradacinile comunitatii sunt saduchee. 0 altaopinie
esteca, din cauzadiversitatii religioasereprezentate in manuscrise, colectiadesuluri i~i
are originea in IerusaJ im~i a fost transportata la Qumran din motive de siguranta,
inainte de 70 d.H. Prin urmare, nu erau produsul unei singureramuri aiudaismului
~i, de aceea, intre suluri ~i comunitatea vecina de laQumran nu era nici 0 legatura.
Foarte recent, doi arheologi israelieni care au fkut sapaturi la Qumran in ultimul
deceniu au inaintat 0 ipoteza noua ~i provocatoare. Ei sustin ca Qumran nu era 0
comunitate sectarareligioasa, ci mai degraba0 fabricadeceramicacareeraocupata de
catevazeci deoameni laun moment dat. Bazinelenu erauscaldarori, mikvaot inebraica,
ci rezervoarepentru apa ~i bazine pentru amestecarealutului! Daca aceastaexplicatie
este acceptata, se sugereazainca 0 data ca nu a existat nicio legatura intre suluri ~i
comunitatea adiacenta. Dupa parereamea, aceastainterpretare paregreudecrezut, mai
alesca eel putin unul dintre bazine are 0 piesa de ramificatie la trepte, caracteristic
pentru 0scaldatoare. Destinatia piesei eraaceeadeapermite persoanei saintreinbazin
pe 0 parte ~i sa iasape cealaltaparte, nepangarita de impuritatile lasatepe trepte la
intrarea in bazin.
Nu mai estenevoiesaspunem cacercetatorii vor continua sadezbata~isaconteste
natura comunitatii de la Qumran ~i semnificatia sulurilor care arunca lumina
considerabila atat asupra iudaismului din secolul al II-leai.H. pana in secolul I d.H.,
cat ~i asupra contextului social din careaizvoratcre~tinismul.
Dati Cezarului: lumea romana a Noului Testament
Greaca a continuat sa fie limba uzuala a lumii mediteraneene, in ciuda influentei
crescande aRomei in regiune. in secolul I i.H., sudul Levantului afost ca0 tabla de
~ahpentru ni~teregatemici aflatein competitie. Iudeea eracondusa de regi Asmonei
(numiti ~i Macabei). ParteadesudaIudeei cuprindea 0 zonacunoscuta drept Idumea
- un nume care deriva din Edomul din perioada Vechiului Testament. Alexandros
Iannaios (103-76 i.H.), regeleAsmoneu delaIerusalim, i-adesemnat peAntipater - un
idumeu - saguvernezeaceastazona. Disputele din Iudeea referitoare lasuccesiune ~i
ostilitatea dintre vecini i-a determinat pe Antipater sa faca apel la Roma pentru
rezolvarealor. Celebrul general Pompei afost trimis in Iudeea. El acucerit Ierusalimul
in 63 i.H. ~i i-a indepartat pe Aristobul care l-a inlaturat pe fratele sau, Hircan,
mo~tenitorul dedrept. Pompei arezolvatproblema, dar Iudeea~i Idumea nu vor mai fi
niciodata eliberatedin stransoarea Romei.
Alti jucatori importanti in conflictele regionale din secolul al II-lea~i din secolul
I i.H. erauarabii nabatei, al caror regati~iaveacentrul inminunatul ora~depiatraPetra,
amikve sau un bazin de
purificare la Qumran.
r
3 Blocuri masive de piatra
~ formand 0 portiune din Zidul
r
~ de Vest al Templului lui Irod.
r
situat in sudul Iordaniei. Cladirile importante, cu fatadele lor elegante, erau sapate
direct in gresiade culoare trandafirie. Cea mai bine cunoscuta estea~p-numitavistierie
sau Hazne in araba. Acesta esteedificiul de 0frumusete uluitoare in care intra Indiana
J ones in cautarea Sfantului Graal, in filmul The Last Crusade [Ultima cruciada].
Loialitatea lui Antipater fatade Roma afost dusa mai departe defiul sau hod, care
in 37 i.H. a devenit suveranul Iudeei. Cu timpul, Roma i-adat in stapanire efectiva
intregul teritoriu traditional al Israelului. 0 data instalat in siguranta in Iudeea, hod a
realizat constructii numeroase iii marete din Baniyas (Cezarea Philippi), situat in nord,
pana in pustiul Iudeei din sud. Fara indoiala, lrod a fost cel mai prolific constructor
din istoria Israelului. Edificiile pecarele-aconstruit reflectau devotamentul sau fatade
garantii sai romani iii preamarirea propriei salepersoane. Pede alta parte, el nu afost
niciodata acceptat pe deplin de iudei, din cauzacasetragea din tata idumeu 9i mama
nabateana. Pentru asefaceagreabil populatiei majoritare din regatul sau, el aconstruit
un nou Templu pentru Dumnezeu in Ierusalim.
TEMPLUL DIN IERUSAUM
"Cand aie9it din templu, unul din ucenicii Lui i-azis: ,lnvatatorule, prive9te ce
pietre 9i cecladiri!' " (Marcu 13:1).Acest Templu impresionant joacaun rol
important in Noul Testament, fie ca loc in care pruncul Isus a fost
inchinat Domnului (Luca 2:22-28), fie caloc in care El apredicat
(loan 8:19i urm.), fiecalocin careprimii creiitini seadunau pentru
inchinare (Fapte 5:12-14). Era Templul construit de lrod. Zona
Templului din Ierusalim, numita Muntele Templului, ocupa in
prezent 59 ha (145acri). Aceasta zona reprezinta suprafata maxima
acomplexului Templului lui lrod.
Arheologul arhitect Leen Ritmeyer care aefectuat studii exten-
sive iii a participat la excavatiile din jurul Muntelui Templului
incepand cu 1973' a intocmit planuri minutioase ale acestui teren
ingradit, a9acum aevoluat in timp, pebazamarturiilor arheologice
iii arhitecturale pe care le-a strans. Intr-adevar, este fascinant sa
deosebesti ruinele din zona, dat fiind caacest Templu afost distrus
, .
degeneralul roman Titus in anul 70 d.H. 9i afost facut ulterior una
cu pamantul deAdrian (76-138 d.H.) pentru a-l desfiinta caloc de
inchinare iudaica, ridicand un templu lui J upiter. Apoi, in
perioadele: bizantina, islamica iii cruciata, zona a fost ocupata de
diversealteconstructii. Cu toate acestea, reconstituirea lui Ritmeyer
este convingatoare, in ciuda tuturor obstacolelor.
Pebaza prezentei unor blocuri mai vechi labaza unui rand de
trepte din zona nord-vestica, Ritmeyer a stabilit ca acestea faceau
parte din platforma centrala pe care era construit Templul propriu-zis. 0 u~oara
curbura in zidul de est marca coltul de sud-est al platformei originale care masura
500x 500de coti, adica 265 m
2
(861 Fe). Aceastaplatforma demarca Templul recon-
struit la sfar~itul secolului al VI-leai.H. ~i reprezenta initial platforma construita de
Solomon pentru a nivela muntele de piatra rotunjit pentru Templul sau. In secolul
alII-leai.H., platformaafostextinsacatresud. Irodaextinsaceastaplatformacatrenord
~isud. Imbinarea saufaltul (locul in careseintalnesc doua tipuri diferitedeblocuri de
piatra) din acela~izid, lasuddecurbura, credeRitmeyer, estepunctul deunde aince-
put extensia Iui Irod. Zidul deVest careera numit "Zidul plangerii" cuprinde cateva
dintre blocurile masivede calcar aleextensiei lui Irod. eu alte cuvinte, zona carede
secoleafost ~iramane sfantapentru evrei caun locderugaciune ~ideinchi-
nare - ~i pe care0viziteazaastazi turi~tii - era
zidul exterior al terenului ingradit inju-
rul Templului ~i nu sanctuarul
insu~i.
oreconstituire a Templului
lui lrod.
ININTERIOR: Una dintre
pietrele situate la una dintre
intrarile In sanctuarul interior
al Templului, avertizandu-i
pe neevrei sa ramana afara.
In teritoriul ingradit in jurul templului ~i in jurul sanctuarului seafla 0 bariera
dincolo decarenumai iudeii puteau trece. Aufast gasitedoua inscriptii inlimbagreaca
careleinterziceau neevreilor, sub pedeapsa cu moartea, saintre in zonasanctuarului.
Una dintre ele este completa, in timp ce cealalta s-apastrat numai partial. Textul
complet sunaastfel:"Nici un strain nu arevoiesapatrunda iningraditura debalustrade
careimprejmuie9te zonaTemplului. Oricine vafi prins, sevafacevinovat de propria
moarte." Faraindoiala caaceastainterdictie adus larazmerita 9i laarestarea lui Pavel
in lerusalim, atunci cand afost facuta marturia mincinoasa caapostolul "aadus 9i pe
ni
9
te greci in templu 9i a profanat acest loc sfant" (Fapte 21:28). Doar interventia
centurionului roman a impiedicat ca Pavel sa nu fiepe loc omorat in bataie (Fapte
21:30-34). In plus, la acest zid de despartire care ii separa pe evrei de neevrei in
Masada, fortareata montana
a lui Irod de langa Marea
Moarta.
Irod a construit palate mari ~iluxoase In
tot regatul sau. In lerusalim, Irod a
construit un palat cunoscut din surse
scrise. Urme ale lui au fost gasite la sud
de actuala Poarta a J affei, aproximativ la
600m (2 000ft)vest de coltul de
sud-vest al Muntelui Templului.
La lerihon a construit un complex de
palate, din care anumite portiuni sunt
bine pastrate. Acesta era situat peste
uedul Qelt, un curs de apa care se varsa
In Marea Moarta. In paralel cu raul se
afla 0gradina scufundata Inconjurata de
ni~e de piatra In care erau a~ezate statui.
Palatul prezenta un bazin imens care
masura 177 x 146 m (575 x 475 ft)~i
bai calde ~j/rec.iIn stil roman.
Un palat la fel de extravagant a fost
construit la Herodium la 5 km (3 mil
sud-est de Bethlehem. ?i acesta avea bai
~iun bazin masurand aproape 3 m
(9 ft 9 in)adancime, Incheiat cu 0 insula
circulara pe care era construit un foi~or
sau un balcon pentru petreceri. Un palat
era situat la baza unui deal conic
constru it de Irod ~iIn centru Icaru ia Irod
a construit 0re~edinta superioara.
Conform lui J osephus, Irod a fost
Inmormantat la Herodium cu mare
pompa. Un drum lung de 310m
(1000ft)care merge In paralel cu
palatul central, posibil sa fi servit ca 0
promenada pentru procesiunea funerara
a regelui. Locullnmormantarii sale a
ramas un mister timp de aproape trei
decenii de investigatii arheologice. Oar,
In mai 2007, Ehud Netzer, profesor la
Universitatea Ebraica din lerusalim, a
anuntat ca a descoperit In sfar~it mor-
mantul atat de mult cautat. Pana acum
au fost gasite fragmente ale unui sarco-
fag de piatra pe care sunt sculptate
ornamente ~icare masoara 2,30m
(7 ft 6 in)lungime. Nu a fost gasita nicio
inscriptie pentru a identifica cu certitu-
dine mormantul ca fiind al lui Irod, dar
localizarea lui la Herodium, unde pla-
seaza J osephus Inm,9rmantarea, ~icalita-
tea sculpturilor de pe sarcofag sugereaza
un mormant regal. Excavatiile continua,
iar descoperirile viitoare pot rezolva
identitatea proprietarului mormantului.
Unic ca ~iconstructie ~ica Infati~are
este palatul de iarna fortificat pe care
inchinare segandea Pavel atunci cand apropovaduit di acesta afost daramat prin lsus
Cristos: "Caci El este pacea noastra, care din doi a facut unul ~i a surpat zidul de la
mijloc care-i despartea" (Efeseni 2:14).
Dupa Razboiul de ~aseziledin 1967, arheologii israelieni au putut excavain jurul
zidului de sud ~i acelui de vest aleMuntelui Templului. Derivand din Zidul plangerii
spre nord, au fost deschise a~a-numitele ;,tuneluri rabinice". Aceste excavatii au inceput
sub Arcul lui Wilson (la capatul de nord al Zidului plangerii), au mers in paralel cu
Zidul deVest ~i sub suprafata actuala. Astazi sepoate umbla prin acest tunel remarcabil
~i sepot observa enormele blocuri de latemelie, unele avand mulura neteda irodiana,
inconfundabila, pesuprafata expusa. Seestimeaza caunul dintre blocurile delatemelie
cantare~teaproximativ 380 tone metrice (415t) ~i masoara 14x 3x 3m(46x rox 10ft).
Irod I-a ridicat la Masada, cocotat pe 0
magura care se afla la 425 m (1 380ft)
deasupra nivelului Marii Moarte din
apropiere, Tn pustiul ludeei. Varful
magurii se Tntinde pe 585 m (1900ft)
- _ '1gime Si307 m (1000ft)Tneel mai
_ ~c:_ in partea de nord Irod ~i-a
_ palatul, 0parte din acesta fiind
.c..sat pe trei niveluri diferite.
- -erele erau tencuite ~izugravite cu
e florale ~igeometrice. ~iruri lungi
=""'agazii erau construite langa palat ~i
~stem de apa proiectat cu multa
~-:='liozitate era sapat Tnstanca pentru
~garea apei. Un ued din vecinatate a
-:- 'ndiguit astfelTncat, atunci cand
--J a,apa se strangea. Aceasta curgea
~-un apeduct ~iumplea cisternele.
Herodium: Palatul de iarna
~ilocul de I'nmormantare a
lui lrod.
In anumite zone, nu mai putin de 19 randuri de zidarieirodiana au supravietuit din
Zidul de Vest. Evident, acest proiect de construqie a necesitat deprinderi tehnice
incredibileiii multimi demuncitori pentru afi realizat.
Sprecoltul sud-vestic,arheologii auexcavatprintre tone deblocuri cazuteiii piatra
zdrobita careacazut de sus in timpul distrugerii Templului din anul 70 d.H. Printre
daramaturi seaflaun bloc acarui partesuperioara erarotunjita, indicand cafuseseun
parapet in jurul partii superioare azidului. Aceastapiatra continea in plus iii 0scurta
inscriptie scrisain ebraica: "la locul de trambitat catre apr[odJ..." Separe capiatra a
marcat locul in caresesuna din trambita din Templu sprezonarezidentialaprincipala
pentru anuntarea Sabatului.
De-alungul marginii sudiceaplatformei Templului seafla0 zonaintinsa acoperita
iii prevazuta cu stalpi, cunoscuta drept Porticul Regal. In excavatiilerecente au fost
descoperite trepte careconduc laintrarea dubla in Porticul Regal, datand din vremea
lui Irod. Acesta ar fi fost unul dintre principalele puncte de intrare in Templu in
perioada Noului Testament. In interiorul porticului era zonaunde secrede cazarafii
infami iii-auinstalat birourile. Zarafii ofereau un serviciu necesar, schimband diverse
valutepentru iiechelul de laTemplu, caun mijloc de aplati taxapentru Templu. Isus
i-aalungat, separe, peaceiitivanzatori din cauzacaiitigurilorlor necinstite (Matei 21: 12;
loan 2:14).
UNDE SE AHA SANCTUARUL?
Actualmente exista doua locatii propuse pentru sanctuarul in Muntele Templului.
Asher Kaufmann, un omdeiitiintaisraelian, ascris0 carteiitiintificadespreteorialui.
EI 11 plaseazalacapatul nordic al terenului ingradit in aliniament cu PoartaAuritii la
est. Un mic domsprijinit pe stalpi subtiri acopera 0suprafata micaunde estevizibila
roca de baza. Kaufmann spune caacest loc marcheaza"Sfanta-sfintelor" din Templul
lui lrod.
Cel de-al doileapunct de vedere, aparat de Ritmeyer, a fost adus in discutie mai
inainte (vezi capitolul 7), iii anume caSfanta-sfintelor din Templu era construita pe
suprafata Domului Stancii. AcestlocdinTemplullui lrod ar fi servit casfanta-sfintelor
pentru templele anterioare. Soarputea ca niciodata sa nu cunoa9tem locul exact al
Templul propriu-zis. Existaun consens intre arheologi 9i cercetatorii biblici caacesta
seafla undeva in interiorul complexului Haram el-Sharif 9i probabil mai aproape de
Domului Stancii decat decapatul nordic. Cu toateacestea, autoritatile islamicecaretin
sub control Muntele Templului nu au permis iii probabil ca nici nu vor permite
niciodata arheologilor saexcavezeindiferent unde peterenulingradit.
De9i Templul din Ierusalimareprezentat proiec;tul deconstruqie allui Irodcarea
jucat rolul eel mai semnificativinNoul Testament, el aconstruit edificii impresionante
9i in alte parti. Aceste palate, fortarete 9i temple erau toate in culmea infloririi in
vremea lui lsus 9i a Bisericii primare. lsus 9i Pavel cu siguranta ca au pa9it in unele
dintre acestea.
CEZAREA MARITIMA
oaltii realizareculminantii aacestui tiran afost construirea unui ora~intreg petiirmul
miirii, Cezarea Maritimii (insemnand Cetatea lui Cezar de langii mare), intre 23/ 22~i
10i.B. Situat lamijlocul distantei dintre Haifa ~iTel Aviv, ora~ul afost proiectat in stil
roman, cu un teatru ~i un hipodrom pentru curse de cai. Pemalul apei afost construit
un pal at, iar langii el un port impuniitor. Coasta lsraelului era lipsita de porturi
naturale astfelincat atrebuit safiecreat unul. Pentru arealizaacest lucru, inginerii lui
lrod au utilizat beton hidraulic facut din nisip vulcanic provenit din insula Santorin,
situata in Marea Egee, lanord de Creta. Betonul afost turnat sub apa pentru aforma
blocuri. Metoda deconstructie afost cercetata dearheologia subacvaticii, iar fotografiile
aeriene aratii clar conturul digurilor portuare. Cel mai lung se intindea in apa pe 0
lungime deaproximativ 460 m(1500 ft) ~i avea62 m(200 ft) liitime. De-alungul plajei
Apeductul de la Cezarea
MaritimiL
din interiorul portului, arheologii au descoperit a serie de incaperi-depozit boltite,
indicand rolul important al acestui port in comerrul maritim.
Apa era adusa in ora~printr-un apeduct carestrabate plaja la nord de Cezarea.
Poqiunea delasol treceaprin conducte delut careapoi mergeaupesub pamant pana
lasursadeapasituataaproximativla21km(13mOdistanta. Acestapeduct afast largit
pentru a mari debitul de apa, probabil in secolul al II-lea, daca judecam dupa a
inscriptiesituatain structura. Aceastaii mentioneaza peimparatul Adrian ~i Legiunea
aX-acares-arputea safieresponsabili pentru adaugareadin jurul anului 130d.H.
Fiind inca excavata~i studiata, Cezarea Maritima a slujit ca port important al
Israelului timp de cateva secole, iar la mijlocul secolului I d.H. ca re~edinta a
guvernatorului roman din regiune. Atunci cand Pavel afost arestat in Ierusalim, el a
fost dus la Cezarea unde a fost inchis timp de doi ani pentru audieri inaintea
guvernatorilor Felix~i Festus(Fapte23:23-26:32) careprobabillocuiau in palatullui
hod, construit cu ~aizecide ani mai devreme. Pavel a navigat spre Roma din portul
Cezarea, dupa cefacuseapella Cezar saii audieze.
hod afast intr-adevar un mareconstructor ~i un suverantiranic carenu toleranici
ceamai micaopozitie. IsusS-anascut in ultimii ani ai vietii salein Bethlehem.
Viat a ~i sluj irea lui Isus din
Nazaret h
N~terea ~i primii ani ai lui Isus
Evangheliilene ofera contextul istoric al na~terii lui lsus din Nazareth. Cezar August
era imparatul Romei, Quirinius era guvernatorul roman sau proconsulul Siriei ~i al
sudului Turciei, in timp cehod eel Marei~i traiaultimii ani (Luca1:5; 2:1-2). August,
cunoscut ~i caOctavian, aavut 0 domnie indelungata ~i puternica din 43i.H. pana in
14d.H. Quirinius aguvernat probabil din anul 11LH. pana dupa moartea lui hod, in
anul 4i.H. Deoarece hod era in viatalana~terealui lsus, na~tereaprobabil caaavut
loc intre anul 6 ~i 4 i.H. Din moment ce calendarul apusean folose~tecapunet de
plecarena~terealui lsusdinNazareth, ar puteasunaciudat saspunemcalsusS-anascut
intre anul 6 ~i 4 LH. (inainte de Cristos). Aceasta problema se datoreaza erorilor
de calcul ale carturarilor cre~tini care au incercat sa coreleze na~terea lui lsus cu
perioada lor.
lstoria Noului Testament incepe de fapt cu anuntul na~terii lui loan Botezatorul,
care a fost var cu lsus, urmata de proclamarea sarcinii Mariei, mama lui lsus, in
Nazareth. Preaputine lucruri sepot spune despreNazarethul primilor ani ai lui lsus,
situat pe dealurile Galileei lnferioare care astazi este un ora~agitat, ocupat de 0
comunitate formata predominant din arabi cre~tini. Totu~i, in 1955, inainte de
construirea actualei Biserici aBunei-vestiri,zonaafost excavatii.Acest lucru aaratat ca
Nazarethul era un mic sat agricol. Au fost gasitepe~teri ~i cavitati pentru depozitarea
granelor ~i au fost descoperite prese de masline ~i de struguri. Bazat pe marimea
Nazarethului in secolul I d.H., seestimeazacaacestaavea0 populatie de aproximativ
patru sute de locuitori. lsus a crescut in acest sat putin cunoscut. Cu toate acestea,
evangheliilesunt de acord caEl S-anascut de fapt in Bethlehem, atunci cand familia
Saatrebuit saseintoarcii inlocalitatealor deba~tinii pentru recensamant (Luca2:1-7).
Bethlehem ~i dincolo
Pentru aajungelaBethlehem, losif ~ilogodnicasainsarcinata posibil safi calatorit din
Nazareth spresud, pedrumul central din tinutul deluros, trecand prin lerusalimchiar
inainte de a ajunge la Bethlehem, dupa 0 calatorie de 120 km (75 de mi). Langa
Pe$tera folosita drept tarc
pentru oi $ipentru capre.
Bethlehem, cuplul s-a oprit sa se odihneasca, conform unei evanghelii apocrife,
Protoevanghelia lui Iacov. Calugarul cre9tin Chiril deScythopolis (Bet $an), careascris
la mijlocul secolului al V-lea d.H., afirma ca deasupra locului de piatra pe care s-a
odihnit Maria afost construita 0biserica. In 1993, afost pavat un drum intre lerusalim
9i Bethlehem. La trecerea prin livada de maslini a Bisericii Ortodoxe Grece9ti,
muncitorii au observat ceea cepareau a Hblocuri de piatra antice. Lasfar9itul anilor
'90, arheologii israelieni au excavat situl 9i au gasit ruinele unei structuri din secolul al
V-lea, de forma octogonala, numita martyrium, de la cuvantul grecesc pentru martor.
Acest tip de cladireafort ridicat in primele secole cre9tine pentru amarca un loc sfant
carefusese martor laun eveniment important. Acela9i tip de structura afost construit
deasupra aceea cesecrede afi fost casalui Petru din Capharnaum (vezi pagina 146),
iar Domul Stancii, pe Muntele Templului, urmare9te, de asemenea, aceasta forma
arhitectonica. In centrul cladirii se afla 0 piatra plata care in mod clar era punctul
central al bisericii. Existaprea purine indoieli caaceasta estebiserica despre careascris
Chiril 9i pe care tradiria primara cre9tina 0 desemneaza caloc unde Maria s-aodihnit
inainte de a ajunge in Bethlehem 9i de a na9te. Pardoselile frumoase din mozaic
impodobesc capelele care inconjoara pererii octogonali mai mici care separa piatra de
restul structurii. Nu exista, desigur, nicio modalitate de adovedi caMaria s-aodihnit
acolo, dar in mod sigur noua descoperire sprijina marturia cre9tina timpurie conform
careia 0biserica afost construita pentru amarca locul.
In 1969,0mica movilaaflata laest deBisericaNa9terii Domnului afost identificatii
prin prezenra ceramicii din Epoca Bronzului 9i din Epoca Fierului pesuprafara acesteia
ca Hind Bethlehemul din Vechiul Testament. Familia regelui David era originarii de
acolo - de aceea losif, un descendent allui David, trebuia saseinfari~ezeacolo pentru
recensamant. BisericaNa~terii Domnului are0tradirie lunga considerand-o drept locul
in careS-anascut lsus. Primii istorici cre~tini relateaza calsus S-anascut intr-o pe~tera
careafunqionat caun grajd~i peacelloc s-aconstruit 0bisericain secolul allY-lea d.H.
