Sunteți pe pagina 1din 185

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE - PSIHOLOGIE



Lector univ. drd. Angela Ionescu
PSIHOTERAPIE
NOIUNI INTRODUCTIVE
EDITUA FU!DA"IEI O#$!IA DE #$I!E
%ucure&ti' ())*
+
CUPRINS
I. CARACTERIZARE GENERAL A DOMENIULUI
PSIHOTERAPIEI
I.+. De,inirea do-eniului .si/otera.iei
I.(. Distinc0ia dintre asisten0a .si/otera.eutic1 de s.ecialitate &i
s.ri2inul a,ectiv necali,icat
I.*. Distinc0ia dintre .si/otera.ie &i consiliere .si/ologic1
I.3. Categoriile .ro,esionale a4ilitate .entru a .ractica
.si/otera.ia
I.5. Princi.ii etice &i deontologice ale .ro,esiei de .si/otera.eut
I.6. O4iectivele .si/otera.iei
I.7. Evaluarea 8n .si/otera.ie
e9u-at
Conce.te-c/eie
E:tinderi
Codul deontologic al sindicatului na0ional ,rance9 al
.racticienilor 8n .si/otera.ie
Codul etic al Federa0iei o-;ne de Psi/otera.ie - .roiect
<ntre41ri .entru cursan0i
%i4liogra,ie
II. FACTORII CARE INTERVIN N DERULAREA PROCESULUI
PSIHOTERAPEUTIC
II.+. Ele-ente co-une care caracteri9ea91 des,1&urarea
.rocesului
.si/otera.eutic
II.(. Co-.ati4ilitatea tera.eut-client
II.*. Ada.tarea ti.ului de a4ordare .si/otera.eutic1 la
.ro4le-atica
clientului
II.3. In,luen0ele socio-culturale asu.ra reu&itei .si/otera.iei
II.5. I-.ortan0a -ediului ,a-ilial de .rovenien01 al .acientului 8n
des,1&urarea .rocesului tera.eutic
(
II.6. Calit10ile .si/otera.eutului e,icient
II.7. Categoriile de .ro4le-e cu care se con,runt1 .si/otera.ia
e9u-at
Conce.te-c/eie
E:tinderi
Cunoa&terea &i res.ectarea .ro.riilor li-ite = calitate
esen0ial1 a .si/otera.eutului e,icient
<ntre41ri .entru cursan0i
%i4liogra,ie
III. DEMERS ISTORIC ASUPRA ORIGINILOR I PRIMELOR
INTERVENII N SCOP PSIHOTERAPEUTIC
III.+. Preocu.1rile .entru starea de s1n1tate -ental1 &i .ri-ele
,or-e
de interven0ie tera.eutic1
III.(. Tera.iile .ri-itive-tradi0ionale
III.*. Contri4u0ia lui Hi..ocrate &i Galenus la 8n0elegerea unit10ii
indisolu4ile dintre ,i9ic &i .si/ic
III.3. E.oca -edieval1
III.5. Pri-ele 8ncerc1ri de tratare siste-atic1 a 4olnavilor .si/ici
III.6. Hi.no9a &i te/nicile sugestive ca -odalit10i ini0iale de
interven0ie .si/otera.eutic1
III.7. Secolul >> &i a,ir-area &tiin0i,ic1 a .si/otera.iei
III.?. Sig-und Freud &i .si/anali9a
III.@. Orientarea analitic1 Adina-ic1B 8n .si/otera.ie
III.+). Orientarea co-.orta-ental1 = o reac0ie ,a01 de
.si/otera.iile
dina-ice
III.++. Constituirea &i de9voltarea orient1rii u-anist-
e:.erien0ialiste
III.+(. Psi/otera.eu0ii cu ,or-are eclectic1
e9u-at
Conce.te-c/eie
E:tinderi
Conclu9ii .osi4ile asu.ra s.eci,icului .si/otera.iei
Tul4ur1rile .si/ice &i .si/otera.ia secolului >>I
Scurt istoric al .si/otera.iei 8n o-;nia
<ntre41ri .entru cursan0i
%i4liogra,ie
*
IV. ORIENTAREA ANALITIC (DINAMIC) N PSIHOTERAPIE
IC.+. Psi/anali9a clasic1 ,reudian1
Funda-entare teoretic1
Te/nicile s.eci,ice .si/anali9ei clasice
IC.(. Anali9a 2ungian1
Funda-entare teoretic1
Te/nici 2ungiene de inter.retare a si-4olurilor
IC.*. Alte tera.ii de orientare dina-ic1
Psi/ologia individual1 a lui Al,red Adler
#elanie Dlein &i teoria rela0iilor o4iectuale
#odi,ic1ri su4 as.ect -etodologic
e9u-at
Conce.te-c/eie
E:tinderi
#ecanis-ele de a.1rare
Co-.le:ul Oedi.
Dina-ica .si/ic1 8n conce.0ia 2ungian1
<ntre41ri .entru cursanti
%i4liogra,ie
V. ORIENTAREA COMPORTAMENTAL N PSIHOTERAPIE
C.+. Psi/otera.ia co-.orta-ental1
Funda-entare teoretic1
Te/nici s.eci,ice .si/otera.iei co-.orta-entale
C.(. Psi/otera.iile cognitiv-co-.orta-entale
Funda-entare teoretic1
Te/nici s.eci,ice tera.iei cognitiv-co-.orta-entale
C.*. Tera.iile sugestive &i /i.notera.ia
e9u-at
Conce.te-c/eie
E:tinderi
Psi/otera.ia .rin interven0ie .arado:al1
Siste-e de rela:areE rela:area analitic1 AFaco4sonB'
antrena-entul autogen ASc/ult9B
<ntre41ri .entru cursan0i
%i4liogra,ie
3
VI. ORIENTAREA UMANIST- EXPERIENIALIST N
PSIHOTERAPIE
CI.+. S.eci,icul orient1rii u-anist-e:.erien0ialiste
CI.(. Psi/otera.ia centrat1 .e client ACarl ogersB
Funda-entare teoretic1
ela0ia tera.eutic1 rogersian1 &i te/nici utili9ate 8n tera.ia
centrat1 .e client
CI.*. Psi/odra-a clasic1 -orenian1
Funda-entare teoretic1
Instru-ente -etodologice &i te/nici .si/odra-atice
CI.3. Psi/otera.ia e:isten0ial1
Funda-entare teoretic1
Preocu.1rile ulti-e ale e:isten0ei = conce.t central al
.si/otera.iei e:isten0iale 8n conce.0ia lui Irvin Galo-
e9u-at
Conce.te-c/eie
E:tinderi
Anali9a tran9ac0ional1 AEric %erneB
<nt;lnire cu .si/odra-a clasic1
<ntre41ri .entru cursan0i
%i4liogra,ie
VII. PSIHOTERAPIA DE GRUP O COMPLETARE VIABIL A
PSIHOTERAPIEI INDIVIDUALE
CII.+. Caracteristicile tera.iei de gru.
CII.(. Dou1 e:e-.le de a4ordare .si/otera.eutic1 de gru.
Gru.ul de 8nt;lnire A.si/otera.ia centrat1 .e gru.B
Gestalt tera.ia
CII.*.Tera.ia de ,a-ilie &i tera.ia de cu.lu
CII.3. Ec/i.a tera.eutic1
e9u-at
Conce.te-c/eie
E:tinderi
#aniera e:.erien0ial1 de lucru cu gru.uri de de9voltare
.ersonal1
<ntre41ri .entru cursan0i
%i4liogra,ie
5
BIBLIOGRAFIE GENERAL
I. CAACTEIHAE GE!EALI A DO#E!IULUI PSIHOTEAPIEI
I.. D!"#$#%!& '()!$#*+*# ,-#.(/!%&,#!#
Unul dintre do-eniile de activitate care a luat a-.loare 8n ulti-ele decenii'
-ai ales 8n 01rile de9voltate' este cel al cercet1rii &i interven0iei .si/ologice.
De,ini0ia acestei .ro,esii sta4ilit1 de O"#0#*+ I$/!%$&1#($&+ &+ M*$0## descrie
.si/ologul ca cel care Jstudiaz comportamentul uman, procesele mentale i
investigheaz, recomandnd ci de soluionare, probleme psihologice din
domeniul medicinii, educaiei i industriei; concepe i efectueaz experimente i
observaii asupra oamenilor i animalelor pentru a msura caracteristici mentale
i fizice; analizeaz efectele ereditii, mediului sau altor factori asupra gndirii i
comportamentului indivizilor; desfoar activitate de diagnoz, terapie i
prevenire a tulburrilor emoionale i de personalitate, precum i a fenomenelor
de inadaptare la mediul social i profesional; elaboreaz i aplic teste pentru
msurarea inteligenei, abilitilor, aptitudinilor i a altor caracteristici umane,
interpreteaz datele obinute i face recomandrile pe care le consider
necesare; se poate specializa n domenii aplicative particulare ale psihologiei
cum sunt diagnoza i tratamentul deficienelor mentale, problemele specifice
procesului educaional i al dezvoltrii sociale a copiilor sau problemele
psihologice de ordin industrial sau profesional cum sunt cele legate de selecia i
orientarea profesional, antrenarea profesional.K AI$/!%$&/#($&+ S/&$'&%'
C+&--#"#0&/#($ (" O00*,&/#($' +@6@B. De,ini0ia este larg1 &i 8ncearc1 s1 aco.ere
direc0iile .rinci.ale 8n care .si/ologia 8&i dovede&te utilitatea. Pe de alt1 .arte' se
accentuea91 8n .rinci.al activitatea de cercetare &i de ela4orare teoretic1 a
.si/ologului Acare studia91' investig/ea91' conce.e &i e,ectuea91 e:.eri-ente &i
o4serva0ii' anali9ea91 e,ectele' ela4orea91 &i a.lic1 teste' inter.retea91 datele &i
,ace reco-and1riB &i se -en0ionea91 su-ar activit10ile de interven0ie .ractic1'
concret1 care se .ot des,1&ura 8n di,erite conte:te A-edical' educa0ional'
industrial' asisten0a de,icien0ilor -intali etc.B. Aceast1 ,ocali9are asu.ra ,unc0iilor
6
investigative &i de teoreti9are ale .si/ologului ni se .are ,ireasc1 .entru un
do-eniu nou a.1rut 8n r;ndul &tiin0elor &i care are ca .reocu.are ini0ial1
circu-scrierea do-eniului s1u de studiu. Su4iectul u-an este 8ns1 de o
co-.le:itate &i de o diversitate ce nu .er-it dec;t arareori utili9area de -etode
de investigare o4iective &i ,or-ularea de legi general vala4ile. Acesta crede- c1
este unul dintre -otivele .rinci.ale .entru care 8n ulti-ele decenii scoaterea
.si/ologului din 4i4liotec1 &i din la4orator &i intrarea sa 8n contact cu via0a real1 a
Jsu4iec0ilorK s1i a devenit o necesitate. Activitatea .ractic1-a.licativ1 se
dovede&te o surs1 de in,or-a0ii &i de date e:tre- de .re0ioase .entru ela4orarea
unei conce.0ii des.re o- &i' 8n acela&i ti-.' r1s.unde ne-i2locit cererii de
asisten01 &i interven0ie .si/ologic1.
Una dintre ramurile aplicative ale psihologiei care s-a de9voltat' al1turi de
.si/o.atologie' la con,luen0a dintre .si/ologie &i .si/iatrie este .si/otera.ia.
Ini0ial .si/otera.ia a ,ost conce.ut1 ca o -odalitate de interven0ie tera.eutic1
adresat1 4olnavilor .si/ici din clinicile &i sec0iile de .si/iatrie' co-.le-entar1
trata-entului -edica-entos a.licat de -edic. Evolu0ia 8n secolul >> a acesteia a
8nse-nat discernerea a,ec0iunilor .si/ice 8n care .si/otera.ia se dovede&te
e,icient1' ela4orarea de -etodologii de interven0ie .si/otera.eutic1 variate'
,or-area de .si/otera.eu0i s.eciali9a0i &i' .oate cel -ai i-.ortant' extinderea
interveniei psihoterapeutice i n afara seciilor de psihiatrie. Actual-ente' o
direc0ie i-.ortant1 8n .rogresul .si/otera.iei const1 8n utili9area sa 8n do-eniul
s1n1t10ii -entale ca -odalitate de autocunoa&tere' de o.ti-i9are .ersonal1 &i de
re9olvare a unor .ro4le-e .ersonale sau rela0ionale care nu au intensitate
.si/otic1 ori nevrotic1 Aa&a 8nc;t .ute- vor4i des.re o a&a-nu-it1 J.si/otera.ie
a nor-aluluiKB. Psi/otera.ia .oate ,i de,init1 din cel .u0in dou1 perspectiveE
-ca o relaie interpersonal 8ntre .acientul AclientulB
+
care su,er1 de o
tul4urare .si/ic1 8n leg1tur1 cu care solicit1 a2utor &i tera.eutul care .osed1
a.titudinile &i .reg1tirea necesare .entru a interveni .si/otera.eutic. Este o
rela0ie de 8ngri2ire .ro,und u-an1' de 8ncredere' de res.ect reci.roc 8n care a-4ii
.artici.an0i sunt -otiva0i .entru reducerea su,erin0ei .acientului .rin interac0iuni
con&tiente' sta4ilite 8n ur-a unui acord tera.euticL
1
Dat ,iind ,a.tul c1 .si/otera.ia era' la 8nce.uturile sale' o -odalitate de interven0ie destinat1
4olnavilor .si/ici' ter-enul utili9at .entru dese-narea 4ene,iciarului .si/otera.iei era cel de
pacient. Utili9area acestui ter-en' .reluat din -edicin1' este larg r1s.;ndit1 &i ast19i. #ai ales
.si/otera.eu0ii de ,or-a0ie de 4a91 -edical1 &i cei care lucrea91 8n clinic1 ,olosesc acest -od de
dese-nare a celui asu.ra c1ruia se intervine .si/otera.eutic. Carl ogers este cel care 8n +@3(
8n lucrarea Psihoterapia nondirectiv .ro.une 8nlocuirea ter-enului de .acient cu cel de client
Aulterior siste-ul s1u tera.eutic se va nu-i M tera.ie centrat1 .e client NB. Ter-enul de client
dese-nea91 convingerea c1 cel care a.elea91 la .si/otera.eut nu este M 4onav N' ci se a,l1 8ntr-
o situa0ie de i-.as' de 4loca2 a resurselor sale .ersonale. De ,a.t orice organis- dis.une de
,or0e naturale de autovindecare' iar tera.eutul nu este un vindec1tor' ci un catali9ator care-l a2ut1
.e .acient s1-&i redesco.ere &i s1-&i valori,ice aceste resurse. Deoarece consider1- c1 aceast1
distinc0ie are 8n .ri-ul r;nd i-.ortan01 didactic1 ' 8n lucrarea de ,a01 vo- ,olosi a-4ii ter-eni cu
valoare de sinoni-e.
7
-ca form de tratament psihologic care .resu.une o ac0iune .si/ologic1
siste-atic1' structurat1' .lani,icat1' av;nd la 4a91 un siste- teoretic-conce.tual
4ine .us la .unct' a.licat1 deli4erat de c1tre un .si/otera.eut cali,icat asu.ra
.acientului.
I.2. D#-/#$01#& '#$/%! &-#-/!$1& ,-#.(/!%&,!*/#03 '! -,!0#&+#/&/! 4#
-,%#5#$*+ &"!0/#6 $!0&+#"#0&/
n 9ilele noastre psihoterapia a devenit un do-eniu care suscit1 un viu
interes at;t .entru tinerii care se g;ndesc la o viitoare .ro,esie' c;t &i .entru cei
care vi9ea91 o reconversie .ro,esional1. Pe de alt1 .arte' tot -ai -ulte .ersoane
care se si-t derutate' ne-ul0u-ite' 8ngri2orate' care traversea91 o situa0ie
dra-atic1' se g;ndesc 8n 9ilele noastre s1 a.ele9e la un psihoterapeut. Aceast1
.ro,esie atr1g1toare &i .ro-i01toare at;t .entru viitorul .ractician' c;t &i .entru
4ene,iciar' este 8nc1 .u0in cunoscut1 8n societatea noastr1 &i adeseori
re.re9entarea sa este viciat1 de .re2udec10i &i idei eronate. Privit1 uneori cu
s.eran01 &i 8ncredere ca un .anaceu universal' alteori cu sus.iciune &i tea-1 ca
un -i2loc de -ani.ulare' .erce.ut1 adeseori distorsionat din cau9a nout10ii
acestui do-eniu &i a li.sei de in,or-a0ie' .si/otera.ia este 8n ,a.t una dintre
ra-urile .si/ologiei a.licative care a a.1rut ca r1s.uns la o serie de nevoi
.si/ice s.eci,ice o-ului e.ocii noastre.
Din cau9a li.sei de in,or-are &i de .o.ulari9are a o,ertei .si/otera.eutice' de
-ulte ori se .une se-nul egalit10ii 8ntre asisten0a .si/otera.eutic1 s.eciali9at1 &i
s.ri2inul a,ectiv o,erit de un .rieten' s,aturile doctorului care aco-.ania91
asisten0a -edical1 sau 8ndru-area religioas1 o,erit1 de .reot. <n toate aceste
ca9uri este vor4a de .ro4le-ele e-o0ionale ale celui a,lat 8n su,erin01' dar c1rora
li se r1s.unde di,erit' 8n ,unc0ie de .ersoana la care a.elea91. Prietenul' -edicul
de diverse s.ecialit10i' .reotul sau alte .ersoane 4ine inten0ionate reali9ea91 un
,el de consiliere e-.iric1' de 4un si-0' care-l .oate a2uta real-ente' 8n unele
-o-ente' .e cel tul4urat e-o0ional. Psi/otera.ia 8ns1' ca de-ers &tiin0i,ic
siste-ati9at' av;nd la 4a91 un siste- conce.tual 4ine .us la .unct &i
.resu.un;nd o .reg1tire teoretic1 &i .ractic1 structurat1' nu .oate ,i a.licat1
dec;t de c1tre un .si/otera.eut cali,icat' care a .arcurs eta.ele ,or-1rii 8ntr-o
&coal1 .si/otera.eutic1 &i a 4ene,iciat el 8nsu&i de o tera.ie Aanali91B .ersonal1.
<n ca9ul .si/otera.iei este vor4a des.re o a4ordare 0intit1' 8n cuno&tin01 de
cau91' a .ertur41rilor e-o0ionale &i de o tratare deli4erat1 &i .lani,icat1 a
acestora.
?
I.7. D#-/#$01#& '#$/%! ,-#.(/!%&,#! 4# 0($-#+#!%! ,-#.(+(8#03
Pentru a 8n0elege -ai clar ce 8nsea-n1 co-.eten0a necesar1 .entru o
interven0ie .si/otera.eutic1 .ro.riu-9is1' .ute- utili9a distinc0ia dintre doi
ter-eni considera0i de -ul0i s.eciali&ti ca ,iind ec/ivalen0iE ter-enii de consiliere
psihologic &i de psihoterapie.
!onsilierea psihologic .oate ,i de,init1 ca un .roces intensiv de acordare a
asisten0ei .si/ologice .entru .ersoane nor-ale care doresc s1-&i ating1
o4iectivele &i s1 ,unc0ione9e -ai e,icient. Pro4le-ele a4ordate .rin consiliere
sunt -ai .u0in severe Atul4ur1ri cu caracter reactiv' .ro4le-e ,a-iliale' i-.as
e:isten0ial' cri9e de de9voltare etc.B &i .resu.un' de regul1' un nu-1r -ai redus
de &edin0e. Din acest .unct de vedere' uneori consilierea se .oate reduce &i la o
singur1 8nt;lnire consilier-client .rin care acesta din ur-1 .oate reali9a' cu
8ndru-area s.ecialistului' o clari,icare a situa0iei sale &i a sco.urilor .e care &i le
.ro.une 8n viitor. <n nu-eroase situa0ii' consilierea .resu.une' .e l;ng1 su.ortul
e-o0ional o,erit de .si/olog &i ,urni9area de in,or-a0ii concrete' utile .entru
solu0ionarea .ro4le-aticii .re9ente a clientului. Aceasta .resu.une e:isten0a
unei 4a9e de date .e care consilierul s1 le .oat1 .une la dis.o9i0ia clientului Ade
e:e-.lu' in,or-a0ii re,eritoare la locurile &i condi0iile de ad-itere 8n 8nv101-;ntul
liceal sau universitar 8n ca9ul consilierilor &colari' date .rivind cererea &i o,erta .e
.ia0a -uncii 8n ca9ul consilierilor care se ocu.1 de orientare &i consiliere
voca0ional1 etc.B I%#$& H(+'!6#0# A+@@6B .reci9ea91 c1 Jceea ce se nelege n
mod frecvent prin consiliere nu este altceva dect psihoterapie suportiv. "#.$
%up Frenck i Alexander "&'()$ psihoterapia suportiv este indicat n dou
categorii opuse de situaii* una n care nu este necesar o modificare a
personalitii pacientului, eficiena acestuia fiind doar temporar perturbat de
condiii exterioare neprielnice, iar cea de a doua + n care perturbarea de
personalitate este att de puternic nct este greu de presupus c sar mai
putea produce o schimbare structural a pacientului.K Du.1 cu- se vede'
consilierea re.re9int1 un de-ers util 8n s.ri2inirea .ersoanelor care nu .re9int1 o
.ro4le-atic1 ,oarte grav1 &i care nu se .retea91 la o interven0ie .si/otera.eutic1
de .ro,un9i-e. De regul1 8ns1' .si/ologul sau -edicul .si/iatru este cel care are
co-.eten0a de a a.recia gravitatea unei tul4ur1ri &i ti.ul de interven0ie necesar1.
@
Psihoterapia .oate ,i de,init1 ca un .roces co-.le: de trata-ent .si/ologic'
centrat .e reducerea unor si-.to-e' .e reec/ili4rarea &i reconstruc0ia
.ersonalit10ii. Acesta necesit1 8n genere un de-ers de -ai lung1 durat1 Ade la
c;teva s1.t1-;ni la c;0iva aniB &i o cali,icare su.erioar1 a .si/otera.eutului care
8l conduce. #edicii .si/iatrii &i .si/ologii clinicieni care lucrea91 8n s.itale de
s.ecialitate 8nt;lnesc 8ndeose4i o ca9uistic1 grav1 Ade la .si/o9e &i nevro9e
.;n1 la tul4ur1ri de .ersonalitate' to:ico-anii' tul4ur1ri se:uale etc.B .e care le
tratea91 .rin co-4inarea .rescri.0iilor -edica-entoase &i a interven0iilor
.si/otera.eutice. Trata-entul ,ar-acologic .oate ,i .rescris .rin e:celen01 nu-ai
de -edic &i este esen0ial 8n ca9ul -ultor .acien0i cu o .si/o.atologie sever1
A8ndeose4i .acien0ii .si/oticiB. Adeseori trata-entul -edical .oate ,i co-.letat cu
succes de un de-ers .si/otera.eutic de gru. sau individual' reali9at 8n
.erioadele adecvate din evolu0ia 4olnavului Ade e:e-.lu' la .acien0ii .si/otici 8n
,a9ele de re-isiune dintre e.isoadeB de c1tre un .si/otera.eut cali,icat. <n a,ara
.si/ologilor &i .si/iatrilor care 8&i des,1&oar1 activitatea 8n -ediul s.italicesc'
e:ist1 nu-ero&i .racticieni care .ro,esea91 8n cadrul altor institu0ii &i asocia0ii
A&coli' ,unda0ii' centre de consiliere &i de .si/otera.ie etc.B sau 8n ca4inete
.articulare &i care o,er1 servicii .si/otera.eutice clien0ilor care nu necesit1
s.itali9are &i trata-ent ,ar-acologic. Prestarea acestor servicii necesit1' de
ase-enea' co-.eten0a necesar1 .entru a .une un diagnostic corect' .entru a
interveni adecvat 8n ,unc0ie de .ro4le-a 8nt;lnit1 sau .entru a tri-ite .acientul
c1tre o clinic1 de s.ecialitate' acolo unde este ca9ul.
+)
I.9. C&/!8(%##+! ,%("!-#($&+! &:#+#/&/! ,!$/%* & ,%&0/#0&
,-#.(/!%&,#&
Din .1cate' legisla0ia 8n .rivin0a dre.tului de .ractic1 a .si/otera.iei nu
este ,oarte 4ine .us1 la .unct 8n -a2oritatea 01rilor euro.ene &i nici 8n a,ara
Euro.ei. Dat1 ,iind e:tinderea do-eniului' .este tot 8n lu-e au a.1rut asocia0ii
.ro,esionale -enite s1 regle-ente9e des,1&urarea .si/otera.iei la nivel
.ro,esionist' de c1tre s.eciali&ti din do-eniul s1n1t10ii -entale. Oi 8n 0ara noastr1
s-au constituit ast,el de organis-e Ave9i Colegiul Consilierilor &i Psi/otera.eu0ilor
din o-;nia' Federa0ia o-;n1 de Psi/otera.ie' Asocia0ia Psi/ologilor din
o-;niaB &i s-au .ro-ovat .roiecte de legi Ave9i .roiectul de Lege .rivind
e:ercitarea .ro,esiei de .si/olog' 8n,iin0area' organi9area &i ,unc0ionarea
Colegiului Psi/ologilor din o-;niaB care 8&i .ro.un s1 a.ere interesele
.ro,esionale ale .racticienilor &i ale clien0ilor ca4inetelor .si/ologice sau
.si/otera.eutice 8-.otriva i-.osturii sau inco-.eten0ei.
S.eciali&tii 8n do-eniu 8-.1rt1&esc a.roa.e 8n unani-itate o.inia con,or-
c1reia categoriile .ro,esionale care .ot .ractica .si/otera.ia la nivel de
co-.eten01 &tiin0i,ic1 suntE
psihologii clinicieni = a4solven0i ai unei Facult10i de .ro,il APsi/ologie'
Psi/o.edagogie s.ecial1' Psi/ologie-SociologieB' cu s.eciali9are 8n
do-eniul Psi/otera.iei' Consilierii &i Psi/odiagnosticului' al Psi/ologiei
clinice &i Psi/o.atologiei A#aster' Curs .ostuniversitarB &i care au ur-at
cursurile a una sau -ai -ulte &coli de .si/otera.ie' ,iind su.ervi9a0i de un
.si/otera.eut co-.etentL
medicii psihiatrii - a4solven0i ai unei Facult10i de -edicin1' cu s.eciali9are
8n Psi/iatrie Are9iden0iat &i e:a-en de s.ecialitateB &i care au ur-at
cursurile a una sau -ai -ulte &coli de .si/otera.ie' ,iind su.ervi9a0i de un
.si/otera.eut co-.etentL
++
asistenii sociali - a4solven0i ai unei Facult10i sau Colegiu de Asisten01
Social1' care se ocu.1 -ai -ult de su.raveg/erea &i evaluarea de teren'
de consilierea ,a-ilial1' iar 8n unele situa0ii a.lic1 &i te/nici tera.eutice
.entru care au cali,icarea necesar1 Aca9 8n care au ur-at cursurile a una
sau -ai -ulte &coli de .si/otera.ie' ,iind su.ervi9a0i de un .si/otera.eut
co-.etentB.
Este i-.ortant de su4liniat c1 .si/otera.ia' constituind o su.ras.eciali9are
.ostuniversitar1' .oate ,i .racticat1 co-.etent doar de .si/ologi' .si/iatri sau
asisten0i sociali care au ur-at cursuri &i traininguri ,or-ative 8n acest do-eniu.
!u orice a4solvent al ,acult10ilor de Psi/ologie' #edicin1 sau Asisten01 social1
este a4ilitat' .rin si-.la a4solvire a acestor institu0ii de 8nv101-;nt' s1 .ractice
.si/otera.ia. Cursurile universitare asigur1 .reg1tirea de 4a91' esen0ial1 .entru
s.eciali9area ulterioar1 8n do-eniu' dar nu sunt su,iciente. For-area ca
.si/otera.eut .resu.une' 8n .lus' 8nc1 dou1 co-.onente esen0ialeE aB ,or-are
.si/otera.eutic1 de s.ecialitate .rin e,ectuarea unui nu-1r de .este *)) de ore
de .reg1tire teoretic1 &i .ractic1 A8n cadrul unei &coli de .si/otera.ie' 8n PorQ-
s/o.uri' traininguri sau ateliere ,or-ative de s.ecialiateB 8nso0ite de su.ervi9are
cu un .si/otera.eut cali,icatL 4B .arcurgerea unei cure .si/otera.eutice
.ersonale Aanali9a .ersonal1 sau didactic1B' aco-.aniat de un .si/otera.eut
co-.etent' .entru sondarea .ro.riei .ro4le-atici' .entru con&tienti9area &i
clari,icarea tendin0elor' a li-itelor &i resurselor .ersonale &i .entru reali9area unei
igiene -entale care s1 .er-it1 ulterior lucrul cu .acien0ii.
La ora actual1' la nivel euro.ean ,unc0ionea91 ,sociaia -uropean de
Psihoterapie A,-P - cu sediul la Ciena' AustriaB' care' 8n ideea regle-ent1rii
.ractic1rii la nivel 8nalt calitativ a .ro,esiei de .si/otera.eut' a instituit !ertificatul
-uropean de Psihoterapie "!-P$. A&a cu- argu-entea91 I-&:!++! C%!-,!++!
(.re&edinte al Co-isiei de atri4uire a CEP &i vice.re&edinte al AEPB' Jn absena
unor reglementri naionale n ma.oritatea rilor europene, !-P vizeaz s
contribuie la organizarea profesiei de psihoterapeut i la instaurarea unui nivel
de formare ridicat i comparabil de la o ar la alta "/ 011 de ore, n 2 ani de
studii + din care / ani de formare de baz n 3tiine umane i ( ani ntro metod
recunoscut de psihoterapie$##!-P este decernat de ,-P, la recomandarea
4rganizaiei 5aionale de ,tribuire recunoscut n acest sens "pentru 6rana, de
exemplu, 6ederaia 6rancez de Psihoterapie$ i cu aprobarea 4rganismului
-uropean de ,tribuire, reprezentnd metoda terapeutic practicat sau de
comisia ad hoc a ,-P .K Acu titlu in,or-ativ' Federa0ia France91 de Psi/otera.ie a
ad1ugat la aceste criterii .entru o40inerea CEP &i o .ractic1 8n do-eniu de .este
5 ani &i o reco-andare de titulari9are o,erit1 de o co-isie ,or-at1 din
.si/otera.eu0i certi,ica0iB. Din .arcurgerea acestor in,or-a0ii asu.ra criteriilor
.ractic1rii .si/otera.iei la nivel .ro,esionist &i asu.ra situa0iei actuale a statutului
de .si/otera.eut 8n Euro.a' re9ult1 necesitatea trat1rii cu serio9itate &i 8n 0ara
noastr1 a ,or-1rii viitorilor .racticieni' .recu- &i i-.erativul constituirii &i
de-ar1rii asocia0iilor .ro,esionale care s1 controle9e 4una des,1&urare a acestei
.ro,esii.
+(
I.;. P%#$0#,## !/#0! 4# '!($/(+(8#0! &+! ,%("!-#!# '! ,-#.(/!%&,!*/
Psi/otera.ia' ca &i ra-urile -edicale de e:e-.lu' este o -eserie delicat1
&i solicitant1 .entru c1' s.re deose4ire de alte do-enii de activitate' aici o4iectul
A&i su4iectulB -uncii 8l constituie o-ul. Dac1 8n industrie' 8n ci4ernetic1' 8n
geologie sau 8n arte e&ecul 8nsea-n1 .ierderi -ateriale &i energetice'
de9a-1gire' costuri &i e,orturi su.li-entare' 8n tratarea o-ului e&ecul .roduce
su,erin01 &i durere. <n .lus' .si/otera.ia este un do-eniu a.licativ &i' ca a.roa.e
orice disci.lin1 care are &i o .arte a.licativ1 Ade la ,i9ic1 &i c/i-ie' .;n1 la
4iologie &i genetic1B' de0ine un cod de reguli care s1 .rescrie utili9area sa. Este
vor4a des.re !odul etic sau deontologic al .ro,esiei' care con0ine o serie de
nor-e de conduit1 ce se ra.ortea91 la siste-ele de valoare general u-ane &i
care regle-entea91 co-.orta-entul .racticienilor 8n do-eniu. Criteriul .rinci.al
du.1 care se di,eren0ia91 caracterul etic sau neetic al unei .ractici tera.eutice
este beneficiul clientuluiE .racticile etice o,er1 4ene,iciu .acientului' 8n ti-. ce
acelea care sunt cali,icate 8n a,ara eticii .ro,esionale aduc 4ene,icii tera.eutului
&i nu clientului. Codul vi9ea91 -ai ales res.ectarea de-nit10ii u-ane &i a
secretului .ro,esionalL o4lig1 .si/ologul s1 se in,or-e9e constant des.re
.rogresele disci.linei sale' s1 re,u9e orice anga2a-ent .e care starea .re9ent1 a
te/nicilor .e care le st1.;ne&te &i a .reg1tirii sale nu 8i .er-ite s1 &i-l asu-e &i
s1 se o.un1 oric1rei deturn1ri a cuno&tin0elor &i te/nicilor .si/ologice 8n sco.uri
care contravin deontologiei.
+*
Dintre .rinci.iile deontologice ale .ro,esiei de .si/otera.eut vo- .re9enta .e
scurt .e cele considerate ca esen0ialeE
&. Pregtirea i experiena profesional a psihoterapeutului
Psi/otera.eutul tre4uie s1 ,ie con&tient de li-itele co-.eten0ei sale &i s1 o,ere
nu-ai acele servicii .entru care este cali,icat .rin training &i e:.erien01. !u este
etic s1 ,oloseasc1 te/nici &i -etode co-.le:e Ade e:e-.lu /i.no91' actinguri
cor.orale' te/nici P!L etc.B care necesit1 o su.ervi9are atent1 &i .entru care nu
a ,ost .reg1tit &i su.ervi9at. <n ca9ul 8n care si-te c1 &i-a atins li-itele .ersonale
ori c1 ti.ul s1u de .reg1tire nu r1s.unde .ro4le-aticii .acientului'
.si/otera.eutul are datoria s1 solicite su.ervi9are sau s1 8ndru-e clientul s.re
un alt coleg care are co-.eten0a necesar1. Este i-.ortant ca ,iecare .ractician
s1 ai41 un siste- teoretic 4ine 8nc/egat du.1 care 8&i conduce activitatea &i este
esen0ial ca el 8nsu&i s1 ,i .arcurs un .roces .si/otera.eutic .ersonal' asistat de
un .si/otera.eut co-.etent. Psi/otera.eutul are datoria .ro,esional1 de a-&i
continua .reg1tirea de s.ecialitate' de a-&i reactuali9a cuno&tin0ele &i
de.rinderile .ractice .rin di,erite ,or-e de educa0ie &i .reg1tire continu1 &i de a
a.ela .eriodic la su.ervi9are.
0. !onsimmntul informat
Pacientul are dre.tul s1 solicite in,or-a0ii &i s1 ,ie corect in,or-at cu .rivire la
.reg1tirea de s.ecialitate a .si/otera.eutului s1u. Psi/otera.eutul are datoria de
a in,or-a clien0ii des.re sco.urile tera.iei' .rocedurile utili9ate' durata &i costurile
&edin0elor' li-itele &i .osi4ilele riscuri ce .ot a.1rea &i orice alt ,actor care .oate
in,luen0a deci9ia .ersoanei de a intra 8n tera.ie. De ase-enea' in,or-ea91
clientul des.re orice circu-stan01 care ar .utea a,ecta con,iden0ialitatea rela0iei
.si/otera.eutice.
/. !onfidenialitatea
Datele o40inute de la client 8n ti-.ul &edin0elor tera.eutice sunt con,iden0iale &i
.si/otera.eutul are o4liga0ia de a nu le de9v1lui 8n a,ara ca4inetului. Dac1 a.are
necesitatea ca in,or-a0iile s1 ,ie co-unicate altor .ersoane' este o4ligatorie
o40inerea acordului .acientului Ade e:e-.lu' c;nd .acientul este tri-is c1tre un
alt .si/otera.eut cu un re,erat asu.ra ca9ului' c;nd se .une .ro4le-a cola4or1rii
cu -edicul' .ro,esorul sau .1rintele .acientului 8n vederea re9olv1rii unor
.ro4le-e etc.B. Discutarea unui ca9 8n cadrul su.ervi91rii sau cu un coleg tre4uie
,1cut1 nu-ai 8n sco.ul re9olv1rii e,iciente a .ro4le-aticii clientului' cu res.ectul
cuvenit &i ,1r1 -en0ionarea nu-elui sau a altor date care ar .utea duce la
identi,icarea .ersoanei clientului. Pre9entarea .u4lic1 a unui ca9 8n sco.uri
didactice Acursuri' se-inarii de s.ecialitate' .u4lica0iiB se ,ace nu-ai cu acordul
clientului &i 8n condi0iile .1str1rii anoni-atului s1u. egula con,iden0ialit10ii .oate
,i 8nc1lcat1 nu-ai 8n ca9uri s.eciale' atunci c;nd in,or-a0iile o40inute de
.si/otera.eut indic1 .osi4ilitatea unui .ericol real .entru client sau .entru alte
.ersoane Asuicid' cri-1' ac0iuni distructiveB.
(. ,bstinena sexual i securitatea fizic
+3
<n cadrul .si/otera.iei sunt inter9ise anga2area 8n activit10i erotice' contacte sau
ra.orturi se:uale cu clientul' cu a.ar0in1torii acestuia sau 8ntre -e-4rii gru.ului
tera.eutic. Este inter9is1' de ase-enea' orice activitate se:ual1 cu studen0ii 8n
,or-are' cu colegii 8n su.ervi9are sau cu su.ervi9orul. Psi/otera.eutul are
datoria de a su.raveg/ea atent &i de a inter9ice orice act ,i9ic violent sau
.ericulos .entru .ersoanele ,i9ice &i 4unurile acestora.
7. 8espectarea cadrului terapeutic
Psi/otera.eutul are datoria de a res.ecta contractul tera.eutic sta4ilit cu
clientul' ,1r1 a de.1&i li-itele acestuia. e.re9int1 8nc1lc1ri ale codului etic
intrarea 8n a,aceri cu clientul' 8-.ru-utul de 4ani de la client' acce.tarea de 4ani
.entru a-i ,ace o reco-andare' .reten0ia de ta:e su.li-entare. !u este .er-is1
a4andonarea unui client' nere-arcarea &i netratarea unor si-.to-e evidente
sau li.sa unei aten0ii cores.un91toare ,a01 de un .acient cu tentative suicidare.
Psi/otera.eutul are o4liga0ia .ro,esional1 de a .1stra 8nregistr1ri sau .rotocoale
ale sesiunilor tera.eutice' av;nd o eviden01 adecvat1 a evolu0iei ca9ului cu care
lucrea91. !u este .er-is1 utili9area drogurilor 8n cadrul tera.iei' ,olosirea de
.ractici violente sau trau-ati9ante.
). 8espectul fa de client
Clientul tre4uie tratat a&a cu- .si/otera.eutul 8nsu&i &i-ar dori s1 ,ie tratatE cu
res.ect' onestitate' aten0ie &i atitudine de acce.tare. Psi/otera.eutul are
o4liga0ia s1 ,ie con&tient de .ro.riul siste- de valori &i atitudini' ne8ncerc;nd s1
le i-.un1 .acientului s1u &i res.ect;nd valorile &i credin0ele acestuia. Este
i-.ortant ca .si/otera.eutul s1 se centre9e .e nevoile &i 4un1starea clientului'
evit;nd solicitarea e:cesiv1 de detalii irelevante cu .re0ul ignor1rii senti-entelor
&i ideilor acestuia. Tera.eutul are o4liga0ia s1 ,ie .er-anent con&tient de ,a.tul
c1 .si/otera.ia are ca o4iectiv 4inele .acientului' g1sirea de solu0ii .otrivite
.entru situa0ia sa &i nu satis,acerea .ro.riei curio9it10i. De ase-enea' tera.eutul
are datoria s1 solicite .er-anent asu-area de c1tre client a res.onsa4ilit10ii
.entru .ro.ria via01 &i .entru .ro.ria vindecare' ,1r1 a crea &i 8ntre0ine o rela0ie
de de.enden01 cu acesta.
I.6. O:#!0/#6!+! ,-#.(/!%&,#!#
n cadrul .si/otera.iei s-au deli-itat nu-eroase &coli &i curente care au
8ns1 o -ultitudine de .uncte convergente. Ceea ce au 8n co-un toate aceste
orient1ri este 0inta ,inal1 &i anu-eE activarea &i de9voltarea resurselor .ersonale
ale .acientului 8n sco.ul unei ada.t1ri -ai e,iciente &i al unei integr1ri
satis,1c1toare 8n s.a0iul s1u de via01. Ast19i' -a2oritatea s.eciali&tilor sunt de
+5
.1rere c1 obiectivele .si/otera.iei vi9ea91' 8n o.inia I%#$!# H(+'!6#0# A+@@6B' 8n
.rinci.al ur-1toarele as.ecteE
- reducerea sau eli-inarea si-.to-elorL
- -odi,icarea o.iniilor eronate ale su4iec0ilor des.re ei 8n&i&i &i des.re
lu-ea 8ncon2ur1toareL
- scoaterea .acientului din cri9a e:isten0ial1 8n care se a,l1L
- reducerea Asau 8nl1turarea dac1 este .osi4ilB a acelor condi0ii de -ediu
care .roduc sau -en0in co-.orta-entele de ti. de9ada.tativL
- re9olvarea sau restructurarea con,lictelor intra.si/ice ale .acientuluiL
- 8nt1rirea eului &i a ca.acit10ilor integrative ale .ersonalit10ii .acientuluiL
- de9voltarea la su4iec0i a unui siste- clar al identit10ii .ersonaleL
- -odi,icarea structurii .ersonalit10ii 8n vederea o40inerii unei ,unc0ion1ri
-ai -ature' cu o ca.acitate de ada.tare e,icient1 la -ediu.
Evolu0ia .si/ologic1 a .acientului re.re9int1 sco.ul oric1rei interven0ii
.si/otera.eutice. Una dintre .ro4le-ele .e care le ridic1 cei interesa0i de
.si/otera.ie ca do-eniu de interven0ie asu.ra ,iin0ei u-ane se re,er1 la
garan0iile .e care le .oate o,eri tera.eutul c1 interven0ia sa nu este nociv1'
-ani.ulativ1' c/iar -ale,ic1. JDe unde &tii c1 nu-i ,aci r1uR Ce dre.t ai tu' o ,iin01
u-an1 ca oricare alta' s1 /ot1r1&ti ce este 4ine &i ce este r1u .entru .acientRK
Aceste 8ntre41ri re,lect1 o .erce.0ie eronat1 asu.ra a ceea ce re.re9int1 un
de-ers .si/otera.eutic autentic. Psihoterapeutul nu decide pentru sau n locul
pacientului de ce are nevoie acesta. El are sarcina de a-l a2uta s1-&i cunoasc1 &i
s1-&i clari,ice propriile nevoi &i s1-l sus0in1 .entru a ac0iona 8n con,or-itate cu
ele. Psi/otera.eutul nu evaluea91 valorile' ideile sau co-.orta-entele
.acientului' nu-i o,er1 s,aturi sau solu0ii .re,a4ricate la .ro4le-ele cu care se
con,runt1. <n sc/i-4' el i asigur prin aciunile sale o oglind obiectiv n care
s se poat privi i aprecia singur, precum i o prezen cald, empatic,
noncritic, ncura.atoare care sl stimuleze pentru gsirea propriilor rezolvri.
Dac1 .rivi- .acientul din .si/otera.ie ca .e cineva care a su,erit o Jc1dere
.si/ic1K Ater-en de alt,el adeseori 8nt;lnitB' tera.eutul re.re9int1 su.ortul
.si/ologic .e care acesta se .oate s.ri2ini .entru a se ridica &i a -erge -ai
de.arte' dar nu nu-ai at;t. Alt,el' rolul s1u s-ar con,unda cu cel al .rietenului sau
al .1rintelui sau al .ro,esorului care' .e ,iecare dintre noi' ne-au a2utat s1
de.1&i- -o-ente di,icile din via01. Psi/otera.eutul 8&i .ro.une' 8n .lus'
dezvoltarea personalitii clientului su, descoperirea i realizarea unor
disponibiliti psihice latente, obinerea independenei i autonomiei, maturizarea
i adaptarea acestuia la un nivel superior fa de cerinele vieii cotidiene.
Pentru a atinge aceste o4iective' el dis.une' 8n .lus ,a01 de .rieten' .1rinte sau
.ro,esor' de o serie de caracteristiciE
-o distanare afectiv su,icient1 care 8i .er-ite s1 ,ie o4iectiv 8n
rela0ia cu .acientul
(
'
2
Caracteristicile .resu.use de o rela0ie tera.eutic1 sunt' de alt,el' cele care ,ac s1 ,ie co-.let
contraindicat1 anga2area 8ntr-un de-ers .si/otera.eutic cu o rud1' un .rieten sau cuno&tin01
+6
-o pregtire teoretic care 8i asigur1 8n0elegerea unor
-ecanis-e &i realit10i .si/ice uneori ascunse'
-un baga. de instrumente i tehnici s.eci,ice de interven0ie
.si/otera.eutic1 care sunt structurate &i 4ine 8nte-eiate
teoretic.
Aceste considera0ii sunt vala4ile .entru orice de-ers .si/otera.eutic' indi,erent
de curentul teoretico--etodologic de care a.ar0ine. Dincolo de as.ectele
teoretice &i -etodologice distincte .entru ,iecare orientare .si/otera.eutic1 8n
.arte' cercet1rile au ar1tat c1' 8n .ractic1' .si/otera.eu0ii e,icien0i A,ie ei
.si/anali&ti' co-.orta-entali&ti sau u-ani&tiB utili9ea91 -aniere de lucru
a.ro.iate &i -ani,est1 ,a01 de .acien0i o atitudine ,oarte ase-1n1toareE de gri21'
res.ect &i aten0ie.
I.<. E6&+*&%!& =$ ,-#.(/!%&,#!
a.ro.iat1' situa0ii 8n care cerin0a de neutralitate &i de distan0are a,ectiv1 nu .oate ,i satis,1cut1.
+7
Una dintre caracteristicile de-ersului .si/otera.eutic' ce ridic1 .ro4le-e
8n .rivin0a valid1rii &tiin0i,ice' const1 8n aceea c1 e,ectele .si/otera.iei sunt ,oarte
greu de sur.rins &i de -1surat 8n -od riguros' ,olosind instru-ente .recise &i
standardi9ate. Se .ot a.lica 8ns1 o serie de teste Ade .ersonalitate' .roiective
etc.B' scale &i c/estionare Ade an:ietate' de de.resie' vi9;nd i-aginea de sine
etc.B la 8nce.utul' .e .arcursul &i la ,inalul .rocesului tera.eutic. Acestea .er-it
un anu-it -od de -1surare a.ro.iat de co-.le:itatea u-anului' e,ectuarea de
co-.ara0ii &i 8nregistrarea eventualelor evolu0ii sau -odi,ic1ri etc. Caloarea
utili91rii unor ast,el de 4aterii de instru-ente .si/ologice este ,oarte -are .entru
cercetarea &tiin0i,ic1 &i .entru argu-entarea teoriilor .si/ologice &i a strategiilor
de interven0ie .si/otera.eutic1. Ele se .ractic1 -ai ales 8n institutele de
cercetare &i 8n centrele universitare. Uneori au valoare tera.eutic1 8n sine' 8n
-1sura 8n care re9ultatele sunt aduse la cuno&tin0a su4iectului' .er-i0;ndu-i s1
constate singur .rogresele 8nregistrate &i devenind ast,el sti-uli -otiva0ionali.
Este la ,el de adev1rat' 8ns1' c1 adeseori .acientul care a.elea91 la serviciile
.si/otera.eutului devine inco-odat 8n ca9ul unei ad-inistr1ri e:cesive de teste.
iscul este ca' 8n loc s1 se si-t1 ascultat' 8n0eles &i sus0inut de tera.eut' s1 ai41
sen9a0ia c1 este evaluat critic' 8ncadrat cu r1ceal1 8ntr-o entitate .si/o.atologic1
&i etic/etat .e -1sur1' tratat ca un s.eci-en curios &i nu ca o .ersoan1 vie &i
sensi4il1. De aceea' esen0ial1 8n aceast1 .rivin01 este a4ilitatea
.si/otera.eutului 8n a c;&tiga 8ncrederea .acientului' 8n a-l ,ace s1 se si-t1 8n
siguran01 &i s.ri2init' neignor;nd 8ns1 i-.ortan0a evalu1rii .eriodice a st1rii
clientului s1u. Pentru a evita as.ectele negative -en0ionate anterior' -odalit10ile
de evaluare care .ar a ,i cele -ai .otrivite sunt cele care vi9ea91 -ai .u0in
as.ectele cantitative Acu- sunt c/estionarele cu n ite-iB' ci -ai ales cele
calitative. Pot ,i ,olosite cu succes 8n acest sens .roduse caE desene' o4iecte
-odelate sau construite de client' relatarea de vise' reverii' ,ante9ii &i' nu 8n
ulti-ul r;nd' o4servarea co-.orta-entului nonver4al al acestuia.
O alt1 di,icultate 8n evaluarea e,icien0ei .si/otera.iei 0ine de -ultitudinea de
varia4ile care tre4uie luate 8n considerare. Se vor4e&te' de e:e-.lu' des.re
,eno-enul de Jre-isiune s.ontan1K' adic1 des.re ,a.tul c1 unele .ersoane care
au .ro4le-e .si/ice 8&i revin du.1 un ti-. ,1r1 asisten01 de s.ecialitate. S-a
constatat' 8ns1' c1 cel -ai adesea' a-eliorarea .rodus1 8n a4sen0a trata-entului
nu a ,ost real-ente s.ontan1' ci au intervenit ,ie -odi,ic1ri 8n situa0ia de via01 a
individului Asc/i-4area do-iciliului' 8ntreru.erea unei rela0ii' g1sirea unui loc de
-unc1 &.a.B sau a2utorul unei alte .ersoane Aun .rieten' o rud1' un re.re9entant
al 4isericii etc.B. De ase-enea' este adev1rat c1' 8n ti-. ce ur-ea91 o
.si/otera.ie' 8n via0a .acientului inter,er1 o serie de eveni-ente' unele cu e,ect
.o9itiv' altele negativ. Unele 8nt;-.l1ri din via0a cotidian1 au e,ect ,acilitator sau
co-.le-entar asu.ra 4unului -ers al .si/otera.iei' altele .ot 91d1rnici
.rogresele o40inute. Cert este c1 o serie de cercet1ri
*
au ar1tat c1 .ersoanele
3
Este vor4a des.re studii co-.arative 8ntre gru.uri de .acien0i care au 4ene,iciat de tera.ie &i
gru.uri de control. e9ultatele arat1 c1 -edia .acien0ilor din .si/otera.ie &i-a 8-4unt1t10it 8ntr-o
-ai -are -1sur1 starea dec;t ?)S dintre .acien0ii din gru.ul de control. AS)#/.> G+&--> ?
M#++!%> +@?)B.
+?
care au 4ene,iciat de .si/otera.ie au evoluat -ai 4ine dec;t cele care nu au ,ost
tratate.
<n activitatea .si/otera.eutic1' S/%*,, &i H&'+!@ au ar1tat 8n +@77 c1 succesul
interven0iei .oate ,i evaluat du.1 trei criterii .rinci.aleE
+.tririle subiective ale pacientului Areducerea sau dis.ari0ia
si-.to-elor' senti-entul c1 8i este -ai 4ine' este -ai -ul0u-it' -ai
,ericit' -ai 8-.1cat cu sineBL
(.recunoaterea social Acei din antura2E -e-4rii ,a-iliei' .rietenii'
-edicul de ,a-ilie o4serv1 &i recunosc .rogresele reali9ate de
.acient 8n .ro,esie' 8n ,a-ilie' la 8nv101tur1 etc.B
*.materializarea expectaiilor psihoterapeutului 8n ceea ce .rive&te
-odi,ic1rile reali9ate 8n s,era .ersonalit10ii &i 8n co-.orta-entul
su4iectului. AA.ud I%#$& H(+'!6#0#' -lemente de psihoterapie, Ed.
All' +@@6' ..*B
Ca9ul ideal este cel al 8nde.linirii tuturor celor trei criterii. Dac1 nu' .ute- vor4i
de su4iectivitatea ,ie a .acientului' ,ie a tera.eutului' ,ie a antura2ului. De .ild1'
un .acient o4edient .oate 8nde.lini con&tiincios .rescri.0iile unui tera.eut
directiv' sc/i-4;ndu-&i co-.orta-entul 8ntr-un -od a.reciat de ,a-ilie &i colegi'
dar si-0indu-se incon,orta4il' constr;ns &i ne,ericit. De ase-enea' sc/i-41rile
sesi9ate 8n ca4inet de client &i tera.eutul s1u au nevoie s1 ,ie con,ir-ate &i de
8nt;-.l1rile din via0a curent1 a celui consiliat. <n acest din ur-1 ca9' este 8ns1
e:tre- de i-.ortant s1 se 0in1 cont de -ediul de .rovenien01 a .acientului. Dac1
este vor4a de un -ediu cu .oten0ial .si/o.atogen' este ,oarte .osi4il ca evolu0ia
.o9itiv1 a .acientului s1 nu ,ie 8nt;-.inat1 cu reac0ii .o9itive Ade e:e-.luE un
t;n1r care 8ncearc1 8n -od ,iresc s1 se des.rind1 ca .ersoan1 autono-1 dintr-o
rela0ie .arental1 .osesiv1 &i aca.aratoare este de a&te.tat s1 8nt;lneasc1 reac0ii
de re9isten01 .uternic1 din .artea .1rin0ilor ,rustra0iL sau un to:ico-an' 8n ur-a
de9into:ic1rii' va ,i nevoit cu siguran01 s1-&i sc/i-4e o .arte din cercul de
.rieteni cu care avea 8n co-un consu-ul de drog &i va 8nt;-.ina &i reac0ii de
res.ingere &i ostilitateB.
+@
REZUMAT
n ulti-ele decenii' se constat1 8n do-eniul .si/ologiei o de9voltare tot
-ai a-.l1' .e l;ng1 ra-urile teoretice &i cele a:ate .e cercetare &tiin0i,ic1' a
direc0iilor .ractice-a.licative. Psi/otera.ia este una din ra-urile a.licative ale
.si/ologiei' care .oate ,i de,init1 din cel .u0in dou1 perspectiveE A+B ca o relaie
interpersonal 8ntre .acientul AclientulB care su,er1 de o tul4urare .si/ic1 8n
leg1tur1 cu care solicit1 a2utor &i tera.eutul care .osed1 a.titudinile &i .reg1tirea
necesare .entru a interveni .si/otera.euticL A(B ca form de tratament psihologic
care .resu.une o ac0iune .si/ologic1 siste-atic1' structurat1' .lani,icat1' av;nd
la 4a91 un siste- teoretic-conce.tual 4ine .us la .unct' a.licat1 deli4erat de
c1tre un .si/otera.eut cali,icat asu.ra .acientului.
Din cau9a nout10ii do-eniului &i a li.sei de in,or-are asu.ra o,ertei
.si/otera.eutice' de -ulte ori se .une se-nul egalit10ii 8ntre asisten0a
.si/otera.eutic1 s.eciali9at1 &i s.ri2inul a,ectiv o,erit de un .rieten' doctor sau
.reot. Ace&tia din ur-1 .ot o,eri celui tul4urat e-o0ional s.ri2in a,ectiv' un ,el de
Jconsiliere e-.iric1K la nivelul 4unului si-0. Psi/otera.ia' 8ns1' este a.licat1 de
c1tre un .si/otera.eut cali,icat' care a4ordea91 0intit' 8n cuno&tin01 de cau91'
.ertur41rile e-o0ionale &i le tratea91 .lani,icat.
At;t consilierea .si/ologic1' c;t &i .si/otera.ia re.re9int1 .rocese de
acordare a asisten0ei .si/ologice de c1tre .ersoane a4ilitate 8n acest sens. #ul0i
s.eciali&ti consider1 cei doi ter-eni ca ,iind ec/ivalen0i. !onsilierea psihologic
re.re9int1 un .roces intensiv' de scurt1 durat1' .rin care sunt a4ordate .ro4le-e
-ai .u0in severe. Psihoterapia este un .roces co-.le:' de -ai lung1 durat1'
centrat .e reducerea unor si-.to-e' .e reec/ili4rarea &i reconstruc0ia
.ersonalit10ii clientului. !ecesit1 o cali,icare su.erioar1 a .si/otera.eutului care
8l conduce.
Psi/otera.ia constituie o su.ras.eciali9are .ostuniversitar1. Categoriile
.ro,esionale care .ot .ractica .si/otera.ia la nivel de co-.eten01 &tiin0i,ic1 suntE
.si/ologii clinicieni' -edicii .si/iatrii &i asisten0ii sociali care' .e l;ng1 .reg1tirea
universitar1 de 4a91' au ur-at cursurile a una sau -ai -ulte &coli de
.si/otera.ie' ,iind su.ervi9a0i de un .si/otera.eut co-.etent.
Princi.iile deontologice ale .ro,esiei de .si/otera.eut' cu.rinse 8n Codul
deontologic' se re,er1 laE AaB .reg1tirea &i e:.erien0a .ro,esional1 a
.si/otera.eutului Adatoria de a o,eri nu-ai acele servicii .entru care este cali,icat
&i .arcurgerea unui .roces .si/otera.eutic .ersonalBL A4B consi-01-;ntul
in,or-at al .acientului Ain,or-a0ii cu .rivire la .reg1tirea de s.ecialitate a
()
.si/otera.eutului &i la toate datele ce .rivesc .si/otera.iaBL AcB con,iden0ialitatea
Adatele o40inute 8n cadrul &edin0elor tera.eutice sunt con,iden0iale &i nu .ot ,i
de9v1luite dec;t 8n situa0ii cu totul e:ce.0ionaleBL AdB a4stinen0a se:ual1 &i
securitatea ,i9ic1 Ainterdic0ia activit10ilor erotice-se:uale sau agresive cu clientul
sau cu a.ar0in1torii acestuiaBL AeB res.ectarea cadrului &i a contractului tera.eutic
L A,B res.ectul ,a01 de client' ,a01 de siste-ul de valori &i de convingeri ale
acestuia.
O4iectivul .ri- al oric1rui de-ers .si/otera.eutic const1 8n reducerea sau
eli-inarea si-.to-elor .entru care .acientul se adresea91 .si/otera.iei.
O4iectivul ,unda-ental const1 8ns1 8n de9voltarea .ersonalit10ii clientului'
activarea &i de9voltarea resurselor .ersonale ale acestuia. Prin aceasta se
ur-1re&te ca el s1 a2ung1 la o ada.tare -ai e,icient1' de nivel su.erior la -ediul
s1u de via01' la o40inerea inde.enden0ei' autono-iei &i -aturit10ii .si/ice.
Adeseori e,ectele .si/otera.iei sunt di,icil de sur.rins &i de -1surat 8n
-od riguros' ,olosind instru-ente .recise &i standardi9ate. Se .ot a.lica 8ns1 o
serie de teste' scale &i c/estionare la 8nce.utul' .e .arcursul &i la ,inalul
.rocesului tera.eutic care .er-it e,ectuarea de co-.ara0ii' 8nregistrarea
eventualelor evolu0ii sau -odi,ic1ri av;nd -are valoare .entru cercetarea
&tiin0i,ic1 &i .entru argu-entarea strategiilor de interven0ie .si/otera.eutic1. Pot
,i utili9ate' de ase-enea' -odalit10i de evaluare care vi9ea91 -ai .u0in as.ectele
cantitative &i se centrea91 .e as.ecte calitativeE desene' o4iecte -odelate sau
construite de client' relatarea de vise' reverii' ,ante9ii' o4servarea
co-.orta-entului nonver4al al acestuia. <n genere' succesul interven0iei .oate ,i
evaluat du.1 trei criterii .rinci.aleE tr1irile su4iective ale .acientului'
recunoa&terea social1' -ateriali9area e:.ecta0iilor .si/otera.eutului 8n ceea ce
.rive&te -odi,ic1rile reali9ate 8n s,era .ersonalit10ii &i 8n co-.orta-entul
su4iectului.

(+
CONCEPTE-CHEIE
P-#.(/!%&,#! <n sens larg' .si/otera.ia .oate ,i de,init1 ca o atitudine
.si/ologic1 Ade sus0inere' de 8ngri2ireB 8n ti-.ul unui act -edical. <n sens
restr;ns' ca s.ecialitate tera.eutic1' este o ,or-1 de trata-ent al su,erin0ei
.si/ice .rin -i2loace strict .si/ologice' care .resu.une o rela0ie de 8ngri2ire a
clientului de c1tre .si/otera.eut .rintr-o ac0iune .si/ologic1 siste-atic1'
structurat1' av;nd la 4a91 un siste- teoretic-conce.tual 4ine .us la .unct. Este
un .roces co-.le: de trata-ent' centrat ,ie .e reducerea unor si-.to-e 2enante
.entru .acient' a unor in/i4i0ii' ,ie .e reec/ili4rarea &i reconstruc0ia .ersonalit10ii.
Acesta necesit1 8n genere un de-ers de -ai lung1 durat1 Ade la c;teva
s1.t1-;ni la c;0iva aniB &i o cali,icare su.erioar1 a .si/otera.eutului care 8l
conduce.
C($-#+#!%! ,-#.(+(8#03 De&i unii s.eciali&ti ,olosesc conce.tele de
.si/otera.ie &i de consiliere ca sinoni-e' ter-enul de consiliere este utili9at' de
regul1' .entru a de,ini un .roces intensiv de acordare a asisten0ei .si/ologice
.entru .ersoane nor-ale' care doresc s1-&i ating1 o4iectivele &i s1 ,unc0ione9e
-ai e,icient sau care .arcurg o .erioad1 de cri91. Este o activitate .ro,esional1
e,ectuat1 de un .si/olog consultat 8n calitate de e:.ert 8n do-eniul vie0ii a,ective
Aconsiliere con2ugal1' rela0ional1B sau al vie0ii sociale Aconsiliere &i orientare
&colar1' .ro,esional1B. <n a-4ele ca9uri' consilierea nu se reduce la o ,urni9are
de in,or-a0ii' ci e:ist1 loc .entru 8ntre41ri asu.ra -otiva0iei .ro,unde a cererii de
consiliere. Pro4le-ele a4ordate .rin consiliere sunt -ai .u0in severe Atul4ur1ri cu
caracter reactiv' .ro4le-e ,a-iliale' i-.as e:isten0ial' cri9e de de9voltare etc.B
dec;t cele a4ordate .si/otera.eutic' .resu.un' de regul1' un nu-1r -ai redus
de &edin0e &i nu necesit1 s.eciali9area consilierului 8n do-eniul .si/otera.iei.
P-#.(/!%&,!*/ S.ecialist 8n do-eniul .si/otera.iei care dis.une de o .reg1tire
teoretic1 &i .ractic1 structurat1' cali,icat .entru a diagnostica' a a4orda &i trata
siste-atic .ertur41rile e-o0ionale &i .ro4le-ele .si/ice ale clien0ilor s1i.
