Sunteți pe pagina 1din 4

Antrenorul de genii, prof. dr.

Florin Colceag:
Romnii nfloresc n haos. i asta este
partea extraordinar!
email print
7
Tweet
Autor: Tudor Cires 12 Aug 2013 - 21:10
Karina Knapek/Intact Images
e!i galeria "oto
#ntr-o cas$ din %ogo&oaia' locuie&te pro"( dr( )lorin Colceag' considerat unul dintre p$rin*ii
spirituali ai multor copii supradota*i din *ar$( +octor ,n economie' autor al unor teorii pe
comple-itate' specialist ,n modelare matematic$' mem.ru al Clu.ului de la /oma al$turi de cei
mai mul*i laurea*i 0o.el &i pre&edinte al Institutului /om1n pentru 2tudii &i Cercet$ri A3ansate
4i"ted 5ducation' matematicianul )lorin Colceag e' la origine' *$ran( 6n *$ran care' a!i' sap$'
pr$&e&te' culti3$ &i seam$n$ cu instrumente &tiin*i"ice7 e psi8opedagog &i ,n psi8opedagogie
ac*ionea!$ matematic' modelea!$ ,n permanen*$ caracteristicile pentru a "i utili!ate de al*ii( 5 &i
9culeg$tor: de genii(((
%$rturise&te c$ a ,nt1lnit ca!uri de p$rin*i cu copii speciali care 3in la el spun1nd: nu &tim ce s$
"acem cu ei' cum s$ "acem "a*$' nu &tim cum s$-i a;ut$m( Aici inter3ine el( #i testea!$' ,i spri;in$'
,i promo3ea!$( 5ste' a&a cum l-a numit cine3a' 9antrenorul de genii:((( <rogramele educa*ionale
le de!3olt$ ,n cadrul I/2CA 4i"ted 5ducation' ,ns$((( 9lec*iile:' 9antrenamentele: cu micile genii
au de cele mai multe ori loc ,n gr$dina casei lui de la %ogo&oaia' ori pe miri&tea din apropiere'
care de3ine ad-8oc o larg$ gr$din$ epicurian$(
"n#eleptul satului $s. prostul satului
=lestemul poporului rom1n' crede pro"esorul' este c$ ,&i alung$' ,n permanen*$' 3alorile( >i ,n loc
s$ promo3e!e ceea ce este .un la ni3el de 31r"' promo3ea!$ mediocritatea: ?#n toat$ lumea
aceasta' e-ist$ un ,n*elept al satului( @a noi' la rom1ni' e-ist$ un prost al satului( ine din cultur$'
din r$d$cinile istoriei: ,n loc s$ scoatem deasupra 3alorile' noi le alung$m( +in cau!a aceasta'
suntem ,nc$ ,n 53ul %ediu' pornind c8iar de la sistemul de gu3ernare pe care ,l tr$im acum' cu
.aroni locali(((:
>i' cum prima ac*iune care tre.uie "$cut$ este de a desc8ide oc8ii semenilor asupra copiilor'
pro"esorul s-a dedicat instruirii poporului' ca acesta s$ ,n*eleag$ ?care e 3aloarea semin*ei'
pentru c$ semin*ia rom1neasc$ mai are un pic &i se stinge din cau!a celor care nu pre*uiesc
s$m1n*a .un$:( 2unt mul*i p$rin*i care 3in la specialist indigna*i &i pu&i pe lupt$ cu sistemul'
"or*1nd o &ans$ pentru copiii lor( >i au dreptate( <ro.lema *ine' mereu' de acela&i &a.lon
rom1nesc' de a nu pre*ui 3alorile( ?Acum o !i' spune pro"esorul' mi-a picat pe m1n$ metodologia
pentru ,nscrierea la clasa I &i la clasa preg$titoare( 0u apare posi.ilitatea copiilor cu capacit$*i
,nalte de a se ,nscrie mai de3reme' con"orm cu 31rsta lor psi8ologic$( 0u intr$' acest lucru' ,n