Datorita vechimii traditiei careleagana9terea lui Cristos deaceastabisericii 9i afaptului
cii nu a fost propusa nicio alternativa, majoritatea cercetatorilor Noului Testament
accepta aceasta IOGltiecaHind autenticii:
Din celemai vechi timpuri 9i pan-ain prezent, pastorii 9i-aupascut oile9i caprele pe
dealurile lsraelului. Pe9terile naturale erau uneori largite prin saparea indaratul lor 9i
prin ziduri' de piatra care seextindeau dincolo de intrarea in pe9tera pentru aservi ca
tarc pentru animale. Luca relateaza cii pruncul lsus afost agezatintr-o iesle, un jgheab
pentru hranirea animalelor (Luca 2:7, 12, 16). De la picturile medievale 9i pana la
felicitarile de Craciun moderne 9i chiar 9i in filmul The Nativity [Na9terea Domnului)
din 2006, ieslea esteinfati9ata caun leagan de lemn. leslele reale descoperite in Israel
sunt sapate intr-un bloc de piatra. In jgheab se putea pune apa sau hrana pentru
animale. Astfel de iesle au fost folosite atat pe vremea Vechiului Testament cat 9i pe
vremea Noului Testament 9i eu Ie-amvazut folosite in timpul vizitelor mele in Tara
Sfanta. Lacativametri detarc seafla 0fantana alaturi decareexistadoua jgheaburi de
piatra in care apa scoasa din fantana era turnata pentru oi.
Una dintre ultimele fapte josnice ale regelui lrod a fost uciderea cu sande rece a
copila9ilor din Bethlehem (Matei 2:16), in incercarea de a-L distruge pepretinsul "rege
al iudeilor" pecarevenisera sa-L cinsteascii inteleprii sau magii din Rasarit. losif, Maria
9i Pruncul au fugit in Egipt unde au ramas pana lamoartea lui lrod (Matei 2:1-15). In
Egipt exista 0 puternica traditie referitoare la prezenta sfintei familii 9i un numar de
biserici vechi se crede cii au fost amplasate in locuri in care ei au petrecut cevatimp.
Din nou, dovezile care sa sprijine diversele traditii lipsesc. Dar relatarile Evangheliei
despre ciilatoria lui Isus 9i aparintilor sai in Egipt sunt incontestabile. In anii care au
urmat dupa viata lui Cristos, cre9tinismul s-araspandit in Egipt 9i a avut 0 marturie
continua acolo, in ciuda invaziei arabo-musulmane a Egiptului din 642 d.H. De fapt,
intreaga Africa de Nord a devenit cre9tina in cateva secole, dar cre~tinismul a fost
inlaturat din intreaga regiune dupa secolul al VII-lea, cu excepria Egiptului. Curios sa
aflu cum se face cii credinta cre9tina a supravietuit numai in Egipt, i-ampus aceasta
intrebare acum cativa ani patriarhului Bisericii Ortodoxe Copte (Egiptene), Shenuda
al Ill-lea. Raspunsullui afost urmatorul: "Isus a fost in Egipt." Sugestia era cii sfanta
familie venise in Egipt 9i, de aceea, egiptenii nu au putut sa-9i abandoneze credinta in
lsus Cristos.
Dupa gedereadecativaani in Egipt, familia s-aintors in Nazareth, locul deba9tina,
9i aici ~i-apetrecut lsus copilaria pana lavarsta de 30 de ani cand ~i-ainceput slujirea
publica (Matei 2:23; Luca 2:29-40). Doar Luca relateaza ca, lavarsta de 12ani, lsus i-a
insorit pe parintii Sai la lerusalim pentru 0 sarbatoare religioasa. Acolo, adolescentul
exceptional a fost gasit in "templu, stand in mijlocul invatatorilor, ascultandu-i 9i
Treptele largi care
conduceau la intrarea de sud
a Templului.
punandu-le intrebari. To~i care-L auzeau ramaneau uimi~i de priceperea 9i de
raspunsurile Lui". (Luca 2:46-47). Se crede ca aceasta scena faimoasa a avut loc pe
scarile de la intrarea sudica in complexul Templului recent descoperite. Mi
9
na, adica
interpretarile rabinice influente ale Legii, fac referire la marele rabin Gamaliel 9i la
"batranii lzekenim] care gedeau pe 9irul de scari in Templu". Pe trepte a fost gasita 0
inscrip~ieebraica incompleta carepastreaza cuvantul ebraic zekenim (batrani), sugerand
ca aceasta era zona in care batranii 9i inva~atorii Legii se intalneau pentru a discuta
punctele mai delicate ale Torei. Este cat se poate de sigur ca aici a fost locul in care
tanarul Isusainterceptat acesteconsfatuiri 9i aincurcat prin intrebarile Saleperspicace.
lntre acest episod 9i inceputul slujirii Sale au trecut cam 18 ani, dar se cunosc
putine lucruri despre aceasta perioada din via~a lui Isus. Totu9i, excava~ii recente
efectuate la Sepphoris au aruncat 0 noua lumina asupra Galileei 9i a evenimentelor
petrecute in ograda lui Iosif 9i aMariei in timpul primelor decenii d.H.
SEPPHORIS
Lanumai 5 km (3 mi) nord-vest de Nazareth seafla ora9ul Sepphoris care adevenit 0
capitala regionala importanta dupa cegeneralul Pompei aobtinut pentru Roma domi-
natia asupra Palestinei. J osephus ne spune caIrod cel Mare, dupa aceea, aluat ora9u1,
in timpul unei furtuni de zapada in 37 LH. Totu9i, la moartea lui, romanii au pradat
ora9ul 9i apoi i-auoferit lui Antipas, fiul lui Irod, controlul asupra acestuia. Antipas a
reconstruit ora9ul in timpul domniei sale(4i.H. pana in 39 d.H.), ceea cecorespunde
cu toata durata vie~ii lui Isus. Ora9ul afost extins 9i infrumusept. Probabil caAntipas
aconstruit teatrul acarui curatare ainceput in 1931. Excava~iileau fost reluate in anii
'809i au continuat pana lainceputul anilor '90. Teatrul aveaini~ial trei mii de locuri,
iar in secolul al II-lead.H. afost extins la0capacitate depatru mii cinci sute delocuri.
Pe baza marimii acestor teatre, arheologii sugereaza ca acestea erau destinate sa
gazduiasca aproximativ 10%din popula~ie. Acest lucru indica faptul caaproape decasa
in careacopilarit Isus seaflaun ora9cult 9i plin devia~a,cu cca30 de mii delocuitori.
Ora9ul s-aextins semnificativ dupa caderea Ierusalimului in 70 d.H. 9i dupa cea de-a
doua revolta a iudeilor impotriva Romei din 135 d.H., cand a devenit un centru
important in evolu~iaiudaismului rabinic. De fapt, Mi
9
na afost compilata acolo.
Faptul casedesfa9urau activita~i de construc~ie importante in primele decenii ale
secolului I d.H: sugereaza unora dintre arheologi caIosif, un tamplar (Marcu 6:3) din
invecinatul Nazareth, poate foarte bine safi fost angajat acolo. Apoi 9i Isus putea safi
fost un ucenic carelucra alaturi de Iosif, devreme ceexista obiceiul cafiul sacontinue
in profesia tatalui sau. Acesta estecu siguran~aun scenariu plauzibil.
Descoperirea existen~ei unui centru urban major atat de apropiat de Nazareth in
timpul vie~ii lui Isus schimba imaginea pe care au avut-o unii despre Isus care ar fi
crescut in regiunile culturale periferice din Tara Sfanta, departe de oportunita~ile
religioase 9i educa~ionale. Datorita rezultatelor excava~iilordelaSepphoris, aceasta idee
poate fi inlaturata.
loan Botezatorul
Evangheliilene transmit caloan Botezatorul a fost un prafet careavestit venirea lui
lsus (Luca1:5-24, 36-79). Inainte de a-~iincepe in mod public slujireacapredicator,
el a trait in pustiu (Luca 1:80). Pentru cafoloseabotezul casemn al intoarcerii unei
persoane delapacat laDumnezeu, unii ausugerat cas-arputea caloan safi fost asociat
cucomunitatea delaQumran desprecaresecredecapramova celibatul (a~acumpare
safi fost loan) ~i carepra~ticabotezul sauimbaierearituala in bazinelelor saumikvaot.
In timpul unor cercetari arheologiceefectuatelavestdelerusalim, langaAin Karim
unde traditiile spun ca a trait loan Botezatorul, a fost descoperita recent 0 pe~tera
ciudata in spateleunor tufi~uri. Peperetii pe~terii erau gravatedesene simplealeunei
figuri biirbiite~ti despre carearheologul Shimon Gibson crede ca-l reprezintii pe loan
Boteziitorul. Sapaturile din ultimii dtiva ani au aratat cape~terafaceaparte dintr-un
sistemmult mai vechi de rezervoare de apa din Epoca Fierului care, de asemenea,
prezenta evidente ceramicedin secolul Id.H. incoace. In epoca cre~tina, aceastapare
safi avut un oarecarerol religiosasociat cu loan Botezatorul. Esteposibil ca, pebaza
traditiei orale, calugiirii cre~tini safi crezut caaceastape~teraeraoarecumasociatacu
loan ~i de aceeaa tratat-o cafiind sacra. Lafel ca~i in cazul atat de multor traditii
cre~tinevechi, arheologia poate oferi date pentru un sit sau 0 structura, dar de obicei
nu poate dovedi dacavreun eveniment biblic aavut loc acolo. Fiindca existaevidente
clarealefaptului cain pe~teraauavut locactivitati umane in secolul Id.H., arheologii
credcaesteposibil caloan insu~i sa0fi ocupat ~isafi folosit apadeacolopentru botez.
De~i aceastii interpretare referitoarelape~terii~ilacontinutul ei esteposibiladin punet
devederecronologic, evangheliiledeclaradoar caloan abotezat in lordan (Marcu 1:5;
loan 1:28).
Conform lui Luca, loan Botezatorul a inceput sa predice ~i sa boteze in anul
al XV-leaal lui Tiberiu Cezar dnd Pilat din Pont eraguvernator al ludeei. Cel dintai
eraimparat in 14-37 d.H., deci anul al XV-leaar trebui safiein jur de 28-29 d.H. La
scurt timp dupa aceea, lsusamerslaloan safiebotezat laBetania"dincolo delordan",
dupa care$i-ainceput slujireapublica cainvatator pe dnd "aveaaproape treizeci de
ani" (Luca3:23).
Slujirea lui lsus
Evangheliilelocalizeaziiceamai marepartedin lucrareadeinvatare~idevindecarealui
lsusin zonadin jurul Marii Galileei. Un numiir desituri asociatecuactivitatealui lsus
~i aucenicilor Siii continuii sii fieinvestigatedearheologi.
BETSAIDA
Acest nume ebraic inseamna "casapescarilor", iar ora~ul era locul de ba~tina a trei
dintre ucenicii lui lsus - Petru, Andrei ~i Filip (loan 1:44; 12:21), care erau pescari
(Matei 4:18;Marcu 1:16),lafel calacov~i loan (Matei 4:21). Betsaidaafost identificatii
Marea Galileei (sau lacul cu acela~i
nume) este de mici dimensiuni (maxim
23 x 13 km sau 14 x 8 mil, dar a fost
traversata de Isus ~ide discipolii Sa; in
lung ~iin lat spre diferite sate ~iora~ele
care inconjurau lacul. Pana recent, s-a
crezut ca niciunul dintre porturile din
secolul I nu a supravietuit. Oar aceasta
imagine s-a schimbat odata cu
excavatiile de la situl bisericii ~ial
manastirii vechi de la Kursi, situl biblicei
Gherghesa sau Gadara, unde se
relateaza ca Isus a alungat duhurile rele
din omul posedat de demoni in turma
de porci (Matei 8:28-32; Marcu
5:1-20; Luca 8:26-39). Portul nu era
vizibil in apa, dar a fost descoperit in
1970cand arheologii subacvatici au
gasit digul de piatra. Oigul avea
configuratie semicirculara, era facut din
pietre de bazalt ~iavea 0lungime de
154 m (500ft), iar initial avea in jur de
3 m (10ft) In Inaltime. Nivelul apei
"Barca lui Isus" de la Marea
Galileei.
lacului era probabil cu 1,20m (4 ft) mai
scazut, iar linia tarmului era cu 46 m
(150ft) mai scurta In perioada romana
decat este astazi. Oigul era menit sa
protejeze portul ~ibarcile de acolode
furtunile devastatoare care puteau rapid
sa se starneasca pe lac, a~a cum
ilustreaza istorisirea despre Isus potolind
furtuna (Matei 8:23-25; Luca 8:23). Pe
tarm a fost sapat un bazin in stanca care
pare a fi fost utilizat de pescari pentru a
pastra pe~tii vii dupa ce erau prin~i ~i
inainte de a fi vanduti.
La mijlocul anilor '80, 0seceta In
regiune a dus la niveluri neobi~nuit de
scazute ale apei In Marea Galileei.
Aceasta situatie a condus la descoperirea
mai multor diguri ~iporturi. Au fost
descoperite mai mult de 12 porturi.
oalta descoperire importanta in
aceasta perioada cu ape scazute a fost 0
barca de lemn care odinioara plutea pe
apele lacului. Oescoperirea a fost facuta
in ianuarie 1986 de doi frati carora Ie
placea sa exploreze lacul ~icare visau sa
gaseasca 0barca veche scufundata;
visurile lor au devenit realitate. Dupa ce
i-au anuntat pe arheologii profesioni~ti
despre descoperirea pe care au facut-o'.
J anga Kibbutz Ginnosar, bafCa a fost
dezgropata cu deosebita pricepere,
scoasa din mal ~irestaurata. Acum expus
pentru public intr-un muzeu al
ambarcatiunilor special proiectat, vasul
de lemn masoara 8,2 m (26,5 ft)in
lungime ~i2,3 m (7,5 ft)in latime ~i
dateaza din perioada dintre secolul
li.H. ~isecolull d.H. Barca era
propulsata de 0pereche de vasle pe
ambele parti ~iexista evidente ca a avut
un catarg pentru 0vela ~i0chila. Pe
baza afirmatiilor lui J osephus, care a
descris activitatile de navigare cu barca
pe Marea Galileei din secolul Id.H.,
barci mici ca aceasta puteau transporta
pana la 15persoane. Aici trebuie avut in
vedere ca studiul rama~itelor umane din
regiune, din perioada romana, au aratat
ca persoanele obi~nuite aveau numai
1,6 m (5 ft 4 in)in inaltime ~icantareau
doar 64 kg (140Ib). Aceste considerente
~imarimea barcii inseamna ca Isus ~icei
12 ucenici ai Saiar fi putut fi
transportati cu u~urinta intr-o asemenea
ambarcatiune.
La situl Magdalei, aflat la mica
distanta de locul unde cei doi frati au
gasit barca, arheologii franciscani au
expus 0c1adire care continea mozaicul
unei barci, probabil una care navigase
pe laculinvecinat. Aceasta prezinta trei
vasle pe 0parte ~idoua catarge. Prin
urmare, este posibil ca barca aceasta sa
fi fost mai mare decat a~a-numita
"barca a lui Isus" descoperita acum
20de ani.
Porturi din jurul Marii Galileei,
din vremea lui Isus.
Tell Samra
(Portul din Gadara)
gura de varsare
a lordanului modern
cafiindsitul etTell (movila),situat la2,5 km(1,5 mi) detarmul vestical Marii Galileei.
Unii aurespins aceastaidentificare din cauzadistantei demalul apei. Cu toateacestea,
studiile ~tiintifice ale zonei ~i excavatiile au inceput numai in 1987. Geologii au
constatat ca patru cutremure insemnate au declan~at alunecarile de teren care au
remodelat solul din jurul Betsaidei. Aceasta activitate seismica a schimbat cursul
Iordanului ~i a prelungit linia tarmului spre sud, de aici rezultfmd distanta dintre
Betsaida ~i linia actuala a tarmului. Ultima alunecare de teren a avut loc in secolul
allII-lea d.H.
ExcavatiiledelaBetsaidaaudezgropat ~i 0cetatedin EpocaFierului, considerata a
fi capitala vechiului regat ghe~urit cu careDavid a avut 0 alianta prin casatorie. Din
aceastaunire aprovenit fiullui David, Absalom(2Samuel 3:3). Au fost gasitecasede
pescari din perioadele: elenistica ~i romana. Acesteaerau facute din bazalt, cu cateva
camereconstruite in jurul unei curti interioare. Grosimea zidurilor (70 cmsau 40 in)
sugereazacaunele cladiri ar fi putut suporta un al doilea nivel. 0 pivnita devinuri a
fost descoperita intr-una dintre locuinte, careinca mai continea catevaamfore de lut
pentru vin. Au fost gasitecarligepentru pe~ti, greutati de plumb pentru navoade, ace
pentru repararea navoadelor ~i ancore de fier. Aceste descoperiri demonstreaza ca
pescuitul era fundamental pentru economia acestei comunitati in secolul I i.H. ~i in
secolul I d.H. Ni-i putemimaginapePetru~ipeAndrei impreuna cufamiliilelor traind
in astfel decase~i navigandin mici ambarcatiuni delemn cunavoadelelor in cautarea
unei capturi bune. Pescuitul comercial pescaramicasemai practica~i astazi peMarea
Galileei.
CAPHARNAUM
Atunci cand Isus~i-ainceput slujireaitineranta, El ~i-aparasit locuinta din Nazareth,
dupa ce a fost respins categoric acolo (Luca4: 14-30) ~i S-amutat in Capharnaum
(Matei 4:13).Situat incapatul nordic al tarmului Marii Galileei, Capharnaum esteunul
dintre siturileNoului Testament cel mai profund excavate.Excavatii scurteau avut loc
nu mai devreme de a doua jumatate asecolului al XIX-lea.In 1894, 0 portiune din
terenul pe care era situat situl vechi a fost cumparata de Ordinul Franciscan care a
condus periodic excavatiileincepand din 1905. Biserica Ortodoxa Greaca detine
sectorul nordic al sitului ~i a construit un sanctuar acolo. Excavatii semnificative au
avut loc acolo intre 1978 ~i 1982. Ambele sectoarearata caora~ul Capharnaum afost
locuit continuu dinsecolul al Vlea LH. (imediat dupa exil)panainsecolul al X-Iead.H.
Descoperirile facutein sectorul sudic au ceamaidirecta influenta asupra naratiunilor
, 0;. ,
din Noul Testament.
Evangheliiledeclaraadeseori caIsusavorbit in sinagogiledin Galileea, iar ceadin
Capharnaum estementionata in mod specific. Descoperirea unei sinagogi din secolul
I ar fi fost deci, oportuna. lntr-adevar, afost descoperita 0sinagogaspatioasadin calcar
caremasoara 24,3 m(79 ft) in lungime ~i 18,5 m(60 ft) in latime. Estesemnificativ
faptul caafost construita din calcar deoarece calcarul nu esteoriginar din Galileea~i
trebuia safietransportat de la0 oarecare distanta. Structura esteintrucatva inaltata,
permitand accesul pe 0 serie de trepte aflate la ambele capete ale porticului de la
intrare. Trei intrari due de la portic in partea principala a sinagogii, numita salade
rugaciune. Langaperetii sai interiori sunt construite banci depiatra pe doua randuri,
unde oamenii stateau saascultecitireaScripturilor ~i comentariile asupra lor. 0 serie
de stalpi de piatra impart structura in trei parti. Acela~i plan, cunoscut ca plan de
bazilica,esteintalnit inbisericiledelainceput. Aufostgasitepiesecumulte ornamente
care impodobeau sinagoga. Un capitel era decorat cu 0 menora, un corn de berbec
(~ofar)~i 0 lopatica pentru tamaie, in timp ceun bloc depiatra aresteaualui Davidpe
el, iar eel mai celebrat infati~eazaracla sau chivotul continand Tora. Cea din urma
posibil safi decorat ni~ain careerau pastrate manuscriseleScripturii. Ni~asaudulapul
special pentru Toraerapunctul central al sinagogii.
Data acestei sinagogi frumos conservate a fost stabilita prin prezenta a peste
25demii demonede, unelesigilatein podea ~i folositein mortar. Arheologul sustine
caedificiul afost construit lasfar~itul secolului al IV-lead.H. ~i caincaperea auxiliara,
"curtea", afost adaugata in secolul al V-lead.H. Functia sanu esteintru totul clara,
In interiorul sinagogii din
Capharnaum.
Aceste temelii de bazalt,
aflate dedesubtul
suprastructurii de calcar,
reprezinta ruinele sinagogii
din Capharnaum din secolul
Id.H.
>-
z
u.J
~

>-
Vl
~ Ruinele casei lui Petru ~iale
:: bisericii sale de mai tarziu,
6 tot la Capharnaum.
z

o
~
u.J
c..
de~i soarputea safi fostun locdeprimirepentru calatori. 0 inscriptiegreceascadintr-o
sinagoga din lerusalim, datand probabil din secolul 1d.H. ne ofera informatii utile
despre funqia sinagogilor. Se afirma ca un anume Theodotos, un conducator al
sinagogii, "a construit sala de Intrunire [sinagoga) pentru citirea Legii ~i pentru
Invatarea poruncilor ~i camera de oaspeti, camerele ~i instalatia de apa ca un han
pentru cei nevoia~i de pe alte meleaguri". Pe langa dimensiunea educational a a
institutiei, acest text ne informeazacaedificiul aveacamerepentru Ingrijireanevoilor
vizitatorilor straini ~i aceasta posibil sa fi fost funqia anexei sinagogii din
Capharnaum.
Datarea sinagogii din secolul allY-lea d.H. afost laInceput deceptionanta pentru
cercetatorii Noului Testament, deoarece acest lucru Insemna ca nu era sinagoga
construita prin filantropia centurionului roman (mentionata In Luca 7:1-5) ~i unde
lsus a Invatat pe altii ~i a vindecat (Marcu 1:21-28). Totu~i excavatiileulterioare au
aratat ca chiar sub structura de calcar se afla una mai veche din bazalt; evidentele
ceramicii arata caaceastadateazadin secolul 1d.H. ~i aproape sigur caestesinagoga
care a Inflorit In vremea lui lsus. Deoarece blocurile de bazalt vizibile dedesubtul
pietrelor decalcar corespund cuplanul structurii mai noi, efoarteprobabil caceamai
vechesafi fost aproximativ deaceea~imarime caceadecalcar construita deasupra ei.
Marcu ne informeaza ca lsus ~i adeptii Sai, cu 0 anumita ocazie, "ie~ind din
sinagoga, au intrat 'impreuna cu lacov ~i cu loan In casalui Simon ~i a lui Andrei"
(Marcu 1:29). Separecaace~ti frati s-aumutat din Betsaida. Lanumai 30 m(98ft) sud
desinagoga, arheologii franciscani au descoperit ceeaceconsiderau afi casalui Petru.
Motivul a fost ca aceastacasade bazalt din secolul 1avuseseparte de un tratament
special Incade timpuriu. In primul rand, peretii ~i podeaua unei camerecaremasura
5,8 x 6,45 m(19x 21ft) fuseseratencuite 'insecolull ~iretencuite mai tarziu(nicioalta
casaexcavatadin Capharnaum nu afost tencuita), indicand statutul deosebit al acestei
case. Se crede ca chiar la 0 data a~ade timpurie cre~tinii se'intalneau acolo pentru
Inchinare ~i casaadevenit apoi un loc de pelerinaj. Din cartea Faptelor apostolilor ~i
din alte carti aleNoului Testament ~timcaprimii cre~tini seIntalneau 'incase(Fapte
2:46, 12:12; 20:20; 1 Corinteni 16:19). Vizitatorii au gravat inscriptii 'in arameica,
siriana, greaca~i latina. In secolul allY-lea d.H., complexul afost extins ~i 'inconjurat
cuun zid, iar Insecolul urmator 0 structura debisericaoctogonalasaumartyrium afost
construita pestecamera initiala. Au fost descoperite 0absida~i un baptisteriu, ariitand
cacladireadevenise0 biserica'infunctiune.
Deoarece evidentele arata caaceastacasaaprimit un tratament special 'insecolul
1d.H. ~inu sutedeani mai tarziu, probabilitatea caeasafi fostcasalui Petruestemare.