Categoriile .ro,esionale care .ot .ractica .si/otera.ia la nivel de co-.eten01
suntE .si/ologii' .si/iatrii sau asisten0ii sociali care au ur-at cursuri
((
.ostuniversitare &i traininguri ,or-ative 8n acest do-eniu. For-area ca
.si/otera.eut .resu.une' .e l;ng1 .reg1tirea universitar1 de 4a91' dou1
co-.onente esen0ialeE aB ,or-are .si/otera.eutic1 de s.ecialitate A.este *)) de
ore de .reg1tire teoretic1 &i .ractic1B' 8nso0ite de su.ervi9are cu un
.si/otera.eut avi9atL 4B .arcurgerea unei cure .si/otera.eutice .ersonale'
aco-.aniat de un .si/otera.eut co-.etent.
C(' '!($/(+(8#0 Psi/otera.ia' ,iind un do-eniu a.licativ' de0ine un cod de
reguli' de 8ndatoriri .ro,esionale care .rescriu utili9area sa. Este vor4a des.re
Codul etic sau deontologic al .ro,esiei' care con0ine o serie de nor-e de
conduit1 ce se ra.ortea91 la siste-ele de valoare general u-ane &i care
regle-entea91 co-.orta-entul .racticienilor 8n do-eniu. es.ectarea codului
deontologic constituie o garan0ie .entru 4ene,iciar' ca &i .entru unitatea' valoarea
&i de9voltarea .ro,esiunii de .si/otera.eut.
EXTINDERI
CODUL DEONTOLOGIC AL SINDICATULUI NAIONAL
FRANCEZ AL PRACTICIENILOR N PSIHOTERAPIE
(SINDICAT NATIONAL DES PRACTICIENS EN
PSACHOTHBRAPIE)
1. OBLIGAIILE GENERALE ALE PSIHOTERAPEUTULUI
Art.1/1 Fr!area "r#e$%nal&
Psi/otera.eutul are o ,or-are .ro,esional1 teoretic1 &i .ractic1 a.ro,undat1 a.t1
s1 asigure o co-.eten01 de .ractician.
Art. 1/' Prce$(l tera"e(t%c "er$nal
Psi/otera.eutul a ur-at el 8nsu&i un .roces .si/otera.eutic a.ro,undat. Acest
de-ers .ersonal este distinct ,a01 de ,or-area sa' a-;ndou1 ,iind esen0iale.
Art. 1/) Fr!area cnt%n(&
For-area &i de9voltarea .ersonal1 tre4uie s1 ,ac1 o4iectul unei re8nnoiri
constante de-a lungul 8ntregii sale cariere.
Art. 1/* +ntrl(l ,% $("er-%.area
Psi/otera.eutul se -en0ine 8ntr-un siste- de su.ervi9are sau de control a
.racticii sale de c1tre un su.ervi9or cali,icat.
(*
Art. 1// Inde"enden0a "r#e$%nal&
Psi/otera.eutul nu tre4uie s1 acce.te condi0ii de lucru care s1-i a,ecte9e
inde.enden0a .ro,esional1 &i' -ai ales' care s1-l 8-.iedice s1 a.lice .rinci.iile
deontologice enun0ate aici.
Art. 1/1 At%t(d%nea re.er-at&
Psi/otera.eutul' con&tient de .uterea sa' se anga2ea91 8ntr-o atitudine re9ervat1.
Este atent la consecin0ele directe sau indirecte ale interven0iilor sale &i' .rintre
altele' la ,elul 8n care ar .utea ,i utili9ate de al0ii.
Art.1/2 In#r!a0%% a$("ra "ract%c%% $ale
Toate in,or-a0iile .u4lice Aarticole' .u4lica0ii' e-isiuni radio sau teledi,u9ate'
cursuri' anun0uri .l1tite' con,erin0e' docu-ente .edagogice etc.B des.re
.ersonalitatea .si/otera.eutului' natura asisten0ei A8ngri2iriiB .e care o o,er1 &i
re9ultatele o40inute 8n ur-a .si/otera.iei tre4uie o,erite de .e o .o9i0ie re9ervat1
&i decent1.
Art. 1/3 A"artenen0a la $%nd%cat
Doar titularii se .ot ,olosi de a.artenen0a la sindicat.
'. OBLIGAIILE PSIHOTERAPEUTULUI FA4 5E PA+IENT
Art. '/1 +al%tatea a$%$ten0e%
De ,iecare dat1 c;nd se anga2ea91 8ntr-un contract tera.eutic cu o .ersoan1'
.si/otera.eutul se anga2ea91 s1 o,ere .ersonal cele -ai 4une 8ngri2iri.
Art. '/' A"el(l la (n $("er-%.r
<n acest sco.' dac1 consider1 c1 este necesar' tre4uie s1 a.ele9e la cola4orarea
unui su.ervi9or.
Art. '/) O6l%7a0%a de a #% re.er-at
Con&tient de rela0ia ,oarte s.eci,ic1 ce 8l leag1 de .acient' .si/otera.eutul are o
atitudine re9ervat1 8n toate circu-stan0ele.
Art. '/* A6$t%nen0a $ex(al&
Psi/otera.eutul se a40ine de la orice ,el de rela0ie se:ual1 cu .acien0ii s1i'
.recu- &i cu studen0ii s1i 8n ,or-are &i cu colegii 8n su.ervi9are.
Art. '// Re$"ect(l #a0& de %nd%-%d
Psi/otera.eutul res.ect1 integritatea &i valorile .ro.rii ale .acientului 8n cadrul
.rocesului de sc/i-4are.
(3
Art. '/1 Re$"n$a6%l%tatea cl%ent(l(%
Psi/otera.eutul are datoria de a-i atrage aten0ia .acientului asu.ra .ro.riei sale
res.onsa4ilit10i &i asu.ra necesit10ii unei coo.er1ri active &i .er-anente a
acestuia din ur-1.
Art. '/2 Sec(r%tatea #%.%c&
<n cadrul .racticii sale' .si/otera.eutul instaurea91 o regul1 de nonviolen01
asu.ra .ersoanelor &i 4unurilor acestora.
Art. '/3 Onrar%(l
Fiecare .si/otera.eut 8&i ,i:ea91 el 8nsu&i onorariile' cu res.onsa4ilitate de.lin1.
Art. '/8 Secret(l "r#e$%nal
Psi/otera.eutul se su.une regulilor u9uale ale secretului .ro,esional care se
e:tinde asu.ra a tot ceea ce el a v19ut' au9it sau 8n0eles 8n cursul .racticii sale.
Art. '/19 Garan0%a ann%!at(l(%
Psi/otera.eutul ia toate .recau0iile necesare .entru a .rote2a anoni-atul
.ersoanelor .e care le consult1 sau le-a consultat.
Art. '/11 Secret(l "r#e$%nal ,% c:tera"%a
Dac1' din -otive tera.eutice' este necesar1 cola4orarea cu o alt1 .ersoan1 care
8l 8ngri2e&te .e .acient' .si/otera.eutul nu .oate 8-.1rt1&i in,or-a0ii dec;t cu
acordul .acientului. Acest acord este o,erit i-.licit 8ntr-un .roces de co-tera.ie.
Art. '/1' Gr("(l ; ann%!at ,% d%$cre0%e
<n &edin0ele colective' .si/otera.eutul .rescrie -e-4rilor gru.ului o o4liga0ie de
secret asu.ra identit10ii .artici.an0ilor &i de discre0ie asu.ra derul1rii &edin0elor.
Art. '/1) Prtec0%a "art%c%"an0%lr
<n &edin0ele de gru.' .si/otera.eutul inter9ice trecerea la act se:ual 8ntre
.artici.an0i ca &i toate actele ,i9ice .ericuloase .entru .ersoane sau 4unurile
acestora.
Art. '/1* L%6ertatea an7a<a!ent(l(% "$%=tera"e(t(l(%
Psi/otera.eutul nu este niciodat1 constr;ns s1 se anga2e9e 8ntr-un .roces de
8ngri2ire .si/otera.eutic1.
Art. '/1/ +nt%n(%tatea
Psi/otera.eutul tre4uie s1 asigure continuitatea anga2a-entului .si/otera.eutic
sau s1-i ,acilite9e -i2loacele.
(5
Art. '/11 Ale7erea "$%=tera"e(t(l(%
Psi/otera.eutul res.ect1 &i ,acilitea91 li4era alegere a tera.eutului s1u de c1tre
cel asistat.
Art. '/12 Sc=%!6area tera"e(t(l(%
Psi/otera.eutul este con&tient de leg1turile s.eci,ice 8nlocuite .rintr-o tera.ie
.recedent1 reali9at1 cu un con,rate. <n ca9ul unei consulta0ii 8n vederea
sc/i-41rii tera.eutului' el va ,acilita anali9a di,icult10ii care a intervenit.
). RAPORTURILE PSIHOTERAPEUTULUI +U +ONFRAII S4I> +U ALI
PROFESIONI?TI 5IN S4N4TATE ?I +U INSTITUIILE
Art. )/1 In#r!area dentl7%c&
Codul deontologic al .racticienilor 8n .si/otera.ie este .u4lic.
Art. )/' Per$nal(l ad<(-ant
Psi/otera.eutul asigur1 res.ectarea .re9entului cod de c1tre .ersonalul cu care
lucrea91.
Art. )/) A"artenen0a %n$t%t(0%nal&
Fa.tul c1 .si/otera.eutul este legat de un centru de 8ngri2ire' de ,or-are' de
locul 8n care tr1ie&te sau a.artenen0a la structuri sociale ori asociative nu tre4uie
s1 .ericlite9e 8n nici un ,el a.licarea regulilor deontologice .re9entate aici.
Art. )/* +ntrlr%%> $("er-%.r%%> #r!atr%%
Psi/otera.eu0ii care e:ercit1 control' su.ervi9are sau activit10i didactice tre4uie
s1 ,ie recunoscu0i &i identi,ica0i 8n gru.urile res.ective.
Art. )// Re7(l% de cle7%al%tate
!ici o .ractic1 sau institu0ie nu .oate .retinde e:clusivitatea sau .ri-atul asu.ra
altora 8n ce .rive&te co-.etenta .si/otera.eutic1. De aceea' .racticianul este
o4ligat s1 ,ie re9ervat 8n ra.orturile cu con,ra0ii s1i.
A%t. )/1 Ra"rt(r%le c( !ed%c%%
Con&tient de s.eci,icul .si/otera.iei &i de cel al -edicinii' .si/otera.eutul 8l invit1
.e .acientul s1u s1 se asigure de toate garan0iile asisten0ei -edicale.
Art. )/2 Ut%l%.area n(!el(%
!i-eni nu are dre.tul' 8ntr-un te:t in,or-ativ sau .u4licitar' s1 ,oloseasc1 nu-ele
&i titlul unui .si/otera.eut ,1r1 autori9area sa e:.res1 &i acordul s1u scris.
(6
*. APLI+AREA +O5ULUI 5EONTOLOGI+
Art.*/1 Rl(l c!%$%e% dentl7%ce
<n .rivin0a deontologiei' co-isia intern1 a sindicatului AS!PPB are un rol de
in,or-are' de .reven0ie' de consiliere &i de e:a-inare a cererilor.
Art. */' @nc&lcarea re7(l%lr dentl7%ce
La cererea celor interesa0i' .e .lan intern sau e:tern' co-isia de deontologie se
a,l1 la dis.o9i0ia .si/otera.eutului sau a recla-an0ilor .entru a e:a-ina
.l;ngerea.
Art. */) Sanc0%(n%le
Co-isia de deontologie' 8n ,unc0ie de valoarea 8nc1lc1rii codului deontologic'
.oate da' 8n ordine E un a.el la ordine' un avertis-ent ori un 4la-' reco-andarea
.entru e:cluderea te-.orar1 ori de,initiv1 a .si/otera.eutului.
<n ceea ce .rive&te e:cluderea te-.orar1 sau de,initiv1' reco-andarea co-isiei
va tre4ui sus0inut1 .rintr-un vot al consiliului de ad-inistra0ie cu o -a2oritate de
trei s,erturi. Indi,erent de situa0ie' -e-4rii co-isiei vor avea o4liga0ia s1 asculte
.si/otera.eutul interesat &i' eventual' .e a.1r1torul acestuia.
Art. */* Prced(ra
La .ro.unerea co-isiei de deontologie' CA sta4ile&te un regula-ent de
.rocedur1 detaliat1 .entru a.licarea articolelor 3T( si 3T* .rivind 8nc1lc1rile &i
sanc0iunile.
CODUL ETIC AL FEDERAIEI ROMCNE DE PSIHOTERAPIE
PROIECT
Prea!6(l
Psi/otera.ia = rela0ie interu-an1 s.eci,ic1' 4a9at1 .e contactul ne-i2locit al
.si/otera.eutului cu .ersoane sau gru.uri de .ersoane = i-.lic1 -ulti.le
(7
as.ecte etice' a c1ror luare 8n considerare re.re9int1 o condi0ie .ri-ordial1
.entru .restigiul .si/otera.iei ca .ro,esie &tiin0i,ic1 distinct1' un .as indis.ensa4il
8n .rocesul a,ir-1rii &i de9volt1rii acesteia 8n o-;nia.
eali9area .re9entului Cod Etic este e,ectul con&tienti91rii de c1tre FP a
res.onsa4ilit10ii .e care aceasta o are ,a01 de -e-4rii s1i = ale c1ror interese le
uni,ic1 &i le re.re9int1' 8n calitatea sa de organi9a0ie u-4rel1 = c;t &i ,a01 de
.acien0ii T clien0ii i-.lica0i 8n .rocesul .si/otera.eutic' .e care 8i .rote2ea91 de o
eventual1 a.licare neetic1 a .si/otera.iei.
A.artenen0a la FP i-.lic1 necesitatea ader1rii la Codul Etic al acesteia &i la
regulile &i .rocedurile ,olosite .entru i-.le-entarea sa.
"elul .re9entului Cod Etic este de a o,eri un cadru general de .rinci.ii &i reguli de
deci9ie care s1 aco.ere cele -ai -ulte din situa0iile cu care se 8nt;lnesc
.si/otera.eu0ii 8n activitatea lor .ro,esional1' de a valori,ica un set dina-ic de
standarde etice' de a aten0iona &i sensi4ili9a .si/otera.eu0ii asu.ra consecin0elor
nedorite ce .ot a.1rea 8n .ractica .si/otera.eutic1.
Pre9entul Cod Etic se re,er1 nu-ai la activit10ile legate de .ractica
.si/otera.eu0ilor.
Pr#e$%(nea "$%=tera"e(t%c&
Pro,esiunea .si/otera.eutic1 este o .ro,esiune &tiin0i,ic1 distinct1 care se ocu.1
cu evaluarea' 8n0elegerea 8n .ro,un9i-e &i trata-entul .lani,icat al tul4ur1rilor
co-.orta-entale &i a st1rilor de su,erin01 .si/osocial1 T .si/oso-atic1 cu
a2utorul unor siste-e teoretice &i -etode s.eci,ice.
Procesul .si/otera.eutic se 4a9ea91 .e interac0iunea dintre unul sau -ai -ul0i
.acien0i T clien0i cu unul sau -ai -ul0i .si/otera.eu0i' 8n sco.ul ,acilit1rii'
a-elior1rii sau vindec1rii &i a de9volt1rii ar-onioase a .ersonalit10ii.
<n acest cadru' .si/otera.eu0ii tre4uie s1-&i a.lice cuno&tin0ele 8n sensul
sco.urilor enun0ate -ai sus' s1-&i ,oloseasc1 8nde-;narea 0in;nd cont de
de-nitatea individului.

PRINCIPII GENERALE
C(),!/!$1&
Psi/otera.eu0ii tre4uie s1-&i declare .o9i0ia .ro,esional1 8n str;ns1 leg1tur1 cu
.reg1tirea lor. Ei tre4uie s1 -en0in1 standardele 8nalte de co-.eten01 8n -unca
.e care o des,1&oar1' s1-&i recunoasc1 li-itele co-.eten0ei s.eci,ice &i a
e:.erien0ei de care dis.un. Serviciile .si/otera.eu0ilor tre4uie s1 se li-ite9e
nu-ai la acele te/nici 8n care sunt cali,ica0i 8n ,unc0ie de .ro,esia de 4a91'
,or-are &i e:.erien01. Psi/otera.eu0ii 8&i vor li-ita .ractica la -etodele de
trata-ent 8n care se dovede&te c1 au c;&tigat su,icient1 .rice.ere &i e:.erien01'
8ndru-;nd ca9urile ce de.1&esc .reg1tirea lor s.eci,ic1 s.re al0i .si/otera.eu0i'
8n ,unc0ie de acela&i criteriu al co-.eten0ei.
(?
C($"#'!$1#&+#/&/!&
Toate in,or-a0iile care devin cunoscute .si/otera.eutului ca ur-are a rela0iei
.si/otera.eutice sunt su.use .rinci.iului con,iden0ialit10ii.
I$/!8%#/&/!& )(%&+3
Psi/otera.eu0ii vor .ro-ova integritatea -oral1 8n -unca .e care o des,1&oar1.
<n descrierile sau relat1rile ,1cute de c1tre .si/otera.eu0ii cu .rivire la cali,icarea
.e care o au' la -etodele de tera.ie' la durata .ro4a4il1 &i ter-enii ,inanciari ai
acestuia' .si/otera.eu0ii tre4uie s1 se su.un1 .rinci.iului integrit10ii -orale'
-ani,estat .rin cinste' corectitudine' res.ect ,a01 de cei cu care intr1 8n rela0ie' ,ie
ace&tia .acien0i T clien0i sau colegi.
In,or-a0iile o,erite .acien0ilor T clien0ilor tre4uie s1 ,ie oneste' o4iective &i
realiste' .e .arcursul sau du.1 8nc/eierea rela0iei .ro,esionale.
<n ca9ul 8n care intervin anu-ite con,licte legate de o4liga0iile &i co-.eten0ele
.si/otera.eu0ilor' ace&tia tre4uie s1 le re9olve 8n -anier1 res.onsa4il1.
R!-,($-&:#+#/&/!& ,%("!-#($&+3 4# 4/##$1#"#03
Standardele -orale &i de conduit1 ale .si/otera.eu0ilor re.re9int1 o .ro4le-1
.ersonal1. Ace&tia vor 0ine sea-a de ,a.tul c1 .rin conduita lor 8&i .ot
co-.ro-ite res.onsa4ilitatea .ro,esional1 sau .ot duce la di-inuarea 8ncrederii
8n .si/otera.ie &i .si/otera.eu0i.
Psi/otera.eu0ii tre4uie s1 se co-.orte 8ntr-un -od res.onsa4il' s1 ,ie d1rui0i
naturii s.eciale a rela0iei .si/otera.eutice' care este cl1dit1 8n 8ntregi-e .e
8ncredere total1. A4u9ul &i 9druncinarea 8ncrederii sunt considerate dre.t o
negli2are de c1tre .si/otera.eut a res.onsa4ilit10ii sale .ro,esionale' o 8nc1lcare
a nor-elor deontologice' iar res.onsa4ilitatea .entru aceasta revine 8n 8ntregi-e
.si/otera.eutului. Li.sa res.onsa4ilit10ii 8n rela0ia 4a9at1 .e 8ncredere constituie
o serioas1 eroare 8n trata-entul .si/otera.eutic.
Psi/otera.eu0ii se vor consulta cu colegii 8n sco.ul .revenirii unui co-.orta-ent
nonetic.
R!-,!0/&%!& '!)$#/31## 4# & '%!,/*%#+(% ()*+*#
Psi/otera.eu0ii tre4uie s1 res.ecte dre.turile ,unda-entale ale o-ului' s1
res.ecte dre.tul .acientului T clientului la de-nitate' 8ncredere' autodeter-inare'
con,iden0ialitate' inti-itate. Psi/otera.eu0ii vor 0ine cont 8n activitatea .e care o
des,1&oar1 de di,eren0ele individuale' culturale' de rol' v;rst1' se:' li-41' ras1'
etnie' religie' origine na0ional1' statut econo-ic' orientare se:ual1' /andica.' &i
nu vor des,1&ura sau tolera .ractici nedre.te' discri-inatorii.
R!-,($-&:#+#/&/!& -(0#&+3
Con&tien0i de res.onsa4ilit10ile lor .ro,esionale ,a01 de co-unitatea 8n care
-uncesc &i tr1iesc' .si/otera.eu0ii vor c1uta s1 contri4uie la -en0inerea &i
crearea condi0iilor care s1 resta4ileasc1 &i s1 -en0in1 s1n1tatea .si/ologic1 T
-ental1. Psi/otera.eu0ii vor tre4ui s1 acorde aten0ie &i s1 ac0ione9e 8n vederea
atenu1rii cau9elor su,erin0elor u-ane' res.ect;nd legea &i 8ncura2;nd
(@
de9voltarea .oliticilor sociale &i legislative care servesc intereselor .acien0ilor T
clien0ilor lor. Psi/otera.eu0ii vor c1uta s1 evite ,olosirea 8n sco.uri inadecvate a
activit10ii sau re9ultatelor -uncii lor.
A$"ecte de rd%n le7%$lat%-
$03+0&%!& $(%)!+(% C('*+*# E/#0 &+ FRP
Codul Etic constituie o 4a91 .entru luarea de atitudine colectiv1 8-.otriva acelor
co-.orta-ente care sunt a.reciate dre.t 8nc1lc1ri ,lagrante ale .rinci.iilor eticii
.si/otera.eutice. es.ectarea nor-elor codului constituie o o4liga0ie -oral1
.entru -e-4rii FP. Ca9urile de 8nc1lcare a .re9entului Cod Etic vor ,i evaluate
8n cadrul unei Co-isii de Etic1 a FP. Ac0iunile considerate dre.t 8nc1lc1ri ale
nor-elor .re9entului Cod Etic i-.lic1 sanc0iuni .lec;nd de la -ustrare' .;n1 la
retragerea calit10ii de -e-4ru al FP' .recu- &i in,or-area altor organi9a0ii
.ro,esionale cu .rivire la res.ectivele a4ateri.
NTREBRI PENTRU CURSANI
&. -xplicai distincia dintre psihoterapie i consiliere i argumentai
tipul de pregtire profesional necesar pentru cele dou tipuri de
intervenie psihologic.
0. %escriei caracteristicile generale ale relaiei psihoterapeutclient i
evideniai prin ce se deosebete ea de alte relaii umane.
/. -numerai obiectivele care considerai c sunt potrivite pentru a fi
urmrite ntrun demers psihoterapeutic de scurt durat "ntre ) i
&1 edine$.
(. ,rgumentai importana evalurii strii pacientului n procesul
psihoterapeutic i tipul de instrumente la care ai apela ntro astfel
de situaie.
*)

7. !are considerai c sunt motivele care au dus la elaborarea
!odului deontologic al profesiei de psihoterapeut9
BIBLIOGRAFIE
. HOLDEVICI I%#$&> -lemente de psihoterapie' Editura All'
%ucure&ti' +@@6
2. HOLDEVICI I%#$&D VASILESCU I+#!> Psihoterapia. :ratament fr
medicamente, Editura Ceres' %ucure&ti' +@@*
7. IONESCU G.!(%8.!> :ratat de psihologie medical i
psihoterapie, Editura AsQle.ios' %ucure&ti' +@@5
9. MITROFAN I(+&$'&> 4rientarea experienial n psihoterapie,
Editura SPE' %ucure&ti' ()))
*+
II. FACTORII CARE INTERVIN N DERULAREA
PROCESULUI PSIHOTERAPEUTIC
II.. E+!)!$/! 0()*$! 0&%! 0&%&0/!%#E!&E3 '!-"34*%&%!&
,%(0!-*+*# ,-#.(/!%&,!*/#0
n orice ,or-1 de interven0ie .si/otera.eutic1' indi,erent de &coala sau
curentul teoretic .e care se 8nte-eia91' intervin o serie de ele-ente co-une
care asigur1 4unul -ers sau e&ecul acesteia. Princi.alele ele-ente suntE relaia
stabilit ntre psihoterapeut i client, cadrul terapeutic i atmosfera de eveniment
a edinelor psihoterapeutice, dorina de schimbare a pacientului, asumarea de
ctre pacient a responsabilitii pentru propria existen, descrcarea emoional
"catharsisul$, producerea insighturilor.
II. .. R!+&1#& -/&:#+#/3 =$/%! ,-#.(/!%&,!*/ 4# 0+#!$/
Este i-.ortant ca rela0ia .si/otera.eut-client s1 se constituie ca o rela0ie de
s.ri2in din .artea tera.eutului c1tre .acient. Din acest .unct de vedere' rela0ia
tera.eutic1 este o rela0ie unidirec0ional1E singurul 4ene,iciar direct este .ersoana
a,lat1 8n di,icultate' iar tera.eutul se a,l1 8n situa0ia de a o,eri a2utor' ,1r1 a
a&te.ta reci.rocitate. C/iar dac1 8n -ulte ca9uri o interven0ie reu&it1 8i o,er1 &i
.si/otera.eutului o stare de 4ine &i satis,ac0ie' nu acesta este sco.ul .rinci.al al
.si/otera.iei' ci un e,ect colateral. Dac1 nu' ave- de-a ,ace cu ceea ce nu-i-
J4ene,iciul secundarK al tera.eutului' care are nevoie de .acient' de 8ncrederea &i
a.elul la a2utor al acestuia .entru a se si-0i util. De aceea sunt indis.ensa4ile
anali9a .ersonal1 a .si/otera.eutului &i o activitate .er-anent1 de su.ervi9are
care reduc riscul de a .roiecta asu.ra .acientului Acontratrans,erB .ro.riile
con,licte nere9olvate. Ti-.ul consulta0iei .si/otera.eutice este un ti-. alocat 8n
8ntregi-e &i necondi0ionat clientului. Aceasta .resu.une din .artea
.si/otera.eutului deta&area te-.orar1 ,a01 de .reocu.1rile .ersonale'
sus.endarea .ro.riilor interese &i nevoi &i concentrarea atent1 asu.ra lu-ii &i
.ro4le-aticii .acientului s1u. O ast,el de ,ocali9are asu.ra clientului .resu.une
antrenarea unor caracteristici &i a4ilit10i ale tera.eutului' .recu- ca.acitate
e-.atic1' de.rinderi de ascultare activ1' sensi4ilitate ,a01 de -esa2e ver4ale &i
nonver4ale' aten0ie concentrat1' r14dare etc. ela0ia .si/otera.eutic1 e,icient1
se sta4ile&te ca o rela0ie 8nc1rcat1 de c1ldur1 su,leteasc1' de si-.atie' 4a9at1
.e 8ncredere' .e senti-entul de securitate' .e convingerea clientului c1 este cu
adev1rat 8n0eles.
*(
II..2. C&'%*+ /!%&,!*/#0 4# &/)(-"!%& '! !6!$#)!$/ & 4!'#$1!+(%
,-#.(/!%&,!*/#0!
<n ca4inetul de .si/otera.ie este necesar1 sta4ilirea unor reguli .recise &i
reali9area unei a-4ian0e s.eci,ice de lucru. Persoanele care se decid s1 a.ele9e
la serviciile .si/otera.eutice' de regul1' traversea91 di,icult10i 8n di,erite .lanuri
sau e:.eri-entea91 o stare de discon,ort. Toate acestea le deter-in1 s1 caute
e:.lica0ii &i s.ri2in 8n de.1&irea situa0iilor tensionate 8n care se g1sesc. A,l;ndu-
se' de regul1' 8n -o-ente de -are sensi4ilitate &i ,ragilitate .si/ic1'
co-.orta-entul &i -aniera 8n care tera.eutul 8i aco-.ania91 ca.1t1 o
i-.ortan01 crucial1. Pentru a c1.1ta 8ncredere 8n .osi4ilitatea de sc/i-4are &i de
de.1&ire a o4stacolelor 8nt;-.inate' clientul are nevoie al1turi de o .re9en01
securi9ant1' 8ncura2atoare' st1.;n1 .e sine &i' 8n acela&i ti-.' dedicat1 8n
8ntregi-e s.ri2inirii sale. De aceea' este esen0ial ca 8n -inutele destinate
consulta0iei' .si/otera.eutul s1 ,ie .re9ent +))S .entru clientul s1u &i s1 se
asigure c1 nu vor interveni situa0ii ne.rev19ute sau .ertur4atoare. Este
nereco-anda4il' de .ild1' ca tera.eutul s1 ias1 .entru ca s1 discute cu cineva
care toc-ai a 41tut la u&1' s1 r1s.und1 la tele,on sau s1 se ocu.e de altceva
dec;t de situa0ia clientului s1u 8n ti-.ul &edin0ei. <nt;r9ierea ,recvent1 a
.si/otera.eutului' contra-andarea re.etat1 sau c/iar uitarea unor .rogra-1ri
re.re9int1' de ase-enea' erori grave care denot1 li.s1 de .ro,esionalis-.
Psi/otera.ia re.re9int1 un eveni-ent i-.ortant 8n via0a clientului &i e,icien0a sa
de.inde 8n -are -1sur1 &i de -odul 8n care tera.eutul -arc/ea91 &i res.ect1
acest lucru. Pentru 4unul -ers al oric1rei tera.ii' ca4inetul tre4uie s1 ,ie un
s.a0iu s.ecial destinat 8nt;lnirii cu clientul' 8n care s1 nu inter,ere alte .ersoane
sau .reocu.1ri. De aceea se reco-and1 ca &edin0ele tera.eutice s1 nu se
des,1&oare la do-iciliul .si/otera.eutului sau al .acientului' dec;t 8n situa0ii
e:traordinare Ade e:e-.lu' atunci c;nd .acientul este i-o4ili9at la .at &i nu se
.oate de.lasaB. Din acelea&i -otive' este .re,era4il ca o consulta0ie de
.si/otera.ie s1 nu se reali9e9e 8ntr-un salon de s.ital sau 8ntr-un s.a0iu
i-.rovi9at' ci 8ntr-un ca4inet con,orta4il &i -o4ilat adecvat
3
. O deose4it1
4
Pentru .si/anali&tii ,reudieni clasici a-ena2area ca4inetului .resu.une un divan .e care st1
8ntins con,orta4il .acientul 8n .o9i0ie se-i&e9;nd1. <n s.atele s1u se a,l1 ,otoliul .si/analistului
care ast,el .oate o4serva &i nota toate reac0iile .acientului ,1r1 a se a,la 8n c;-.ul s1u vi9ual.
!eo.si/anali&tii' ca &i -area -a2oritate a tera.eu0ilor conte-.orani' indi,erent de orientare'
o.tea91 acu- .entru .o9i0ia ,a01 8n ,a01. Pentru situa0iile 8n care se lucrea91 cu ,a-ilii sau gru.uri
da clien0i' scaunele' ,otoliile sau saltelu0ele se a&ea91 8n cerc' ast,el 8nc;t ,iecare dintre
.artici.an0i s1 se vad1 cu ,iecare. O regul1 de 4a91 8n aran2area -o4ilierului este aceea c1 8n
ca4inetul .si/otera.eutic nu se a&ea91 un 4irou sau o -as1 8ntre tera.eut &i client Aclien0iB' ceea
ce din .unct de vedere .si/ologic ar crea o 4arier1 8n co-unicare &i inegalitate 8ntre cele dou1
.1r0i a,late de o .arte &i de alta a 4iroului. In .lus' o -as1 .oate ascunde -ulte dintre se-nalele
nonver4ale .e care tera.eutul le .oate alt,el valori,ica 8n conte:tul &edin0ei. Se .ot ,olosi 8ns1
-1su0e -ici sau o -as1 a&e9at1 lateral dac1 este nevoie de su.ort .entru desen' -odela2 sau
alte te/nici .si/otera.eutice. In ,unc0ie de s.eci,icul activit10ii .si/otera.eutice des,1&urate'
ca4inetul de .si/otera.ie .oate dis.une de a-ena21ri s.eciale. De .ild1' un studio de
.si/odra-1 .resu.une o scen1 &i un s.a0iu destinat auditoriului' recu9it1 &i o instala0ie de lu-in1
care s1 .er-it1 .unerea 8n scen1' c;t -ai a.roa.e de realitate' a unor secven0e din lu-ea
**
i-.ortan01 o au sta4ilirea &i res.ectarea de co-un acord' de c1tre tera.eut &i
client' a unor reguli esen0iale care asigur1 Jcadrul tera.euticK. Este vor4a de
sta4ilirea .recis1 a 9ilelor &i orelor de consulta0ie' a duratei unei consulta0ii' a
condi0iilor de 8ntreru.ere &i de reluare a tera.iei' a onorariului &i a siste-ului de
.lat1' a i-.ortan0ei onestit10ii 8n cadrul tera.iei' a co-.orta-entelor .er-ise &i
ne.er-ise 8n cadrul rela0iei tera.eutice. Psi/otera.eutul' ca cel care conduce
de-ersul tera.eutic' este cel care .ro.une &i asigur1 res.ectarea acestui siste-
nor-ativ' care are ca sco. .rinci.al ordonarea -ental1 a .acientului' 8nt1rirea
ca.acit10ii de control &i autocontrol &i consolidarea unui senti-ent de siguran01 &i
8ncredere 8n tera.ie.
II..7. D(%#$1& '! -0.#):&%! & ,&0#!$/*+*#
Dorin0ei de sc/i-4area a .acientului 8i r1s.unde un tera.eut care-l 8n0elege &i-l
res.ect1 .e cel din ,a0a sa. Punctul de .ornire al oric1rei interven0ii
.si/otera.eutice soldat1 cu succes 8l constituie -otiva0ia clientului. F1r1 dorin0a
&i acordul acestuia de a 8ncerca s1 sc/i-4e ceva 8n .ro.ria structur1 &i
,unc0ionalitate .si/ic1' co-.eten0a &i 4un1voin0a tera.eutului r1-;n
ne.utincioase. De aici &i e&ecul -ultor tentative .si/otera.eutice 8n ,a0a unor
.ersoane JaduseK sau Jtri-iseK la ca4inet 8-.otriva voin0ei lor Ave9i ca9ul co.iilor
sau adolescen0ilor adu&i de .1rin0i' so0ului sau so0iei 8-.ins de .artenerul
con2ugal' .ersoanelor cu tul4ur1ri de .ersonalitate sau alte tul4ur1ri .si/ice
tri-i&i de ca4inete -edicale sau diverse institu0iiB. #otiva0ia intrinsec1 r1-;ne
condi0ia sine Uua non a reu&itei oric1rei tera.ii.
II..9. A-*)&%!& '! 03/%! ,&0#!$/ & %!-,($-&:#+#/31## ,!$/%* ,%(,%#& !F#-/!$13
Asu-area res.onsa4ilit10ii de c1tre .acient este o condi0ie str;ns legat1 de cea
.recedent1. <n tera.ie este i-.ortant ca un .acient care se si-te constr;ns de
8-.re2ur1rile din via0a sa s1 ,ie a2utat s1 a.recie9e 8n ce ,el a contri4uit el 8nsu&i
la aceast1 situa0ie Aaleg;nd' de e:e-.lu' s1 r1-;n1 c1s1torit sau s1 .1stre9e
dou1 slu24e sau s1 8ngri2easc1 trei c;ini &.a.-.d.B. Tera.eutul are de desco.erit
ce rol 2oac1 clientul 8n .ro.ria sa dile-1' a.oi are sarcina s1 g1seasc1 -odalit10i
de a=i co-unica .acientului acest insig/t. P;n1 c;nd clientul nu reali9ea91 c1 el
8nsu&i este cel care-&i creea91 .ro.riul discon,ort' nu va ,i real-ente -otivat s1
se sc/i-4e. Pentru .acien0ii care nu vor s1 acce.te aceast1 res.onsa4ilitate'
care .ersist1 8n a-i 4la-a .e al0ii = .ersoane sau ,or0e din a,ar1 = .entru
discon,ortul .e care-l si-t' nu este .osi4il1 o tera.ie real1. <n sc/i-4' 8n0elegerea
&i asu-area res.onsa4ilit10ii 8i o,er1 8n ti-. clientului un senti-ent de siguran01'
.utere' -o4ili9area .entru a-&i conduce &i gestiona via0a con,or- .ro.riilor
nevoi.
interioar1 a .rotagonistului. Un ca4inet de tera.ie cor.oral1 este dotat cu saltele' .1turi' .ernu0e'
.rosoa.e' 8n ti-. ce 8ntr-un ca4inet 8n care se lucrea91 cu co.ii este o4ligatoriu s1 e:iste 2uc1rii'
-arionete' culori &i .lastilin1' 2ocuri .entru diverse categorii de v;rst1 etc.
*3
II..;. D!-03%0&%!& !)(1#($&+3 (0&/.&%-#-)
Desc1rcarea cat/artic1 ia de cele -ai -ulte ori ,or-a .l;nsului' a sus.inelor' a
i94ucnirilor de ,urie' de revolt1' a ,olosirii de gesturi sau cuvinte dure A4ine8n0eles'
cu li-itarea de rigoare' de a nu .roduce r1u .ro.riei .ersoane sau celor din 2urB.
<n ,oarte -ulte ca9uri' educa0ia .ri-it1 8nc1 de la v;rste ti-.urii' cerin0ele
sociale' dorin0a de a-i .rote2a sau tea-a de a nu-i .ierde .e cei a.ro.ia0i' 8i ,ac
.e oa-eni s1 ascund1 sau s1 nu-&i .er-it1 s1 e:.ri-e o serie de resenti-ente
ori de su,erin0e. Ast,el' 8n loc s1 .roteste9e c;nd li se ,ace o nedre.tate' aleg s1
tac1 &i s1 se console9e cu ideea c1 Jnu este ,ru-os s1 te cer0iK. <n loc s1
2eleasc1 .ierderea unei ,iin0e dragi' aleg s1 se co-.orte Jde-nK' Js1 nu se dea 8n
s.ectacolK &i s1 su,ere 8n t1cere. <n loc s1 cear1 .ersoanelor din 2ur lucrurile .e
care &i le doresc &i s1 se 4ucure atunci c;nd le .ri-esc' aleg s1 r1-;n1
,rustrate' s1 se si-t1 neiu4ite &i negli2ate' .entru c1 au interiori9at nor-a
con,or- c1reia J nu e 4ine s1 ceri &i s1-0i cree9i o4liga0iiK. %ine8n0eles' 8n ,iecare
dintre aceste e:e-.le este vor4a des.re alegeri necon&tienti9ate 8n -od e:.licit'
dar care se .roduc 8n via0a curent1 a.roa.e 8n ,iecare 9i. e9ultatul este o
acu-ulare de tensiuni intra.si/ice care deter-in1 o stare de ne-ul0u-ire acut1'
o i-agine de sine .r14u&it1 &i uneori i94ucniri nea&te.tate &i ne2usti,icate de
conte:t. Sunt acu9e ale -ultora dintre .acien0i' iar desc1rcarea a,ectiv1
Acat/arsisulB este un .as esen0ial 8n evolu0ia oric1rei .si/otera.ii. <n at-os,era
tera.eutic1 securi9ant1' cat/arsisul 8nsea-n1 e:.ri-area li4er1 &i desc/is1 a
tr1irilor a,ective' 8nl1turarea -ecanis-elor de a.1rare' acce.tarea .ro.riilor
e-o0ii &i senti-ente &i a .ro.riului eu.
II..G. P%('*0!%!& #$-#8./-*%#+(%
Insig/t-ul const1 8n 8n0elegerea 4rusc1' intuitiv1 a unor con,licte &i -ecanis-e
.si/ologice .ersonale' a anu-itor lucruri .e care .ersoana nu le sesi9ase
anterior' 8n ciuda i-.ortan0ei lor. Producerea insig/t-urilor se reali9ea91 .e 4a9a
.relucr1rii -aterialelor .roduse de client' 8-.reun1 cu clientul. <n decursul
.si/otera.iei' la o40inerea insig/turilor se .oate a2unge ,olosind -etode di,eriteE
,ie .rin asocia0ii li4ere sau anali9a viselor &i a actelor ratate Aca 8n .si/anali91B'
,ie .rin discutarea situa0iilor de via01' a credin0elor &i co-.orta-entelor re.etitive
&i a.ro,undarea 8n0elegerii lor Aca 8n ca9ul tera.iilor co-.orta-entaleB' ,ie .rin
.rovocarea &i clari,icarea unor strategii de ac0iune eviden0iate 8n ur-a unor
te/nici .rovocative Aca 8n tera.iile e:.erien0ialeB etc. De regul1' aceste Jilu-in1ri
intuitiveK se .roduc ini0ial 8n ur-a interven0iei ne-i2locite a .si/otera.eutului' care
8l g/idea91 .e .acient 8n de-ersul s1u de autoe:.lorare &i 8i o,er1' direct sau
indirect' inter.ret1ri. Inter.ret1rile ,1cute corect iau ,or-a unor e:.lica0ii care sunt
acce.tate total de client &i 8l a2ut1 s1 .ercea.1 lu-ea &i .ro.ria sa ,unc0ionare
dintr-o alt1 .ers.ectiv1. Ele o,er1 r1s.uns la -ulte dintre 8ntre41rileE Jde ceRK
*5
Jcu-RK J8n ce ,elRK' 8i .er-it .acientului s1 8&i 8n0eleag1 e:.erien0a de via01 ca
av;nd o structur1 coerent1. Prin aceasta' se creea91 .re-isele .entru o40inerea
unui senti-ent de siguran01' de 8ncredere 8n .osi4ilitatea de autocontrol &i de
gestionare a .ro.riei vie0i. To4ie !at/an de,inea' 8n genere' si-.to-ul .si/ic
dre.t ;un text ieit din context<' ATo4ie !at/an' ())+B .entru care orice tera.ie
e,icient1 8&i .ro.une g1sirea &i re8ncadrarea acestui Jte:tK 8n Jconte:tulK c1ruia 8i
a.ar0ine. Este ceea ce .si/otera.eutul 8&i .ro.une .rin inter.ret1rile ,1cute' care
au ca sco. ulti- .roducerea insig/t-urilor. <n tera.ie' insig/t-urile .er-it tre.tat
auto8n0elegerea &i acce.tarea .ro.riei .ersoane' a rela0iilor cu ceilal0i' a
senti-entelor' atitudinilor &i -otiva0iilor .ro.riilor co-.orta-ente. Pe -1sur1 ce
.acientul devine con&tient de -odul s1u de ,unc0ionare .si/ic1' de .osi4ilit10ile &i
li-itele .ro.rii' 8&i ,or-ea91 &i a4ilitatea de a g1si singur e:.lica0ii &i de a-&i
decodi,ica -esa2ele trans-ise de incon&tient. Este sco.ul ,inal al oric1rei
.si/otera.ii realeE o40inerea autono-iei clientului.
*6

II.2. C(),&/#:#+#/&/!& /!%&,!*/-0+#!$/
Buna des,1&urare a .rocesului tera.eutic de.inde 8n .rinci.al de trei
categorii de varia4ile care converg &i interac0ionea91 8ntre eleE

&. particularitile pacientuluiE structura de .ersonalitate'
nivelul intelectual' v;rsta' se:ul' cultura &i -ediul de
.rovenien01' siste-ul s1u de credin0e etc.
0. particularitile psihoterapeutuluiE tr1s1turi de .ersonalitate'
orientarea .si/otera.eutic1 c1reia 8i a.ar0ine &i -etodologia
utili9at1' v;rsta' e:.erien0a .si/otera.eutic1' co-.eten0a
etc.
/. factorii externiE situa0ie econo-ic1 Adi,icult10i -ateriale sau
.ierderea statutului econo-ic' .ro,esionalB' stres' ,rustr1ri
ale vie0ii cotidiene' rela0ii ,a-iliale &i .ro,esionale' distan0a
dintre re9iden0a clientului &i ca4inetul .si/otera.eutic etc.
Aceste varia4ile ac0ionea91 8ntotdeauna 8n interde.enden01' in,luen0;ndu-se
reci.roc. Dac1 uneori ,actorii e:terni sunt -ai di,icil de ur-1rit &i controlat' -odul
8n care se co-4in1 caracteristicile .si/otera.eutului &i cele ale clientului 8n cadrul
rela0iei tera.eutice nu .oate ,i nicidecu- ignorat. Ast,el' e,icien0a de-ersului 8n
.si/otera.ie de.inde 8n -are -1sur1 de Jco-.ati4ilitateaK tera.eut-client. Dac1'
de e:e-.lu' din .unct de vedere al ti.ului te-.era-ental' un tera.eut coleric
lucrea91 cu un .acient -elancolic' se .oate 8nt;-.la ca rit-ul s1u s1 ,ie uneori
.rea alert .entru clientul .e care 8l are 8n ,a01. <n unele -o-ente' din dorin0a de a
evolua -ai re.ede' con,or- rit-ului s1u .ersonal' .oate s1-&i .iard1 r14darea'
s1-l gr14easc1 .e client' neres.ect;nd ti-.ul de ela4orare -ai lent de care are
acesta nevoie. <n sens invers' un tera.eut ,leg-atic 8n interac0iune cu un .acient
sangvinic sau coleric .oate ,i uneori .erce.ut' din cau9a vite9ei de reac0ie
in,erioar1 celei a clientului s1u' ca inert' neinteresat sau de.1&it de situa0ie.
Aceasta nu 8nsea-n1 c1 un .si/otera.eut cu te-.era-ent sangvinic nu .oate
lucra cu un .acient ,leg-atic sau c1 un client de ti. e:travert nu .oate ,i
aco-.aniat de un tera.eut de ti. introvert &.a.-.d. Este i-.ortant ca
.si/otera.eutul' cel care este .rinci.alul res.onsa4il de 4una ,unc0ionare a
interac0iunii cu clientul' s1 ,ie con&tient de aceste di,eren0e &i s1 le utili9e9e'
*7
atunci c;nd se .oate' 8n ,avoarea .rocesului tera.eutic Aun .acient coleric .oate
8nv10a autocontrolul din rela0ia cu un tera.eut ,leg-atic' du.1 cu- un client
introvertit .oate 8nce.e s1 se oriente9e -ai -ult c1tre e:terior 8n ur-a
interac0iunii cu un tera.eut e:travertitB. La ,el de i-.ortant' 8ns1' este ca
.si/otera.eutul s1 ,ie con&tient de .ro.riul -od de ,unc0ionare .si/ic1' de
.osi4ilit10ile &i li-itele sale' care nu-i .er-it s1 ,ie la ,el de e,icient 8n orice ti. de
rela0ie. Fiecare .ersoan1 &i' ,iresc' ,iecare .si/otera.eut este caracteri9at1 .rintr-
o serie de tendin0eE o4sesionale' co-.ulsive' /istrionice' an:ioase' de.resive'
de-onstrative etc. Acestea' ,1r1 a ,i .atologice' 8i de,inesc structura de
.ersonalitate' 8i -odelea91 &i 8i orientea91 co-.orta-entul 8ntr-un anu-it -od.
Pri-ul .as 8n ,or-area oric1rui tera.eut 8l constituie con&tienti9area &i
acce.tarea .ro.riilor tendin0e. <n -o-entul acesta devine e:.licit &i ti.ul de
ca9uistic1 la care se va ra.orta cel -ai e,icientE cel cu tendin0e -aniacale va
8n0elege &i va aco-.ania cel -ai 4ine .acien0ii e:.ansivi' ca9urile de ,o4ii sau
atacuri de .anic1 vor r1s.unde .o9itiv la interven0ia unui tera.eut cu tendin0e
an:ioase etc. <n aceea&i idee se 8ncadrea91 &i constatarea con,or- c1reia de
-ulte ori .acien0ii au o -ai -are 8ncredere &i reac0ionea91 -ai 4ine la un
.si/otera.eut care a trecut .rintr-o situa0ie ase-1n1toare cu a lor &i a de.1&it-o
Ave9i situa0ia .ersoanelor de.endente de alcool sau de drog' victi-e ale violurilor
etc.B De ase-enea' de -ulte ori v;rsta este un ele-ent i-.ortant .entru -odul
8n care clientul se ra.ortea91 la .si/otera.eutul s1u. Persoanele adulte tind s1
acorde credit .si/otera.eu0ilor -ai v;rstnici' .e care 8i .erce. ca av;nd -ai
-ult1 e:.erien01 &i ca.acitatea de a 8n0elege realit10i co-.le:e caE rela0iile de
cu.lu &i ,a-iliale' .arentalitatea' .ro4le-ele legate de 8naintarea 8n v;rst1 &.a.
Adolescen0ii &i tinerii o.tea91 de -ulte ori .entru tera.eu0i tineri' .e care 8i si-t
-ai a.roa.e de realitatea lor &i -ai a.0i s1 le 8n0eleag1 nelini&tile &i
ne-ul0u-irile. Pe de alt1 .arte' 8n ,unc0ie de .ro4le-atica .entru care individul
a.elea91 la a2utor de s.ecialitate' aceste .re,erin0e se .ot -odi,ica. De .ild1' un
t;n1r .oate dori s1 lucre9e cu un .si/otera.eut de v;rsta .1rin0ilor sau 4unicilor
s1i' ca .entru a o40ine su.ortul a,ectiv sau a .ro,ita de 8n0ele.ciunea unei ast,el
de .ersoane. Un .acient de v;rsta a treia .oate 4ene,icia de .re9en0a tonic1 a
unui .si/otera.eut t;n1r' care s1-i revitali9e9e resursele &i s1-i sti-ule9e .o,ta
de via01 &i de ac0iune.
*?
II.7. A'&,/&%!& /#,*+*# '! &:(%'&%! ,-#.(/!%&,!*/#03 +&
,%(:+!)&/#0& 0+#!$/*+*#
n ,unc0ie de a.artenen0a la o orientare tera.eutic1 sau alta' ,iecare
.si/otera.eut a4ordea91 .acien0ii cu care lucrea91 8ntr-o anu-it1 -anier1'
,olose&te anu-ite te/nici de lucru' se orientea91 c1tre un de-ers de lung1 sau
de scurt1 durat1. Ti.urile de .ro4le-e .entru care oa-enii se adresea91
.si/otera.iei sunt e:tre- de variate &i re9olvarea acestora nu se ,ace nicidecu-
du.1 un -odel unic' general vala4il. A- .utea a,ir-a c/iar c1 una dintre cau9ele
a.ari0iei unui nu-1r at;t de -are de &coli tera.eutice este toc-ai
/eterogenitatea .ro4le-elor .si/ice &i c1 ,iecare curent .si/otera.eutic 8&i
dovede&te e,icien0a 8n tratarea unora dintre ele' ,1r1 a se constitui 8ntr-un
.anaceu universal. Dac1 de-ersul .si/analitic clasic este socotit cel -ai .otrivit
.entru o nevro91 de ti. conversiv' el este' 8n sc/i-4' contraindicat 8n ca9ul unui
.acient de.resiv' .e care 8l .oate ad;nci &i -ai -ult 8n ru-ina0ii &i idei negative.
<n .lus' interven0ia .si/analitic1 se .retea91 doar la o anu-it1 categorie de
.acien0i' cu un anu-it nivel de eleva0ie &i cu o -otiva0ie .uternic1. <n literatura de
s.ecialitate a-erican1 a.are c/iar sintag-a =,8>?@ .entru a de,ini aceast1
categorie de .acien0i care tre4uie s1 ,ieE Voung AtineriB' attractive Aatr1g1toriB' ric/
A4oga0i' cu -i2loace ,inanciare su,iciente .entru a .l1ti o cur1 .si/analitic1 de
lung1 durat1B' ver4al Acu ca.acitate de ver4ali9areB' intelligent Ainteligen0iB &i
social A.ersoane sociale' socia4ile' cu antura2B .entru a .utea .ro,ita de .e ur-a
.si/anali9ei. Pentru .acien0ii de.resivi este indicat1 -ai degra41 o a4ordare
cognitiv-co-.orta-ental1 de -odi,icare &i 8nlocuire a g;ndurilor ira0ionale cu idei
ada.tative sau un de-ers e:.erien0ial 4a9at .e activarea resurselor energetice
4locate ale clientului. Tera.iile co-.orta-entale' cele cognitiv-co-.orta-entale
&i te/nicile de rela:are .ot ,i utili9ate cu succes 8n tratarea unor ,o4ii sau atacuri
de .anic1' dar li-ita acestor interven0ii este c1 .ot duce la 8nl1turarea
*@
si-.to-ului ,1r1 a g1si &i interveni asu.ra su4stratului .si/ologic al acestuia.
Cau9a r1-;n;nd ast,el neatins1' .oate genera 8n viitor o recidiv1 sau un alt
si-.to-. Cri9ele e:isten0iale' .ro4le-ele rela0ionale &i de co-unicare se
.retea91 ,oarte 4ine la o a4ordare e:.erien0ial1. <n ca9ul unor tul4ur1ri .si/ice cu
un grad -ai -are de gravitate sunt necesare de-ersuri .si/otera.eutice
s.eci,ice. Persoanele cu tul4ur1ri de .ersonalitate nu r1s.und .o9itiv la o
interven0ie ver4al1 sau la te/nici de ti. co-.orta-ental. <n sc/i-4' .ot ,i
rece.tive la un de-ers .si/otera.eutic cor.oral Acu- ar ,i' de .ild1' anali9a
4ioenergetic1' tera.ia .rin lovireB &i la lucrul 8n gru.. Acestea le .er-it s1 se
structure9e 8ntr-un cadru securi9ant' 4a9at .e reguli clare' s1 intre 8n contact cu
.ro.ria energie &i agresivitate' s1-&i e:.lore9e .ro.riul senti-ent de siguran01 &i
8ncredere 8n sine' ra.orturile cu legea &i cu re.re9entan0ii acesteia. Pentru
.acien0ii .si/otici a,la0i 8n re-isiune' c;t &i .entru .acien0ii cu retard -intal sau 8n
stadii involutive se .ot utili9a o serie de te/nici arttera.eutice Adesen' -odela2'
danstera.ie' rit-otera.ieB' care se dovedesc cu at;t -ai e,iciente atunci c;nd
sunt utili9ate 8n gru.. Ele .ot sti-ula utili9area unor resurse creative ne,olosite
.;n1 atunci' iar .rin ra.ortarea &i valori9area 8n gru. s.oresc senti-entul de
8ncredere 8n sine &i 8n ceilal0i &i ,acilitea91 integrarea social1. Este 4ine ca
.si/otera.eutul' indi,erent de .reg1tirea sa' s1 cunoasc1 ti.urile de .ro4le-e .e
care le .oate trata cu succes' iar .entru cele care 8i de.1&esc co-.eten0a s1
ai41 .ro,esionalis-ul de a-&i recunoa&te li-itele &i de a reco-anda clientului un
alt coleg' ,or-at 8n acea direc0ie. <n .lus' tendin0a actual1 8n .si/otera.ie este de
,or-are continu1 &i /olistic1' ast,el 8nc;t tera.eutul s1 a2ung1 s1 ai41 la
dis.o9i0ie un 4aga2 su,icient de 4ogat de cuno&tin0e &i de te/nici' care s1-i
.er-it1 s1 a4orde9e o ca9uistic1 c;t -ai variat1. De alt,el' 8n do-eniul
.si/otera.iei' ca.1t1 a-.loare ideea con,or- c1reia nu se .oate vor4i des.re o
-etod1 unic1 de interven0ie tera.eutic1 &i nici des.re categorii clare &i distincte
de .ro4le-e .si/ice. Fiecare .acient este .rivit ca o entitate distinct1 &i este
tratat c;t -ai individual .osi4il. Tera.ia di,er1 de la ca9 la ca9' ,1r1 a .retinde c1
e:ist1 solu0ii sau reguli universal vala4ile. Ceea ce .entru un client sau .entru
tera.eut .oate a.1rea ca re9olvarea ideal1' .entru un alt client .oate .1rea
uneori a4solut inacce.ta4il sau ine,icient.
5

5
De e:e-.lu' o .acient1 a4u9at1 ,recvent de so0 .oate ,i s,1tuit1 cu 4un1-credin01 de cei din 2ur
s1 divor0e9e &i s1-&i re,ac1 via0a. Solu0ia .are evident1 &i de 4un si-0. Dac1 8ns1 ea va lua o
ast,el de deci9ie' eventual sus0inut1 de consilierul s1u' dar ,1r1 s1 ,i 8n0eles resorturile .si/ologice
care au 8-.ins-o 8n aceast1 situa0ie' ,1r1 s1-&i ,i con&tienti9at &i -o4ili9at resursele .ersonale'
,1r1 s1-&i ,i restructurat i-aginea de sine' .oate constata cu sur.rindere c1 divor0ul nu a re9olvat
real-ente .ro4le-a. Ulterior se .oate si-0i &i -ai ne,ericit1' singur1' devalori9at1 &i' sur.rin91tor'
intr1 8ntr-o nou1 rela0ie cu un alt 41r4at' la ,el de violent.
3)
II.9. I$"+*!$1!+! -(0#(-0*+/*%&+! &-*,%& %!*4#/!# ,-#.(/!%&,#!#
Reu&ita 8nt;lnirii dintre .si/otera.eut &i .acient de.inde 8n -are -1sur1 &i
de -ediul de .rovenien01 al acestuia din ur-1' de cultura c1reia 8i a.ar0ine. O
.ri-1 condi0ie a e,icien0ei este li-4a' ca .rinci.al ve/icul de con0inuturi .si/ice.
Orice ,or-1 de tera.ie .resu.une &i ver4ali9are' e:.ri-area 8n cuvinte ,iind
-odalitatea de ,i:are a oric1rui insig/t' a oric1rei trans,or-1ri &i integr1ri la nivel
.si/ologic. Dac1 tera.eutul nu vor4e&te ,oarte corect li-4a clientului s1u' risc1
s1 .iard1 in,or-a0ii esen0iale' s1 nu 8n0eleag1 ce i se co-unic1' s1 nu se ,ac1
4ine 8n0eles &i' 8n ,elul acesta' s1 .re2udicie9e e,ectele tera.iei. C/iar 8n ca9ul
vor4itorilor aceleia&i li-4i' .si/otera.eutul are nevoie s1 se ada.te9e .er-anent
la nivelul de educa0ie al .acientului' s1 ,oloseasc1 e:.resii &i e:.lica0ii .e
8n0elesul acestuia' s1 ,or-ule9e 8ntre41ri clare &i s1 ,ac1 o4serva0ii .e care cel
din ,a0a sa s1 le .oat1 8n0elege &i asi-ila. Al1turi de li-41' un ,actor ,unda-ental
care-&i .une a-.renta asu.ra .rocesului tera.eutic este ansa-4lul de credin0e
cu care .acientul vine 8n tera.ie &i care cores.unde siste-ului socio-cultural din
care .rovine. O serie de .si/otera.eu0i ,rance9i' de e:e-.lu' au constatat c1 de
c;te ori se .une .ro4le-a trat1rii unor 4olnavi e-igran0i veni0i din A,rica' din
#ag/re4' din Antile' Jvindec1toriiK' 8n ciuda ira0ionalit10ii .racticilor lor' se
dovedesc -ult -ai e,icien0i dec;t -edicii 8nar-a0i cu toate cuno&tin0ele lor
J&tiin0i,iceK. Aceast1 realitate se e:.lic1 .rin ,a.tul c1 -etodele de vindecare
tradi0ionale ale vracilor cores.und &i se adresea91 .ertinent siste-elor de
3+
credin0e &i de valori ale acestor .acien0i. Etno.si/iatria &i etno.si/otera.ia au
a.1rut ca solu0ie .entru ast,el de situa0ii. F1r1 a sacri,ica e:igen0a &tiin0i,ic1
necesar1 unui de-ers tera.eutic' .racticienii care lucrea91 cu ca9uri de acest
gen se .ot ins.ira din .rocedeele tradi0ionale .entru a a2uta real-ente .acien0ii
.roveni0i din alte culturi. Ca o continuare a e:e-.lului de -ai sus' un tera.eut
ro-;n care tratea91 un .acient ,rance9 nu .oate ,ace a4strac0ie de educa0ia
occidental1 &i de .redo-inan0a -odelelor analitice 8n cultura de .rovenien01 a
clientului s1u. A&a c1 va ,i necesar s1-&i ada.te9e de-ersul .si/otera.eutic la
-odul de g;ndire &i de ,unc0ionare al .acientului .entru a-l .utea aco-.ania
e,icient
6
. Un loc a.arte 8n siste-ul de credin0e al .acien0ilor 8l de0in .rinci.iile &i
valorile religioase. Este esen0ial ca tera.eutul s1 0in1 cont &i s1 res.ecte aceast1
di-ensiune s.iritual1 8n de-ersul s1u' c/iar dac1 convingerile sale sunt total
di,erite. Un tera.eut ateu .oate ,olosi credin0a 8n Du-ne9eu a .acientului ca
surs1 interioar1 de cura2 &i de sensL ar ,i 8ns1 inacce.ta4il s1 8ncerce s1-l
conving1 c1 divinitatea nu e:ist1 &i convingerile sale nu .ot ,i sus0inute &tiin0i,ic'
de e:e-.lu. <n aceea&i idee' un tera.eut cu convingeri religioase ,er-e .oate
,olosi aceast1 resurs1 dac1 .acientul o cere' dar nu este nicidecu-
reco-anda4il s1 8ncerce cu orice .re0 s1-l converteasc1' ignor;ndu-i credin0ele &i
nevoile reale. %ine8n0eles' e,icien0a 8nt;lnirii tera.eutice cre&te atunci c;nd
tera.eutul &i clientul 8-.1rt1&esc convingeri &i valori convergente sau atunci
c;nd .acientul are desc/iderea .entru a .ri-i &i asi-ila ele-ente noi 8n cadrul
.si/otera.iei.
II.;. I),(%/&$1& )!'#*+*# "&)#+#&+ '! ,%(6!$#!$13 &+ ,&0#!$/*+*# =$
'!-"34*%&%!& ,%(0!-*+*# /!%&,!*/#0
Al1turi de -ediul cultural Aca -acrosiste-B' asu.ra des,1&ur1rii .rocesului
tera.eutic 8&i .un a-.renta &i -ediul ,a-ilial' .ro,esional' antura2ul Aca
-icrosiste-eB c1rora le a.ar0ine clientul. Con&tienti9area acestui ,a.t de c1tre
.si/ologi a dus la a.ari0ia .si/otera.iilor de cu.lu &i de ,a-ilie' ca o co-.letare
sau 8nlocuire' 8n unele ca9uri' a tera.iei individuale sau a tera.iei co.ilului.
Adeseori .ersoana care a2unge la .si/otera.ie e:.ri-1' de ,a.t' su,erin0a unei
re0ele ,a-iliale distorsionate. Este vor4a de a&a-nu-i0ii co.ii-si-.to- sau so0i-
si-.to- care .rin tul4urarea lor atrag aten0ia asu.ra unui siste- ,a-ilial
deteriorat sau -en0in 8n ,a-ilie ni&te leg1turi care alt,el ar risca s1 se ru.1. <n
unele ca9uri -ediul ,a-ilial al .acientului este at;t de .ertur4at' 8nc;t orice
.rogres o40inut 8n cadrul tera.iei este su4-inat .er-anent de cei de acas1.
Li.sa de a,ec0iune' agresivitatea' res.ingerea sau indi,eren0a' su4-inarea
siste-atic1 a i-aginii de sine A.rin re-arci negative de genulE Jnu e&ti 8n stare de
ni-icK' J-ai 8ngri2e&te-te &i tu' uit1-te 8n ce /al ar10iK sau a.arent .o9itive' de
6
<n ca9ul .acien0ilor i-igran0i sau sta4ili0i te-.orar 8n alt1 0ar1 a.ar o serie de -ani,est1ri &i
si-.to-e s.eci,ice reunite su4 denu-irea de Jsindro-ul e:.atrieriiK' datorate senti-entului de
de9r1d1cinare' de li.s1 de a.artenen01 la un gru. de re,erin01 sta4il' de .ierdere a recunoa&terii
&i .o9i0iei sociale' de renun0are la o serie de dorin0e &i nevoi .ersonale.
