Buctria franceza reprezint totalitatea stilurilor culinare dezvoltate de-a lungul timpului pe

teritoriul fracez. Ea se considera cea mai rafinata si cea mai sanatoasa.

Buctria francez a fost codificat n secolul al XX-lea de ctre Auguste Escoffier aceast culegere
devenind un punct de referin n buctria modern, ceea ce este cunoscut astzi ca haute cuisine (n fr.
grande cuisine), reprezentnd azi nu numai un obicei alimentar, dar i un model cultural.
Pentru c buctria francez se constituie, n realitate, din mai multe buctrii, specifice fiecrei
provincii, cu propriul stil culinar, reete i ingrediente preferate Fiecare regiune n regiunea Champagne se
pune accentul pe reetele cu vnat i fiecare cin este stropit cu ampanie, butur care i are originile n
aceste locuri. n Lorraine oamenii au o slbiciune pentru reetele de dulceuri. n Alsacia, buctria
franuzeasc se mpletete armonios cu cea german, astfel c francezii beau bere n loc de vin, prefera
carnatii, slanina, cartofii. Zonele de coast ale Franei prefer reetele culinare pe baz de crustacee i pete.
Fructele de mare sunt preferatele francezilor din Normandia, care mai folosesc foarte mult i merel, untul si
smantana. n Provence i pe Coasta de Azur reetele culinare se bazeaz foarte mult pe citrice, legume i
ierburi aromatice, iar din salate nu lipsesc mslinele.
Indiferent de zona n care locuiesc, francezii prefer reete cu brnz de capr, reete cu miel, vit i pui. n
buctria franuzeasc se mai folosesc din plin usturoiul i vinul, care dau un gust deosebit unei fripturi sau
oricrei reete cu carne.

Sunt cteva lucruri fr de care nu ne putem imagina buctria francez. M refer, n primul rnd, la
diversitatea brnzeturilor, a cror sortiment difer enorm de la o regiune la alta a Franei. Se spune c aici
exist n jur de 370 de tipuri de brnzeturi, care pot fi clasificate n: proaspete, moi cu coaja acoperit de
mucegai alb, brnza cu coaj splat, brnza cu mucegai albastru natural, brnza din lapte de capr, presate
la cald sau rece etc.
Sosurile au de asemenea o pozitie de varf a bucatariei franceze. Ele ofera unui anume fel de
mancare gustul sau caracteristic. In general, sosurile frantuzesti au un gust mai elegant decat sosurile din
restul lumii. Aceasta caracteristica se datoreaza in principal folosirii a doua ingrediente: smantana si vinul.
Alte ingrediente des folosite sunt supa de carne sau de peste, untul, faina, rosiile, morcovii, ceapa, sunca,
cimbrul si frunzele de dafin. Cea mai simpla clasificare a sosurilor frantuzesti ar fi: sosuri pentru peste si
sosuri pentru alt fel de carne; sosuri cu unt, sosuri albe si sosuri maronii. Daca ar fi sa dam ex, putem vorbi
de Bechamel, Bernaise si Hollandaise.
Buctaria franceza foloseste o gama mult mai vasta de feluri de carne decat orice alta bucatarie
europeana. Ea include carne de pasari, precum rata, gasca si curcanul, carnea de miel (dar este mai putin
folosita decat in Marea Britanie) si foarte multe soiuri de vanat, precum iepure de camp, mistret, caprioara,
dar si iepure domestic. Pestele si fructele de mare ocupa un loc mai putin important in gastronomia franceza
decat in cea italiana si spaniola.
De asemenea, se mai folosesc din plin usturoiul i vinul, care dau un gust deosebit unei fripturi sau
oricrei reete cu carne.
Francezii nu au nevoie de scurtturi cnd vine vorba de alimentaia lor, nu se dau n vnt dup fast
food i prefera s gteasc reete tradiionale, transmise din generaie n generaie. La aceasta se adaug
plcerea de a mnca i bucuria care cuprinde ntreaga familie aflat n jurul unei mese pline cu delicii, de pe
care nu lipsesc paharele cu vin, fructele i legumele.
Francezii au o maniera complet diferita de a aborda gastronomia fata de toate celelalte popoare. Ei
mananca in oras nu numai pentru a savura preparata gustoase, ci si din spirit de aventura si din
dorinta de a afla lucruri noi, imbunatatindu-si astfel educatia. Opinia publica franceza iarta mai degraba
o persoana careia nu-i pasa cu ce se imbraca, decat una careia nu-i pasa ce mananca. A fi bine informat in
domeniul gastronomic este o chestiune de educatie generala. Francezii sunt mereu in cautarea celor mai
noi tendinte in domeniul gatitului si servirii unei mese. In consecinta, nicaieri in lume nu exista atat de
multi oameni care sa se duca la restaurant de lux din pura curiozitate ca in Franta.