La0aruncatura debat de "casalui Petru" seaflaliniatarmului Marii Galileei, unde a
fost descoperita 0promenada lungade 770 m(2500 ft) ~i cheiuri saudiguri depiatra
seIntind perpendicular delapromenada, panala31m(100ft). Aici pescarii 'i~iacostau
barcilecupe~te~isefaceacomert. Nu estedemirarecalrodAntipas aveapedocuri un
chio~cpentru strangerea impozitelor, pentru a lua partea Imparatului. Unul dintre
perceptorii din Capharnaum eraMatei careseaflain chio~cul sau de pe promenada
atunci dnd Isusi-aspus: "Vinodupa Mine" (Matei 9:9). El nu numai caadevenit unul
dintre cei 12apostoli, dar a~i scrisprima evanghelie.
Invatatura ~ifaptele lui Isus
Isus a fost un invatator itinerant ~i un facator de minuni care a dat invatatura in
sinagogi, in aer liber langa Marea Qalileei ~i in Templul din Ierusalim. Folosirea
parabolelor ~i a ilustratiilor i-a impresionat ~i i-a nedumerit pe ascultatorii Sai.
Materialelearheologicedin secolul I d.H. il pot ajutapecititorul din secolul al XXI-lea
sainteleagainvatatura lui Isus~i,in anumite cazuri, ii permit saapreciezemai bine ~i
savizualizezeexact contextul evenimentelor. lata dteva exemple.
ACOPERI~UL TEMPLULUI
Atunci dnd Isus a fost ispitit de diavol, lainceputul slujirii Sale, Satana L-a"dus in
sfanta cetate, [~i]I-acerut sasteapecel mai inalt local Templului" (NIV). Acolo, el L-a
indemnat: "arunca-Tejos" (Matei 4:5-6). Estein general acceptat caloculla cares-a
referit autorul evangheliei eracoltul desud-est al Muntelui Templului. Astazi, ruinele
zidurilor din perioada islamicadau0impresiepartialaadistantei din coltul desuspana
in valeaChedron de jos. In Templullui Irod aceastaar fi fost ~i mai impresionanta,
deoarece porticul cu coloane careserveacaun antreu lacapatul sudic al complexului
ar fi facut inaltimea ~i mai mare. J osephus, careascrisin timpul celor doua decenii de
lacadereaIerusalimului inanul 70d.H., adescrisacestcolt, unde faraindoiala caastat
in tinerete, spunand ca"inaltimea porticului careseafladeasupra lui [coltuluiJ eraa~a
demareincat dacacinevapriveainjosdepevarful acoperi~ului, combinand celedoua
inaltimi, ametea ~i privireasanu i-arfi putut ajungelacapatul unei adancimi atat de
nemarginite".
BAZINUL DE LA BETH-ZATHA SAU BETESDA
Ierusalimul era un ora~al bazinelor: unele au fost pentru pastrarea apei, cum ar fi
cisternele~irezervoarele, ~i,in timp, aumai fostgasitezeci debazinepentru purificare.
loan ne spune caun astfel de bazin inconjurat de cinci colonade (loan 5:2) eralocul
unde se adunau oamenii invalizi, in speranta vindecarii. Denumirea "Betesda"
inseamna probabil "casasaulocal indurarii". Sespune caIsusavindecat un omacolo.
Deoarece loan localizeazaacest bazin "langaPoarta Gilor" (loan 5:2), pozitia lui este
destul de sigura. Se~tiecaaceastapoarta estesituata lanord de Muntele Templului.
Sulul de Cupru de laQumran caredateazadinainte de 70 d.H. facereferirelaBeth
Eshdathayin, insemnand "casacelor doua bazine". Exact in aceastazonaau fost gasite
ruinele adoua bazine, primul dintre eleestimandu-seaavea66m(215ft) pelatura de
sud~i 59 m(190ft) pelatura denord ~i masurand 49 m(160ft) pelaturiledinspre est
~ivest. Ai doileaeracevamai mie.
Bazinul Siloam din perioada
bizantina, lerusalim.
BAZINUL SILOAM
Odata cand Isus avindecat peun orb, i-aspus acestuia samearga ~i sa-~ispele ochii in
bazinul Siloam (loan 9:7). Timp de cateva secole s-acrezut ca acest bazin era eel de la
capatul Tunelului lui Ezechia, de~i nicio dovada arheologica nu a fost adusa ca sa
sugerezecaacest bazin aexistat in vremea Noului Testament. Dovezileactuale sugereaza
mai degraba ca acest bazin a functionat incepand din perioada bizantina (secolul
al III-lea sau al IV-leapana in prezent). In vara anului 2004, in timp ce muncitorii
ora~ene~ti sapau ~anturi pentru instalarea unor tevi in imediata apropiere abazinului,
in partea de sud au fost descoperite in chip nea~teptat ni~te blocuri de piatra vechi.
Arheologii au fost convocati sa excavezestructura. Aceasta s-adovedit a fi un bazin
mare. Pana in prezent, doar 0 mica portiune a bazinului a fost curatata, deoarece 0
suprafata mare se intinde sub 0 livada detinuta de Biserica Ortodoxa Greaca. Doua
colruri ~i s~prafata dintre ele arata ca latimea bazinului este de aproximativ 69 m
(225 ft). Din nefericire, lungimea ramane necunoscuta, dar din bazin s-aexpus suficient
pentru aintelege planul ~i perioada acestuia.
Bazinul este captu~it cu blocuri de calcar netede. Cinci trepte due in jos la palier,
urmate de alte cinci trepte, apoi un alt palier; apoi cinci trepte aditionale coboara pe
fundul bazinului. Cand au fost indepartate catevablocuri, s-aobservat caun alt bazin
mai vechi este situat dedesubt, constand din trepte tencuite. Datorita utilizarii unui
detector de metale, au fost gasite patru monede fixate in tencuiala. Acestea dateaza
din perioada Asmoneilor, in special din timpul domniei lui Alexandros Iannaios
(103- 76 i.H.). Acest bazin a fost sapat probabil in secolul I 1.H. Data constructiei
bazinului captu~it cu piatra ramane nesigura, dar monedele ~i ceramica asociate cu
IVIATA ?I SLUJ IREA LUI ISUS DIN NAZARETH
acesta sugereaza ca a propa~it pana la caderea Ierusalimului in 70 d.H. Deoarece este
situat la capatul de jos al vaii, probabil ca s-ainnamolit rapid ~i localizarea lui a fost
omisa. Bazinul captu~it cu piatra a fost dupa toate probabilita~ile Bazinul Siloam din
vremea lui lsus. Bazinul nu doar colecta apascursa din izvorul Ghihon caretrecea prin
Tunelullui Ezechia, ci probabil caservea ~i cauna dintre numeroasele mikvaot sau bai
depurificare pentru Templul din lerusalim. Seanticipeaza lucrari suplimentare in acest
sit care sasperam cavor raspunde intrebarilor ramase referitoare ladatare. Arheologii
speculeaza cabazinul mai vechi din vremea lui Ezechia s-ar putea afla sub acest bazin
sau in apropiere.
VASELE PENTRU VIN
In timp ce participa la 0 nunta din Cana Galileei (un satuc a~ezat intre Nazareth ~i
Sepphoris), Isusafacut primul Sau semn miraculos: transformarea apei in vin. loan 2:6
men~ioneaza caacolo seaflau 9aserecipiente de piatra "puse dupa obiceiul de cura~ire
al iudeilor". Astfel de vase de piatra au fost descoperite in timpul excava~iilor din
lerusalim intr-o casa mare care a fost distrusa 9i arsa de romani in anul 70 d.H.
Recipiente de piatrii similare au fost gasite la situl din Cana (Khirbet Cana), in
excava~iilecare au inceput in 1998. Aceste vase enorme erau confeqionate dintr-un
singur bloc de piatra 9i modelate pe un strung. In cazul nuntai/ilor, vaselede apa vor fi
fost folosite pentru spalarea mainilor inainte de ospa~l festiv.
Vase din piatra pentru
purificare. Cele mai mari
sunt probabil similare cu
cele descrise In episodul
nuntii din Cana.
TARCURlLE DE 01
IninvataturaSarenumita, candlsusS-aidentificat cupastorul cel bun, El adescriscum
intrau ~i ie~eauoileSaledin tare. Apoi adeclarat: "Eusunt u~aoilor" (loan 10:7).Mai
devremein acest capitol afost descrisun tare. Ce avrut saspuna Isuscand aziscaEl
este u~asau poarta tarcului? Acum cativaani, un profesor care imi este prieten se
plimba pe dealurile ludeei, cand a dat peste un tarc din piatra pentru oi. Acolo l-a
intalnit pepastor, pecarel-asalutat in araba. Observand calaintrarea tarcului nu era
niciun fel deu~asaupoarta, prietenul meu l-aintrebat pepastor: "Unde esteu~a?"La
carearabul beduin araspuns: "Eu sunt u~a!"Prin aceastasimplaintalnire (un cazde
etnoarheologie), cercetatorul biblic~i-adat imediat seamacaacestpastor, lafel ca~iIsus
cudoua mii deani in urma, declaracael esteprotectorul oilor sale. Nu eranevoiede
nicio u~amateriala.
BURDUFURILE PENTRU VIN
InMatei 9:17,lsus, vorbind despreschimbareadementalitate pecare0 cereanoua Lui
invatatura, adeclarat: "Nici nu pun oamenii vin nou in burdufuri vechi". In vremea
Vechiului Testament, pieilede animale erau folositepentru apa(Geneza21:14),lapte
Qudecatorii 4:19)~ivin(1Samuel 1:24; 10:3).Din cauzanaturii lor perisabile, pieilede
animale in careerau pastrate lichidelesunt rareori gasite. Cu toate acestea, in climat
deosebit dearidaufost gasite~i piei. Deobicei, acesteasunt piei deoaiesaudecapra
~i s-aupastrat catevadin timpurile biblice.
PIETRELE DE MoARA
"Dacacinevavafacesasepoticneasca unul din ace~ti micuti carecredin Mine, ar fi
mai bine pentru el sa i selegede gat 0 piatra de moara ~i sa fiearuncat in mare."
(Marcu 9:42). Aceasta incriminare usturatoare din partea lui Isus devine ~i mai
dramatica atunci candsunt privitepietreledebazalt careeraufolositepentru zdrobirea
maslinelor pentru ulei ~i agranelor pentru faina. Pietrelecelemai mari erau invartite
deun magar.
LOCUINfELE FAMILIALE
"... u~aesteincuiata, copiii mei sunt cuminein pat..." (Luca11:7)estescuzaoferitade
un omintr-o pilda alui Isuspentru faptul canu sepoate sculasa-l ajutepeprietenul
sauin toiul noptii. Gandul caparintii ~i copiii dormeau impreuna in aceea~icamera~i
in acela~i pat poate parea ciudat pentru sensibilitatile noastre moderne. Totu~i
arheologii au gasit locuinte familialein'diverse~ituri din Ga1ileea~i de obicei acolo
exisraun dormitor pentru fiecaregospodarie carepoate fi clar identificat. Acest lucru
sugereazacaintr-adevar copiii dormeau in acela~ipat cuparintii ~i ca, pentru aasigura
u~aimpotriva intru~ilor, sefoloseauincuietori. S-augasit chei mari din bronz, uneori
cumanerul delemn ramas intact.
LAMPILE
Biblia facereferire la lampi in multe dintre ilustratiile sale. Atunci cand psalmistul
spune: "Cuvantul Tau estea candela pentru picioarelemele", ne-amputea gandi la0
lanterna sau la a lampa cu a lumanare in interior. Dar nu este a~a. In perioada
Vechiului Testament, lampile erau confectionate din lut - un mic castron (cca15cm
sau 6 in in diametru) cu buza~asucitaspre interior pentru aforma un giit. Uleiul de
maslineerafolosit drept combustibil (Exodul 25:6; 27:20) ~i asfoaradin fuior sea~eza
'inorificiul gatului ~ifitilul seaprindea (lsaia42:3). De-alungul secolelor, pemasura ce
perioada Vechiului Testament seapropia desfiir~it,lampile au devenit tot mai mici ~i
gatul tot mai accentuat. Aceastaevolutieacontinuat, iar in secolull d.H., atunci cand
Isusaadusyorbadesprelampi in pildeleSale(Marcu4:21; Luca11:33),acesteaerautot
din lut, dar gatul era acumcomplet inchis ~i aveaforma de elipsasau circulara. Un
orificiu de marime mica sau medie in mijlocul lampii, adeseori intr-o scobitura, era
locul prin careseturna uleiul in lampa. Modelarea in scop decorativ apaqii desusa
lampilor eraun lucru comun. Pelangamodelegeometrice~i florale, lampileputeau sa
prezintepesuprafata lor simboluri religioase, cumar fi menora saucruceain perioada
cre~tina. Lampiledin toate epocilesunt gasitecu funingine in zonagiitului, indicand
caau fost intr-adevar folosite. Lumina generata de acestelampi erafoarte mica. Unele
lampi au fost gasiteavand mai multe gaturi, pentru ada mai multa lumina. Acestea,
probabil, erau utilizatein locuri publice.
I-
Z
UJ
~
;::: Vas din alabastru pentru
V>
~ parfum. Ar putea fi similara
::> cu cea care continea
~ parf umul f olosit pent ru
~ ungerea lui Isus.

o
""
UJ
CL
-
Moart ea ~i ingroparea lui
Isus
Pe drumul ditre Ierusalim pentru sarbatorirea P~telui
Cre~tinii din toate tradi~iileconsidera Saptalnfma Mare un timp deosebit de important
pentru a sarbatori ~i a-~i aminti patimile, procesul, moartea ~i invierea lui Cristos.
Zilelede dinaintea mor~ii lui lsus sebucura de 0 aten~ie considerabila in toate cele
patru evanghelii ~i au facut obiectul unor cercetari geografice ~i arheologice
substan~iale pentru mai bine de un secol.
Cele trei evanghelii sinoptice, Matei, Marcu ~i Luca, ne spun calsus acalatorit din
Galileea in lerusalim, lafel caal~imii deoameni, pentru sarbatorirea anuala aPa~telui.
Acestea men~ioneaza ca El a trecut prin lerihon (Matei 20:29; Marcu 10:46; Luca
19:1-10). Referirea lalerihon, situat lavest de lordan ~i lanord de Marea Moarta, in
imediata lor apropiere, indica faptul caEl ~i grupul Sau au ealatorit prababil spre sud
prin Transiordania, evitfmd, astfel teritoriul samaritenilor (Marcu 10:1). Tredind
lordanul prin fa~alerihonului, lsus ~i intreaga Lui suita au trecut prin lerihon ~i
probabil ca au vazut magnificul palat al lui lrod pe partea dreapta, atunei eand au
ineeput sa uree catre lerusalim. Aeeasta nu era 0 plimbare u~oara, ci 0 calatorie
istovitoare la0inaltime de aproximativ 1000 m(3 230 ft), tredind prin pustiulludeei
la 250 m (825 ft) sub nivelul marii ~i atingand inaltimile lerusalimului de 740 m
(2405 ft) peste nivelul marii.
In zilele de dinaintea Pa~telui, lsus a vizitat satul Betania, situat la numai 3 km
(2 mi) de lerusalim, pe versantul de est al Muntelui Maslinilor. In timpul einei eu
ucenicii Sai in casa unui prieten pe nume Simon, 0 femeie numita Maria, a carei
identitate exaeta este disputata, L-a uns pe lsus cu "parfum de nard curat, foarte
scump" (Marcu 14:3; Matei 26:7). Pomada inmiresmata fusese ~inuta intr-un vas de
alabastru. In mormintele din veeinatatea lerusalimului, datand "din perioada ramana,
au fost gasitevase din sticla elegante cu gatullung care erau, probabil, folosite pentru
parfum. Deoarece nardul era 0substan~a atat de eostisitoare - seerede caera adusa in
Tara Sfanta din regiunea himalayana, prin comer~ul maritim de pe Marea Ro~ie-, era
adeseori pastrat intr-un recipient mai putin easant dedit sticla. Alabastrul sau
travertinul, 0piatra frumoasa din Egipt, era considerat eel mai b~n mod de pastrare a
;;:ra
.:au
pomezilor. Astfel de recipiente au fast descoperite in Tara Sffmta. Vase frumoase de
alabastru, unele in forma de animale, au fast gasitein mormantullui Tutakhamon din
Egipt.
In Duminica Floriilor, probabil ca lsus a mers calare pe magaru~din Betania, pe
varful Muntelui Maslinilor, a traversat Valea Chedron (Luca 19:29) ~i a intrat in
Ierusalim. ~a a inceput ceea ce cre~tinii numesc "Saptamana Mare". Pentru evrei,
aceasta este saptamana care precede Pa~tele, sau Sarbatoarea Azimilor. Aceasta era a
perioada de pregatire, dupa cumne informeaza loan: "Dar Pa~teleiudeilor era aproape
~i multi oameni de la tara s-au suit la lerusalim inainte de Pa~te, ca sa se curateasca"
(loan 11:55). Bazinele, ca cele din Siloam ~i din Betesda, ~i zecile de mikvaot din
Ierusalim erau, de regula, folosite mult in acelezile. Cateva dintre caselemai mari din
Ierusalim aveau propriile lor mikvaot. Excavatiile de lasud de Muntele Templului din
1967 incoace au scos la ivealapeste 20 de mikvaot de diverse dimensiuni in zona din
fata scarilor principale (vezi capitolul 11).
lsus aluat masa de Pa~te(sau Seder) in lerusalim impreuna cu ucenicii Sai intr-o
"camera de sus" (Marcu 14:15; Luca 22: 12), dar arheologia nu ne poate spune nimic
despre localizarea cladirii respective, de~i s-au gasit case in lerusalim care ar fi putut
sustine un al doilea nivel. Faptul ca aceasta masa sfanta ~i trista afost tinuta in ora~,
de~i lsus statea in Betania, demonstreaza calegeareferitoare lasarbatorirea Pa~telui in
ora~ul ales (Ierusalim) era respectata (Deuteronomul 16:5-6).
153 I
olivada de maslini pe locul
traditional al gradinii
Ghetsimani.
Triidarea ~i proeesullui lsus
Dupa terminarea mesei de Pa~te, pe care cre~tinii 0 numesc "Cina ceadeTaina", lsus
~i ucenicii Sai, mai purin tradatorul luda, s-au dus intr-o gradina dincolo de valea
Chedron, numita Ghetsimani (loan 18:1). Era obiceiul Sau, sa mearga in acest loc
pentru aseruga (Luca 22:39). Nu esteclar ceafacut din locul acesta un loc saseroage
cand Seafla in lerusalim. 0teorie interesanta in spatele acestui loc de rugaciune este
ca ar putea fi asociat cu locul unde David, fugind din calea revoltei lui Absalom din
lerusalim, s-aoprit sa se inchine ~i sa se roage pe cand traversa Muntele Maslinilor
(2Samuel 15:30-32).
Astazi, BisericaGhetsimani aT uturor Nariunilor estea~ezatapefundaria unei bise-
rici bizantine mai vechi, in careseafla0lespede pecaretradiria cre~tinaprimara 0mar-
cheazacalocul in carelsus S-arugat in agonie inainte deafi tradat. Scriind in 330 d.H.,
Eusebiu din Cezarea, in calitate de istoric al Bisericii, menrioneaza locul cafiind unul
unde oamenii mergeau saseroage. Dupa 50 de ani, acolo s-aconstruit prima biserica.
La arestarea Sa, lsus a fost dus 1acasa marelui-preot, Caiafa (Matei 26:57; Luca
22:54), al carui nume comp1et in arameica eraYosef bar Caiafa - losif, fiu11ui Caiafa.
El adomnit camare-preot din anul18 pana in 36 d.H. In 1990, intr-un mormant situat
1asud de lerusalim, a fost descoperit un grup de osuare - 1azi de calcar eu
oase. Unu1 dintre eleaveagravat 1aun capat numele Yhosef bar Cipha. Este
in general acceptat faptu1 cii acest osuar aparrine marelui-preot care a
cerut permisiunea 1ui Pilat din Pont, guvernatorul roman, sa 11
rastigneascii pe lsus.
Datorita excavatiilor din Cartierul Evreiesc al Ora~ului Vechi, a
fost dezgropat un grup de locuinte impresionante care par sa fi
apartinut familiilor preote~ti. Aceasta zona este situata aproximativ 1a
300 m(l 000 ft) sud-vest de co1rul din sud-vest a1Muntelui Temp1ului.
Acestecasemari, toate distruse in urma conflagratiei, sunt a~ezatein zona
din lerusalim numita Ora~ul Superior sau Muntele Sionu1ui. ~a-numita
"CasaArsa" aveapepardoselile catorva camere monede caredateaza din anii
de dinanite de 70 d.H. In aceasta casa a fost gasita ~i 0 greutate din piatra, cu
urmatoarea inscriprie: ,,[aparrine] fiului lui Kathros". Acest nume este cunoscut din
Talmud (comenta.rii juridice iudaice) cafiind 0familie depreoti din lerusalim. Aceasta
familie ~i Hanin sunt criticari in aceste scrieri pentru folosirea necinstita a finantelor
Templului ~i pentru modul nemilos in care se pur tau cu oamenii. Unii cercetatori
echivaleaza numele Kathros cu Caiafa, iar Hanin esteversiunea arameicii pentru Ana,
cunoscut in evanghelii ca socru1 1ui Caiafa (loan 18:13). Descoperirea greutarii lui
Kathros in aceasta casamare sprijina opinia caaceasta casaapartinea familiei de preoti
careseafla 1aconducere in timpul vietii 1ui lsus.
"Pa1atu1Sompruos" esteceamai mare casadin acest cartier. Ocupa in jur de510m
2
(cca5 500 ft
2
) ~i era cat cel put in doua etaje de ina1ta. "Casa caun palat" are a curte
pavata cu bolovani, cu suprafata de aproximativ 24 m
Z
(260 fe). S-ar putea ca la acest
detaliu sa se fi referit autorii evangheliilor atunci cand au spus cii Petru a intrat 'in
curtea casei lui Caiafa casavada ceI se'intampla lui Isus (Matei 26:54). Esteposibil ca
'inaceasta curte Petru sa-L fi renegat pe Isus de trei ori. Peretii erau tencuiti ~i 'inmod
elegant zugraviti, iar unele pardoseli erau decorate cu mozaicuri. Aceasta casa, ca ~i
celelalte case mari din vecinatate, are mikvaot laparter.
Referirea la Bar Kathros din "Casa Arsa", marimea caselor dimprejur ~i modul
pretentios 'in care au fost aranjate, sugereaza cii aceste case apartineau celor mai
'insemnati preoti din Ierusalim. In prezent nu sepoate ~ti care dintre aceste caseafost
vizitata de Isus 'inseara dinaintea crucificarii.
Dupa audierea preliminara 'incasalui Caiafa, Isus afost dus laSinedriu sau locul
unde consiliul deconducere seintalnea pentru adaverdictul (Matei 26:59). Localizarea
era, dupa cate separe, in complexul Templului. Aceasta inseamna cii Isus afost dus in
QTabadin Ora~ul Superior la Muntele Templului, pe scarile Arcului lui Robinson ~i
apoi pe teritoriul Templului. Urme aleacestui arc pot fi inca vazute ie~indin afara din
capatul sudic al Zidului deVest al Muntelui Templului.
Dupa ceau consimtit cii Isus eravinovat de afi pretins caeste Fiul lui Dumnezeu
i Mesia (Luca 22:66-71), consiliul L-a condamnat la moarte si L-a trimis la
, ,
guvernatorul roman, Pilat din Pont. Re~edinta lui Pilat era laCezarea Maritima, nu la
Mozaic pe pardoseala unei
case mari din secolul Id.H.
(Ierusalim).
Bloc de piatra din Cezarea
Maritima, mentionandu-I pe
Pilat din Pont.
Ierusalim. De fapt, in 1961, a fost descoperita 0 inscriptie incompleta cu numele :- ~
care suna astfel: PONTIUS PILATUS PREFECTUS IUDAEAE, "Pilat din Po:-:..
prefect [guvernator] aIIudeei". Prezenta sa la Ierusalim in momentul acela se cia~
probabil Pai?telui.
Localizarea sitului in care s-a desfai?urat procesul lui Isus i?i care era rei?edinp _
Pilat din Ierusalim a trezit interesul cercetatorilor. Fortareata Antonia, construirii ':::::
lrod eel Mare i?i denumita astfel dupa prietenul sau Marc Antoniu, era locali:a'- '-:
partea de nord a complexului Templului. Biserica Ecce Homo, latinescul penrru _. -
omul", se inalta deasupra pardoselii masive de piatra a fortului lui Irod. Aici, trad:.
romano-catolica sustine caIsus astat in fata lui Pilat. Excavatiile recente arata capa\"<1'_
de sub biserica, considerat a fi Gabata, locul "pardosit cu pietre" (loan 19: 13) uncie
fost judecat Isus, nu exista pana la vremea imparatului roman A' -
(135 d.H.). Separe caprimul fort Antonia afost distrus de romani in (} . :-
i?ireconstruit 60 de ani mai tarziu de Adrian. Prin urmare, aceasta pardos ' -
nu putea fi Gabata din evanghelii i?inu exista evidente din alte surse c:i a-
fort ar trebui echivalat cu Pretoriul sau Palatul. Din acest motiv, arheologii _
renuntat laacest loc cafiind locul in care Pilat L-ajudecat pe Isus, Ac t I ...~
inseamna, de asemenea, caVia Dolorosa, ruta pe care Isus se presupune .'
parcurs-o de la procesul roman spre Golgota, pentru a fi crucificat, are -
punct de plecare grei?it. In fiecare an mii de pelerini crei?tini parcurg acea:; ,
Iuta, crezand ca reconstituie drulnul urmat de Isus. Deci, Ultde se -
rei?edinta din Ierusalim alui Pilat?