3(
ti.ulE Jlas1 c1 ,ac eu' tu e&ti -ic &i nu .o0iKB' e:isten0a de secrete &i ta4uuri
an:iogene Asecrete re,eritoare la rela0ii e:tracon2ugale' co.ii ilegiti-i' decese'
sinucideri 8n ,a-ilie' .lecarea de acas1 sau 8ncarcerarea unor rude' ta4uuri
.rivind su4iecte ca se:ualitatea' divor0ul etc.B' li.sa de 8ncredere &i de
co-unicare sunt de -ulte ori constante ale at-os,erei 8n care tr1iesc clien0ii ce
solicit1 s.ri2in .si/otera.eutic. <n literatura de s.ecialitate este descris c/iar
ter-enul de J,a-ilie s/i9o,renogen1K' caracteri9at1 .rin -esa2e du4le &i
contradictorii Ade genul 80i s.un c1 te iu4esc' dar te res.ingL 80i s.un c1 nu e&ti
4un de ni-ic' dar nu-0i dau voie s1 te 8nde.1rte9iB' li.site de coeren01 &i care
.roduc 8n cel care le rece.0ionea91 disociere' a-4ivalen01 &i con,u9ie. Alteori
antura2ul este cel care condi0ionea91 &i 8ntre0ine un co-.orta-ent inadecvat'
,1r1 ca .acientul s1 con&tienti9e9e toate i-.lica0iile ac0iunilor sale. De aceea' 8n
unele situa0ii' succesul de-ersului tera.eutic .resu.une &i o interven0ie asu.ra
-ediului 8n care tr1ie&te .acientul sau ie&irea lui din acel -ediu Asu4 ,or-a
divor0ului' se.ar1rii de .1rin0i' 8ntreru.erii unor rela0ii 8-.ov1r1toare sau riscante
etc.B
II.G. C&+#/31#+! ,-#.(/!%&,!*/*+*# !"#0#!$/
Pute- ad1uga la aceast1 list1 de ele-ente care deter-in1 evolu0ia
de-ersului .si/otera.eutic calitile psihoterapeutului eficient. Indi,erent de
orientarea tera.eutic1 de care a.ar0ine' este i-.ortant ca tera.eutul s1 dea
dovad1 de o capacitate empatic de9voltat1' care s1-i .er-it1 s1 Jse .un1 8n
.ieleaK clientului s1u' s1-i 8n0eleag1 siste-ul de credin0e &i de valori' s1 intre 8n
re9onan01 cu nevoile' tr1irile &i dorin0ele acestuia' ast,el 8nc;t s1-l .oat1 8nso0i
real-ente 8n de-ersul de autocunoa&tere &i de restructurare .ersonal1.
Psi/otera.eutul are datoria de a &ti s1 -en0in1 echilibrul adecvat 8ntre i-.licarea
e-o0ional1 &i distan0area a,ectiv1 ,a01 de .acient &i .ro4le-atica acestuia.
Psi/otera.ia .resu.une o atitudine cald, suportiv, de nelegere i acceptare
din .artea tera.eutului' ,1r1 8ns1 a se identi,ica cu clientul' ,1r1 a-i .relua
3*
nelini&tile &i su,erin0ele' .entru c1 8n ,elul acesta nu-l -ai .oate asista e,icient.
Cel care a.elea91 la tera.ie nu are nevoie nu-ai de un u-1r .e care s1 .l;ng1
&i' cu at;t -ai .u0in' de cineva care s1 .l;ng1 8-.reun1 cu elL el si-te nevoia
unei .re9en0e ,er-e' cal-e' care .oate su.orta durerea &i su,erin0a u-an1 ,1r1
s1 ,ie co.le&it1 &i care .oate insu,la cura2 &i .o,t1 de via01.
7
De aceea' rela0ia
.si/otera.eutic1 necesit1' 8n acela&i ti-.' obiectivitate, realism &i atenie din
.artea tera.eutului' care s1-i .er-it1 acestuia s1 se deta&e9e de .ro4le-atica
.acientului' r1-;n;nd 8n contact .er-anent cu o-ul din ,a0a sa. O calitate
i-.ortant1 cerut1 de e:ercitarea .ro,esiei de .si/otera.eut este flexibilitatea'
capacitatea de adaptare creativ1 &i continu1 la situa0ia &i .ersoana concret1 cu
care lucrea91. Dat ,iind at;t ,a.tul c1 nu e:ist1 dou1 .ersoane cu aceea&i
structur1 sau cu aceea&i .ro4le-atic1 .si/ic1' c;t &i acela c1 8n .si/otera.ie
,iecare ca9 re.re9int1 un univers ce se cere desco.erit' mobilitatea &i
maleabilitatea tera.eutului 8n a-&i alege instru-entele de lucru &i -aniera de
a4ordare a clientului sunt atuuri de necontestat. De ase-enea' creativitatea &i
cura.ul de a e:.lora unele direc0ii -ai .u0in cunoscute sau inco-ode' co-4inate
cu intuiia &i bunul sim dau adesea cele -ai 4une re9ultate. 8espectul fa de
om' 8n general' &i ,a01 de .ersoana din ,a0a sa' 8n .articular' constituie un alt
atri4ut al tera.eutului e,icient &i care se 8-4in1 str;ns cu onestitatea. <n lucrul cu
o-ul sinceritatea este o condi0ie de 4a91' iar li.sa ei este resi-0it1 i-ediat &i
a-endat1 .rin deteriorarea rela0iei. Al1turi de aceste calit10i generale' care .ot ,i
-odelate &i cultivate 8n -1suri di,erite 8n cursul .rocesului de ,or-are
.ro,esional1 &i 8n cadrul tera.iei .ersonale' ,iecare .si/otera.eut de0ine o serie
de atri4ute individuale' care-l .articulari9ea91 &i care 8i de,inesc stilul de lucru.
Unii tera.eu0i .ot ,i -ai activi' directivi' .rovocativi' 8n ti-. ce al0ii sunt -ai non-
directivi' su.ortivi' analitici. Unii sunt orienta0i -ai degra41 c1tre ac0iune' al0ii
c1tre ver4ali9are. Fiecare dintre aceste stiluri are avanta2ele &i li-itele sale' se
.otrive&te -ai -ult sau -ai .u0in anu-itor categorii de .acien0i. Ceea ce este
8ns1 incontesta4il' de&i greu de e:.licat &tiin0i,ic' este ,a.tul c1 e,icien0a unor
.si/otera.eu0i este -ai -are dec;t a altor colegi de 4reasl1 cu aceea&i
.reg1tire' cu acela&i ti. de e:.erien01' care ,olosesc acelea&i -etode. Se .are
c1 ,actorul care intervine 8n .lus este ceea ce se nu-e&te charism' ter-en greu
de de,init' dar care se re,er1 8n genere la talentul sau voca0ia .entru aceast1
.ro,esie. A&a cu- se 8nt;-.l1 8n ca9ul oric1rei .ro,esii' e:ist1 .ersoane cu
8nclina0ie &i calit10i .otrivite e:ercit1rii acestei .ro,esii' du.1 cu- e:ist1 &i
.ersoane total ne.otrivite .entru aceast1 -eserie.
<n genere' tera.eutul' ,1r1 a-&i .ro.une 8n -od e:.res acest lucru' devine un
-odel .entru clientul cu care intr1 8n rela0ie tera.eutic1. <n acest sens' c/iar
.re9en0a' as.ectul ,i9ic' e:.resivitatea sa ver4al1 &i cor.oral1 &i' -ai ales'
ec/ili4rul .si/ic' ca.acitatea sa de rela0ionare &i de co-unicare' adecvarea sa la
realitate sunt esen0iale .entru a se constitui 8ntr-un -odel vala4il' ada.tativ &i de
8ncredere .entru .acient. Este .u0in .ro4a4il ca un tera.eut cu ,acies de.resiv'
cu cearc1ne &i se-ne vi9i4ile de o4oseal1' 8-4r1cat negli2ent' care .re9int1
de,ecte de vor4ire sau care a,i&ea91 se-ne vi9i4ile de st;n2eneal1' se ,oie&te .e
7
De ase-enea' nu este acce.ta4il1 i-.licarea tera.eutului 8-.reun1 cu .acientul 8n activit10i
sau rela0ii care contravin deontologiei .ro,esionale Aa,aceri' rela0ii se:uale etc.B.
33
scaun' se 4;l4;ie &i tre-ur1 e-o0ionat 8n ti-.ul dialogului tera.eutic s1 ins.ire
siguran01 clientului.
Uneori as.iran0ii la .ro,esia de .si/otera.eut tind' de ,a.t' incon&tient c1tre un
statut de autoritate 8n rela0ie cu .ersoane a,late 8n situa0ie de vulnera4ilitate
.si/ic1' 8ncerc;nd s1 co-.ense9e 8n acest ,el un senti-ent de in,erioritate sau
de insecuritate .ersonal1. Alteori intervine .atternul incon&tient de salvator' care-
&i .ro.une s1 salve9e cu orice .re0 .ersoanele din 2ur' c/iar 8-.otriva voin0ei sau
intereselor acestora. Oi nu .u0ini sunt cei care se orientea91 c1tre .si/otera.ie
A&i c1tre .si/ologie' 8n generalB c1ut;nd s1-&i re9olve o serie de .ro4le-e
.ersonaleE ti-iditate' an:ietate' di,icult10i de rela0ionare sau c/iar tul4ur1ri
.si/ice grave. Studen0ii 8&i i-aginea91 uneori 8n -od eronat c1 ur-area unei
&coli' citirea de lucr1ri de s.ecialitate sau audierea de cursuri .ot su4stitui un
de-ers siste-ati9at de autoe:.lorare &i de autocunoa&tere .ersonal1' singura
-odalitate e,icient1 de solu0ionare a .ro4le-elor de ,actur1 .si/ic1. Din aceste
considera0ii deriv1 o4ligativitatea .entru cel care vi9ea91 ,or-area
.si/otera.eutic1 de a-&i con&tienti9a -otiva0ia real1 care-l 8-.inge s.re aceast1
-eserie' de a-&i a.recia corect calit10ile &i li-itele care se .otrivesc sau nu
cerin0elor .ro,esiei &i de a acorda o aten0ie la ,el de -are anali9ei sale .ersonale
.e l;ng1 .reg1tirea teoretic1.
II.<. C&/!8(%##+! '! ,%(:+!)! 0* 0&%! -! 0($"%*$/3 ,-#.(/!%&,#&
Psi/otera.eutul se 8nt;lne&te de-a lungul .racticii sale cu o varietate de
solicit1ri &i de situa0ii' dintre care unele se .retea91 la o a4ordare
35
.si/otera.eutic1' altele nu. De aceea' este i-.ortant de &tiut 8nc1 de la 8nce.ut
c1 e:ist1 o -ultitudine de .ro4le-e care .ot ,i a4ordate cu succes &i solu0ionate
.rin .si/otera.ie' 8n ti-. ce altele .ot 4ene,icia doar 8ntr-o -ic1 -1sur1 de a2utor
.si/otera.eutic' acesta ,iind ,olosit doar 8n calitate de ad2uvant .e l;ng1 alte
-etode .rinci.ale de trata-ent. <n ,ine' e:ist1 alte categorii de .ro4le-e .entru
care .si/otera.ia este a4solut ine,icient1' 4a uneori c/iar contraindicat1. Iat1 .e
scurt' o trecere 8n revist1 a .rinci.alelor categorii de .ro4le-e care se adresea91
.si/otera.iei Aal1turi de care .ot a.1rea 8ns1 o diversitate de alte situa0iiBE
&. Persoane cu manifestri psihopatologice acute' recent a.1rute'
consecina unor situaii stresante "traumatizante$. Este vor4a des.re
condi0ii deter-inate de un eveni-ent stresant e:ce.0ional .recu-E
catastro,e naturale' situa0ia de victi-1 a unui a4u9 violent' un accident
grav etc. Areac0ii la stres severB sau de o sc/i-4are se-ni,icativ1 de via01
ce deter-in1 circu-stan0e ne.l1cute continue caE decesul unei sau unor
.ersoane a.ro.iate' e:.atrierea' .ierderea serviciului sau a statutului
-arital etc. Atul4ur1ri de ada.tareB. Si-.to-ele sunt variate' de la
.er.le:itate &i a.atie .;n1 la agita0ie' an:ietate' de.resie' inso-nie'
/i.o.rose:ie' -ani,est1ri so-atice etc. &i .ot ,i a4ordate &i reduse cu
succes .rin .si/otera.ie' -ai ales su4 ,or-a tera.iei de su.ort.
0. Persoane care .arcurg o criz de dezvoltare Acri9a de adolescen01' cri9a
de la *) de ani' -eno.au9a' andro.au9a etc.B sau impas existenial
A8ntre41ri legate de .reocu.1rile e:isten0iale -a2oreE via01' -oarte'
li4ertate' sens etc.B. Ast,el de ca9uri 4ene,icia91 8n -od e,icient de a2utorul
.si/otera.eutic' -ai ales de cel de ti. u-anist-e:.erien0ial' orientat c1tre
activarea &i utili9area 8n viitor a resurselor .ersonale.
/. Persoane cu dificulti de integrare i relaionale care se si-t inadecvat 8n
gru. &i au di,icult10i de co-unicare cu ceilal0i. Aceste .ersoane .ro,it1 de
.e ur-a .si/otera.iei' care le .er-ite s1 8n0eleag1 r1d1cinile di,icult10ilor
de rela0ionare A-ai ales .rintr-un de-ers analiticB &i 8i .oate s.ri2ini 8n
,or-area de de.rinderi rela0ionale &i de co-unicare &i 8n -odelarea de
co-.orta-ente ada.tative A.rintr-un de-ers co-.orta-ental sau
e:.erien0ialB. <n ast,el de ca9uri' .oate ,i 4ene,ic1 &i integrarea 8ntr-un gru.
tera.eutic' atunci c;nd .acientul este .reg1tit' .er-i0;ndu-i e:ersarea
de.rinderilor nou ac/i9i0ionate &i cre&terea 8ncrederii 8n sine &i 8n ceilal0i.
(. Persoane cu imagine de sine fragil' instabil, nesigure' cu nivel de
an:ietate ridicat' cu idei eronate des.re .osi4ilit10ile &i li-itele .ersonale'
.ot ,i sus0inute .si/otera.eutic .rintr-un de-ers care 8&i .ro.une 8nt1rirea
Eu-lui' .o9itivarea &i 8nt1rirea i-aginii de sine' con&tienti9area &i
valori9area .ro.riilor resurse. Oi 8n ast,el de situa0ii se .ot utili9a di,erite
-odalit10i de a4ordare tera.eutic1E analitic1' cognitiv-co-.orta-ental1'
e:.erien0ial1 etc.' se .oate co-4ina .si/otera.ia individual1 cu cea de
gru..
36
7. Persoane cu tulburri nevrotice Ade.resive' an:ioase' ,o4ice' o4sesiv-
co-.ulsive' disociative' so-ato,or-e etc.B. Do-eniul tul4ur1rilor nevrotice
este cel 8n care .si/otera.ia este -odul de interven0ie reco-andat .rin
e:celen01. <n ca9ul 8n care si-.to-atologia este sever1' se .oate
co-4ina de-ersul .si/otera.eutic cu trata-entul -edica-entos .;n1 la
reducerea intensit10ii -ani,est1rilor .si/o.atologice Ade e:e-.lu' un
.acient e:tre- de an:ios .oate ,i at;t de nelini&tit' 8nc;t nu se .oate
concentra 8n ti-.ul &edin0ei tera.euticeL 8n acest ca9' -edica0ia an:iolitic1
ad-inistrat1 la .rescri.0ia -edicului .si/iatru va .er-ite reducerea
an:iet10ii la un nivel care s1 .er-it1 a4ordarea .si/otera.eutic1B. De
-ulte ori 8ns1' tul4ur1rile nevrotice .ot &i este .re,era4il s1 ,ie re9olvate
doar .rin .si/otera.ie' evit;nd s.itali9area' u9ul de -edica-ente &i riscul
de de.enden01. <n ,unc0ie de -otiva0ia .acientului &i de urgen0a eli-in1rii
si-.to-elor' se .oate .roceda la un de-ers analitic de .ro,un9i-e vi9;nd
sondarea &i 8nl1turarea cau9elor incon&tiente care au condus la
-ani,estarea nevrotic1' la o a4ordare glo4al1 u-anist1 care s1 reali9e9e
o clari,icare &i o reorientare 8n sens constructiv a .oten0ialului .si/ic
4locat sau la un de-ers co-.orta-ental de reducere 0intit1 a si-.to-elor
deran2ante.
). Persoane cu tulburri psihosomatice Aast- .si/ogen' ulcer' /i.ertensiune
arterial1' der-atite' ec9e-e etc.B ale c1ror -ani,est1ri so-atice au o
natur1 .si/ogen1. <n ca9ul unor ast,el de .acien0i' adeseori trata-entul
-edica-entos se dovede&te .u0in e,icient sau ine,icient' dat ,iind ,a.tul c1
si-.to-ul care se -ani,est1 la nivel cor.oral nu este altceva dec;t o
-eta,or1 ce e:.ri-1 o su,erin01 .si/ic1 Ade e:e-.luE -1 su,oc1 rela0iile
cu cei din ,a-ilie &i .entru c1 nu .ot s.une asta e:.licit' o e:.ri-
-eta,oric .rin cri9ele de ast-L -1 8n,urie li.sa de co-unicare cu
.artenerul' dar cu- nu 8-i recunosc &i nu 8-i e:.ri- su.1rarea' asta -1
roade .e din1untru su4 ,or-a ulcerului &.a.B. A.elul la .si/otera.ie 8n
ast,el de situa0ii .er-ite atingerea cau9elor reale ale si-.to-elor'
desci,rarea -eta,orelor .si/oso-atice &i resta4ilirea s1n1t10ii -entale &i
organice.
2. Persoane care su,er1 de boli organice cronice' eventual cu evolu0ie c1tre
e:itus Acancer' SIDA' leuce-ie' in,ir-it10i organice' tetra.legie' sclero91 8n
.l1ci' dia4et etc.B. De&i 8n ast,el de situa0ii este evident c1 interven0ia
.si/otera.eutic1 nu .oate conduce la vindecare' ea este 4inevenit1 8n
sensul de tera.ie su.ortiv1' de aco-.aniere a acestor .acien0i' de
sus0inere 8n con,runtarea cu 4oala &i' eventual' de orientare c1tre
di-ensiunea s.iritual1. De ase-enea' 8n unele ca9uri .ot ,i ,olosite cu
succes te/nici de sugestie &i rela:are 8n sco.ul di-inu1rii durerii' a
an:iet10ii sau a altor si-.to-e.
37
A. Persoane cu tulburri de personalitate A.aranoid1' sc/i9oid1' disocial1' de
ti. 4orderline' an:ioas1' /istrionic1 etc.B sau a&a-nu-i0ii .si/o.a0i' care
adeseori sunt adu&i ori tri-i&i la .si/otera.ie de diverse institu0ii As.ital'
&coal1' .rocuratur1 etc.B sau de ,a-ilie. Tul4urarea de .ersonalitate este
de,init1 8n literatura de s.ecialitate AICD-+)' DS#-ICB ca un .attern de
co-.orta-ent ad;nc 8nr1d1cinat &i dura4il' care devia91 considera4il de
la e:.ecta0iile culturii individului' cu de4ut 8n adolescen01 &i continuare 8n
via0a adult1' sta4il 8n decursul ti-.ului &i care duce la disstres sau
deteriorare. <nc1 din aceast1 de,inire care accentuea91 caracteristica de
dura4ilitate &i sta4ilitate a tul4ur1rilor de .ersonalitate a.are evident c1
interven0ia .si/otera.eutic1 nu .oate -odi,ica se-ni,icativ structura
.si/ic1 a .acientului. Su4 re9erva acce.t1rii ,a.tului c1 nu se .ot o40ine
sc/i-41ri -a2ore' cu ast,el de clien0i se .oate lucra cor.oral sau 8n
reuniuni de gru.' -ai ales 8n direc0ia con&tienti91rii e,ectelor .ro.riilor
ac0iuni' a do4;ndirii controlului &i integr1rii sociale.
'. Pacien0ii psihotici Asc/i9o,renie' tul4ur1ri delirante' tul4ur1ri ale dis.o9i0iei
a,ective etc.B sunt considera0i ca9urile cele -ai grave de tul4urare
-ental1. <n ti-.ul e.isoadelor .si/otice' singurul trata-ent e,icient &i
reco-anda4il este cel -edica-entos' 8n ,unc0ie de ti.ul de tul4urare.
Psi/otera.ia .oate ,i ,olosit1 doar 8n ,a9ele de re-isiune' 8n co-.letarea
trata-entului .si/iatric' asociat1 cu ,ar-acotera.ie A-edica0ia de
8ntre0inereB' tera.ie ocu.a0ional1 &i sociotera.ie. !ici 8n aceste ca9uri'
a.recierea e,ectului .si/otera.iei nu se ,ace 8n ter-enii de vindecare' ci
de .1strare sau recu.erare a unor ,unc0ii deteriorate &i de reinser0ie
social1 a .acientului.
&1. Persoane dependente n urma utilizrii de substane psihoactive Aalcool'
droguri etc.B. Interven0ia .si/otera.eutic1 este reco-anda4il1 &i necesar1
.entru ace&ti .acien0i' dar nu-ai 8n ur-a .arcurgerii co-.lete a unei cure
de de9into:icare &i 8n condi0iile renun01rii a4solute la consu-ul de
su4stan01 .si/oactiv1. Interven0ia .si/otera.eutic1 8&i .ro.une tratarea
a&a-nu-itei Jde.enden0e .si/iceK' dar care este .osi4il1 doar 8n ur-a
trat1rii co-.lete a de.enden0ei ,i9ice. Dat1 ,iind di,icultatea de.1&irii
etic/et1rii sociale &i .ro4le-ele legate de i-aginea de sine' reintegrarea
social1 a acestor .ersoane' deose4it de e,icace' 8n co-.letarea tera.iei
individuale' se dovedesc gru.urile tera.eutice de su.ort Agen Alcoolicii
anoni-i' !arcoticii anoni-i &.a.B.
&&. Persoane cu tulburri sexuale care se .ot 8nscrie 8n -ai -ulte categorii
distincteE dis,unc0ii se:uale Atul4ur1ri de erec0ie' dorin01 se:ual1 di-inuat1'
vaginis-' e2aculare .recoce' anorgas-ie etc.B' .ara,ilii Ae:/i4i0ionis-'
,eti&is-' .edo,ilie' sado-asoc/is-' voVeuris- etc.B' tul4ur1ri de identitate
se:ual1' tul4ur1ri de orientare se:ual1. #ai ales 8n ca9ul dis,unc0iilor
se:uale' atunci c;nd este co-.let 8nl1turat1 8n ur-a investiga0iilor
-edicale .osi4ilitatea unor cau9e organice' cea -ai e,icient1 -odalitate
3?
de trata-ent este cea .si/otera.eutic1. La ora actual1 e:ist1 c/iar
.si/otera.eu0i s.eciali9a0i 8n acest do-eniuE este vor4a des.re se:ologi &i
ca4inetele de se:ologie. Cel -ai adesea' dis,unc0iile se:uale se tratea91
8n cu.lu A,ie c1 este vor4a de cu.lul -arital sau de .arteneri sta4ili
nec1s1tori0iB. <n .rivin0a celorlalte categorii de tul4ur1ri se:uale' e,icien0a
.si/otera.iei de.inde de o -ultitudine de ,actori' dintre care cei -ai
i-.ortan0i suntE -otiva0ia de sc/i-4are a clientului &i .ro,un9i-ea
de-ersului tera.eutic.
&0. Persoane cu retardare mental nu .ot 4ene,icia de a.ortul
.si/otera.eutic' una dintre condi0iile de 4a91 .entru reu&ita .si/otera.iei
,iind nivelul intelectual al clientului' care s1-i .er-it1 8n0elegerea &i
asi-ilarea .ro.unerilor tera.eutice. Pentru .ersoanele cu de,icien0e
-entale se .ot utili9a o serie de te/nici co-.orta-entale .entru ,or-area
de de.rinderi de autoservire' .entru 8nsu&irea de a4ilit10i ocu.a0ionale'
sco.ul .rinci.al ,iind cel de do4;ndire a autono-iei' de 8nv10are a unei
-eserii si-.le &i de sociali9are. Cel -ai adesea aceste .ersoane sunt
institu0ionali9ate 8n c1-ine-&coli care le .ot asigura educa0ia &i 8ngri2irea
necesare .rin .ersonal s.eciali9at. P1strarea contactului cu ,a-ilia
r1-;ne 8ns1 de o i-.ortan01 cov;r&itoare .entru evolu0ia lor .si/ologic1.
&/. Persoane cu tulburri mentale organice Ade-en01' tul4ur1ri datorate
le9iunii' dis,unc0iilor cere4rale sau 4olilor so-atice etc.B. <n ast,el de
ca9uri' ,iind vor4a des.re tul4ur1ri neurologice' interven0ia
.si/otera.eutic1 are e,ect li-itat sau nul' .ut;nd ,i eventual reco-andat1
ca tera.ie de su.ort. #ai degra41 .si/otera.ia .oate ,i un a2utor 4ene,ic
.entru a.ar0in1torii acestor .acien0i A,a-ilie' .rieteni a.ro.ia0iB' -arca0i de
su,erin0a .ersoanei 4olnave.
&(. Persoane cu probleme n cuplu sau n cadrul familiei. Di,icult10ile de
,unc0ionare a unor cu.luri sau ,a-ilii' 8n ciuda a,ec0iunii &i a dorin0ei de a
r1-;ne 8-.reun1' .ot ,i a4ordate .si/otera.eutic cu succes. Condi0iile de
.ornire suntE -otiva0ia .artenerilor sau a -e-4rilor ,a-iliei de a-&i
sc/i-4a 8n sens .o9itiv rela0iile &i acce.tul de a .artici.a 8-.reun1 la
&edin0ele .si/otera.eutice de cu.lu sau de ,a-ilie. Ast,el' 8n .re9ent
e:ist1 ca4inete &i tera.eu0i s.eciali9a0i 8n tera.ia de cu.lu sau 8n tera.ia
de ,a-ilie' de o4icei lucr;ndu-se 8n ec/i.e tera.eut-cotera.eut A.entru
cu.luriB sau tera.eut-cotera.eu0i A.entru ,a-iliiB. <n .lus' una dintre ideile
larg acce.tate 8n ulti-ele decenii de c1tre s.eciali&ti este aceea c1
su,erin0a .si/ic1 nu este nu-ai re9ultatul unor interac0iuni intra.si/ice
.ertur4ate. <n egal1 -1sur1' .entru 4una ,unc0ionare a individului
contea91 -ediul &i interac0iunile sociale &i' -ai ales cele ,a-iliale' ale
acestuia. De aceea' .ertur4area ,unc0ion1rii unuia dintre -e-4rii unei
,a-ilii' adesea cel -ai sensi4il sau -ai reactiv' nu este altceva dec;t
e:.resia ,unc0ion1rii distorsionate a 8ntregii ,a-ilii. Li.sa de co-unicare'
lu.ta .entru .utere' su.ra.rotec0ia sau e:cesul de autoritate &.a. sunt
3@
.reluate de a&a-nu-itul J-e-4ru-si-.to- al ,a-ilieiK care de9volt1 o
tul4urare .si/ic1 sau .si/oso-atic1. Oi 8n ast,el de ca9uri se reco-and1
tera.ia de ,a-ilie' de&i a.arent ceilal0i -e-4ri ai ,a-iliei nu .re9int1 nici
un ,el de acu9e.
&7. Persoane care solicit1 a2utor .entru copii cu diferite problemeE tul4ur1ri de
8nv10are Adisle:ia' disgra,ia etc.B' tul4ur1ri de co-unicare A4al4is- etc.B'
ticuri' tul4ur1ri de eli-inare Aenure9is' enco.re9isB' tul4ur1ri de
co-.orta-ent &i de,icit de aten0ie &.a. <n -area -a2oritate a ca9urilor'
co.iii sunt adu&i sau tri-i&i la .si/otera.eut de .1rin0i sau de educatori.
Este i-.ortant' de aceea' ca .si/otera.eutul s1 discearn1 8n ce -1sur1
este vor4a de un co.il-si-.to- Ave9i .aragra,ul anteriorB' ca9 8n care este
reco-anda4il1 -ai degra41 tera.ia de ,a-ilie. De ase-enea' 8n ,unc0ie
de .ro4le-atica .re9ent1' co.ilul .oate ,i 8ndru-at s.re un serviciu de
s.ecialitate A.ediatrie' logo.edieB sau .oate intra 8ntr-o cur1
.si/otera.eutic1 cu un tera.eut s.eciali9at 8n .si/otera.ia co.ilului.
&). Persoane sntoase, normale din punct de vedere psihic Acu ,a-ilie
sta4il1 &i a,ectuoas1' reali9ate .ro,esional' ,1r1 .ro4le-e de s1n1tate'
-ateriale sau de alt1 natur1B &i care se adresea91 serviciilor
.si/otera.eutice 8n sco. de de9voltare .ersonal1' de autocunoa&tere &i
o.ti-i9are a .ro.riilor ca.acit10i' de cultivare a creativit10ii &i a ca.acit10ii
de re9olvare de .ro4le-e' de evolu0ie 8n .lan s.iritual' de reglare -ai
4un1 &i con&tient1 a .roceselor .si/ice' de clari,icare a .ro.riilor
-ecanis-e intra.si/ice &i a istoriei .ersonale. Este ti.ul de cerin01 care
e:.ri-1 eleva0ia s.iritual1 a o-ului -odern &i care a dus la a.ari0ia 8n
ulti-a vre-e a ceea ce a- .utea nu-i o J.si/otera.ie a nor-aluluiK.
La aceast1 list1 de situa0ii .ro4le-atice se .ot ad1uga' cu siguran01' &i altele' cu
nivel -ai -are sau -ai -ic de s.eci,icitate. Din considerente didactice a-
.ro.us aceast1 siste-ati9are' care a.recie- c1 sur.rinde -a2oritatea ca9urilor
ti.ice 8n solicitarea de asisten01 .si/otera.eutic1.
<n ur-a enu-er1rii de -ai sus' reiese c1 8ntr-o larg1 diversitate de .ro4le-e
interven0ia .si/otera.eutic1 este reco-anda4il1 &i e,icient1' ,ie ca .rinci.al1
-odalitate tera.eutic1' ,ie ca ad2uvant al unei alte ,or-e de trata-ent
A,ar-acologic' c/irurgicalB sau de asisten01 A.edagogic1' .si/iatric1B. E:ist1 &i
su4iec0i care nu 4ene,icia91 sau 4ene,icia91 -ini-al de avanta2ele .si/otera.iei.
Ace&tia suntE
- deficienii mentali' care sunt inca.a4ili s1 8n0eleag1 sensul
inter.ret1rilor' s1 a2ung1 la desco.erirea cau9elor &i solu0iilor .ro.riilor
.ro4le-e &i s1-&i asu-e res.onsa4ilitatea .entru .ro.ria evolu0ieL
- ma.oritatea persoanelor cu tulburri de personalitate' care nu reu&esc
s1 reali9e9e un contact u-an 4a9at .e 8ncredere &i res.ect reci.rocL
5)
- unii pacieni psihotici A8n s.ecial sc/i9o,reniB' din cau9a .ierderii
contactului cu realitatea.
Pentru ast,el de ca9uri este i-.ortant ca .si/otera.eutul s1 ai41 cuno&tin0ele'
a4ilitatea &i tactul necesare .entru a e:.lica .acientului &i a.ar0in1torilor acestuia
A,a-ilie' .rieteniB ce se .oate ,ace &i ce nu' ce se .oate o40ine 8n ur-a
.si/otera.iei &i c;t este de i-.ortant a.elul &i la alte ,or-e de interven0ie
cali,icat1.
REZUMAT
n orice de-ers .si/otera.eutic intervin o serie de ele-ente co-uneE AaB
rela0ia sta4ilit1 8ntre .si/otera.eut &i client Arela0ie unidirec0ional1 de s.ri2in din
.artea tera.eutului c1tre .acient' singurul 4ene,iciar direct ,iind .ersoana a,lat1
8n di,icultateBL A4B cadrul tera.eutic &i at-os,era de eveni-ent a &edin0elor
.si/otera.eutice Asta4ilirea unor reguli .recise &i reali9area unei a-4ian0e
s.eci,ice de lucru 8n care .si/otera.eutul s1 ,ie .re9ent +))S .entru clientul s1u
&i s1 se asigure c1 8n ti-.ul &edin0elor nu vor interveni situa0ii ne.rev19ute sau
.ertur4atoareBL AcB dorin0a de sc/i-4are a .acientului A-otiva0ia intrinsec1 este
condi0ia sine Uua non a reu&itei oric1rei tera.iiBL AdB asu-area de c1tre .acient a
res.onsa4ilit10ii .entru .ro.ria e:isten01 A8n0elegerea de c1tre client a rolului .e
care 8l 2oac1 8n .ro.ria sa .ro4le-1' .entru a deveni real-ente -otivat s1 se
sc/i-4eBL AeB cat/arsisul Adesc1rcarea e-o0ional1' e:.ri-area li4er1 &i desc/is1
a tr1irilor a,ective' 8nl1turarea -ecanis-elor de a.1rareBL A,B .roducerea insig/t-
urilor A8n0elegerea 4rusc1' intuitiv1 a unor con,licte &i -ecanis-e .si/ologice
.ersonale care se reali9ea91 .e 4a9a .relucr1rii -aterialelor .roduse de client'
8-.reun1 cu clientulB.
Co-.ati4ilitatea dintre tera.eut &i client .oate ,i a.reciat1 din -ai -ulte
.uncte de vedereE te-.era-ent' tendin0e structurale' v;rst1 etc. Pentru reu&ita
tera.iei este i-.ortant ca .si/otera.eutul' cel care este .rinci.alul res.onsa4il
de 4una ,unc0ionare a interac0iunii cu clientul' s1 ,ie con&tient de si-ilitudinile &i
di,eren0ele dintre sine &i cel cu care lucrea91 &i s1 le utili9e9e' atunci c;nd se
.oate' 8n ,avoarea .rocesului tera.eutic. Esen0ial este' de ase-enea' ca
.si/otera.eutul s1 ,ie con&tient de .ro.riul -od de ,unc0ionare .si/ic1' de
5+
.osi4ilit10ile &i li-itele sale' care nu-i .er-it s1 ,ie la ,el de e,icient 8n orice ti. de
rela0ie.
Una dintre cau9ele constituirii unui nu-1r ,oarte -are de &coli
.si/otera.eutice este diversitatea &i co-.le:itatea .ro4le-elor .si/ice. Fiecare
curent .si/otera.eutic 8&i dovede&te e,icien0a 8n tratarea unora dintre ele' ,1r1 a
constitui un .anaceu universal. <n .lus' c/iar 8n tratarea aceluia&i ti. de
.ro4le-1' tera.ia di,er1 de la ca9 la ca9' ,1r1 a .retinde c1 e:ist1 solu0ii sau
reguli universal vala4ile. Fiind o entitate unic1 &i ire.eta4il1' ,iecare .acient este
.rivit &i tratat c;t -ai individual .osi4il. De aceea' tendin0a actual1 8n
.si/otera.ie este de ,or-are continu1 &i /olistic1' ast,el 8nc;t tera.eutul s1
a2ung1 s1 ai41 la dis.o9i0ie un 4aga2 su,icient de 4ogat de cuno&tin0e &i de
te/nici' care s1-i .er-it1 s1 a4orde9e o ca9uistic1 c;t -ai variat1 &i s1-&i
ada.te9e ,le:i4il -aniera de lucru la .ersoana din ,a0a sa.
Reu&ita 8nt;lnirii dintre .si/otera.eut &i .acient de.inde 8n -are -1sur1
de -ediul de .rovenien01 al acestuia din ur-1' de cultura c1reia 8i a.ar0ine.
Li-4a utili9at1 de tera.eut &i client' ca .rinci.al ve/icul de con0inuturi .si/ice'
tre4uie s1 .er-it1 8n0elegerea reci.roc1 &i ,i:area -odi,ic1rilor .roduse 8n
tera.ie. Al1turi de li-41' asu.ra .rocesului tera.eutic 8&i .une a-.renta
ansa-4lul de credin0e cu care .acientul vine 8n tera.ie &i care cores.unde
siste-ului socio-cultural din care .rovine. Un loc a.arte 8n acest siste- de
credin0e 8l de0in .rinci.iile &i valorile religioase. Este esen0ial ca tera.eutul s1 0in1
cont &i s1 res.ecte convingerile &i di-ensiunea s.iritual1 a clientului' c/iar dac1
convingerile sale sunt total di,erite.
Practica .si/otera.eutic1 a ar1tat c1 adeseori .ersoana care a2unge la
.si/otera.ie e:.ri-1' de ,a.t' su,erin0a unei re0ele ,a-iliale distorsionate Ade
unde &i a.ari0ia tera.iilor de cu.lu &i de ,a-ilieB. Este vor4a de a&a-nu-i0ii co.ii-
si-.to- sau so0i-si-.to-' cei care a2ung la .si/otera.ie' dar care .rin
tul4urarea lor atrag aten0ia asu.ra unui siste- ,a-ilial deteriorat sau 8ncearc1 s1
-en0in1 un ec/ili4ru ,ragil 8n ,a-ilie. <n literatura de s.ecialitate este descris c/iar
ter-enul de J,a-ilie s/i9o,renogen1K' caracteri9at1 .rin -esa2e du4le &i
contradictorii' care .roduc 8n cel care le rece.0ionea91 disociere' a-4ivalen01 &i
con,u9ie. De aceea' 8n unele situa0ii' succesul de-ersului tera.eutic .resu.une
&i o interven0ie asu.ra -ediului ,a-ilial 8n care tr1ie&te .acientul sau scoaterea
lui din acel -ediu.
Printre calit10ile tera.eutului e,icient enu-er1-E ca.acitatea e-.atic1' cea
care-i .er-ite s1 Jse .un1 8n .ieleaK clientului s1u' s1 intre 8n re9onan01 cu
nevoile' tr1irile &i dorin0ele acestuiaL o atitudine cald1' su.ortiv1' de 8n0elegere &i
acce.tare a,lat1 8n ec/ili4ru cu ca.acitatea de deta&are care s1-i .er-it1
o4iectivitate' realis- &i aten0ieL ,le:i4ilitatea' ca.acitatea de ada.tare creativ1 &i
continu1 la situa0ia &i .ersoana concret1 cu care lucrea91L -o4ilitatea &i
-alea4ilitatea 8n a-&i alege instru-entele de lucru &i -aniera de a4ordare
.otrivit1L creativitatea &i cura2ul co-4inate cu intui0ia &i 4unul si-0L res.ectul ,a01
de o- &i onestitatea. De ase-enea' .entru a sur.rinde succesul unor tera.eu0i
considera0i ca av;nd talent sau voca0ie .entru aceast1 .ro,esie' se ,olose&te
ter-enul de c/aris-1. <n .lus' .re9en0a' as.ectul ,i9ic' e:.resivitatea sa ver4al1
&i cor.oral1 &i' -ai ales' ec/ili4rul .si/ic' ca.acitatea de rela0ionare &i de
5(
co-unicare' adecvarea tera.eutului la realitate sunt esen0iale .entru rela0ia cu
.acientul care 8l .erce.e ca .e un -odel 8ncura2ator' ada.tativ &i de 8ncredere.
La asisten01 .si/otera.eutic1 a.elea91 .ersoane cu .ro4le-e e:tre- de
variate. Dintre acestea' -ulte .ot ,i a4ordate cu succes &i solu0ionate .rin
.si/otera.ie' 8n ti-. ce altele .ot 4ene,icia de a2utor .si/otera.eutic doar 8n
calitate de ad2uvant' .e l;ng1 alte -etode .rinci.ale de trata-ent. De
ase-enea' e:ist1 categorii de .ro4le-e sau situa0ii 8n care .si/otera.ia este
ine,icient1' 4a uneori c/iar contraindicat1. Pot ,i tratate .si/otera.euticE .ersoane
cu -ani,est1ri .si/o.atologice acute' consecin0a unor situa0ii stresanteL
.ersoane care .arcurg o cri91 de de9voltare sau un i-.as e:isten0ialL .ersoane
cu di,icult10i de integrare &i rela0ionaleL .ersoane cu i-agine de sine ,ragil1L
.ersoane cu tul4ur1ri nevroticeL .ersoane cu tul4ur1ri .si/oso-aticeL .ersoane
cu dis,unc0ii se:ualeL .ersoane cu .ro4le-e 8n cu.lu sau 8n cadrul ,a-ilieiL co.ii
cu di,erite .ro4le-e Aenure9is' ticuri' disle:ie etc.BL .ersoane s1n1toase' nor-ale
din .unct de vedere .si/ic' care doresc un de-ers de de9voltare .ersonal1.
Psi/otera.ia .oate ,i ,olosit1 co-.le-entar trata-entului -edica-entos .entru
.ersoane care su,er1 de 4oli organice cronice' .ersoane de.endente 8n ur-a
utili91rii de su4stan0e .si/oactive Anu-ai du.1 .arcurgerea co-.let1 a curei de
de9into:icare &i 8n condi0iile renun01rii a4solute la consu-ul de su4stan01
.si/oactiv1BL .ersoane cu tul4ur1ri -entale organice. Su4iec0ii care nu
4ene,icia91 sau 4ene,icia91 -ini-al de avanta2ele .si/otera.iei suntE de,icien0ii
-entali' -a2oritatea .ersoanelor cu tul4ur1ri de .ersonalitate' unii .acien0i
.si/otici A8n s.ecial sc/i9o,reniB.
CONCEPTE-CHEIE
R!+&1#! ,-#.(/!%&,!*/#03 ela0ia .si/otera.eutic1 este o rela0ie de 8ngri2ire
.ro,und u-an1' de 8ncredere' de res.ect reci.roc 8n care a-4ii .artici.an0i sunt
-otiva0i .entru reducerea su,erin0ei .acientului .rin interac0iuni con&tiente'
sta4ilite 8n ur-a unui acord tera.eutic. e.re9int1 o rela0ie de s.ri2in din .artea
tera.eutului c1tre .acient' deci o rela0ie unidirec0ional1E singurul 4ene,iciar direct
este .ersoana a,lat1 8n di,icultate' iar tera.eutul se a,l1 8n situa0ia de a o,eri
a2utor' ,1r1 a a&te.ta reci.rocitate.
C&'%* /!%&,!*/#0 <n de-ersul tera.eutic este reco-anda4il1 res.ectarea unui
siste- de reguli esen0iale care re.re9int1 cadrul tera.eutic A9ilele &i orele de
consulta0ie' durata unei consulta0ii' condi0ii de 8ntreru.ere &i de reluare a
tera.iei' onorariul' co-.orta-entele .er-ise &i ne.er-ise 8n cadrul rela0iei
tera.euticeB. Psi/otera.eutul este cel care .ro.une &i asigur1 res.ectarea
cadrului tera.eutic' ce are ca sco. .rinci.al ordonarea -ental1 a .acientului'
5*
8nt1rirea ca.acit10ii de control &i autocontrol &i consolidarea unui senti-ent de
siguran01 &i 8ncredere 8n tera.ie.
C&/.&%-#- e.re9int1 desc1rcarea a,ectiv1 a tensiunilor intra.si/ice
acu-ulate' a unor a,ecte nedesc1rcate' care .roduc o stare de ne-ul0u-ire
acut1' o i-agine de sine .r14u&it1 &i uneori i94ucniri nea&te.tate &i ne2usti,icate
de conte:t. Ter-enul este .reluat de Freud &i %reuer de la Aristotel' dese-n;nd
ca -etod1 cat/artic1 .rocesul .rin care su4iectul reu&e&te s1 8&i eli-ine a,ectele
.atogene' a.oi s1 le reactuali9e9e' retr1ind eveni-entele trau-ati9ante de care
sunt legate. <n at-os,era tera.eutic1 securi9ant1' cat/arsisul .resu.une
e:.ri-area li4er1 &i desc/is1 a tr1irilor a,ective Ade cele -ai -ulte ori su4 ,or-a
.l;nsului' a sus.inelor' a i94ucnirilor de ,urie' de revolt1' a ,olosirii de gesturi sau
cuvinte dureB' acce.tarea .ro.riilor e-o0ii &i senti-ente' 8nl1turarea
-ecanis-elor de a.1rare &i acce.tarea .ro.riului eu.
I$-#8./ Conce.tul se re,er1 la 8n0elegerea 4rusc1' su4it1' intuitiv1 a unor
con,licte &i -ecanis-e .si/ologice .ersonale' a anu-itor lucruri .e care
.ersoana nu le sesi9ase anterior' 8n ciuda i-.ortan0ei lor. Se reali9ea91 .rin
.relucrarea -aterialelor .roduse de client' 8-.reun1 cu clientul. De regul1'
aceste Jilu-in1ri intuitiveK se .roduc ini0ial 8n ur-a interven0iei ne-i2locite a
.si/otera.eutului' care 8l g/idea91 .e .acient 8n de-ersul s1u de autoe:.lorare
&i 8i o,er1' direct sau indirect' inter.ret1ri. Pe -1sur1 ce .acientul devine
con&tient de -odul s1u de ,unc0ionare .si/ic1' 8&i ,or-ea91 &i a4ilitatea de a g1si
singur e:.lica0ii &i de a-&i decodi,ica -esa2ele trans-ise de incon&tient. <n
tera.ie' insig/t-urile .er-it tre.tat auto8n0elegerea &i acce.tarea .ro.riei
.ersoane' a senti-entelor' a atitudinilor &i -otiva0iilor .ro.riilor co-.orta-ente'
a rela0iilor cu ceilal0i.
EXTINDERI
CUNOATEREA I RESPECTAREA PROPRIILOR LIMITE
CALITATE ESENIAL A PSIHOTERAPEUTULUI EFICIENT
",rticol publicat n 8evista de Psihoterapie -xperienial, nr. &0&/ B 0111$
Medicul de urgen01' c/irurgul sau oncologul' .rin c/iar s.eci,icul .ro,esiei
lor' se con,runt1 a.roa.e 9ilnic cu ca9uri di,icile' cu oa-eni ,oarte 4olnavi ori grav
accidenta0i &i' nu de .u0ine ori' cu -oartea. De2a 8n do-eniul -edical este
unani- acce.tat ,a.tul c1 unii .acien0i .ot ,i salva0i' al0ii nu. Psi/otera.eutul' la
r;ndul s1u' are de-a ,ace cu oa-eni ne,erici0i' de.ri-a0i' an:io&i' av;nd
53
.ro4le-e de ada.tare &i rela0ionare' li.si0i de 8ncredere &i de s.eran01 &.a. Unii
dintre ei .ot ,i a2uta0i' al0ii' din .1cate' nu. Aici 8ns1 A8n do-eniul .si/ologicB
intervin ele-entul de J-itW &i li.sa de in,or-a0ie .si/ologic1 e:.licit1 &i .ertinent1
de care -ai ales societatea noastr1 a ,ost vitregit1 9eci de ani. Din cau9a
a4sen0ei unor ast,el de cuno&tin0e -ul0i oa-eni care ar .utea .ro,ita de .e ur-a
.si/otera.iei nu au 8ncredere &i nu a.elea91 la serviciile .si/otera.eutului .e
care 8l v1d doar 8n dou1 i.osta9e .osi4ile' a-4ele ,alseE ori ca .e o 9eitate
o-ni.otent1 &i o-niscient1' ori ca .e un inca.a4il care nu ,ace altceva dec;t s1
e-it1 a,ir-a0ii ,1r1 aco.erire. <n realitate' .si/otera.eutul nu este nici una' nici
alta. El este o ,iin01 u-an1 cu calit10i &i de,ecte' cu o via01 o4i&nuit1 &i cu
.ro4le-e o4i&nuite' dar care .osed1 o .reg1tire .si/ologic1 de s.ecialitate &i
care a trecut .rintr-un travaliu .ersonal de igieni9are -ental1 A-ai e:act .rintr-o
.si/otera.ie .ersonal1B. Tera.eutul este un o- Anu un 9eu sau un vr12itorB
ec/ili4rat' -atur' care se si-te 4ine 8n .ielea lui' care dis.une de 4une ca.acit10i
de rela0ionare' este co-.etent &i dis.oni4il. Toate acestea nu 8nsea-n1 c1 .oate
re9olva orice ,el de .ro4le-1' 8n orice -o-ent &i 8n orice condi0ii.
E:ist1 .acien0i care nu .ot ,i a2uta0i .rin .si/otera.ie sau 8n ca9ul c1rora
.si/otera.ia nu .oate ,i utili9at1 dec;t ca un ad2uvant cu e,ecte reduse. A&a sunt
-a2oritatea .acien0ilor .si/otici &i a su4iec0ilor cu tul4ur1ri de .ersonalitate'
.ersoanele cu XI su4 -edie ori deteriora0i cognitiv' .ersoanele ,oarte 8n v;rst1
etc. <n ast,el de ca9uri nu .si/otera.eutul' ci .si/otera.ia este ne.utincioas1. !u
li.sa de co-.eten01 sau de c/aris-a a tera.eutului este de vin1' ci li.sa unor
condi0ii de 4a91 care .er-it unei .si/otera.ii s1 ,ie e,icient1E -otiva0ia clientului'
8n0elegerea de c1tre client a nevoii de sc/i-4are &i e:isten0a dorin0ei de
sc/i-4are' asu-area de c1tre client a res.onsa4ilit10ii .entru .ro.ria evolu0ie 8n
cadrul .rocesului tera.eutic. Pro4a4il este sur.rin91tor .entru unii' dar' a&a cu-
se o4serv1 din aceast1 enu-erare de ,actori' clientul este ele-entul central.
Clientul con0ine energia' resursele &i ca.acit10ile de vindecare' este res.onsa4il
.entru .rocesul de cre&tere .ersonal1 &i de solu0ionare a .ro.riilor .ro4le-e.
Tera.eutul are rolul unui catali9ator' al unui g/id-8nso0itor .e acest dru-.
es.onsa4ilitatea .rocesului tera.eutic revine' deci' 8n egal1 -1sur1 clientului &i
tera.eutului. Gre&eala ,recvent 8nt;lnit1' -ai ales la t;n1rul .si/otera.eut' este
su.rares.onsa4ili9area &i autocul.a4ili9area atunci c;nd de-ersul tera.eutic
8naintea91 greu sau 8ntr-o alt1 direc0ie dec;t cea antici.at1 de el. JEu sunt
tera.eut &i tre4uie s1-l ,ac s1 8n0eleag1' s1 con&tienti9e9e' s1 re9olve .ro4le-a.
Tre4uie s1-l a2utYW. Pe acest ,ond' re9isten0ele clientului sunt inter.retate ca e&ec
tera.eutic. %loca2ele sale sunt v19ute ca li.s1 de 8ncredere 8n tera.eut.
Di,icult10ile de rela0ionare &i de integrare 8n gru. ale clientului sunt desci,rate ca
li.s1 de coe9iune a gru.ului. Pornind de aici' tera.eutul ,r1-;ntat de ast,el de
ru-ina0ii 8&i concentrea91 8ntreaga energie &i .rice.ere .entru a Js.argeW o
re9isten01 8n loc s1-i .er-it1 s1 se -ani,este' s1 se de9volte' Js1 se coac1W .;n1
c;nd va .utea ,i e:.lorat1 &i anali9at1. Face e,orturi dis.erate .entru a de4loca
un client in/i4at' 8n loc s1-i .er-it1 s1 ias1 tre.tat' atunci c;nd va si-0i c1 este
-o-entul' din Jcara.aceW. Se concentrea91 a.roa.e o4sesiv .e ideea de
cre&tere a coe9iunii gru.ului' .ro.un;nd ,el de ,el de e:.eri-ente &i situa0ii
interactive &i ignor;nd nevoile &i .ro4le-ele .ersonale ale celor care ,or-ea91
55
gru.ul. Su.rares.onsa4ili9area &i autocul.a4ili9area 8l .ot conduce ast,el .e
.si/otera.eut la discon,ort' e.ui9are energetic1 &i' din .1cate' la ine,icien01.
Tera.eutul uit1' de ,a.t' 8n ast,el de situa0ii' c1 .si/otera.ia este un de-ers care
se reali9ea91 tre.tat' res.ect;nd rit-ul .ersonal al clientului' un de-ers care
este -arcat de ,el de ,el de J8nt;-.l1riW' 4ote9ate &tiin0i,icE re9isten01' trans,er'
4loca2' .roiec0ie etc. Psi/otera.eutul nu este JvinovatW de a.ari0ia acestor
-ecanis-e. %a' di-.otriv1' toc-ai ele 8i .ot ,urni9a -aterie .ri-1 .entru
desco.erirea &i tratarea .ro4le-elor .si/ice. S1 nu uit1- c1 sunt rari .acien0ii
JidealiW care du.1 o 2u-1tate de or1 de dialog tera.eutic au un insig/t sau care
8&i recunosc i-ediat .atternurile de9ada.tative AnegativeB de g;ndire ori care
-ul0u-esc tera.eutului .entru c1 i-a a2utat s1 con&tienti9e9e ceva' s1 clari,ice o
situa0ie. Este -ult -ai i-.ortant ca tera.eutul 8nsu&i s1-&i autoevalue9e o4iectiv
activitatea' s1-&i recunoasc1 succesele &i nereu&itele' dac1 este ca9ul s1 8nve0e
din gre&eli &i s1-&i dea sea-a de situa0iile c1rora nu le .oate ,ace ,a01.
<n unele .rivin0e situa0ia .si/otera.eutului ar .utea ,i co-.arat1 cu cea a
salva-arului care 8ncearc1 s1 scoat1 o victi-1 la -al. Dac1 -area este agitat1
&i a.are .ericolul ca un val .uternic s1-i i94easc1 de st;nci' se ridic1 .ro4le-aE
dintre cei doi Aaccidentat &i salvatorB care este -ai 4ine s1 se a&e9e c1tre st;nci'
cu riscul de a ,i lovitR Cei -ai -ul0i sunt tenta0i s1 sus0in1 c1 salva-arul ar tre4ui
s1 se sacri,ice' s1 se inter.un1 8ntre victi-1 &i st;nci' s1-&i asu-e .osi4ilitatea
de a ,i r1nit &i c/iar de a-&i .ierde via0a. <n realitate 8ns1' .rinci.iul ,unda-ental al
salvatorului este acela de a se .rote2a 8n .ri-ul r;nd .e sine' .entru a ,i ca.a4il
8n continuare s1-l a2ute .e cel accidentat. Ast,el' salva-arul va a&e9a cor.ul
victi-ei 8ntre el &i st;nci' ,iind condus de ideea c1 dac1 cel .e care 8l salvea91 se
va lovi ori 8&i va .ierde cuno&tin0a' totu&i el' salvatorul r1-as integru' 8l va .utea
scoate din a.1 &i 8i va acorda .ri-ul a2utor 8n ti-. util. <n ca9ul 8n care &i
salva-arul s-ar r1ni ori ar le&ina' a-4ii ar ,i inevita4il conda-na0i la -oarte.
<n activitatea .si/otera.eutic1 .rinci.iile de 4a91 sunt acelea&i. Pentru a-&i .utea
a2uta clientul' este esen0ial ca .si/otera.eutul s1 &tie s1 se .rote2e9e 8n .ri-ul
r;nd .e sine' s1 nu se lase co.le&it de .ro4le-ele clientului Acare' de ,a.t' nu-i
a.ar0in YYB' s1 ai41 .uterea s1 re,u9e solicit1rile care 8l de.1&esc. De aceea' c/iar
nu este reco-anda4il ca un .si/otera.eut s1 se ocu.e si-ultan de .rea -ul0i
clien0i. <n sc/i-4' este ,unda-ental ca tera.eutul s1 8&i cunoasc1 ,oarte 4ine
.ro.riile li-ite &i dis.oni4ilit10i &i s1 nu se /a9arde9e 8n a4ordarea unor ca9uri
c1rora si-te c1 nu le ,ace ,a01. De .ild1' e:ist1 .si/otera.eu0i care &i-au dat
sea-a c1 nu .ot lucra cu .acien0i .si/otici' ori cu de.resivi' ori cu to:ico-ani' ori
cu .ersoane care su,er1 de 4oli cronice grave care conduc inevita4il la e:itus
ASIDA' cancer' leuce-ieB etc. #eritul acestor .ro,esioni&ti const1 toc-ai 8n ,a.tul
c1 8&i recunosc di,icultatea 8n a4ordarea unor ast,el de ca9uri deose4it de di,icile
&i c1 8&i concentrea91' dre.t ur-are' e,orturile 8n direc0ii 8n care se si-t e,icien0i.
De aceea' un .ri- .as esen0ial 8n ,or-area oric1rui .si/otera.eut este
autoe:.lorarea' desco.erirea &i asu-area .ro.riilor li-ite. Alt,el' 8n tera.ie .oate
a.1rea riscul de a ,i -ani.ulat' JstorsW de un client Jnea2utoratW sau insistent &i
revendicativ. Alteori .oate interveni e.ui9area 8n 8ncercarea de a Jre9olvaW situa0ii
de nere9olvat ori .entru care tera.eutul nu dis.une de co-.eten0a necesar1.
A&a c1 un s,at .entru tera.eutul t;n1r sau 8n devenire este de a nu uita c1 8n 2ur
56
e:ist1 -ulte alte situa0ii 8n care este nevoie de el &i -ul0i al0i clien0i .e care 8i
.oate asista e,icient. Pentru a-i .utea a2uta .e ei' este 4ine s1 8nve0e -ai 8nt;i s1
se acce.te &i s1 te .rote2e9e .e sineY
NTREBRI PENTRU CURSANI
57
&. ,rgumentai de ce, pentru reuita oricrei terapii, sunt necesare
dorina de schimbare a clientului i asumarea responsabilitii pentru
propria via i vindecare de ctre client. Cndiiv dac n
experiena dumneavoastr ai ntlnit persoane cu cazurile crora
putei exemplifica aceast legtur.
0. -xplicai n ce msur mediul "social, cultural, familial etc.$ poate
influena desfurarea procesului terapeutic. -xemplificai.
/. 5umii nc o calitate, n afara celor enumerate n curs, care
credei c ar caracteriza un psihoterapeut eficient i argumentai n
ce fel ai aleso.
(. -numerai problemele care intr n aria de preocupri a
psihoterapiei.
7. Dustificai dac i de ce se poate interveni psihoterapeutic sau nu
n urmtoarele cazuri* un pacient cu demen de tip ,lzheimer,
pacient cu tulburare de erecie, pacient alcoolic nscris ntro cur de
dezalcoolizare, pacient cu fobie social, pacient deprimat n urma
decesului fiicei de cinci ani, pacient schizofren n timpul unui episod
discordant.
5?
BIBLIOGRAFIE
. HOLDEVICI I%#$&> -lemente de psihoterapie' Editura All'
%ucure&ti' +@@6
2. HOLDEVICI I%#$&D VASILESCU I+#!> Psihoterapia. :ratament fr
medicamente, Editura Ceres' %ucure&ti' +@@*
7. IONESCU G.!(%8.!> :ratat de psihologie medical i
psihoterapie, Editura AsQle.ios' %ucure&ti' +@@5
9. MITROFAN I(+&$'&> 4rientarea experienial n psihoterapie,
Editura SPE' %ucure&ti' ()))
;. MITROFAN I(+&$'&> Psihoterapia experienial, Editura
In,o-edica' %ucure&ti' +@@7
III. DEMERS ISTORIC ASUPRA ORIGINILOR I
PRIMELOR INTERVENII N SCOP
PSIHOTERAPEUTIC
III.. P%!(0*,3%#+! ,!$/%* -/&%!& '! -3$3/&/! )!$/&+3 4# ,%#)!+!
"(%)! '! #$/!%6!$1#! /!%&,!*/#03
Dac1 .si/ologia ca &tiin01 de sine st1t1toare s-a des.rins din ,ilo9o,ie a4ia
8n secolul al >I>-lea' iar .si/otera.ia s-a conturat ca de-ers siste-ati9at doar la
8nce.utul secolului >>' nu .ute- ignora ,a.tul c1 8n toate e.ocile istorice
5@
.reocu.area .entru starea de s1n1tate ,i9ic1 &i -ental1 a o-ului a ,ost o
constant1. Pornind de la inter.ret1rile naive &i si-.liste asu.ra -odului de
,unc0ionare a .si/icului u-an &i cul-in;nd cu -ultitudinea de teorii so,isticate de
la 8nce.utul -ileniului doi' 8ncerc1rile de tratare &i vindecare a tul4ur1rilor .si/ice
se 8nscriu .e un continuu- al interesului .entru o- &i starea sa de con,ort.
<nc1 din cele -ai vec/i ti-.uri' oa-enii au ,ost .reocu.a0i de ,unc0ionarea
e,icient1 a organis-ului &i au sta4ilit standarde de nor-alitate care .reci9au ce
-ani,est1ri sunt adecvate &i care sunt de9ada.tative. <n Antic/itate' con,or-
unora dintre credin0ele ti-.urii Ala vec/ii #$'#!$#' 0.#$!E#' !8#,/!$#' ,!%-&$#B' o
.ersoan1 care -ani,esta un co-.orta-ent neo4i&nuit era .osedat1 de spirite
rele. Ace&ti demoni tre4uiau exorcizai .rin te/nici ca rug1ciunea' incanta0ia'
-agia &i utili9;nd .urgative .re.arate din a-estecuri de ier4uri. Dac1 aceste
interven0ii nu se soldau cu succes' se luau -1suri -ai radicale' e:tre-e'
-erg;nd .e ideea de a trans,or-a cor.ul 8ntr-o locuin01 c;t -ai ne.l1cut1
.entru s.iritul r1u. %1taia' 8n,o-etarea' arderea' .rovocarea de s;nger1ri
a4undente erau .e atunci ,or-e de interven0ie ,olosite curent.
E6%!## ,oloseau 8n acela&i sco. ritualuri magice' invoc;nd .uterea lui Du-ne9eu
.rin rugciuni. <n Tal-ud ACartea S,;nt1B' Davana/ .resu.unea concentrarea &i
a.oi rela:area o40inute .rin c;ntece' e:erci0ii de res.ira0ie' ,i:area cu .rivirea a
unor litere din al,a4etul iudaic' sila4isirea de rug1ciuni etc. Sunt -etode si-ilare
din .unct de vedere te/nic cu .racticile din Goga' Taois-' Hen' %udis-'
Hinduis-' cu -edita0iile cre&tine de9voltate 8n 4isericile 4i9antine &i a.usene'
inclu9;nd rug1ciuni re.etitive.
III.2. T!%&,##+! ,%#)#/#6!-/%&'#1#($&+!
i 8n societ10ile din A,rica' Asia' A-erica de Sud' 4olile erau inter.retate ca
,iind datorate demonilor Aspiritelor releB care' -ani.ulate de .ersoane r1u
inten0ionate sau 8n ur-a unor 8nt;lniri sur.rin91toare' intrau 8n cor.urile
.ersoanelor inocente ori naive. H*$8 &i M.L. 6($ F%&$E vor4esc des.re ,a.tul
c1 8n religiile .ri-itive' 8n ca9urile 8n care a.1rea o si-.to-atologie nevrotic1
Ali.sa de vitalitate sau e-o0ii tul4ur1toare care i94ucnesc 4rusc &i necontrola4ilB'
ea se e:.lica .rin .ierderea su,letului 8n de.resia .ro,und1 &i T sau .rin
invadarea de un s.irit 8n an:ietate. %oala era considerat1 ca a.1r;nd 8n ur-a
8nc1lc1rii li-itei dintre dou1 s.a0ii 4ine deli-itateE lu-ea oa-enilor T lu-ea
d.innilor
?