&a.lonul autorit$*ii' de&i este trecut ,n legea educa*ieiei' iar ace&ti copii sunt str1n&i cu u&a' ca s$
nu de3in$ prea de&tep*i' ci' din contr$' pe c1t se poate' s$ se aplati!e!e( /e!ol3area situa*iei e
multipl$( Tre.uie programe educa*ionale speciale ,n dou$ direc*ii: ,n primul r1nd' instruirea
copiilor care au a.ilit$*i ,nalte' a doua' ridicarea ni3elului copiilor care doresc s$-&i m$reasc$
a.ilit$*ile( +umne!eu ,&i pune s$m1n*a lui unde crede de cu3iin*$( +in cau!a aceasta' programele
educa*ionale tre.uie s$ "ie r$sp1ndite ,n toate &colile( #n patternul nostru na*ional' pre"er$m s$
a3em la supra"a*$ prostul satului' nu ,n*eleptul satului( 0e d$m de&tep*i' pentru a nu "i
considera*i prostul satului' dar de "apt' modelul lui e singurul pe care ,l edi"ic$m:(
0-am o.i&nuit' aproape ,n nenum$rate ca!uri' cu situa*iile c1nd' 3eni*i din str$in$tate cu diplome
de la marile uni3ersit$*i' copiilor supradota*i li s-a dat cu piciorul' de&i' ,n /om1nia' a3em din ce
,n ce mai pu*ine cadre ,nalt cali"icate( /e"u!a*i acas$' ace&ti copii pleac$ &i nu se mai ,ntorc( 0u
se mai ,ntorc' pentru c$ nu sunt .ine3eniti' ori sunt pri3i*i cu reticen*$ &i li se spune: ?Ce-i
ata3ismul $sta la 3oiA <leca*i ,n alt$ parteB:( Toat$ aceast$ pro.lematic$ *ine de stilul de
management(
?5 o lege' ne spune pro"esorul )lorin Colceag' ,n conta.ilitatea managerial$ care arat$ c$' atunci
c1nd managementul secundar al unei "irme e "$cut pe criterii clientelare C&i la noi se aplic$' mai
ales la *ar$D' atunci se petrec dou$ "enomene' ,n primul r1nd' rela*ii pe ori!onal$ ,ntre cei care "ac
managementul secundar E ei se a;ut$ ,ntre ei' "ormea!$ o re*ea ,n care se spri;in$ ,n tot ceea ce
"ac' s$ para!ite!e managementul E &i a doua' raportare "als$ la 31r"( Aceast$ raportare "als$ la
31r" conduce la o a.ureal$ asupra a ceea ce se ,nt1mpl$ de "apt( #n momentul acesta' noi suntem
pu&i ,n situa*ia de a "ace conta.ilitatea a dou$!eci &i ce3a de ani de management de tipul acesta'
plus alte multe !eci' dinainte( >i num$r$m c1te gr$un*e mai a3em7 c$ recolta am terminat-o' de
mult$ 3reme' &i acum ne 3indem &i s$m1n*a( 6ita*i-3$ la mediul politic pe care ,l a3em( <e ce
criterii au "ost selecta*i lideriiA <e criterii de pro"esionalism sau pentru c$ au sus*inut campaniile
electorale ale partidelorA Cine a a3ut .ani s$ sus*in$ campanii electorale &i intereseA 2unt c1te3a
,ntre.$ri minore( +e ce Constitu*ia' de e-emplu' nu creea!$ ni&te "iltre pentru selec*ia pe .a!$ de
pro"esionalism' pe .a!$ de responsa.ilitate &i de calitateA <entru c$ nu interesea!$( Acesta e
managementul secundar "$cut pe principii clientelare( Aceasta este marea noastr$ pro.lem$'
acum( +e aici' a plecat &i politi!area administra*iei &i politi!area educa*iei' peste tot pe unde te
ui*i( 5 o .oal$( 5 un cancer(:
%&oi nflorim n haos!