Cuvantul latinesc pretoriu, care inseamna palat, este utilizat in doua dirL-=
evanghelii (Matei 27:27; Marcu 15:16) ca nume al rei?edintei lui Pilat. In Fapte _..,,:~.::
aflam caguvernatorul roman de mai tarziu, Felix, alocuit in "pretoriullui lra(r ...--
Cezarea. Aceasta refer ire adus la propunerea unei localizari alternative a
riului din Ierusalim, i?ianume palatullui lrod eel Mare. J osephus ne spun ...:
palatul lui lrod avea trei turnuri de aparare asociate cu aceasta, numit
Phasael (fratele lui lrod) , Hippicus (un prieten al lui lrod) i?i Mariamne
(0 sotie). Se pare ca el a extins i?i a consolidat citadela mai veche aAsmoneilor
situata chiar in interiorul actualei Porti aJ affei. Numai turnul Phasael s-apastrat pa-
na azi. Me5loanele irodiene mai mari utilizate laconstructia turnurilor sunt vizibile clar
~ ,
in jumatatea inferioara aturnului. Partea de sus este construita cu blocuri mai mici din
perioada islamica. In imediata apropiere aturnurilor, in partea de sud, se afla zona un-
de era amplasat Palatullui lrod. Excavatiile din 1967 arata ca avea cam 250 m(823 ft)
in lungime i?i 100m(325 ft) in latime, dar prea putine se pot sI2une despre arhitectura
palatului. J osephus il descrie ca un edificiu cu adevarat opulent, i?imai mult ca sigur ca
ai?astau lucrurile, avand in vedere ceea ce i?timdesp~e celelalte palate ale lui lrod.
Atunci cand Pilat aaflat ca Isus era din Galileea i?ica suveranul acelei regiuni, lrod
Antipas, se afla in orai? pentru zilele de sarbatoare, L-a trimis pe Isus la lrod (Luca
23:6- 7). Tiberia, situata pe malul vestic al Marii Galileei, era capitala lui Antipas. Acest
. ruta lui Isus
- zidul vechi al ora?ului
- zidul actual
. 0
BaZinele
oilor
"" ''''"''0 ~Urnurtlor
fiu allui !rod eel Mare probabil ca locuia in vechiu1 pa1at asmonean atunci cand a venit
in Ierusalim. Aceasta structura nu a fost descoperita, dar se crede ca a fost situata in
zona din nordu1 locuintelor preote~ti discutate anterior. Ne~tiind ce sa faca cu Isus,
Antipas L-a trimis inapoi 1a Pilat (Luca 23: 11). Pilat a cedat presiunii 1iderilor
Temp1ului ~i a poruncit sa fie crucificat. "Un om cu un temperament inflexibil,
incapatanat ~i crud" sunt cuvintele folosite de J osephus pentru a-1descrie pe Pilat. Este
interesant de remarcat ca argumentu1 fo1osit de preoti pentru a-l convinge sa 11dea pe
Planul lerusalimului, aratand
drumul lui Isusde la
Ghetsimani laGoigota.
1. Isuseste arestat In
Ghetsimani si adus lacasa
lui Caiafa. '
2. Isuseste predat Templului
pentru afi "judecat" de
Sinedriu,
3. Isuseste trimis laPilat, In
palatullui lrod, pentru ase
obtine acordul romanilor In
ce prive~teuciderea Sa.
4. PilatII trimite lalrod
Antipas, lapalatul
Asmoneilor.
5. IrodII ba~ocore~te pe
Isus?i apoi II trimite Inapoi
laPilat.
6, Incele din urma, Pilat
satisface cererea privind
moartea lui Isussi II trimite
laGoigota safie~rucificat.
Turnul Phasael de pezidul
lerusalimului, Inapropierea
palatului lui Irod.
Isus la moarte a fost: "Daca eliberezi pe Omul Acesta, nu e~ti prieten al Ce_arui~
(loan 19:12). La Cezarea a fost construit de catre Pilat un mic templu in cins-~-
imparatului sau, Tiberiu. Se pare ca acesta este singurul sanctuar construit de . -
neroman in afaraItaliei careafost dedicat imparatului. Pebazaacestui fapt, s-a UgeL2-
caPilat incercacudisperaresaca~tigeaprobarea stapanului sau, adicasafieun prie;:,= -
al Cezarului!
Moartea lui lsus
Cititorii Noului Testament ar putea crede cacrucificareaera 0 forma de execu?e _ -
folositacareainceput cuIsusdin Nazareth. Defapt, Herodot, istoricul grecdin Seco'.-= -
al V-lea,descrieun cazin careDarius eel Mare (522-486 i.H.) acrucificat trei mil ~~
babilonieni. Nu se ~tiedaca acest incident marcheaza originea acestei mOI1i ... - ~
Alexandru eel Mare, dupa asediul istovitor ~i costisitor al Tyrului din Fenicia. _
crucificat doua mii de supravietuitori. Este "moartea cea mai mizerabila" a deck:::
J osephus, dupa ceasistaselaexecutiaevreilor de catregeneralul Titus, in 70 d.E. _
cadereaIerusalimului. Romanii nu ii rastigneau peconcetatenii lor, ci numai pes -;-
in special du~mani ai statului ~i oameni din clasadejos.
In 1968, in Israel aufost descoperiterama~iteleunui omdedouazeci ~ice a e--
numit Yehohanan (adicaloan). Laexaminareaoaselor, in osul calcaiului afost o-as;:::2.
bucata intacta dintr-un cui ruginit, indicand caacest Omfusesecrucificat. Panain _~~
deazi,aceastaestesingurapersoana alecarei rama~iteprezintadovezi alecrucifici.;:". -
afost executat pelamijlocul secolului I d.H.
Dupabatai ~ibiciuiri, Isusainceput sa-~ipoarte cruceasaulemnul crucii spre!
capatanii, Golgota, pentru executie(Matei 27:33; Luca23:33; loan 19:17). In
spreacest loc, soldatii romani I-aufortat peun anumit Simon din Cirene (un 0: ~
Libia) sa-I duca crucea (Matei 27:32; Luca 23:26). Cirene avea0 populatie ene'or -
numeroasa, iar numele Simon sugereazacaacest omera evreu ~i seaflaprobar.:,:,-
Ierusalim cu ocazia Pa~te1ui,la fel ca alte zeci de mii de evrei din toata 1~=
mediteraneeana. Evanghelialui MarcuneinformeazacaSimon eratatallui Ale: ":= -_
~i allui Ruf (Marcu 15:21).
In 1941, un mormant sigilat din valea Chedron ~i-adezvaluit continurul
cuprindea 11osuare. Catevaaveaunume gravatein piatra decalcar. Un interes_ ~
prezinta ~uL..care aveanumele "Alexandru" ~i "Simon" pictate in partea din faiE-
gravatein spateseaflau cuvintele: "Simon" / "Alexandru [fiul]lui Simon". as~-_
caacestosuar nu continea numai oaselelui Alexandru (fiuI)lui Simon, ci ~i pecete= ---=
lui Simon insu~i. Includerea rama~itelor scheleticeadoua persoane nu estelipsiGi ~~
dovezi.In acestcaz,din nefericire, rapoartele publicatenu specificadacainraclaau - ~
gasitesau nu oaseleprovenite de ladoua schelete. In orice caz, 0 seriede cercetatol'
cred caracla i-aapartinut lui Alexandru, fiullui Simon careadus crucealui Isu ~i
posibil lui Simon insu~i. In mod interesant, acest mormant nu continea numele
fratelui lui Alexandru, Ruf. Acest nume aparepe nea~teptatein Roma, intr-o listade
IMOARTEA ~I iNGROPAREA LUI ISUS
cre~tini pecarePavel ii saluta (Romani 16:13). Esteposibil caacest Ruf safiecelalalt fiu
allui Simon care apurtat crucea lui Isus?
UNDE ESTE GOLGOTA?
Bibliastabile~telocul rastignirii in afaraora~ului, respectand practica evreiascaconform
careia mortii sunt ingropati afara din ora~sau din tabara. Celalalt indiciu referitor la
pozitie este ca "in locul unde fusese rastignit era 0gradina ~i in gradina un mormant
Biserica Sfantului Mormant,
construita pe locul
traditional al crucificarii.
Mormantul dinGradina
descoperit In secolul
al XIX-lea degeneralul
CharlesGordon.
nou, In care nu mai fusese pus nimeni" (loan 19:41). Acest lucru lamure~te faptul ca
Golgota era aproape de ni~temorminte, din nou 0indicarie caaceasta zona seafla In
afara zidului cetarii.
Astazi exista doua situri despre care se crede ca ar fi locul Golgotei ~i al
mormantului lui Cristos, din apropiere. MasivaBiserica aSfantului Mormant seInalra
deasupra locului In care traditia cre~tina primara situeaza Golgota ~i mormantul lui
Isus. In secolul al IV-lea, Imparateasa Elena, mama Imparatului Constantin, avizitat
Ierusalimul ~i i s-a aratat, In cuvintele lui Eusebiu, "exact locul suferinrelor
Mantuitorului". Aceasta zonafuseseInainte acoperita deun sanctuar inchinat zeitatilor
romane de catre Adrian, in jurul anului 135d.H. Aceasta "acoperire" sepotrive~te cu
Incercarea lui Adrian de apune capat iudaismului in Ierusalim, atunci cand i-aexilat
petori evreii din ora~, aacoperit Muntele Templului ~i ~i-apostat acolo Legiunea aX-a.
Intr-un fel sau altul, cre~tinii din Ierusalim ~i-auamintit de acest loc ~i prin secolul
al III-leasanctuarul pagan allui Adrian fuseseInlaturat, dand posibilitatea lui Elena ~i
lui Constantin sa construiasca 0 biserica. Suprastructura actualei biserici a fost
construita in epoca cruciadelor.
Privind la zidurile care Inconjoara astazi Ora~ul Vechi, ne dam seama cii Biserica
Sfantului Mormant sau Biserica Sfintei Invieri cum este cunoscuta In literatura veche,
estesituata in interiorul zidurilor de apiirare din sectorul nord-vestic al ora~ului. Acest
considerent, plus ceea ceIepare protestantilor 0folosire dezagreabila ~i de prost gust a
ornamentelor, sistemul autoritatii religioase al diverselor ordine depreoti !I i decalugiiri
careIntretin Biserica~ivacarmul gloatelor depelerini careviziteazabiserica masiva, l-au
determinat pegeneralul Charles Gordon "Chinezul" (celebru delaKhartoum) sacaute
mormantul in alta parte. In 1883, el agasit a~a-numitul "Mormant din Griidina", langa
un povarni~pietros lanord dePoarta Damascului. Povarni!lul prezinta catevagropi care
arata cafara unui craniu. In apropiere seafla mormantul descoperit de Gordon.
La varsta de zece ani, am stat cu tatal meu pe zidul ora!lului, la vest de Poarta
Damascului, pentru a privi la Calvarul lui Gordon !I i am auzit felul In care aceste
trasaturi faciale In stanca l-audeterminat pe Gordon sacaute In preajma unde agasit
"Mormantul din Gradina". Cand amvizitat mormantul ~i amvazut canalul caremerge
paralel cu stanca din fata mormantului, unde un mare bolovan ar fi putut fi rostogolit
pentru a acoperi intrarea, am fost convins de autenticitatea lui. Un cadru feeric ~i
lini!ltit format din spatii verzi facedin acest loc 0oazade lini~teIn acest ora~agitat ~i
tulbuiat. In fiecare duminica, aici se rin slujbe protestante la care inca particip atunci
cand sunt in Ierusalim, motivat de cadrul lini!ltit !I i contemplativ, de!li caarheolog am
respins de mult acest mormant lini~tit din gradina caHind mormantullui Isus.
Sunt multe inconveniente legatede echivalarea Mormantului din Gradina cu cel al
lui Isus. Prima chestiune este tipolOgia mormantului,; este un nl.ormant din Epoca
Fierului sau din perioada Primului Templu, nicidecum genul utilizat In perioada
romana. Mai mult decat atat, intr-o zonaapropiata au fost giisitealtemorminte Instanca
datand din Epoca Fierului, dar niciunul din perioada romana. In al doilea rand,
161 I
actualele ziduri ale lerusalimului au fost construite de Soliman Magnificul, sultanul
moman, 'inainte de 1566. Astfel, localizarea acestor ziduri nu are nicio legatura cu
~ocalizareazidurilor din secolul I. In al treilea rand, excava~iilede dupa 1967 au elucidat
55 ernul de ziduri din secolul I, a~acum este descris 'indetaliu deJ osephus. "Primul zid"
erge paralel cu palatullui !rod ~i apoi cote~te spre est dupa cele trei turnuri, 'indireqia
-= -emplului, formand grani~a nordica a Ora~ului de Sus, sau Sion. Numai una dintre
;-oJ 1ile din partea de nord a primului zid este numita de J osephus ~i aceasta este
vennath. Urme ale acestei por~i au fost descoperite dupa 1967. J osephus afirma, de
~"emenea, ca "AI doilea zid, pe care ei 'il numesc Gennath ~i care 'inconjoara numai
'. rrictul de nord al ora~ului, ajungea pana la [fortulJ Antonia." Ace,st al doilea zid se
illtinde spre nord din zona acestei por~i aproximativ 150 m (500 ft) 'inainte sa coteasca
s re est 150 m (500 ft), dupa care cotea cateva zeci de metri, 'inainte de a ajunge la
unctul eel mai nordic. Cotitura 'in unghi drept era necesara pentru a evita ie~irea la
suprafa~a arocii din care se exploata piatra. Biserica Sfantului Mormant este situata 'in
afara acestui al doilea zid. Termenul Gennath ne ofera un posibil punet de reper pentru
:ona din afara zidului. Aceasta 'inseamna "gradina", iar loan 19:41 spune ca mormantul
'n care afost 'ingropat Isus se afla 'intr-o gradina.
In acest fel, op~iunea pentru aceasta loca~ie este sprijinita de conexiunea dintre
adina men~ionata 'in loan ~i numele zidului ~i al por~ii din textele lui J osephus ~i de
aptul cii eviden~ele arheologice recente arata cii siturile tradi~ionale ale mortii ~i ale
ingroparii lui Isus se afla in afara zidului. Excavatiile din interiorul bisericii au dat la
i eala morminte din perioada romana, care erau taiate 'in cariere de piatra mai vechi.
Unul dintre cei mai mari arheologi din lerusalim, Dan Bahat, rezuma istoria acestei
:one pe baza descoperirilor recente:
"Cariera a fost transformata fntr-o gradina sau livada fn care se cultivau cereale, smochini,
ro~covi ~i maslini ... In acea vreme (secolul I 1.H.), cariera-gradina a devenit ~i cimitir. Au fost
gasite eel pUFinpatru morminte din acea perioada."
Poate configuratia rocii din cariera arata ca un craniu, de unde ~i denumirea Golgota
(arameicul pentru craniu).
:\1 rminte ~i osuare din vremea lui Cristos
~ Epoca Fierului sau 'in perioada Vechiului Testament, mormintele din Israel
-c rezentau 0 afacere de familie pentru cei care puteau sa 'i~i permita 0 'inmormantare
decenta. Mormintele erau sapate 'in povarni~urile de piatra din jurul ora~elor antice.
Defunctul era 'intins pe 0 banca sau un raft de piatra din cripta. In cele mai multe
ca._uri erau trei sau patru astfel de instalarij totu~i un mormant din Epoca Fierului
descoperit 'in valea Ben-Hinom din lerusalim avea opt banci cu adancituri unde se
odihnea capul. Dupa aproximativ un an carnea se deshidrata, ramanand doar oasele.
Penrru a face loc pentru alti membri ai familiei sau alte rude, oasele erau luate ~i
Planul mormantului
profetilor.
.....
z
u.l
::E

.....
V)
LU
t-
::J
....J
::J
o
Z

o
cr:
LU
"-
I
puse intr-o groapa sau camera mortuara din mormant. Aceasta practica reflecta
probabil expresiagasitain Vechiul Testament cadneva afost "adaugat laparintii sai"
Qudecatorii 2:10; 2Cronici 34:28).
Spre sfar~itul secolului I i.H., vechea practica a continuat, cu anumite variatii
semnificative, pana in 70 d.H. Mormantul familiei sau mausoleul au dainui, dar in
aceastaperioada camera sau camerele funerare erau sapate in dealurile stancoase, cu
mid ni~e individuale de forma dreptunghiulara 9i adeseori cu un acoperi~boltit.
Numite koh (pI. kohim) in ebraica ~i loculus (pI. loculi)in greaca, ni~eleerau taiate in
zidurileexterioarealecamerelor, masurand deobicei aproximativ60cm(2ft) inlatime,
90 cm(3ft) in inaltime ~i 180cm(6ft) in lungime. Acesteacontineau doar un singur
trup careera, deregula, infa~urat intr-o panzasau giulgiudupa ceeraspalat ~i uns cu
mirodenii (loan 19:39-40). Pregatirea trupului in felul acesta era in mod normal
efectuatape0bancasapatainstanca, inholul mormantului. 0datapregatit, trupul era
a~ezatcugrijain koh, cucapul inainte, ~i 0 piatra lataerapusain fatadeschizaturii.
Numarul de kohim variain mod considerabil, in funqie de marimea familiei 9i de
situatia economica. Patru, ~asesau opt ni~efunerare nu sunt ceva neobi~nuit. Pe
versantii Muntelui Maslinilor, a~a-numitul "mormant al profetilor" are 28 de nige
aranjate in forma de evantai, cu un numar de tuneluri de legatura. Fapdele unora
dintre morminte puteau sa fie decorate, unele chiar imitand in mod impresionant
caracteristicile arhitectonice elenistice, cum ar fi coloanele ionicesau celecorintice.
Capatul presupusului "Mormant al lui Absalom" din valeaChedron areun varf sub
forma depalnie cususul in jos, in timp cealteleau reprezentate peelemid piramide.
Unele dintre mormintele din vremealui Cristos~i din secolul anterior erau tencuite ~i
aveaupictate peelefresce.
Dupa cecorpurile sedeshidratau, in locsafiepuseintr-o casamortuara comuna,
oasele erau puse in cufere de calcar pentru oase, numite osuare. Unele erau cutii
cioplite cat de cat, cu 0 placa mica drept capac, in timp ce altele erau sculptate cu
motivefrumoase, florale~igeometrice. Uneori, numele defunctului erascrissaugravat
pe capatul sau pe una dintre laturile cufarului care de obicei masura numai 50 cm
(20 in) in lungime, 30 cm(12 in) in inaltime ~i 25 cm(10 in) in latime. 0parte din
mormant sau 0incapere din interiorul acestuiaeracavoul pentru osuare. Acolo uncle
osuarele au fost gasiteintacte, nu esteneobi
9
nuit sagase~ti~asepana laopt sau chiar
mai multe inyr-unmormant. Utilizarea acestor cuferecu oasea avut 0 istorie scurta,
aproximativ din 20i.H. pana in 70d.H.
Ingroparea lui Isus
Lamoartea Sa~i inainte deapusul soarelui, losiEdin Arimateea~iNicodim, membri ai
Consiliului Evreiesccarenu fuseseradeacordcudeciztadea-Lda1; moartepelsus, au
primit permisiuneadea-Lingropaintr-unmormant din apropiere. Acestaestedescrisca
fiindtaiat instanca, iar despretrup sespunecaafostinfa9uratinpanzadeinsaugiulgiu
(Luca23:53; loan 29:40). In 2000, s-adescoperit un mormant lasud de Cetatea lui
Este aceasta mult-discutata panza de in
cea In care a fost Infa~urat Isus pentru
Inmormantare? Arheologia nu poate da
raspunsul la aceasta Intrebare. Lucrul cel
mai bun pe care II poate face este sa
stabileasca data lui, daca se potrive~te
din punct de vedere tipologic cu epoca
~ieventual locul sau de origine. Ar
trebui sa fie posibil sa demonstreze ca
este facut de om, dar este practic
imposibil sa ise dovedeasca
autenticitatea. Prima aparitie atestata a
giulgiului este In 1357, In Franta. In
1578, a fost mutat la Torino, Italia, unde
a ramas In general de atunci Incoace.
Lungul giulgiu de in are imaginea
nedara, maroniu-ro~iatica, a partii din
fata ~idin spate a unui om care pare a fi
fost biciuit ~irastignit - 0pata de sange
apare pe Incheietura mainii ~ipe laba
piciorului. In 1898, a fost fotografiat
pentru prima data. La examinarea
negativului In alb-negru s-a v3zut ca era
realmente 0copie fotografica pozitiva!
Aceasta Inseamna ca imaginea de pe in,
indiferent de modulln care a fost
realizata, a fost transferata de pe corpul
unei figuri tridimensionale. In 1978, a
fost fotografiat din nou sub lumina
albastra, oferind 0imagine ~imai
deosebita a figurii de pe giulgiu. Cum
anume a ajuns imaginea pe tesatura In
aceasta forma negativa ramane un
mister. Cei care considera ca este 0
fabricatie medievala nu au putut oferi 0
explicatie convingatoare pentru modul
In care imaginea a fost imprimata pe in.
In ultimii ani, un numar de
investigatii ~tiintifice au fost facute
pentru a testa varsta ~iautenticitatea
giulgiului. Unii pretind ca imaginea a
fost realizata cu vopsea, prin urmare,
este 0farsa, In timp ce altii pretind ca
substanta este sange. Analiza polenurilor
colectate indica un dimat uscat, cum ar
fi Palestina, nu Europa. Un alt test a dat
la iveala ca In tesatura se afla praf de
calcar. Cand a fost comparat cu calcarul
din lerusalim, acesta a indicat 0 potrivire
remarcabila cu compu~ii chimici.
Substanta care a creat imaginea a fost
subiect de cercetare. Datarea cu
Carbon 14 a unor fibre sugereaza 0data
cu ~asesute de ani In urma. Analize
ulterioare ale mostrei testate sugereaza
ca era dintr-un filament folosit pentru a
carpi giulgiul ~inu din giulgiul
propriu-zis. Numai 0mostra din tesatura
giulgiului propriu-zis va rezolva aceasta
chestiune, dar secole de expunere la
factorii de mediu ~ila manipulare s-ar
putea sa faca imposibila obtinerea unei
mostre necontaminate din giulgiu.
Verdictul este Inca indus In Intrebarea
daca giulgiul este un artefact din secolul
Isau 0relicva fabricata a cre~tinismului
medieval. Studiul ~tiintific al inului
posibil sa raspunda la aceasta Intrebare,
dar nu poate dovedi niciodata cui i-a
apartinut In cazulln care era autentic.
Deocamdata, este mai bine sa ne
pastram obiectivitatea ~isa a~teptam
studii ~tiintifice ulterioare.
Mormantul familiei lui Irod,
cu piatra care se
rostogole~te.
David, careavealoculi ~i osuare. Spreuimirea arheologilor, un loculus contineaun corp
incainvelit in giulgiul sau. Dat fiind climatul umed al Ierusalimului, pastrarealui este
remarcabila. Acestaesteprimul ~i singurul exempludegiulgiudeinmormantare carea
fost descoperit, dar ilustreazabine modul in care trupul lui Isus ar fi fost pus in
mormant.
Mormantul era sigilat cu un bolovan mare rostogolit peste intrare (Matei 27:60;
Marcu 15:46). Doua morminte din secolull ofed exempleexcelentealeacestui tip de
mormant cu 0 piatra careserostogole~tein pozitia obi~nuita. Cel din Ierusalim era
pentru membrii familiei lui Irod, iar celalalt este in Iordania, la situl din Hesbon.
Potrivit Bibliei, in prima zi a saptamanii, atunci dnd unele dintre femeile care H
urmasera pe Isus auvenit saincheie ritualurile deinmormantare, au gasit piatra data
la0parte ~i mormantul gol (Matei 28:2; Marcu 6:3-4; Luca24:1-2).
Mormantullui Isus descoperit?