' lu-ea inocen0ilor T lu-ea vr12itorilor. Aceste credin0e .ersist1 &i ast19i
8n societ10ile tradi0ionale. De e:e-.lu' /!%&,!*1## /%&'#1#($&+# bambara din M&+#'
Eorubas din B!$#$ sau sissoFo din C(*+#:&+@ atri4uie cau9a tul4ur1rilor .si/ice
de care su,er1 .acien0ii lor atacului din .artea unui d.inna. La ara4i e:ist1 ca-
dou19eci de cuvinte di,erite care dese-nea91 atacul unei .ersoane de c1tre
d.inni. <n .lus' acest ter-en i-.lic1 un cortegiu de rela0ii o4ligatoriiE s.eciali&ti 8n
d.inn AcheiFh' taleb' dervi' chouafeB' te/nici utili9ate .entru a intra 8n rela0ie cu
8
Fiin01 su.ranatural1 al c1rei nu-e generic .rovine din li-4a ara41 Ad2innB &i care se .oate
traduce .rin Ws.iritK sau Wde-onK.
6)
d.innii Atmie, instrumente muzicale, ritmuri muzicale, preparate culinareB'
te/nici de se.arare a celor dou1 lu-i Apurificare, rugciuni, amuleteB.
V#$'!03/(%## /%&'#1#($&+# sunt dese-na0i ca singurii ca.a4ili s1 -edie9e 8ntre
cele dou1 s.a0ii' sco0;nd de-onii din cor.ul 4olnavului. #odalitatea acestora de
a4ordare .resu.une a-ena2area unui s.a0iu tera.eutic care evoc1 e:isten0a
celeilalte lu-i &i care con0ine dove9i vi9i4ile ale -edierii cu acest univers str1in
Astatuete, obiecte de cult etc.B. #esa2ul tera.eutic ,or-ulat e:.licit ar ,iE JE:ist1 o
alt1 lu-e' dincolo de o4i&nuit' du.1 cu- e:ist1 oa-eni care ,ac 4ine &i al0ii care
,ac r1u. Tu ai ,ost victi-a unei vr12itorii sau a unui atac' iar eu sunt singurul
-ediator care .oate ,ace leg1tura cu aceast1 lu-e .entru a te vindeca.K O
.rocedur1 te/nic1 larg utili9at1 este viziunea care re.re9int1 un enun0 asu.ra
naturii invi9i4ile a r1ului' destinat .acientului &i antura2ului s1u ca o verita4il1
induc0ie tera.eutic1. >iziunea a.are ca o ,or-1 de diagnostic tradi0ional care nu
se 4a9ea91 .e investiga0ii ra0ionale &i nu are ni-ic de-a ,ace cu .ro4le-atica
e:.licit1 a .acientului. Enun0ul vindec1torului ia ,or-a .ovestirilor care descriu
atacul vr12itorilor sau 8nt;-.larea de la originea tul4ur1rii = cu totul alta dec;t cea
relatat1 de .acient. <n acest ,el se .roduce 8n ,a.t o ru.tur1 a re.eti0iei
.atologice. De e:e-.lu' vi9iunile .ot lua ,or-a unor enun0uri caE JPri-a so0ie a
tat1lui t1u' din gelo9ie' a ,ost s1 cear1 a2utorul unui vr12itor .entru a se r194una
asu.ra descenden0ilor tat1lui t1uKL sau JAcest co.il a ,ost sur.rins As.eriatB de un
accident atunci c;nd se a,la 8n .;ntecul -a-ei. De atunci a r1-as .arali9at
e:act 8n .o9i0ia 8n care a ,ost sur.rinsKL sau J !u du-neavoastr1 a0i ,ost
.ede.sit1 de soart1' ci -a-a du-neavoastr1' dar asu.ra du-neavoastr1 a
c19ut .edea.saK. T!%&,!*1## /%&'#1#($&+# ,ac .u0in a.el la li-4a2 ca -i2loc
tera.eutic. <n sc/i-4' utili9ea91 -ult ritmuri poetice i muzicale Aincanta0ii'
dansuriB' imagini i obiecte. !isi.ul sau .lu-4ul sunt uneori ,olosite ca
instru-ente .entru a trans.une su,erin0a .acientului 8ntr-o ,or-1 li9i4il1 ce .oate
,i inter.retat1 de tera.eut A8ntr-o anu-it1 -1sur1 ase-1n1tor te/nicilor .roiective
utili9ate 8n .si/ologia -odern1B. O4iectele utili9ate de ace&ti vindec1tori sunt
a&a-nu-ite Jobiecte activeK' adic1 o4iecte ,1r1 se-ni,ica0ie cultural1' ,1r1 nu-e'
c1rora nu li se .oate atri4ui o ,unc0ie sau un loc 8ntr-o clasi,icare. Acestea sunt de
regul1 o4iecte co-.o9ite = ase-enea -;nc1rurilor sau o4iectelor industriale
c1rora nu le .ute- .erce.e ,unc0ia = asociind ele-ente .rovenite din universuri
eterogene Aani-al' vegetal' -ineralB. Aceste ele-ente ,ie nu 8nde.linesc o
,unc0ie 8n acea cultur1 Acu- ar ,i e:cre-entele' ier4urile rele' .ielea de
4atracianB' ,ie sunt utili9ate 8n ,or-e anticulturale Acu- ar ,i litere considerate ca
lucruri 8n sine &i nu ca nu-e de se-neB &i 8ntotdeauna' 8n -od o4ligatoriu' sunt
con0inute 8ntr-un 8nveli& 8nc/is A.iele' c;r.1 etc.B. Ast,el de o4iecte - a-ulete'
talis-ane - condensea91 8ntr-o re.re9entare concret1 &i si-4olic1 rela0ia cu
tera.eutul A8n li-4a2 .si/otera.eutic .rocesul trans,eren0ialB. O4iectul con0ine
a-intirea rela0iei 8ntre0inute cu cel care l-a ela4orat' ,a4ricat' v;ndut' dar &i
a,ir-a0ia c1 aceast1 rela0ie .oate ,i re.re9entat1 -aterial' o4iectiv. #odul s1u de
ela4orare este si-4olic' re.re9ent;nd -odelul .arcursului vindec1rii .acientului
.rintr-o serie de .roceduriE de inversiune a ac0iunii s.iritelor' de -ediere 8ntre
lu-ea .1-;ntean1 &i cea de dincolo' de analogie 8ntre -eta,ora o,erit1
.acientului &i .rocesul vindec1rii. Adeseori /!%&,!*/*+ /%&'#1#($&+ ,or-ulea91 &i
6+
o serie de .rescri.0ii' codi,icate si-4olic' 8n ,unc0ie de credin0ele culturii c1reia
a.ar0ine &i recurge la ritualuri Aca circumcizia' Jno.0i tera.euticeK cu dansuri ntr
un anumit ritm &i obiecte de cult' ritualuri terapeutice de adormire .entru a avea
un vis inter.retat ulterior etc.B
O -en0iune s.ecial1 ni se .are necesar1 8n ceea ce .rive&te 4&)&$#-)*+' o
,or-1 de tera.ie tradi0ional1 s.eci,ic1 continentului a-erican' care utili9ea91
su4stan0e .si/edelice 8n vindecare. E,ectul a&te.tat de la aceste su4stan0e
.si/otro.e naturale .recu-E ciupercile, cactusul ASan Pedro' .eVotlB' rdcinile
Ai4ogaB' frunzele Ata4ac' cola' /a&i&B' liane AVagZB etc. cores.unde unei
re.re9ent1ri a divinit10ii sau a ,iin0elor -itice. <n -entalitatea tradi0ional1 se
consider1 c1 a4sor4irea acestor su4stan0e su4 ,or-1 de 41uturi' in/ala0ii ar duce
la o identi,icare cu aceast1 divinitate sau' -ai e:act' la o 8ncor.orare a acesteia.
<n ceea ce .rive&te c1l1toria &a-anic1 8ntre.rins1 su4 in,luen0a .si/otro.elor'
de&i a ,ost adesea asi-ilat1 ne4uniei' se reali9ea91 de ,a.t ca un ,el de ne4unie
controlat1' declan&at1 deli4erat .entru a servi la ini0ierea &a-anului sau .entru
vindecarea 4olnavului venit s1-l consulte. !u este vor4a de o ne4unie su.ortat1
.asiv. Transa &a-anic1 .ro.riu-9is1 oscilea91 8ntre doi .oliE ,ie &a-anul cade
.arali9at' ,ie intr1 8ntr-o stare de agita0ie &i de ,rene9ie. Pare clar c1 e,ectul
a&te.tat de la droguri este ,ie o 8nl1n0uire Acatale.sieB' ,ie o de9l1n0uire Ae:cita0ie
,renetic1B. Pe acest ,undal' vi9iunile care a.ar su4 i-.eriul drogului sunt
8ntotdeauna codi,icate cultural. &)&$*+ nu de9volt1 un delir .ersonal' ci se las1
.o.ulat 8n ti-.ul transei de c1tre re.re9ent1ri culturale cunoscute &i de ceilal0i
-e-4ri ai gru.ului. Ast,el' vi9iunile reiau adesea -ituri &i se s.ri2in1 .e o serie de
,or-e larg re.re9entate 8n -ediul social' de e:e-.lu 8n desenele de .e ta.iserii
sau .;n9e. Gtilizarea psihotropelor este a.roa.e 8ntotdeauna legat1 de no0iunea
de -eta-or,o91. Dac1 un s.irit .oate ,i con0inut 8ntr-o .lant1' atunci e:ist1 ipso
facto no0iunea de .od 8ntre universul vegetal &i cel ani-al. Deoarece ini0ierea
4&)&$*+*# se reali9ea91 cu a2utorul /alucinogenelor' se .resu.une c1 acesta se
trans,or-1 ,i9ic &i s.iritual' se .roduce Jo -eta-or,o9are a su4stan0ei sale' c/iar
a c1rnii saleK. De alt,el' -iturile societ10ilor &a-anice con0in adesea teoria
con,or- c1reia Jspecia uman deriv din anumite plante prin parcurgerea unei
serii de metamorfoze, pe care amanul le parcurge n sens invers dea lungul
cltoriilor sale. "#.$ ?niierea ,a!an(l(% l transform, fiecare cur l face s
treac dintro lume n alta, iar teoria amanic presupune ideea producerii unor
fiine umane pornind de la metamorfoza plantelor.K AT(:#! N&/.&$' ())+B
III.7. C($/%#:*1#& +*# H#,(0%&/ 4# G&+!$*- +& =$1!+!8!%!& *$#/31##
#$'#-(+*:#+! '#$/%! "#E#0 4# ,-#.#0
n Occident' do-eniul 4olilor .si/ice a ,ost a4ordat la un nivel -ai evoluat'
8n .rinci.al de .e dou1 .o9i0iiE %!+#8#& &i 4/##$1!+! )!'#0&+!. Pri-ul .rogres 8n
6(
e:.licarea tul4ur1rilor -entale din .unct de vedere -edical este legat de nu-ele
.1rintelui -edicinii' H#,(0%&/ A36)-*77 8.Cr.B' care a res.ins de-onologia &i a
,ost .ri-ul care a su4liniat e:isten0a corelatelor psihice ale manifestrilor
somatice. Ast,el' coala din Hos ale c1rei o.ere 8i sunt atri4uite lui H#,(0%&/'
.ostula ,a.tul c1' .entru a cunoa&te cor.ul o-enesc &i tul4ur1rile sale' tre4uie s1
ave- cuno&tin0e des.re totalitatea cau9elor' s1 adun1- date des.re constitu0ia
,i9ic1' organi9area .si/ic1' .recu- &i -ediul ,i9ic &i social al 4olnavului. Este
vor4a deci des.re un -odel de 8n0elegere unitar1 a 4olnavului &i de o a4ordare
tera.eutic1 a acestuia 0in;nd cont de toate di-ensiunile ,iin0ei sale. La r;ndul
s1u' -edicina antic1 ro-an1' re.re9entat1 de G&+!$*-' a de-onstrat corela0iile'
.reluate .;n1 8n 9ilele noastre' dintre constitu0ia ,i9ic1 &i co-.orta-ente. Ast,el'
G&+!$*- considera c1 -ani,est1rile .si/ice' 8n s.ecial cele de ordin .ulsional'
sunt o consecin01 a co-4in1rii 8n .ro.or0ii varia4ile a celor .atru u-ori
,unda-entale As;nge' 4il1' ,leg-1' li-,1B. A-estecul .otrivit AJte-.eratKB al celor
.atru su4stan0e duce la o stare de s1n1tate' la te-.era-entul .er,ect. <n sc/i-4'
e:cesul sau insu,icien0a lor .ot .ertur4a starea .si/ic1. Ast,el' co-.orta-entele
neo4i&nuite erau inter.retate ca re9ultatul unor .ertur41ri 8n ec/ili4rul ,luidelor din
cor.. Desigur' nu Ju-orileK sunt cele care ne deter-in1 co-.orta-entele' dar
i-.ortant este ,a.tul c1 G&+!$*- a e:.ri-at 8n -od e:.licit ideea con,or- c1reia
Jcor.ul tinde s1 ,ie a,ectat de starea -ental1K' ,iind considerat ast,el J.recursor al
doctrinelor .si/o-so-aticeK.
H#,(0%&/' G&+!$*- &i -edicii greci &i ro-ani care le-au ur-at au argu-entat
ideea unor trata-ente -ai Ju-aneK ale 4olilor -entale. Ei au su4liniat
i-.ortan0a ,olosirii at;t a unor -i2loace .l1cute A.recu- e:erci0ii ,i9ice'
asigurarea unui -ediu a-4iant con,orta4il' regi- ali-entar .otrivit' -asa2e' 41i
cal-anteB' c;t &i a unor trata-ente -ai .u0in agrea4ile Aca ,olosirea .urgativelor
&i a constr;ngerilor -ecaniceB. De&i 8n acea .erioad1 nu e:istau institu0ii
destinate trat1rii tul4ur1rilor -entale' -ul0i .acien0i erau 8ngri2i0i 8n temple, de
c1tre .reo0i
@
. Se .oate s.une' deci' c1 -edicii Antic/it10ii au sesi9at &i au
cercetat implicaiile psihice ale bolilor somatice' au luat 8n considerare datele
.si/ice 8n a.recierea etio.atogenetic1 a 4olii &i 8n orientarea trata-entului.
I&,+&$ a,ir-a c1 J8n .erioadele civili9a0iilor antice asiro-4a4iloniene' grece&ti &i
ro-ane a ,ost recunoscut1 i-.ortan0a leg1turii .si/ic-cor.' de&i natura acestei
rela0ii a ,ost inter.retat1 di,erit' 8n ,unc0ie de varia4ilele culturale.K AG. I($!-0*'
+@@3B
III.9. E,(0& )!'#!6&+3
9
AsQle.ios 8nl1tura durerea lovind .al-ele &i induc;nd o stare de so-n 4olnavului. <n alte rituri'
.reo0ii s1i introduceau .acien0ii 8n M ca-ere de 8ns1n1to&ire .rin vis N . du.1 inter.retarea viselor'
ei ,or-ulau trata-entul care consta 8ntr-o larg1 varietate de ritualuri &i rug1ciuni.
6*
Totu&i' aceast1 vi9iune .rogresist1 asu.ra tul4ur1rilor -entale nu a avut
continuitate &i 8n Evul #ediu' c;nd su.ersti0iile .ri-itive &i credin0a 8n
de-onologie a re8nviat 8n Euro.a su4 .atrona2ul I$0.#E#1#!#. %oala -ental1 era
considerat1 ca ,iind 8n legtur cu @atana' iar .ersoanele serios .ertur4ate erau
tratate cu cru9i-e &i de -ulte ori conda-nate la -oarte. %olnavii &i ,a-iliile celor
cu tul4ur1ri .si/ice se adresau .reo0ilor Asau uneori vracilorB .entru a o40ine
iertarea pcatelor &i exorcizarea.
E.oca -edieval1 este indu4ita4il -arcat1 de ra.ortarea la 4iseric1 A-ai ales la
cea cre&tin1B &i la oa-enii 4isericii. Credin0ele religioase erau 4a9ate .e
.rinci.iul c1 lu-ea &i via0a o-eneasc1 sunt .1r0i ale unui .lan divin &i c1
Du-ne9eu a .us o-enirea 8n centrul universului &i i-a dat un sco.E o40inerea
iert1rii .1catelor &i salvarea su,letului. <n ca9ul tradi0iei religioase iudeo-cre&tine'
de e:e-.lu' 2usti0ia divin1 este conce.ut1 ca cea care asigur1 ordinea &i ea
,unc0ionea91 du.1 .rinci.iulE via0a' tr1it1 a&a cu- se cuvine' va ,i r1s.l1tit1. <n
acest .roces tre4uie s1 alegi corect 8ntre dou1 ,or0e o.useE .uterea lui
Du-ne9eu &i tenta0iile 8n&el1toare ale diavolului. Credin0a 8n Du-ne9eu d1 vie0ii
oa-enilor un sco.' via0a ,iind conce.ut1 ca trecerea unui test s.iritual al c1rui
re9ultat era .ierderea sau salvarea su,letului. Sensul vie0ii ,iin0ei u-ane este
ast,el .rescrisE ur-1rirea &i 8-.linirea voin0ei divine. <n Evul #ediu (&)!$##
:#-!%#0## erau singurii care aveau acces la scrierile religioase. <n consecin01' ei
inter.retau scri.turile .entru -area -as1 a -uritorilor' indic;ndu-le cu- s1 ,ac1
,iecare .as .e dru-ul c1tre Du-ne9eu sau denun0;nd dru-ul is.itirii de c1tre
Satana. @povedania' ndeplinirea ndatoririlor religioase &i a canoanelor'
urmarea poveelor duhovniceti ale ,%!(/*+*# .entru iertarea .1catelor &i .entru
a tr1i con,or- cu cerin0ele 4isericii erau .rinci.alele -odalit10i de a4ordare &i
tratare a J.ro4le-elor su,lete&tiK. Caracteristica de 4a91 a unei ast,el de a4ord1ri
este ra.ortarea la un siste- de re,erin01 4ine conturat Apreceptele religioaseB'
av;nd la dis.o9i0ie .rinci.ii &i reguli de via01 clar ,or-ulate. P1rerea avi9at1 a
re.re9entantului 4isericii care .e 4a9a 8nv101turilor cre&tine decelea91 8ntre 4ine
&i r1u' 8ntre gre&eal1 &i virtute' este 8n -1sur1 s1 lini&teasc1 angoasele
enoria&ului' s1 o,ere r1s.unsuri .resta4ilite &i universal vala4ile la 8ntre41rile
acestuia. Oi ast19i ,%!(/*+ este' nu de .u0ine ori' cel care .rin ascultarea
4inevoitoare a o-ului a,lat 8n i-.as 8l .oate a2uta s1-&i descarce su,erin0a &i s1
reg1seasc1 s.eran0a. <n .lus' s,aturile o,erite de o autoritate 4isericeasc1
r1s.und unei nevoi de 4a91 a ,iin0ei u-aneE nevoia de siguran01' de idealuri
,er-e la care s1 as.ire' de linii directoare care s1-i conduc1 via0a. De&i
.si/otera.ia &i religia sunt direc0ii distincte de ra.ortare la o-' ele au -ulte
as.ecte 8n co-unE interesul .entru di-ensiunea s.iritual1 a ,iin0ei u-ane' rela0ia
intens1 &i ne-i2locit1 de la o- la o-' 8ncercarea de clari,icare a -arilor dile-e
ale e:isten0ei o-ene&ti &.a. Din acest .unct de vedere' uneori .si/otera.ia are
de c;&tigat dac1' 8n loc s1 se de,ineasc1 .rin o.o9i0ie ,a01 de di-ensiunea
religioas1' 8ncearc1 s1 8n0eleag1' s1 asi-ile9e &i s1 utili9e9e contri4u0ia adus1 la
u&urarea su,erin0ei u-ane de credin0a 8n ceva -ai .resus de .rag-atis-ul vie0ii
cotidiene.
63
III.;. P%#)!+! =$0!%03%# '! /%&/&%! -#-/!)&/#03 & :(+$&6#+(% ,-#.#0#
n Euro.a' .rin secolul al >CII-lea' ora&ele 8nce. s1 cree9e aziluri care s1
ad1.osteasc1 4olnavii .si/ici. La 8nce.ut' acestea erau de ,a.t adev1rate
8nc/isori 8n care locatarii st1teau lega0i 8n celule 8ntunecoase &i -urdare' ,iind
trata0i -ai degra41 ca ani-ale dec;t ca oa-eni. <n +7@(' c;nd P.#+#,,! P#$!+ a
.reluat su4 conducerea sa un azil din Paris' au ,ost introduse unele 8-4un1t10iri
8n trata-entul .acien0ilor. <n ciuda sce.ticilor' interven0ia cu titlul de e:.eri-ent a
lui P#$!+ a avut succes. El a scos locatarii a9ilului din lan0uri' i-a a&e9at 8n ca-ere
curate' lu-inoase unde ace&tia au ,ost trata0i cu 4l;nde0e. #ul0i oa-eni care de
ani de 9ile ,useser1 considera0i 4olnavi ,1r1 s.eran01 de a-eliorare &i-au
8-4un1t10it 8ntr-at;t starea' 8nc;t li s-a .er-is s1 .1r1seasc1 a9ilul. Tot 8n
aceast1 .erioad1 se re-arc1 contri4u0ia -edicului engle9 S@'!$.&)'
su.ranu-it Hi.ocrat al Angliei' cel care a su4liniat ,a.tul c1 o a,ec0iune care se
.oate -ani,esta clinic .rin si-.to-e ase-1n1toare .oate ,i deter-inat1 de o
cau91 organic1 sau .si/ic1. Ideile sale asu.ra etiologiei psihogene a unor
afeciuni au ,ost conturate -ai clar de &colile -edicale euro.ene din secolele
>CIII->I>.
<n .ractica tera.eutic1 a vre-ii .redo-inau electroterapia' hipnoza &i utilizarea
sugestiilor. O ,igur1 .roe-inent1 a acelei .erioade era -edicul austriac F%&$E
A$/($ M!-)!% A+7*3-+?+5B care a.1rea ca -agician &i teoretician 8n acela&i
ti-.. El a 8-.ru-utat te/nici de ti. e:orcist Ade ti.ul atingerilor cu -;inileB &i le-a
8ncor.orat 8n teoria &i .ractica -agnetis-ului' ela4or;nd te9a a&a-nu-itului
Jmagnetism animalK. M!-)!% sus0inea c1 ,eno-enul /i.notic este .rodus de
J-agnetis-ul ani-alK' de,init ca o .ro.rietate a cor.ului ani-al care-l ,ace
sensi4il la gravita0ia universal1. Iagnetismul era 8n -are vog1. <ntr-un -ediu
teatral' cu .acientul scu,undat 8ntr-un 4utoi cu a.1' 8ncon2urat de -agne0i &i
s;r-e care aveau -enirea s1 eviden0ie9e .rocesul' tera.eutul reali9a .ase &i
atingeri cu a2utorul unei 4ag/ete .entru a de4loca magnetismul' descris ca un ,el
de ,luid care curgea din cor.ul tera.eutului 8n cel al .acientului. Provocat1 de
succesul -etodei' o Co-isie a Acade-iei de Otiin0e France91 a cercetat
,eno-enul &i a de-onstrat c1 magnetismul ,1r1 i-agina0ie &i sugestii nu are
e,ect. De&i teoria a ,ost discreditat1' ne,iind ,ondat1 &i veri,ica4il1 &tiin0i,ic'
realitatea este c1 -ul0i .acien0i ai e.ocii s-au vindecat .rin -etoda lui M!-)!%.
Constatare care a de-onstrat c1' de&i teoria nu era valid1' ,eno-enul Anu-it
ast19i sugestie hipnoticB e:ist1 cu adev1rat. Oi alte .ersonalit10i ale vre-ii
.racticau somnambulismul provocat &i hipnoza .entru a interveni asu.ra
sensi4ilit10ii AH&)!- B%&#'' V#0/(% B*%8B sau .entru a exorciza ,or0ele care
.uneau st1.;nire .e .acient A&:&/!+! G&--$!%B.
65
III.G. H#,$(E& 4# /!.$#0#+! -*8!-/#6! 0& )('&+#/31# #$#1#&+! '!
#$/!%6!$1#! ,-#.(/!%&,!*/#03
n ciuda reali91rilor i-.ortante ale ur-a&ilor lui M!-)!%' 8n co-.ara0ie cu
e.oca de aur a /i.no9ei = -i2locul secolului al >CIII-lea = 8n ur-1toarele dou1
secole fenomenul hipnotic a intrat' din -ai -ulte -otive' 8ntr-un con de u-4r1. <n
.ri-ul r;nd' a intervenit 8n aceast1 e.oc1 do-ina0ia .ers.ectivei &tiin0i,ice
-aterialiste asu.ra celei su4iective. La aceasta se adaug1 inca.acitatea
co-unit10ii &tiin0i,ice de a o,eri o teorie &tiin0i,ic1 coerent1 des.re hipnoz la care
s1 adere -a2oritatea cercet1torilor &i .racticienilor 8n do-eniu. A.oi'
desco.erirea de noi -edica-ente e,icace 8n aneste9ie a ,1cut s1 scad1 interesul
.entru hipnoz ca instru-ent de control al durerii 8n situa0ii dra-atice. S,;r&itul
secolului al >I>-lea a resuscitat interesul ,a01 de hipnoz .rin de9voltarea a dou1
&coli conduse de oa-eni de &tiin01 .restigio&i' interesa0i de a4ordarea
tera.eutic1 &i de /i.no91.
Este vor4a des.reE
J @pitalul @alpKtriLre din Paris a ,ost creat de H.M. C.&%0(/ ca centru de
.er,ec0ionare 8n do-eniul 4olilor -intale .ro-ov;nd ca .rinci.al1 -odalitate de
interven0ie .si/otera.ia. Constituit 8n ulti-ul deceniu al secolului al >I>-lea'
s.italul a devenit un nucleu al studiilor .rivind relaia dintre strile psihice i
manifestrile somatice. C.&%0(/ este autorul a,ir-a0iei care i-a condus 8ntreaga
carier1E J.entru 4oal1 .si/ic1' trata-ent .si/icK. De nu-ele s1u se leag1 -ai
ales definirea i tratarea isteriei. Pentru C.&%0(/' at;t isteria' c;t &i /i.no9a
.resu.uneau o neuro.atologie de 4a91. Aceasta' 8n interac0iune cu o trau-1 sau
cu induc0ia /i.notic1' .utea genera ano-alii ,unc0ionale -ani,estate .rin cri9a
isteric1 sau .rin transa /i.notic1. Printre asisten0ii lui C.&%0(/ de la Sal.[triZre
s-au nu-1ratE S. F%!*'' P. H&$!/' A. B#$!/' H. B!%$.!#).
J 3coala de la 5ancE este institu0ia creat1 de H. B!%$.!#) care reinter.retea91
ideile .ro-ovate de .ro,esorul s1u de la Sal.[triZre asu.ra ,eno-enelor
sugestiei &i /i.no9ei. Ast,el' B!%$.!#) a de-onstrat c1 -ulte dintre Jnevro9ele
istericeK care alc1tuiau ca9uistica lui C.&%0(/ erau de ,a.t ,eno-ene de sugestie
/i.notic1 induse de acesta. B!%$.!#) introduce &i asigur1 consacrarea
ter-enului de psihoterapie 8n Fran0a' odat1 cu a.ari0ia studiului s1u Mipnotism,
sugestie, psihoterapie A+?@+B. Cu aceast1 oca9ie' el a de-ontat ideea lui
C.&%0(/ care considera /i.no9a un ,eno-en .atologic' s.eci,ic istericilor'
i-.un;nd 8n sc/i-4 conce.0ia con,or- c1reia starea hipnotic este un fenomen
natural' un so-n deter-inat .rin sugestie' res.ectiv .rin de9voltarea unei
.redis.o9i0ii .re9ente la -a2oritatea oa-enilor. Hi.no9a este descris1 ca o stare
nor-al1 de 8nalt1 sugesti4ilitate datorat1 .rocedurii de induc0ie /i.notic1. S.re
deose4ire de C.&%0(/' B!%$.!#) relansea91 /i.no9a .rin ,avori9area sugestiilor
66
care ,ac a.el la .artici.area su4iectiv1 a su4iectului' la calit10ile de sensi4ilitate
ale acestuia. #ai -ult' el a,ir-a 8n ur-a o4serva0iilor sale clinice c1 /i.no9a &i
sugestia constituie o a4ordare su.er,icial1 &i e,e-er1 a si-.to-elor care .ot
dis.1rea te-.orar' dar rea.ar relativ re.ede du.1 o ast,el de tera.ie' idee
.reluat1 &i de9voltat1 ulterior de F%!*'.

III.<. S!0(+*+ XX 4# &"#%)&%!& 4/##$1#"#03 & ,-#.(/!%&,#!#
Este evident c1 .;n1 la 8nce.utul secolului >> .reocu.1rile .rivind rela0iile
dintre a,ec0iunile .si/ice &i cele so-atice' .recu- &i 8ncercarea de a e:.lica &i
trata acest ti. de tul4ur1ri vin 8n .ri-ul r;nd din .artea medicinii. Lucru ,iresc' de
alt,el' 0in;nd cont de ,a.tul c1 -edicina este &tiin0a .reocu.at1 de a-eliorarea
st1rii o-ului a,lat 8n su,erin01' indi,erent dac1 aceasta are o cau91 .si/ic1 sau
organic1. Pe de alt1 .arte' psihologia 8nce.ea s1-&i a,ir-e statutul de &tiin01'
des.rin9;ndu-se tre.tat din ,ilo9o,ie a4ia s.re s,;r&itul secolului al >I>-lea. De
,a.t' dac1 8ncerc1rile de a alina su,erin0ele cor.orale &i durerile -orale au origini
.reistorice' istoria tiinific a psihoterapiei a ,ost scris1 8n ulti-ul secol' odat1 cu
conturarea no0iunii care o dese-nea91. Ter-enul psihoterapie a a.1rut 8n
Anglia' ,iind ,or-ulat de D.H. T*J!' .ro-otor al unui curent de gndire medico
psihologic ce c1uta s1 ateste Jin,luen0a s.iritului asu.ra cor.uluiK. Aa.ud. G..
I($!-0*' +@@5B
Dac1 .si/iatria este cea care s-a o.rit .ri-a asu.ra 4olnavului cu .ro4le-e
.si/ice 8ncerc;nd vindecarea lui' .si/ologia este cea care ulterior a adus
cuno&tin0e des.re .ersonalitatea u-an1 &i ,unc0ionarea .si/ic1 ce au .er-is
a4ordarea e,icient1 a acestui ti. de .acien0i. C&%+ G*-/&6 H*$8 descrie 8n
lucrarea ,mintiri, vise, refleciK A+@6+B -odul de tratare a 4olnavilor -intali 8n
.ri-ele decenii ale secolului trecut. JNnvmntul psihiatric cuta s fac
abstracie, ca s spunem aa, de personalitatea bolnav, muluminduse cu
diagnostice, cu descrieri de simptome i efecturi de statistici. Pornind de la aa
zisul punct de vedere clinic predominant atunci, medicii nu se ocupau de
bolnavul mintal ca om , ca individualitate, ci ei trebuiau sl trateze pe pacientul
nr. O, care avea o list lung de diagnostice i simptome. -ra ;etichetat<, marcat
cu un diagnostic, i cu aceasta cazul era n cea mai mare parte rezolvat.
Psihologia bolnavului mintal nu .uca absolut nici un rol.< AC.G. H*$8' +@6+B
Psi/otera.ia' ca -odalitate de 8n0elegere &i de interven0ie la nivel .si/ologic
asu.ra .acien0ilor .si/ici' s-a conturat tre.tat la con,luen0a dintre -edicin1 &i
.si/ologie. Conce.ut1 ini0ial ca un co-.le-ent al trata-entului -edica-entos
.entru .acien0ii .si/iatrici' ea &i-a dovedit odat1 cu trecerea ti-.ului valoarea
at;t 8n tratarea unor anu-ite categorii de .ro4le-e .si/ice A8ndeose4i nevro9eB'
c;t &i 8n sus0inerea &i de9voltarea .ersonal1 a individului s1n1tos .si/ic 8n
diverse -o-ente ale vie0ii sale.
La 8nce.utul secolului >> do-eniile -edical &i .si/ologic au 8nregistrat -ari
.rogrese. De e:e-.lu' 8n +@)5 s-a desco.erit c1 .are9a general1' 4oal1 de care
su,ereau circa +)S dintre .acien0ii s.italelor de 4oli nervoase' era re9ultatul
67
evolu0iei unei 4oli venerice = si,ilisul' deci avea o cau91 organic1 &i necesita
trata-ent -edica-entos. De ase-enea' o serie de e:.eri-ente de la4orator'
cu- au ,ost cele ale lui P&6+(6' au de-onstrat c1 ani-alele .ot a2unge la
.ertur41ri e-o0ionale dac1 sunt o4ligate s1 ia deci9ii care le de.1&esc
ca.acit10ile. E:tinderea unor ast,el de constat1ri la o- a .er-is 8n0elegerea
no0iunii de stres &i reac0ie la stres. A.roa.e 8n acela&i ti-.' S#8)*$' F%!*' &i
continuatorii s1i au .us 4a9ele 8n0elegerii 4olilor -intale 8n ter-eni de ,actori
.si/ologici. Sunt doar c;teva dintre e:e-.lele de desco.eriri care au -arcat
8nce.utul secolului trecut &i care au .er-is de9voltarea unor do-enii distincte ce
se ocu.1 de diagno9a &i tratarea tul4ur1rilor -entaleE neurologia, psihiatria,
psihodiagnoza, psihologia clinic i medical, psihoterapia.
Oi .entru c1 istoricul .si/otera.iei nu are o evolu0ie liniar1' unidirec0ional1' nici
.;n1 8n secolul >>' &i cu at;t -ai .u0in 8n .erioada ur-1toare' este -ai e:act s1
vor4i- des.re JpsihoterapiiK -ai degra41 dec;t des.re JpsihoterapieK. Acest
do-eniu este caracteri9at .rin curente' a4ord1ri &i &coli di,erite' care includ
conce.0ii des.re o- din e.oci &i s.a0ii geogra,ice di,erite. <n secolul trecut s-au
structurat trei -ari orient1ri .si/otera.euticeE orientarea analitic1 sau dina-ic1
4a9at1 .e teoriile .si/analitice asu.ra .ersonalit10ii' orientarea co-.orta-ental1
cu originea 8n teoriile 4e/avioriste asu.ra .ersonalit10ii &i orientarea u-anist-
e:.erien0ial1 centrat1 .e teoriile u-aniste &i e:isten0iale. <n ulti-ele decenii s-a
conturat o .atra orientare care a -arcat destinul .si/ologiei &i .si/otera.iei
-oderneE cea trans.ersonal1. Curentul trans.ersonal 8&i .ro.une s1 e:.lore9e o
,or-1 de con&tiin01 l1rgit1 ' -ai .u0in u9ual1' dar considerat1 ca av;nd un i-ens
.oten0ial curativ &i trans,or-ator - su.racon&tiin0a. Aceast1 stare trans.ersonal1
este descris1 8n -arile ,iloso,ii s.irituale &i tradi0ii -istice su4 diverse nu-eE
e:ta9' e:.erien01 transcedental1' ilu-inare' con&tiin01 cos-ic1' !irvana' starea
lui %ud/a' al &a.telea cer etc. <n direc0ia .si/otera.iei' S/&$#-+&6 G%(" este
considerat ca .1rintele &i e:.onentul cel -ai cunoscut al acestui curent' el
ela4or;nd dou1 ,or-ule de a-.li,icare a con&tiin0eiE terapia psihedelic Acare
utili9ea91 virtu0ile LSD-ului 8n a catali9a &i dilata .rocesele incon&tienteB &i
terapia holotropic Ao te/nic1 de autoe:.lorare e-.iric1' asistat1 de un
s.ecialist' care .er-ite sondarea unor teritorii necunoscute ale incon&tientului ce
0in -ai ales de di-ensiunea .erinatal1 &i de cea trans.ersonal1B.
III.K. S#8)*$' F%!*' 4# ,-#.&$&+#E&
S#8)*$' F%!*' A+?56-+@*@B' un t;n1r -edic evreu n1scut 8n #oravia'
intr1 la s,;r&itul secolului al >I>-lea 8n do-eniul tera.iei' .entru a .une 4a9ele
conceperii psihopatologiei n termenii de factori psihologici. A studiat -edicina la
Ciena &i' du.1 c;0iva ani de cercet1ri 8n do-eniul ,i9iologiei &i /istologiei' se
orientea91 c1tre neurologie &i' ulterior' c1tre do-eniul .si/iatric. <n clinic1 8l
8nt;lne&te .e cele4rul -edic viene9 H(-!,. B%!*!% care utili9a hipnoza
cathartic' o -etod1 larg ,olosit1 8n .ractica tera.eutic1 a vre-ii. Aici ia
6?
cuno&tin01 de cele4rul caz ,nna' o t;n1r1 care se 8-4oln1vise du.1 -oartea
tat1lui s1u &i .e care B%!*!% o trata .rin aceast1 -etod1. Ideea central1 era c1
si-.to-ele istericilor sunt legate de trau-atis-e din via0a lor care' du.1 ce i-au
i-.resionat .uternic' au c19ut 8n uitare. Trata-entul a.licat consta 8n evocarea'
su4 /i.no91' a a-intirii scenelor trau-atice &i .rovocarea' 8n ,elul acesta' a
desc1rc1rii tensiunii a,ective asociate lor Acat/arsisB. Cola4orarea dintre B%!*!%
&i F%!*' va continua &i -ai t;r9iu &i se va concreti9a 8ntr-o serie de lucr1ri.
Acesta din ur-1 ,ace' de ase-enea' un stagiu la clinica Sal.[triZre' .e l;ng1
C.&%0(/' cunoscut .entru studiul so-ati91rilor s.eci,ice isteriei &i .entru
,olosirea /i.no9ei' a Jso-na-4ulis-ului .rovocatK. <n acest centru' F%!*' a
ela4orat -ulte dintre ideile care vor sta ulterior la 4a9a .si/anali9eiE a studiat
-ecanis-ele .si/ice ale ,eno-enelor isterice &i a .ostulat e:isten0a Jtraumelor
psihiceK .uternic incriminate n patogenia nevrozelor i bolilor psihosomaticeL a
descris -ecanis-ul abreaciei ca fenomen de eliminare a elementelor patogene
care condi0ionea91 e,icien0a interven0iei .si/otera.euticeL a de,init -ecanis-ul
conversiei ca o transpoziie a strii emoionale la nivel corporal' 8n vederea
neutrali91rii re.re9ent1rilor &i tr1irilor inco-.ati4ile. Lui F%!*' 8i a.ar0ine &i .ri-a
8ncercare de a e:.lica sugesti4ilitatea crescut1 a .acien0ilor a,la0i 8n stare de
/i.no91. El a,ir-1 c1 su4iec0ii /i.noti9a4ili sunt sugesti4ili datorit1 regresiei lor.
Su4 /i.no91' su4iectul re.et1 cu /i.noti9atorul -odalit10ile de rela0ionare din
co.il1ria ti-.urie care i-.lic1 .asivitate' co-.lian01' o4edien01' su4-isivitate.
Aceast1 teorie nu a ,ost detaliat1 de autorul s1u deoarece' la .u0in ti-.' F%!*' a
ela4orat teoria psihanalitic asu.ra a.aratului .si/ic u-an' iar interesul s1u
.entru /i.no91 a di-inuat. O cola4orare se-ni,icativ1 este cea dintre F%!*' &i
B!%$.!#)' la !ancV' conlucrare care a dat un i-.uls se-ni,icativ de9volt1rii
.si/otera.iei &i' 8n s.ecial' .si/anali9ei. Psi/otera.eutul ,rance9 &i -ai a.oi
F%!*' &i continuatorii lor' acu9;nd caracterul su.er,icial al sugestiei &i /i.no9ei
au su4liniat ideea c1 orice .si/otera.ie autentic1 tre4uie s1 -earg1 8n
.ro,un9i-e' c1ut;nd elucidarea &i eli-inarea originilor con,lictuale ale tul4ur1rii.
Ini0ial .racticant al /i.no9ei' F%!*' a constatat c1 .rin aceast1 a4ordare
si-.to-ele erau doar reduse sau eli-inate te-.orar' ,1r1 re9olvarea cau9elor
care le-au generat.
<n +?@)' el .une 4a9ele curei "metodei$ cathartice ameliorate' ,olosind tera.ia
.rin cuv;nt 8-.letit1 cu ,or0a ,antas-ei. Prin utili9area de te/nici inedite
Aasociaiile libere, analiza viselor, a actelor ratate, a comportamentelor cotidiene
&.a.B' F%!*' conturea91 .si/anali9a ca .ri-ul de-ers .si/otera.eutic ce se
adresea91 cau9elor' la care a2unge .rin sondarea con0inuturilor incon&tiente.
F%!*' 8nsu&i .reci9a c1 inventarea .si/anali9ei 8i a.ar0ine 8n 8ntregi-e din
-o-entul 8n care a nlocuit metoda cathartic sub hipnoz' .racticat1 de B%!*!%'
cu asociaiile libere. Psi/anali9a se va de9volta s.ectaculos' at;t ca o teorie
nou asupra psihicului uman' c;t &i ca o modalitate de intervenie
psihoterapeutic i de restructurare a personalit10ii.
Conce.tul de .si/anali91 aco.er1 trei acce.0iuni intercorelateE AaBeste un siste-
conce.tual &i teoretic asu.ra .ersonalit10ii u-ane ins.irat direct din activitatea &i
lucr1rile lui S#8)*$' F!*'L A4Bo -odalitate de cercetare AstudiereB a
.ersonalit10iiL &i AcBun .rocedeu tera.eutic de sc/i-4are a .ersonalit10ii.
6@
Contri4u0ia -a2or1 a lui F%!*' la 8n0elegerea ,iin0ei u-ane const1 8n -odelul s1u
dina-ic al ,unc0ion1rii -entale. Acest -odel a,ir-1 c1 8n interiorul individului
e:ist1 ,or0e a,late 8n o.o9i0ie' iar g;ndurile' e-o0iile &i co-.orta-entele sale' at;t
cele ada.tative' c;t &i cele .atologice' sunt re9ultatele acestor ,or0e con,lictuale.
#ai -ult' aceste ,or0e se -ani,est1 la di,erite niveluri de con&tienti9are' iar unele
dintre ele sunt 8n 8ntregi-e incon&tiente. Teoria .si/analitic1 are incontesta4il o
valoare deose4it1' .entru c1 este .ri-ul -odel al .si/icului u-an care
.ostulea91 i-.ortan0a central1 a incontientului' .ro.un;ndu-l ca o4iect de
cercetare al .si/ologiei.
F%!*' nu a ,ost interesat nu-ai de o,erirea unui -odel teoretic-e:.licativ coerent
al a.aratului .si/ic u-an. El a ,ost .reocu.at' 8n egal1 -1sur1' de g1sirea unei
-etode cu a2utorul c1reia s1 reinstaure9e ec/ili4rul .si/ologic' s1 nor-ali9e9e
,unc0ionarea .ersonalit10ii. A&a s-a n1scut metoda psihanalitic' ce const1 8n
readucerea 8n con&tiin0a .acientului a ele-entelor .si/o.atogene din trecutul s1u
8nde.1rtat' Jast,el 8nc;t 4olnavul s1 se co-.orte a&a cu- s-a co-.ortat la
vre-ea lor' dar .un;nd de data aceasta 8n -i&care toate ,or0ele .si/ice
dis.oni4ile s.re a a2unge la o solu0ie di,erit1.K AF%!*'' reeditare 8n +@?)B
e9ultatul scontat este re9olvarea &i 8nl1turarea vec/ilor con,licte generatoare de
si-.to-e' .rin contientizarea lor.
Terenul c;&tigat de curentul .si/analitic 8n secolul >> va ,ace din nou s1
di-inue9e' .entru o vre-e' interesul .entru /i.no91 &i te/nicile sugestive. Acest
ti. de a4ordare a .acien0ilor va reveni 8n aten0ia .si/otera.eu0ilor 8n anii \5) - \6)'
odat1 cu de9voltarea /!%&,##+(% 0(),(%/&)!$/&+! &i !F,!%#!$1#&+!' care
utili9ea91 relaxarea, imaginaia diri.at, meditaia &.a. ca -odalit10i de trata-ent
&i de de9voltare .ersonal1.
III.L. O%#!$/&%!& &$&+#/#03 ('#$&)#03) =$ ,-#.(/!%&,#!
Conce.0ia ,reudian1 a re.re9entat o 8ncercare de e:.licitare a ,unc0ion1rii
.si/is-ului u-an .rin ra.ortare la 4iologic' genetic' -eta.si/ologic. <&i .ro.unea
o clari,icare a leg1turilor intra.si/ice &i' -ai de.arte' a-eliorarea &i
trans,or-area ,ondului tur4ulent al incon&tientului' a naturii 4iologice' ani-alice
8ntr-o natur1 u-an1' sociali9at1 &i ada.tativ1' caracteri9at1 .rin con&tienti9are.
Freud este' ast,el' unani- recunoscut dre.t .1rintele .si/anali9ei ca ,or-1 de
.si/otera.ie s.eci,ic1 &i ela4orat1' cu caracter .recis de,init. Totodat1' el este
ini0iatorul unei orient1ri .si/ologice &i .si/otera.eutice 4ine deli-itateE
(%#!$/&%!& '#$&)#03 (&$&+#/#03). De-ersul s1u de desc/i91tor de dru-uri 8ntr-o
societate con,or-ist1 a ,ost nu nu-ai original' dar &i cura2os. De alt,el' 8n .ri-ul
deceniu al secolului >>' .o9i0ia sa era de .ersona non grata .entru cercurile
.si/iatrice' -o-ent 8n care .rietenia cu C&%+ G*-/&6 H*$8 A+?75-+@6+B' o alt1
-are .ersonalitate a vre-ii' .lin1 de .asiune &i de ,or01 intelectual1' 8l va sus0ine
&i va a2uta la a,ir-area .u4lic1 a .si/anali9ei. Ulterior' H*$8 se va deli-ita
7)
tre.tat de teoriile lui F%!*'> contra9ic;nd ideile acestuia cu .rivire la li4ido'
structura &i dina-ica .si/ic1 &i ela4or;nd o nou1 vi9iune des.re .ersonalitatea
u-an1E psihologia analitic &i o nou1 ,or-1 de tera.ie dina-ic1E analiza
.ungian. H*$8 este recunoscut unani- ca a doua -are .ersonalitate care a
-arcat de4utul conce.erii ,iin0ei u-ane 8n ter-enii de structur1 dina-ic1.
<n ti-. s-au conturat &i de9voltat nu-eroase alte ,or-e de .si/otera.ie dina-ic1
denu-ite neo-,reudiene' .ost-,reudiene sau non-,reudiene. Acestea au 8n co-un
.re-isa c1 tul4ur1rile -entale re9ult1 din con,licte &i din te-eri incon&tiente' dar
aduc o serie de -odi,ic1ri' at;t su4 as.ect teoretic' c;t &i -etodologic. Ast,el' s-a
8ncercat de.1&irea accentului e:agerat .us de F%!*' asu.ra as.ectelor 4iologice
ale .ersonalit10ii' su4liniindu-se' 8n sc/i-4' rolul unor as.ecte sociale' etice'
culturale 8n deter-inis-ul .si/icului u-an. De&i 8n general Freud a ,ost desc/is
la date noi &i &i-a -odi,icat teoria de-a lungul vie0ii' el a ,ost ve/e-ent 8-.otriva
colegilor &i continuatorilor s1i care au .us su4 se-nul 8ntre41rii teoria li4idoului &i
-otiva0ia se:ual1 a ,unc0ion1rii .ersonalit10ii. Acest dog-atis- a condus la o
ru.tur1 8ntre Freud &i unii dintre cei -ai i-.ortan0i asocia0i ai s1i AC&%+ G*-/&6
H*$8 &i A+"%!' A'+!%B' ca &i ,a01 de teoreticienii de -ai t;r9iu A.recu- I&%!$
H(%$!@> H&%%@ S/&0J S*++#6&$> E%#0. F%()) &.a.B care au de9voltat teorii rivale'
.las;nd un accent deose4it asupra altor procese motivaionale, n afar de
sexualitate. De ase-enea' -a2oritatea .si/anali&tilor -oderni v1d dezvoltarea
personalitii ca un proces care se ntinde pe parcursul ntregii viei &i nu ca un
.roces care se 8nc/eie 8n 2urul v;rstei de 6 ani' a&a cu- a,ir-a F%!*'. Ace&tia
acord1 un rol deose4it Ego-ului' considerat ca 8nde.linind alte ,unc0ii i-.ortante
dec;t g1sirea de c1i satis,1c1toare de a grati,ica i-.ulsurile Id-ului &i anu-eE de
a 8nv10a s1 ,ac1 ,a01 cerin0elor -ediului' de re9olvare de .ro4le-e &i de a da
sens e:.erien0elor de via01. Conce.0ia asu.ra viselor este &i ea e:tins1 de .ost-
,reudieni' care consider1 c1 visele ndeplinesc i alte funcii dec;t cele descrise
de F%!*' A8nde.linirea dorin0elor incon&tiente' eli4erarea tensiunii &i .rote2area
so-nuluiB' .rintre care rezolvarea de probleme i planificarea aciunilor viitoare.
O .arte i-.ortant1 din aceast1 nou1 direc0ie este re.re9entat1 de /!(%#&
%!+&1##+(% (:#!0/*&+! AH!#$E H&%/)&$' H&%%@ S/&0J S*++#6&$> M!+&$#! I+!#$>
D.M. M#$$#0(// &.a.B care .une -ai .u0in accent .e rolul .ulsiunilor se:uale &i
agresive 8n deter-inarea co-.orta-entului' 8n sc/i-4 0ine cont -ai ales de
rela0iile de ata&a-ent &i alte ti.uri de rela0ii .e care individul le de9volt1 de-a
lungul vie0ii. Aceast1 teorie .lasea91 un accent deose4it asu.ra unor .ro4le-e
caE gradul de se.arare .si/ic1 T de ata&a-ent ,a01 de .1rin0i' i-.licarea 8n
rela0iile cu ceilal0i T .reocu.area de sine &i senti-entele de co-.eten01 &i de
-ul0u-ire de sine. <n tera.ie se ur-1re&te 8nt1rirea i-aginii de sine &i a
senti-entului de .utere al .acientului' ast,el 8nc;t el s1-&i .oat1 gestiona
constructiv an:ietatea &i rela0iile inter.ersonale. Strategia general1 .resu.uneE
AaB ca un .ri- .as reali9area de insig/t-uri des.re ,elul 8n care trecutul continu1
s1-i in,luen0e9e .re9entul' A4B iar a.oi e:tinderea con&tienti91rii clientului des.re
ceea ce .oate ,i ,1cut 8n .re9ent .entru a corecta e,ectele d1un1toare ale
trecutului.
Aceste .uncte de vedere &i contri4u0iile altor teoreticieni &i .racticieni care au
-arcat evolu0ia tera.iilor analitice Aca R(++( M&@' T#++#0.' I&#-!%' B!0J!%B au
7+
su.li-entat' ,1r1 s1 8nlocuiasc1 8ns1 co-.let' teoria structural1 &i -odelul de
interven0ie .si/otera.eutic1 ,reudian.
III.N. O%#!$/&%!& 0(),(%/&)!$/&+3 ( %!&01#! "&13 '!
,-#.(/!%&,##+! '#$&)#0!
La 8nce.utul secolului >> curentul do-inant 8n .si/otera.ie era cel
.si/analitic. <n anii \5)' 8n Statele Unite ale A-ericii' nutrindu-se din concepia
behaviorist asu.ra .ersonalit10ii' se conturea91 (%#!$/&%!& 0(),(%/&)!$/&+3
=$ ,-#.(/!%&,#!. Acest nou curent a a.1rut ca o reacie fa de psihoterapiile
dinamice care .uneau un accent deose4it .e ,or0ele ascunse' de natur1
incon&tient1 ale .si/icului u-an &i care se 4a9au .e o40inerea JinsighturilorK
.rintr-un travaliu ela4orat' de lung1 durat1. <n ti-. ce .si/anali9a era .reocu.at1
de 8n0elegerea -odului 8n care trecutul con,lictual al .acientului 8i in,luen0ea91
conduita actual1' tera.iile co-.orta-entale se centreaz asupra
comportamentului observabil i a condiiilor de mediu care 8l -odelea91. Cele
-ai i-.ortante ,iguri care au -arcat de4utul .si/otera.iei co-.orta-entale ATCB
au ,ostE D(++&%'' E@-!$0J' M#++!%' SJ#$$!% &i M(+,!. Ter-enul de tera.ie
co-.orta-ental1 include un nu-1r de -etode tera.eutice di,erite 4a9ate .e
.rinci.iile nvrii &i condiionrii. <n contrast cu tera.iile dina-ice' care
8ncearc1 s1 sc/i-4e anu-ite as.ecte ale .ersonalit10ii individului .rintr-un
sonda2 la4orios &i de lung1 durat1 al incon&tientului' tera.iile co-.orta-entale
tind s1 se centre9e .e -odi,icarea co-.orta-entelor de9ada.tative 8n situa0ii
s.eci,ice. <n conce.0ia 4e/aviorist1' .si/otera.ia nu -ai vi9ea91 o restructurare
&i o reconstruc0ie a .ersonalit10ii' ci doar reducerea i eliminarea simptomelor,
decondiionarea su4iectului de comportamentele nedorite &i nlocuirea lor cu
altele, dezirabile.
Conce.tele de 4a91 ale .si/otera.iei co-.orta-entale devin cele de ntrire
social, de decondiionare &i control al co-.orta-entului. Princi.iul 8nt1ririi se
re,er1 la utili9area &i -ani.ularea sti-ulilor a-4ian0ei' ast,el 8nc;t anu-ite
categorii de co-.orta-ente Ares.ectiv cele de9ira4ileB s1 ,ie reco-.ensate. <n
,elul acesta va cre&te .ro4a4ilitatea re.et1rii lor' 8n detri-entul
co-.orta-entelor nereco-.ensate Acele inde9ira4ileB. Psi/otera.ia devine ast,el
un proces logic de control al comportamentului' 4a9at .e cunoa&terea condi0iilor
care .er-it -odi,icarea acestuia.
Psi/otera.ia co-.orta-entalist1 este ,ocali9at1 .e te/nici de -odi,icare direct1
a co-.orta-entului' ,1r1 s1 ia 8n considerare procesele raionale ale clientului'
ignor;nd ideile' g;ndurile acestuia. Pornind de la a4ordarea 4e/aviorist1' cu
ti-.ul' -ul0i .si/otera.eu0i au o4servat c1 factorii cognitivi - adic1 g;ndurile'
a&te.t1rile .acien0ilor' inter.ret1rile .e care ace&tia le dau eveni-entelor - sunt
i-.ortan0i 8n deter-inarea co-.orta-entului. Ei au 8nce.ut s1 acorde o -ai
-are aten0ie cogni0iilor &i s1 le utili9e9e 8n .rocesul tera.eutic. Ast,el' 8n anii
\6)-\7) ia na&tere o nou1 .aradig-1 8n c;-.ul .si/otera.iei co-.orta-entaleE
7(
cea 0(8$#/#6-0(),(%/&)!$/&+3. Tera.iile cognitiv-co-.orta-entale se
deli-itea91 ca un curent a.arte 8n cadrul orient1rii co-.orta-entaliste. Ele
utili9ea91 tehnicile de modificare comportamental' dar' de ase-enea'
8ncor.orea91 proceduri destinate schimbrii ideilor iraionale "dezadaptative$.
Tera.eutul care ,olose&te un ast,el de de-ers 8&i .ro.une s1 a2ute .ersoana s1-
&i controle9e reac0iile e-o0ionale .ertur4ate A.recu- an:ietatea' de.resiaB'
8nv10;nd-o ci mai eficiente de interpretare i de gndire asupra propriei
experiene. !u-e -arcante .entru acest curent .si/otera.eutic suntE A+:!%/
E+#-> B&$'*%&' R. L&E&%*-' M!#$0J!$:&*)> A%($ B!0J.
III.. C($-/#/*#%!& 4# '!E6(+/&%!& (%#!$/3%## *)&$#-/-
!F,!%#!$1#&+#-/!
La 2u-1tatea secolului >>' .si/ologia &i .si/otera.ia erau -arcate de cele dou1
curente ideologice do-inanteE psihanaliza freudian &i behaviorismul pozitivist
tiinific. <n acest conte:t' la s,;r&itul anilor \*)' a 8nce.ut s1 se ,ac1 au9it1 vocea
unui gru. de teoreticieni ai .ersonalit10iiE G(%'($ A++,(%/' H!$%@ M*%%&@'
G&%'$!% M*%,.@ &i' -ai t;r9iu' G!(%8! I!++@' A:%&.&) M&-+(O' C&%+ R(8!%-'
R(++( M&@ care considerau c1 cele dou1 a4ord1ri ale .ersoanei u-ane
e:cludeau unele dintre cele -ai i-.ortante calit10i care-l ,ac .e o- s1 ,ie u-an.
Aici intrau valorile' alegerile' dragostea' creativitatea' i-aginea de sine. <n anii
\5) ei au de-arat o nou1 ideologie consacrat1 su4 nu-ele de psihologie
umanist. <n cadrul acestei &coli s-a de9voltat ,-#.(/!%&,#& *)&$#-/-
!F,!%#!$1#&+#-/3. 1d1cinile sale se nutresc din filosofia existenialist &i din
gndirea fenomenologic' a-4ele .reocu.ate de tr1irea &i devenirea ,iin0ei
u-ane. La acestea se adaug1 &i contri4u0ii ale filosofiilor i tehnicilor orientale de
autodesvrire Acare includ te/nici de -edita0ie' de rela:are &.a.B.
S.eci,icul tera.iilor u-aniste este c1 .rivesc o-ul ca .e o entitate activ,
autoafirmativ, cu un potenial latent ce se cere valorificat. <n aceast1 conce.0ie'
tul4ur1rile .si/o.atologice Anu-ite adesea 4oli .si/iceB sunt considerate ca
a.1r;nd atunci c;nd .rocesul de reali9are a .ro.riului .oten0ial este 4locat de
circu-stan0e sau de di,erite .ersoane A.1rin0i' .ro,esori' rude etc.B care 8ncearc1
s1 canali9e9e de9voltarea .ersoanei .e direc0ii .e care ei le consider1
acce.ta4ile. C;nd se 8nt;-.l1 ast,el' .ersoana a2unge cu ti-.ul s1 8&i nege
dorinele reale. Con&tiin0a unicit10ii sale ca .ersoan1 se n1ruie' .oten0ialul de
cre&tere se reduce' .osi4ilit10ile de -ani,estare a eului se 4loc/ea91 &i subiectul
pierde legtura cu propria sa experien interioar. Tera.iile u-anist-
e:.erien0ialiste .ro.un ca solu0ie .entru re9olvarea .ro4le-elor .si/ice
contientizarea maximal de ctre pacient a propriilor resurse i a propriilor
limite. Prin atingerea unui nivel su.erior de con&tiin01' acesta .oate a2unge la
autodeter-inare' la creativitate &i autenticitate' la integrarea cor.ului cu -intea &i
s.iritul' a ac0iunilor cu g;ndurile &i senti-entele.
Caracteristica de 4a91 a tera.iilor e:.erien0ialiste este aceea c1 .un 8n .ri- .lan
tr1irea e:.erien0ei .re9ente' con,or- .rinci.iului Jaici i acumK Ahic et nuncB. Este
7*
adev1rat c1 8nt;-.l1rile din trecut &i .lani,icarea viitorului sunt i-.ortante &i nu
.ot ,i ignorate. Dar e:.erien0iali&tii su4linia91 c1 via0a clientului se des,1&oar1 8n
.re9ent' iar e-o0iile &i i-.resiile autentice sunt cele care a.ar 8n -o-entul
actual &i -ai .u0in cele des.re care .oveste&te ori cele la care se a&tea.t1.
Centrarea .e aici &i acu-' s.eci,ic1 de-ersului e:.erien0ialist' 8i .er-ite
.acientului s1 ai41 acces direct la .ro.riile .erce.0ii' g;nduri' tr1iri &i s1-&i
con&tienti9e9e .rinci.alele strategii .e care le .une 8n ac0iune .entru a ,ace ,a01
.rovoc1rilor realit10ii.
Psi/otera.eu0ii de ,actur1 e:.erien0ialist-u-anist1 nu inter.retea91
co-.orta-entele .ersoanei' a&a cu- se .rocedea91 8n .si/anali91' &i nici nu
8ncearc1 s1 le -odi,ice' .ro.un;ndu-&i .ro.riul .unct de vedere ca alternativ1
corect1' a&a cu- lucrea91 tera.eu0ii co-.orta-entali&ti. Aceast1 ,or-1 de
.si/otera.ie 8&i .ro.une s1-l a2ute .e individ s1-&i e:.lore9e .ro.riile senti-ente
&i g;nduri &i s1-l asiste .entru a reu&i s1-&i g1seasc1 solu0ia .ersonal1. olul
tera.eutului 8ntr-un ast,el de de-ers nu este acela de a-l -odi,ica .e .acient' ci
de a-i o,eri situaii de experimentat. Pre-isa de .ornire este aceea c1 .rin
traversarea de situa0ii noi' .rovocative' acesta are oca9ia s1 devin1 con&tient de
.ro.riile dis.oni4ilit10i' .e care a.oi le .oate utili9a 8n sco.ul de9volt1rii .ro.riei
.ersonalit10i.
<n cadrul (%#!$/3%## *)&$#-/-!F,!%#!$1#&+#-/! se 8nscriu o -ultitudine de &coli
.si/otera.eutice' .rintre careE tera.ia centrat1 .e client AC&%+ R(8!%-B'
.si/odra-a AH&0(: L!6@ M(%!$(B' gestalttera.ia AF%!'!%#0J P!%+-B' anali9a
tran9ac0ional1 AE%#0 B!%$!B' anali9a 4ioenergetic1 AA+!F&$'!% L(O!$B' anali9a
reic/ian1 AM#+.!+) R!#0.B' anali9a e:isten0ial1 AL*'O#8 B#$-O&$8!%B'
logotera.ia AV#J/(% F%&$J+) &.a.