5-ist$' oare' un pro"il distinct al inteligen*ei rom1ne&tiA Am "ost tentat' ,n dialogul cu pro"esorul
)lorin Colceag' s$ a"lu locul pe care creierele rom1ne&ti ,l ocup$ ,ntre alte popoare( F e-celen*$
,n termeni de etnogene!$' o genialitate tipic rom1neasc$( >i mi-a "ost team$ c$ nu 3oi primi un
r$spuns( +ar' surpri!$B )lorin Colceag crede c$ aceasta c8iar e-ist$: ?0u numai c$ e-ist$' dar a&
putea spune c$ /om1nia este una dintre *$rile care e-celea!$ ,n domeniu( 5u sunt specialist ,n
geniile tari' am &i "ormat o gr$mad$ de genii &i ,i recunoc pe strad$ numai dup$ mers' ca s$ nu
spun dup$ altce3a' pe cei care realmente au aceast$ capacitate( Am g$sit inteligen*e "oarte ,nalte
la "oarte pu*ine popoare: la c8ine!i' la indieni' la ru&i' la e3rei &i la rom1ni( /om1nii se
caracteri!ea!$ printr-un cu31nt care spune totul: comple-itatea( Capacitatea integratoare pe multe
domenii &i pe mai multe dimensiuni ale pro.lemei &i ni3ele de comple-itate( Aceasta este
caracteristica inteligen*ei rom1ne&ti( +at$' ,n mod parado-al' tocmai de aceast$ paradigm$ a
prostului satului( <entru c$ oamenii ace&tia s-au con"runtat cu o situa*ie a.solut uluitoare(
0e"iind spri;ini*i' au tre.uit s$ se lupte cu o di3ersitate de pro.leme &i atunci au de!3oltat o
capacitate de a re!ol3a pro.leme de mare comple-itate care este e-traordinar$ &i aproape unic$(
0u e c8iar unic$' dar este' la c1te3a popoare men*ionate' mai pre!ent$( Alte popoare au alte tipuri
de genialitate( Te8nic$' administrati3$' etc( etc( +ar noi suntem oamenii 8aosului( 0oi ,n"lorim ,n
8aos( >i asta este partea e-traordinar$( )aptul c$ au plecat din *ar$ milioane de rom1ni care erau
pro"esioni&ti &i a&a mai departe' nu ne-a ,mpu*inat popula*ia de genii( )aptul c$ ne-am con"runtat
&i ne con"runt$m ,n continuare cu pro.lemele pe care le a3em de ,n"runtat acum' nu ne
diminuea!$ genialitatea( +in contr$' cei care ies acum' genera*iile mici' au ni&te a.ilit$*i a.solut
"enomenale la 31rste mici &i multe dintre ele r$m1n &i mai t1r!iu( @a ni3elul 31rstelor mici'
capacitatea de a o.ser3a semni"icati3ul &i de a "ace scenarii pertinente este egal$ cu a e3reilor &i
este "oarte ,nalt$' dar' din p$cate' ne,ncura;at$( +ac$ ar "i ,ncura;at$' noi am a;unge s$
per"orm$m' la "el ca e3reii' pe o gr$mad$ de direc*ii( %ai departe' este in3enti3itatea &i
creati3itatea care se de!3olt$ e-plo!i3' p1n$ la 31rsta de 12 ani( 0e"iind ,ncura;at$' mai t1r!iu nu
se mai de!3olt$( 6nde e-ist$ un mediu de ,ncura;are' continu$ s$ se de!3olte &i a;unge la ni3ele
e-trem de ,nalte( %ai departe' ,n adolescen*$' apare 3i!ionarismul &i capacitatea de integrare pe
"oarte multe planuri' la mul*i copii' dar' pe de alt$ parte' &i tendin*a de a sc$pa de sistem' care ,i
g1tuie' nu ,i las$ s$ mearg$ mai departe &i s$ respire( Atunci' se petrece &i e-odul de creiere tinere
,n a"ar$( 0oi' de "apt' 8r$nim 3estul cu inteligen*e(:
'rdina cu su$eniruri