In 1979, arheologii au descoperit un mormant in afaraOra~ului Vechi din Ierusalim,
carecontineacatevanume evreie~ti peosuare din secolull d.H., inclusiv Isus, fiullui
Iosif ~i al Mariei. In ultimii 28de ani, nimeni nu adat prea multa importanta acestei
descoperiri decat pentru a observa ca, in ciuda faptului ca unele dintre nume erau
cunoscute din evanghelii ca Hind asociate cu familia lui Isus, acestea erau foarte
comune. Foarte multi cercetatori au fast surprin~i atunci dnd Simcha J acobvici, un
producator canadian de filme documentare, cu sprijinul lui J ames Cameron,
producatorul delaHollywood, aanuntat la0 conferinta depresacamormantullui Isus
~_- -.i~eleLui au fost descoperite, impreuna cu celealesotiei Lui, Maria Magdalena!
::-- - anun! ~iret a fost 0 mare reclama pentru programul de pe canalul Discovery pe
- ~ :1 produsesera. EI a fost transmis in martie 2007, dar pretentiile sale au fost
" - " :n inate cu un mare scepticism de cercetatorii ~i de arheologii biblici deopotriva.
Ciiteva dintre motivele penttu respingerea acestei asocieri senzationale sunt dupa cum
, '
1. Din moment cefamilia lui Isussetragea din Nazareth, ne-ama~teptaca0inmormiin-
tare de familie saaiba loc acolo ~i nicidecum in Ierusalim.
2. Maria ~i Iosif erau oameni saraci ~i probabil canu ~i-arfi putut permite acest gen de
inmormantare. Situatia lor economica este dezvaluita odata cu dedicarea lui Isus La
Templul din Ierusalim, unde au dat ,,0 pereche de turturele" (Luca 2:24). Conform
Legii, jertfa ar fi trebuit sa fie un miel, dar pentru cei care nu puteau sa i~i permita,
turturelele sau porumbeii erau 0 alternativa acceptabila (Leviticul 12:6-8).
4. Presupunand caelesunt corecte, s-aobservat calocuitorii din Ierusalim erau identi-
ficati caX fiullui Y,iar cei dintr-o altalocalitate erau cunoscuti drept X din cutare ora~,
de aici Isus din Nazareth care este repetat de 16 ori in evanghelii. Alte exemple ale
acestei practici ar fi Simon din Cirene (Marcu 15:21), Iosif din Arimateea (Marcu
15:43), Lazar din Betania (loan 11:1), Maria din Magdala (sauMagdalena) (Marcu 16:1)
~i Saul din Tars (Fapte 9:11). Deci, in cazul acestui osuar, ne-am a~tepta canumele sa
fie scris "Isus din Nazareth" ~i nicidecum "Isus, fiul lui Iosif', pentru ca El era 0
persoana din afara Ierusalimului.
5. In celedin urma, dat fiind faptul caprimii cre~tini au identificat atat demulte a~ezari
calocuri de pelerinaj sfant ~i Ie-aumarcat cu biserici sau martyriurns, este surprinzator
caacest mormant le-ascapat total din vedere!
Motivele date aici pentru respingerea notiunii fanteziste caafost identificat mormantul
familiei lui Isussunt bazate peconsiderente arheologice, sociologice ~i religioase, nu pe
presupuneri teologice. In astfel de chestiuni, cercetatorii serio~i sunt mai inclinati saia
in considerare evidentele arheologice, istorice ~ibiblice decat ni~teteorii nefondate care
sprijina romane de genul Codului lui Da Vinci!
Aparit ia ~i raspandirea
crest inismului
,
lneeputurile in Ierusalim
Evanghelia dupa Luea se sfar~e~te~i cartea Faptelor apostolilor incepe cu relatarile
despre aparitiile Cristosului inviat, urmate de inaltarea Lui la cer de pe Muntele
Maslinilor. Lucastabile~telocul ultimului eveniment langasatul Betania (Luca24:50).
Lamomentul acelanumai 120deoameni seidentificau cu noua mi~care(Fapte1: 15).
Toti erau evrei ~i seconsiderau evrei careI1acceptaserape Isus caMesia. Lainceput
mi~careaafost numita "Calea" (Fapte9:2; 24:14)sau peiorativ "partida nazarinenilor'
(Fapte24:5).
In Ierusalimseadunau pentru rugaciune in "camera desus" in care!uaseramasa
de Pa~teimpreuna cu Isus, cu doar catevasaptamani mai devreme (Fapte1: 13). Se
duceau zilniclaTemplupentru inchinare ~irugaciune(Fapte2:46), iar dupavindecarea
unui olog langa Poarta Aurita, Petru s-a adresat unei mu!timi din Pridvoru! lui
Solomon (Fapte3:ll). Esteposibil cain aceastazonasasefi adunat urma~ii Caii in
complexul Templului. Secredecii Pridvorullui Solomon era0colonada acoperita care
seintindea de-alungu! zidului deest din juru! Templului.
In ziuaRusaliilor - sarbatoarea agricolaa primelor roade, celebrata la50 de zile
dupa Pa~te(Deuteronomul 16:9-12) -, Petru apredicat un mesaj public careaavut ca
rezultat tr~i mii de oameni care s-aualaturat Caii. Pentru multi, acest eveniment a
marcat inceputul raspandirii cre~tinismului, cu toate cii semintele credintei au fos(
impra~tiate atunci cand evrei din Mesopotamia, Anatolia, Africa de Nord, Arabia ,i
Romaauacceptat mesajul carespunea caIsuseraCristosul sauMesia(Fapte2:5-41) ,i
apoi s-auintors in tarilelor.
Textu! din Fapte nu ne spune unde a predicat Petru multimii; dar, data fiind
marimeagloatei, un locundeva injurul Templului pareplauzibil pentru gazduireaunei
multimi mari. Ni sespune cii cei trei mii careaucrezutaufostbotezati (Fapte2:41).~a
cumamobservat in capitolul anterior, in Ierusalimexistau multe bazine~i rezervoare
~ilaintrarea dinspre sudaufost descoperite peste20debazinedepurificare rituala in
ultimii ani. Estefoarte probabil caacestemikvaot safi fost folositelabotezareaacestor
primi cre~tini, ceeacear fi semanat cu baileritua!e pe carelefiiceauevreii inainte de
rea. pe terenul ingradit al Templului. Cand m-amgandit pentru prima data la
~-ibilitatea acestei teorii, maaflampetreptele largi careduceau laintrarea din sud a
-~;:alului de pe vremea lui Isus. Privind catre sud de pe trepte, sunt vizibilemulte
-_::t 0[ , Uitandu-ma laacestebazine~i gandindu-ma labotezul atrei mii deconvertiti
~-ill intr-o singura zi, aceasta interpretare a datelor biblice ~i arheologice pare
ill au chiar probabila.
=.- '-'2 ="UI US
, - _ [XL amprimit un telefon delaeditoruI-~efal Revistei deArheoLogie
-:~~olo ' Review, BAR), Steve Feldman, care mi-a spus despre 0
ordinara careerapepunctul de afi anuntata in presade
. 3.-\R. tevedoreasa9tiedacii eramdispussali sprijininpresa
~-i --.Amspus cii acest lucru depindea de subiect ~i de relevanta
- _- ;:;:li-a spus decat cii subiectul serefereala0 inscriptie arameicadin
- - - -eIaceresaajut", imi amintesc cii amspus, "dar eu nu sunt expert
. ,a ca I-amrecomandat pe un coleg care era specializat in
:= - .ul 1. $i a~a a luat sfar~it conversatia noastra. Totul a fost
nicio ideedespreceputea fi vorba.
-_ =~- - retatareaafostpublicatainBAR~iexpusaintoatepublicatiile
-=-~- de e televiziune au difuzar-o. Pecoperta revistei BAR scriacu
::z. ;:x-'u-i\"itatemondiala! Evidente in legatura cu Isus scrisein piatra -
-CO\'. frateleIui lsusgasit in lerusaIim". Articolul erascrisdeunul dintre
:::roiali,ti in epigrafia ebraica ~i arameica, Andre Lemaire de Ia
aa in Paris, ~i astfel trebuia luat in serios9i nu respins.
~:... ~era un cufar gol de calcar pentru oasecu urmatoarea inscriptie
::: 0 ane: "lacov,fiullui Iosif, fratelelui Isus". Textul are0lungime
'7am- 0 em (8 in) ~i scrierea este complet lizibila. Numele J acobus este
ill limbagreacii avechiului nume ebraic lacov. Putea fi acestalacov, fratelelui
" unoscut din Noul Testament? Oacii da, atunci referirealalsus ar fi ceamai veche
dfu-turiedintr-osursaarheologicii,prin comparatie cureferinteleliteraremai tarzii din
~c.liesaudin scrierilelui J osephus.
~iPerruafost cel mai vizibillider al Bisericii primare din Ierusalim, lascurt timp
- -lea un alt barbat care ar putea fi considerat liderul bisericii din lerusalim in
-=::;:u] in carePetru apreluat sarcini ambulante, ~i acestaera Iacov. in Fapte 15,
- ;-e..-ideazaun consiliu bisericesc, iar Pavel facereferirelael cafiind un stalp al
~;::~~~ .11 reuna cu apostolii Petru ~i loan (Galateni 2:9). Oar acestanu estelacov,
::' telelui loan, deoareceel fuseseexecutat de!rodAgrippainjurul anului
~-e L: ).lacov, liderul bisericii din Ierusalim, erafiul Mariei ~i allui Iosif.
unt mentionati penume deMatei, inclusivdeIacov(Matei 13:35).Pavel
-~-:ee Domnului (Galateni 1:19), 9i esteposibil cael safieautorul
-din Noul Testament.
Controversatul osuar
al lui lacov, fratele lui Isus.
Deci, este acest osuar autentic? Scrierea pare adecvata secolului I d.H. Lemaire ~:
un numar de experti in epigrafie arameica cred ca este genuin, dar au fost 9i cap.\'a
sceptici. Problema este ca osuarul, care a atras atentia lui Lemaire, provine de la un
colectionar de antichitati 9i contextul arheologic specific al sau este necunoscut, d~:
toata lumea estede acord caemai mult casigur pe undeva prin lerusalim.
Uu osuar antic simplu ar fi putut avea0 inscriptie adaugata de U:l
falsificator modern, iar unii speciali
9
ti considera ca acesta ar putea r
cazul osuarului lui lacov. Examinarea atenta a inscriptiei de catre unll
geologi s-asoldat cu afirmatia catextul estevechi, deoarece existapatina
- 0 pelicula din substante naturale care se formeaza in timp pe UTI
obiect - in literele textului. Aceasta inseamna caliterele nu aveau cu
sa fie gravate recent. Totu9i Autoritatea Israeliana a Antichitatilor a
studiat osuarul 9i loadeclarat un fals, iar proprietarul este acum judecaz
pentru fals!Mai recent, un distins geologgerman astudiat osuaru19i declara
caracla este foarte veche, lafel ca9i inscriptia ei.
N-ar fi existat nicio disputa referitoare la data din secolul I a inscriptiei de pc
osuar daca racla de calcar ar fi fost gasita intr-un mormant inchis. Cum a ajun i:"'
posesia actualului proprietar 9i unde 9i cand a fost descoperita este un mi te~.
complicand, astfel, chestiunea autenticitatii sale. Aceasta dilema ilustreaza de -;>
contextul arheologic esteesential pentru un arheolog. Daca osuarul ar fi fost desco en;:
intr-o excavatie9tiintifica decatre arheologi, astazi nu ar mai existanicio controversa ,-
privinta datei sale9i aautenticitatii inscriptiei. Cu toate acestea, probabil catot ar fi
discutie aprinsa in ceprive9teidentitatea lui lacov 9i alui Isus de pe cufar! Astfel, d
s
intrebarile raman, greutatea opiniei cercetatorilor pare sa se intoarca in favoar
vechimii osuarului 9i atextului acestuia.
Presupunand cu titlul deincercare caesteveritabila, ar fi putut cufarul pentru o~~
saii apartina lui lacov, fratele lui Isus din Noul Testament? Cele trei nume careapar r
osuar erau foarte raspandite in secolul I d.H., dar gasirea tuturor celor trei deoda....;;.
cre9teprobabilitatea deaaveade-afaceculacov cel din Noul Testament. Zeci de0u~::'
inscriptionate descoperite in jurul lerusalimului includ numele tatalui defunctului ".-
numirea fratelui acestuia este cevaintr-adevar rar intalnit. De fapt, este atestat un ai;:
exemplu 9i singurul de care sunt con9tient. Ar fi de a9teptat ca in cazul in care e:,-;>
specificat numele fratelui, acest lucru sasedatoreze faimei persoanei respective. Ac -=
considerent intare~te argumentul cafratele este Isus din Nazareth.
Daca posesorul osuarului afost lacov, episcopul lerusalimului, atunci cum~i ~~
amurit? Noul Testament nu ne spune nimic. To~~i J osephus, in lucrarea saAntich ":;.
iudaice, consemneaza ca in anul 62 d.H., in timpul unei scurte perioade intre .
guvernatori romani, Ananus (sau Ana), fiul lui Ananus, era mare-preot. in li ~~
autoritatii romane 9i cu binecuvantarea Sinedriului, cateva persoane au fO,,_
condamnate lamoarte, inclusiv lacov, fratele lui Isus. lata cuvintele lui J osephu .~
in jurul anului 90 d.H.:
"Festus (guvernatorul) murise ~i A[ binus era inca pe drum; a~a ca d (Ananus) a adunat
judecatorii din Sinedriu ~i ~a adus inaintea [ or pe fratde [ ui Isus, care era numit Cristos, a[ carui
nume era Iacov ~i pe a[ ti cativa [ sau pe unii dintre insotitorii sail; ~i cand a formu!at 0 acuzatie
impotriva !or ca incakatori ai [ egii, i-a predat sa fie [ apidati."
Pavel ~i raspandirea cre~tinismului in Europa
Prima data aflam din cartea Faptelor apostolilor ca Pavel era un opozant inflacarat al
Caii; defapt, era~n prigonitor cunoscut al bisericii din Ierusalim (Fapte9:1-2; 21:4-5).
lnarmat cu mandate de arestare aadeptilor lui Isusdin Damasc, el aavut 0viziune alui
IsusCristos. Acest lucru s-asoldat cu eonvertirea sain jurul anului 34 d.H. ~i,dupa cum
sepoate demonstra, cu transformarea lui in cel mai mare misionar pecareI-aavut cre~-
tinismul (Fapte 9:1-22). Esteconsiderat autorul apeste 12epistole din Noul Testament.
Viata ~i calatoriile lui Pavel sunt mult mai bine intelese ~i apreciate astazi datorita
luerarilor arheologiee efeetuate in ultimul seeol in Israel, Cipru, Turcia, Grecia ~i Italia.
EI a petrecut timp in unele dintre cele mai importante ora~e ale vremii lui, inclusiv
Ierusalim, Damase, Atena, Corint ~i Roma.
Pavel era iudeu, dar patria sa era Tars din Cilicia (sudul Turciei). EI ~i-aprimit
instruirea in ceprive~teTora in Ierusalim de la stimatul rabin Gamaliel (Fapte 22:3),
un lider iudeu eunoseut pentru incerearea sa de a arbitra tensiunea eresdinda dintre
Cilatoriile misionare ale lui
Pavel ~idrumul sau la Roma.
prima calatorie a lui Pavel
-. a doua calatorie a lui Pavel
~ a treia calatorie a lui Pavel
-''--c-al\-toria lui Pavel la Roma
o 400km
I,' ,
o ~omi
oveche fotografie a
Via Appia.
Pavel a efectuat cateva calatorii misionare
care sunt consemnate In Faptele aposto-
lilor ~ialtele care nu sunt. Acestea presu-
puneau moduri diferite de deplasare. De
ce mai multe ori a calatorit pe jos ~icu
corabia. Odata, cand a fost luat din
lerusalim de tribunul roman pentru a fi
judecat Inaintea guvernatorului Felix, lui
Pavel is-a dat un cal pentru calatoria de
97 km (60de mil de la lerusalim la
Cezarea Maritima (Fapte 23:24). Caii,
carutele ~icarele erau rezervate militarilor
~ielitelor. In timpul calatoriilor pe jos, In
special In Anatolia (Turcia)~iIn Italia,
Pavel a putut sa faca uz de rutele militare
romane ~ide parti ale vechiului sistemde
drumuri din Persia regala care se Intindea
de la Susa,In sudul Mesopotamiei, pana
la Sardes,In vestul Turciei, 0 distanta de
2 738 km (1700mil. Acest drum a fost
conceput de persani pentru servicii de
po~ta rapida, In vederea comunicarii rapi-
de ~ia expedierii documentelor oficiale.
Aproximativ la fiecare 24 km (15 mil
existau statii de po~ta unde alti caiIn~eu-
ati erau pregatiti pentru a duce po~ta mai
departe ~iunde potcoavele - 0 invenpe a
persanilor - puteau sa fie Inlocuite.
Cand a mers la Roma pentru a fi
judecat, Pavel a debarcat la Puteoli, pe
coasta de vest a ltaliei, iar restul drumului
pana la Roma - aproximativ 245 km
(150mil - I-a parcurs pe jos pe Via Appia
un drum bine Intretinut, pavat cu bolo-
vani, din care anumite portiuni au dainuit
pana In ziua de astazi. In timpul romanilor
a fost introdusa practica utilizarii pietrelor
de hotar, pe care era scrisa distanta pana
la urmatoarea destinatie. Asemenea pietre
au fost gasite In Egipt, Palestina, Siria,
Anatolia, Cipru, Crecia ~iItalia.
Calatoria cu vasul sau cu corabia era
cel mai important mijloc de transport In
lumea mediteraneeana In vremea Noului
Testament, iar Pavel a calatorit mult pe
mare. VaseIe,In special cele comerciale,
au navigat mult timp pe apele
Mediteranei. In jurul anului 2650I.H.,
de exemplu, arhivele vremii indica faptul
ca 40de nave Incarcate cu lemn de cedru
au acostat In Egipt. FaraIndoiala ca
veneau din Byblos, Liban. In largul coastei
sudice a Turciei, la Uluburun, 0 corabie
scufundata din secolul al XIV-lea I.H. a
fost descoperita ~idezgropata ..Marfa
cuprindea In jur d~zece tone de cupru, 0
tona de cositor, peste 0suta de amfore
(recipiente mari de lut)cananene, bu~teni
de abanos ~icolti de filde~- toate acestea
pe 0ambarcatiune care avea numai 15 m
(50ft)lungime.
In timpul romanilor, navigatia era 0
activitate economica de importanta majo-
ra, nu numai pentru comert ~ipentru
vinderea bunurilor de contrabanda, ci ~i
pentru transportul persoanelor ~ial
armatelor. Vasele pentru grane
transportau din Egipt tone de grau catre
Roma, dand Egiptului reputatia de IIgranar
allmperiului Roman
ll
. In calatoria sa la
Roma, centurionul care I-a Insotit pe
Pavel a folosit 0corabie din IIAlexandria,
care pleca spre Italiall (Fapte 27:6). Fara
Indoiala ca era un vas pentru grane,
deoarece 0furtuna devastatoare a
determinat echipajul sa arunce graul peste
bord (Fapte 27:38). Luca ne spune ca 276
de persoane, echipaj ~ipasageri, se aflau
pe acea corabie (Fapte 27:37). J osephus
citeaza cazul unui vas din 63 d.H. care a
traversat Mediterana cu ~asesute de
pasagerila bord. Acest lucru s-a Intamplat
la mai putin de un deceniu de la calatoria
lui Pavel. Din insula Malta pana In Italia,
el a luat 0alta corabie din Alexandria
(Fapte 28: 11), probabil tot un vas pentru
0"ane. Capitanii acestor cargoboturi se
pare ca puteau ca~tiga bani In plus pentru
proprietar prin transportarea pasagerilor.
Cum aratau aceste corabii? La fel ca
ca In vremea Inainte de Hristos, erau
confeq:ionate din lemn. S-au gasit ilustratii
ale navelor pe monede, pe mozaicuri ~i
pe fresce din situri cum ar fi Pompeii. Din
acestea tragem concluzia dinavele aveau
una sau mai multe panze, vasle lungi ~i
una sau doua carme la pupa. In 1999, a
fost descoperit portul antic din Pisa,Italia,
In timpullucrarilor de extindere a unei
linii de cale ferata. Rapoartele initiale
arata ca au fost gasite pana la 16 barci,
dar au fost excavate doar noua. Cea mai
mare avea aproximativ 28 m (90ft)In
lungime ~itoate erau extrem de bine
conservate. La construq:ia navelor de
lemn s-au folosit cuie de cupru ~idibluri
de lemn. Creementul de la nave s-a gasit
(cum ar fi paramele ~iancorele). Se pare
ca navele au fost atat de repede biruite de
furtuna, Ineat In anumite cazuri Incarca-
tura a fost gasita intacta. Acestea sunt
datate din secolul II.H. pana In secolul al
IV-lea d.H., cand corabiile s-au scufundat.
FaraIndoiala ca aceasta descoperire va da
posibilitatea expertilor ~iarheologilor
marini sa studieze ~isa Inteleaga cum
erau facute corabiile ~icum se naviga pe
ape In perioada Noului Testament.
Macheta a unui cargobot sau
vas pentru grane roman.
Vedere aeriana a Cezareei
Maritime ~ia portului sau.
cre~tlnll din lerusalim ~i liderii religio~i iudei (Fapte 5:33-39). Pavel s-a asociat cu
partida fariseilor, afirmand credinta lor in invierea mortilor (Fapte 23:6; Filipeni 3:5).
Pelanga faptul caavea0obaqie evreiasca impresionanta, el era ~i cetatean al Romei, 0
cinste care se pare ca ar fi fost acordata tatalui sau sau unui stramo~din Tars (Fapte
22:3). Cu dubla sacetatenie :;;ivorbind fluent arameica, greaca:;;i,probabil, latina, Pavel
a putut sa calatoreasca cu u~urinta in jurul lumii mediteraneene, raspandind
Evanghelia printre neevrei ~i evrei deopotriva.
CEZAREA MARITIMA
Intemeiat de hod eel Mare, aeest ora~strategic afost principalul port allsraelului (vezi
eapitolul 10). Centurionul roman Corneliu, caruia Petru i-ailJ lparta~it Evanghelia
locuia in Cezarea, deoareee aici erare~edinta guvernatorului roman. Corneliu ~i familia
saerau printre primii romani careau devenit cre~tini (Fapte 10). Din portul acestui ora,
Pavel apornit intr-o calatorie pe mare de mai multe ori (Fapte 9:30; 27:1-2) :;;iaiei s-a
intors din ealatoriile sale(Fapte 18:22; 21:8).
Palatul construit de Irod era pretoriul sau re~edinta guvernatorilor romani Felix
(52-60 d.H.) ~i Festus(59-62 d.H.), 'infata carora afost audiat Pavel, ~i acolo afost
t
inut
prizonier (Fapte23:35). Acestpalat afostconstruit pestanciledepecoasta~i este
partial acoperit cuapain prezent.
Teatrul careafost excavat~i afost restaurat putea gazdui patru mii de persoane.
Desi teatrul afost constmit initial deIrod eel Mare, eeamai mareparte din eeeaeese
. .
vede astazi a fost 'Construitain seeolulal ll-lea d.H. Unul dintre bloeurile folosite
pentru treptele de piatra ale acestui teatm renovat cuprindea blocul mentionat
anterior avandinscriptia lui Pilat din Pont (vezipagina 156). J osephus ne spune caIn
acest teatru, IrodAgrippa afost lovit in chip misterios ~i amurit in 44 d.H. Faptele
apostolilor nerelateazacaIrodtineaun discurssolemn in timp ee~edeapetronul sau
~i era imbracat eu straiele imparate~ti (Fapte 12:20-21). Pedind primea aclamatiile
multimii, a fost lovit de un inger ~i, dupa aeeea, a murit intr-un mod foarte bizar:
"maneat deviermi" (Fapte 12:23). Acest episodesteinregistrat mai detaliat in serierile
lui J osephus:
"Cand Agrippa fmplinise trei ani de domnie asupra Iudeei, a venit fn Cezarea (...) La [ 0]
sarbatoare se adunase 0 mul~ime mare de persoane importante (...) el s-a imbracat in ni~te
vqminte facute in intregime din argint (...) ~i a intrat in teatru disdediminea~a; moment fncare,
argintul ve~mintelor sale era iluminat de reflexia vie a razelor soarelui (...) ling~itorii sai au
strigat, unul dintr-o parte ~i altul din alta (dqi nu pentru binele sau) ca era un zeu. Regele nu
i-a mustrat ~i nici nu a respins flatarea lor necuviincioasa (...) Si in pantecul sau a aparut 0
durere mare ~i a fnceput intr-un modfoarte violent (...) Si cand a fost istovit dedurerea din pantec
pentru cinci zile, a parasit aceasta via~a, la varsta de 54 de ani."