III. 2. P-#.(/!%&,!*1## 0* "(%)&%! !0+!0/#03
La ora actual1' e:ist1 o -are diversitate de &coli &i orient1ri
.si/otera.euticeL 8n +@75 P&%+("" descria .este +3) de siste-e .si/otera.eutice
4ine .use la .unct' iar de atunci s-au conturat -ulte altele. De aceea' ast19i'
-ul0i .si/otera.eu0i nu -ai ader1 strict la o singur1 -etod1' ci o.tea91' -ai
degra41' s.re o ,or-are !0+!0/#03> co-.le:1. Aceasta le .er-ite o abordare
holistic a .acien0ilor' select;nd dintre di,eritele te/nici .e care le st1.;nesc' .e
acelea -ai .otrivite cu structura de .ersonalitate &i cu si-.to-atologia s.eci,ic1
,iec1rui client. Se .oate 8nt;-.la ca orientarea teoretic1 a tera.eutului cu
,%!83/#%! !0+!0/#03 s1 8ncline -ai degra41 c1tre o anu-it1 &coal1 T -etod1
.articular1 Ade e:e-.lu' -ai -ult analitic1 dec;t co-.orta-ental1B. Dar' 8n
,unc0ie de situa0ia concret1' av;nd la dis.o9i0ie o .alet1 variat1 de .osi4ilit10i de
lucru' tera.eutul .oate a-;na sau renun0a la unele i.ote9e sau strategii care nu
se dovedesc e,iciente' .entru a selecta &i ,olosi altele' -ai .otrivite ca9ului din
,a0a sa sau -o-entului 8n care se a,l1 tera.ia. Aceasta .resu.une ca
.racticianul s1 ,i 4ene,iciat de pregtire de specialitate n mai multe coli
psihoterapeutice' s1 st1.;neasc1 aparatul conceptual i metodologic al
73
orientrilor respective &i' 8n nici un ca9' s n( .ongleze superficial cu fel de fel de
tehnici des.re care a citit' le-a au9it descrise sau le-a v19ut trunc/iat 8ntr-o
8nregistrare' 8n cadrul unei de-onstra0ii ori 8ntr-un se-inar. E0+!0/#-) nu
8nsea-n1 su.er,icialitate &i nesiguran01' ci' di-.otriv1' co-.le:itate &i
ada.ta4ilitate .ertinent1 la nevoile clientului &i la cerin0ele situa0iei.
O tendin01 se-ni,icativ1 la ora actual1 8n .si/otera.ie o re.re9int1 s.eciali9area
tot -ai -ultor tera.eu0i 8n .ro4le-e .articulareE problematica disfunciilor
sexuale, tratarea tulburrilor anxioase, tratarea depresiilor, alcoolism sau alte
forme de dependen, rezolvarea problemelor maritale, de cuplu sau de familie,
terapia copilului sau a adolescentului etc. Ace&ti .racticieni .reiau din toate
orient1rile tera.eutice in,or-a0iile' -odelele teoretice &i instru-entele de lucru
legate de te-atica s.eci,ic1 ce 8i interesea91 &i le ,olosesc 8n di,eritele -o-ente
ale de-ersului tera.eutic. <n aceste arii de s.eciali9are .si/otera.eu0ii utili9ea91
o &:(%'&%! !0+!0/#03' integrativ1 a .ro4le-aticii res.ective.
Dat ,iind ,a.tul c1' adeseori' .entru a re9olva cu succes toate as.ectele unui ca9
care se adresea91 .si/otera.iei' nu este su,icient1 o a4ordare tera.eutic1
unic1' devine esen0ial1 cola4orarea interdisci.linar1' 8ntre diver&i s.eciali&ti' din
diverse do-enii. De e:e-.lu' 8n ca9ul .acien0ilor cu tul4ur1ri .si/ice grave Acu-
ar ,i .si/oticii 8n ,a9e de re-isiune' nevroticii cu de.resie sau an:ietate severeB'
adeseori este reco-anda4il1 asocierea te/nicilor .si/otera.eutice cu
farmacoterapia. Dat ,iind ,a.tul c1 un .si/otera.eut cu ,or-a0ie de 4a91 de
.si/olog nu are dre.tul de a .rescrie -edica0ie' 8n ast,el de ca9uri este o.ortun1
cola4orarea cu un medic psihiatru. De ase-enea' 8n ,unc0ie de ca9uistic1' se
.oate dovedi util1 conlucrarea cu -edici din diverse alte s.ecialit10i A.entru
asocierea .si/otera.iei cu trata-ente so-atice' ca 8n ca9ul 4olilor croniceB' cu
educatori &i .edagogi Aca 8n lucrul cu co.ii' adolescen0iB' cu asisten0i sociali A8n
re9olvarea situa0iilor ce i-.lic1 .ro4le-e sociale' ,a-ilii de9organi9ateB' cu
re.re9entan0i ai institu0iilor religioase A8n a4ordarea .ro4le-elor s.iritualeB etc.
REZUMAT
nc1 din cele -ai vec/i ti-.uri .reocu.area .entru starea de s1n1tate
,i9ic1 &i -ental1 a o-ului a ,ost o constant1 .e care oa-enii au 8ncercat s1 o
controle9e sta4ilind standarde de nor-alitate care .reci9au ce -ani,est1ri sunt
adecvate &i care sunt de9ada.tative. Con,or- credin0elor ti-.urii din Antic/itate'
o .ersoan1 care -ani,esta un co-.orta-ent neo4i&nuit era .osedat1 de s.irite
rele' de de-oni ce tre4uiau e:orci9a0i .rin rug1ciuni' incanta0ii' ritualuri' .urgative
etc.
n religiile .ri-itive' si-.to-atologia nevrotic1 se e:.lica .rin .ierderea
su,letului 8n ca9ul de.resiei .ro,unde &i T sau .rin invadarea de un s.irit 8n
an:ietate. %oala era e:.licat1 ca a.1r;nd 8n ur-a 8nc1lc1rii li-itei dintre dou1
s.a0ii 4ine de,initeE lu-ea oa-enilor T lu-ea s.iritelor. Aceste teorii .ersist1 &i
ast19i 8n societ10ile tradi0ionale' 8n care vindec1torii tradi0ionali sunt dese-na0i ca
singurii ca.a4ili s1 -edie9e 8ntre cele dou1 s.a0ii' sco0;nd de-onii din cor.ul
75
4olnavului. #odalitatea acestora de a4ordare .resu.une a-ena2area unui s.a0iu
tera.eutic care evoc1 e:isten0a celeilalte lu-i' utili9area vi9iunilor ca ,or-1 de
diagnostic tradi0ional' ,olosirea incanta0iilor' dansurilor ritualice' a i-aginilor &i
o4iectelor active care si-4oli9ea91 derularea .rocesului tera.eutic. O ,or-1 de
tera.ie tradi0ional1 s.eci,ic1 continentului a-erican este &a-anis-ul' care
utili9ea91 su4stan0e .si/edelice 8n vindecare.
Hi.ocrat' dese-nat ca .1rintele -edicinii' a ,ost .ri-ul care a su4liniat 8n
Grecia antic1 e:isten0a corelatelor .si/ice ale -ani,est1rilor so-atice &i a
res.ins de-onologia. La r;ndul s1u' 8n -edicina antic1 ro-an1' Galenus a
de-onstrat cores.onden0ele' .reluate .;n1 8n 9ilele noastre' dintre constitu0ia
,i9ic1 &i co-.orta-ente' el ,iind considerat ast,el .recursorul doctrinelor .si/o-
so-atice. Ace&tia &i -edicii greci &i ro-ani care le-au ur-at au argu-entat ideea
unor trata-ente -ai u-ane ale 4olilor -entale' -a2oritatea .acien0ilor ,iind
8ngri2i0i 8n acea .erioad1 8n te-.le, de c1tre .reo0i.
n Evul #ediu su.ersti0iile .ri-itive &i credin0a 8n de-onologie au re8nviat
8n Euro.a su4 .atrona2ul Inc/i9i0iei. %oala -ental1 era considerat1 ca ,iind 8n
leg1tur1 cu Satana' iar .ersoanele serios .ertur4ate erau tratate cu cru9i-e &i
vindecarea era legat1 de iertarea .1catelor &i e:orci9are. <n e.oca -edieval1
oa-enii 4isericii erau singurii care aveau acces la scrierile religioase &i
inter.retau scri.turile .entru -area -as1 a -uritorilor' indic;ndu-le cu- s1 ,ac1
,iecare .as .e dru-ul c1tre Du-ne9eu sau denun0;nd dru-ul is.itirii de c1tre
Satana. Princi.alele -odalit10i de a4ordare &i tratare a .ro4le-elor su,lete&ti
A.si/iceB 8n acea vre-e erauE s.ovedania' 8nde.linirea 8ndatoririlor religioase &i a
canoanelor' ur-area .ove0elor du/ovnice&ti ale .reotului
A4ia 8n secolul al >CII-lea ora&ele euro.ene 8nce. s1 cree9e .entru
4olnavii .si/ici a9iluri care' la 8nce.ut' erau adev1rate 8nc/isori. <n +7@(> P/ili..e
Pinel a introdus 8-4un1t10iri 8n trata-entul .acien0ilor .si/ici' ceea ce a condus
la a-eliorare st1rii -ultora dintre ei. Tot 8n aceast1 .erioad1' -edicul engle9
SVden/a- a su4liniat ,a.tul c1 o a,ec0iune care se .oate -ani,esta clinic .rin
si-.to-e ase-1n1toare' .oate ,i deter-inat1 ,ie de o cau91 organic1' ,ie de una
.si/ic1. <n .ractica tera.eutic1 a vre-ii 8nce.eau s1 .redo-ine electrotera.ia'
so-na-4ulis-ul .rovocat' /i.no9a &i utili9area sugestiilor' legate de nu-e caE
Fran9 Anton #es-er' Fa-es %raid' Cictor %urg' a4atele Gassner.
n ur-1toarele dou1 secole ,eno-enul /i.notic a intrat 8ntr-un con de u-4r1
din cau9a li.sei de teorii &tiin0i,ice coerente care s1 e:.lice ,eno-enul &i a
concentr1rii aten0iei lu-ii &tiin0i,ice asu.ra desco.eririi de noi -edica-ente
e,icace 8n aneste9ie. S,;r&itul secolului >I> a resuscitat interesul ,a01 de /i.no91
.rin de9voltarea &colilor conduse de F.#. C/arcot Ala S.italul Sal.[triZre din
ParisB &i de H. %ern/ei- la !ancV. De nu-ele lui C/arcot se leag1 ideea c1 at;t
isteria' c;t &i /i.no9a .resu.un o neuro.atologie de 4a91 care' 8n interac0iune cu
o trau-1 sau cu induc0ia /i.notic1' ar .utea genera ano-alii ,unc0ionale
-ani,estate .rin cri9a isteric1 sau .rin transa /i.notic1. %ern/ei-' 8n sc/i-4' .e
4a9a studiilor clinice' va i-.une conce.0ia con,or- c1reia starea /i.notic1 este
un ,eno-en natural' un so-n deter-inat .rin sugestie' res.ectiv .rin de9voltarea
unei .redis.o9i0ii .re9ente la -a2oritatea oa-enilor. El a,ir-1' 8n .lus' c1
/i.no9a &i sugestia constituie o a4ordare su.er,icial1 &i e,e-er1 a si-.to-elor
76
clinice' care .ot dis.1rea te-.orar' dar rea.ar relativ re.ede du.1 o ast,el de
tera.ie. Aceast1 idee a ,ost .reluat1 &i de9voltat1 ulterior 8n cadrul .si/anali9ei
de Freud' care a trecut .rin a-4ele &coli .si/otera.eutice.
n secolul >>' .si/otera.ia s-a conturat tre.tat la con,luen0a dintre -edicin1
&i .si/ologie. Conce.ut1 ini0ial ca un co-.le-ent al trata-entului -edica-entos
.entru .acien0ii .si/iatrici' ea &i-a e:tins cu ti-.ul a.lica4ilitatea at;t 8n tratarea
unor categorii de .ro4le-e .si/ice A8ndeose4i nevro9eB' c;t &i 8n sus0inerea &i
de9voltarea .ersonal1 a individului s1n1tos .si/ic' 8n diverse -o-ente ale vie0ii
sale. Este intervalul istoric 8n care se conturea91 cele trei -ari orient1ri
.si/otera.euticeE orientarea analitic1 sau dina-ic1' orientarea co-.orta-ental1
&i orientarea u-anist-e:.erien0ial1.
Freud conturea91 la 8nce.utul secolului trecut .si/anali9a' ca .ri-ul de-ers
.si/otera.eutic ce se adresea91 cau9elor' la care a2unge .rin sondarea
con0inuturilor incon&tiente. El a,ir-a c1 inventarea .si/anali9ei 8i a.ar0ine 8n
8ntregi-e din -o-entul 8n care a nlocuit metoda cathartic sub hipnoz'
.racticat1 de %reuer' cu asocia0iile li4ere. Psi/anali9a se va de9volta ulterior
s.ectaculos' at;t ca o teorie nou1 asu.ra .si/icului u-an' c;t &i ca o -odalitate
de interven0ie .si/otera.eutic1 &i de restructurare a .ersonalit10ii.
Conce.0ia ,reudian1 st1 la 4a9a constituirii orient1rii dina-ice AanaliticeB 8n
.si/otera.ie. <n ti-.' al1turi de .si/anali9a clasic1 s-au conturat &i de9voltat
nu-eroase alte ,or-e de .si/otera.ie dina-ic1 denu-ite neo-,reudiene' .ost-
,reudiene sau non-,reudiene. Punctul co-un al tuturor acestor conce.0ii este
.re-isa c1 tul4ur1rile -entale re9ult1 din con,licte &i din te-eri incon&tiente.
Criticile sunt legate -ai ales de accentul e:agerat .us de Freud asu.ra
as.ectelor 4iologice ale .ersonalit10ii Ainstincte se:uale &i agresiveB' su4liniindu-
se' 8n sc/i-4' rolul unor as.ecte sociale' etice' culturale 8n deter-inis-ul
.si/icului u-an. !u-e -arcante ale acestei orient1ri suntE Carl Gustav Fung'
Al,red Adler' Hein9 Hart-an' HarrV StacQ Sullivan' #elanie Dlein' D.]. ]innicott'
ollo #aV' Tillic/' Daiser' %ecQer &.a.
Orientarea co-.orta-entalist1 a a.1rut ca o reac0ie ,a01 de .si/otera.iile
dina-ice care .uneau un accent deose4it .e ,or0ele ascunse' de natur1
incon&tient1 ale .si/icului u-an &i care' .rintr-un travaliu ela4orat' de lung1
durat1' 8ncercau 8n0elegerea -odului 8n care trecutul con,lictual al .acientului 8i
in,luen0ea91 conduita actual1. Tera.iile co-.orta-entale' 8n sc/i-4' se
centrea91 asu.ra co-.orta-entului o4serva4il &i a condi0iilor de -ediu care 8l
-odelea91' .ro.un;ndu-&i reducerea &i eli-inarea si-.to-elor' decondi0ionarea
su4iectului de co-.orta-entele nedorite &i 8nlocuirea lor cu altele' de9ira4ile.
Figuri -arcanteale acestei orient1ri suntE Dollard' EVsencQ' #iller' SQinner &i
]ol.e. Paradig-a cognitiv-co-.orta-ental1 utili9ea91' .e l;ng1 te/nicile de
-odi,icare co-.orta-ental1' .roceduri destinate sc/i-41rii ideilor ira0ionale
Ade9ada.tativeB' av;ndu-i ca re.re9entan01 .e Al4ert Elis' %andura' . La9arus'
#eincQen4au-' Aron %ecQ &.a.
Orientarea u-anist-e:.erien0ialist1 readuce ele-ente esen0iale ale ,iin01rii
u-ane A.recu- valorile' alegerile' dragostea' creativitatea' i-aginea de sineB 8n
aten0ia .si/ologilor &i a .si/otera.eu0ilor. S.eci,ic acestor a4ord1ri este
conce.erea o-ului ca o entitate activ1' autoa,ir-ativ1' cu un .oten0ial latent ce
77
se cere valori,icat &i centrarea .e e:.erien0a i-ediat1' con,or- .rinci.iului Jaici
i acumK Ahic et nuncB. Dintre ,igurile i-.ortante 8nte-eietoare de &coli u-anist-
e:.erien0ialisteE Carl ogers' Faco4 LevV #oreno' FredericQ Perls' Eric %erne'
Ale:ander LoPen' ]il/el- eic/' LudPig %insPanger' CiQtor FranQl &.a.
n .re9ent' -ul0i .si/otera.eu0i nu -ai ader1 strict la o singur1 -etod1' ci
o.tea91' -ai degra41' s.re o ,or-are !0+!0/#03> co-.le:1' 8n -ai -ulte direc0ii
tera.eutice. Aceasta le .er-ite ca 8n ,unc0ie de structura de .ersonalitate &i
si-.to-ele s.eci,ice ale ,iec1rui client s1 selecte9e &i s1 utili9e9e dintre di,eritele
te/nici .e care le st1.;nesc .e acelea -ai .otrivite cu ca9ul concret. De
ase-enea' -ul0i .racticieni din 9ilele noastre se s.eciali9ea91 8n .ro4le-e
s.eci,ice' .relu;nd din toate orient1rile tera.eutice in,or-a0iile' -odelele
teoretice &i instru-entele de lucru legate de te-atica .articular1 care 8i
interesea91 &i ,olosindu-le 8n di,eritele -o-ente ale de-ersului tera.eutic. Este
ceea ce se nu-e&te o a4ordare eclectic1-integrativ1.
CONCEPTE-CHEIE
EF(%0#E&%!& #etod1 larg utili9at1 8n Antic/itate Ala vec/ii indieni' c/ine9i'
egi.teni' .ersaniB &i 8n Euro.a Evului #ediu' r1s.un9;nd credin0elor con,or-
c1rora o .ersoan1 care -ani,esta un co-.orta-ent neo4i&nuit era .osedat1 de
s.irite rele. <n sco.ul e:orci91rii du/urilor rele' a diavolilor' se ,oloseau .ractici
-agice &i te/nici caE rug1ciunea' incanta0ia' desc;ntecele' .urgativele sau c/iar
-1suri violente' .entru a trans,or-a cor.ul 8ntr-o locuin01 incon,orta4il1 .entru
s.iritul r1uE 41taia' 8n,o-etarea' arderea' .rovocarea de s;nger1ri a4undente.
T!%&,##+! ,%#)#/#6!-/%&'#1#($&+! For-e de interven0ie tera.eutic1 s.eci,ice
societ10ilor .ri-itive &i tradi0ionale' 8n care credin0a ,unda-ental1 este aceea
c1 4oala .si/ic1 se datorea91 de-onilor As.iritelor releB. S.iritele' -ani.ulate
de .ersoane r1u inten0ionate sau 8n ur-a unor 8nt;lniri sur.rin91toare> ar
intra 8n cor.urile .ersoanelor inocente ori naive' .roduc;nd tul4urarea
-intal1 . Cindec1torii tradi0ionali sunt dese-na0i ca singurii ca.a4ili s1
-edie9e 8ntre lu-ea oa-enilor &i lu-ea s.iritelor' sco0;nd de-onii din cor.ul
4olnavului. E:e-.leE tera.eu0ii 4a-4ara din #ali> Voru4as din %enin' sissoQo
din Couli4alV' &a-anii din A-erica &.a.
M&8$!/#-)*+ &$#)&+ Teorie &i .ractic1 tera.eutic1 creat1 de F%&$E A$/($
M!-)!% A+7*3-+?+5B care' la -i2locul secolului al >CIII-lea' la Ciena &i a.oi la
Paris' a de9voltat .ractica /i.no9ei 8n sco.uri tera.eutice &i e:.eri-entale su4
nu-ele de J-agnetis- ani-alK. Acesta era de,init ca o .ro.rietate a cor.ului
ani-al ce-l ,ace sensi4il la gravita0ia universal1' ca un ,el de ,luid care curgea din
cor.ul tera.eutului 8n cel al .acientului. Caliditatea teoriei sale nu a ,ost veri,icat1
&tiin0i,ic. Totu&i' constatarea c1 -ul0i .acien0i ai e.ocii s-au vindecat .rin -etoda
lui #es-er a de-onstrat c1' de&i teoria nu era valid1' ,eno-enul Anu-it ast19i
sugestie /i.notic1B e:ist1 cu adev1rat.
7?
H#,$(E& 0&/.&%/#03> -()$&):*+#-)*+ ,%(6(0&/ #etode 4a9ate .e sugestii
induse de tera.eut' larg ,olosite 8n .ractica tera.eutic1 a secolului >I>. Ini0ial au
,ost utili9ate .entru a interveni asu.ra sensi4ilit10ii AH&)!- B%&#'' V#0/(% B*%8B
sau .entru a e:orci9a ,or0ele care .uneau st1.;nire .e .acient A&:&/!+!
G&--$!%B. Ulterior' la 8nce.utul secolului >>' sunt -etode .racticate .entru
tratarea 4olnavilor .si/ici de c1tre .ersonalit10i caE B%!*!%> C.&%0(/> B!%$.!#)>
F%!*' &.a.' care au dat e:.lica0ii di,erite ,eno-enului /i.notic.
P-#.&$&+#E& 0+&-#03 "%!*'#&$3 = S#8)*$' F%!*' d1 .si/anali9ei o tri.l1
de,ini0ieE disci.lin1 nou1 8n do-eniul .si/ologiei' .rocedeu de investiga0ie
s.eci,ic1 a ,or-a0iunilor incon&tiente Aa con0inuturilor latenteB &i -etod1
tera.eutic1 .entru tul4ur1rile nevrotice. F%!*'' .1rintele .si/anali9ei' s-a n1scut
8n +?56 8n #oravia' 8ntr-o ,a-ilie de evrei &i a -urit la Londra' 8n +@*@' unde s-a
e:ilat din cau9a .ersecu0iilor 8ndre.tate 8-.otriva evreilor. #edic .si/iatru' care a
lucrat ini0ial cu -etoda /i.notic1 al1turi de -ari .ersonalit10i ale vre-ii' el a
ela4orat un -odel al .si/icului u-an care .ostulea91 i-.ortan0a central1 a
incon&tientului. F%!*' considera c1 sursa .rinci.al1 a tul4ur1rilor .si/ice o
re.re9int1 con,lictul incon&tient dintre i-.ulsurile se:uale &i agresive ale id-ului &i
constr;ngerile i-.use de ego &i su.erego. #etoda .si/analitic1 const1 8n
readucerea 8n con&tiin0a .acientului a con,lictelor ti-.urii generatoare de
si-.to-e &i re9olvarea lor .rin con&tienti9are. De-ersul tera.eutic .si/analitic
8&i .ro.une vindecarea 4olnavului .si/ic .rin 8n0elegerea intelectual-e-o0ional1 a
.ro4le-elor din trecutul 8nde.1rtat &i .rin restructurarea de .ro,un9i-e a
.ersonalit10ii.
O%#!$/&%!& &$&+#/#03 ('#$&)#03) =$ ,-#.(/!%&,#! - Din .si/anali9a ,reudian1 se
vor des.rinde ulterior nu-eroase alte &coli care .1strea91 -ulte dintre
.ostulatele centrale' dar aduc &i o serie de -odi,ic1ri' at;t su4 as.ect teoretic'
c;t &i 8n ce .rive&te -etodologia de lucru cu .acientul. Aceste sc/i-41ri se
re,er1 -ai ales la aten0ia -ai -are care se acord1 ,unc0iilor egoului &i re9olv1rii
.ro4le-elor curente A8n o.o9i0ie cu accentul .us de Freud .e id &i .e
restructurarea e:.erien0elor din co.il1rieB' la luarea 8n considerare a in,luen0ei
-ediului social' 8ndeose4i ,a-ilial' 8n ,or-area &i evolu0ia .ersonalit10ii. Toate
aceste &coli &i curente sunt reunite su4 denu-irea de .si/otera.ii de orientare
dina-ic1 sau .si/otera.ii analitice. Ele acord1 o -are i-.ortan01 ,eno-enelor
incon&tiente care -otivea91 co-.orta-entul u-an. Au la 4a91 ideea .otrivit
c1reia ,eno-enele .si/ice re.re9int1 re9ultatul interac0iunii unor ,or0e intra.si/ice
a,late 8n con,lict A.rinci.iul deter-inistB. <n cadrul tera.iilor dina-ice' se .une
accent .e desco.erirea de c1tre .acient a variatelor .rocese &i -ecanis-e
.si/ologice care stau la 4a9a structurii .ersonalit10ii sale' .e con&tienti9area
surselor &i a -otivelor ascunse Aincon&tienteB a,late la originea .ro4le-elor &i
co-.orta-entelor sale.
7@
O%#!$/&%!& 0(),(%/&)!$/&+3 (:!.&6#(%#-/3) =$ ,-#.(/!%&,#! Este curentul
.si/otera.eutic n1scut 8n Statele Unite ale A-ericii .ornind de la conce.0ia
co-.orta-entalist1 A4e/aviorist1B asu.ra .ersonalit10ii u-ane. Con,or-
acestei orient1ri' tul4ur1rile .si/ice re9ult1 din 8nt1ririle din -ediu care au
condus la ,i:area de co-.orta-ente de9ada.tative sta4ile. Interven0ia
.si/otera.eutic1 co-.orta-ental1 este caracteri9at1 .rintr-o ac0iune diri2at1
s.re si-.to-e Aconsiderate dre.t co-.orta-ente -odi,ica4ileB &i const1 8n
-etode de -odi,icare a co-.orta-entului' 4a9ate .e .rinci.iile 8nv101rii.
Sco.ul este reducerea sau 8nl1turarea co-.orta-entelor inadecvate &i
8nv10area direct1 a unor noi co-.orta-ente de9ira4ile &i e,iciente.
T!%&,#& 0(8$#/#6-0(),(%/&)!$/&+3 <n cadrul a4ord1rii 4e/avioriste' 8n
ulti-ele decenii s-au de9voltat -etode care' conserv;nd .rinci.iile generale ale
tera.iei co-.orta-entale' .un su4 se-nul .rescrierii nu nu-ai
co-.orta-entele' ci &i activit10ile -entale Ag;ndurile' a&te.t1rile .acien0ilor'
inter.ret1rile .e care ace&tia le dau eveni-entelor cu care se con,runt1B 8n
cadrul lu.tei contra si-.to-elor. Psi/otera.eu0ii cognitiv-co-.orta-entali
8ncearc1 s1 a2ute clien0ii s1-&i controle9e reac0iile e-o0ionale
.ertur4ate Aca an:ietatea sau de.resiaB 8nv10;ndu-i -odalit10i -ai e,iciente de a
g;ndi &i inter.reta .ro.ria e:.erien01.
O%#!$/&%!& *)&$#-/-!F,!%#!$1#&+#-/3 =$ ,-#.(/!%&,#! Orientare
.si/otera.eutic1 constituit1 la 2u-1tatea secolului >>' c;nd curentele do-inante
ale vre-ii erauE .si/anali9a ,reudian1 &i 4e/avioris-ul .o9itivist &tiin0i,ic. <n anii
\5)' un gru. de teoreticieni ai .ersonalit10ii au de-arat o nou1 ideologie'
consacrat1 su4 nu-ele de .si/ologie u-anist1' care considera c1 cele dou1
a4ord1ri e:cludeau unele dintre cele -ai i-.ortante calit10i ale o-ului Avalorile'
alegerile' dragostea' creativitatea' i-aginea de sineB. <n aceast1 conce.0ie' ,iin0a
u-an1 este v19ut1 ca o entitate activ1' ce dis.une de un .oten0ial latent care
a&tea.t1 s1 ,ie valori,icat. Psi/otera.ia e:.erien0ialist-u-anist1' 4a9at1 .e
aceast1 vi9iune' 8&i .ro.une ca' .rin centrarea .e aici &i acu-' s1-i o,ere
clientului oca9ia s1 tr1iasc1 e:.erien0e actuale 8n care s1 .oat1 ,i s.ontan'
creativ' autentic. Prin .arcurgerea &i anali9a situa0iilor .rovocative el are &ansa
s1 devin1 con&tient de e-o0iile' sen9a0iile' tr1irile .e care le e:.eri-entea91' de
g;ndurile &i ideile care-i vin 8n -inte' .recu- &i de -odul 8n care acestea se
co-4in1 &i de strategiile co-.orta-entale .e care le generea91. Sco.ul ,inal
este intrarea 8n contact cu resursele .ersonale' activarea acestora &i
autoreali9area .oten0ialului u-an.
P-#.(/!%&,!*/ 0* "(%)&%! !0+!0/#03 Psi/otera.eut care nu ader1 strict la o
anu-it1 &coal1 tera.eutic1 &i care are o .reg1tire de s.ecialitate 8n -ai -ulte
direc0ii .si/otera.eutice' select;nd din 4aga2ul teoretic--etodologic de care
dis.une instru-entele cele -ai adecvate structurii de .ersonalitate &i
si-.to-atologiei .acientului cu care lucrea91.
?)
EXTINDERI
CONCLUZII POSIBILE ASUPRA SPECIFICULUI PSIHOTERAPIEI
Pentru cei a c1ror convingere este c1' at;t cau9ele' c;t &i solu0iile .entru
.ertur41rile .si/ice de care su,er1 se a,l1 8n e:teriorul lor' vindecarea .oate veni
tot din e:terior' din r1s.unsurile date de vraci' de .reot sau de -edic. Unele
.ersoane au convingerea c1 lu-ea 8ncon2ur1toare este .o.ulat1 de s.irite' de
du/uri care a.ar0in unei lu-i .aralele' din care vin cu sco.uri ce inter,er1 cu cele
ale oa-enilor &i 8n care se .ot retrage c;nd doresc sau la .orunca unei ,or0e
su.erioare. O-ul 4olnav care se consider1 atacat sau .osedat de ast,el de
s.irite 8&i 8ncredin0ea91 soarta 8n -;inile vraciului' cunosc1tor de ritualuri &i de
,or-ule -agice' cer;ndu-i acestuia s1 .reia .uterea asu.ra Jsu,letuluiK s1u &i s1
8nde.1rte9e Jr1ulK. <n aceast1 vi9iune .ri-itiv1' 4oala este cau9at1 de s.iritele
din a,ara o-enescului' iar vindecarea vine de la un o- cu .uteri deose4ite =
vraciul' care cunoa&te &i .oate st1.;ni aceste du/uri.
Al0i oa-eni cred 8n e:isten0a .uterii divine' su.rao-ene&ti' ale c1rei legi tre4uie
ur-ate de c1tre -uritori. Adeseori aceste legi sunt di,icil de desci,rat &i de
res.ectat 8ntru totul &i' ca atare' o-ul .oate gre&i .rin 8nc1lcarea lor. Con,or-
credin0elor religioase' gre&eala' .1catul sunt .ede.site .rin su,erin01' durere &i
tul4urare .si/ic1. Pentru ace&ti credincio&i 8nde.linirea riturilor &i canoanelor
4isericii de care a.ar0in' su4 8ndru-area .reo0ilor ca .urt1tori ai -esa2ului
divinit10ii' le .oate aduce lini&te su,leteasc1. Pentru cre&tini' de .ild1' rug1ciunea
adresat1 lui Du-ne9eu' 8nde.linirea o4liga0iilor religioase &i -ai ales s.ovedania
la un .reot le .er-it s1 a,le unde au gre&it &i le arat1 calea drea.t1 de ur-at'
.rin care .ot a2unge la i941vire. Convingerea este aceea c1 8nde.1rtarea de
Du-ne9eu' re.re9entat ca ,or01 divin1 a,lat1 8n a,ara o-ului' se a,l1 la originea
tul4ur1rii. Pentru vindecare' enoria&ul are nevoie de .re9en0a .reotului' un o-
care cunoa&te voin0a Do-nului &i d1 .ove0e du/ovnice&ti' con,or-e acesteia.
<n 9ilele noastre -ul0i oa-eni cred 8n evolu0ia &tiin0ei' 8n .rogresul -edicinii &i
,ar-acologiei ca se-ne ale ,or0ei civili9a0iei ulti-elor decenii. Din aceast1
.ers.ectiv1' de&i cau9ele tul4ur1rilor -entale nu sunt cunoscute' ele sunt
adesea .erce.ute ca ,iind inde.endente de individ &i .oart1 nu-e de2a
consacrateE stres' ano-alii structurale sau de de9voltare' de9ec/ili4re 8n
.roducerea sau stocarea de /or-oni etc. Ast,el' .ersoana 4olnav1 a.elea91 la
doctor ca de0in1tor de in,or-a0ii &i cuno&tin0e de ulti-1 or1 des.re structura &i
-odul de ,unc0ionare al o-ului. <n conte:tul a.ari0iei &i .er,ec0ion1rii de
te/nologii din ce 8n ce -ai so,isticate' .acientul are' la un -o-ent dat' tendin0a
de a se .erce.e .e sine 8nsu&i ca analog unei -a&ini' unui ro4ot sau calculator
c1ruia 8i .ot ,i re.arate ,unc0iile deteriorate cu a2utorul -edica-entelor &i
solu0iilor -edicale Ade la sedare .;n1 la electro&ocuriB. Cau9a 4olii este
.erce.ut1 ca o de,ec0iune sau u9ur1 a creierului' cu at;t -ai 8ns.1i-;nt1toare
cu c;t se &tie c1 acesta este cel -ai co-.le: &i -ai .u0in cunoscut organ al
cor.ului u-an' iar .ierderii integrit10ii sale i se asocia91 ideea de ne4unie.
?+
Cindecarea se a&tea.t1' 8n acest ca9' de la -edic' s.ecialistul care cunoa&te
anato-ie &i ,i9iologie' care &tie cu- ,unc0ionea91 creierul A.erce.ut de -ulte ori
ca sinoni- cu .si/iculB &i .oate .rescrie o re0et1 de restaurare a ,unc0iilor
acestuia.
<ntr-un ,el sau altul' 8n toate situa0iile descrise anterior' o-ul 4olnav locali9ea91
,or0ele care au generat 4oala Adu/uri' voin01 divin1' stresB' ca &i .e cele care-i .ot
aduce vindecarea A,or-ule -agice' .ove0e du/ovnice&ti' .rescri.0ii -edicaleB'
undeva 8n a,ara sa. Pentru a se vindeca' el se 8ncredin0ea91 8n -;inile
.ersoanelor investite cu ca.acitatea de a cunoa&te &i cu .uterea de a gestiona
aceste ,or0eE vraci' .reo0i' -edici. Atunci c;nd aceste .ersoane sunt oneste' 4ine
inten0ionate' iar interven0ia lor r1s.unde siste-ului de credin0e &i nevoi ale
.ersoanei 8n su,erin01' e,ectul .oate ,i 4ene,ic.
Ceea ce deose4e&te .si/otera.ia de aceste ti.uri de interven0ii' este ,a.tul c1 ea
vede at;t cau9ele' c;t &i agen0ii de vindecare ai tul4ur1rilor .si/ice ca ,iind
locali9a0i 8n interiorul individului. F1r1 a ignora o serie de ,actori o4iectivi' cu- ar
,iE situa0ii stresante' condi0ii di,icile de via01' a,ec0iuni organice' siste-ul socio-
cultural din care .rovine clientul &.a.' de-ersul .si/otera.eutic se 4a9ea91 .e
.re-isa c1 .ro4le-a actual1 de.inde' 8n .rinci.al' de -odul de ,unc0ionare al
.ersoanei' de structura sa .si/ic1 &i de .atternurile de r1s.uns .e care &i le-a
,or-at &i de9voltat de-a lungul vie0ii. Dre.t ur-are' o4iectivul .si/otera.eutului
este de a-l aco-.ania .e .acient .entru a identi,ica &i -odi,ica acele ele-ente
care-i .roduc di,icult10i. Aceasta .resu.une -otivare &i res.onsa4ilitate din
.artea clientului care' g/idat de .si/otera.eut' reali9ea91 un .roces de
autoe:.lorare' autocunoa&tere &i sc/i-4are Ade la co-.orta-ente' stiluri de
g;ndire' tr1s1turi .ersonale .;n1 la structura de .ersonalitateB. Psi/otera.ia
.une' ast,el' accent .e resursele interne ale individului' .e ca.acitatea sa de a
r1s.unde la o interven0ie tera.eutic1 din a,ar1 .rin -o4ili9area ,or0elor interioare
&i restructurarea organi91rii .si/ice .ersonale.
T%"(l de
%nter-en0%e
+a(.a t(l6(r&r%%
"$%=%ce
Lcal%.are
a ca(.e%
Adal%tatea
de -%ndecare
Lcal%.area
a7ent(l(% de
-%ndecare
T!%&,##
,%#)#/#6!-
/%&'#1#($&+!
Posedarea su,letului
de c1tre s.irite rele
E:terior itualuri &i
,or-ule -agice
reali9ate de vraci
&i destinate
8nde.1rt1rii
s.iritelor rele
Craci -e:terior
P%&0/#0#+!
%!+#8#(&-!
<nc1lcarea voin0ei &i a
.oruncilor divine
E:terior <nde.linirea
8ndatoririlor
religioase'
res.ectarea
canoanelor &i a
.ove0elor
.reotului'
s.ovedania
Preot -e:terior
T%&/&)!$/
)!'#0&+
Pertur41ri ,i9iologice'
Acaren0e'
E:terior es.ectarea
trata-entului
#edic -e:terior
?(
de9ec/ili4re' e:ceseB -edica-entos &i
a regi-ului de
via01 .rescris de
-edic
P-#.(/!%&,#
!
Ignorarea sau
.ierderea contactului
cu nevoile &i
tendin0ele .ersonale
Interior Autoe:.lorare'
con&tienti9area
resurselor &i a
nevoilor
.ersonale'
intrarea 8n
contact cu sine
esurse .ersonale
ale .acientului
-o4ili9ate de
interven0ia
.si/otera.eutic1
-interior
TULBURRILE PSIHICE I PSIHOTERAPIA SECOLULUI XXI
E:a-inarea -odului de constituire &i a evolu0iei continue a a4ord1rilor
.si/otera.eutice de-a lungul ti-.ului ne .er-ite s1 8n0elege- c1 istoria
.si/otera.iei este str;ns legat1 de istoria culturii. Orice de-ers cali,icat ca
.si/otera.eutic include &i este direct in,luen0at de conce.0ia des.re o- &i rolul
s1u 8n societate din .erioada c1reia 8i a.ar0ine. Este incontesta4il ,a.tul c1
nor-ele sociale' credin0ele &i tradi0ia ,iec1rei societ10i &i eta.e istorice 8&i .un
a-.renta asu.ra -odului de ,unc0ionare al ,iin0ei u-ane. Pute- ,ace un si-.lu
e:erci0iu de i-agina0ie' co-.ar;nd' de e:e-.lu' -odul 8n care de4uta 8n via01
un adolescent din e.oca ,eudal1' care la +5-+6 ani era c1s1torit' -uncea de2a de
c;0iva ani .entru a-&i 8ntre0ine ,a-ilia' .relu;nd -odelul de via01 al tat1lui &i al
str1-o&ilor s1i' cu situa0ia adolescentului din 9ilele noastre care' la aceea&i
v;rst1' tr1ie&te .ri-a dragoste ,1r1 a o .rivi ca .e ceva de durat1' 8&i continu1
studiile sau intr1 8n acel -o-ent 8n c;-.ul -uncii' are 8n ,a01 o .la21 neli-itat1
de .osi4ilit10i de alegere' ,1r1 a 4ene,icia 8ns1 de -odele de via01 ,oarte .recise.
Cu siguran01' de&i ace&ti doi tineri sunt de aceea&i v;rst1 cronologic1' dac1 ar
avea oca9ia uto.ic1 de a se 8nt;lni ,a01 8n ,a01' ar constata c1 sunt .reocu.a0i de
.ro4le-e total di,erite' generate de stilul de via01' de educa0ia &i -ediul Aco-.let
deose4iteB 8n care au crescut.
Oa-enii secolelor trecute' din societ10ile agrare &i .reindustriale' erau 8-.ov1ra0i
de -ulte .ro4le-e' dar nu erau at;t de a,ecta0i de -aladia li.sei de sens' a
con,u9iei cu .rivire la valori &i la corectitudinea alegerilor' care este s.eci,ic1
9ilelor noastre. <n secolele trecute' oa-enii erau adesea at;t de .reocu.a0i de
satis,acerea nevoilor 4a9ale Acu- ar ,i asigurarea /ranei sau a unui ad1.ostB'
erau i-.lica0i 9ilnic 8ntr-o -ultitudine de activit10i concrete &i urgente' 8nc;t nu-&i
-ai .er-iteau lu:ul de a-&i e:a-ina nevoia de sens. Cia0a &i -unca lor ca atare
erau valoroase &i le o,ereau sco.uri .reciseE lucrau .1-;ntul si-0indu-se .arte
din natur1' 8&i asigurau e:isten0a 9ilnic1 ar;nd' se-1n;nd' culeg;nd &i
.re.ar;ndu-&i /rana .entru ei &i ,a-iliile lor' se .roiectau natural 8n viitor' d;nd
na&tere &i cresc;ndu-&i co.iii. Aveau un .uternic senti-ent de a.artenen01 la un
8ntreg -ai cu.rin91torE erau .arte integrant1 a ,a-iliei &i a co-unit10ii &i
8nde.lineau roluri .rescrise con,or- unor reguli 4ine sta4ilite. Erau g/ida0i de
convingeri religioase care le o,ereau r1s.unsuri la orice 8ntre4are legat1 de rostul
?*
lor .e .1-;nt. Pro4le-ele -a2ore cu care se con,runtau erau s1r1cia' inciden0a
-are a 4olilor in,ec0ioase care reduceau drastic s.eran0a de via01' accidentele &i
acordau .rea .u0in1 aten0ie st1rii de discon,ort .si/ic. Atunci c;nd a.1reau
tul4ur1ri .si/ice -a2ore' credin0a 8n e:isten0a unor ,or0e su.rao-ene&ti care le-au
generat A,ie c1 este vor4a de divinitate' ,ie de s.irite sau de-oniB' ,1cea ca
.reotul sau vraciul s1 ,ie investi0i cu .utere de t1-1duire' ,iind .rivi0i ca cei
ca.a4ili s1 intre 8n contact cu aceste instan0e su.raordonate u-anit10ii.
Psi/otera.ia' ca de-ers de sine st1t1tor' a 8nce.ut s1 se conture9e 8n secolele
>CIII - >I>' 8n societ10ile industriale &i ur4ane. La origini' .ri-ele 8ncerc1ri
.si/otera.eutice 8&i .ro.uneau s1 u&ure9e su,erin0a .si/ic1 a o-ului 4olnav Ade
o 4oal1 organic1 sau -ental1B .rin alte -etode dec;t cele -edica-entoase' s1
reduc1 si-.to-ele ,i9ice' so-ati91rile .rin in,luen0e .si/ologice &i s1 asigure
condi0ii u-ane de asisten01 &i 8ngri2ire a 4olnavilor .si/ici. Ulterior .si/otera.ia'
ca ra-ur1 a.licativ1 a .si/ologiei' va 8ncerca s1 desci,re9e &i s1 8n0eleag1 lu-ea
interioar1 a .acien0ilor .entru a le o,eri su.ort &i re.ere de ancorare 8n realitate.
Este ca9ul .si/anali9ei' .ri-ul siste- structurat de de,inire a a.aratului .si/ic
u-an &i de interven0ie .si/otera.eutic1. Conce.0ia ,reudian1 s-a conturat 8ntr-o
societate -arcat1 de .re2udec10i &i restric0ii severe' legate -ai ales de
se:ualitate' care .unea se-nul sinoni-iei 8ntre a4stinen01' .uritanis- &i
-oralitate' gener;nd re.ri-area &i conversia i-.ulsurilor .ri-are. <n acest
conte:t' .e 4a9a ca9urilor tratate' F%!*' descrie .si/onevro9ele ca e:.resii
.si/ice ale tul4ur1rii ,unc0iei se:uale. #ai -ult' el a,ir-1 c1 ,e-eile sunt -ai
.redis.use la tul4ur1ri nevrotice dec;t 41r4a0ii 8ntr-o lu-e 8n care ,e-eia era
8nc/istat1 8n rolul de so0ie ,idel1 &i -a-1' ,iindu-i inter9is accesul la autono-ie &i
a,ir-are social1. e-ediul .ro.us de F%!*' este reali9area insig/t-ului' .rin
con&tienti9area .ulsiunilor Ase:uale &i agresiveB re,ulate &i a con,lictelor
intra.si/ice cu originea 8n co.il1ria ti-.urie Ac;nd se -ani,est1 .entru .ri-a
dat1 aceste i-.ulsuri ale iduluiB. <n cadrul socio-cultural descris -ai sus'
conce.0ia ,reudian1 &i-a dovedit utilitatea' devenind 8ns1 din ce 8n ce -ai .u0in
o.erant1 odat1 cu -odi,icarea coordonatelor vie0ii 8n secolul >>.
Dac1 lu1- 8n considerare ra.ortul -aterie A,i9ic' ,i9iologic' instinctualB T s.irit'
M#.&!+& M#$*+!-0* a,ir-1 8n lucrarea Intrd(cere Bn anal%.a <(n7%an&E ;la
nceputul secolului OO polul natur era negli.at de contiina colectiv sau era
chiar cvasiabsent la ma.oritatea pacienilor nevrotici ai lui 6reud; n prezent
psihicul ia schimbat amplasarea i, astfel, existena unei dimensiuni spirituale
autentice a psihicului apare ocant pentru omul contemporan tehnologizat i
ncarcerat n ;civilizaia material<. Nn suferina psihic a omului contemporan
nevoia de spiritual se manifest compulsiv; apar variante de religiozitate
sectant sau sperana n miracole sau cutarea unor ritualuri ezoterice dublate
ns de violen i dezechilibru psihic.< AM#.&!+& M#$*+!-0*> ())+B
Conte-.oranii no&tri nu -ai sunt constr;n&i 8n aceea&i -1sur1 de restric0ii
interne Areguli interiori9ateB sau e:terne Areguli socialeB care s1 le dicte9e ce
tre4uie sau ce sunt datori s1 ,ac1L ei sunt nevoi0i s1 re9olve .ro4le-a alegerii =
nu ce trebuie' ci ce vor s1 ,ac1. Atro,ierea institu0iilor care o,ereau indivi9ilor
structur1 social1 A&i .si/ologic1B i-a o4ligat .e ace&tia s1 se con,runte cu .ro.ria
li4ertate. Dac1 ta4loul clinic al .si/onevro9ei clasice cu.rindea -ecanis-e de
?3
a.1rare Are.ri-1ri -ai alesB &i -i2loace -ascate' indirecte de e:.ri-are a
li4idoului' ast19i .acien0ii solicit1 tot -ai ,recvent .si/otera.ie .entru o stare de
ne-ul0u-ire vag1' sla4 de,init1. S-ar .utea s.une c1' odat1 cu deteriorarea
structurilor e:terioare care i-.uneau ordinea' ast19i sunte- tot -ai a.roa.e de
e:.eri-entarea ,a.telor e:isten0iale de via01 &i de asu-area li4ert10ii. Dar nu
sunte- 8ntotdeauna .reg1ti0i .entru a ne asu-a de.lin &i con,orta4il aceast1
r1s.undere.
Societ10ile .ostindustriale s.eci,ice conte-.oraneit10ii Ane re,eri- aici -ai ales la
01rile occidentaleB sunt caracteri9ate .rin a,ir-area li4ert10ii .ersonale &i a
individualis-ului' .rintr-un .rogres te/nologic &i in,or-a0ional ,1r1 .recedent. Ele
o,er1 o-ului -odern o -ultitudine de ,acilit10i' con,ort s.orit' o via01 -ai u&oar1'
acces la in,or-a0ii &i' nu 8n ulti-ul r;nd' -ai -ult ti-. li4er. Constat1rile
&tiin0i,ice' care au .us su4 se-nul 8ntre41rii -ulte idei religioase consacrate Ade
e:e-.lu ie&irea o-ului 8n Cos-os' .ri-ii .a&i .e Lun1 au de-ontat i-aginea
Cerurilor ca loc 8n care vo- a2unge du.1 -oarteB' l-au ,1cut .e o-ul 9ilelor
noastre s1 se a,le 8n situa0ia de a ,ace ,a01 vie0ii ,1r1 s1 se -ai .oat1 4a9a .e
.rece.tele tradi0ionale ale 4isericii. El de0ine -ai -ulte in,or-a0ii dec;t 8nainta&ii
s1i' dis.une de un nivel de educa0ie su.erior' ceea ce-l ,ace s1-&i con&tienti9e9e
&i -ai 4ine li-itele &i s1 ,ie nelini&tit din cau9a lor. De ase-enea' nu -ai este
at;t de .reocu.at de asigurarea 9ilei de -;ine &i are -ai -ult ti-. .entru a-&i
.une 8ntre41ri auto-.ertur4atoare. educerea nu-1rului de ore lucr1toare .e 9i
&i de 9ile lucr1toare .e s1.t1-;n1L trecerea de la ,a-ilia l1rgit1' ca siste- social
dura4il cu reguli &i .o9i0ii 4ine sta4ilite' la ,a-ilia nuclear1 A,or-at1 doar din
.1rin0i &i co.iiB care este tot -ai ,recvent -arcat1 de ,eno-ene ca divor0ul'
rec1s1torirea' convie0uirea 8n a,ara c1s1toriei' cre&terea co.iilor de un singur
.1rinte sau renun0area la co.iiL a,ir-area li4ert10ii se:uale ca valoareL cre&terea
duratei de via01 &i e:.lo9ia nu-eric1 a .o.ula0ieiL cre&terea .erioadei de
&colari9are a co.iilor &i tinerilor &i diversi,icarea larg1 a .aletei de o.0iuni
.ro,esionale &i c/iar ca stil de via01L e-anci.area ,e-eii &i anga2area ei &i 8n alte
direc0ii dec;t cele legate de ,a-ilie Ade.1&irea statutului de so0ie &i -a-1' 8n
,avoarea unor .o9i0ii sociale' .ro,esionale etc.BL de9voltarea -ass--edia ca
-i2loc de in,or-are 8n -as1 = toate acestea sunt ,eno-ene s.eci,ice s,;r&itului
de secol >> &i 8nce.utului de secol >>I' care-l ,ac .e o-ul care tr1ie&te aceste
vre-uri s1 se 8ndoiasc1 de -ulte .rinci.ii' valori' idei 8n care credeau .1rin0ii &i
4unicii s1i &i care le d1deau un sens 8n via01. Consecin0ele se re,lect1 8n
diversi,icarea &i acuti9area ga-ei de tul4ur1ri .si/ice' .recu- &i 8n acu9area
unei st1ri de discon,ort .si/ic &i la su4iec0ii s1n1to&i din .unct de vedere
.si/o.atologic. Societatea -odern1 .resu.une .arcurgerea Asi-ultan sau
consecutivB de c1tre individ a unui -are nu-1r de gru.uri &i institu0ii ale c1ror
valori sunt adesea contradictorii. Interiori9area lor .roduce' dre.t ur-are'
con,licte intra.si/ice &i an:ietate. Tot -ai -ul0i clien0i care a.elea91 8n 9ilele
noastre la serviciile .si/otera.eutice sunt co.le&i0i de senti-entul li.sei de sens
&i au nevoie -ai -ult dec;t oric;nd s1-&i cunoasc1 &i s1 se oriente9e .e 4a9a
.ro.riilor nevoi' dorin0e' valori' deoarece re.erele e:terne sunt tot -ai ,ragile
Aindi,erent c1 este vor4a de credin01 8n Du-ne9eu &i religie sau &coal1'
-oralitate' 2usti0ie' ,a-ilieB.
?5
Cia0a social1 conte-.oran1' at;t de co-.le:1 &i de solicitant1' ridic1 .ro4le-e
de aco-odare' ast,el 8nc;t e:ist1 ,recvent .ersoane ce nu reu&esc s1 se
descurce J.e cont .ro.riuK' ,1r1 o o.inie avi9at1 care s1 le e:.lice c1 e,orturile
de ada.tare sunt necesare &i adeseori di,icile. S.eci,icul e.ocii noastre este
co-.eti0ia' co-.ararea &i ierar/i9area la toate nivelurile' 8nc;t devine tot -ai
acut1 nevoia o-ului -odern de a ,i ascultat &i acce.tat ,1r1 evaluare' de a ,i
valori9at ca .ersoan1 &i nu ca cel care 8nde.line&te o sarcin1 sau un rol.
Pro-ovarea .uternic1 a unor valori ca autono-ia &i a,ir-ativitatea a de9voltat
ca.acitatea individului de a-&i e:.ri-a .1rerea' de a g1si solu0ii' de a lua deci9ii
inde.endent' dar i-a &i creat un senti-ent .uternic de i9olare. #ai -ult'
devenind e:cesiv de individuali&ti &i ne-aiav;nd la dis.o9i0ie nor-e &i re.ere
4ine sta4ilite &i universal recunoscute Atradi0iile' credin0ele religioase sunt -ult
diluate ast19iB' oa-enii 9ilelor noastre 8ncearc1 s1 ,ac1 ,a01 intr;nd 8n rolul de
Je:.er0iK 8n re9olvarea de .ro4le-e. Aceasta se traduce 8n tendin0a de a da
s,aturi de re9olvare ra.id1' de a ,or-ula solu0ii .e care ei 8n&i&i nu le a.lic1' 8n
detri-entul ascult1rii e-.atice' su.ortive a celui de al1turi. Psi/otera.eutul
conte-.oraneit10ii a .reluat &i sarcina de a co-.ensa acest de,icit al rela0iilor
inter.ersonale' .rin construirea unei at-os,ere tera.eutice de acce.tare
necondi0ionat1' de res.ect &i s.i2in a,ectiv ,a01 de .acient.
SCURT ISTORIC AL PSIHOTERAPIEI N ROMCNIA
Psi/otera.ia a a.1rut 8n o-;nia 8nc1 din secolul >I>' odat1 cu
constituirea acestui do-eniu ca de-ers &tiin0i,ic-siste-ati9at la nivel euro.ean'
dar evolu0ia sa ulterioar1 a ,ost caracteri9at1 .rin discontinuit10i &i di,icult10i
legate de s.eci,icul istoriei noastre na0ionale. Pri-ele te-e din do-eniu' aduse
8n discu0ie 8n ulti-ele decenii ale secolului >I>' au ,ost hipnoza, sugestia &i
isteria. Acest ti. de ,eno-ene au suscitat interes &i controverse 8n -ediile
universitare' ,iind a4ordate de diverse .ersonalit10i ale vre-ii A-edici &i nu
nu-aiB &i a dus la .u4licarea la noi a .ri-elor lucr1ri &i articole de s.ecialitate
AS("#& N3'!5'!' :erapia sugestiv &i Mipnotism i sugestie, +??6L I($ M*#!%!'
Privirea n producerea fenomenelor de hipnotism, +@+5L A+!F&$'%* B%3#!-0*'
Mipnotism i rzboi, +@+6 &.a.B.
<nce.utul secolului >> este -arcat de nu-ele a doi -ari .si/iatri .ro-otori ai
.si/otera.iei 8n o-;niaE A+!F&$'%* O:%!8#& &i G.!(%8.! M&%#$!-0* Acare s-
a nu-1rat .rintre studen0ii lui C.&%0(/B' autori ai lucr1rii Prelegeri de
psihoterapie A+@+(B. Ei au .ro-ovat 8n cadrul &colii -edicale ro-;ne&ti ideea c1
o -are .arte dintre 4oli .ot ,i tratate' a-eliorate &i c/iar vindecate cu a2utorul
.si/otera.iei' res.ectiv al Jtera.iei .rin cuv;ntK. <nv101-;ntul &i .ractica
-edical1 a vre-ii erau do-inate de a4ordarea 4iologic1 &i endocrinologic1 a
?6
.atologiei' de conce.erea 4olilor .si/ice 8n ter-enii de -ecanis-e ,i9ice sau
-eta4olice cuanti,ica4ile .rin investiga0ii de la4orator. Este .erioada 8n care
conce.0ia .si/analitic1 ,reudian1 des.re inter.retarea &i trata-entul 4olilor
nervoase 8nce.e s1 .1trund1 &i 8n g;ndirea tera.eutic1 ro-;neasc1. Cele4rul
neurolog G.!(%8.! M&%#$!-0* &i alte .ersonalit10i ale vre-ii au e:.ri-at
.uncte de vedere critice ,a01 de ideile ,reudiene' 8n ti-. ce al0i -edici &i .si/iatri
au sus0inut acest curent inovator .rin articole' .re9ent1ri de ca9uri clinice' te9e
de doctorat A.rintre ei' C($-/&$/#$ V+&'' I(&$ P(,!-0* S#:#* &.a.B. <n .aralel'
.si/anali9a intra &i 8n cercurile intelectuale ro-;ne&ti ale anilor \*)-\3)' ,iind
.ro-ovat1 de .si/ologi &i ,iloso,i .recu-E M#.&# R&+!&> G.G. A$/($!-0*> N&!
I($!-0*> C($-/&$/#$ R3'*+!-0* M(/%*> T*'(% V#&$*. Pe acest ,ond' 8n +@36
C. V+&' ,ondea91 @ocietatea 8omn de Psihopatologie i Psihoterapie reunind
-ai -ul0i -edici' .si/ologi' avoca0i &i al0i intelectuali ai vre-ii cu vederi u-aniste.
Perioada celor 35 de ani de regi- co-unist a .rodus 8ns1 un regres al -i&c1rii
.si/otera.eutice din o-;nia' din cau9a 8ndoctrin1rii .olitice care nu ad-itea
ideile u-aniste .ro-ovate de .si/ologie &i .si/otera.ie &i .rin i9olarea 4rutal1
de lu-ea occidental1. Heci de ani .si/iatria &i .si/ologia ro-;neasc1 au ,ost
do-inate de .avlovis-' de endocrinologie &i neurologie' ignor;nd desco.eririle
din alte do-enii reali9ate de cercet1torii &i savan0ii Jlu-ii ca.italisteK. <n aceste
condi0ii' .si/otera.ia a continuat s1 su.ravie0uiasc1 cu-va 8n ilegalitate' .rin
e,orturile unor .si/ologi' .si/iatri' -edici din diverse 9one ale 01rii' -ai ales din
-arile centre universitare A%ucure&ti' Clu2' Ti-i&oara' Ia&i' Si4iu etc.B. Ace&tia au
reu&it ,ie s1 se ,or-e9e .e l;ng1 .racticienii vre-ii 8n s.itale' la4oratoare de
s1n1tate -ental1' ,ie s1 4ene,icie9e s.oradic de 4urse &i cursuri .reg1titoare 8n
a,ara grani0elor 01rii. Un -o-ent dureros .entru istoria .si/otera.iei &i a
.si/ologiei din o-;nia este re.re9entat de re.ri-area 4rutal1 a acestora 8n
+@?(. Din anii \7)' su4 .resiunea 01rilor occidentale' se .rodusese o a.arent1
desc/idere cultural1 &i li4erali9are a g;ndirii .si/ologice' .er-i0;nd cercet1ri
&tiin0i,ice &i .1trunderea de noi cuno&tin0e din do-eniu. <n anii \?) 8ns1 .si/ologia
a ,ost decretat1 ca .ericuloas1' iar -o-entul cul-inant a ,ost cel al -edita0iei
transcendentale' c;nd o serie de intelectuali' acu9a0i c1 au .artici.at la ast,el de
.ractici' au ,ost e:ila0i 8n -unci necali,icate' iar Facultatea &i Institutul de
.si/ologie au ,ost des,iin0ate .;n1 8n +@@).
Du.1 evolu0ia din +@?@' cele dou1 institu0ii au ,ost re8n,iin0ate' iar 8n cadrul
sec0iilor &i ,acult10ilor cu .ro,il .si/ologic au ,ost reluate cursurile de .si/otera.ie.
#ai -ult' din +@@5 au ,ost 8n,iin0ate 8n diverse centre universitare ale 01rii
A%ucure&ti' Ia&i' Clu2B -odule de -aster\s &i s.eciali91ri .ostuniversitare 8n -ai
-ulte direc0ii' .rintre care Psi/otera.ie &i Psi/odiagnostic.
<n +@@+' la G1taia a ,ost 8n,iin0at1' cu s.ri2inul .ro,. M#%0!& L3E3%!-0*> Asocia0ia
o-;n1 de Psi/otera.ie. Aceasta s-a trans,or-at 8n ())+ 8n 6ederaia 8omn
de Psihoterapie' al c1rei .re&edinte actual este dr. A*8*-/#$ C&):(-#! &i din
care ,ac .arte actual-ente asocia0ii na0ionale de di,erite ti.uri de .si/otera.ie' cu
sedii 8n diverse ora&e ale 01riiE %ucure&ti' Ia&i' Arad' Clu2' #iercurea-Ciuc.
Acestea suntE Asocia0ia ro-;n1 de .si/otera.ie .si/analitic1' Asocia0ia ro-;n1
.si/odra-1 clasic1' Asocia0ia ro-;n1 so-atotera.ie' Asocia0ia ro-;n1 /i.no91
clinic1' rela:are &i tera.ie eriQsonian1' Societatea de anali91 e:isten0ial1 &i
?7
logotera.ie' Societatea ro-;n1 de anali91 tran9ac0ional1' Asocia0ia .entru
.si/otera.ie &i .si/ologie adlerian1 din o-;nia' Asocia0ia ro-;n1 de tera.ie
cognitiv1 &i co-.orta-ental1' Asocia0ia de .si/otera.ie .rin rela:are' si-4oluri
&i /i.no91' Asocia0ia ro-;n1 de tera.ie cognitiv-co-.orta-ental1' Societatea de
.si/odra-1 F.L. #oreno' Asocia0ia de /i.no91 &i .si/otera.ie cognitiv-
co-.orta-ental1' Societatea de Psi/otera.ie E:.erien0ial1 o-;n1' Asocia0ia
ro-;n1 de .si/otera.ie centrat1 .e .ersoan1' Asocia0ia ro-;n1 de .si/ologie
analitic1. Alte asocia0ii A.rintre care Societatea de Psi/otera.ie E:.erien0ial1
o-;n1B se a,l1 8n curs de a,iliere la acest ,or .ro,esional &i de acreditare.
<n ()))' la ini0iativa Societ10ii de Psi/otera.ie E:.erien0ial1 o-;n1 condus1 de
.ro,. I(+&$'& M#/%("&$ &i su4 egida Asocia0iei !a0ionale a Psi/ologilor din
o-;nia' s-a constituit !olegiul !onsilierilor i Psihoterapeuilor din 8omnia'
din care ,ac .arteE Societatea de Psi/otera.ie E:.erien0ial1 o-;n1' Societatea
o-;n1 de Sugestie Hi.no91' Funda0ia Carl Gustav Fung &i Asocia0ia de Otiin0e
Cognitive din o-;nia.
<n .re9ent' 8n o-;nia e:ist1 o varietate de &coli de .si/otera.ie' ini0iate de
,or-atori .reg1ti0i 8n str1in1tate sau care au 4ene,iciat de traininguri organi9ate
8n o-;nia de .si/otera.eu0i din a,ar1. Aceste &coli o,er1' .e .arcursul a c;0iva
ani' cursuri .reg1titoare' teoretice &i .ractice' sus0inute de ,or-atori cali,ica0i &i
su.ervi9are. !u-1rul de ore de .reg1tire varia91 de la o &coal1 la alta' dar este
8n -edie de .este *)) de ore &i necesit1 co-.letarea cu o tera.ie .ersonal1' de
autocunoa&tere &i igieni9are -ental1. Printre aceste &coli' se nu-1r1 cele deE
.si/otera.ie e:.erien0ial1' .si/odra-1' .si/otera.ie cognitiv-co-.orta-ental1'
/i.notera.ie' .si/otera.ie .si/analitic1' logotera.ie &i anali91 e:isten0ial1 &.a.