Preferintele culinare ale turistolor franceziFrancezii sunt fini cunoscatori culinari, ceea ce le da
dreptul sa fie foarte exigenti. Ei prefera mesele complete, un serviciu prompt, preparate de calitate si bauturi
fine. Micul dejun contine o bautura calda, nealcoolica (ciocolata sau cafea cu lapte, cacao), unt, miere, gem,
dulceata, preparate din oua, fripturi reci, cornuri, paine prajita. Solicita si diferite sucuri de fructe sau
legume, ape minerale. Dejunul incepe cu o gustare asortata calda sau rece, continua cu un preparat din peste
sau antreu. Preparatul de baza poate fi din carne de miel sau berbec, vaca, vanat, porc sau pasare, fiind
preferata aceasta ordine. Turnedouri, medalioane, blanchet, soteuri, la gratar, la frigare, la tava sunt
preparatele si modalitatile de pregatire cele mai solicitate. Salatele sunt nelipsite si sunt servite in asociere
sau ca serviciu distinct. De asemenea, francezii doresc multe legume si sosuri.Din multitudinea de branzeturi
care exista, francezii isi aleg 1-2 sortimente, insotite de paine prajita si unt. Desertul poate fi un dulce de
bucatarie sau cofetarie-patiserie, fructe sau inghetata.Cina este mai lejera, fiind compusa dintr-o supa-crema
sau consomme la primul serviciu. Urmeaza friptura, de regula la tava, cu legume si salate si un desert de
cofetarie, fructe sau inghetata.Ca bauturi, se prefera aperitivele pe baza de vermuturi, bitter-uri, apoi vinuri
de calitate superioara, albe sau rosii. La cafea se adauga bauturi digestive, coniacuri si lichioruri de marca.
De asemenea, francezii consuma cu placere sampanie.

























Recete culinare traditionale franceze:

Pui Basc cu ardei

Ingrediente
1 pui taiat bucati
700 gr ardei grasi
rosii
galbeni si verzi
3 catei de usturoi
1 kg de rosii decojite
1 pahar de vin alb
1 felie de sunc (Bayonne/de Parma)
75 g unt
verdeata (patrunjel
leustean
rozmarin)
4 linguri ulei de msline
un praf de cuisoare
sare
piper

Mod de preparare:
Puneti intr-o tigaie 4 linguri de ulei, caliti ceapa si usturoiul, apoi adaugati praful de cuisoare.
Lasati-le sa se prajeasca timp de 5 minute, pana cand ceapa capata o culoare aurie. Adaugati sare, rosiile si
ardeii taiati bucatele. Puneti capacul si lasati pe foc mic 20 de minute.
Se prajeste separat puiul in unt si sunca taiata cubulete. Adaugati sare sipiper dupa gust. Bucatile de pui
trebuie sa se rumeneasca pe toate partile.
Puneti sa fiarba impreuna cele doua compozitii. Adaugati verdeata tocata si vinul alb, acoperiti cu un capac si
lasati pe foc mic inca 30 de minute.
Se serveste calda, impreuna cu legumele si sosul in care s-a facut. Decorati cu verdeata.



Supa de ceapa

Ingrediente:
* 500 g ceapa
* 2 catei de usturoi
* 100 ml vin alb
* 3 l supa de carne
* 100 g parmezan
* 1 paine bagheta
* 2 linguri unt
* sare

Mod de preparare:
Ceapa poate sa fie doar alba sau puteti sa puneti si ceapa rosie.
Se curata ceapa si se taie in doua , apoi se taie rondele subtiri.
Curatam si usturoiul si unul il taiem marunt.
Punem la topit untul si calim ceapa si catelul de usturoi pina devine ceapa sticloasa.
Adaugam vinul si lasam sa dea 2-3 clocote.Punem supa de carne peste ceapa amestecam si daca e cazul mai
adaugam putina sare. Acoperim si lasam sa fiarba 20-30 de minute.
Bagheta o taiem felii pe care le punem la prajit. Dupa ce s-au prajit pe ambele parti le dam , le frecam cu
catelul de usturoi.
Intr-un bol punem doua polonice cu supa de ceapa asezam painea prajita deasupra si punem pe ea parmezan
din abundenta.
Daca supa este fierbinte , parmezanul de pe paine se va topi. Daca supa nu e foarte fierbinte, se poate da
bolul la microunde pentru un minut.
Cheescake de vanilie sub forma de crme brulee

Ingrediente:
pentru baza :
200 grame biscuiti speculoos
80 grame de unt
pentru umplutura:
600 grame branza philadelphia
200 ml de smantana grasa
120 grame zahar
o pastaie de vanilie
3 oua
100 grame zahar brun pentru crusta

Mod de preparare:
1. Se mixeaza biscuitii cu robotul pana obtinem o pudra mai grosiera. Untul se topeste si se adauga la
biscuiti amestecandu-se cu grija pana la omogenizare. Cu aceste amestec se garnisesc 8 forme individuale
, eu am folosit si patrate si ovale sa compar rezultatul si am utilizat forme de inox pentru dressaj. Formele
se aranjeaza ianinte de garnisire pe o tava care o sa mearga in cuptor cu hartie de copt sau foaie de
silicon. Dupa ce facem baza de la cheese cake groasa cam de 1 cm dam formele la rece 30 minute.
2. Se preincalzeste cuptorul la 150 de grade.
3. Se amesteca cu un tel rotund branza philadephia cu smantana, zaharul si semintele de vanilie pana
obtinem o compozitie cremoasa si uniforma. Adaugam apoi ouale unul cate unul amestecand bine pentru
incorporarea lor completa. Cu aceasta compozitie umplem formele care au fost la frigider.
4. Le dam la cuptor 30 de minute la 150 de grade apoi le mai lasam o ora dupa ce am stins
cuptorul. Dupa racire se plaseaza in frigider pentru macar 12 ore.
5. Se scot din forme a doua zi si se adauga peste el un strat subtire de zahar brun care se caramelizeaza
cu un arzator special de bucatarie / lampa de ardere cu gaz . Daca nu aveti acest arzator puteti sa il
plasati in cuptor sub grill 1-2 minute. Secretul ca sa reusiti o scoatere din forme perfecta este sa treceti
cutitul cu o lama fina circular prin interiorul inelului de inox si apoi sa treceti arzatorul de bucatarie cu gaz
ttimp de cateva secunde circular pe exteriorul inelului, astfel datorita faptului ca se incalzeste putin inelul se
extrage fara probleme.