Aceastasursa evident eompleteaza eeeace ne spune Bibliadespre moartea subita a
acestui monarh ~i ne prezinta cadrul in careaavut loc evenimentul delateatru.
Pavel ~i-alasatamprenta in Cezareaintr-un modfoartetangibil. Aufostdezgropate
doua cladiri publicemari carecontineau cuvintelelui Pavel din Romani 13:3scrisepe
mozaicul pardoselii. Datand din secolul al IV-leasau al V-lead.H., textul suna astfel:
"conducatorii nu sunt detemut pentru 0 faptabuna, ci pentru una rea".
SALAM1NA $1PAPHOS (C1PRU)
Pavel,insotit deasociatul sauBarnaba, originar din Cipru (Fapte4:36), anavigatspre
Cipru inprimasacalatoriemisionara(Fapte13:2-4). Distanta dintre portul Seleucia~i
Salamina, pe coasta de est aCiprului, estede 200 km(120 mi). Au fost descoperite
marturii ale Salaminei din perioada romana, inclusiv un teatru, un gimnaziu
cu colonade ~i 0 zona de antrenament cu bai calde ~i reci. Din scrieriledin secolul
al II-leaLH. (l Macabei 16:16-23), ~timcain Cipru se afla 0 comunitate evreiasca
semnificativa. De aceeanu estede mirare caPavel ~i Barnaba "au vestit cuvantul lui
Dumnezeu" in sinagogi (Fapte13:5).Austrabatut insulapana in Paphos, pecoastade
Drum roman din secolul
Id.H. In Salamina, Cipru.
vest, unde s-auintalnit cu proconsulul sau guvernatorul roman, Sergius Paulus (Fapt<
13:6-7, 12). Acest funqionar aprimit Evanghelia cu caldura.
La Paphos, in apropierea portului, arheologii au descoperit ruinele catorva Vill
romane care au pardoseli din mozaic frumos ornamentate. 0 cladire mai mare
acoperind 0 suprafata de9 600m
Z
(103 000Fe)secrede caafost palatul proconsulului
Unul dintre mozaicurile din aceasta casa mare il infatiEleazape Tezeu in lupta cu
Minotaurul in labirint. Data acestei casepare afi secolul al II-lead.H. Nu seEltiedaca
aceasta ainlocuit reEledintadin secolul I d.H., deoarece pentru asapa mai adanc ar fi
necesara distrugerea sau mutarea elegantelor pardoseli de mozaic, muncii dificila Eli
costisitoare pentru arheologi. Astfel, dacii reEledintamai vechea aguvernatorului seafla
dedesubt ramane un mister pentru prezent. Cu toate acestea, aceasta structura
incredibila creeaza 0 imagine a felului in care arata palatul guvernatorului in secolul
I d.H. In Cipru afost gasita 0 inscriptie cu numele lui Sergius Paulus.
ATENA
Cea de-adoua ciilatorie misionara alui Pavell-a dus pe uscat de-alungul vechii Turcii,
revizitand bisericile pe careIeintemeiase in prima misiune (Fapte 15:36-18:22). Dupa
ce aintemeiat biserici in Macedonia, la Filippi ElilaTesalonic, a ciilatorit spre sud, la
Atena. Cand Pavel a fost acolo, in jurul anului 50 d.H, Atena nu mai era oraElul
principal allumii mediteraneene, aEiacumfusesecu catevaveacuri inainte. Din cand in
cand in timpul perioadei romane, anumiti imparati, cumar fi Adrian, au fost interesati
de Atena Eliau infrumusetat-o intr-un fel sau altul. TotuEli,la mijlocul secolului I d.H.
Atena nu era un mare centru economic Elifusese numita 0 "rastoaca provinciala". Ar fi
putut fi descrisa mai degraba caun mic ora9universitar, cu un interes pentru filozofie
Elicu preocupari intelectuale. Pavel a intalnit acest aspect al culturii ateniene atunci
cand a discutat cu filozofii epicurieni 9i stoici (Fapte 17:17). Cei dintai erau adepti ai
filozofului Epicur din secolul al IV-leaElisecolul al III-leatH. carepuneau accentul pe
ciiutarea placerii, iar ceilalti urmau invatatura lui Zenon (contemporan cu Epicur) care
accentuau eliberarea de pasiuni, atat bucurie cat Elitristete. Stoicii Eli-auprimit numele
de la cuvantul staa, adicii porticul centrului comercial cu coloane care facea parte din
agora, adica piata oraElului. In perioada romana, agora Atenei era ocupata de altare,
statui Elitemple. Fara indoiala cii acest aspect al agora l-atulburat pe Pavel. Autorul
Faptelor apostolil-or spune calui Pavel "i seintarata duhulla vederea acestei cetati pline
de idoli".
In prezent, Stoa lui Attalos de lacapatul estic al agora, afost dezgropat Elirestaurat
frumos. Spre est se pot vedea diverse sanctuare Elistatui, dintre care unele probabil ca
au fost vazute Elide Pavel. Acropola este situata la cateva sute de metri spre sud Eli
este edificiul eel mai durabil al Atenei. Cocotat in pa~tea de sus a cetatii se afla un
complex de temple, aciirui bijuterie arhitectonicii estePartenonul. Construit in secolul
al V-leai.H., acest templu afost centrul de cult pentru zeitaprotectoare aoraEluluicare
i-adat numele sau, Atena. Dacii Pavel ar fi urcat pe acest teren, ar fi vazut templul in
~oatasplendoarea sa. Partenonul era susrinut de coloane darice simple, dar elegante.
...ncredibila arta statuara care decora friza - fa~ia imprejurul templului deasupra
- oanelor - ~i frontonul - capetele triunghiulare ale templului, care susrineau
- :.:ul - probabil ca era intacta pe vremea cand Pavel s-aaflat in Atena. Aceste
---edin marmura celebre au fost salvatede lordul Elgin deladistrugerea sigura ~i
- - are de la turcii otomani in 1806. Ele sunt astazi expuse la Muzeul Britanic.
Putem doar sa ne imaginam cum arata Partenonul acum doua mii de ani cu aceste
opere de arta la faralocului. Cand Pavel afost in Atena, acestea aveau deja 0vechime
de cinci sute de ani!
Predica lui Pavel acauzat agitarie in Atena ~i ni sespune ca afost dus in Areopag
(Fapte 17: 19), un termen grecesc care in limba latina inseamna Colina lui Marte. Din
scrierile grece~ti reiese ca Areopagul era consiliul de conducere care avea autoritate
juridica in Atena. Lasud deagora ~i langabazaAcropolei esteun aflariment desprecare
mulri credcaera "Colina lui Marte", unde seintrunea Areopagul. Unul dintre oamenii
care s-au convertit prin intermediul predicii lui Pavel a fost "Dionisie Areopagitul",
membru al consiliului.
CORINT
Din Atena, Pavel a continuat sa mearga spre sud, prin Grecia, de-a lungul istmului
stramt care duce la Corint. Ora9ul s-abucurat de 0 lunga istorie inainte de perioada
romana, mai alesdin cauzapoziriei salestrategice. Istmul arenumai 5,6 km(3,5 mt) pe
larime9i conduce lapartea ceamai sudica aGreciei, cunoscuta capeninsula Pelopones.
Inca din secolul al VI-lea i.H., sursele literare indica faptul ca grecii construisera un
drum pavat cu piatra de-acurmezi~ul istmului astfel incat vaselesapoata sai~i descarce
Stoa lui Attlaos din Atena,
restaurata.
referinta lui Pavel din Romani 16:23, estefoarte probabil ca Erast cel mentionat pe
pavajul corintian safieasociatullui Pavel careafost convertit ~i arenuntat lafunctia sa
deimputernicit al ora~ului pentru acalatori cuPavel (Fapte19:22).
Atunci cand s-auadus acuzeimpotriva lui Pavel in anul 51d.H., el astat inaintea
proconsulului Gallio la tribunal sau bema (Fapte 18:12-17). Gallio era fratele
faimosului filozof roman Seneca. Bema din Corint afostdescoperit. Un text gasit l:lnga
structura are0 inscriptie in care0persoana nementionata spune caea, lafel caErast,
a "captu~it cu piatra Bema~i asuportat cheltuiala pentru realizareaintregii sculpturi
din marmura". Astazi, stalpii ~i acoperi~ul structurii lipsesc, dar platforma inaltata a
ramasneschimbata. Oameni asemenealui Pavel poatecaaustat pepavajul delanivelul
inferior pentru afi audiati ~i auprivit in suslafunctionarul careprezida.
Cu mult inainte de zilelelui Pavel, Corintul era vestit pentru promiscuitatea
sexuala. Defapt, cuvantul "Corint" era0 poreclapentru pacateletrupe~ti. In prima sa
scrisoarecatrebisericadin Corint, Pavel afirma: "Din toatepartilesespune caintre voi
estedesfranare" (l Corinteni 5:1). Strabo, istoricul ~i geograful roman careascrisin
primele decenii d.H., raporteaza ca un templu al Afroditei se afla pe Acrocorint,
acropola de la marginea ora~ului cocopta pe un munte inalt de 575 m (1 886 ft)
deasupra nivelului marii. El consemneaza, de asemenea, ca templul "avea0 mie de
sclave, prostituate, pe care atat barbatii cat ~i femeile le dedicasera zeitei". Avand
porturile Chenchrea ~i Lechaeum in vecinatate, marinarii ~i muncitorii veneau ~i
plecau in continuu manati fara indoiala de pofta de sex. In acest context, Pavel a
intemeiat 0bisericaformata din oameni careproveneau din aceastacultura. Din nou,
in Epistola catrecorinteni, el facereferireladesfranati, adulteri, barbati prostituati ~i
homosexuali ~i spune ca"a~aerati unii dintre voi" (1Corinteni 6:9, 11).
Pesteun secol de excavatii in Corint au scoslaiveala0 mare parte din ora~~i ne
furnizeaza 0 imagine mai clara a cadrului uneia dintre cele mai vechi biserici din
Europa. Acestea ne furnizeaza, de asemenea, informatii generale valoroase despre
Fapteleapostolilor ~i despreceledoua epistolecatrecorinteni aleapostolului Pavel.
EF ES
Laintoarcerea sadin Corint, Pavel anavigatinapoi spreCezareaMaritima. Pedrums-a
oprit in Efes, principalul ora~din AsiaMica, cu 0populatie de aproximativ doua sute
demii delocuitori. Deoareceeraun ora~portuar important, me~te~ugurile~icomertul
erau vitale pentru economie. Activitiitilebancare ~i breslele me~te~ugare~tii-auadus
mai multaprosperitate. In Efesafost descoperitii 0inscriptieaunui anumit "Diogene,
aramarul". Puterea artizanilor esteevidenta dintr-o relatarebiblicain careni sespune
caDimitrie, careconfectiona altare de argint aleieitei Artemis (Diana in panteonul
roman), aatatat multimea impotriva invataturii lui PaveHFapte 19:23-41). Doi dintre
asociatii lui Pavel au fost tarati in teatru unde 0 multime turbulenta era incitata ~i a
protestat strigandtimp dedoua ore: "MareesteDiana efesenilor!"Acest teatru incase
inalta lapeste 30 m(100 ft) ~i poate oferi 24 de mii de locuri! 0inscriptie bilingva
Teatrul din Efes, seena
raseoalei starnite de argintari
impotriva lui Pavel.
greco-latinadescoperita in teatru indicafaptul ca0statuie de argint aArtemisei ~i alte
statui erau inaltate in timpul intalnirilor civicedin teatru.
Din zonateatrului pleacaun bulevardpavat impresionant, custalpi de0parte ~ide
alta. Are 11m(36 ft) pelatime ~i seintindea pe0lungime de 625 m(2 000 ft), pana
laport. Arheologii au mai descoperit gimnaziul ~i stadionul din Efes, careerautilizat
pentru diverseprobe atletice, dar ~i pentru cursedecai ~i decare~i pentru lupte intre
gladiatori.
Putem sani-l putem imaginampe Pavel privindu-i pe atletii careseantreneaza ~i
joaca sau pe gladiatorii care se izbesc ~i sa vedem cum aceste imagini au format
metaforelepecareelle-a folosit relativlaviatacre9tina. Deexemplu, el adeclarat: "Eu
deci alerg, dar nu a~aca~i cumnu a9~ti incotro. Malupt, dar nu caunul carelove~te
in vant" (1 Corinteni 9:26); "lupta-telupta ceabuna" (l Timotei 6:12); "m-amluptat
lupta ceabuna, mi-amsfaqit alergarea, ampazitcredinta" (2Timotei 4:7); ,,9icinelupta
lajocuri, nu esteincununat dacanu s-aluptat dupa randuieli" (2Timotei 2:5); "oricine
selupta lajocuri estesupus infranarii in toate lucrurile. ~i ei fac lucrul acestacasa
obtina 0cununa caresepoateve~teji"(l Corinteni 9:25).
Grecia, desigur, era patria J ocurilor Olimpice. Dar jocuri de competitie, de
asemenea, sedesfa~urauin modregulat in Delfi ~iin IstmiaOangaCorint) ~i includeau
luptele greco-romane, boxul ~i alergarile. Stadionul bine conservat de laDelfi avea0
pistadealergarecu0lungime deaproximativ 200 m(650 ft). Blocuriledestart deaici
~i delaaltesituri sunt cioplitein piatra. Launul dintre capeteseaflapodiumul unde
atletii victorio~i stateau ~i primeau cununa victoriei, facuta de obicei din frunze de
dafin sautelina. Acestaestetipul decununa desprecarePavel aminte9tecititorului ca
nu dainuie~te.
ROMA
Capitala imperiului, Roma, poate sai~i urmareasca origineapana in secolul al VIII-lea
i.H. Construita pe malurile Tibrului, s-adezvoltat de-alungul secolelor, iar in vremea
Noului Testament era0metropola agitata, cu0populatie demai bine deun milion de
locuitori. Oamenii derand locuiau in apartamente inchiriate supraaglomerate, cumai
multe etaje, in timp ceelita traiain vileelegantedin suburbii. Existausute de mii de
scIavi caremun<;eaupentru stapanii lor.
Centrul Romei':'eraocupat de 0seriede forumuri impresionante, construite de-a
lungul timpului de diver9i imparati, incIusiv Cezar August. Cel mai celebru reper al
Romei antice, Colosseumul (unamfiteatru), afostconstruit numai dupaperioadavietii
lui Pavel. Vespasian (69-79 d.H.) a demarat proi.ectul masiv care a fost incheiat ~i
dedicat de fiii sai, Titus 9i Domitian. Aceastasti:ucturacolosalaavea"190m(617ft) in
lungime9i 158m(512ft) pelatime9i avea0capacitatede-45demii delocuri. Insecolul
al III-lead.H., a fost adaugat un al patrulea nivel, ajungand la 0 inaltime totala de
48 m(157ft). Chiar mai mare era Circus Maximus din Roma careaveaaproximativ
60demii delocuri pevremealui Cristos. Aici maseleputeau urmari cursedecai 9i de
care intr-un edificiu care masura 615 m (2 000 ft) in lungime ~i 200 m(650 ft) pe
la~ime.intreaga lumeromana avea0pasiune pentru evenimente sportivedeoricefel.
Pavel apetrecut doi ani in Roma in arest ladomiciliu, dupa cumcitimin Faptele
apostolilor (Fapte28: 16, 30- 31), ~i acolo seincheie istorialui. Unii credcalasfar~itul
acestui interval a fost executat, in timp ce al~ii sus~inca in absen~aunor acuza~ii
substan~ialeimpotrivalui, cutimpul afosteliberat. Totu~i cevamai tarziuafostdin nou
inchis laRoma. in apropierea forumului roman seaflainchisoarea Mamertime, carela
incepur a avut doua niveluri cu celule. Astazi se pot vizitaruinele acestei inchisori.
Probabil caPavel afost ~inutin aceastatemni~apana laexecu~ie.Epistolaadoua catre
Timotei paresareflecteultimele zilededinaintea anticiparii mor~ii sale.
in timpul uneia dintre incarcerarilesale, Pavel i-aintalnit peOnisim, un sclavfugar
din Colosse, Asia Mica, care fusese inchis impreuna cu el. Prin marturia lui Pavel,
Onisim a devenit un cre~tin. Unii sclavi separe capurtau 0 tabli~ade metal careii
identificadrept sclavi.Pe0 astfel detabli~ascrie: "Pune~i manapeminedacavoi incerca
saevadez~i trimite~i-mainapoi lastapanul meu". Pavel adorit caprietenul sauFilimon
sa11primeasca inapoi pe Onisim farasa11pedepseasca, astfel incat ascrisdin Roma
scurta EpistolacatreFilimon.
Pavel, dupa cate se pare, a fost executat in 67 sau 68 d.H., in timpul domniei
imparatului alienat mintal Nero, care era cunoscut pentru brutalitatea sa impotriva
cre~tinilor. in ultimii ani ai lui Pavel, Iudeea era in revolta impotriva Romei ~i in
70 d.H. Ierusalimul afost pradat de generalul Titus. Pentru a-i comemora realizarile,
imparatul Domi~ian, fratelelui Titus, aridicat un arclaintrarea din sudaForumului.
In interiorul arcului sepoatevedeain relief puternic inal~atun grup desolda~i romani
purtand menora, sfe~nicul din Templul din Ierusalimal Dumnezeului lui Israel.
Un relief de pe Arcullui
Titus din Rama, prezentand
saldati durand menora din
Templul din lerusaliin.
Bisericile din Apocalipsa
Lasfar~itul secolului I d.H., cand comunitatea cre~tinaexperimenta 0 prigonire din ce
in ce mai mare, ultima carte din Noul Testament a fost scrisa de apostolul loan.
Apocalipsa - cunoscuta ~i caApocalipsa lui loan - prinde contur pe insula Patmos.
Aceastaestesituata ladistanta micade coastadevest aTurciei ~i la80 km(50mi) de
Efes. Traditia considera caloan seaflape aceastainsula stancoasa izolataunde fusese
expulzat de autoritatile romane. loan declara ca se afla acolo "pentru cuvantul lui
Dumnezeu ~i pentru marturia lui lsus". 0interpretare alternativa aacestei afirmatii a
fost cael seaflaacoio pentru inaintarea Evangheliei. Oricum era, loan ne spune caa
primit 0 revelatieincareIsusCristosroste~tecuvintepentru ~aptebiserici proeminente
din rasaritul Asiei Mici.
"> Succesiunea bisericilor din Apocalipsa, capitolele 2 ~i 3, este: Efe,
'.
Smima, Pergam,Tiatira, Sardes, Philadelphia ~i Laodiceea. Ordinea nu este
intamplatoare, ci reflecta 0 mi~care spre nord din Efes pe 0 ruta de
transport majora catrePergam, din careun drumseindrepta spresudcatre
celelaltepatru ora~e, Laodiceeafiind ceamai sud-esticadin cele~apte. S-a
sugerat ca aceasta succesiune reprezinta chiar ordinea unei rute po~tale
romane vechi.
oparte dintre acesteora~eau fost dezgropatesaupartial investigate,in
timp cealtele nu au fost dezgropate deloc. lnformatiile culese din datele
arheologice ~i din scrierile istorice ne ajuta sa citimcapitolele 2 ~i 3 din
Apocalipsacu0mai maredaritate. lata catevaexemple.
Bisericii din Pergami seadreseazadupa cumurmeaza: ,,$tiuunde locuie~ti:acolo
unde estescaunul dedomnie al Satanei" (Apocalipsa2:13). Satana, fire~te,reprezinta
o fortamaleficacareseopune lui Dumnezeu ~i poporului Sau. Excavatiileefectuatein
secolul al XlX-lealaPergam, ceamai nordica din cele~aptebiserici, audezvaluit cate\'a
caracteristici arhitectonice majorealeora~ului, inclusivun teatru, palate, agora, diverse
temple ~i 0 zona sacranumita MareleAltar. Lafel casculpturile in marmura alelui
Elgin din Atena, reliefurile ~i blocurile acestui templu erau arse pentru obtinerea
varului ~i au fost salvatede arheologul german Carl Humann ~i duse apoi la Berlin
unde sunt expuse astazi. Construit probabil in secolul al II-leai.H., edificiul Ie era
dedicat lui Zeus~iAtenei ~i esteposibil safi fost altarul dejertfepentru templeledin
apropiere-'aleacestor doi zei. Aceste doua zeitati apar ca cele mai mari figuri intre
figurilesculptate pe acest altar. S-asugerat ca altarul acesta sta in spatele referirii la
"scaunul de domnie al Satanei" din Apocalipsa 2:13. Ratiunea acestei corelari esteca
unii scriitori cre~tini din secolul al II-lead.H. it echivalau pe Zeus cu Satana. Prin
urmare, scaunul lui Satana poate fio aluzie la altarul lui Zeus (~i al Atenei) care
simbolizaacelefortecareseimpotriveau comunitatii cre~tinedin Pergam.
Bisericadin Laodiceea, ceade-a~apteain succesiune, prime~te0 descriere foarte
plastica. De~i au fost doar un numar limitat deexcavari in acestsit, sunt vizibilecatew
Localizarea celor ~apte
biserici mentionate In
Apocalipsa 2-3.
- -"1c .i multe informatii au fost adunate din scrierileistoricilor antici. Despre aceasta
-~ca sespune: ,,$tiufapteletale, canu e~tinici rece, nici in clocat... Dar, fiindcae~ti
--- -=-: -d. nici rece, nici in clocot, te-voi varsa din gura Mea" (Apocalipsa 3:15-16).
--< iceeanu aveanicio~ursanatural adeapa. FiindcaAsiaMicaeste0regiune activa
':""""1 unct de vedere seismic, in zona apar frecvent izvoaretermale cu 0 apa foarte
- eralizata. Langa Laodiceea se aflau ora~ele Hierapolis ~i Colosse. Primul era
.:::unoscutpentru izvoarelesaletermale minerale, iar cel din urma aveaape racoroase
eserevarsaudepemuntele in apropiere. Un apeduct depiatra alecarui urme sunt
i cavizibileastazi aduceaapafierbinte in Laodiceeadintr-o sursaaflatai~sud, la8km
- mi) distanta. 0 examinare a conductelor releva faptul ca pe acestea se depunea
carbonat decalciu. Continutul deminerale al apei ii dadeau un mirosrespingator ~i 0
,"ceau neplacuta. Ne-amputea a~teptaca0adoua canducta saducaapadintr-un izvor
rece, dar aceastainca nu afost gasita. In mod clar referirealaapafierbinte, cearece~i
-~caldutanepotabila dinApocalipsa3:15-16esteelucidatadecon~tiintacainregiune
:3 lau diferite tipuri deapa~i caun sistemdeapeducte aducea apanocivain ora~.
Laodiceenii cansiderau ca sunt bogati, di~tigand multa bogatie, ~i ca nu aveau
-~E\uiede nimic (Apocalipsa3:17).Aceastaatitudine poate izvori din faptul caora~ul
evastat periodic decutremure caresesoldau cuajutor din partea multor imparati
~l \'ederea reconstruirii. Insa in 60 d.H., un alt cutremur a lovit Laodiceea, dar de
a eastadata ora~ul s-aridicat prin forte proprii, fara ajutorul lui Nero. S-ar putea ca
acest lucru sa fi dus la un sentiment de incredere in sine. Apoi mai era ~i faptul ca
Laodiceeaeraun centru bancar important ~i detinea mari bogatii.
In cele din urma, Isus declara ca laodiceenii erau orbi (Apocalipsa 3:17) ~i le
prescrie alifiecu caresa-~iunga ochii pentru a putea savada (Apocalipsa3:18). Aici
avem0 posibila aluzie la faptul ca Laodiceea era un centru medical binecunoscut,
specializatin boli aleochilor. Medicul din secolul I Demostene Philalethes careascris
ocartedeoftalmologiesetrageadin Laodiceea. Medicii deaici prescriaumulteremedii
~i alifii pentru ochi, produse din numeroasele minerale ~i plante din zona. Deci sunt
foarte potrivite ridiculizareabogatiei ~i atratementelor oftalmologicealelaodiceenilor
~i indicarea faptului ca cre~tinii de acalo erau saraci ~i orbi din punct de vedere
spiritual.
Calat oria abia a I' nceput
Inaceastacarteamcalatorit inapoi intimp, incepand cucrea~ia,inGeneza 1,inaintan '
prin istoria vechiului Israel ~i terminand cu Noul Testament ~i inceputurile
cre~tinismului. In ParteaI aminceput cuistoriaarheologiei ~i modul in careaceastas-a
dezvoltat intr-o ~tiin~acareutilizeazamulte instrumente ~i discipline diferite pentru a
ob~ineinformatii despre trecut. Au fost schitate beneficiile ~i limitarile arheologie~
pentru studiul Bibliei. Amaratat modul in carenaratiunile desprecreatie~i potop din
Geneza 1-11 au fost elucidate de surse scrise din Mesopotamia. Paralelele
demonstreaza ca culturile: israelita, sumeriana ~i babiloniana imparta~esc probabi.
memorii ale unor evenimente comune. S-a observat ca prin studiul materialelo~
comparativeamfost martorii diferentelor dintre culturile: ebraica~i mesopotamiana in
ceeaceprive~teperspectivaasupra lumii.