Activitatea &colilor &i asocia0iilor .si/otera.eutice din o-;nia' ca &i a diver&ilor
.racticieni' s-a -ateriali9at 8n ulti-ul deceniu 8ntr-un -are nu-1r de .u4lica0iiE
c1r0i' reviste' traduceri &i .rin .artici.1ri i-.ortante ale s.eciali&tilor ro-;ni la
-ani,est1ri &tiin0i,ice interna0ionale. De ase-enea' asocia0iile .ro,esionale din
o-;nia ,ac e,orturi serioase .entru .ro-ovarea unei Legi a .si/otera.iei &i
.entru recunoa&terea o,icial1 a acestei .ro,esii con,or- nor-elor euro.ene.
Printre o4iectivele .ro.use se nu-1r1 crearea .re-iselor .entru o40inerea de
c1tre .si/otera.eu0ii ro-;ni a Certi,icatului Euro.ean de Psi/otera.ie Ace
con,er1 dre.tul la .ractic1 8n orice 0ar1 a Co-unit10ii Euro.eneB &i aderarea la
,orurile euro.ene &i interna0ionale de .si/otera.ie.
NTREBRI PENTRU CURSANI
&. ,nalizai modul de definire i de tratare a tulburrilor psihice n
societile occidentale din ,ntichitate i din -vul Iediu, n comparaie
cu societile primitive i tradiionale.
??
0. %efinii contribuia lui @igmund 6reud la conturarea psihanalizei ca
metod original de sondare n profunzime i de restructurare a
personalitii umane.
/. -xplicitai diferena dintre terapiile comportamentale i cele
cognitivcomportamentale n definirea i tratamentul tuburrilor
psihice.
(. -xplicai modul de concepere a fiinei umane n cadrul concepiilor
umaniste i cum au determinat acestea conturarea orientrii umanist
experienialiste n psihoterapie.
7. 8ealizai o paralel ntre cele trei curente eseniale n
psihoterapie* orientarea analitic "dinamic$, orientarea
comportamental i orientarea umanist experienialist.
). Nncercai s formulai o sintez asupra evoluiei psihoterapiei dea
lungul timpului. !omparai concluziile la care ai a.uns cu cele ale
capitolului de fa.
BIBLIOGRAFIE
. ATIINSON R#/&D ATIINSON R#0.&%'D SMITH E'O&%'D BEM
D&%@+D NOLEN-HOEISEMA S*-&$> MilgardPs ?ntroduction to
PsEchologE, Harcourt %race College Pu4lis/ers' USA' +@@6
?@
2. HOLDEVICI I%#$&> -lemente de psihoterapie' Editura All'
%ucure&ti' +@@6
7. IONESCU G.!(%8.!> :ratat de psihologie medical i
psihoterapie, Editura AsQle.ios' %ucure&ti' +@@5
9. MITROFAN I(+&$'&> 4rientarea experienial n psihoterapie,
Editura SPE' ()))
;. NATHAN T(:#!> QP?nfluence Rui guLrit' ^ditions Odile Faco4' Paris'
())+
IV. ORIENTAREA ANALITIC (DINAMIC) N
PSIHOTERAPIE
IV.. P-#.&$&+#E& 0+&-#03 "%!*'#&$3
IV... F*$'&)!$/&%! /!(%!/#03
Orientarea analitic1 Adina-ic1B este .ri-a .ro.unere de interven0ie
.si/otera.eutic1 siste-atic1' ce se n1&tea la 8nce.utul secolului >> din g;ndirea
&i .ractica clinic1 a lui S#8)*$' F%!*' A+?56-+@*@B. A:at .e conce.erea
.ersonalit10ii 8ntr-o -anier1 co-.let inedit1' care revolu0iona g;ndirea
.si/ologic1 &i -edical1 a vre-ii' curentul .si/analitic a st;rnit ini0ial vii
controverse &i reac0ii de res.ingere. #ai a.oi' sus0inut &i 8-4og10it &i de alte
.ersonalit10i ale vre-ii ASP$'(% F!%!$0E#> O//( R&$J> C&%+ G*-/&6 H*$8> A+"%!'
A'+!%> M#+.!+) S/!J!l &.a.B care au intuit genialitatea &i .ro,un9i-ea .ro.unerii
,reudiene' ea s-a i-.us ca unul dintre cele -ai valoroase re.ere ale 8n0elegerii
,iin0ei u-ane.
A&a cu- 8l de,inea c/iar creatorul s1u' S#8)*$' F%!*'' conce.tul de
.si/anali91 aco.er1 trei acce.0iuni intercorelateE AaB este o teorie a .ersonalit10iiL
A4B o -odalitate de cercetare AstudiereB a .ersonalit10iiL &i AcB un .rocedeu
tera.eutic de sc/i-4are a .ersonalit10ii. J5u dorim doar s descriem i s
clasificm fenomenele, ci intenionm s le concepem ca pe nite indicii ale unui
.oc de fore care se desfoar n viaa psihic, ca manifestri ale unor tendine
@)
cu scop diferit i care acioneaz fie n aceeai direcie, fie n direcii opuse#.
@copul nostru este acela al tiinei n general* vrem s nelegem fenomenele, s
le raportm unele la altele i, n ultim instan, s amplificm pe ct posibil
puterea noastr fa de ele.K' a,ir-a F%!*' descriindu-&i de-ersul de cercetare.
Teoria .si/analitic1 a .ersonalit10ii accentuea91 rolul .roceselor intra.si/ice care
se derulea91 la nivel -ental' rolul tendin0elor incon&tiente &i al de9volt1rii din
co.il1ria ti-.urie. <nc1 de la na&tere' co.ilul este guvernat de ,or0e instinctuale
8nn1scute' care-l 8-.ing c1tre c1utarea &i o40inerea .l1cerii. F%!*' considera c1
natura acestor ,or0e este de dou1 ti.uriE sexual i agresiv. Pe -1sur1 ce
8naintea91 8n v;rst1' 8n con,runtarea cu condi0iile realit10ii' individul traversea91
di,erite stadii de dezvoltare psihosexual. <n ur-a .arcurgerii acestora' .rin
interiori9area cerin0elor &i a restric0iilor sociale' se de9volt1 8n individ alte ,or0e
intra.si/ice' cu rol de cen9ur1. Pe acest ,ond' e:ist1 conflicte n mai multe
planuri si-ultanE instinctele duale sau .olare se o.un unele altora Ainstan0ele
Egoului se o.un instinctelor li4idinale sau' 8n conce.0ia ,reudian1 revi9uit1'
Erosul se o.une TanatosuluiBL instinctele se con,runt1 cu cerin0ele -ediului &i'
-ai t;r9iu' cu regulile -orale interiori9ate 8n Su.erego Aindividul este nevoit s1
negocie9e' ,1r1 s1 ,ie con&tient' 8ntre .resiunea intern1 c1tre satis,ac0ie i-ediat1
&i .rinci.iul realit10ii care .resu.une 8nt;r9ierea grati,ic1riiB. Ast,el c1' .er-anent'
tendin0ele instinctuale ale individului se a,l1 8n lu.t1 cu lu-ea din 2ur care nu
.er-ite satis,acerea a.etitului se:ual &i agresiv 8nn1scut. Se .roduc' 8n
consecin01' refulri &i reconvertiri ale tendin0elor .ri-are re.ri-ate su4 ,or-a deE
acte ratate, de vise, de simptome sau de stri morbide, nevrotice. Pentru a
cerceta aceste ,eno-ene' .si/anali9a clasic1 studia91 ideile' visele'
co-.orta-entele' erorile .ersoanei' cu sco.ul de a desco.eri se-ni,ica0ia
ascuns1 .e care o au acestea .entru individ. Iar .si/otera.ia .si/analitic1
utili9ea91 8n0elegerea &i con&tienti9area o40inute .rin aceste .rocedee .entru a
.roduce sc/i-41ri ada.tative la nivelul .ersonalit10ii.
Teoria ,reudian1 asu.ra .ersonalit10ii const1 dintr-un nu-1r de .atru su4teorii
se.arate' dar interconectate' asu.ra c1rora autorul a revenit &i le-a revi9uit 8n
-ai -ulte r;nduri de-a lungul celor 35 de ani de .ractic1 .si/analitic1. Din
8-.letirea acestora re9ult1 conce.0ia .si/analitic1 clasic1 ce st1 la 4a9a
siste-ului tera.eutic .si/analitic.
I. D!/!%)#$#-)*+ ,-#.#0*+*# *)&$
Psi/otera.iile de orientare dina-ic1 au la 4a91 ideea .reluat1 din ,i9ic1'
con,or- c1reia orice ,eno-en este re9ultatul interac0iunii unor ,or0e.
Con,or- acestei conce.0ii' ,iin0a u-an1 este o structur1 co-.le:1' iar
toate ,eno-enele .si/ice' co-.orta-entele nu a.ar la 8nt;-.lare' ci
re.re9int1 re9ultatul interac0iunii unor ,or0e intra.si/ice a,late 8n con,lict.
C/iar &i cele -ai si-.le sau -1runte co-.orta-ente .ot ,i deter-inate
de ,actori .si/ici co-.lica0i' de care .ersoana este 8n totalitate
incon&tient1 AF%!*' a acordat o deose4it1 i-.ortan01 8n anali91 a&a-
nu-itelor Jacte ratateK = erori 8n vor4ire' scris' citit' a-ne9iilor ine:.lica4ile
@+
etc.B. <n de-ersul .si/analitic se .une accent .e desco.erirea de c1tre
.acient a variatelor .rocese &i -ecanis-e .si/ologice care stau la 4a9a
structurii .ersonalit10ii sale &i .e desco.erirea surselor &i -otivelor
ascunse a,late la originea co-.orta-entelor &i a .ro4le-elor sale.
II. O%8&$#E&%!& -#-/!)*+*# ,-#.#0 *)&$
F%!*' este cel care introduce conce.tul de Ja.arat .si/icK u-an &i
.ro.une o 8-.1r0ire to.ogra,ic1 a .si/icului' i-.licit o organi9are .e
vertical1 a vie0ii .si/ice. <n varianta ini0ial1' creatorul .si/anali9ei descrie
a.aratul .si/ic ca ,iind co-.us din trei niveluri su.raeta2ateE contientul'
precontientul &i incontientul.
!ontiina include lucrurile de care sunte- con&tien0i 8n .re9ent' .e care
le utili91- 8ntr-un anu-it -o-ent te-.oral. F%!*' considera c1 doar o
-ic1 .arte din g;ndurile' i-aginile &i sen9a0iile unei .ersoane sunt
con&tiente. Precontientul include g;ndurile de care nu sunte- -o-entan
con&tien0i' dar care .ot ,i aduse u&or 8n con&tiin01. Func0ionea91 ca un ,el
de ,iltru' ca o Jsta0ie de tran9itK' 8nde.linind ,unc0ia de Jcen9ur1K &i
.er-i0;nd accesul selectiv 8n con&tiin01 doar acelor i-.ulsuri &i idei
acce.ta4ile .entru ea. ?ncontientul este sediul instinctelor se:uale &i
agresive 8nscrise 8n structura so-atic1 a organis-ului' re9ervorul
.ulsiunilor &i al energiei .si/ice' de.o9itul tr1irilor &i actelor re,ulate.
<n aceast1 variant1' F%!*' considera c1 rolul esen0ial 8n structura
.ersonalit10ii 8i revine incon&tientului care re.re9int1 .artea do-inant1 a
-in0ii. Cea -ai -are .arte a co-.orta-entului u-an este -otivat1 de
,or0e .rovenind de la acest nivel &i des.re care .ersoana este total
incon&tient1. #a2oritatea i-.ulsurilor incon&tiente sunt inacce.ta4ile
ra0ional &i social &i atunci' 8n loc s1 se e:.ri-e la nivel con&tient'
satis,acerea lor este 4arat1 sau a-;nat1 de c1tre instan0ele de cen9ur1.
O .arte dintre tendin0ele incon&tiente .1trund ast,el 8n con&tiin01 nu-ai
8ntr-o ,or-1 deg/i9at1 sau si-4olic1 &i deseori cu -are di,icultate. At;ta
ti-. c;t 8ntre cele trei instan0e e:ist1 un ec/ili4ru' via0a .si/ic1 a
individului se des,1&oar1 ,iresc' 8n li-itele nor-alit10ii. C;nd intervin 8ns1
distorsiuni' de9ec/ili4re' 4loca2e e:cesive' a.ar noi -odele interac0ionale
care circu-scriu .atologicul.
Figura
Du.1 +@()' F%!*'' recunosc;nd unele li-ite ale conce.0iei sale' o
revi9uie&te &i 8i aduce o serie de corective. Dac1 .;n1 atunci accentul
c19use .e incon&tient &i .e se:ualitate' 8nce.;nd cu lucrarea @inele i -ul
A+@((B' el se reorientea91 s.re seg-entele su.erioare ale vie0ii .si/ice
c1rora le acord1 o -ai -are aten0ie &i o anali91 -ai nuan0at1. <n noul
-odel structural' .ersonalitatea .are ca ,iind divi9at1 8n trei siste-e
@(
-a2ore care interac0ionea91 unele cu alteleE ?dul "@ineleB' -goul "-ul$ &i
@uperegoul "@upraeul$.
?dul este .artea cea -ai .ri-itiv1 a .ersonalit10ii din care se de9volt1 -ai
t;r9iu Ego-ul &i Su.erego-ul. El con0ine toate as.ectele .si/ologice
.re9ente la na&tere' i-.ulsurile 4iologice de 4a91E nevoia de a -;nca' de
a 4ea' de a de,eca' de a -ic0iona' de a evita durerea &i de a o40ine
.l1cerea. Aceste nevoi organice se cer satis,1cute &i sunt 8nc1rcate de o
tensiune care are nevoie s1 se descarce. ?d-ul ,unc0ionea91 du.1
principiul plcerii, c1ut;nd desc1rcarea &i satis,acerea i-ediat1 a
nevoilor.
-goul .reia o .arte din energia .si/ic1 de la nivelul ?d-ului .entru a-&i
de9volta .ro.riile ,unc0ii. Ast,el' su4 in,luen0a -ediului' o .or0iune a ?dului
su,er1 o de9voltare s.ecial1' devenind un inter-ediar 8ntre @ine &i lu-ea
e:terioar1. -goul este latura e:ecutiv1 a .ersonalit10ii care -edia91 8ntre
i-.ulsurile ?dului' regulile @uperegoului &i cerin0ele realit10ii. Pe -1sur1
ce cresc' co.iii 8nva01 c1 nevoile nu le .ot ,i satis,1cute 8ntotdeauna
i-ediat. Anu-ite i-.ulsuri A2oaca cu organele genitale' lovirea cuiva &.a.B
sunt' de regul1' .ede.site de c1tre adul0i. -goul se ,or-ea91 ca .arte
nou1 &i distinct1 a .ersonalit10ii atunci c;nd co.ilul 8nva01 s1 0in1 cont de
cerin0ele realit10ii. El ,unc0ionea91 du.1 principiul realitii care .ostulea91
c1 satis,acerea unei nevoi tre4uie a-;nat1 .;n1 c;nd situa0ia &i conte:tul
o .er-it.
@uperegoul const1 8n re.re9entarea internali9at1 a valorilor .arentale &i
sociale. Se constituie .rin .reluarea in,luen0elor -aterne' .aterne &i a
in,luen0elor -ediului social -ai general A,a-ilial' &colar' rasial' na0ionalB.
Fiin0ele u-ane ,unc0ionea91 at;t ca indivi9i' c;t &i ca -e-4ri ai societ10iiL
din aceast1 cau91' ei tre4uie s1 8nve0e s1 ,ac1 ,a01 nu nu-ai
constr;ngerilor directe ale realit10ii ,i9ice' ci &i s1 se con,or-e9e nor-elor
&i standardelor sociale. <n ti-.' aceste JlegiK ale societ10ii sunt
internali9ate de individ' ,1r1 s1 -ai necesite control e:tern A.ede.se'
reco-.ense o,erite de .1rin0i' educatori' institu0ii etc.B' &i alc1tuiesc
instan0a .si/ic1 nu-it1 @uperego .rin care individul .reia controlul asu.ra
.ro.riului co-.orta-ent. Este instan0a care decide dac1 o ac0iune este
4un1 sau rea. C;nd ac0iunile &i g;ndurile .ersoanei sunt acce.ta4ile &i
con,or-e regulilor' aceasta tr1ie&te un senti-ent de -;ndrie' satis,ac0ie &i
valoare. <nc1lcarea sau doar i-.ulsul s.re 8nc1lcarea standardelor
@uperegoului .roduce an:ietate Acare are la origine tea-a de a nu .ierde
dragostea .1rin0ilorB. Du.1 F%!*'' aceast1 an:ietate este incon&tient1 &i
.oate ,i e:.eri-entat1 ca vin1. Princi.iul du.1 care ,unc0ionea91
@uperegoul este principiul idealitii.
Dintre aceste instan0e' rolul cel -ai i-.ortant 8i revine' du.1 o.inia lui
F%!*'' -goului, cel care 8nde.line&te trei -ari categorii de ,unc0iiE ,a01 de
?d Acontrolea91 i-.ulsurile' /ot1r1&te asu.ra satis,acerii' a-;n1rii sau
re.ri-1rii .ulsiunilorBL ,a01 de @uperego Ase ra.ortea91 la cadrul -oral' la
nor-ele &i valorile sociale a&a cu- sunt ele trans-ise de .1rin0iBL ,a01 de
realitate Arece.tea91 &i trans,or-1 lu-ea e:terioar1 8n 4ene,iciul
@*
.ersoaneiB. Cele trei co-.onente ale .ersonalit10ii se a,l1 adesea 8n
o.o9i0ie sau c/iar 8n con,lict. Con,lictul intra.si/ic a.are atunci c;nd
sco.urile a dou1 sau a celor trei instan0e di,er1 &i' cel -ai adesea' atunci
c;nd cererile ?dului .resea91 .entru satis,acere i-ediat1. Pentru
re9olvarea con,lictului ar e:ista trei variante logic .osi4ileE eli-inarea
co-.let1 a dorin0ei Aceea ce nu este .osi4ilE o dorin01 .oate ,i eli-inat1
din con&tiin01' dar nu din totalul .ersonalit10iiBL e:.ri-area direct1 a
dorin0eiL &i redirec0ionarea dorin0ei Asolu0ia cel -ai ,recvent utili9at1B.
Con,lictele intra.si/ice sunt inevita4ile &i ,ac .arte din ,unc0ionarea
nor-al1 a .ersonalit10iiL re9olvarea lor se reali9ea91 de c1tre -go .rintr-
un .roces de,ensiv care necesit1 energie .si/ic1. <n .ersonalitatea
s1n1toas1' 4ine integrat1' -goul .1strea91 un control ,er-' dar ,le:i4il
asu.ra celor trei categorii de cerin0e' guvern;nd du.1 .rinci.iul realit10ii.
Cu c;t -goul reu&e&te s1 reduc1 cu -ai -ult succes con,lictele
intra.si/ice' cu at;t -ai -ult1 energie r1-;ne dis.oni4il1 .entru
reali9area ,unc0iilor -entale su.erioare ca re9olvarea de .ro4le-e &i
activit10ile creatoare.
III. D#$&)#0& ,!%-($&+#/31##
F%!*' a .reluat din ,i9ic1 .rinci.iul conserv1rii energiei Acare a,ir-1 c1
energia se .oate trans,or-a 8n di,erite ,or-e' dar nu .oate ,i nici creat1'
nici distrus1B &i a .ostulat c1 ,iin0a u-an1 este un siste- energetic 8nc/is.
<n ,iecare individ e:ist1 o cantitate constant1 de energie .si/ic1' nu-it1 de
F%!*' libido Ater-enul latin .entru .o,t1B' ter-en care se re,er1 nu nu-ai
la energia se:ual1' dar 8n cadrul c1ruia i-.ulsurile se:uale sunt
considerate .ri-are.
+)
I-.ulsurile' dorin0ele ?dului' care con0in energia
.si/ic1' au nevoie s1 se e:.ri-e' s1 se -ani,este la nivel con&tient. Unele
dintre aceste .ulsiuni sunt inacce.ta4ile din .unct de vedere -oral sau
ra0ional &i atunci sunt re,ulate Are.ri-ateB. e.ri-area lor de c1tre
instan0ele de cen9ur1 va ,ace ca energia .si/ic1 s1 se acu-ule9e' s1
caute o alt1 ie&ire &i s1 se e:.ri-e altundeva 8n siste-' .osi4il su4 o
,or-1 deg/i9at1 Aca vis' si-.to- nevrotic sau 8n ,or-e su4li-ateE -u9ic1'
art1' religieB.
F%!*' considera ini0ial c1 -otiva0ia u-an1 este 8n 8ntregi-e se:ual1' 8n
sensul c1 8ntreg co-.orta-entul u-an ar ,i -otivat de c1utarea .l1cerii.
Societatea' .rin regulile &i .rescri.0iile sale' .lasea91 o4stacole 8n calea
8nde.linirii directe &i co-.lete a tendin0elor de c1utare a .l1cerii.
e9ultatul este c1 ,iecare .ersonalitate 8n .arte se de9volt1 .rin sta4ilirea
10
F%!*' a utili9at ini0ial ter-enul sexual .entru a de,ini toate ac0iunile &i g;ndurile .l1cute' nu
nu-ai .e cele erotice. El a denu-it energia .si/ic1 a i-.ulsurilor erotice libido, ter-en care se
re,er1 8ns1 &i la energia s.eci,ic1 tuturor activit10ilor -entaleE .erce.0ie' g;ndire' i-agina0ie'
-e-orie' re9olvare de .ro4le-e.
@3
unui co-.ro-is 8ntre satis,acerea i-.ulsurilor se:uale &i nor-ele sociale
restrictive.
Du.1 +@()' F%!*' &i-a -odi,icat teoria asu.ra -otiva0iei' inclu9;nd 8n
conce.0ia sa i-.ulsurile agresive Anu-ite &i instinctul -or0ii' i-.ulsul
-or0ii sau :hanatos 8n o.o9i0ie cu i-.ulsul vie0ii sau -rosB. Tendin0ele
agresive sunt cele care deter-in1 as.ectele distructive ale
co-.orta-entului u-an &i dis.un de .ro.ria lor energie .si/ic1' c1reia
Freud nu i-a -ai dat un nu-e s.eci,ic. Du.1 revi9uirea teoriei' el
considera c1 de9voltarea &i ,unc0ionarea tendin0elor se:uale &i a celor
agresive se ,ace 8n .aralel &i c1 a-4ele -otivea91 co-.orta-entul u-an.
IV. D!E6(+/&%!& -/&'#&+3 & ,!%-($&+#/31##
Piatra de te-elie a teoriei .si/analitice o constituie .ostulatul con,or-
c1ruia e:.erien0ele din co.il1ria ti-.urie 2oac1 un rol esen0ial 8n ,or-area
.ersonalit10ii adulte. Con,or- conce.0iei ,reudiene' 8n .ri-ii cinci ani de
via01 individul .arcurge c;teva stadii de dezvoltare psihosexual care 8i
a,ectea91 .ro,und structurarea .ersonalit10ii. Aceast1 stadialitate a ,ost
denu-it1 de F%!*' .si/ose:ual1 deoarece se re,er1 la -ani,estarea
.si/ologic1 a tendin0elor se:uale de o40inere a .l1cerii. <n ,iecare stadiu'
i-.ulsul de o40inere a .l1cerii Ali4idoulB este ,ocali9at .e anu-ite 9one ale
cor.ului &i .e activit10ile conectate cu acestea. Aceste 9one sunt 8n -od
.articular sensi4ile la sti-ularea erotic1 &i sunt nu-ite zone erogene.
Pentru a trece de la un stadiu la ur-1torul' li4idoul tre4uie eli4erat de
9ona erogen1 .ri-ar1 a stadiului anterior &i reinvestit 8n 9ona erogen1
.ri-ar1 a stadiului ulterior. A4ilitatea de a trans,era energia .si/ic1 de la
un stadiu la altul de.inde de c;t de 4ine reu&e&te s1 re9olve individul
con,lictele de de9voltare care a.ar 8ntre e:.resia li4er1 a i-.ulsurilor
4iologice &i restric0iile .arentale. De regul1' oa-enii au di,icult10i de a
trece de la un stadiu la ur-1torul atunci c;nd e:.eri-entea91 frustrarea
Anevoile .ersonale nu le sunt 8nde.linite sau sunt doar .ar0ial satis,1cuteB
sau supraindulgena Anevoile .ersonale sunt at;t de 4ine 8nde.linite' 8nc;t
se .roduce un 4loca2 la nivelul stadiului res.ectivB. <n a-4ele ca9uri se
.roduce o ,i:are a li4idoului la nivelul 9onei &i a activit10ilor s.eci,ice
stadiului res.ectiv de de9voltare' ceea ce va a,ecta evolu0ia ,ireasc1 a
.ersonalit10ii. <n ca9ul .roducerii unei ,i:1ri .uternice' adultul va ,i do-inat
de tendin0a de a o40ine satis,ac0ie .rin c1i s.eci,ice acelui stadiu' va
r1-;ne atras de ti.urile de activit10i .otrivite acestuia. Oi 8n ca9ul
de9volt1rii nor-ale a .ersonalit10ii' 8n -od inevita4il anu-ite Jcantit10iK din
li4ido r1-;n ,i:ate la nivelul ,iec1rui stadiu .si/ose:ualL 8ns1 cu c;t 8i este
-ai di,icil .ersoanei s1 re9olve con,lictul s.eci,ic unui anu-it stadiu' cu
at;t o cantitate -ai -are de li4ido va r1-;ne ,i:at1 la acel stadiu. Stadiile
de de9voltare .si/ose:ual1 descrise de F%!*' suntE stadiul oral, stadiul
anal, stadiul falic, perioada de laten &i stadiul genital.
@5
F%!*' a ,ost .reocu.at -ai ales de descrierea &i anali9area stadiilor
.regenitale de de9voltare' sus0in;nd c1 .ri-ii cinci ani de via01 sunt
esen0iali 8n ,or-area .ersonalit10ii. El considera c1 -o-entul critic al
de9volt1rii .ersonalit10ii 8l constituie re9olvarea complexului 4edip Acare
se de9volt1 8n ti-.ul stadiului ,alicB' care asigur1 evolu0ia c1tre s1n1tate
-ental1 sau c1tre .si/o.atologie. De ase-enea' stadiul ,alic este
deose4it de i-.ortant deoarece' .rin identi,icarea cu .1rin0ii' se de9volt1
con&tiin0a -oral1 a co.ilului. Conce.0ia lui F%!*' des.re se:ualitatea
in,antil1 &i complexul 4edip a ,1cut o4iectul a nu-eroase critici
++
. Se
.oate a,ir-a c1 teoria sa asu.ra ,or-1rii .ersonalit10ii &i des.re
-ecanis-ul .si/onevro9elor se .otrivesc societ10ii euro.ene de la
8nce.utul secolului >>. Se .oate s.une c1 -odelul tradi0ional de ,a-ilie'
-oralitatea restrictiv1' o.ro4iul -ani,est1rilor se:ualit10ii au generat 8n
acel -o-ent istoric' 8n acea cultur1' o .ro4le-atic1 s.eci,ic1 .e care
F%!*' a sesi9at-o' a descris-o &i a .ro.us o -odalitate de a4ordare &i de
re9olvare a eiE .si/anali9a. Al0i .si/anali&ti' continuatori ai lui F%!*'' au
.reluat -etoda &i 4a9a teoretic1' dar au contra9is -ulte dintre .ostulatele
,reudieneE inter.retarea se:ual1 .e care F%!*' o d1 co-.orta-entelor &i
senti-entelor co.ilului de 5 ani' conce.erea de9volt1rii .ersonalit10ii ca un
.roces care se 8nc/eie 8n 2urul aceleia&i v;rste' a,ir-area in,eriorit10ii
,e-inine .rin invidia .enisului' ignorarea in,luen0elor sociale din stadiile
adulte etc.
IV..2. T!.$#0#+! -,!0#"#0! ,-#.&$&+#E!# 0+&-#0!
Psi/anali9a este un .roces de lung1 durat1' intensiv' care necesit1 e,ort &i o
investi0ie serioas1 din .artea .acientului. <n varianta clasic1 se lucrea91 5 sau 6
9ile .e s1.t1-;n1' 8n &edin0e de circa 5) de -inute. Durata total1 a
trata-entului .si/analitic varia91 de la un an la -ai -ul0i ani. <n ti-.ul &edin0elor
de .si/anali91' de regul1' .acientul st1 8ntins .e o cana.ea AdivanB' iar
tera.eutul este a&e9at 8n s.ate' 8n a,ara c;-.ului s1u vi9ual. Po9i0ia culcat1
Ase-i&e9;nd1B a .acientului a ,ost .reluat1 din interven0iile de ti. /i.notic .e
11
Unii dintre 4iogra,ii lui F%!*' consider1 c1 detaliile des.re ,a-ilia &i istoria sa de via01 sunt
relevante .entru a 8n0elege i-.ortan0a .e care el o va acorda Jconstela0iei ,a-ilialeK' ,ilia0iei &i
interac0iunilor oedi.iene. Tat1l lui F%!*'' FaQo4' avea doi co.ii dintr-o .ri-1 c1s1torieE E--anuel
&i P/ili..e' iar a doua c1s1torie a ,ost conte-.oran1 cu na&terea ne.otului s1u A,iul lui P/ili..eB'
8n +?55. <n -o-entul na&terii lui F%!*' A+?56B' tat1l s1u avea 3+ de ani' iar -a-a sa' A-alia' (+
de ani. Au ur-at Fulius 8n +?57 &i Anna 8n +?5?. <n +?5? cri9a &i ruina lui FaQo4 l-au deter-inat
.e acesta s1 .lece 8n Sa:onia 8-.reun1 cu cei doi ,ii -ai -ari' 8n ti-. ce Sig-und cu -a-a sa
&i ,ra0ii -ai -ici -erg la Lei.9ig. Pentru o .erioad1 de doi ani ,a-ilia a ,ost des.1r0it1' iar
Sig-und a avut o rela0ie ,oarte str;ns1 cu -a-a' 8n a4sen0a tat1lui. Fa-ilia s-a re8ntregit 8n +?6)
&i s-a reinstalat la Ciena' unde F%!*' ur-ea91 liceul &i a.oi studia91 -edicina.

@6
care F%!*' le .ractica la 8nce.utul carierei. Avanta2ele sale sunt c1E 8i .er-ite
.acientului s1 intre 8ntr-o stare de rela:are' a.ro.iat1 de starea de so-nL 8n
aceast1 .o9i0ie are li4ertate .entru visare' regresie' accesul la incon&tientL
resi-0irea unor i-.ulsuri cor.orale Ainclusiv la nivelul organelor genitaleB sunt
,acilitateL iar analistul 8&i .oate controla -ai u&or reac0iile &i .rocesele -entale.
<nainte ca .acientul s1 ,ie acce.tat .entru .si/anali91 se reali9ea91 o evaluare
diagnostic1' se discut1 e:.ecta0iile .acientului' acesta este averti9at 8n leg1tur1
cu .roducerea de .osi4ile -odi,ic1ri serioase 8n s,era .ersonalit10ii &i i se e:.lic1
-odalitatea de lucru. Procedura .reli-inar1 .resu.une ca .acientului s1 i se
acorde a.oi o .erioad1 de re,lec0ie de (-* s1.t1-;ni .entru a /ot1r8 dac1 este
dis.us s1 se anga2e9e 8ntr-un ast,el de de-ers. Dac1 tera.eutul &i .acientul
decid c1 .ro4le-ele acestuia din ur-1 sunt a4orda4ile .rin inter-ediul
.si/anali9ei' se ,i:ea91 ora .recis1 &i 9ilele tera.iei. Pacientului i se reco-and1
s1 nu ,ac1 sc/i-41ri radicale 8n via0a sa A,a-ilial1' .ro,esional1B cel .u0in 8n
,a9ele inci.iente ale tera.iei' .;n1 c;nd nu sunt anali9ate -otiva0iile incon&tiente
de la 4a9a acestor sc/i-41ri.
Te/nicile utili9ate 8n .si/anali91 suntE asociaiile libere, analiza viselor, analiza
aciunilor pacientului, analiza transferului, analiza rezistenelor, analiza -goului,
interpretrile &i prelucrrile.
. M!/('& &-(0#&1##+(% +#:!%! este te/nica de 4a91 utili9at1 8n .si/anali91 .entru
desco.erirea con,lictelor incon&tiente. La 8nce.utul carierei sale' F%!*' /i.noti9a
.acien0ii .entru a-i a2uta s1 8&i a-inteasc1 eveni-entele care ar ,i .utut ,i legate
de .ro4le-atica lor. Ulterior 8ns1' el a constatat c1 .utea lucra cu .acien0ii
ne/i.noti9a0i' dac1 le o,erea su,icient1 li4ertate .entru a /oin1ri .rintre g;nduri &i
a-intiri' ceea ce le .er-itea s1-&i 8n0eleag1 .ro.riile con,licte incon&tiente. Ast,el
a luat na&tere te/nica asocia0iilor li4ere care const1 8n a-i cere .acientului s1 dea
,r;u li4er g;ndurilor &i senti-entelor &i s1 s.un1 tot ce-i trece .rin -inte ,1r1
cen9ur1 sau ,1r1 s1 8ncerce s1 ur-1reasc1 un ,ir logic. Su4iectul .e -arginea
c1ruia clientul asocia91 li4er este l1sat integral la latitudinea sa. Psi/analistul
intervine doar .entru a ,urni9a Jc;rligeK care .ot declan&a noi asocia0ii Acu- ar ,i
8ntre41ri de genulE Jla ce te duce cu g;ndul aceastaRKL Jce i-agine 80i vine acu-
8n -inteRKL Jc;0i ani aveai c;nd s-a 8nt;-.lat astaRKB. Produsele asocia0iilor .ot ,i
a-intiri' i-agini' reverii diurne' senti-ente' dorin0e' acu9e' re.ro&uri etc. .rin
care incon&tientul relev1 con0inuturile sale re.ri-ate' eli4er;nd individul de
e,ectele lor. De&i la .ri-a vedere .oate .1rea si-.l1' -etoda nu este u&or de
a.licat. <n conversa0iile din via0a curent1 sunte- o4i&nui0i s1 ,ace- e:act o.usulE
8ncerc1- s1 .1str1- o linie directoare care s1 lege re-arcile .e care le ,ace- &i
s1 e:clude- ideile irelevante' s1 ,i- .ruden0i &i s1 ne g;ndi- 4ine 8nainte s1
vor4i-. De aceea' .entru a asocia li4er' .acientul are nevoie de .ractic1 &i de o
rela0ie tera.eutic1 8ncura2atoare' care s1-i o,ere 8ncredere &i siguran01. Dar c/iar
&i atunci c;nd .ersoana 8ncearc1 s1 dea ,r;u li4er g;ndurilor sale .ot interveni
4loca2e. F%!*' considera c1 4loca2ele' nu-ite de el re9isten0e' re9ult1 din
controlul incon&tient al individului asu.ra 9onelor sensi4ile &i c1 toc-ai aceste
9one ar tre4ui e:.lorate -ai de.arte 8n anali91.
@7
2. A$&+#E& 6#-!+(% este o alt1 te/nic1 utili9at1 adesea 8n .si/anali91 al1turi de
asocia0iile li4ere. De ,a.t' .acien0ii se re,er1 de -ulte ori 8n -od s.ontan 8n
cursul asocia0iilor li4ere la visele .e care le-au avut. Ca &i asocia0iile li4ere' &i
visele .ot ,i .rivite ca re.re9ent;nd reac0iile celui care visea91 la .ro.riile sale
e:.erien0e &i con0inuturi de natur1 incon&tient1. F%!*' a caracteri9at visele dre.t
Jcalea regal1 s.re incon&tientK' a,ir-;nd c1 acestea constituie cea -ai 4un1
surs1 de in,or-a0ii des.re incon&tientul celui anali9at. El a descris dou1 nivele
ale con0inutului viselorE coninutul manifest Acon&tient' cel .e care 8l .oate .ovesti
.ersoanaB &i coninutul latent Aincon&tient' re.re9int1 se-ni,ica0ia real1 a visului'
setul de eveni-ente intra.si/ice ascunse de con0inutul -ani,estB. F%!*' descria
visele ca 8ncerc1ri deg/i9ate de a 8nde.lini dorin0ele cele -ai .ro,unde sau
nevoile care sunt .rea dureroase ori cul.a4ili9atoare .entru a ,i acce.tate
con&tient. Aceste dorin0e &i idei re.re9int1 con0inutul latent al visuluiL ele sunt
e:.ri-ate 8n ,or-e deg/i9ate .rin con0inutul -ani,est al visului. Trans,or-area
con0inutului latent 8n con0inut -ani,est se reali9ea91 .rintr-o serie de -ecanis-e
de natur1 dina-ic1 de ela4orare a visului
+(
' ce 8l .rote2ea91 .e cel care visea91'
.er-i0;ndu-i s1 e:.ri-e si-4olic i-.ulsurile re.ri-ate. Ast,el' sunt evitate vina &i
an:ietatea care ar a.1rea dac1 acestea s-ar -ani,esta direct.
<n .si/anali91' vor4ind des.re con0inutul -ani,est al visului &i a.oi asociind li4er
.e -arginea acestuia' analistul &i clientul 8ncearc1 s1 a2ung1 la con0inuturile
incon&tiente. De regul1' -etoda anali9ei viselor cere .acientului s1 asocie9e nu
asu.ra visului 8n 8ntregi-e' ci asu.ra detaliilor .e care el sau .si/analistul le
consider1 se-ni,icative. De-a lungul &edin0elor a.ar te-e s.eci,ice care se .ot
relua 8n alte vise' iar -aterialele o40inute .ot ,i continuate &i a-.li,icate 8n
anali9ele ulterioare. Pentru a-l a2uta .e .acient s1-&i inter.rete9e visele' este
o4ligatoriu ca analistul s1 cunoasc1 ,oarte 4ine .ersonalitatea &i .ro4le-atica
celui cu care lucrea91 &i s1 ,ie .er-anent con&tient de ,a.tul c1 nu e:ist1 un
si-4olis- universal al viselor' care s1 .oat1 ,i a.licat oric1rei .ersoane' 8n orice
conte:t.
7. A$&+#E& &01#*$#+(% ,&0#!$/*+*# se re,er1 at;t la co-.orta-entele ver4ale' c;t
&i la cele nonver4ale ale .acientului' at;t la cele din cursul &edin0ei de
.si/anali91' c;t &i la cele din a,ara ei. <n ti-.ul &edin0ei se .ot o4serva o serie de
co-.orta-ente neinten0ionate care .ot ,i anali9ateE erorile de .ronun0are a unor
cuvinte' la.susurile' co-.orta-entul de ,lirt cu tera.eutul' gri2a e:cesiv1 .entru a
nu se &i,ona etc. <n a,ara &edin0ei .ot a.1rea -odi,ic1ri ale co-.orta-entului
12
Princi.alele .rocese descrise de Freud ca ,iind res.onsa4ile de trans,or-area con0inutului
latent al visului 8n con0inut -ani,est sunt E condensarea' de.lasarea &i si-4oli9area.
Condensarea co-4in1 &i co-.ri-1 te-e incon&tiente se.arate re9ult;nd o ,or-1 a4reviat1 a
con0inutului latent su4 ,or-a con0inutului -ani,est Ade e:e-.lu' a visa o .ersoan1 care are c/i.ul
so0iei &i vocea -a-eiB. De.lasarea .resu.une su4stituirea o4iectului .ro.riu cu un alt o4iect Ade
e:e-.lu' atri4uirea inten0iilor .ro.rii altor .ersona2e din visB sau reorientarea accentului de la
ele-entul esen0ial al visului la un alt ele-ent nei-.ortant care devine central 8n con0inutul
-ani,est. Si-4oli9area .resu.une utili9area de o4iecte sau idei Asi-4oluriB care 8nlocuiesc
ele-ente din con0inutul latent' ,1c;ndu-le s1 devin1 de nerecunoscut 8n con0inutul -ani,est al
visului. Psi/anali9a aduce 8n discu0ie si-4oluri ti.ice' .recu-E rege-regin1 .entru .arentalitate'
o4iecte t1ioase' ascu0ite .entru -asculinitate' o4iecte .asive' con0in1toare ca .e&ter1' tunel'
cavitate .entru ,e-initate etc.
@?
.acientului 8n ,a-ilie sau la locul de -unc1' .ot a.1rea sau dis.1rea si-.to-e'
.oate cre&te sau sc1dea an:ietatea.
9. A$&+#E& %!E#-/!$1!+(%. Conce.tul de re9isten01 se re,er1 la orice inter,er1 cu
des,1&urarea ,ireasc1 a cursului tera.iei. e9isten0ele .ot ,i contiente sau
incontiente. Cor4i- des.re re9isten0e con&tiente atunci c;nd .acientul
8-.iedic1 8n -od con&tient .rogresul anali9ei' de .ild1 /ot1r;nd s1 nu-i
.ovesteasc1 analistului un vis care l-a .ertur4at' s1 nu-i 8-.1rt1&easc1 unele
idei care 8i trec .rin -inte sau s1 li.seasc1 de la o &edin01 tera.eutic1.
e9isten0ele incon&tiente se .roduc atunci c;nd .acientul nu-&i d1 sea-a de
,elul 8n care .ertur41 .rocesul analitic' ca de .ild1 8n ca9ul .au9elor &i 4loca2elor
8n ,lu:ul asocia0iilor' al asocia0iilor su.er,iciale &i -ulti.le' al a.ari0iei de noi
si-.to-e' al ador-irii 8n ti-.ul &edin0ei .si/analitice. e9isten0ele incon&tiente
sunt cele -ai se-ni,icative' deoarece o,er1 in,or-a0ii i-.ortante des.re
structura de .ersonalitate a .acientului &i ele sunt indicii ale lu.tei incon&tiente a
acestuia. Persoana anali9at1 a reu&it 8n decursul vie0ii s1 a2ung1 la un anu-it
gen de ada.tare' la un stil de co-.orta-ent care-i .er-ite s1 ,ac1 ,a01
diverselor .rovoc1ri. Ea va lu.ta 8-.otriva asocia0iilor li4ere &i a anali9ei'
deoarece si-te c1 intr1 .e un teritoriu nesigur' 8n care -ecanis-ele de a.1rare
.e care &i le-a ,1urit sunt a-enin0ate. <n .lus' unele dintre tendin0ele &i dorin0ele
incon&tiente sunt at;t de teri,iante &i inacce.ta4ile .entru .acient' 8nc;t acesta
nu le .oate ad-ite con&tient' cel .u0in la 8nce.ut. <n aceste situa0ii intr1 8n ac0iune
re9isten0ele.
Du.1 F%!*'' re9isten0ele au 8ntotdeauna o natur1 dual1E ele inter,er1 cu
trata-entul' dar' 8n acela&i ti-.' constituie o surs1 de in,or-a0ii esen0ial1 .entru
anali91. El considera re9isten0ele Aca &i trans,erulB ca ,iind .uncte centrale &i
instru-ente i-.ortante ale .si/anali9ei. Sarcina tera.iei este de a-l conduce .e
.acient 8n anali9area re9isten0elor sale' .entru a-i de-onstra ce rol 2oac1
acestea 8n via0a sa curent1 &i 8n ce -1sur1 re9isten0ele 8l 8-.iedic1 s1 a,le cau9a
discon,ortului .re9ent.
;. A$&+#E& /%&$-"!%*+*#. <n .si/anali91' atitudinea .acientului ,a01 de tera.eut
este considerat1 ca o .arte i-.ortant1 a trata-entului. F%!*' a,ir-a c1' -ai
devre-e sau -ai t;r9iu' clientul va de9volta reac0ii e-o0ionale .uternice ,a01 de
.si/analist care .ot avea coloratur1 .o9itiv1 Adragoste' res.ect' ad-ira0ieB sau
negativ1 Aostilitate' ur1' gelo9ie' de9gustB. At;ta vre-e c;t .si/analistul 8&i
-en0ine neutralitatea' -a2oritatea reac0iilor e-o0ionale ale .acientului nu sunt
re9ultatul situa0iei .re9ente' ci i9vor1sc din .ro.riile tendin0e &i dorin0e ascunse.
Tendin0a .acientului de a ,ace din analist o4iectul r1s.unsurilor sale e-o0ionale
este cunoscut1 su4 nu-ele de transfer. Este vor4a des.re atitudini &i senti-ente
.e care .acientul le are sau le-a avut ,a01 de alte .ersoane se-ni,icative din
via0a sa Ade o4icei din trecutB &i care sunt acu- de.lasate &i -ani,estate 8n
rela0ia cu analistul. F%!*' considera c1 trans,erul re.re9int1 relicve ale reac0iilor
din co.il1rie ,a01 de .1rin0i &i 8l utili9a ca -odalitate de a-i e:.lica .acientului
originile -ultora dintre te-erile &i .ro4le-ele sale. De e:e-.lu' un .acient care
a avut un tat1 rigid &i strict .oate trans,era senti-entele de nesiguran01 &i
@@
ostilitate' nee:.ri-ate ,a01 de .1rinte' asu.ra .si/analistului' consider;nd
inter.ret1rile acestuia ca ,iind critice &i si-0indu-se do-inat.
Trans,erul .oate ,i considerat ca cea -ai i-.ortant1 ,or-1 de re9isten01
incon&tient1. <n .si/anali91' aceast1 rela0ie Ade&i are la 4a91 o reac0ie
inadecvat1B este utili9at1 tera.eutic' e:.lic;ndu-i-se .acientului de unde .rovin
reac0iile trans,eren0iale &i cu- ac0ionea91 ele. ,naliza transferului 8l conduce .e
client s1-&i .un1 .ro4le-e asu.ra originii co-.orta-entelor sale' care se a,l1
-1car .ar0ial 8n a,ara con&tiin0ei. Eviden0iind -odul 8n care .acientul
reac0ionea91 8n rela0ia tera.eutic1' analistul 8l a2ut1 s1 o40in1 o -ai 4un1
8n0elegere a reac0iilor sale ,a01 de orice alt1 .ersoan1.
Datorit1 situa0iei trans,eren0iale .acientul are oca9ia s1 se con,runte' la o scar1
-ai redus1 &i 8n condi0ii de siguran01 o,erite de cadrul tera.eutic' cu di,icult10i .e
care nu a ,ost ca.a4il s1 le st1.;neasc1 8n trecut Acu- ar ,i a-estecul de invidie'
ad-ira0ie &i recuno&tin01 ,a01 de ,ratele -ai -are' revolta ,a01 de .rotec0ia
-atern1 &.a.B. Odat1 .rodus insig/t-ul asu.ra acestor .ro4le-e' .acientul a2unge
s1 con&tienti9e9e sursele reale ale ac0iunilor sale &i ast,el se .ot .roduce
sc/i-41ri 8n s,era .ersonalit10ii. <n cele din ur-1' rela0ia trans,eren0ial1 tre4uie
de9voltat1 ast,el 8nc;t .acientul s1 a2ung1 s1 o .riveasc1 a&a cu- este de ,a.t'
&i anu-e o reeditare a rela0iei sale cu o ,igur1 .arental1 din co.il1rie. <n ,elul
acesta .acientul are oca9ia s1 se des.rind1 de co.il1rie &i s1 sta4ileasc1 rela0ii
de ti. -atur cu .ersoanele i-.ortante din antura2ul s1u.
La r;ndul s1u' .si/analistul .oate e:.eri-enta reac0ii e-o0ionale de.lasate c1tre
.acient. Este vor4a des.re contratransfer, ter-en care se re,er1 la r1s.unsul
e-o0ional al tera.eutului la solicit1rile a,ective ale .acientului. Du.1 F%!*'>
0ontratrans,erul .oate a,ecta negativ rela0ia .acient-analist' reduc;nd' de
e:e-.lu' o4iectivitatea tera.eutului. Controlul senti-entelor' ,1r1 a deveni
nerece.tiv &i li.sit de 8n0elegere u-an1' este o sarcin1 i-.ortant1 a
tera.eutului.
+*

G. I$/!%,%!/3%#+!. Pacientul vine 8n anali91 cu o -ultitudine de in,or-a0ii a.arent
de9ordonate. <n relat1rile sale' con0inuturile se-ni,icative sunt cel -ai adesea
4ine -ascate' deoarece -aterialul incon&tient se e:.ri-1 la nivel con&tient doar
8n ,or-1 si-4olic1 sau deg/i9at1. Pe -1sura derul1rii &edin0elor tera.eutice' se
conturea91 tre.tat o serie de se-ni,ica0ii &i de cone:iuni legate de .ro4le-atica
de 4a91. De aceea' sarcina analistului este s1 ordone9e -aterialul discontinuu
.rodus de .acient 8n cursul asocia0iilor li4ere &i al anali9ei viselor' s1 desco.ere
se-ni,ica0iile ascunse 8n ceea ce s.une sau ,ace .acientul Ainclusiv 8n si-.to-e
&i 8n di,eritele ,or-e de re9isten01B &i s1-i o,ere o e:.lica0ie cu sens .rin .ris-a
conce.telor .si/analitice. Inter.ret1rile nu sunt s,aturi' sugestii' evalu1ri sau
8ncerc1ri de in,luen0are a .acientuluiL ele sunt i.ote9e e:.licative cu .rivire la
13
De aceea 8n .ractica .si/analitic1 curent1 au ,ost sta4ilite dou1 -odalit10i -a2ore de control al
contratrans,erului' ini0iate de Carl Gustav Fung. <n .ri-ul r;nd' orice viitor .si/analist .arcurge o
anali91 didactic1 Aanali91 .ersonal1B 8n cadrul .rocesului s1u de ,or-are. Insig/t-urile asu.ra
.ro.riilor .rocese &i con,licte incon&tiente 8l a2ut1 .e analist s1-&i recunoasc1 &i s1 gestione9e
reac0iile contratrans,eren0iale. <n al doilea r;nd' ,iecare analist revede .eriodic ca9urile cu un
su.ervi9or care .oate o4serva contratrans,erul a.1rut la un -o-ent dat &i a2ut1 la re9olvarea
acestuia.
+))
-otiva0ia unor secven0e co-.orta-entale. Prin inter.ret1ri analistul 8l a2ut1 .e
.acient s1 o40in1 insightul asu.ra naturii con,lictelor incon&tiente Aasu.ra
e:.erien0elor con,lictuale din co.il1rie generatoare de -ani,est1ri nevroticeB care
re.re9int1 sursa di,icult10ilor sale. Insig/t-ul ast,el o40inut .resu.une -ai -ult
dec;t o 8n0elegere .ur intelectual1L el i-.lic1' de ase-enea' o acce.tare
e-o0ional1. Acest ti. de 8n0elegere &i de acce.tare se .roduce tre.tat &i adeseori
este dureroas1.
Tera.eutul este cel care a.recia91 c;nd este .otrivit s1 o,ere o inter.retare
.acientului' 8n ,unc0ie de -1sura 8n care acesta este .reg1tit s1 o .ri-easc1.
Alegerea -o-entului ,or-ul1rii inter.ret1rii de.inde de co-.eten0a analistului.
Este i-.ortant ca aceasta s1 vin1 atunci c;nd -aterialul incon&tient este
a.roa.e s1 se releve la nivel con&tient' iar .acientul este .reg1tit s1 acce.te un
insig/t dureros. <n sc/i-4' o inter.retare ,or0at1' ,1cut1 8nainte ca .acientul s1 ,ie
gata s1 o acce.te' nu ,ace dec;t s1 creasc1 an:ietatea &i de,ensele. De
ase-enea' inter.ret1rile date de analist .ot ,i -odi,icate .e .arcursul &edin0elor
ulterioare 8n ,unc0ie de -aterialele nou a.1rute.
<. P%!+*0%3%#+! asu.ra -aterialului asociativ re.re9int1 o e:.lorare .rogresiv1'
re.etitiv1 a inter.ret1rilor &i re9isten0elor .;n1 ce se-ni,ica0iile .si/ologice
ascunse sunt .e de.lin integrate &i 8n0elese de c1tre .acient. De-a lungul
anali9ei' .e -1sur1 ce .acientul e:a-inea91 acelea&i con,licte care se reiau 8ntr-
o varietate de situa0ii' a2unge s1 le 8n0eleag1 &i s1 vad1 c;t de -ult 8i in,luen0ea91
atitudinile &i co-.orta-entele. Prelucr;nd 8n ti-.ul tera.iei e-o0iile dureroase
din co.il1rie' .ersoana devine su,icient de .uternic1 .entru a se con,runta cu
aceste e-o0ii tr1ind -ai .u0in1 an:ietate &i .entru a le ,ace ,a01 8ntr-un -od -ai
realist. Acest .rocedeu s.eci,ic .si/anali9ei este ,oarte costisitor su4 as.ectul
ti-.uluiL .si/anali9a' 8n genere' este un .roces lung' intensiv &i costisitor.
Pacientul este tentat .er-anent s1 revin1 la co-.orta-entele sale in,antile' iar
tera.eutul are rolul de a-l aco-.ania r14d1tor relu;nd -aterialul .ro.us din
di,erite ung/iuri de vedere.
IV.2. A$&+#E& 5*$8#&$3
IV.2.. F*$'&)!$/&%! /!(%!/#03
C&%+ G*-/&6 H*$8 A+?75-+@6+B' -edic .si/iatru elve0ian' este considerat a doua
-are .ersonalitate re.re9entativ1 .entru orientarea dina-ic1 8n .si/otera.ie. <n
+@)6 l-a cunoscut .e F%!*'. Fascinat de .ersonalitatea acestuia' l-a s.ri2init 8n
.ro-ovarea .si/anali9ei &i s-a ,a-iliari9at cu teoriile sale. Ulterior' din cau9a
rigidit10ii conce.0iei ,reudiene' se va deli-ita de .si/anali9a clasic1 &i va crea
.ro.ria conce.0ie asu.ra .si/icului u-an' denu-it1 psihologie analitic .ungian
sau psihologie complex.
+)+
Du.1 H*$8' structura .si/icului u-an cu.rinde' ca &i 8n teoria ,reudian1' trei
niveluri' descrise 8ns1 ca av;nd caracteristici &i con0inuturi di,erite de -odelul
.redecesorului s1uE incontientul colectiv, incontientul personal &i contiina.
?ncontientul colectiv "obiectiv$este o .arte e:istent1 ab initio 8n .si/icul u-an' o
-atrice du.1 care se ,or-ea91 ulterior incon&tientul .ersonal &i con&tiin0a.
Incon&tientul colectiv 0ine de e:.erien0a co-un1 a 8ntregii u-anit10i' de-a lungul
evolu0iei s.eciilor. El este .o.ulat de arhetipuri, acele con0inuturi ,unda-entale
care a.ar0in tuturor oa-enilor' din toate ti-.urile &i din orice s.a0iu &i care se
reg1sesc 8n -ituri' legende' religie' 4as-e &i ritualuri ale .o.oarelor de
.retutindeni. Personalitatea u-an1 nu este doar re9ultatul e:.erien0elor &i
a-intirilor .ersonale. Eveni-entele -entale recurente tr1ite de ,iecare individ
sunt deter-inate nu nu-ai de istoria sa .ersonal1' ci &i de istoria colectiv1 a
s.eciei ca 8ntreg' encodat1 8n incontientul colectiv.
?ncontientul personal "subiectiv$ con0ine unele i-agini -entale de care nu
sunte- actual con&tien0i' dar care .ot ,i con&tienti9ate. <n unele ca9uri nu sunte-
con&tien0i de acest -aterial .entru c1 sunte- aten0i la altceva' 8n alte ca9uri
i-aginile din incontientul personal sunt re.ri-ate activ .entru c1 sunt
8n,rico&1toare .entru contiin Asi-ilar cu .recon&tientul &i incon&tientul
,reudianB. La nivelul incontientului personal se situea91 complexele, care se
,or-ea91 la 8nt;lnirea dintre virtualit10ile ar/eti.ale &i e:.erien0a de via01
concret1 a individului.
!ontiina personal este cea care cu.rinde .erce.0iile' g;ndurile' senti-entele'
a-intirile de care .ersoana este con&tient1 Aec/ivalentul con&tientului ,reudianB.
Psihismul contient se constituie 8n decursul vie0ii individului' .rovenind din
<psihicul incontient, care este mai vechi dect el i care funcioneaz mpreun
cu el, sau chiar n pofida sa.< AH*$8> +@5@B
Celor trei nivele ale .si/icului li se adaug1 un al .atrulea nivel = contiina
colectiv care ,unc0ionea91 ca -entalitate a societ10ii' nor-e' cutu-e' valori
sociale' ele-ente culturale ce .ot co.le&i uneori via0a individual1 a .ersoanei.
S.re deose4ire de F%!*'' H*$8 res.inge ideea c1 incon&tientul ar ,i J-onstruosK
&i crede c1 incon&tientul .ersonal nu con0ine doar ur-e ale e:.erien0elor trecute'
ci antici.ea91 &i viitorul Acu- se 8nt;-.l1 8n ca9ul viselor .ros.ective'
antici.atoriiB. #ai -ult' incon&tientul .ersonal are rol co-.ensator' a2ust;nd
.ersonalitatea atunci c;nd atitudinea con&tient1 a .ersoanei tinde .rea -ult 8ntr-
o anu-it1 direc0ie. De .ild1' 8n ti.ologia 2ungian1' con&tientului e:travert 8i
cores.unde un incon&tient .ersonal introvert' co-.ensator &i invers. De
ase-enea' co-.ensarea se reali9ea91 .rin -ani,estarea tendin0elor o.use 8n
vis' 8n ,ante9ie.
#arele analist elve0ian a ,ost .er-anent .reocu.at de di-ensiunea religioas1 a
,iin0ei u-ane. El considera c1 .ro4le-a secolului >> const1 8n divi9area
su,letului' care conduce la nevro91. Este o .ro4le-1 .e care ,iecare dintre
religiile lu-ii 8ncearc1 s1 o re9olve 8n -anier1 .ro.rie. H*$8 critica dog-atis-ul
religiei -oderne .entru c1' .rin -esa2ul c1 unele .1r0i sau di-ensiuni ale
su,letului sunt negative' li.site de valoare' duce la accentuarea di/oto-i91rii &i a
nevro9ei. O serie de virtu0i Aiu4irea a.roa.elui' r14darea' u-ilin0a' castitatea'
+)(
s1r1cia &.a.B ar tre4ui cultivate' s.une religia' iar o serie de vicii A-;nia' invidia'
-;ndria' ,rica' ura &.a.B se cer 8nl1turate. Consecin0a' 8n .lan .si/ologic' este
re.ri-area lor' ast,el 8nc;t energia valoroas1 de care dis.un se .ierde' r1-;ne
inaccesi4il1. Ceea ce este res.ins ca .arte neacce.tat1' nede9voltat1' r1-;ne
8n .er-anent con,lict cu -odul 8n care individul vrea s1 ,ie v19ut. e9ultatul este
c1 aceste st1ri' nerecunoscute de con&tiin01' a2ung s1 ac0ione9e ca ni&te ,or0e
str1ine care otr1vesc via0a .ersoanei. De .ild1' 8n anu-ite conte:te' ura este o
reac0ie 2usti,icat1' s1n1toas1 a su,letului &i .oate genera o reac0ie legiti-1 de
a.1rare. Dac1 8ns1 este .rivit1 ca un .1cat' ea va ,i 8-.ins1 8n 9ona
incon&tient1' iar energia sa va ,i resi-0it1 negativ ca o stare .er-anent1 de
tensiune &i ne-ul0u-ire. De aceea' 8n tera.ia analitic1 se .une ini0ial .ro4le-a
integr1rii Gmbrei A.artea res.ins1' neacce.tat1 a .ersonalit10iiB, a -odului cu-
se .ot asi-ila &i -odela unele as.ecte .uternice &i .o9itive ale sale. Ura Adin
e:e-.lul de -ai susB nu tre4uie deci 4locat1' ci este i-.ortant s1 i se dea curs'
s1 ,ie si-0it1' 8n0eleas1 &i luat1 8n considerare de individ. Procesul de
con&tienti9are 8nce.e cu acce.tarea ,a.tului c1 e:ist1 un ast,el de senti-ent 8n el
8nsu&i &i continu1 cu identi,icarea originii lui .rin anali9a -aterialului si-4olic Adin
vis' desen' i-agina0ieB.
H*$8 aduce 8n discu0ie &i atitudinea e:travert1 a religiei occidentale' care
.resu.une c1 Du-ne9eu se a,l1 8n a,ara .ersoanei. <n ,elul acesta' 2udecata sa
este de9v1luit1 doar .rin te:tele sacre' iar credin0a tre4uie acce.tat1 ca ceva de
care nu te .o0i 8ndoi. H*$8 sus0ine c1 este necesar ca aceast1 a4ordare
e:travert1 s1 ,ie ec/ili4rat1 cu o a4ordare -ai introvert1' con,or- c1reia s.iritul
lui Du-ne9eu tre4uie g1sit 8n interior' 8n su,letul individual Atr1irea -istic1B.
IV.2.2. T!.$#0# 5*$8#!$! '! #$/!%,%!/&%! & -#):(+*%#+(%
Anali9a 2ungian1 8&i .ro.une -ai .u0in s1 sa.e 8n trecutul .acientului .entru a
desco.eri trau-e din co.il1rie care au .rodus su,erin0e &i un anu-it -od de
structurare a .ersonalit10ii. O4iectul s1u este de a a2unge la con&tienti9area
-odelelor ,a-iliale' a -odalit10ilor 8n care acestea au ,ost .reluate &i
,unc0ionea91 8n individ' gener;nd co-.orta-ente autodistructive &i de a.1rare.
Anali9a este o situa0ie 8n care .acientul .oate tr1i &i retr1i a,ecte .uternice &i
co-.le:e' se .oate con,runta cu acestea &i .oate g1si o solu0ie adecvat1 .entru
,iin0a sa ca 8ntreg. Pentru aceasta' anali9atul are nevoie de sta4ilitate' e-.atie &i
con0inere din .artea tera.eutului &i de o rela0ie care s1 .oat1 c1.1ta tre.tat
di-ensiunea de reci.rocitate. H*$8 su4linia necesitatea ca analistul s1 ,ie a&e9at
ast,el' 8nc;t s1 ,ie total vi9i4il .entru .acient' 8ntr-o .o9i0ie de egalitate. <n
.rinci.iu' tera.ia analitic1 are ca sco. atingerea unei regresii .ro,unde' ceea ce
.resu.une un nu-1r de 3-5 &edin0e .e s1.t1-;n1' .;n1 c;nd -ul devine relativ
sta4il &i nu-1rul lor se .oate reduce la +-( &edin0e s1.t1-;nal.