<ro"esorul )lorin Colceag este unul dintre pu*inii speciali&ti din /om1nia care "olose&te metode
netradi*ionale ,n educa*ie( +e aceea' pro.a.il c$ este &i cel mai .un ,n domeniul s$u( %ai ,n
glum$' mai ,n serioas' el spune c$' ,n "ond' nu "ace dec1t s$ le scoat$ copiilor supradota*i .e*ele
din roat$( ?+ac$ nu au greut$*i legate de aripi' ei !.oar$ ,n mod natural( +ac$ le de!leg greut$*ile
&i le de!leg aripile &i ,i ,n3$* cum s$ .at$ din aripi' mai departe ei !.oar$ singuri( 5u sunt destul
de speciali!at ca s$-mi dau seama de inteligen*a cui3a numai c1nd 3or.esc cu el &i c1nd ,i 3$d
sclipirea din oc8i(: @a pro"esor acas$' 3in' ,n general' p$rin*i de copii ,n primii ani de 3ia*$' p1n$
,n clasa a cincea' c1nd au realmente poten*ialul desc8is &i au ne3oie s$ &tie ,ncotro s$ apuce(
Apoi' apar primele succese care' ,ntotdeauna' con"irm$ anali!a pro"esorului Colceag( 0u le cere'
,n sc8im.ul s"aturilor sale' cine &tie ce( +ar am 3$!ut' la el acas$' tot "elul de o.iecte mici: scoici'
semin*e de plante e-otice' su3eniruri de pe unde au c$l$torit copiii olimpici( <ro"esorul le
p$strea!$ pe toate' ,ntr-o aparent$ de!ordine7 aceea&i de!ordine care domne&te ,n gradin$' dar
care nu "ace dec1t s$-con"irme teoria cu pri3ire la 8aos: ?5 ade3$rat' ele s-au a&e!at a&a( #n clipa
,n care au crescut 8aotic' ele &i-au g$sit ec8ili.rul( 5u am plantat c1te3a' iar restul au crescut pe
l1ng$( 5ste ceea ce "ace natura' care acoper$ toate ni&ele' toate golurile' ,n a&a "el ,nc1t s$ nu
cree!e nici di!armonii' nici con"licte(((:
'ifted (ducation
F "eti*$ de doar &apte ani din =ucure&ti' ,i uime&te' ,n "iecare !i' pe cei din ;ur' cu inteligen*a ei(
Are IG-ul 1HI' mai mare dec1t al "ostului secretar de stat al 26A' JillarK Clinton( Ca!ul e
cunoscut ,n /om1nia unde' porti3it statisticilor' HL dintre copii se nasc super inteligen*i' adic$
de dou$ ori mai mult dec1t media mondial$( Institutul /om1n de 2tudii &i Cercet$ri A3ansate
4i"ted 5ducation E al c$rui pre&edinte este pro"( dr( )lorin Colceag E estimea!$ num$rul lor la
200(000( Totu&i' numai ;um$tate dintre ace&tia 3or per"orma ,n 3ia*$ &i ,n cariera pro"esional$(
0eputin*a sistemului educa*ional rom1nesc de a le 3alori"ica talentul ,i trans"orm$' pe mul*i' ,n
rata*ii de ser3iciu ai unei societ$*i de.usolate( I/2CA 4i"ted /om1nia de!ol3t$ programe de
spri;inire a acestor copii &i tineri( 0umai ,n acest an au "ost organi!ate dou$ ta.ere' una la
C1mpulung %u&cel CArge&D' dedicat$ copiilor cu a.ilit$*i ,nalte' pe pro.leme de ecologie' iar cea
de a doua la =isoca C=u!$uD' dedicat$ copiilor cu a.ilit$*i ,nalte &i cu tendin*e de a.andon(
<ro"esorul Colceag spune c$' din p$cate' tendin*a de a.andon apare adeseori la copilul
supradotat' care nu este spri;init s$ ,&i m$reasc$ a.ilit$*ile &i care nu g$se&te ,n o"erta &colii ceea
ce are ne3oie' moti3 pentru care se i!olea!$' de3ine un ne,n*eles &i' de multe ori' renun*$ s$ ,&i
continue studiile' pe m$sura capacit$*ilor lui(

S-ar putea să vă placă și