Arheologiaincanu areu9itsaproduca eviden~edirectealestramo9ilor fondatori ai
Israelului mentionati in bilantul cartii Geneza(delaAvraamlaIosif). Cu toateacestea,
prin studiul critic al textelor juridice ~i socialevechi vedemcaistoriilepatriarhilor par
arefleetamoravuri ~iobiceiuri socialeautentice caresegasesc9i inMesopotamia. Aces~
factor ii permite in sehimb eititorului sa inteleaga situatii de altfel inexplicabile din
Geneza, cumar fi faptul caAvraamaavut un fiu delaAgar. Povestealui Iosif nu pare
sa fie un roman izvodit din imaginatia bogata a scriitorilor din mileniul I i.H., ei a
relatare amplacareestefixatafermin Egipt, dupa cumarata materialele referitoare la
context. La fel, episodul ~ederii ~i eel al Exodului pot fi prezentate prin urmarirea
eadrului egiptean al istoriei lui Moise ~i al Exodului. Esteyorba despre prizonierii e
razboi care erau dU9i in Egipt 9i obligati sa lucreze in agricultura, la fabricarea
carami:,ilor9i in constructii pentru stat inperioada Regatului Nou, intr-un modsimilar
celui in careau fost tratati evreii in carteaExodului.
Dupa decenii deviata in nord-estul Sinaiului, israelitii au intrat, sub conducerea
militara a lui Iosua, din actuala Iordanie in Canaan, tara care le fusese fagaduira.
ConcePti atraditionala eaIosua~i israelitii au cueerit tara Canaanului afost subiecrul
unor dispute aprinsein ultimii 20 deani, -pentruca0generatie mai veehedearheoloQi
biblici nu au fost reali
9
ti cu privirelaceeaeear.putea arheologia sane spuna des re
evenimentele din cartealui 10sua.Intr-adevar existaprobleme, dupa cumamvazut, Cl:.
siturile critice: Ierihon ~i Ai. Evidentele reeente de lasitul Hazorului par sa arate ca
aeestsit nordic masivafostinmodintentionat distrus9i terenurile salesacrepangarire.
dupa cum afirma Biblia (Iosua 10). In plus, investigatii1earheologice recente au
Calat oria abia a inceput
Inaceastacarteamcalatorit inapoi intimp, incepand cucrea~ia,inGeneza 1,inaintan '
prin istoria vechiului Israel ~i terminand cu Noul Testament ~i incepururile
cre~tinismului. In ParteaI aminceput cuistoriaarheologiei ~i modul in careaceasta
dezvoltat intr-o ~tiin~acareutilizeazamulte instrumente ~i discipline diferite pentru a
ob~ineinforma~ii despre trecut. Au fost schi~atebeneficiile ~i limitarile arheologiei
pentru studiul Bibliei. Amaratat modul in carenara~iuniledesprecrea~ie~i potop di."":
Geneza 1-11 au fost elucidate de surse scrise din Mesopotamia. Paralelele
demonstreaza ca culturile: israelita, sumeriana ~i babiloniana imparta~esc probabi.
memorii ale unor evenimente comune. S-a observat ca prin studiul materialelo-
comparativeamfost martorii diferen~elordintre culturile: ebraica~i mesopotamiana in
ceeaceprive~teperspectivaasupra lumii.
Arheologiaincanu areu~itsaproduca evidentedirectealestramo~ilor fondatori a:
Israelului mentionati in bilantul cartii Geneza(delaAvraamlaIosH).Cu toateacesrea.
prin studiul critic al textelor juridice ~i socialevechi vedemcaistoriilepatriarhilor pa:-
areflectamoravuri ~iobiceiuri socialeautentice caresegasesc~iinMesopotamia. Aces:
factor ii permite in schimb cititorului sa inteleaga situatii de altfel inexplicabile d'-
Geneza, cumar fi faptul caAvraamaavut un fiu delaAgar. Povestealui Iosif nu pare
sa fie un roman izvodit din imaginatia bogata a scriitorilor din mileniul I i.H., ci c
relatare amplacareestefixatafermin Egipt, dupa cumarata materialele referitoare la
context. La fel, episodul ~ederii ~i cel al Exodului pot fi prezentate prin urmarirea
cadrului egiptean al istoriei lui Moise ~i al Exodului. Esteyorba despre prizonierii 'c
riizboi care erau du~i in Egipt ~i obligati sa lucreze in agricultura, la fabricar
carami)ilor ~i in constructii pentru stat inperioada Regatului Nou, intr-un modsim~
celui in careau fost tratati evreii in carteaExodului.
Dupa decenii deviata in nord-estul Sinaiului, israelitii au intrat, sub conducerea
militara a lui Iosua, din actuala Iordanie in Canaan, tara care le fusese fagadui ."
ConcePti atraditionala caIosua~i israelitii au cucerit tara Canaanului afost subiecru..l
unor dispute aprinsein ultimii 20deani,pentru ca0generatie mai vechedearheologi
biblici nu au fost reali~ti cu privirelaceeacear,putea arheologia sane spuna des :c
evenimentele din cartealui Iosua. Intr-adevar existaprobleme, dupa cumamvazm ~
siturile critice: Ierihon ~i Ai. Evidentele recente de lasitul Hazorului par saarareca
acestsit nordic masivafostinmodintentionat distrus~iterenurile salesacrepangari e,
dupa cum afirma Biblia (Iosua 10). In plus, investigatiile arheologice recente a
dezvaluit mici sate din secolul al XIII-lea9i din secolul al XII-lea'i.H. din Israel care ar
fi putut foarte bine safielocuintele israelitilor caresestabilisera acolo.
Biblia9i arheologia sunt deacordcaisraelitii nu aufost singurii ocupanti ai fostei tari
aCanaanului. Cananenii aucontinuat satraiascaalaturi deisraeliti dupa sosireaacestora,
iar obiceiurile lor, 'inspecial celereligioase, au influentat 'inmod considerabil Israelul.
Atunci cami filistenii s-austabilit de-alungul coastei sudice a Canaanului, 'inperioada
judecatorilor, Israelul a avut probleme din cauza lor. Puterea crescanda a filistenilor a
contribuit lacerereaunui rege'inIsrael. Excavatiileefectuate'inultimii 20deani 'inditeva
cetati filisteneau clarificat originea acestot oameni 9i audeschisnoi perspective'incultura
lor materiala. Arheologii au cautat dovezi despre David9i despre Solomon, cei mai mari
regi ai Israelului. Acum numele lui David este atestat 'intr-o inscriptie daGlnd de la
mijlocul secolului allX-lea l.H. 9i gasiti'ilaDan, 'innordulIsraelului. Aceastamentioneaza
casasau dinastia lui David. $i doar cu cativaani 'inurma, 'inIerusalim, 0 c1adiremare a
ie9itlalumina carear fi putut safacaparte din palatullui David.
Dovezi ale ora9elor de aparare ale lui Solomon par sa fie atestate la Megiddo, la
Hazor 9i laGhezer. In 2006, pentru prima oara, au fost efectuate excavatii 'intoate cele
trei situri. Aceste proiecte 'in derulare vor suplimenta 'in mod cert cuno9tintele
referitoare la monarhia Israelului. Dupa caderea regatelor Israelului 9i dupa exil,
istorisirea din Vechiul Testament se 'incheie, dar scena este pregatita pentru Noul
Testament 9i pentru era cre9tina.
Atunci cand IsusS-anascut 'inBethlehem acumpeste doua mii deani, Tara Sfanta
era sub dominatie romana, iar influenta limbii 9i a culturii grece9ti era simtita 'in
'intreaga lume mediteraneeana. Aceasta a fost lumea lui Isus, a lui Pavel 9i a Bisericii
primare. Datorita proiectelor de constructie incredibile ale 'imparatilor romani 9i ale
regilor de tali alui lrod cel Mare 9i anumeroaselor inscriptii 9i scrieri antice din surse
grece9ti, romane 9i ebraice din secolul I l.H. 9i secolul I d.H., exista 0 abundenta de
informatii directe 9i indirecte relevante pentru Noul Testament. In anumite cazuri am
fost martorii unor referiri directe lapersonaje ale caror nume apar pe paginile Bibliei.
Temple, teatre 9i alte edificii au fost dezgropate 9i restaurate sau chiar au ramas 'in
picioare din acelevremuri, dintre care unele au 'inflorit pe cand Isus era 'inIerusalim
sau Pavel, 'inAtena. In consecinta, datele arheologice au contribuit 'inmod semnificativ
lacun09tintele noastre despre Noul Testament.
Lafinalul acestei carti ma simt caun ghid care nu aavut destul timp casavaarate
tot ceera devazut 'inperegrinarile noastre prin tarile Bibliei. ~ fi putut cu u9urinta sa
transform fiecare capitol 'intr-o carte. Dar intentia mea a fost sa va prezint un mod
captivant de aciti istoria Bibliei, 9i anume prin IentileIearheologiei. In ciuda faptului
ca 0 cantitate enorma de materiale pertinente pentru studiul Bibliei ne sunt puse la
dispozitie, cu siguranta excavatiilecareacumsunt 'incurs de desfa9urare 9i celeviitoare
vor face noi 9i interesante descoperiri care ne vor 'imbogati cun09tintele mai multoSa
speram ca datele prezentate aici v-au dat posibilitatea de a pomi 'intr-o cautare de a
'intelegeBiblia mai bine 9i,'inanumite cazuri, chiar de aaveareprezentarea popoarelor,
alocurilor 9i aevenimentelor din istoria biblica, fumizandu-va, astfel, contextul necesar
pentru aaborda Biblia 'incun09tinta de cauza.
Dan Bahat, The It!ustrated Atlas of Jerusalem (Ierusalim: Carta, 1990).
Gabriel Barkay, "Royal Palace, Royal Portrait", Biblical Archaeology
Review 32 (2006) 26-33.
Gabriel Barkay et al., "The Challenges of Ketef Hinnom: Using
Advanced Technologies ro Reclaim the Earliest Biblical Texts and
their Context", Near Eastern Archaeology 66 nt. 4 (2004) 162-171.
Amnon BenTor, The Archaeology of Ancient Israel (New Haven: Yale
University Press, 1992).
Amnon BenTor, "Excavating Hazor Part II - Did the Israelites
Destroy the Canaanite City!" Biblical Archaeology Review 25 nt. 23
(1999) 22-39.
Avraham Biran &J oseph Naveh,,,An Aramaic Stele Fragment from
Tel Dan", Israel Exp1orationJoumal43 (1993) 81-98.
Avraham Biran &J oseph Naveh, "The Tel Dan Inscription: A New
Fragment", Israel Exploration Joumal4 (1995) 1-18.
J ohn Bright, A History of Israel (Philadelphia: The Westminster
Press, 1981 - ed. aIII-a).
J ane Cahill, "J erusalem in David and Solomon's Time", Biblical
Archaeology Review 30 nt. 6 (2004) 20-31.
J ames Charlesworth (ed.), Jesus and Archaeology (Grand Rapids:
Eerdmans,2006).
Adela Yarbro Collins, "Satan's Throne", Biblical Archaeology Review
32 nt. 3 (2006) 26-39.
Thomas W. Davis, Shifting Sands: The Rise and Fall of Biblical
Archaeology (New York: Oxford, 2004).
William G. Dever, What Did the Biblical Writers Know and When Did
They Know It?: What Archaeology Can Tell Us About the Reality of
Ancient Israel (Grand Rapids: Eerdmans, 2001).
William G. Dever, Who were the Israelites and Where Did They Come
From? (Grand Rapids: Eerdmans, 2003). /
J ack Finegan, The Archaeology of the New Testament: The Life of Jesus
and the Beginning of the EaTl':jCh.UKh.\,t'T\nCeLon:l'Tinceton Umverslty
Press, 1992).
Shimon Gibson &J ames Tabor, "J ohn the Baptist's Cave", Biblical
Archaeology Review 31 nt. 3 (2005) 36-41, 58.
William Hallo &K. Lawson Younger (editori), The Context of
Scripture 3volume (Leiden: Brill, 1997-2002).
R.K. Harrison, Old Testament Times (Grand Rapids: Eerdmans,
1970).
Colin Hemer, The Letters to the Seven Churches of Asia in their Local
Setting (Grand Rapids: Eerdmans, 1989).
Alfred J . Hoerth, Archaeology and the Old Testament (Grand Rapids:
Baker, 1995).
J ames K. Hoffmeier, Israel in Egypt? The Evidence for the Authenticity
of the Exodus Tradition (NewYork/ Oxford: Oxford University Press,
1996).
J ames K. Hoffmeier, Ancient Israel in Sinai: The Evidence for the
Authenticity of the Wilderness Traditions (New York/ Oxford: Oxford
University Press, 2005).
Asher Kaufman, The Temple Mount: Where is the Holy of Holies?
(Ierusalim: Har Yer'eh Press, 2004).
Kathleen Kenyon, Archaeology in the Holy Land (New York: Praeger,
1970).
Philip J . King &Lawrence E. Stager, Life inBiblical Israel (Louisville:
W]K Press, 2001).
Kenneth Kitchen, On the Reliability of the Old Testament (Grand
Rapids: Eerdmans, 2003).
Kenneth Kitchen, "Recent Excavations on the "Ways of Horus:
The 2005 and 2006 Seasons at Tell el-Borg", Annales du Service des
Antiquites de I'Egypte 80.
Moshe Kochavi, "An Ostracon from the Period of the J udges from
Izbet Sartah", Tel Aviv 4 (1977) 1-13.
J oseph Kohlbeck &Eugenia Nitowski, "New Evidence May Explain
Image on Shroud of Turin", Biblical Archaeology Review 12 nt. 4
(1986) 18-29.
Amelie Kuhrt, The Ancient Near East: 3000-330 BC (Londra / New
York: Routledge, 1997).
Andre Lamaire, "Burial Box ofJ ames the Brother of J esus", Biblical
Archaeology Review 28 nt. 6 (2002) 24-33.
J ohn Laughlin, "Capernaum from J esus' Time and After", Biblical
Archaeology Review 19nr. 5 (1993) 54-61.
Paul Lawrence, The Lion Atlas of Bible History (Oxford: Lion
Hudson, 2006).
V. Philips Long, David W Baker &Gordon J . Wenham (editori.)
Windows into OldTestament History (Grand Rapids: Eeerdmans, 2002).
J odi Magness, "What Did J esus' Tomb Look Like!" Biblical
Archaeology Review 32 nt. 1(2006) 38-49, 70.
h= .\ha\ Ma'Zat, ATc'n.aeology of the Lana of the Bible10,000-586 BCE
(NewYork: Doubleday, 1990).
Amihai Mazar (ed.), Studies in the Archaeology of the Iron Age in Israel
and Jordan (Sheffield: Sheffield Academic Pr~, 2001).
ilat Mazar, "Did I Find King David's Palace", Biblical Archaeology
Review 32 nr. 1(2006) 16-28. .
J ohn McRay, Archaeology and the New Testament (Grand Rapids:
Baker Book House, 1991).
J ohn McRay, Paul: HisLife and Teaching (Rapids: Baker Book House,
2003).
Eric Meyers, The Oxford Encyclopedia of Archaeology in the Near East 5
volume. (NewYork: Oxford University Press, 1997).
Alan Millard, Discoveries from theTime of Jesus (Oxford: Lion, 1990).
P. R. S. Moorey, A Century of Biblical Archaeology (Louisville:
Westminster / J ohn Knox Press, 1991).
Mendel Nun, "Cast Your Net Upon the Water", Biblical Archaeology
Review 19no. 6 (1993) 46-57.
Mendel Nun, "Ports of Galilee", Biblical Archaeology Review 25 nt. 4
(1999) 18-3l.
Elizer Oren, "Mi(jdol: A New Fortress on the Edge of the Eastern
Nile Delta", Bulletin of theAmerican Schools of Oriental Research 256
(1984) 7-44.
Anson Rainey &R. Steven Notley, The Sacred Bridge: Carta's Atlasof
theBiblical World (Ierusalim: Carta, 2006).
J ulian Reade, Assyrian Sculpture (Londra: Muzeul Britanic, 1998 -
ed. aII-a).
J onathan Reed, Archaeology and the Galilean Jesus (Harrisburg, PA:
Trinity Press International, 2002).
Ronny Reich &Eli Shukron, "Light at the End of the Tunnel",
Biblical Archaeology Review 25 nt. 1(1999) 22-33.
Ronny Reich, Gideon Avni &Tamar Winter, The Jerusalem
Archaeological Park (Ierusalim: Organizafia Antichitiifilor din Israel,
1999).
Leen Ritmeyer, The Quest: Revealing the Temple Mount in Jerusalem
(Ierusalim: Carta, 2006).
H. W. F. Saggs, The Might that was Assyria (Londra: Sidgwick &
J ackson, 1984).
J . J ulius Scott, J r. Customs and Controversies: Intertestamenta[ Jewish
Backgrounds of the New Testament (Grand Rapids: Baker, 1995).
Hershel Shanks (ed.), Ancient Israel: From Abraham to the Roman
Destruction of the Temple (Washington, D.C.: Societatea de
Arheologie Biblicii, 1999).
Hershel Shanks, "The Siloam Pool: Where J esus Cured the Blind
Man", Biblical Archaeology Review 31 nt. 5 (2005) 16-23.
Hershel Shanks, "Where Mary Rested", Biblical Archaeology Review
32 nt. 6 (2006) 44-5l.
Hershel Shanks &Ben Witherhington III, The Brother of Jesus: The
Dramatic Story and Meaning of the First Archaeological Link to Jesus and
His Family (San Francisco: Harper &Row, 2003).
Ian Shaw (ed.), The Oxford History of Ancient Egypt (New York /
Oxford: Oxford University Press, 2000).
Lawrence Stager, "The Shechem Temple: Where Abimelech
Massacred aThousand", Biblical Archaeology Review 29 nT. 4 (2003)
26-35.
Ephraim Stern (ed.), The New Encyclopedia of Archaeological Excava-
tions in the Holy Land 4 volume. (New York: Simon and Shuster,
1993).
J amesD. Tabor, The Jesus Dynasty (NewYork:Simon & Schuster, 2006).
D. Winton Thomas (ed.), Documents from Old Testament Times
(NewYork: Harper &Row, 1961).
Edwin Yamauchi, Persia and the Bible (Grand Rapids: Baker, 1997).
Solomon Zeitlin, "The Origin of the Synagogue", in The Synagogue:
Studies in Origins, Archaeology and Architecture, ed. J oseph Gutmann
(NY: KTAV,1975), 14-26.
Ziony Zevit, The Religions of Ancient Israel: A Synthesis of Parallactic
Approaches (Londra ~i New York: Continuum, 2001).
Cifrele aldine indicii
referin~ele majore.
Aaron 100
Abdu-Heba, regele
lerusalimului 90
Abimelee (fiullui Ghedeon)
74
Abimelee, regeleGetarului
43
Absalom 72, 144, 154, 162
Abu-Simbel, Templul de la -
63
Aeeo 73
Adam 35,38
adop~ie 43
Adrian, imparar roman 136,
156, 160, 174
Agar 44
Ahab, regeal lsraelului 96,
101, 102-103
Aharoni, Yohanan 18
Ahmes, faraon 51
Ai 67,69
Ain Dara 97, 98
Ain Karim 141
Ain Qudeirat 59
Akhenaton, faraon 90
alabasrru 152
Alalah 44
Albright, William Foxwell 17,
18,21,25,66,67,84
Alexandria (Egipt) 125, 171
Alexandros Iannaios, regele
Asmonean 129
Alexandru (fiul lui Simon)
158
Alexandru eel Mare 26, 125,
158
alianfe vezi cratate
altare 77- 78, 78
Amarna, Serisorilede la -
Amenemope 93
Amenhotep al III-lea, faraon
43,90
Amman 70
Ammu-nenshi 41
amonifi, 84, 111
amorifi 37,75,81
Amos 86,102
Ana 154
Ananus 168-169
Andrei 141, 144, 146
Antigonos 126
Antiohia 126
Antipater 129, 130
Any (scrib) 93
Aper-el 53
Apocalipsa (carte) 182-183
biserici din 182-183, 182
Apocrypha 22
Aquila 177
arabi nabatei 129-130
Arad 18, 78, 107
Aristobul 129
Asealon 73,82, 100, 110
asediu 105
asirieni 88, 102, 104-106,
106, 108-111
m~ina de razboi 105
Asnat 46
Assuan 118
Assur 105
Assurbanipal, regeleAsiriei 86
Assurnasirpal al II-lea, regele
Asiriei 102
~arhaddon, regeal Asiriei
86, 110
~dod 73,82
~era, sralpii -ei 79
Atena 174-175, 175
August, imparat roman 12,
121, 137, 180
Avraam 14,20,37,38,40,
42, 43-44, 73, 74, 120
Azeca 114
B
Baal 79
Babilon 13, 111, 115,
116-117, 126
ciiderea(539tH.)
118-121
babilonieni 112-17, 118-121
90 Bahat, Dan 161
Bala, lacul - 56, 57
bani 46, 120- 21, 121
banufUI viiduvei 121
barci: barca "lui Isus" 142-143,
142
Barkay, Gabriel 112
Barnaba 173
Baruc 113
amprenta sigiliului 113
bazinele de purificare 129,
147, 153, 166-167
Beersheba 73,78,94
Behisrun (Bisurun), inscripfia
de la - 14-15, 15, 118
Beitin 18, 66, 100
Bel~azar,rege/ prinf
mostenitor al Babilonului
119: 121
Belzoni, Giovanni 15
Ben-Hinom, valea - 112, 161
Beni Hasan 41,84
Beniamin (denumire) 42
Beniamin (crib) 75,83, 89
BenTor, Amnon 70, 71
Bet Horon 107
Bet ~an 68, 75
Betania 141, 152, 153, 166
Betesda 147, 153
Bethel 18, 66, 72, 99, 100
Bethlehem 70, 137-139
Betsaida 141-144
Biblia
acurate~ea transmiterii
23-25
atirudini critiee moderne
20-21
cadre 11-12, 12
citireacu responsabilitate
29
con~inut ~i structura
22-23
perspectiva iudaicii 101
rolul arheologiei in srudiul
-ei30-32
versiuni ~i manuscrise
25-28
Bilha 44
Biran, Avraham 18
Bisurun vezi Behistun
Botta, Paul-Emile 13
Braidwood, Robert 18
Bryant Wood 69
Bubastis 107
burdufuri 150
C
Cahill, J ane 89
Caiafa 154
osuar 154
caldeeni Ill, 112-117,
118-121
Caleb 68,77
Cameron, J ames 164
Cana 149
Canaan
colonizarea 71-76, 73
cueerirea 65-71
pastori nomazi in 40
vezi ji Israel, Veehiul
Testament
cananeni 75, 81-82
Capharnaum 138,144-147,
145, 146
care 105
Cartagina 80
case 76, 144, 146, 150,
153-155, 155
ciilatorie 58-59, 170-171
ciisatorie 44
Cdutiitorii arcei pierdute (film)
107
eelezeeeporunci 77
Cezarea Maritima 135-136,
135, 155, 156, 158, 172-173,
172
Champollion, J ean Fran~ois
16
Chedron, valea - 154, 158,
162
Chiril de Scythopolis 138
chivorul Legamantului 63,
89, 97-98, 107
Christie, Agatha 14
Cilindrullui Cirus 119, 121
Cina ceadeTaina 154
Cipru 173-174
Cirene 158
Cirus eel Mare, regeal Persiei
115, 119-121
mormfmt 120, 121
Claudiu, imparat roman 177
Clermont-Ganneau, Charles
17
Codex Sinaiticus 26, 27
Colosse 183
comerf 92, 100, 102
Constantin I, eel Mare,
imparat roman 160
copii 43, 80, 112.
eorabii 170-171, 171
Corint 175-178,176,177
Corneliu 172
ereafie 33-35
ere~tinism
bisericiledin Apocalipsa
182-183
in Egipt 139
ineepururi 166-167
locurilede intalnire de la
inceput 146
prima utilizarea
termenului 126
ni.spandire 169-181
vezi ji Isus
Creta 82
Croniea babiloniana 111,
113, 118, 119
erucificare 158
cuneiform 13, 14-15, 113
D
Dagon 71
Damase 70, 92, 103-104,
169
Dan (ora~) 70, 87, 88,
100-101, 101
Dan (crib; danifi) 75
Daniel 112, 115, 119, 125
Darius al III-lea, imparat
persan 125
Darius I, eel Mare, imparat
persan 122, 158
David, regeallsraelului 72,
75,84-85,86-92,96,97,
100, 138, 154
Davies, Graham 96
Debir 66
Delfi 180
Demostene Philalethes 183
Dever, William G. 18, 20, 21
diaspora 115, 117, 173,
176-77
Dimitrie 178
Domi~ian, imparat roman 180,
181
Dor 68, 73, 75
Dothan, Trude 82
drumuri 170, 173
dueluri 84
Duminica Roriilor 72, 121,
153
durate de viap 38-39,48
E
Ebal, muntele - 74
Eeron 73, 82, 110
Edom 92,99, 129
Efes 178-180, 178, 182
Efraim(crib; efraimifi) 75,99
Egipt
arra 97
eomeq eu Libanul 92
cucerirea asiriana 110
cueerirea de carre
Alexandru 125
diaspora evreiasca 115,
117-18
durata domniilor
eonducatorilor 39
epoca hicsojilor 19,
49-51
exportul de grane laRoma
171
faeilita~ide depozitare
52-53,53
Iosif in 45-48
israeli~iin 45,48-54
literatura sapien~iala 93
mituri 33-34,38
priviregenetala asupra
arheologiei 14-16, 19
~edetealui Isusin 139
semi~i in 40-41,41-42
~i Canaan 66, 70, 90
~i filistenii 81
~i Israel 94, 101, 104, 107,
110, 112
slabiciune in secolul
al X-Iea~i in seeolul
al Xl-leatH. 88,94
sub Ptolemei 126
Ein Feshka 128
Elat 92
el-Baz,Farouk 34
Elena, imparateasa 160
elenism 126
Elgin, Lord 175
Eliezer din Damasc 43
Enmebaragisi, regeal
Sumerului 39
Enuma elij 33
Epicur 174
Epopeea rui Atrahasis 36-38
Epopeea lui Ghilga~ 35,
36-38
Erast 177, 178
esenieni 128-129
Etbaal, regeal Sidonului 101
ethnoarheologie 19
E~ion-Gheber 92
Et-Tell(Ai) 66, 70
EtTell (Bersaida) 141
Eufrat, fluviul - 34, 116
Eusebiu din Cezarea 154,
160
Evreii ~i iudaismul
colonii din srrainatate
vizitatede Pavel 173,
176-177
etimologie 115
partide ~i fac~iuni
127-129
exilul babilonian 112, 113,
114-117, 118-21
exod 50, 53-63, 55, 66 .