Cadrul tera.eutic nu ,avori9ea91 discu0iile intelectuale' ci este destinat s1
declan&e9e funcia simbolic "nu-it1 &i funcie transcendental sau religioasB a
.si/icului. H*$8 ,olose&te 8n tera.ie analiza simbolurilor' care a.ar s.ontan la
su.ra,a01 8n -o-entele 8n care .oart1 un 8n0eles actual .entru su4iect. Si-4olul
+)*
e:.ri-1 tre.tat' .e -1sur1 ce se de9volt1' un anu-it complex sau un arhetip ce
se a,l1 la r1d1cina unui anu-it co-.le:. @imbolurile se -ani,est1 su4 ,or-a
viselor' i-aginilor din reverii sau a si-.to-elor .ro.riu-9ise. Anali9a 2ungian1
o,er1 un statut .rivilegiat do-eniului ,ante9iei &i e:.ri-1rii .rin i-agini care .ot ,i
desenate' .ictate' -ani.ulate 8n i-agina0ie .entru a .erce.e' de9volta &i desci,ra
si-4olul. Acce.tarea inter.ret1rii si-4olului' adic1 desco.erirea sco.ului unui
anu-it ,eno-en .si/ic este .ro4at1 de r1s.unsul e-o0ional al su4iectului ,a01 de
ceea ce desco.er1E un senti-ent de u&urare &i satis,ac0ie .entru .acient. O
inter.retare care 8nce.e s1 ai41 sens .entru su4iect 8i d1 un -o-ent de tr1ire
a,ectiv1 .o9itiv1. Sco.ul este de4locarea de ,lu:uri energetice' acce.tarea
con0inuturilor incon&tiente &i construirea a ceea ce li.se&te. C;nd sco.ul
si-.to-ului nu este desco.erit .rin anali91' se -ani,est1 co-.ulsiile' iar 8n
anali9a si-4olurilor se .roduce o stagnareE revenirea insistent1 a acelora&i
-ani,est1ri si-4olice 8n vise' vi9iuni' reverii etc.
Princi.alele te/nici utili9ate de H*$8 8n tera.ie suntE interpretarea viselor,
tehnicile de imaginare, asociaiile &i amplificrile.
. I$/!%,%!/&%!& 6#-!+(% este te/nica esen0ial1 ,olosit1 de H*$8 ca .unct central
8n toate anali9ele sale. Utili9area tera.eutic1 a visului .resu.une desci,rarea
si-4olurilor care a.ar 8n ti-.ul s1u' 0in;nd .er-anent cont de ideea c1 acestea
sunt ,oarte individuale &i renun0;nd la orice .re2udecat1 anterior ,or-ulat1.
Sco.ul este de a a2uta .ersoana s1 8n0eleag1 singur1 sensul visului .entru via0a
sa real1 &i s1 vad1 clar di,eritele as.ecte ale structurii sale de .ersonalitate.
Concret' 8n lucrul cu visele se .arcurg -ai -ulte eta.eE
+. .ovestirea visului ca serie de i-agini succesiveL
(. identi,icarea e-o0iei legat1 de si-4olurile din vis &i eventual
desenarea sau utili9area 8n i-agina0ia activ1 a si-4oluluiL
*. c1utarea de in,or-a0ii des.re via0a actual1 a .acientului'
.ro4le-ele cu care se con,runt1. Unele .ersoane din via0a real1 .ot
a.1rea 8n vis &i interesea91 ce 8nsea-n1 ele .entru su4iect.
Persona2ele care nu sunt cunoscute din via0a real1 a su4iectului
sunt cel -ai .ro4a4il .ersoni,ic1ri ale unor .1r0i ale .ro.riului .si/icL
3. c1utarea de asocia0ii deter-inate de vis sau de a-intiri evocate
de visL
5. reali9area de a-.li,ic1ri' c1ut;nd analogii cu i-agini din alte vise
sau cu -otive -itologice din legende' -ituri' 4as-e etc.' ast,el
8nc;t -esa2ul visului s1 ca.ete sens.
Anali9;nd visele &i succesiunea lor de-a lungul unei serii de vise' acestea
a2ung tre.tat s1 se organi9e9e 8n 2urul unui -ie9 central de se-ni,ica0ie.
2. T!.$#0#+! '! #)&8#$&%!. Adeseori &edin0a analitic1 de4utea91 .rin lucrul
cu visul &i continu1 cu i-agina0ia activ1 .rin care con0inuturile incon&tiente au
oca9ia s1 se e:.ri-e' 8n ti-. ce -ul 8&i -en0ine .o9i0ia vigil1. H*$8 8ncura2a
.acien0ii s1 e:tind1 visul .ro.riu-9is .rin i-agina0ie' .rovoc;nd' de .ild1' un
dialog cu .ersona2ele din vis. Desenarea sau dra-ati9area scenelor din vise
+)3
.oate de9volta &i clari,ica i-aginile acestora. I-agina0ia activ1 .oate ,i
utili9at1 nu nu-ai 8n lucrul cu visele' ci &i ca te/nic1 de sine-st1t1toare.
I-aginarea diri2at1' -edita0ia' .ictarea sau -odelarea de i-agini ce e:.ri-1
-aterialul incon&tient' utili9area construc0iilor sau a cola2elor' .si/odra-a sunt
c;teva e:e-.le de utili9are a i-agina0iei 8n activitatea tera.eutic1.
7. A-(0#&1##+! di,er1 de asocia0iile li4ere din .si/anali9a clasic1. Ele constau
8ntr-un ti. s.eci,ic de interogare' .rin care i se cere su4iectului s1 s.un1
s.ontan ce 8i vine 8n -inte 8n leg1tur1 cu diverse as.ecte ale visului. C;nd
visele sunt 8nalt se-ni,icative' i se .oate indica anali9atului s1 reali9e9e
asocia0ii .entru ,iecare -o-ent al visului' 8n cursul &i 8n a,ara &edin0ei
tera.eutice Adac1 ti-.ul este .rea scurtB. Analistul 8nsu&i .oate reali9a uneori
asocia0ii' care sunt valoroase dac1 sunt acce.tate de .acient A-ai ales c;nd
sunt con,ir-ate de o reac0ie de ti. Ja/aKB.
9. A),+#"#03%#+! constau 8n .unerea 8n leg1tur1 a si-4olului sau si-.to-ului
-ani,estat de .acient cu un J-itologenK' adic1 cu un -otiv sau .ersona2
ar/eti.al relevant Adin ,olclor' -itologie' tradi0ia religioas1' legende' 4as-e'
ritualuri etc.B &i cu solu0iile acestuia. <n continuare' se caut1 desci,rarea
J-ie9ului incon&tientK de sens' de 8n0eles su4iacent at;t -itului' c;t &i
si-4olului sau si-.to-ului res.ectiv. Dac1 acest .as este reali9at corect' el
se va constitui ca o 8n0elegere con&tient1 &i relevant1 a -esa2ului ar/eti.ului
4a9al. <n ,inal' este necesar1 re8ntoarcerea la situa0ia de via01 .re9ent1 a
.acientului' la a.licarea 8n real a solu0iilor .osi4ile. Este incorect atunci c;nd
a-.li,icarea este su4stituit1 tr1irii unor e-o0ii .uternice sau c;nd r1s.unde
-ai degra41 unor dorin0e ale analistului sau anali9atului de dialog esoteric.
Prin a-.li,icare se ur-1re&te con&tienti9area &i rec1.1tarea res.ectului ,a01
de ,or0ele interioare ale sinelui' care s1 .oat1 interveni &i ac0iona .rin e,ectele
lor curative 8n .lanul realit10ii.
IV.7. A+/! /!%&,## '! (%#!$/&%! '#$&)#03
Pornind de la conce.0ia .si/analitic1 clasic1' 8n ti-. s-au conturat &i
de9voltat nu-eroase alte ,or-e de .si/otera.ie dina-ic1 denu-ite neo-
,reudiene' .ost-,reudiene sau non-,reudiene. Acestea au 8n co-un .re-isa c1
tul4ur1rile -entale re9ult1 din con,licte &i din te-eri incon&tiente' dar aduc o
serie de -odi,ic1ri' at;t su4 as.ect teoretic' c;t &i -etodologic.

IV.7.. P-#.(+(8#& #$'#6#'*&+3 & +*# A+"%!' A'+!%
+)5
Din curentul .si/analitic ,reudian' ce se conturase 8n ulti-ele decenii ale
secolului >>' au luat na&tere ini0ial dou1 orient1ri divergente i-.ortanteE
.si/ologia analitic1 a lui C&%+ G*-/&6 H*$8 &i .si/ologia individual1 a lui A+"%!'
A'+!%. A+"%!' A'+!% A+?7)-+@*7B a tr1it 8n co.il1rie o serie de e:.erien0e care .ot
,i .use 8n rela0ie cu .unctele esen0iale ale teoriei sale A,iind ra/itic' el a su,erit
real-ente de o Jin,erioritate organic1KL .o9i0ia de al doilea co.il din ,a-ilie' tot
ti-.ul 8n stare de tensiune' str1duindu-se s1 rivali9e9e cu ,ratele -ai -are &i
ur-at 8ndea.roa.e de un ,rate -ai t;n1r' la ,el de co-.etitiv' a conturat
conce.0ia sa asu.ra scenariilor de via01B. A'+!% a ,ost 8n de9acord cu
J.anse:ualis-ulK lui F%!*'' introduc;nd 8n re.lic1 o .uternic1 di-ensiune
social1 8n anali91. Du.1 o.inia sa' cel -ai i-.ortant ,actor care deter-in1
-otiva0iile' co-.orta-entele' con,lictele .ersonale' este contextul social.
<n +@)7 .u4lic1 @tudiu asupra inferioritii organelor' lucrare 8n care a,ir-1 c1
indivi9ii atin&i de in,eriorit10i organice' ,ie din na&tere' ,ie 8n ur-a unui accident'
vor manifesta o supracompensaie i vor dezvolta aptitudini superioare mediei.
A+"%!' A'+!% de,ine&te complexul de inferioritate Aconce.t central 8n teoria saB ca
ansa-4lu de senti-ente' idei &i atitudini care decurg din i-.resia .eni4il1 de a ,i
in,erior ,a01 de ceilal0i sau ,a01 de un ideal la care ,iecare .oate s1 as.ire Anivel
de as.ira0ieB. Orice in,erioritate ,i9ic1 sau .si/ic1 declan&ea91 un -ecanis- de
su.raco-.ensare .entru a atenua i-.er,ec0iunea .rin -o4ili9area tuturor
,or0elor ,i9ice &i .si/ice dis.oni4ile. Un alt conce.t esen0ial este cel de nevoie de
putere care' du.1 A'+!%> este .rinci.ala ,or01 -otiva0ional1 a oric1rui
co-.orta-ent u-an.
<n lucr1rile sale' A'+!% ,ace rareori a.el la ideile de incon&tient' de se:ualitate
in,antil1' de re,ulare. Du.1 .1rerea sa' .ersoana nevrotic1 este cineva care
a&tea.t1 .rea -ult de la viitor' ast,el 8nc;t dis.o9i0ia sa Jnatural1K c1tre ,ericire va
,i ,rustrat1. Prea a-4i0ios' nevro9atul vrea s1 ,ie un Jo- totalK. E&ecurile 8l ,ac s1-
&i reconstruiasc1 un trecut Junde -ai adaug1 c;te cevaK' cre;ndu-&i ast,el un ,el
de -e-orie ,antas-at1' care i9vor1&te din i-aginar. <n anali9a individual1
adlerian1' de .ild1' visele &i crea0iile i-aginare se e:.lic1 .rin co-.ensareE au
rolul de a satis,ace ,ictiv' /alucinator instinctul de .utere.
Psihologia individual comparat, a4ordarea analitic1 ini0iat1 de A+"%!' A'+!%'
0ine cont 8n tratarea .ersoanei de Jstilul de via01K al individului' adic1 de
tr1s1turile sale caracteriale. Acestea de.ind de -ai -ul0i ,actoriE .osi4ilit10ile
individuale A,i9ice' .si/iceB' ,a-ilia de origine A.1rin0i' ,ratrieB' condi0ii sociale de
e:isten01 Arela0ii .ro,esionale' rivalit10iB.
<n conce.0ia adlerian1' .ersonalitatea se constituie .;n1 8n 2urul v;rstei de ?-@
ani' i-.ortant1 ,iind anali9a ,a-iliei de origine' a -odului de ,or-are a
convingerilor sta4ile' a credin0elor' a tr1s1turilor caracteriale 8n acea .erioad1.
Sco.ul anali9ei este ca ,iecare s1 8nve0e s1 8&i cunoasc1 .lanul de via01 &i s1-&i
cultive tr1s1turile cele -ai utile .entru sco.urile .e care &i le .ro.une. De aici &i
i-.ortan0a acordat1 de-ersului educativ 8n cadrul .si/ologiei individuale
co-.arate.
+)6
IV.7.2. M!+&$#! I+!#$ 4# /!(%#& %!+&1##+(% (:#!0/*&+!
O alt1 direc0ie i-.ortant1 care s-a conturat 8n cadrul orient1rii .si/otera.eutice
dina-ice este teoria relaiilor obiectuale> legat1 de nu-e caE H.S. S*++#6&$> M.
I+!#$> M. M&.+!%> D.M. M#$$#0(//> H. B(O+:@> H. H&%/)&$ &.a. Aceast1 teorie
este considerat1 a ,i un cor. distinct 8n g;ndirea .si/analitic1' de,init .rin
de.lasarea interesului de la dina-ica .ulsiunilor la dina-ica rela0iei care are -ai
-ult sau -ai .u0in o natur1 .ulsional1.
M!+&$#! I+!#$ A+??(-+@6)B este .si/analista de origine viene91 care a ur-at
conce.0ia ,reudian1 cu .rivire la i-.ortan0a tendin0elor instinctuale &i la ,or-area
.ersonalit10ii' dar care a e:tins considera4il conce.tele de o4iect &i de rela0ii
o4iectuale. #unca sa constituie o contri4u0ie esen0ial1 la de9voltarea teoriei
relaiilor obiectuale' concentr;ndu-se 8n .rinci.al .e lucrul cu co.ii Atera.ia .rin
2ocB.
M!+&$#! I+!#$ a -en0inut accentul .us de F%!*' .e instinctualitate' dar' s.re
deose4ire de acesta' a sus0inut c1 ,iecare tendin01 este 8n -od e:.res orientat1
c1tre un anu-it o4iect. <nc1 de la de4utul vie0ii' i-.ulsurile a.ar 8ntr-un conte:t
de rela0ii o4iectuale &i sunt orientate c1tre o4iecte Aco.ilul' de e:e-.lu' caut1
la.tele de la s;n' nu nu-ai .l1cerea o40inut1 .rin actul su.tuluiB. Deoarece ego-
ul co.ilului &i de.rinderile sale .erce.tive sunt i-ature' ini0ial acesta .oate
acorda aten0ie doar unor as.ecte sau .1r0i ale .ersoanelor sau o4iectelor din
2urul s1uL la 8nce.ut co.ilul rela0ionea91 cu o4iecte .ar0iale. Pri-ul obiect parial
.entru co.il este s;nul -a-ei. Lu-ea o4iectual1 8n .ri-ele (-* luni de via01
const1' ast,el' 8n .1r0i grati,icatoare &i 8n .1r0i ostile &i .ersecutoare ale lu-ii
reale. Lu-ea intern1 a co.ilului este ,or-at1 din aceste o4iecte .ar0iale
interiori9ate. Este o lu-e a ,ante9iei' ,or-1 de activitate -ental1 .re9ent1 8nc1
de la na&tere. Produsele ,ante9iei &i o4iectele interne 8i .ar co.ilului e:tre- de
reale' deoarece 8n stadiile ti-.urii el nu .oate di,eren0ia 8ntre realitate &i .ro.ria
sa lu-e ,antastic1.
M!+&$#! I+!#$ su4linia c1' 8nc1 de la na&tere' co.ilul contri4uie activ la ,or-area
lu-ii sale interne de rela0ii o4iectuale. Co.ilul r1s.unde grati,ica0iilor &i ,rustr1rilor
8nt;lnite utili9;nd constant -ecanis-e de a.1rare ca proiecia, introiecia,
separarea "splitting$ sau identificarea proiectiv. Ast,el' el 8&i reorientea91
senti-entele &i energia c1tre e:terior &i atri4uie diverse calit10i o4iectelor' cre;nd
ast,el .ri-ele relaii obiectuale. Prin .roiec0ie co.ilul 8ntoarce ,rustrarea &i ura .e
care le si-te 8-.otriva s;nului care nu-l /r1ne&te &i-i atri4uie acestuia ura &i ,uria
si-0ite. Introiec0ia este un -ecanis- de ,ante9ie -ental1 .rin care o4iectele
,rustrante &i sursele de an:ietate e:terne sunt .reluate de co.il 8n interior &i devin
.ersecutori interni. Pentru a se a.1ra' co.ilul ,olose&te -ecanis-ul se.ar1rii
As.litB .rin care 8-.arte lu-ea intern1 &i rela0iile o4iectuale 8n ,a0ete 4une &i rele'
.e care le -en0ine se.arate. Prin identi,icarea .roiectiv1 co.ilul 8ncearc1 s1 se
eli4ere9e de an:ietate &i de .ericolul resi-0it 8n interior e:ternali9;ndu-le &i a.oi
-odi,ic;ndu-le 8n lu-ea e:tern1. Acest .roces se reali9ea91 la nivel ,antas-atic
&i .resu.une se.ararea unor .1r0i inacce.ta4ile ale sinelui &i tri-iterea lor c1tre
alte o4iecte Ade e:. J.entru c1 -i-e r1u &i a- nevoie de tine iar tu nu -1
/r1ne&ti' 8nsea-n1 c1 tu e&ti r1u &i -1 ataci ca s1 -1 devore9i iar eu -1 si-t
+)7
r1uKB. Datorit1 acestor -ecanis-e de a.1rare care -odelea91 lu-ea intern1 a
co.ilului' conclu9ia M!+&$#!# I+!#$ este c1 o4iectele interne re,lect1 -ai -ult id
ul dec;t o4iectele e:terne Acare sunt -odi,icate .rin inter-ediul senti-entelor
co.iluluiB. #ai -ult' .si/analista e:.lic1 ,or-area -goului &i a @uperegoului
.rin -ecanis-ele descrise -ai sus. -goul se constituie .rin internali9area
.ri-ului o4iect 4un' s;nul -a-ei. As.ectele 4une ale -a-ei Adragostea' gri2a'
/ranaB co-.letea91 lu-ea intern1 a co.ilului &i devin caracteristici cu care se
identi,ic1 -goul. Ulterior' co.ilul .roiectea91 tendin0ele sale revendicative asu.ra
s;nului &i reinteriori9ea91 aceast1 i-agine a o4iectului ca un a-alga- sine-
o4iectL ast,el 8nc;t .ro.ria l1co-ie se trans,or-1 8ntr-o i-agine a s;nului laco-
care devine un @uperego 8nc1rcat de cerin0e.
<n cadrul tera.iei' I+!#$ considera c1 .ericolul .si/ologic vine din interior.
Instinctul -or0ii .roduce 8n co.il an:ietate intern1 &i tea-1 de .ersecutori. #ai
t;r9iu co.ilul de9volt1 o te-1 de r194unare n1scut1 din senti-entele destructive
ale co.ilului .entru di,erite o4iecte. ealit10ile interne ale co.ilului -odelea91
-odul 8n care este .erce.ut1 realitatea e:tern1' ast,el c1 ,rustrarea &i
discon,ortul sunt atri4uite unor ,or0e ostile' care 8l atac1. Toate aceste an:iet10i
ti-.urii a,ectea91 rela0iile o4iectuale ulterioare. De aceea' M.I+!#$ a ,ost .u0in
.reocu.at1 de -odi,icarea rolului -ediului &i a o4iectelor 4une din -ediu. Ea a
8n0eles lu-ea intern1 a rela0iilor o4iectuale ale co.ilului' 8nc1rcat1 de ,or0e
-agice &i teri,iante. A ada.tat conce.tele .si/analitice la tera.ia .rin 2oc &i a
de9voltat ter-inologia &i conce.0ia o4iectelor interne. A 8ncura2at e:.ansiunea
studiilor asu.ra rela0iei -a-1-co.il' scriind o .agin1 i-.ortant1 8n istoria
.si/otera.iei.
IV.7.7. M('#"#03%# -*: &-,!0/ )!/('(+(8#0
Curentul analitic a cunoscut' .e l;ng1 de9volt1rile .re9entate anterior'
nu-eroase alte contri4u0ii teoretice &i .ractice care l-au divesi,icat &i 8-4og10it.
Su4 as.ect -etodologic s-au .rodus' de ase-enea o serie de -odi,ic1ri. Se
8ncearc1 re-anierea rela0iei .si/analist-.acient' indic;ndu-se ca tera.eutul s1 ,ie
-ai activ' -ai interactiv &i -ai ,le:i4il 8n rela0ia sa cu .acientul. <n cele -ai -ulte
ca4inete de .si/anali91 s-a renun0at la divanul clasic' 8n ,avoarea unei .o9i0ii' 8n
care .si/analistul &i .acientul se .rivesc &i discut1 ,a01 8n ,a01. Adeseori
asocia0iile li4ere sunt 8nlocuite cu discu0ii li4ere asu.ra .ro4le-elor critice' iar
tera.eutul .oate ,i -ai direct' aduc;nd 8n discu0ie te-e .ertinente' -ai degra41
dec;t s1 a&te.te ca .acientul s1 ,ac1 acest lucru. Tera.iile analitice
conte-.orane sunt de regul1 -ai scurte' -ai ,le:i4ile &i -ai .u0in intense.
Oedin0ele sunt .rogra-ate -ai rar' de o4icei o dat1 .e s1.t1-;n1. Au a.1rut &i
.ro.uneri de tera.ii analitice de scurt1 durat1' de +(-*) de &edin0e. Se .une -ai
.u0in accentul .e reconstruc0ia co-.let1 a e:.erien0elor din co.il1rie &i se
acord1' 8n sc/i-4' -ai -ult1 aten0ie .ro4le-elor a.1rute din -odul 8n care
individul interac0ionea91 8n -od curent cu cei din 2ur. Deoarece trans,erul este
considerat 8n continuare ca o .arte i-.ortant1 a .rocesului tera.eutic' tera.eutul
.oate 8ncerca s1 li-ite9e intensitatea senti-entelor trans,eren0iale .entru a le
.utea gestiona 8ntr-un de-ers analitic -ai .u0in intensiv.
+)?
REZUMAT
Conce.0ia .si/analitic1' ini0iat1 de S#8)*$' F%!*'> aco.er1 trei
acce.0iuni intercorelateE AaB este o teorie a .ersonalit10iiL A4B o -odalitate de
cercetare AstudiereB a .ersonalit10iiL &i AcB un .rocedeu tera.eutic de sc/i-4are a
.ersonalit10ii. Teoria .si/analitic1 a .ersonalit10ii accentuea91 rolul .roceselor
intra.si/ice care se derulea91 la nivel -ental' rolul tendin0elor incon&tiente &i al
de9volt1rii din co.il1ria ti-.urie. Funda-entul teoretic al .si/anali9ei este
construit .ornind de la .atru te-e -a2oreE deter-inis-ul .si/icului u-an
A,eno-enele .si/ice' co-.orta-entele nu a.ar la 8nt;-.lare' ci re.re9int1
re9ultatul interac0iunii unor ,or0e intra.si/ice a,late 8n con,lictB' organi9area
siste-ului .si/ic u-an Acu cele trei instan0e .rinci.aleE id' ego' su.eregoB'
dina-ica .ersonalit10ii A8n ,iecare individ e:ist1 o cantitate constant1 de energie
.si/ic1' care nu .oate ,i nici creat1' nici c/eltuit1B &i de9voltarea stadial1 a
.ersonalit10ii Astadiile .si/o-se:ualeE oral' anal' ,alic' de laten01' genitalB. Asu.ra
acestor su4teorii interconectate 8ntre ele autorul a revenit &i le-a revi9uit 8n -ai
-ulte r;nduri de-a lungul celor 35 de ani de .ractic1 .si/analitic1.
De-ersul .si/analitic clasic .resu.une un .roces de lung1 durat1 Ade la
un an la -ai -ul0i aniB' intensiv A5 sau 6 9ile .e s1.t1-;n1' 8n &edin0e de circa
5) de -inuteB care necesit1 e,ort &i o investi0ie de ti-.' energie &i ,inanciar1
serioas1 din .artea .acientului. Te/nicile de 4a91 utili9ate 8n .si/anali91 suntE
asocia0iile li4ere' anali9a viselor' anali9a ac0iunilor .acientului' anali9a
trans,erului' anali9a re9isten0elor' anali9a Ego-ului' inter.ret1rile &i .relucr1rile.
O conce.0ie alternativ1 asu.ra .si/icului u-an' care se 8ncadrea91 8n
orientarea dina-ic1' este psihologia analitic sau psihologia complex a lui C&%+
G*-/&6 H*$8. Du.1 H*$8' structura .si/icului u-an cu.rinde' ca &i 8n teoria
,reudian1' trei niveluri' descrise 8ns1 ca av;nd caracteristici &i con0inuturi di,eriteE
incon&tientul colectiv' incon&tientul .ersonal &i con&tiin0a. Ini0ial ade.t &i .ro-otor
al ideilor ,reudiene' H*$8 se va deli-ita ulterior de conce.0ia acestuia .e care o
consider1 restrictiv1. El nu este de acord cu ,ocali9area ,reudian1 asu.ra
se:ualit10ii &i res.inge ideea c1 incon&tientul ar con0ine doar ur-e ale
e:.erien0elor trecute. Du.1 H*$8 incon&tientul 8nde.line&te &i o ,unc0ie
antici.atorie &i are rol co-.ensator' a2ust;nd .ersonalitatea atunci c;nd
atitudinea con&tient1 a .ersoanei tinde .rea -ult 8ntr-o anu-it1 direc0ie. #arele
analist elve0ian a ,ost .er-anent .reocu.at de di-ensiunea religioas1 a ,iin0ei
u-ane' sus0in;nd ideea c1 s.iritul lui Du-ne9eu tre4uie g1sit 8n interior' 8n
su,letul individual Atr1irea -istic1B &i nu 8n a,ar1' 8n canoanele &i restric0iile
religioase.
Anali9a 2ungian1 8&i .ro.une -ai .u0in s1 sonde9e trecutul .acientului
.entru a desco.eri trau-e &i con,licte din co.il1ria ti-.urieL o4iectivul s1u este
de a a2unge la con&tienti9area -odelelor ,a-iliale' a -odalit10ilor 8n care acestea
au ,ost .reluate &i ,unc0ionea91 8n individ' gener;nd co-.orta-ente
autodistructive &i de a.1rare. Cadrul tera.eutic este destinat s1 declan&e9e
funcia simbolic "nu-it1 &i funcie transcendental sau religioasB a .si/icului'
+)@
-ani,estat1 su4 ,or-a viselor' i-aginilor din reverii sau a si-.to-elor .ro.riu-
9ise. De-ersul 2ungian anali9ea91 aceste si-4oluri .rin te/nici caE inter.retarea
viselor' te/nicile de i-aginare' asocia0iile &i a-.li,ic1rile.
Printre noile curente de .si/otera.ie dina-ic1 ce s-au conturat 8n ti-. .ornind
de la conce.0ia .si/analitic1 clasic1' se nu-1r1 .si/ologia individual1 a lui
A+"%!' A'+!% &i teoria rela0iilor o4iectuale' .ro-ovat1 de nu-e ca H!#$E
H&%/)&$' H.S. S*++#6&$> M!+&$#! I+!#$> D.M. M#$$#0(// &.a.. Al1turi de acestea
s-au de9voltat nu-eroase alte ,or-e de .si/otera.ie analitic1' denu-ite neo-
,reudiene' .ost-,reudiene sau non-,reudiene. Acestea au 8n co-un .re-isa c1
tul4ur1rile -entale re9ult1 din con,licte &i din te-eri incon&tiente' dar aduc o
serie de -odi,ic1ri .si/anali9ei ,reudiene' at;t su4 as.ect teoretic' c;t &i
-etodologic. Su4 as.ect teoretic se 8ncearc1 de.1&irea accentului e:agerat .us
de F%!*' asu.ra as.ectelor 4iologice ale .ersonalit10ii' su4liniindu-se' 8n sc/i-4'
rolul unor as.ecte sociale' etice' culturale 8n deter-inis-ul .si/icului u-an. Su4
as.ect -etodologic se 8ncearc1 re-anierea rela0iei .si/analist-.acient'
indic;ndu-se ca tera.eutul s1 ,ie -ai activ &i -ai interactiv 8n rela0ia cu .acientul'
se .ro.une o reducere 8n ti-. a de-ersului analitic' se .une -ai .u0in accentul
.e reconstruc0ia co-.let1 a e:.erien0elor din co.il1rie &i se acord1' 8n sc/i-4'
-ai -ult1 aten0ie .ro4le-elor din .re9ent.
CONCEPTE-CHEIE
I$0($4/#!$/> ,%!0($4/#!$/> 0($4/##$13 <n conce.0ia ini0ial1' F%!*'' creatorul
.si/anali9ei' descrie Ja.aratul .si/icK u-an ca ,iind alc1tuit din aceste trei
niveluri su.raeta2ate' organi9ate .e vertical1. Incon&tientul este sediul instinctelor
se:uale &i agresive 8nscrise 8n structura so-atic1 a organis-ului' de.o9itul
.ulsiunilor &i al energiei .si/ice' re9ervorul tr1irilor &i actelor re,ulate.
Precon&tientul ,unc0ionea91 ca un ,el de ,iltru cu ,unc0ie de cen9ur1 &i include
g;ndurile de care nu sunte- -o-entan con&tien0i' dar care .ot ,i aduse u&or 8n
con&tiin01. Con&tiin0a include lucrurile de care sunte- con&tien0i 8n .re9ent. <n
aceast1 variant1 to.ogra,ic1 a .si/icului' F%!*' considera c1 rolul esen0ial 8i
revine incon&tientului.
I'> E8(> S*,!%!8( Du.1 +@()' F%!*'' recunosc;nd unele li-ite ale conce.0iei
sale' o revi9uie&te &i o,er1 un nou -odel structural care cu.rinde trei siste-e
-a2oreE Id-ul ASineleB' Ego-ul AEulB &i Su.erego-ul ASu.raeulB. Id-ul este siste-ul
originar al .ersonalit10iiE sediul instinctelor' al i-.ulsurilor 4iologice de 4a91'
sursa .ri-ar1 a energiei .si/ice. El ,unc0ionea91 du.1 .rinci.iul .l1cerii' c1ut;nd
desc1rcarea &i satis,acerea i-ediat1 a nevoilor. Ego-ul este latura e:ecutiv1 a
.ersonalit10ii care -edia91 8ntre i-.ulsurile Id-ului' regulile Su.erego-ului &i
cerin0ele realit10ii. El ,unc0ionea91 du.1 .rinci.iul realit10ii care .ostulea91 c1
satis,acerea unei nevoi tre4uie a-;nat1 .;n1 c;nd situa0ia &i conte:tul o
.er-ite. Su.erego-ul const1 8n re.re9entarea internali9at1 a valorilor .arentale &i
sociale' .rin care individul .reia controlul asu.ra .ro.riului co-.orta-ent.
++)
Princi.iul du.1 care ,unc0ionea91 Su.erego-ul este .rinci.iul idealit10ii. Dintre
aceste instan0e' rolul cel -ai i-.ortant 8i revine' du.1 o.inia lui F%!*'' Ego-ului.
L#:#'( Ter-en .ro.us de F%!*' &i utili9at 8n .si/anali91 .entru a dese-na
cantitatea constant1 de energie .si/ic1 e:istent1 8n ,iecare individ' s.eci,ic1
tuturor activit10ilor -entaleE .erce.0ie' g;ndire' i-agina0ie' -e-orie' re9olvare de
.ro4le-e etc. F%!*' a denu-it ini0ial li4ido energia .si/ic1 a i-.ulsurilor erotice'
.entru ca a.oi s1 .reci9e9e c1 ter-enul se re,er1 nu nu-ai la energia se:ual1'
dar 8n cadrul s1u i-.ulsurile se:uale sunt considerate .ri-are. <n .ri-a teorie
,reudian1 a .ulsiunilor' li4idoul este unul dintre cei doi ter-eni ,unda-entali ai
con,lictului .si/ic care o.une .ulsiunile se:uale .ulsiunilor Ego-ului Acele de
autoconservare &i de ada.tare la realitateB. <n a doua teorie a .ulsiunilor' li4ido-
ul' continu;nd s1 intre e.isodic 8n con,lict cu .ulsiunile de autoconservare' este
totodat1 aliatul lor 8n cadrul con,lictului .si/ic ,unda-ental dintre .ulsiunile de
via01 &i cele de -oarte' de autodistrugere.
S/&'## '! '!E6(+/&%! ,-#.(-!F*&+3 Eta.e .arcurse de ,iecare individ 8n .ri-ii
cinci ani de via01 Acon,or- conce.0iei ,reudieneB &i care 8i a,ectea91 .ro,und
structurarea .ersonalit10ii. Aceast1 stadialitate a ,ost denu-it1 de F%!*'
.si/ose:ual1 deoarece se re,er1 la -ani,estarea .si/ologic1 a tendin0elor
se:uale de o40inere a .l1cerii. <n ,iecare stadiu' i-.ulsul de o40inere a .l1cerii
Ali4idoulB este ,ocali9at .e anu-ite 9one ale cor.ului &i .e activit10ile conectate cu
acestea. Pentru a trece de la un stadiu la ur-1torul' li4idoul tre4uie eli4erat de
9ona erogen1 .ri-ar1 a stadiului anterior &i reinvestit 8n 9ona erogen1 .ri-ar1 a
stadiului ulterior. Stadiile de de9voltare .si/ose:ual1 descrise de F%!*' suntE
stadiul oral' stadiul anal' stadiul ,alic' .erioada de laten01 &i stadiul genital.
A-(0#&1##+! +#:!%! Te/nica de 4a91 utili9at1 8n .si/anali91 .entru desco.erirea
con,lictelor incon&tiente const1 8n a-i cere .acientului s1 dea ,r;u li4er g;ndurilor
&i senti-entelor &i s1 s.un1 tot ce-i trece .rin -inte. Asocia0iile sunt doar 8n
a.aren01 li4ereL i-aginile' ideile e:.ri-ate sunt deter-inate de con0inuturi
incon&tiente' re,ulate. F%!*' utili9a aceast1 te/nic1 cu .acien0ii 8ntin&i .e o
cana.ea' analistul ,iind a&e9at 8n s.atele cana.elei' 8n a,ara c;-.ului vi9ual al
celui care asocia li4er &i intervenind doar .entru a ,urni9a Jc;rligeK care .ot
declan&a noi asocia0ii. a0iunea .entru care se utili9ea91 asocia0iile li4ere este
aceea c1 incon&tientul va revela .rin aceast1 -etod1 con0inuturile sale
re.ri-ate' eli4er;nd individul de e,ectele lor.
A$&+#E& 6#-!+(% - Te/nic1 utili9at1 adesea 8n tera.iile analitice' .ornind de la
ideea c1 visele .ot ,i .rivite ca re.re9ent;nd reac0iile celui care visea91 la
.ro.riile sale e:.erien0e &i con0inuturi de natur1 incon&tient1. F%!*' a
caracteri9at visele dre.t Jcalea regal1 s.re incon&tientK' cea -ai 4un1 surs1 de
in,or-a0ii des.re incon&tientul celui anali9at. El a descris dou1 nivele ale
con0inutului viselorE con0inutul -ani,est Acon&tient' cel .e care 8l .oate .ovesti
.ersoanaB &i con0inutul latent Aincon&tient' re.re9int1 se-ni,ica0ia real1 a visului'
setul de eveni-ente intra.si/ice ascunse de con0inutul -ani,estB. <n .si/anali91'
+++
vor4ind des.re con0inutul -ani,est al visului &i a.oi asociind li4er .e -arginea
acestuia' analistul &i clientul 8ncearc1 s1 a2ung1 la con0inuturile incon&tiente.
H*$8 considera c1 visul' 8n .rinci.al' co-.ensea91 .ers.ectivele li-itate ale
-ului con&tient A,unc0ie co-.ensatorieB' dar .oate &i antici.a diverse eveni-ente
A,unc0ia .ros.ectiv1B. S.re deose4ire de -etoda .si/analitic1 clasic1' ce -erge
8n 9ig-9ag' ,olosind asocia0iile li4ere .e 4a9a i-aginilor din vis' H*$8 de,ine&te
-etoda asociativ1 .ro.rie Jconcentric1K &i utili9ea91 asocia0ii' a-.li,ic1ri'
i-agina0ia activ1.
T%&$-"!% Q 0($/%&/%&$-"!% Conce.tul de trans,er se re,er1 la rela0ia .acient-
tera.eut &i const1 8n .rocesul .rin care ,antas-ele incon&tiente se actuali9ea91
8n decursul curei &i se e:teriori9ea91 8n rela0ia cu .si/analistul. Este vor4a
des.re atitudini &i senti-ente .e care .acientul le are sau le-a avut ,a01 de alte
.ersoane se-ni,icative din via0a sa Ade o4icei din trecutB &i care sunt acu-
de.lasate &i re.etate 8n rela0ia cu analistul. F%!*' considera c1 trans,erul
re.re9int1 relicve ale reac0iilor din co.il1rie ,a01 de .1rin0i &i 8l utili9a ca
-odalitate de a-i e:.lica .acientului originile -ultora dintre te-erile &i
.ro4le-ele sale. e.etarea -odelelor nevrotice de co-.orta-ent 8n rela0ie cu
.si/otera.eutul .oart1 nu-ele de Jnevro91 de trans,erK Are9ult1 din aceasta o
sl14ire .rogresiv1 a si-.to-atologiei nevro9ei clinice J8n ,avoareaK acestei
nevro9e Jarti,icialeKB. La r;ndul s1u' .si/analistul .oate e:.eri-enta reac0ii
e-o0ionale ira0ionale la solicit1rile a,ective ale .acientului. Este vor4a des.re
contratrans,er care' du.1 F%!*'' .oate a,ecta negativ rela0ia .acient-analist. De
aceea' con&tienti9area &i controlul senti-entelor' ,1r1 a deveni nerece.tiv &i li.sit
de 8n0elegere u-an1' este o sarcin1 i-.ortant1 a tera.eutului. Cel care a
introdus ter-enul de contratrans,er 8n tera.ie este H*$8 A8n +@(6B. Contrar
o.iniei ,reudiene' el a su4liniat ,a.tul c1 e:.eri-entarea acestuia de c1tre analist
este un ingredient vital 8n .rocesul analitic &i un -i2loc .e care 8l are analistul
.entru a se g/ida 8n inter.ret1rile sale Ade aici 8ns1 &i i-.ortan0a anali9ei
.ersonale &i a continu1rii sale su4 ,or-1 de autoanali91 .entru a evita' .e c;t
.osi4il' -ani,estarea re9isten0elor &i a ,eno-enelor contratrans,eren0iale care
.ertur41 rela0ia analitic1B.
R!E#-/!$13 Conce.tul de re9isten01 se re,er1 la orice se o.une 8n cura
analitic1 asocia0iilor li4ere &i .rogresului curei. Ea este de,init1 ca ansa-4lul
ac0iunilor .acientului care se o.un accesului acestuia la incon&tientul s1u.
Cor4i- des.re re9isten0e con&tiente atunci c;nd .acientul 8-.iedic1 8n -od
con&tient .rogresul anali9ei &i des.re re9isten0e incon&tiente atunci c;nd
.acientul nu-&i d1 sea-a de ,elul 8n care .ertur41 .rocesul analitic. e9isten0ele
incon&tiente sunt cele -ai se-ni,icative' deoarece o,er1 in,or-a0ii i-.ortante
des.re structura de .ersonalitate a .acientului &i ele sunt indicii ale lu.tei
incon&tiente a acestuia. Du.1 F%!*'' re9isten0ele re.re9int1 o -ani,estare
.ro.rie a trata-entului. Inter.retarea lor r1-;ne o caracteristic1 s.eci,ic1 a
te/nicii .si/analitice' trans,erul ,iind el 8nsu&i considerat .ar0ial o re9isten01.
Sarcina tera.iei este de a-l conduce .e .acient 8n anali9area re9isten0elor sale'
++(
.entru a-i de-onstra ce rol 2oac1 acestea 8n via0a sa curent1 &i 8n ce -1sur1 8l
8-.iedic1 s1 a,le cau9a discon,ortului .re9ent.
I$/!%,%!/3%# 4# ,%!+*0%3%# Inter.ret1rile re.re9int1 atri4uiri de sensuri sau
se-ni,ica0ii unor co-.orta-ente' eveni-ente' situa0ii' e:.resii ver4ale' atitudini
ale .acientului .rin .ris-a conce.telor .si/analitice. Prelucr1rile re.re9int1 o
e:.lorare .rogresiv1' re.etitiv1 a inter.ret1rilor &i re9isten0elor .;n1 ce
se-ni,ica0iile .si/ologice ascunse sunt .e de.lin integrate &i 8n0elese de c1tre
.acient.
I$0($4/#!$/ 0(+!0/#6> #$0($4/#!$/ ,!%-($&+> 0($4/##$13 H*$8 descrie
structura .si/icului u-an ca ,iind ,or-at1 din aceste trei niveluri. Incon&tientul
colectiv Ao4iectivB este o .arte e:istent1 ab initio 8n .si/icul u-an' care 0ine de
e:.erien0a co-un1 a 8ntregii u-anit10i. El este .o.ulat de ar/eti.uri.
Incon&tientul .ersonal Asu4iectivB con0ine unele i-agini -entale de care nu
sunte- actual con&tien0i' dar care .ot ,i con&tienti9ate. La nivelul s1u se situea91
co-.le:ele, care se ,or-ea91 la 8nt;lnirea dintre virtualit10ile ar/eti.ale &i
e:.erien0a de via01 concret1 a individului. Con&tiin0a .ersonal1 cu.rinde
.erce.0iile' g;ndurile' senti-entele' a-intirile de care .ersoana este con&tient1.
Psi/is-ul con&tient se constituie 8n decursul vie0ii individului' .rovenind din
K.si/icul incon&tientK. Celor trei nivele ale .si/icului li se adaug1 un al .atrulea
nivel = con&tiin0a colectiv1 care ,unc0ionea91 ca -entalitate a societ10ii.
A$&+#E& -#):(+*%#+(% Preocu.are central1 a anali9ei 2ungiene ,unda-entat1
.e ideea c1 si-4olul e:.ri-1 tre.tat' .e -1sur1 ce se de9volt1' un anu-it
co-.le: sau ,a0ete ale unui anu-it co-.le:. Si-4olurile se -ani,est1 su4 ,or-a
viselor' i-aginilor din reverii sau a si-.to-elor .ro.riu-9ise &i a.ar s.ontan la
su.ra,a01 8n -o-entele 8n care .oart1 un 8n0eles actual .entru su4iect. Sarcina
tera.eutului este s1 resta4ileasc1 contactul cu ele-entul si-4oli9at' .rintr-un
de-ers reductiv-asociativ' e:a-in;nd situa0ia' condi0iile concrete de via01 ale
su4iectului' a.oi c1ut;nd cone:iunea ascuns1 &i o,erind o inter.retare cu sens a
si-4olului.
C(),+!F Conce.t creat de .si/iatrul ger-an T.!('(% Z#!.!$ &i utili9at 8n
s.ecial de H*$8' de,inind gru.1ri de con0inuturi Ai-agini ar/eti.aleB legate 8ntre
ele' ce gravitea91 8n 2urul unui -ie9 de 8n0eles co-un A8n esen0a sa ar/eti.alB &i
care au un ton a,ectiv-e-o0ional co-un. Ter-enul a ,ost larg .reluat 8n teoriile
dina-ice .entru a dese-na ansa-4luri de con0inuturi .si/ice se.arate de
con&tient' care ,unc0ionea91 autono- 8n incon&tient &i care .ot in,luen0a
con&tientul. A ,ost utili9at cu sensuri &i 8n0elesuri .articulare de diver&i .si/anali&ti
Ave9i co-.le:ul Oedi. la F%!*'' co-.le:ul de in,erioritate la A'+!% etc.B.
Acce.0iunea utili9at1 8n genere 8n .si/anali91 este de ansa-4lu de tendin0e
incon&tiente Aidei' i-.ulsuri' a-intiri adeseori re.ri-ateB' legate 8ntre ele' ,or-ate
8n co.il1rie .e 4a9a anu-itor rela0ii ,a-iliale &i sociale &i care e:ercit1 o in,luen01
do-inant1 asu.ra .ersonalit10ii &i co-.orta-entului.
++*
C(),+!F*+ O!'#, Con,lict crucial 8n de9voltarea .si/ose:ual1 a co.ilului care
se .roduce 8n cadrul stadiului ,alic A8ntre 3 &i 5-6 aniB. Const1 8n dorin0a
incon&tient1 a co.ilului de a-&i .oseda .1rintele de se: o.us &i' 8n acela&i ti-.'
de a eli-ina .1rintele de acela&i se:. F%!*' a -en0ionat c1 la 41ie0i &i la ,ete
co-.le:ul Oedi. o.erea91 di,erit' versiunea ,e-inin1 a sa ,iind nu-it1 co-.le:ul
Electra.
C(),+!F '! #$"!%#(%#/&/! Conce.t central 8n .si/ologia individual1 a lui A+"%!'
A'+!%> de,init ca ansa-4lu de senti-ente' idei &i atitudini care decurg din
i-.resia .eni4il1 de a ,i in,erior ,a01 de ceilal0i sau ,a01 de un ideal la care ,iecare
.oate s1 as.ire Asitua0ie ,ireasc1 .entru co.il' a,lat 8n .o9i0ia de in,erioritate ,i9ic1
&i .si/ic1 ,a01 de adultB. A'+!% a,ir-1' de ase-enea' c1 orice in,erioritate ,i9ic1
sau .si/ic1 declan&ea91 un -ecanis- de su.raco-.ensare .entru a atenua
i-.er,ec0iunea .rin -o4ili9area tuturor ,or0elor ,i9ice &i .si/ice dis.oni4ile.
R!+&1## (:#!0/*&+! Ter-en ,olosit de succesorii lui F%!*' .entru a dese-na
-odalit10ile ,antas-atice ale rela0ion1rii su4iectului cu lu-ea e:terioar1 a&a cu-
se 8n,10i&ea91 aceasta 8n alegerile de o4iecte ale su4iectului. Teoria rela0iilor
o4iectuale a,ir-1 c1' 8nc1 de la na&tere' co.ilul vine .e lu-e cu ca.acitatea
.articular1 de a intra 8n rela0ie cu o4iectele din 2ur &i' .rin internali9area acestor
rela0ii' contri4uie activ la ,or-area lu-ii sale interne de rela0ii o4iectuale. M.
I+!#$ introduce ter-enul de o4iect A4un sau r1uB .entru a dese-na o -odalitate
a rela0ion1rii cu o4iectul a&a cu- a.are acesta 8n via0a ,antas-atic1 a co.ilului &i
care tri-ite la un cliva2 al o4iectului 8ntr-unul 4un &i unul r1u Ade e:e-.lu' -a-a
cea 4un1 &i -a-a cea reaB du.1 cu- o4iectul 8n cau91 este resi-0it ca ,rustrant
sau grati,icant.
EXTINDERI
MECANISMELE DE APRARE
Unul dintre conce.tele ,recvent utili9ate 8n .si/anali91 A&i 8n .si/otera.ie' 8n
generalB este cel de anxietate. F%!*' a ,1cut distinc0ia 8ntre trei ti.uri de
an:ietateE
a. anxietatea obiectiv = .rodus1 de o a-enin0are real1' o4iectiv1. De
e:e-.lu i94ucnirea unui incendiu sau 8nt;lnirea cu un ani-al s1l4atic.
b. anxietatea nevrotic = cea care re9ult1 din con,lictul ?d-go. ?dul caut1 s1
descarce un i-.uls 8n vederea o40inerii .l1cerii' 8n ti-. ce -goul
8ncearc1 s1-l 8-.iedice .entru a 0ine cont de cerin0ele realit10ii. Un
++3
e:e-.lu ar ,i 8n,r;narea unui r1s.uns sau a unui gest agresiv ,a01 de o
autoritate care ne critic1 A.1rinte' .ro,esor sau &e,B.
c. anxietatea moral - generat1 de con,lictul ?d@uperego. A.are atunci c;nd
i-.ulsurile ?dului se a,l1 8n o.o9i0ie cu standardele -orale &i ideale ale
societ10ii &i starea e:.eri-entat1 este de vin1 sau de ru&ine. De e:e-.lu'
atrac0ia .entru o .ersoan1' 8n ti-. ce nor-ele sociale conda-n1 o ast,el
de rela0ie.
<n ,iecare ca9 an:ietatea se-nalea91 .re9en0a unui .ericol. Ter-enul este
utili9at .entru a dese-na starea de discon,ort su4iectiv .e care .ersoana o
e:.eri-entea91 ori de c;te ori se si-te a-enin0at1. Aceast1 stare include -ai
-ulte e-o0ii negative' cu- suntE -;nia' vina' ru&inea' -;/nirea' gelo9ia sau
invidia.
<n an:ietatea o4iectiv1 .ericolul este e:tern &i .oate ,i 8nde.1rtat .rin -i2loace
realiste' ceea ce reduce &i tea-a. An:ietatea nevrotic1 &i cea -oral1 sunt
e:.eri-entate atunci c;nd .ersonalitatea are i-.ulsul de a ,ace ceva ne.er-is
&i ele se-nalea91 un .ericol intra.si/ic. Pentru a reduce sau .reveni aceste
ti.uri de an:ietate' individul de9volt1 o serie de strategii incon&tiente' nu-ite
mecanisme de aprare. Aceste strategii ,ocali9ate .e e-o0ii nu -odi,ic1 .ro.riu-
9is situa0ia stresant1L ele -odi,ic1 doar -odul 8n care .ersoana .erce.e sau
g;nde&te des.re situa0ia res.ectiv1. Fiecare .ersoan1 utili9ea91 la un -o-ent
dat -ecanis-e de a.1rareL acestea ne a2ut1 s1 de.1&i- -o-entele di,icile .;n1
c;nd g1si- -odalit10i -ai e,iciente de a re9olva .ro4le-ele. #ecanis-ele de
a.1rare indic1 o .ersonalitate de9ada.tat1 doar atunci c;nd devin -odul
do-inant de r1s.uns la situa0ii .ro4le-atice.
#ecanis-ele de a.1rare a.ar0in -goului &i' de regul1' o.erea91 8-.reun1' 8n
di,erite co-4ina0ii. Din considera0ii teoretice le vo- .re9enta aici se.arat.
Princi.alele -ecanis-e de a.1rare' descrise de F%!*' &i continuatorii s1i' suntE
reprimarea "refularea$, raionalizarea, formaiunea reacional, proiecia, negarea
"anularea$, regresia, compensarea, deplasarea, identificarea, intelectualizarea,
sublimarea.
&. 8eprimarea "refularea$ este considerat1 -ecanis-ul de a.1rare
,unda-ental. Ea .resu.une e:cluderea activ1 &i total1 a g;ndurilor'
a-intirilor sau i-.ulsurilor care sunt inacce.ta4ile' 8ns.1i-;nt1toare sau
dureroase de la nivelul con&tient. A-intirile care evoc1 vin1' ru&ine sau
auto-de.reciere sunt adesea re.ri-ate. F%!*' considera c1 re.ri-area
8n co.il1rie a anu-itor i-.ulsuri este universal1. <n cadrul complexului
4edip' el sus0inea c1 to0i co.iii tr1iesc o atrac0ie se:ual1 ,a01 de .1rintele
de se: o.us' conco-itent cu ostilitate ,a01 de .1rintele de acela&i se:L
aceste i-.ulsuri' inacce.ta4ile la nivel con&tient' sunt re.ri-ate .entru a
evita consecin0ele ne.l1cute. #ai t;r9iu' oa-enii .ot re.ri-a senti-ente
&i a-intiri .roduc1toare de an:ietate .rin ,a.tul c1 sunt inconsistente cu
conce.0ia de sine. Ostilitatea ,a01 de o .ersoan1 iu4it1 sau e:.erien0a
e&ecului .ot ,i 8nde.1rtate din -e-oria con&tient1 .rin re.ri-are.
e.ri-area' ca &i celelalte -ecanis-e de a.1rare' .oate a.1rea &i la
.ersoanele s1n1toase. Este 8ns1 un -ecanis- rar 8ncununat de succes
++5
din -ai -ulte considerente. Energia .si/ic1 utili9at1 .entru a a.1ra -go
ul .rin re.ri-are nu -ai .oate ,i ,olosit1 .entru alte ,unc0ii ada.tative Aca
cele intelectuale sau socialeB. I-.ulsurile re,ulate .ot ,i de -ulte ori ele
8nsele s1n1toase sau ada.tative' iar .rin re.ri-are nu -ai sunt utili9ate 8n
de9voltarea ,ireasc1 a .ersonalit10ii. De e:e-.lu' e:cluderea .rin re,ulare
a tuturor i-.ulsurilor agresive .oate duce la constituirea unei .ersonalit10i
.asive. #ai -ult' i-.ulsurile re.ri-ate a-enin01 ulterior s1 ias1 din nou la
iveal1 &i e:ercit1 o in,luen01 .uternic1 asu.ra co-.orta-entului. Ele
deter-in1 an:ietate ,1r1 ca .ersoana s1 ,ie con&tient1 de -otivul
acesteia.
Este i-.ortant de ,1cut distinc0ia 8ntre reprimare &i suprimare. Ulti-ul
ter-en se re,er1 la autocontrol deli4erat' la 8nde.1rtarea con&tient1 din
-inte a g;ndurilor dureroase Ade e:e-.lu' Jacu- nu vreau s1 -1 -ai
g;ndesc la cearta cu .rietenul -eu' .entru c1 a- de 8nv10atKB.
Su.ri-area nu este considerat1 un -ecanis- de a.1rare a -goului,
deoarece ,unc0ionea91 la nivel con&tient. Oa-enii sunt con&tien0i de
g;ndurile su.ri-ate' dar nu sunt con&tien0i de i-.ulsurile sau de a-intirile
re.ri-ate. A&a cu- sugera F%!*'' su.ri-area &i re.ri-area au
consecin0e negative asu.ra ,unc0ion1rii ,i9ice &i -entale. Persoanele care
8ncearc1 s1 8&i su.ri-e g;ndurile a2ung de ,a.t s1 ru-ine9e -ai -ult
dec;t ceilal0i oa-eni asu.ra e-o0iilor &i g;ndurilor nedorite.
+3
0. 8aionalizarea . O .ersoan1 care ,ace ceva inacce.ta4il sau care
are g;nduri 8ns.1i-;nt1toare .oate sc1.a de an:ietate sau de vin1
g1sind scu9e J.er,ect ra0ionaleK .entru co-.orta-entul s1u. Este
-ecanis-ul de a.1rare nu-it ra0ionali9are. a0ionali9area nu 8nsea-n1 a
Jac0iona ra0ionalK' a&a cu- s-ar .utea crede' ci se re,er1 la g1sirea de
-otive logice sau social de9ira4ile .entru ceea ce ,ace-' ast,el 8nc;t s1
.ar1 c1 ac0ion1- re9ona4il. a0ionali9area serve&te dou1 sco.uri
.rinci.ale. !e u&urea91 de9a-1girea atunci c;nd nu reu&i- s1 atinge-
un sco.' a2ut;ndu-ne s1 ne .rote21- i-aginea de sine Ade e:e-.lu' dac1
cineva nu a venit la 8nt;lnire' ne .ute- 2usti,ica nou1 &i .rietenilorE Jde ,a.t
nici nu avea- c/e, s1 ies cu carag/iosul acelaKB. Oi' 8n al doilea r;nd' ne
o,er1 -otive acce.ta4ile .entru co-.orta-entele noastreL dac1 ac0ion1-
i-.ulsiv sau .e 4a9a unor -otive .e care nu vre- s1 le recunoa&te- nici
14
O serie de studii recente au eviden0iat c1 e:ist1 un e,ect de recul .rin care g;ndurile su.ri-ate
revin cu o ,or01 &i -ai -are' i-ediat ce .ersoana las1 garda 2os. <ntr-un studiu asu.ra v1duvelor
unor sinuciga&i' cercet1torii au desco.erit c1 ,e-eile care nu vor4iser1 ni-1nui des.re suicidul
so0ilor ru-inau -ai -ult 8n leg1tur1 cu asta dec;t ,e-eile care se con,esaser1 altor .ersoane
APennebaFer& 4Meeron,&'A(B. Persoanele care 8n -od o4i&nuit 8ncearc1 s1-&i eli-ine din
-inte g;ndurile nedorite .ot desco.eri c1 acestea revin cu o ,or01 &i -ai -are' .rovoc;nd &i -ai
-ult discon,ort. Iar nivelul crescut de stres &i e:citarea ,i9iologic1 ce 8l aco-.ania91 .ot avea
e,ecte negative la nivel ,i9iologic. E:.ri-area trau-elor &i a e-o0iilor asociate acestora .oate
reduce ru-inarea &i are e,ecte sanogene. Cer4ali9area te-erilor &i a e-o0iilor duce la clari,icarea
lor &i ast,el li se .oate ,ace ,a01 -ai u&or. C;nd 8-.1rt1&i- altora e-o0iile &i su,erin0ele noastre
4ene,icie- de su.ort social &i ni se validea91 senti-entele. Oi' nu 8n ulti-ul r;nd' vor4ind des.re
o trau-1' reu&i- s1 desc1rc1- o .arte din 8nc1rc1tura e-o0ional1' ast,el 8nc;t cu ti-.ul ea nu
-ai .roduce acela&i nivel de e-o0ie negativ1.
++6
noi 8n&ine' ra0ionali91- .entru a ne .lasa co-.orta-entul 8ntr-o lu-in1
-ai ,avora4il1. a0ionali9area este un .roces incon&tient' care di,er1 de
g1sirea de scu9e 8n -od con&tient.
/. 6ormaiunea reacional se re,er1 la ,a.tul c1 uneori indivi9ii .ot
s1-&i ascund1 incon&tient ,a01 de ei 8n&i&i un senti-ent' e:.ri-;nd cu
.utere toc-ai senti-entul o.us. Este vor4a des.re -odalitatea de a
sc1.a de un i-.uls inacce.ta4il e:ager;ndu-i o.usul 8n g;ndire &i
co-.orta-ent. De e:e-.lu' o -a-1 care si-te vin1 .entru c1 nu &i-a
dorit co.ilul .oate deveni su.raindulgent1 sau su.ra.rotectoare .entru a-l
asigura de dragostea sa &i .entru a se asigura .e sine c1 este o -a-1
4un1. Sau un individ s.eriat de dorin0a sa de a do-ina &i de a ,i agresiv 8n
situa0ii sociale se .oate considera ca ,iind o .ersoan1 ti-id1 &i .asiv1.
Ti-iditatea &i .asivitatea .ot ,i o ,or-a0iune reactiv1 8-.otriva tendin0elor
agresive .uternice.
Adeseori este di,icil de sta4ilit dac1 o ac0iune este -ani,estarea unui
i-.uls sau al o.usului s1u. Un indicator i-.ortant .entru ,or-a0iunea
reactiv1 este .ersisten0a sau e:cesivitatea co-.orta-entului. Persoane
care lu.t1 cu un 9el ,anatic 8-.otriva dec1derii -orale' a alcoolului sau
2ocurilor de noroc .ot -ani,esta' de ,a.t' acest -ecanis- de a.1rare.
(. Proiecia ne .rote2ea91 s1 ne recunoa&te- tr1s1turile inde9ira4ile'
i-.ulsurile sau dorin0ele inacce.ta4ile' 8nlocuindu-le cu .reten0ii
e:agerate ,a01 de ceilal0i sau atri4uindu-le altora 8n cantit10i e:cesive.
Proiec0ia .oate ,i considerat1 ca o ,or-1 de ra0ionali9are' dar este at;t de
.redo-inant1 8n culturile actuale' 8nc;t -erit1 tratat1 a.arte. F%!*' utili9a
e:e-.lul so0ului gelos care 8&i acu9a so0ia c1 nu-i este ,idel1. De ,a.t'
so0ul era cel care dorea s1 ai41 o leg1tur1' dar nu .utea 8n,runta aceast1
dorin01. Sau o .ersoan1 .oate avea tendin0a de a ,i critic1 &i distant1 ,a01
de ceilal0i' dar 8i dis.lace s1 ad-it1 con&tient aceste tendin0e. Dac1 8ns1
reu&e&te s1 se autoconving1 c1 oa-enii din 2ur sunt cru9i &i distan0i' ,a.tul
c1-i tratea91 cu r1ceal1 nu se -ai 4a9ea91 .e .ro.riile caracteristici
ne.l1cute' ci le o,er1 .ur &i si-.lu Jceea ce -erit1K.
I!%$:!%8 A+@?7B ar1ta c1 .roiec0ia este un -ecanis- .rocesual care
i-.lic1 trei .a&i &i corelarea cu alte -ecanis-e de a.1rare. Cei trei .a&i
suntE A+B re.ri-area i-.ulsului 8ns.1i-;nt1tor' A(B .roiec0ia i-.ulsului
asu.ra altei .ersoane' A*B distan0area de acea .ersoan1.
7. 5egarea "anularea$ se .roduce atunci c;nd o realitate e:tern1 este
.rea ne.l1cut1 .entru a ,i 8n,runtat1L atunci .ersoana .oate nega ceea ce
s-a 8nt;-.lat sau e:ist1 de2a. De e:e-.lu' cineva .oate re,u9a s1 ad-it1
c1 .ersoana iu4it1 a -urit &i continu1 s1 se co-.orte ca &i cu- aceasta
ar ,i 8nc1 8n via01. For-e -ai u&oare de negare se -ani,est1 la .ersoane
care 8n .er-anen01 ignor1 criticile' nu reali9ea91 c1 ceilal0i sunt su.1ra0i
.e ei sau nu v1d o -ul0i-e de indicii evidente care sugerea91 c1
.artenerul con2ugal are o rela0ie.
++7
<n unele situa0ii' cu- ar ,i cri9ele severe' negarea .oate ,i un -ecanis-
ada.tativ care .er-ite .ersoanei s1 se con,runte cu realitatea ne.l1cut1
8ntr-o -anier1 gradat1. Este ca9ul .ersoanelor care su,er1 de 4oli severe
ireversi4ile &i care ar .utea renun0a de,initiv la lu.ta .entru su.ravie0uire
dac1 ar ,i de.lin con&tien0i de gravitatea condi0iei lor. Pe de alt1 .arte'
as.ectul negativ al neg1rii este evident la .ersoanele care a-;n1
solicitarea asisten0ei -edicale din tea-a de a recunoa&te serio9itatea
.ro4le-ei de s1n1tate.
). 8egresia const1 8n anga2area 8n co-.orta-ente asociate cu
.l1cerea o40inut1 8ntr-un stadiu ti-.uriu A.regenitalB de de9voltare
.si/ose:ual1. E:e-.le co-une de regresie la un stadiu .regenital suntE
rosul ung/iilor' vor4irea cu e:.resii &i ton in,antil' -;ncatul e:cesiv'
co-.orta-entele i-.ulsive. Ast,el de -ani,est1ri regresive a.ar -ai ales
atunci c;nd .ersoana se si-te insecuri9at1' se g1se&te 8ntr-un -ediu
ne,a-iliar sau ostil &i are nevoie de 8ntoarcerea la sen9a0ia de securitate
&i con,ort s.eci,ice rela0iei -a-1-co.il de la v;rste ti-.urii.
2. !ompensarea .resu.une a .l1ti 8ntr-o -anier1 si-4olic1 Ade o4icei
.rin acte ritualeB .entru o ,a.t1 inacce.ta4il1 co-is1 sau conte-.lat1. De
e:e-.lu' o .ersoan1 li.sit1 de scru.ule 8n a,acerile .e care le reali9ea91
.oate co-.ensa incon&tient acest co-.orta-ent Ainacce.ta4il .entru
-goB activ;nd 8n organi9a0ii carita4ile.