Ezeehia, regeallui luda 78,
108-111
Ezechiel 117
Ezra 25
F
farisei 128, 172
Feldman, Steve 167
Felix, guvernaror alludeei
156, 173
fenicieni 79-80,92,96-97,
100, 101, 111, 122
Festus, guvernator alludeei
173
fild~ 97, 98, 102
Filimon 181
Filip 141
filisteni 73,81-83, 84-85,
92,94, 111
Finkelstein, Israel 76
Fondul pentru Explorarea
Palestinei (FEP) 16-17
G
Gabaon 107
Gad (rrib) 102
Gadara 142
Galileea 104
Gallio 178
Gamaliel 169-72
Garstang, J ohn 65, 69
Gath 14, 73, 82, 85
Gaza 73,82,86,86
Gerizim, muntele - 26, 74,
7 5
Ghedalia 115
Ghedeon 79
Gherghesa 142
Ghezer 17, 18,66,68,69,73,
75,94-96, 101
Ghibea 83-84
Gibson, Shimon 141
Gitin, Seymour 82
Giulgiul de laTorino 163
Golgota 158-161
Goliat 84-85
Gordon, Charles, general 160
Gosen 51,52
GOlan 106
grajduri 52, 95-96, 138, 139
gradina Ghersimani 153-154,
153
Gradina Edenului 34-35
Greda ji grecii 82,
125-127, 174-178, 175,
176, 177, 180
Grotenfend, George 14
H
Habachi, Labib 52
Hamat 92
Hammurabi: codul de legi
43,44
Hanin 154
Haran 112
Hattujaj 82
Hazael, tegeal Damascului
87,103-104
Hazor 66, 67, 68, 70- 71, 70,
78,79,94-96,95
Hebron 70, 72, 89
Hermon, muntele - 72
Herodium 132
Herodot 116, 158
Hesbon 164
Hierapolis 183
hieroglife 16
Hiram, regeal Tyrului 92, 98
Hitean 129
hi tip 82,88
Holladay, J ohn 18
Horemheb, general 45
Humann, Carl 182
1aeov 38,40,42,43,44,45,
73,74, 100
1aeov(apostolul) 141,146,
167
lacov (fratelelui Isus) 167,
168-169
osuar 167-168, 168
lared 38
Idumea 129
iebusi\i 75,89,90
Iefta 79
lehoram ([oram), regeal
Israelului 87, 103-104
lehu, tegeallui Israel 87,
103-104, 104
leremia 79, 80, 112, 113, 117,
120
leremia (carte) 113
lerihon (Noul Testament)
132, 152
lerihon (Vechiul Testament)
65-66,66,67,69
leroboam, regeallui Israel
99-101
leronim 27
Ierusalim: geografie,
arhiteetura ~i arheologie
Arcullui Robinson 155
.. bazinul Siloam 148-149,
148
BisericaEeceHomo 156
BiserieaSfantului
Mormant 159-160,
159, 161
"Casa Arsa" 155, 155
Domul Sraneii 91, 98,
134, 138
exeavatii 17, 18, 89-92,
108~110, 130-134, 153,
154-155, 155, 156,
160-161
fortarea\" Antonia 156
Ghihon, izvoarele 90,
108, 149
infa~ijaresub Davidji sub
Solomon 89-91, 89
Mormantul din Gradina
160-161, 160
Palatullui lrod 132, 154,
156,157
"Palatul Somptuos"
154-155
plan 157
Poarta Aurita 122
Pridvorullui Solomon
166
Sanetuarul Car~ii de la
Muzeul Israelului 128
temple 91,96-98,97,
130-134, 130-131,
139-140, 140, 147
topografie 72
tunelul de apa allui
Ezechia 108
Zidul deVest ("al
plangerii") 131, 133,
134
Ierusalim: istorie
asediile babiloniene (597
~i 586 i.H.) 112-113,
114
asediul asirian 107-110
ajezate israelitatimpurie
7 5
cadereain fa\" Romei
158, 181
Davidstabile~tecapitala
89
intoareerea evreilor la
122-123
inrrarea lui Isusin
Duminiea Floriilor 153
jertfirea copilajilor la 79
persisten\a numelui 69
pre-lsrael 68
priviregenerala asupra
istoriei 90-91
9i invaziaegipteana (926
tH.) 107
iesle 139
libleam 75
Uie 103, 106
iluminat 150-151
Imhotep 93
India 125-126
insula Elephantine 118
interpretarea viselor 47-48,
47
loahaz al II-lea,regeallui luda
112
loan 141, 146, 167, 182
loan Botezatorul 137, 141
loiachim, regeallui Iuda
112-113
loiaehin, regeallui luda 113
Ionatan 83, 88
loram vezi Iehoram
lordan, fluviul 72, 141, 144
losafat, regeallui luda 103,
107
losia, regeallui luda 100,
111-112
Iosif (fiutlui Iaeov) 38, 42,
45-48,49
Iosif (so~l Mariel) 137-139,
140, 164
Iosif din Arimateea 162, 165
losua 65-71, 74, 75
lov (carte) 93
Iran 106, 111, 115
lrod Agrippa 167, 173
lrod Antipas, regeallui luda
140, 146, 157
Irod eel Mare, regeal ludeei
98, 121, 122, 130-136, 137,
139, 140, 173
mormant pentru membrii
familiei 162, 164
Isaac 38,40,42,43,44, 73
Ismael 42, 44
Israel
colonizare 71-76, 73
conducere 77, 83
Cllcerire 65-71
deportarile asiriene 104,
106
extinderea sub Davidsi sub
Solomon 92-94, 92
geografie 72-73
ineeputurile guvernarii
monarhiee 83-86
invaziaegipteana (926 i.H.)
101, 107
origini 40-43
priviregenerala asupra
arheologiei 16-18
subregatul Israel 99-106,
99
vev Ii Iuda
Isus
fratii 167
ingroparea 162-165
invatautura ~i faptele 74,
121,147-151
invierea~i inalfarea 166
moartea 158-161
na~tere~i primii ani
137-140, 138
~iTemplul de laIerusalim
130, 139-40, 147
slujirea 141-146
tradare ~i proees
154-158
ultima calatorie la
Ierusalim 152-153
I~-Bo~et,regeallui Israel 88
Iuda (ucenic) 120, 153
Iuda (trib) 72, 75, 89
Iuda, regat
cucerirea de catre
Alexandru 126
eucerirea romana 127
intre Testamente 127-136
invaziaasiriana 107-110
pre-Babilon 99, 103, 106,
107-114
subjugarea babiloniana
112-114
iudaism: canonul ebraic 23
Izabela, reginaaIsraelului
102
Izber Sarrah 75, 80
lzreel, valea - 68
j
[ napoi inviitar (film) 11
J
J abal Musa 58-60, 60
J abal Serbal 58, 62
J acobvici, Simeha 164
J affa 73
jertfirea copil~ilor 79-80,
103
J esusSeminar 21
J oppa 73
J osephus 50, 53, 128, 132,
140, 147, 156, 157, 158, 161,
168-169, 171, 173
judecatori 77
J ulianus Sabus 60
K
Kadesh-Barnea 58, 59, 81
Kandahar 126
Kathros 154
Kaufmann, Asher 134
Kenyon, Kathleen 18,66,69,
89
Khirbet en-Nahas 92
Khnumhotep al !I-lea,
guvernaror egiptean 41
Khorsabad 13, 105
Kursi 142
L
Laban 43
Lahi~ 66, 73, 110, 113-114
asediul (701tH.) 84,85,
105, 106, 109, 110
lampi 151
Laodieeea 182-183, 182
Lapp, Paul 84)
Layard,Austin Henry . 13
Legamant 61-63, 71, 77
Legenda lui Adapa 35
Lemaire, Andre 88, 167, 168
Libna 73
Lipit-l~htar, regeal Isinului
4 4
lire 86,86
literatura sapien\iala 93
Lot 43
Luxor: Templul din Karnak
56,56,57,63,92
M
Maealister, R. A. S. 17, 89
Magdala 143
Mahanaim 101
Mallowan, Max 14
Manase (rrib) 72,75,99
Manuserisele de laMarea
Moarta 24, 26, 31,
127-129
MareAntoniu 121, 125, 156
Marea Galileei (Kinneret) 72,
141-146, 142, 143
Marea Moartii 72
Marea Rosie: localizare
54-58,55
Mari 42,43,59
Maria (femeiacareIIunge pe
Isus) 152
Maria (mama lui Isus)
137-139, 165
Maria Magdalena 165
Masada 132-133, 133
masebot 77- 79
Marei 147
Matusalem 38
Mazar, Benjamin 18
Mazar, Eilat 90-91
Manasrirea Sf. Eeaterina, Sinai
27,28,59-60
Medeba 102
Megiddo 68,75, 78, 86,
94-96,97, 101
Menahem, regeleIsraelului
104
Meryibre Khety, rege 93
Me~a,regeal Moabului 80,
87-88, 102, 103
Mesopotamia
arheologie 13- 14
mituri 33,34,35-38
merode arheologiee 19-20, 19
mezi 106, 1Il, 112, 119
Migdol 57, 117-118
mikvaot 129,141, 149, 153,
166-167
Mi~na 140
Mitra 83
Moab 80, 87-88, 92, 102,
103, 111
Moise 33, 38, 53-62, 71, 72,
80,81, 102
morminte 161-62
Cirus eel Mare 120, 121
Morm:intul din Gradina
160-161, 160
mormantullui Absalom
162
mormantullui Isus 162,
164-165
mormantullui Rekhmire
51
mormantul profetilor 162
penrru familia lui lrod
162, 164
monede 120-121, 121, 129,
148, 154
Montet, Pierre 52
Muntele Maslinilor 72, 152,
153, 154, 162, 166
muzica 86
N
Nabonid, regeal Babilonului
118, 119
Nabopolassar, regeal
caldeenilor III
Nabucodonosor, regeal
caldeenilor 112, 113, 114,
116, 117, 118
Napoleon I, imp:irat al Fran\ei
16
nard 152
Nativity, TIle [Na~terea
Domnului] (film) 139
Naum 105
NavilIe, Eduard 30, 51-52
Nazareth 137, 140, 144
Nebo, muntele - 72
Nebuzaradan 98
Neehao at II-lea, faraon 112
Neemia 122-123
Negev 72-73, 107
Nero, imparat roman 181,
183
Netzer, Ehud 132
Nicodim 162
Niebuhr, Carsten 14
Nil, f1uviul - 54
Nimrud 14
Ninive 13,84,85,105, 107,
110, 111
Noe 35-38
Noul Testament
continut si struetura
2i-23 .
versiuni ~imanuscrise
27-28
nume personale 42, 46-47
Numrud 105
Nuzi 43,44
o
Omri, regeal Israelului
101-102
On 46
Onisim 181
Oren, Eliezer 118
Orientul Apropiat: harti 39,
126
Osea, regeleSamariei
104-106
Osorkon al N-Iea, faraon 106
Osorkon I, faron 107
osteologie 19
osuare 154, 162, 167-168,
168
Omiel 77
p
paleozoologie 19
Palestina
eueerirea de carre
Alexandru 125
etimologie 82
eucerirea romana 129
Paphos 173-174
Papirusul Chester Beatty I 47
papirusul din Brooklyn 46-47
pastoralism nomad 40-43, 73
Pa~te 54, 152, 153
Patmos 182
patriarhii din Geneza: datare,
stil deviata si infatisare
40-43 " , .
Pavel 128, 132-133, 159, 167,
169-181
harra cilaroriilor 169
Pecah, regeal lsraelului 104
Pentareuh 21, 33
Penuel 100, 101
perceprori 146-147
Pergam 182
Persepolis 14, 122
per~i 115, 119-123, 125, 170
peseuit 144
Perra 129-130
Petrie, William Matthew
Flinders, sir 17,51, 52, 57
Petru 138, 141, 146, 155, 166,
167
Philadelphia (AsiaMici) 182
pierrede horar 170
pietre de moara 150
Pilat din Pont 154-156
blocuri care11mentioneaza
156, 173
Pi-Ramses 51, 52
Pisa 171
Pison, raul - 34-35
Pitom 30,51-53
Plangerile (carte) 114
Pliniu cel Batran 128
Pompei 129
por\ile solomonice 94'
Potifar 45, 46
Potifar, so\ialui - 45
Poti-Fera 46
pozi\ii de na~tere 49
pra~tii 84-85, 85
Priscilla 177
profe\i: Unqie 83
Protoevanghelia lui lacov 138
Proverbele(carte) 93
Psalmii (carte) 52, 86
Ptolemeu 1Soter, regeal
Egiprului 126
Rusalii 166
Q
Qantir 52
Qarqar, baraliade la - (853
i.H.) 102-103
Quirinius 137
Qumran 24, 127, 128-129,
129, 141
R
Piatrade laRosetta 16
Rahela 40,44,45
Ramat Rachel 18, 111
Ramessesal Ill-lea, faraon:
remplu Unerar 81
Ramses(ora~egiptean) 51-53
Ramses al II-lea, faraon 43,
50, 51, 52, 53, 63
Rawlinson, Henry Creswicke,
sir 13, 14-15
Reisner, George 17
Rekhmire: mormant 51
religie
aposraziatui J eroboam
100-101
cananeana, - 74, 77-80
prima men\ionare claraa
numelui lui !ahve 87
reformele lui J osia
110-112
reformele lui Neemia 123
vev si crestinism; evrei si
iudais~ .
Rezon, regeal Damascului
104
Ritmeyer, Leen 98, 130-131,
134
Roboam, regeat J udeei 99,
107
Robins~n, Edward 16, 83
Roma 180-181, 181
caderea lemsalimului (70
d.H.) 158, 181, 181
converti\i lacr~tinism
159-160, 172, 174
corabii 171,171
domina\ie in Iudeea 129,
130, 155-157, 160, 170
drumuri 170, 170, 173
Ruf 158
S
saduchei 128, 129
Salamina (Cipru) 173, 173
Salt, Henry 15
Samaria 101, 102, 104-106
samarireni 26, 75, 122
Samuel 83, 85-86
San el-Hagar 52
Saqqara 53
Sarah 38, 43-44
Sardes 182
Sargon al II-lea,regeal Asiriei
13,106
Sargon din Akkad 53
Satana 147, 182
Saul, regeal Israelului 83-85,
86,88
Schliemann, Heinrich 13
sclavi ~i sclavie 44, 46
Seger,J oseph 18
Seleucos I Nikar6r 126
Sellin, Ernsr 71
Seneca 178
Sennacherib, regea\ Asiriei
105, 106, 108, 110
Sepphoris 140
Septuaginta 26-27
SergiusPaulus 174
Seti I, faraon 56, 57, 70, 92
Shanks, Hershel 167
Shenuda al III-lea, patriarh
ortodox copr 139
Shiloh, Yigal 89
Siamun, faraon 94
Sidon 73, 101
Sihem 71-74, 100, 101
simbolul cornului 78
Simon din Cirena 158
sinagoga 144-146, 145, 146,
177
Sinai, muntele - 55, 58-62
sinedriu 128, 155, 168
Sinuhe 41, 84
Smirna 182
Smith, Eli 16
So, regeal Egiprului 106
Solomon, regeal Israelului
50,63,87,88,91,92-99
Stager, Lawrence 74, 82
sriilpi din piaua in pozi\ie
verticala 78, 79
staule deoi 138, 139,
149-150
Stelalui Merneprah 50
Srelalui Me~a 17,87-88,
102, 103
StelaMoabita vezi Stelalui
M~a
sticlede parUm 152, 152
stoid 174
Strabo 178
Sulullui Isaia 26
S
~almanasar al III-lea, regeal
Asiriei 102-103, 104
Obeliscul Negru 103, 104
$almanasar al Vlea, regeal
Asiriei 104-106
$ilo 72
Sisac(Sesonk), faraon 94,99,
, 101, 'Il)7
$fela 73
~tiint:iide carte 80
T
Taanac 17,68,75,79, 101
tabernacul 63
Taharka vezi Tirhaca
Talmud 154
Tanah 22,25
Tanis 52,94
Tappy, Ron 80
targumuri 25
Tayinat 97
Teba: Templul din Karnak
101, 107
rehnologia fierului 83
Tell'Ira 94
Tell Balata 71- 74
Tell Beit Mirsim 17,66
Tell Dan 18, 100-101, 101
stela 87, 88, 101, 103-104
Tell el Kadi 100-101, 101
Tell el-Borg 17, 19,57,58
Tell el-Daba 19, 51
Tell el-Dabca 51
Tell el-Fal 83-84
Tell el-Hesi 17
Tell el-Kedakh 70
Tell el-Maskhura 30, 51, 52
Tell el-Nasbeh 83
Tell el-Retabeh 51, 53, 57
Tell es-Safi 17,82, 85
Tell es-Sultan 65-66, 66, 69
Tell Hebua 56, 57
Tell Leilan 43
Tell Miqne 82
Tell Qedua 118
Tell Zayit 80
Templullui El-Berit 74
Tetah 38,40
Teumman, regeal Elamului
85
Tiatira 182
Tiberia 156
Tiberiu, imparat roman 141,
158
Tiglarpaleser al Ill-lea, regeal
Asiriei 104, 105, 106
Tigru, fluviul - 34
Tir 73,92, 158
Tirhaca (Taharka), regeal
Cu~ului 110
Tischendorf, Constantine 27
Tirus, arcullui - 181
Titus, lmparat roman 158,
180, 181
Tjaru 56-57
Tora 23,26
tradi\ii referitoare lapotop
35-38
Transiordania 75, 101, 102,
104
trarare 42-43,61-62
Tumilar, uedul - 52, 57
Tutankhamon, faraon:
artefacte din mormant
62-63, 63, 97
Tutmes al Ill-lea, fataon 50
T
~nutul deluros 72,73,75
U
Uabu 86
Ugarit 82
ulcioare pentru vin 149
Ultima=iadii (film) 130
Ur din Caldeea 13-14,36-37
urgii 53-54
Ur-Nammu, regeal Urului 36
Ussishkin, David 123
V
Valle, Pietro della 13
Vaux, Roland de 128
Vechiul Testament
con\inut ~i structura 22-23
versiuni ~i manuscrise
25-27,28
Vespasian, imparat roman
180
ViaAppia 170, 170
Via Dolorosa 156
Vulgate 27, 28
W
Warren, Charles, capitan 17,
65
Wiseman, Donald J . 113
Woolley, Leonard, sir 14, 36
Wrighr, G. Ernest 17-18,66,
74
y
Yadin, Yigael 18, 70
Z
zarafi de LaTemplu 134
Zedekiah, regeallui Iuda
112, l13,1l4
Zenon 174
Zertal, Adam 754
Zorobabel 98, 121-122
Zoser, faraon 48
CONTR
FOTOG
I BUT
R A F I
I I
C E
AlamyLtd
pag. 2 (Robert Harding Picture Library Ltd); pag. 3 (FAN travelsrock);
pag. 6 (Robert Harding Picture Library Ltd); pag. 15 (Robert Harding
Picture Library Ltdl; pag. 16(The Print Collector); pag. 51 (Visual Arts
Library (London)); pag. 63 (Visual Arts Library (London)); pag. 68 (Israel
images); pag. 110(Picture Contact); pag. 118(Elvele Images); pag. 120
(Robert Harding Picture Library Ltd - sus); pag. 124(Robert Harding
Picture Library Ltd); pag. 125 (Visual Arts Library (London)); pag. 142
(Danny Yanai); pag. 157 (Hanan Isachar); pag. 170POPPERFOTO - jos);
pag. 175(Peter Oshkai); pag. 176
(FAN travelstock).
David Alexander
pag. 24 Qosdreapta); pag. 160.
Muzeul Britanic
pag. 120 (centru stanga) The Trustees of the British Museum.
Corbis
pag. 127(Richard T. Novitz).
J ames Hoffmeier
pag. 17; pag. 19; pag. 34; pag. 45; pag. 53; pag. 56; pag p. 58; pag. 70;
pag. 76; pag. 138; pag. 173.
Hanan Isachar
pag. 5 (ambele); pag. 10; pag. 60; pag. 64; pag. 66; pag. 78 Qosstanga);
pag. 91; pag. 95; pag. 101; pag. 132; pag. 133; pag. 135; pag. 148; pag. 153;
pag. 159; pag. 172.
J on Arnold Images
pag. 145(J on Arnold); pag. 155 (J on Arnold); pag. 179(J on Arnold);
pag. 181(J on Arnold).
Lion Hudson
pag. 14; pag. 26 Qosstanga); pag. 28; pag. 37 (sus); pag. 40-41; pag. 47;
pag. 106; pag. 107; pag. 116-17; pag. 121; pag. 121; pag. 129; pag. 130;
pag. 130-131; pag. 131; pag.140; pag. 146Qosstanga); pag. 156; pag. 170
(sus stanga).
NASA
pag.54.
ZevRadovan
pag. 1; pag. 24 (stanga); pag. 26 (sus stanga); pag. 36 Qosstanga); pag. 36-37
Qos); pag. 44; pag. 50; pag. 59; pag. 78 (sus stanga); pag. 79; pag. 81;
pag. 85; pag. 86; pag. 88; pag. 89; pag. 98; pag. 102; pag. 104; pag. 108
(ambele); pag. 109; pag. 113; pag. 117; pag. 119; pag. 146 (sus stanga);
pag. 149; pag. 152; pag. 154; pag. 164; pag. 171; pag. 177(ambele).
Rex Features (Sipa Press)
pag. 168 (prin Zooid Images Ltd)
Caqile publicate la editura Casa Caqii sau alte ciir~i, inclusiv catalogul
titlurilor disponibile, por fi comandate pe urmiitoarele adrese:
Editura Casa Car~ii
O. P. 1, C. P, 270
410610 Oradea, Romania
Tel. / Fax: 0259-469 057
Tel.: 0359-800761; 0722-669 566
Email: comenzi@ecasacartii.TO
www.ecasacartii.TO
~
II ON
Editura Casa Ciir1ii
ISBN: 978-973-8998-43-8
l
III IIII
9 789738 998438 >
www.ecasacartii.ro
~
II ON
Editura Casa Cartii
ISBN: 978-973-8998-43-8
1
III IIII
9 789738 998438 >
www.ecasacartii.ro