A. %eplasarea i-.lic1 reorientarea unui i-.uls al Id-ului dins.re un
o4iect 8ns.1i-;nt1tor &i inacce.ta4il c1tre un o4iect -ai .u0in
8ns.1i-;nt1tor &i -ai acce.ta4il. Prin -ecanis-ul de.las1rii' o nevoie
care nu .oate ,i satis,1cut1 8ntr-o ,or-1 este redirec0ionat1 .e un nou
canal. De e:e-.lu' o .ersoan1 care este u-ilit1 la locul de -unc1 de
c1tre &e,' dar nu-&i .oate e:.ri-a la r;ndul s1u ,uria c1tre sursa de
,rustrare' se .oate desc1rca ulterior acas1' asu.ra unui -e-4ru al ,a-iliei
= ,uria a ,ost reorientat1 c1tre o .ersoan1 -ai .u0in a-enin01toare &i care
este -ai .u0in .osi4il s1 ri.oste9e.
Con,or- .si/anali&tilor' de.lasarea este -ecanis-ul .ri-ar 8n ca9ul
,o4iilor. Fo4ia de4utea91 cu o tea-1 ,a01 de ceva sau cineva care nu
.oate ,i evitat. Contactul re.etat cu sti-ulul te-ut .roduce o cre&tere a
an:iet10iiL .entru a evita sau reduce an:ietatea' .ersoana de.lasea91
tea-a c1tre o alt1 0int1 care .oate ,i u&or evitat1 &i care este rela0ionat1
si-4olic cu sti-ulul an:iogen.
+5
Freud a intuit c1 de.lasarea re.re9int1
cea -ai satis,1c1toare -odalitate de a ,ace ,a01 i-.ulsurilor agresive &i
se:uale. De e:e-.lu' i-.ulsurile erotice nu .ot ,i e:.ri-ate direct' dar .ot
,i de.lasate &i -ani,estate indirect .rin activit10i creativeL i-.ulsurile ostile
15
Fai-osul ca9 al lui F%!*' = J-icul HansK se re,er1 la un 41ie0el de .atru ani cu ,o4ie de cai.
Anali9a a relevat c1 41ie0elul Aa,lat 8n stadiul ,alic de de9voltare .si/ose:ual1B se te-ea de ,a.t
de tat1l s1u' .e care 8ns1 nu avea cu- s1 8l evite. Hans &i-a de.lasat tea-a c1tre cai' si-4ol al
virilit10ii &i al unei ,iguri -asculine .uternice. De.lasarea i-a .er-is -icului Hans s1 reduc1
an:ietatea .entru c1 .utea evita caii' adic1 o4iectele devenite sti-uli evocatori ai an:iet10ii.
++?
.ot g1si -odalit10i de e:.resie acce.tate social .rin .artici.area la
s.orturi care .resu.un contact ,i9ic.
'. ?dentificarea este un .roces ,unda-ental 8n de9voltarea ,unc0iilor
@uperegoului &i 8n re9olvarea complexului oedipian A.rin identi,icare
de,ensiv1B. Ca -ecanis- de a.1rare' identi,icarea const1 8n .reluarea
caracteristicilor altei .ersoane .entru a reduce an:ietatea &i alte e-o0ii
negative. Este -odalitatea cea -ai co-un1 .rin care oa-enii ,ac ,a01
invidiei. De .ild1' un 41ie0el se .oate identi,ica cu un ,rate -ai -are
.entru a se a.1ra 8-.otriva invidiei ostile .e care o -ani,est1 incon&tient
,a01 de acesta.
&1. ?ntelectualizarea const1 8n 8ncercarea de deta&are ,a01 de situa0iile
stresante' trat;ndu-le 8n ter-eni a4strac0i' intelectuali. Este ti.ul de
-ecanis- de a.1rare utili9at ,recvent A&i este o necesitateB de oa-enii
care se con,runt1 9ilnic cu situa0ii de via01 &i de -oarte. De e:e-.lu'
-edicii care au de-a ,ace .er-anent cu .ersoane su,erinde nu-&i .ot
.er-ite s1 se i-.lice e-o0ional la ,iecare .acient. <n ast,el de ca9uri'
intelectuali9area este un -ecanis- ada.tativ' cu condi0ia ca ea s1 nu
devin1 un stil de via01 do-inant' care s1 ru.1 .ersoana de orice ,el de
e:.erien01 e-o0ional1.
&&. @ublimarea se re,er1 la -eta-or,o9area i-.ulsurilor inde9ira4ile
.rin sc/i-4area lor 8n co-.orta-ente acce.ta4ile social sau c/iar
ad-irate. F%!*' enu-era religia' &tiin0a &i arta ca .rinci.alele ,or-e de
su4li-are. El sus0inea c1 cele -ai 8nalte virtu0i ale noastre nu sunt altceva
dec;t su4li-1ri ale celor -ai ascunse tendin0e. Su4li-area este
considerat1 singurul -ecanis- de a.1rare 8ncununat de succes'
deoarece .er-ite redirec0ionarea .er-anent1 a i-.ulsurilor ?dului &i
totodat1 e:.ri-area acestora.
E:ist1 o -ultitudine de ,actori care deter-in1 -ecanis-ele de a.1rare .e care o
.ersoan1 le va utili9a la un -o-ent dat .entru a ,ace ,a01 an:iet10ii. Dintre
ace&tia ,ac .arteE v;rsta Ala v;rstele ti-.urii oa-enii de9volt1 -ecanis-e de
a.1rare .ri-itive sau i-ature' ca negarea &i re.ri-areaL ulterior' se de9volt1
-ecanis-e -ai co-.le:e &i -ai -ature' ca identi,icarea &i ra0ionali9areaB'
natura con,lictelor originale' -o-entele din de9voltarea .si/ose:ual1 8n care au
a.1rut con,lictele' circu-stan0ele de via01 ale .ersoanei etc. Adu.1 H#8&%'R-'
+@@6B
COMPLEXUL OEDIP
n cadrul de9volt1rii .si/o-se:uale descrise de F%!*'' 8ntre 3 &i 5-6 ani
co.ilul .arcurge stadiul ,alic. <n acest interval li4idoul este centrat 8n 9ona
++@
genital1. Pl1cerea se o40ine din 2oaca cu organele genitale. La aceast1 v;rst1
co.iii .ot ,i adeseori o4serva0i e:a-in;ndu-&i organele genitale' -astur4;ndu-se
&i .un;nd 8ntre41ri des.re na&tere &i se:L ei sesi9ea91 di,eren0a dintre ,e-ei &i
41r4a0i. Stadiul ,alic este -arcat de ulti-ul &i cel -ai i-.ortant con,lict .e care
co.ilul tre4uie s1 8l re9olveE complexul 4edip care const1 8n dorin0a incon&tient1
a co.ilului de a-&i .oseda .1rintele de se: o.us &i' 8n acela&i ti-.' de a eli-ina
.1rintele de acela&i se:. F%!*' a -en0ionat c1 la 41ie0i &i la ,ete complexul
4edip o.erea91 di,erit' ,1r1 a descrie ,oarte clar 8n ce constau ,iecare
Acontinuatorii s1i au ad1ugat .reci91ri su.li-entareB. Cersiunea ,e-inin1 a
co-.le:ului oedi.ian se nu-e&te complexul -lectra. <n ca9ul 41ie0ilor' .ri-ul
o4iect al ata&a-entului este -a-a' .ersoana care-i o,er1 a,ec0iune' 8ngri2ire &i-i
satis,ace nevoile 4a9ale. Deoarece este .erioada 8n care li4idoul este centrat .e
9ona genital1' dragostea .entru -a-1 ca.1t1 8nc1rc1tur1 erotic1 &i devine
incestuoas1. Tat1l este cel care se inter.une 8ntre dorin0a se:ual1 incon&tient1 a
41iatului &i -a-1' ast,el c1 el este .erce.ut ca un rival de eli-inat. Co.ilul
de9volt1 o .ulsiune agresiv1 incon&tient1 ,a01 de tat1 care este du4lat1 de
tea-a' de ase-enea incon&tient1' c1 tat1l s-ar .utea r194una. Fa.tul c1 41iatul
a o4servat la aceast1 v;rst1 c1 ,e-eile nu au .enis &i se g;nde&te c1 au ,ost
castrate 8i sugerea91 c1 tat1l s-ar .utea r194una castr;ndu-l. Ast,el a.are
an:ietatea de castrare' du.1 F%!*' .ri-a ,or-1 de an:ietate resi-0it1 de co.il.
e9olvarea complexului 4edip i-.lic1 dou1 .roceseE re.ri-area dorin0elor
incestuoase &i a .ulsiunilor agresive &i identi,icarea de,ensiv1 cu tat1l.
e.ri-area asigur1 eli-inarea co-.let1 a acestor tendin0e de la nivel con&tient'
iar identi,icarea de,ensiv1 .resu.une .reluarea caracteristicilor .ersoanei
te-ute. %1iatul re9olv1 con,lictul oedi.ian identi,ic;ndu-se cu co-.orta-entele'
valorile &i atitudinile tat1lui. Identi,icarea de,ensiv1 8i .er-ite 41iatului s1-&i
.osede -a-a 8n .lan i-aginar' s1 eli-ine an:ietatea de castrare &i s1 asi-ile9e
co-.orta-entele .otrivite se:-rolului -asculin.
!omplexul -lectra este -ai co-.licat &i -ai .u0in clar dec;t cel oedi.ian. F%!*'
l-a -en0ionat ca &i cores.ondent ,e-inin al complexului 4edip' descriindu-l
su-ar. Oi 8n ca9ul ,eti0ei' .ri-ul o4iect al ata&a-entului este -a-a. Totu&i' 8n
decursul stadiului ,alic' ea desco.er1 c1' 8n ti-. ce ea' -a-a &i celelalte ,e-ei
nu au .enis' tat1l &i ceilal0i 41r4a0i se deose4esc .rin .osesia .enisului.
a0iona-entul incon&tient al ,eti0ei este c1 .ro4a4il a ,ost castrat1 &i o
8nvinov10e&te .e -a-1 .entru aceast1 a.arent1 -utilare. <n .lus' -a-a ,iind
cea care .etrece cel -ai -ult ti-. cu co.ilul &i 8l disci.linea91' generea91 &i o
serie de ne-ul0u-iri &i resenti-ente. Ast,el' ,eti0a de9volt1 tendin0e incon&tiente
de res.ingere a -a-ei 8n .aralel cu o atrac0ie s.orit1 ,a01 de tat1. Atrac0ia .entru
tat1 este 8nc1rcat1 erotic deoarece 8n aceast1 .erioad1 li4idoul este centrat .e
9ona genital1 &i este du4lat1 de invidia .enisului. F%!*' considera c1 ,etele sunt
-ai .u0in -otivate dec;t 41ie0ii s1 re9olve acest con,lict. Tea-a de nu .ierde
dragostea -atern1 este cea care le deter-in1 s1-&i re.ri-e tendin0ele
incon&tiente &i s1 se identi,ice cu -a-a .relu;nd atri4utele se:-rolului ,e-inin.
F%!*' a ,ost -ult -ai .u0in e:.licit 8n .rivin0a de.1&irii co-.le:ului Electra
consider;nd c1 aceasta se .roduce -ult -ai t;r9iu dec;t la 41ie0i &i nu este
+()
niciodat1 co-.let1. Con,or- conce.0iei sale' ,e-eile r1-;n 8ntotdeauna ,i:ate
8ntr-o anu-it1 -1sur1 8n stadiul ,alic.
Fi:area la nivelul stadiului ,alic generea91 caracterul ,alic care este nec/i49uit'
/ot1r;t' sigur de sine' e:cesiv de -;ndru &i vanitos' av;nd o -oralitate de,icitar1
&i .ro4le-e cu autoritatea. Din cau9a ,a.tului c1 individul continu1 s1 su,ere de
an:ietatea de castrare' el tinde s1 se tea-1 de a.ro.iere &i dragoste. Cura2ul &i
siguran0a de sine nu sunt dec;t ,or-e de a.1rare 8-.otriva an:iet10ii.
Patternul e:act de -ani,estare a co-.le:ului oedi.ian varia91 de la o .ersoan1
la alta' de.in9;nd de de9voltarea acesteia 8n stadiile .re,alice &i de
circu-stan0ele ,a-iliale s.eci,ice Ade e:e-.lu' 8n a4sen0a unui .1rinte co.ilul se
va ra.orta la un 8nlocuitorE -1tu&1' unc/i' d1dac1B.
DINAMICA PSIHIC N CONCEPIA HUNGIAN
Arhetipurile sunt .redis.o9i0ii de a g;ndi &i ac0iona 8n -oduri .articulare'
tendin0e 8nn1scute &i generale de a ,or-a re.re9ent1ri ale te-elor -itologice.
Ele re.re9int1 categorii a priori cu caracter colectiv' care nu .ot ,i o4servate
direct' sunt incognosci4ile. <n ur-a anali9ei .ute- cunoa&te cel -ult imaginile
arhetipale, care se re,lect1 8n co-.orta-ente. Acestea re9ult1 din ,a.tul c1' de
la na&tere .;n1 8n -o-entul anali9ei' o serie de ,a.te din istoria .ersonal1 a
individului au ,ost .reluate de tendin0ele inerente ar/eti.ale' cre;nd faete ale
8n0elesului ar/eti.al. ,rhetipurile diri2ea91 din interior evolu0ia o-ului 8n via01L
ast,el' .1rin0ii' so0ia' co.iii' na&terea &i -oartea sunt .oten0ialit10i care e:ist1 8n
noi &i au nevoie de ,a.te concrete care s1 le dea consisten01. Con0inutul s.eci,ic
al ,iec1rei te-e varia91 considera4il 8n ,unc0ie de locul &i ti-.ul c1rora le a.ar0ine
.ersoana' dar patternul fundamental rmne acelai. De e:e-.lu' arhetipul
-roului .oate lua ,or-a cavalerului -edieval' a sa-uraiului 2a.one9' a
e:.loratorului' a 2uc1torului de ,ot4al' a liderului sindical sau a astronautului' 8n
toate aceste ca9uri 8ntruc/i.;nd ideea de .ersona2 cura2os' 8ndr19ne0' ad-irat.
,rhetipul are nevoie de o cultur1 &i de rela0ii concrete .entru a co-.leta -atricea
cu un con0inut. Ast,el' de .ild1' arhetipul Iarea mam se re,er1 la tendin0a ca
orice ,iin01 s1 se ra.orte9e la o alt1 realitate' cea a -a-ei. <n 2urul acestui
8n0eles' 8n ,unc0ie de e:.erien0a .ersonal1' imaginea arhetipal .oate lua -ulti.le
,or-eE -a-1 iu4itoare' -a-1 -a&ter1' -a-1 do-inant1' -a-1
su.er.rotectoare etc. Fiecare .ersoan1 8&i ,or-ea91 o i-agine .articular1 8n
,unc0ie de tr1irile .rile2uite de rela0ia cu .ro.ria -a-1' de rela0ia cu su4stitutul de
-a-1' cu -a-a din con&tiin0a colectiv1.
Printre ar/eti.urile care .o.ulea91 incontientul colectiv se nu-1r1E @inele'
arhetipurile sexuale' arhetipurile contrasexuale ",nima &i ,nimus$' Persona'
:ricFsterul' Strnul nelept' 8ul absolut' Sunica &.a.
+(+
@inele
&)
este ar/eti.ul central reglator' coordonator .entru unitatea 8ntregii .ersonalit10i. El
asigur1 ordinea intra.si/ic1 &i i-.ulsionea91 ,or-area -ului' de9voltarea con&tiin0ei &i .rocesul
de individua0ie. Este o entitate su.raordonat1 -ului con&tient. J@inele nu este doar punctul
central, ci i acea circumferin care cuprinde contientul i incontientul.< AH*$8' +@*6B
,nima este ar/eti.ul as.ectelor ,e-inine ale 41r4atului' iar ,nimus' ar/eti.ul as.ectelor
-asculine ale ,e-eii. ,nima este i-aginea colectiv1 a ,e-eii eterne ;motenit, care exist n
incontientul brbatului, cu a.utorul creia nelege natura feminin.< AH*$8' +@(?B' iar ,nimus
re.re9int1 reci.roca .entru ,e-eie. Di,eren0a 8ntre 41r4at &i ,e-eie' a,ir-1 H*$8' const1 8n ,a.tul
c1 ,nima .roduce dis.o9i0ii' st1ri' 8n ti-. ce ,nimus .roduce convingeri' o.inii.
Persona este ar/eti.ul .entru -asca .u4lic1' ceea ce vrea s1 arate .ersoana' s1 .ar1 8n
e:terior. -ul nor-al' s1n1tos' .oate ado.ta di,erite ,a0ete ale Persona' 8n ,unc0ie de
caracteristicile situa0iei cu care se con,runt1. Pericolul a.are atunci c;nd Persona e:ercit1 o
in,luen01 .rea .uternic1 asu.ra .ersonalit10ii &i o-ul a2unge c/iar s1 cread1 c1 este ceea ce
.retinde c1 este.
:ricFsterul este ar/eti.ul .e care se structurea91 u-4ra' J.artea 8ntunecat1K a .ersonalit10ii' cea
.e care oa-enilor nu le .lace s1 o recunoasc1 8n ei 8n&i&i Ainstincte' idei inacce.ta4ile &i
re.ri-ateB. ;,pare n incontient ca o contratendin i, n anumite cazuri, ca un fel de
personalitate secund, avnd un caracter pueril i inferior.< ;Nn cele mai limpezi manifestri ale
sale, este o reflectare a unei contiine umane absolut nedifereniat, corespunztoare unui
psihic care cu greu a prsit nivelul animal.< AH*$8' +@5@B
!omplexele
&2
sunt de,inite de H*$8 ca gru.1ri de con0inuturi Ai-agini ar/eti.aleB
legate 8ntre ele' ce gravitea91 8n 2urul unui -ie9 de 8n0eles co-un A8n esen0a sa
ar/eti.alB &i care au un ton a,ectiv-e-o0ional co-un. !omplexul .oate ,i descris
ca o structur1 relativ 8nc/is1' care const1 dintr-o -ultitudine de as.ecte .si/ice
sau tr1iri' unite .rintr-un ton e-o0ional .uternic' identic .entru toate aceste
co-.onente. Pe 4a9a -atricelor ar/eti.ale' 8n ,unc0ie de e:.erien0ele .ersonale'
8n de9voltarea individului a.ar di,erite complexe, care se -ani,est1 la nivelul
incontientului personal. Energia &i sensul .o9itiv sau negativ al co-.le:elor
de.ind de rela0iile cu genitorii &i cu .ersoanele care au i-.ortan01 .entru individ.
Fa0etele lor sunt 8nalt individuale' s.eci,ice' deoarece cu.rind date ale istoriei
.ersonale. De e:e-.lu' 8n ce .rive&te sursele co-.le:ului ,nima la 41r4at'
acestea suntE re.ri-area unor calit10i' tr1s1turi sau 8nclina0ii ,e-inine de,inite
16
H*$8 a ,ost .reocu.at' de-a lungul carierei sale' de desco.erirea i-aginilor ar/eti.ale care
a.ar ,recvent 8n -iturile din diverse culturi' 8n vise &i 8n ,ante9ie' 8n art1. Iandala Acerc -agic 8n
sanscrit1B' de e:e-.lu' este o i-agine-si-4ol universal1 legat1 de activarea ar/eti.ului @ine. Ea
a.are re.re9entat1 de ,or-a unui cerc 8nscris 8ntr-un .1trat' a .1tratului cu.rins 8n cerc sau .rin
aran2a-entul si-etric al ci,rei 3 &i -ulti.lilor s1i. Se-ni,ica0ia mandalei este de organi9are 8n 2urul
unui centru uni,icator' care 8-.iedic1 s.argerea &i disolu0ia con0inuturilor' .rote2;nd unitatea.
Ast,el de organi91ri a.ar 8n vise' 8n desene' 8n vi9iuni ,antas-atice' -ai ales 8n -o-ente de cri91
Ae.isod .si/oticB sau de activare a sinelui Aadolescen0iB. Iandala este instru-ent de conte-.la0ie
8n la-ais- &i 8n Voga tantric1' se reg1se&te 8n unele dansuri ritualice Aca /ora sau c1lu&arii la
noiB' 8n locuri sacre de ,or-1 rotund1 A.recu- sanctuarul de la Casterligg' J-asa t1ceriiK de la
Sar-i9egetusaB sau 8n iconogra,ie Are.re9entarea central1 a ,igurii lui Iisus 8ncon2urat de cei .atru
evang/eli&ti sau si-4olurile lorB.
17
H*$8 a ,ost cel care a .ro.us &i introdus 8n ter-inologia .si/analitic1 conce.tul de co-.le:.
Acesta a ,ost .reluat ulterior de F%!*'> A'+!% &i ceilal0i .si/anali&ti' ,iind de,init 8ns1 8n -od di,erit
de ,iecare dintre ei.
+((
cultural ca inacce.ta4ile .entru identitatea se:ual1 A-asculin1B a Eului &i care
tind s1 se gru.e9e 8n 2urul i-aginii ,e-inine ar/eti.ale. <n cultura occidental1
tradi0ional1' ,nima tinde s1 ,ie .urt1toarea .1r0ii e-o0ionale neintegrate a
41r4atului' ceea ce se -ani,est1 .rintr-o a,ectivitate do-inat1 de senti-entalis-
Aversus senti-ente nuan0ate &i -atureB. _Co-.le-entar' la ,e-eie ,nimus se
-ani,est1 ca o g;ndire nedi,eren0iat1' rigid1' ce a.elea91 la o.inii co-une &i
stereoti.ii Aversus g;ndire ,le:i4il1 &i ada.tat1B`. La aceste ,a0ete se adaug1
contactele reale .e care 41r4atul le-a tr1it cu ,e-initatea' 8n toate i.osta9ele
sale' de-a lungul vie0iiE rela0ia cu -a-a' d1daca' 4unica' .ro,esoara' .ri-a iu4it1
&.a.-.d. Aceea&i descriere este vala4il1 &i 8n ceea ce .rive&te originea &i sursele
co-.le:ului ,nimus la ,e-eie. #odul o4i&nuit 8n care aceste co-.le:e sunt
tr1ite' este .rin .roiectarea lor .e o .ersoan1 de se: o.us. Succesul sau e&ecul
individului 8n rela0ionarea cu -e-4rii se:ului o.us de.ind 8n -are -1sur1 de
cli-atul .si/ic creat acas1 de .1rin0i' de interac0iunile adul0ilor 8ntre ei &i cu
co.ilul. <n .rivin0a de9volt1rii se:uale a co.ilului' valoarea .ersonal1 atri4uit1 de
,iecare .1rinte celuilalt este 8n s.ecial se-ni,icativ1.
!omplexe -en0ionate ,recvent 8n anali9a 2ungian1 suntE complexul -ului' Gmbra'
Persona' complexele cotrasexualeE ,nima &i ,nimus.
!omplexul -ului se ,or-ea91 tre.tat .e 4a9a arhetipului @inelui &i dese-nea91 centrul identit10ii
con&tiente' su4iective. ela0ia dintre -u &i @ine este reci.roc1E @inele -otivea91 de9voltarea
-ului &i se e:tinde -ult dincolo de complexul -uluiL dar @inele se .oate -ani,esta doar .rin -u.
Un -u .uternic' coerent .resu.une con&tienti9area a c;t -ai -ulte as.ecte ce 0in de .ro.ria
.ersonalitate &i .oate su.orta -esa2ele contradictorii' situa0iile .arado:ale' se .oate i-.lica
e-o0ional 8n rela0ii ,1r1 tea-a de a se .ierde. Un -u sla4 este caracteri9at .rintr-o con&tienti9are
redus1 &i tinde s1 utili9e9e re.etitiv' rigid' -ecanis-ele de a.1rare ,or-ate 8n co.il1ria ti-.urie
Are.ri-area' negarea' disocierea 8n al4-negruB.
Gmbra este co-.le:ul care se ,or-ea91 din .1r0i re2ectate' neacce.tate ale identit10ii .ersonale.
Agresivitatea &i i-.ulsurile se:uale sunt cel -ai adesea disociate &i e:ilate 8n Gmbr 8nc1 din
co.il1rie &i r1-;n ast,el la un stadiu .ri-itiv de e:.resie' ,1r1 a avea &ansa s1 ,ie de9voltate &i
di,eren0iate .rin con&tienti9are. Gmbra 8n sine nu este .o9itiv1 sau negativ1. Ea .oate .1rea
negativ1 din .ers.ectiva i-aginii do-inante a -ului' dar con0inuturile sale reale sunt 8ntotdeauna
at;t negative' c;t &i .o9itive &i 8nc1rcate de energie .si/ic1.
Persona "masca$ se constituie ca &i co-.le: 8ntre con&tiin0a individual1 &i societate' av;nd du4lul
rol de a reali9a o anu-it1 i-.resie asu.ra celorlal0i &i de a se ada.ta. -ul con&tient este ini0ial
identic cu .ersona' .entru a se integra socialL 8n ti-.' acesta se individuali9ea91 su4 in,luen0a
con0inuturilor @inelui.
H*$8 ,ace analogia 8ntre incon&tientul .ersonal &i siste-ul solar 8n care cor.urile
cere&ti ar ,i co-.le:ele. <n anu-ite -o-ente' unul sau -ai -ulte co-.le:e se
energi9ea91 Ase constelea91B &i devin do-inante 8n s.a0iul incon&tient. De -ulte
ori' 8n dina-ica .si/ic1' un -u insu,icient de .uternic' inca.a4il s1 di,eren0ie9e
8ntre ce 8i a.ar0ine lui &i e:terior' a2unge s1 ,ie in,la0ionat cu ele-ente
incon&tiente. ,rhetipurile a2ung s1 J.osedeK individul' 8i 8-.iedic1 8-.linirea &i
-ul se identi,ic1 cu .ro4le-a Acu diverse ,a0ete ale co-.le:elor activateB. <n
st1rile .si/otice' con&tientul este co-.let ani/ilat de rev1rs1ri ale con0inutului
incon&tient. H*$8 consider1 c1 si-.to-ele .si/o.atologice &i si-4olistica
asociat1 lor sunt -ani,est1ri ale unor ar/eti.uri negli2ateE ;,rhetipurile sunt fore
+(*
psihice vii care cer s fie luate n serios i au un mod straniu de a fi sigure de
acest lucru. Nntotdeauna sunt aductoare de protecie i de salvare i violarea lor
are ca o consecin ;pericolele sufletului< cunoscute din psihologia primitivilor.
Iai mult, ele sunt cauzele infailibile ale tulburrilor nevrotice i chiar psihotice,
comportnduse exact precum organele fizice ori sistemele funcionale negli.ate
sau maltratate.< "H*$8> +@5@B Anali9a tera.eutic1 ur-1re&te o re,lectare a -ului
asu.ra sie&i' con&tienti9area &i reconsiderarea as.ectelor negli2ate &i o
decentrare de .e .ro4le-ele incon&tiente.
?ndividuarea este un conce.t central 8n anali9a 2ungian1 &i se re,er1 la .rocesul
.rin care .ersoana 8ncearc1 s1 8n0eleag1 &i s1 valori,ice toate .oten0ialit10ile
8nn1scute ale .si/icului s1u' 8n sensul de autodes1v;r&ire. J?ndividuare
nseamn a deveni o fiin individual, iar n msura n care prin individualitate
nelegem unicitatea noastr cea mai intim, ultim i necomparabil, nseamn
a deveni propriul @ine. %e aceea, am putea traduce individuare i prin ;a.ungere
la propriul @ine< sau ;realizare de sine<."H*$8> +@(?B Sensul individu1rii A&i al
,unc0iei religioase a @ineluii$ este rela0ionarea -ului cu @inele' asu-area
con&tient1 &i res.onsa4il1 a deci9iilor 8n sensul indicat de @ine. H*$8 su4linia91
c1 .osi4ilit10ile ar/eti.ale ale .si/icului sunt neli-itate' ceea ce ,ace ca dorin0a
de a 8-.lini total aceste virtualit10i s1 r1-;n1 un ideal uto.ic. O ast,el de
atitudine .er,ec0ionist1 va ,i tr1it1 ca e&ec' deoarece -ul r1-;ne ve&nic .arte a
unui 8ntreg -ai cu.rin91tor' -ai .ro,und' re.re9entat de @ine ca imago dei
Ai-aginea divinit10iiB.
NTREBRI PENTRU CURSANI
&. -xplicai concepia freudian asupra apariiei simptomelor
nevrotice i a modului de tratare a acestora prin terapia psihanalitic.
0. ,rgumentai prin ce se aseamn i prin ce se deosebete
concepia .ungian de concepia freudian asupra structurrii
psihicului uman.
/. Prezentai principalele modificri i completri aduse de Dung
conceptelor i tehnicilor psihanalitice clasice.
(. !aracterizai contribuia neofreudienilor la progresul psihoterapiei.
7. -numerai i prezentai cteva direcii posibile de utilizare a
visurilor pacienilor n terapie, ca modalitate de acces la coninuturile
incontiente ale psihicului. ,rgumentai utilitatea unui astfel de
demers.
+(3
). !are considerai c sunt avanta.ele i dezavanta.ele utilizrii unui
demers analitic n tratarea unui pacient cu tulburare psihic.
2. ?dentificai n viaa cotidian exemple pentru fiecare dintre
mecanismele de aprare. Nncercai s descoperii care sunt
mecanismele de aprare care v caracterizeaz.
BIBLIOGRAFIE
. FREUD S#8)*$'> 4pere, Editura Trei' %ucure&ti' +@@@-()))
2. HOLDEVICI I%#$&> -lemente de psihoterapie' Editura All'
%ucure&ti' +@@6
7. HUNG C&%+ G*-/&6> ,mintiri, vise, reflecii consemnate i editate
de ,niela DaffL, Editura Hu-anitas' %ucure&ti' +@@6
9. LIEBERT R(:!%/D SPIEGLER M#0.&!+> PersonalitE, @trategies
and ?ssues, Paci,ic Grove' Cali,ornia' +@@5
;. MINULESCU M#.&!+&> ?ntroducere n analiza .ungian,
Editura Trei' %ucure&ti' ())+.
V. ORIENTAREA COMPORTAMENTAL N
PSIHOTERAPIE
V.. P-#.(/!%&,#& 0(),(%/&)!$/&+3
V... F*$'&)!$/&%! /!(%!/#03
+(5
Orientarea co-.orta-ental1 A4e/aviorist1B s-a conturat 8n do-eniul .si/ologiei
A8n Statele Unite ale A-ericiiB la de4utul secolului >>' 8n contrast cu a4ordarea
.si/odina-ic1 a .ersonalit10ii. S.re deose4ire de strategia .si/analitic1' con,or-
c1reia co-.orta-entele re.re9int1 se-ne sau indicii asu.ra .ersonalit10ii de
4a91' .ro,unde' res.ectiv asu.ra .roceselor incon&tiente' 4e/aviori&tii se
concentrea91 asu.ra co-.orta-entelor 8n sine. Strategia co-.orta-ental1 se
,ocali9ea91 asu.ra conduitei actuale &i' 8n loc s1 inter.rete9e .ro4le-ele
.re9ente ca si-.to-e ale unor tul4ur1ri ascunse' le .rive&te ca ,iind rspunsuri
dezadaptative nvate care ar tre4ui s1 constituie 0intele directe ale interven0iei
tera.eutice. Ei su4linia91 c1' de&i o40inerea insig/t-ului este un sco. i-.ortant 8n
orice de-ers .si/otera.eutic' acesta nu asigur1' .rin sine' sc/i-4area
co-.orta-entului. Adeseori reu&i- s1 8n0elege- de ce reac0ion1- 8ntr-un
anu-it ,el 8ntr-o situa0ie dat1' dar nu sunte- ca.a4ili s1 ne sc/i-41- &i -odul
de a ne co-.orta. <n contrast cu tera.iile dina-ice' care 8ncearc1 s1 sc/i-4e
anu-ite as.ecte ale .ersonalit10ii individului .rintr-un sonda2 la4orios &i de lung1
durat1 al incon&tientului' tera.iile co-.orta-entale tind s1 se centre9e .e
-odi,icarea co-.orta-entelor de9ada.tative 8n situa0ii s.eci,ice.
Conce.tele de la 4a9a orient1rii co-.orta-entale sunt cele de nvare &i de
mediu "situaie$. O .re9u-0ie de 4a91 a 4e/avioris-ului este aceea c1
co-.orta-entul se -odi,ic1 .rin 8nv10are &i e:.erien01 &i 0ine -ai .u0in de
ereditate &i de ,actorii 4iologici. :eoriile nvrii a,ir-1 c1 .ersonalitatea u-an1
se structurea91 &i ,unc0ionea91 8n ,unc0ie de sti-ulii e:terni' de situa0iile' rolurile
&i interac0iunile sociale. <n ,elul acesta' este contra9is1 teoria .si/analitic1 clasic1
con,or- c1reia .ersonalitatea u-an1 &i -ani,est1rile ei de.ind de ,or0e .si/ice
interne' a4isale' incon&tiente. Con,or- co-.orta-entali&tilor' toate reac0iile'
e-o0iile &i de.rinderile de9ada.tative au ,ost ac/i9i0ionate 8n cursul vie0ii
individuale' cu alte cuvinte au ,ost 8nv10ate. Ele s-au ,i:at deoarece' la un
-o-ent dat din istoria individului' i-au .er-is acestuia s1 ,ac1 ,a01 stresului' s1
evite anu-ite e:.erien0e trau-ati9ante. Ulterior' aceste reac0ii se generali9ea91
&i tind s1 ,ie re.etate nu nu-ai 8n .re9en0a acelor sti-uli aversivi care le-au
generat' ci &i 8ntr-o serie de alte situa0ii oarecu- ase-1n1toare. De e:e-.lu'
cineva care a constatat c1 evitarea este o -odalitate e,icient1 de a ,ace ,a01
atacurilor unor .ersoane agresive .oate a2unge s1 re.ete acela&i .attern de
rela0ionare 8n toate situa0iile sociale' c/iar 8n 8nt;lnirea cu .ersoane nonagresive.
eac0iile de9ada.tative nedorite' reunite su4 denu-irea generic1 de nevro91'
sunt considerate de c1tre co-.orta-entali&ti dre.t ,eno-ene 8nv10ate &i ele ,ac
o4iectul tera.iei. Psi/otera.ia 4e/aviorist1 se adresea91 direct acestor si-.to-e
.e care 8&i .ro.une s1 le eli-ine tot .rintr-un .roces de de9v10are-8nv10are.
+?

18
Tera.eu0ii de orientare co-.orta-entalist1 citea91 adesea unul dintre cele4rele e:.eri-ente
ale lui M&/-($ &i R&@$!% A+@()B' .entru a de-onstra c1 reac0iile e-o0ionale' si-.to-ele
nevrotice sunt 8nv10ate &i .ot ,i condi0ionate 8n decursul e:isten0ei u-ane. Este vor4a de ca9ul
JIicul ,lbertK' un 41ie0el de ++ luni care ini0ial nu avea nici un ,el de reac0ie la vederea unui
&o4olan al4. <n ur-a asocierii re.etate a .re9ent1rii ani-alului cu un 9go-ot ,oarte .uternic'
co.ilul a de9voltat o reac0ie de tea-1 la a.ari0ia ani-alului' reac0ie care ulterior s-a generali9at'
a.1r;nd &i la alte ani-ale sau 2uc1rii ,a4ricate din 4lan1 ori din .lu&.
+(6
De ase-enea' 8n vi9iunea 4e/aviorist1' co-.orta-entul este re9ultatul unei
.er-anente interac0iuni dintre varia4ilele .ersonale &i cele din mediu. Persoana
&i situa0iile cu care se 8nt;lne&te aceasta se in,luen0ea91 reci.roc. Psi/anali9a
a,ir-1 c1 .atternurile co-.orta-entale se de9volt1 de ti-.uriu &i se sta4ili9ea91
8n via0a adult1. Du.1 co-.orta-entali&ti 8ns1' consisten0a co-.orta-ental1
de.inde de situa0ie' ac0iunile oa-enilor ,iind constante 8n condi0ii si-ilare' dar
variind 8n situa0ii di,erite. Cu alte cuvinte' co-.orta-entul este n funcie de
situaie' iar un de-ers .si/otera.eutic co-.orta-ental .resu.une adeseori &i o
interven0ie asu.ra -ediului.
Tera.iile co-.orta-entale utili9ea91 o larg1 varietate de te/nici' toate av;nd 8n
co-un trei caracteristici esen0ialeE
M('#"#0&%!& 0(),(%/&)!$/!+(%-1#$/3. Tera.iile co-.orta-entale se
adresea91 unor co-.orta-ente s.eci,ice' 4ine deli-itate' nu-ite
comportamenteint. <n -od ti.ic' clien0ii 8&i descriu di,icult10ile 8n
ter-eni vagi' generali' cu- ar ,iE J-1 si-t an:ios' su.ra8ncordatK' Jnu
-1 .ot concentra' -1 si-t nea2utorat &i de.1&it de situa0iiK' Jsunt
de9orientat' con,u9' -1 si-t singurK. <n .ri-a &edin01' .si/otera.eutul
ascult1 atent a,ir-a0iile clientului &i-l a2ut1 s1-&i de,ineasc1 .ro4le-a 8n
ter-eni de co-.orta-ente. A.oi' se reali9ea91 desco-.unerea
acesteia 8n sco.uri s.eci,ice' identi,ic;ndu-se co-.orta-entele-0int1
Ade e:e-.lu' din ceea ce clientul descrie ca an:ietate &i
su.ra8ncordare se caut1 co-.orta-entele de re,erin01E .entru un
individ e:.erien0a su4iectiv1 a an:iet10ii .oate duce la evitarea
anu-itor situa0ii' 8n ti-. ce .entru altul .oate deter-ina o sla41
.er,or-an01 .ro,esional1B. Fa.tul c1 acest ti. de de-ers se
,ocali9ea91 .e co-.orta-ente-0int1 nu 8nsea-n1 c1 evit1 .ro4le-ele
co-.le:e' ci c1 .ri-ul .as const1 8ntotdeauna 8n desco-.unerea
acestora 8n ele-ente co-.onente. Pro4le-ele cu ,a0ete -ulti.le sunt
tratate secven0ial &i nu si-ultan. Tera.iile co-.orta-entale tratea91
doar unul sau dou1 co-.orta-ente-0int1 o dat1 &i' a4ia du.1 o40inerea
succesului 8n acest ca9' se trece la un alt co-.orta-ent.
T%&/&)!$/*+ 0* )!$1#$!%!& 0($'#1##+(%. Princi.iul du.1 care lucrea91
tera.eu0ii co-.orta-entali&ti este acela c1 ,actorii care cau9ea91 sau
-en0in 8n -od o4i&nuit co-.orta-entul-0int1 tre4uie .1stra0i Anu evita0i
sau 8nl1tura0iB 8n ti-.ul tera.iei. Pentru aceasta' din .ri-ele &edin0e
tre4uie anali9ate condi0iile' sti-ulii .re9en0i 8naintea a.ari0iei
co-.orta-entului-0int1 AantecedenteleB &i re9ultatele lui asu.ra
.ro.riei .ersoane' asu.ra celorlal0i sau asu.ra -ediului Aconsecin0eleB.
De e:e-.lu' .entru un client su.ra.onderal' al c1rui co-.orta-ent-0int1
este -;ncatul e:cesivE
Antecedente Consecin0e
Seara A-o-entul 9ileiB
Singur acas1 Acine e .re9entB
<i vine s1 -1n;nce
Se si-te vinovat
+(7
Plictiseal1 Ace se 8nt;-.l1B
Frustrare Ace se 8nt;-.l1B
SnacQsuri 8n cas1 A8n ce condi0iiB
Cre&te 8n greutate
Hainele nu-l -ai 8nca.
Este .oreclit J4uc1latulK
La -en0inerea condi0iilor se renun01 doar 8n sco. tera.eutic' adic1 .entru
a -odi,ica co-.orta-entul-0int1 A8n e:e-.lul de -ai sus' se .oate
.rescrie' de .ild1' ca clientul s1 ia -1suri .entru a nu r1-;ne seara
singur sau s1 nu -ai .1stre9e snacQs-uri 8n cas1B.
U/#+#E&%!& '! /!.$#0# 0!$/%&/! ,! &01#*$!. S.re deose4ire de
.si/otera.iile ver4ale A.recu- .si/anali9a' tera.ia centrat1 .e client &.a.B'
care utili9ea91 8n .ri-ul r;nd dialogul ca ,or-1 de interven0ie tera.eutic1'
tera.iile co-.orta-entale i-.lic1 activ clientul' care reali9ea91 o serie de
ac0iuni .entru a-&i re9olva .ro4le-ele. Acesta .ri-e&te o serie de te-e
.entru acas1' 8&i o4serv1 &i notea91 co-.orta-entele-0int1' e:ersea91
co-.orta-ente ada.tative &i 8&i organi9ea91 condi0iile de via01 .entru a
crea &i 8nt1ri co-.orta-ente ada.tative. Pe scurt' clientul devine activ &i
nu nu-ai g;nde&te &i vor4e&te des.re di,icult10ile sale.
Un de-ers tera.eutic co-.orta-ental co-.let .resu.une .arcurgerea a .atru
,a9e o4ligatoriiE
o .reci9area as.ectului co-.orta-ental inadecvat Ac;nd a a.1rut'
cu-' 8n ce 8-.re2ur1ri' 8n ce condi0ii continu1 s1 a.ar1BL
o deli-itarea si-.to-elor-0int1 &i a o4iectivelor tera.ieiL
o alegerea uneia sau -ai -ultor te/nici co-.orta-entale .otrivite &i
sta4ilirea unui .rogra- .si/otera.euticL
o evaluarea re9ultatelor 8n ra.ort cu stadiul anterior tera.iei.
V..2. T!.$#0# -,!0#"#0! ,-#.(/!%&,#!# 0(),(%/&)!$/&+!
O dat1 ce co-.orta-entul-0int1 care se cere -odi,icat a ,ost s.eci,icat'
tera.eutul &i clientul ela4orea91 8-.reun1' de co-un acord' un program de
terapie ce include o co-4ina0ie de te/nici co-.orta-entale. Psi/otera.eutul
este cel care alege -etodologia cea -ai .otrivit1 .entru .ro4le-atica clientului &i
8i .ro.une acestuia o sc/e-1 de trata-ent. Princi.alele te/nici .si/otera.eutice
co-.orta-entale suntE desensibilizarea sistematic progresiv, expunerea ;in
vivo<, tehnica stingerii comportamentelor nedorite, ntrirea selectiv, modelarea,
terapia aversiv, antrenamentul asertiv, autoreglarea.
+. D!-!$-#:#+#E&%!& -#-/!)&/#03 ,%(8%!-#63. Desensi4ili9area siste-atic1
.rogresiv1 .oate ,i .rivit1 ca un .roces de decondi0ionare sau de
contracondi0ionare. Ter-enul 8i a.ar0ine lui M(+,! A+@5?B care a de9voltat
aceast1 te/nic1' e,icient1 -ai ales 8n eli-inarea ,o4iilor sau te-erilor Ade
+(?
e:e-.lu' ,o4ia de 8n1l0i-e' ,o4ia de ani-ale' agora,o4ia' claustro,o4ia etc.B' dar
&i 8n reducerea tracului' 8n ca9uri de i-.oten01 &i ,rigiditate' 8n tul4ur1ri an:ioase.
Const1 8n a-l 8nv10a .e su4iect ca' 8n .re9en0a sti-ulilor an:iogeni' i-aginari sau
reali' s1 se rela:e9e sau s1 se co-.orte 8ntr-un -od care este inco-.ati4il cu
a.ari0ia an:iet10ii. Deoarece o constatare ele-entar1 arat1 c1 este di,icil s1 ,ii
rela:at &i an:ios 8n acela&i ti-.' rela:area este .rinci.alul ti. de r1s.uns
ada.tativ utili9at .entru a contracara an:ietatea
+@
. #etoda cu.rinde ur-1toarele
eta.eE
aB <nv10area rela:1rii Adurea91 de regul1 ca- 6 &edin0eB. A&e9at 8ntr-o
.o9i0ie con,orta4il1 Aculcat' &e9;nd sau se-i&e9;ndB' clientul se
antrenea91 siste-atic' su4 8ndru-area .si/otera.eutului' 8n rela:area
tuturor gru.elor -usculare. <nva01 .rogresiv s1 ,ac1 distinc0ia 8ntre
rela:are &i 8ncordare' 8ncord;nd &i rela:;nd ,iecare gru. -uscular' &i
s1 discri-ine9e grade variate de tensiune. E:erci0iile de rela:are sunt
reco-andate &i ca sarcini .entru acas1. Uneori .ot ,i utili9ate
-edica-ente sau /i.no9a .entru .ersoanele inca.a4ile s1 se rela:e9e
alt,el.
4B Sta4ilirea ierar/iei situa0iilor generatoare de an:ietate' 8n ordine
descresc1toare' de la situa0ia cea -ai an:iogen1 .;n1 la cea -ai .u0in
an:iogen1. <n aceast1 a doua eta.1' sti-ulii care st;rnesc an:ietatea
clientului sunt identi,ica0i &i ordona0i 8ntr-o ierar/ie a an:iet10ii. De -ulte
ori' oa-enii se si-t s.eria0i 8n di,erite -o-ente' ,1r1 a ,i con&tien0i de
condi0iile care a-.li,ic1 senti-entul de tea-1. <n ast,el de ca9uri'
tera.eutul 8l a2ut1 .e client s1 desco.ere situa0iile .roduc1toare de
an:ietate .rintr-un interviu cu 8ntre41ri detaliate sau .rin inventare de
autoevaluare. Este i-.ortant ca ierar/ia s1 ,ie 4ine individuali9at1'
0in;nd cont de ,a.tul c1 situa0ii .ro,und an:iogene .entru un individ .ot
,i neutre sau c/iar .l1cute .entru un altul Ade e:e-.lu' -;ng;ierea
unui c;ine este un gest ,iresc' .l1cut .entru -ul0i oa-eni' dar 8nalt
an:iogen .entru un client cu ,o4ie de c;iniB.
cB Desensi4ili9area .ro.riu-9is1. Du.1 ce su4iectul st1.;ne&te 4ine
te/nica de rela:are' este e:.us gradual sti-ulilor succesivi' din ce 8n
ce -ai an:iogeni' din ierar/ia sta4ilit1 anterior. Desensi4ili9area se
,ace 8n condi0ii de rela:are .ro,und1' sco.ul ,iind asocierea de sti-uli
an:iogeni cu rela:area .entru a Js.argeK asocierea de9ada.tativ1
anterioar1 Asti-ul-an:ietateB &i a o 8nlocui cu un r1s.uns ada.tativ.
Su4iectului i se cere s1 se rela:e9e cu oc/ii 8nc/i&i &i s1 8&i i-agine9e
ini0ial scene neutre &i a.oi ,iecare din situa0iile din ierar/ie' 8nce.;nd cu
cea -ai .u0in an:iogen1. <n -o-entul 8n care .acientul a,ir-1 c1
si-te an:ietate' &edin0a se 8nc/eie cer;ndu-i-se s1 se concentre9e .e
starea de rela:are. Trata-entul continu1 .;n1 c;nd su4iectul devine
ca.a4il s1 r1-;n1 destins 8n ti-. ce 8&i re.re9int1 scene care anterior
8i .roduceau tea-1' 8ncordare.
19
Alte r1s.unsuri ada.tative care .ot ,i utili9ate 8n desensi4ili9area siste-atic1 .rogresiv1 includE
r;sul &i u-orul' g;ndurile .l1cute' -;ncatul' co-.orta-entul asertiv' e:citarea se:ual1.
+(@
Atunci c;nd -ai -ul0i clien0i su,er1 de aceea&i tea-1' desensi4ili9area se .oate
,ace 8n gru.. De regul1' .entru a ,i e,icient1' e:.unerea la sti-uli an:iogeni
i-aginari este ur-at1 de e:.unerea gradual1 la sti-uli reali = a&anu-ita
desensi4ili9are Jin vivoK.
(. EF,*$!%!& S#$ 6#6(T -erge .e acela&i .rinci.iu ca &i te/nica .recedent1'
.acientul ,iind 8ns1 instruit s1 se con,runte cu situa0iile reale .e care &i le-a
i-aginat 8n ti-.ul &edin0elor de tera.ie sau direct' ,1r1 a -ai trece .rin eta.a
i-aginativ1. Sco.ul este de a reu&i s1 .1stre9e starea de rela:are 8n .re9en0a
sti-ulilor res.ectivi. Este un .rocedeu -ai e,icient dec;t si-.la i-aginare a
situa0iilor .roduc1toare de an:ietate' dar unii .acien0i au nevoie s1 8ncea.1 cu
nivelul i-aginativ &i a.oi s1 e:.eri-ente9e situa0iile concrete.
*. T!.$#0& -/#$8!%## 0(),(%/&)!$/!+(% $!'(%#/! .orne&te de la .rinci.iul c1'
e:.un;nd .e cineva direct la sti-uli .roduc1tori de an:ietate' .ersoana
desco.er1 c1 nu se 8nt;-.l1 ni-ic r1u' ceea ce .oate conduce la stingerea
co-.orta-entului de tea-1. Con,runtarea cu situa0iile an:iogene se .oate ,ace
8n .lan i-aginar' tera.eutul -anevr;nd ast,el situa0ia 8nc;t s1 .roduc1 ra.id o
cre&tere -asiv1 a an:iet10ii Ate/nica i-.lo9iv1B sau .rin e:.unerea real1' -ai
ales la .acien0ii cu ca.acit10i i-aginative li-itate Ate/nica e:.unerii = ,loodingB.
Prin e:.uneri re.etate la situa0ii an:iogene 8n condi0ii de securitate a,ectiv1 A8n
.re9en0a tera.eutului sau a altei .ersoane de 8ncredereB' sti-ulii an:iogeni 8&i
.ierd ,or0a &i co-.orta-entul de evitare a res.ectivelor situa0ii are tendin0a s1 se
sting1. Aceste te/nici se dovedesc e,iciente -ai ales 8n tratarea agora,o4iei Acare
i-.lic1 tea-a de a .1r1si un loc sigur' cu- este locuin0aB &i a tul4ur1rilor
o4sesiv-co-.ulsive. De&i -area -a2oritate a .acien0ilor r1s.und ,avora4il la ele'
unii su4iec0i nu o40in re9ultate' iar la un nu-1r ,oarte -ic se .oate .roduce c/iar
o e:acer4are a si-.to-atologiei.
3. $/3%#%!& -!+!0/#63. Ideea de la 4a9a acestei te/nici este aceea c1 -odelele
de co-.orta-ent 8nv10ate au tendin0a de a sl14i &i de a dis.1rea 8n ti-.' dac1
nu sunt 8nt1rite cores.un91tor. Te/nica este e,icient1 -ai ales la co.ii' 8n
situa0iile 8n care co-.orta-entul nedorit a ,ost 8nt1rit ,1r1 voie de .ersoanele din
2ur. Procedura i-.lic1 reco-.ensarea co-.orta-entelor de9ira4ile &i ignorarea
celor inde9ira4ile. De e:e-.lu' un 41ie0el care 8n -od o4i&nuit 0i.1 .entru a
atrage aten0ia -a-ei .oate ,i ignorat de c;te ori se co-.ort1 ast,el' ,iind 8n
sc/i-4 tratat cu aten0ie atunci c;nd vine l;ng1 -a-1 &i i se adresea91 .e un ton
nor-al. Te/nica este utili9at1 cu succes 8n tratarea enure9isului' agresivit10ii'
cri9elor de ,urie' co-.orta-entelor de deran2are a colegilor 8n clas1' retragerii
sociale' .er,or-an0elor &colare sc19ute' .recu- &i 8n ca9ul co.iilor auti&ti' a
adul0ilor retarda0i &i a .acien0ilor cu 4oli -entale severe.
5. M('!+&%!& .resu.une 8nsu&irea unor -odele de co-.orta-ent de9ira4ile .rin
o4servarea &i i-itarea altor .ersoane' cu- ar ,i tera.eutul' 8ngri2itorul sau
.1rintele A.rinci.iul de 4a91 este cel al 8nv101rii .rin o4servareB. Deoarece
o4servarea altor -odele este .rinci.ala -odalitate .rin care oa-enii 8nva01'
+*)
.ersoanele cu r1s.unsuri de9ada.tative .ot .relua strategii -ai 4une de a
reac0iona .rivind al0i oa-eni care .un 8n ac0iune co-.orta-ente ada.tative A,ie
direct' ,ie 8nregistr1ri .e casete videoB. Te/nica s-a dovedit e,icient1 8n ,or-area
de de.rinderi de autoservire la .acien0ii de,icien0i -intal' .recu- &i 8n de.1&irea
an:iet10ii' c;nd .ersoana are &ansa de a o4serva .e altcineva trec;nd .rin
situa0ia .rovocatoare de an:ietate ,1r1 a ,i r1nit. De e:e-.lu' .entru o .ersoan1
care vrea s1 sca.e de tea-a de &er.i' 8nainte ca ea s1 ating1 un &ar.e'
tera.eutul 8i .oate o,eri un -odel' lu;nd &i 0in;nd ani-alul 8n -;ini ,1r1 s1
-ani,este tea-1 &i ar1t;ndu-i c1 nu se 8nt;-.l1 ni-ic .ericulos.
6. T!%&,#& &6!%-#63 const1 8n 8nl1turarea -odelelor nedorite de co-.orta-ent
.rin -etoda clasic1 a sanc0iunilor' deci .rin ,olosirea de sti-uli aversivi Acel -ai
des utili9a0i sti-uli aversivi sunt &ocurile electriceB. Te/nica a ,ost a.licat1 ini0ial
8n tratarea to:ico-anilor' a devia0iilor se:uale &i a de.rinderilor co-.ulsive'
res.ectiv a co-.orta-entelor care o,er1 grati,ica0ii i-ediate individului' dar au
consecin0e negative .e ter-en lungE sunt inadecvate social' .ro/i4ite cultural &i
d1un1toare .si/ic. A -ai ,ost a.licat1 .entru tul4ur1ri sau de.rinderi nedorite caE
,u-atul' consu-ul de alcool' -;ncatul e:cesiv' co-.orta-ente .si/otice 4i9are'
enure9isul. Un e:e-.lu este tratarea co-.orta-entului de consu- de alcool
Asau de ,eti&is- transvesticB .rin asocierea sa cu grea0a .rovocat1 de
ad-inistrarea unei su4stan0e. La ora actual1' utili9area &ocurilor electrice &i a
altor sti-uli aversivi a sc19ut -ult' at;t datorit1 as.ectelor etice i-.licate' c;t &i
datorit1 ,a.tului c1 noile co-.orta-ente de9ira4ile induse nu au tendin0a de a se
generali9a &i la alte situa0ii dec;t strict cele asu.ra c1rora s-a ac0ionat direct Ade
e:e-.lu' un alcoolic .oate ,i decondi0ionat .rin sti-uli aversivi .entru consu-ul
de vin' dar decondi0ionarea nu se e:tinde &i la alte 41uturi alcooliceB.
Psi/otera.ia aversiv1 este .rivit1 actual ca o -odalitate de a sto.a r1s.unsurile
de9ada.tative .entru o .erioad1 de ti-. 8n care ar e:ista .osi4ilitatea de a
.roduce -odi,ic1ri 8n stilul de via01 al su4iectului .rin 8ncura2area
co-.orta-entelor ada.tative care au tendin0a de a se auto8nt1ri.
7. A$/%!$&)!$/*+ &-!%/#6 a ,ost utili9at at;t ca -etod1 de desensi4ili9are' c;t &i
de ,or-are &i .racticare a unor a4ilit10i de a ,ace ,a01 di,eritelor situa0ii de via01.
Este indicat 8n ca9ul .ersoanelor cu di,icult10i 8n sta4ilirea de contacte
inter.ersonale din cau9a an:iet10ii ridicate care 8i 8-.iedic1 s1 se e:.ri-e li4er &i
s1 8&i -ani,este senti-entele. De ase-enea' este util1 .entru .ersoanele care
au di,icult10i 8n a cere ceea ce doresc sau 8n a-i re,u9a .e ceilal0i' .er-i0;ndu-le
s1 8i -ani.ule9e sau s1 .ro,ite de .e ur-a lor A.ersoane care nu .ot re,u9a s1
,ac1 un serviciu unui .rieten' de&i ce li se cere este e:tre- de di,icilL care au un
&e, care 8i critic1 .e nedre.t' care sunt deran2a0i de co-.orta-entul v;n91toarei
sau de re.ara0ia ,1cut1 de -ecanic' dar nu s.un ni-ic etc.B. #ultor oa-eni nu le
.lace s1 ,ac1 ,a01 unor ast,el de situa0ii' dar e:ist1 .ersoane c1rora le este at;t
de tea-1 s1 ,ie asertive' 8nc;t nu s.un ni-ic' dar acu-ulea91 senti-ente de
inadecvare &i de ne-ul0u-ire Aresenti-enteB. Antrena-entul asertiv are -enirea
de a-l 8nv10a .e client s1 8&i e:.ri-e direct &i adecvat g;ndurile &i e-o0iile.
Antrena-entul se des,1&oar1 8n eta.e' co-.orta-entul asertiv ,iind .racticat
+*+
ini0ial 8n ca4inetul de .si/otera.ie' .rin 2oc de rol 8-.reun1 cu .si/otera.eutul &i'
a4ia ulterior' 8n via0a real1.
K. A*/(%!8+&%!&. Deoarece 8ntr-un de-ers co-.orta-ental tera.eutul &i clientul
se 8nt;lnesc rareori -ai des de o dat1 .e s1.t1-;n1' acesta din ur-1 tre4uie s1
8nve0e s1 8&i controle9e Aregle9eB co-.orta-entul .ro.riu' ast,el 8nc;t s1
8nregistre9e .rogrese &i 8n a,ara &edin0elor .si/otera.eutice. #ai -ult' dac1
.ersoana si-te c1 este res.onsa4il1 .entru sc/i-41rile &i .rogresele o40inute'
cre&te .ro4a4ilitatea -en0inerii acestora. Autoreglarea i-.lic1 o4servarea'
-onitori9area .ro.riilor co-.orta-ente &i utili9area de te/nici variate .entru
-odi,icarea celor inadecvate Aauto8nt1rirea' autosanc0ionarea' de9voltarea de
r1s.unsuri inco-.ati4ile &.a.B. Iat1 -ai 2os un e:e-.lu de .rogra- de
autoreglare .entru un .acient su.ra.onderal' .entru a-l a2uta s1 8&i regle9e
a.ortul ali-entar Adin Milgards ?ntroduction to PsEchologE, ..566BE
AUTOMONITORIZAREA
<!EGISTII HIL!ICE
eali9e9i o 8nregistrare detaliat1 a tot ceea ce -1n;nci. !ote9i cantitatea consu-at1' ti.ul de
/ran1 &i valoarea caloric1' -o-entul 9ilei &i circu-stan0ele 8n care ai -;ncat. Aceast1
8nregistrare va sta4ili a.ortul caloric care 8&i -en0ine greutatea actual1. Te va a2uta' de
ase-enea' s1 identi,ici sti-ulii care .roduc &i 8nt1resc co-.orta-entul de /r1nire.
GAFICUL GEUTI"II
Decide c;t de -ult vrei s1 sca9i 8n greutate &i sta4ile&te-0i ca o4iectiv .entru s1.t1-;na aceasta.
O4iectivul t1u tre4uie s1 ,ie realist A+ Qg -+ +T(QgB. !otea91-0i 8n ,iecare 9i greutatea .e ,oaia cu
gra,icul. Pe l;ng1 ,a.tul c1 80i .er-ite s1 ve9i cu- varia91 greutatea ta 8n ,unc0ie de a.ortul
ali-entar' aceast1 8nregistrare vi9ual1 80i va sti-ula e,orturile de a 0ine regi-' .e -1sur1 ce
consta0i .rogresele.
CONTROLUL CONDIIILOR STIMUL
Utili9ea91 ur-1toarele .rocedee .entru a reduce rata sti-ulilor asocia0i cu -;ncareaE
+. #1n;nc1 nu-ai la ore ,i:e' la o anu-it1 -as1' ,olosind un anu-it scaun' ,a01 de -as1'
,ar,urii &.a.-.d. 5u -;nca la alte ore sau 8n alte locuri Ade e:e-.lu 8n .at sau st;nd 8n
.icioare' 8n 4uc1t1rieB.
(. 5u co-4ina -;ncarea cu alte activit10i' ca cititul sau uitatul la TC.
*. P1strea91 8n cas1 doar acele ali-ente .er-ise de dieta ta.
3. Cu-.1r1 -;ncare nu-ai du.1 ce ai servit -asaL dar nu-ai acele .roduse .e care le-ai
notat .e o list1 .reg1tit1 anterior
MODIFICAREA COMPORTAMENTULUI ACTUAL DE ALIMENTARE.
Utili9ea91 ur-1toarele .rocedee .entru a 8ntreru.e acele r1s.unsuri care te ,ac s1 -1n;nci
+*(
auto-atE
+. #1n;nc1 ,oarte 8ncet' ,iind ,oarte atent la -;ncare.
(. Ter-in1 de -estecat &i de 8ng/i0it 8nainte s1 iei din nou -;ncare 8n ,urculi01.
*. Pune tac;-urile 2os .entru scurte .au9e .eriodice 8nainte de a continua s1 -1n;nci.
DEZVOLTAREA DE RSPUNSURI INCOMPATIBILE
C;nd e&ti tentat s1 -1n;nci 8n alte -o-ente dec;t cele sta4ilite' g1se&te o activitate su4stitutiv1
care este inco-.ati4il1 cu -;ncatul. De e:e-.lu' c;nt1' -ergi la .li-4are' vor4e&te cu un
.rieten A.re,era4il cu unul care &tie c1 0ii regi-B' studia91-0i 8nregistr1rile 9ilnice &i /arta greut10ii'
notea91-0i c;t din greutate ai sc19ut.
AUTONTRIREA
Aran2ea91 ast,el' 8nc;t s1 te reco-.ense9i cu o activitate care 80i .lace ATC' citit' cu-.1r1turi'
vi9it1 la un .rietenB c;nd ai res.ectat .rogra-ul de autoreglare a /ranei o 9i 8ntreag1. Plani,ic1-0i
reco-.ense -ai -ari Ade e:e-.lu s1 cu-.eri ceva ce 80i dore&tiB .entru o anu-it1 greutate
.ierdut1. Auto.ede.sirea Aalta dec;t a nu-0i o,eri o reco-.ens1B este .ro4a4il -ai .u0in e,icient1'
deoarece dieta este oricu- o activitate destul de de.ri-ant1. Dar .o0i reduce ,recven0a
i-.ulsurilor de a -;nca rea-intindu-0i i-ediat cu voce tare consecin0ele ne.l1cute sau .rivind o
.o91 neatractiv1 cu tine 8n costu- de 4aie.
V.2. P-#.(/!%&,##+! 0(8$#/#6-0(),(%/&)!$/&+!
V.2.. F*$'&)!$/&%! /!(%!/#03
A&a cu- reiese din studierea tera.iilor 4e/avioriste' acestea se ,ocali9ea91 .e
-odi,icarea direct1 a co-.orta-entului' ignor;nd 8n sc/i-4 .rocesele ra0ionale'
de g;ndire. Co-.orta-entali&tii utili9ea91 o a4ordare strict1 de ti.ul sti-ul-
r1s.uns' consider;nd orice re,erire la siste-ele de credin0e &i de atitudini ale
su4iec0ilor ca o re8ntoarcere la intros.ec0ia neveri,ica4il1 &tiin0i,ic &i criticat1 de
M&/-($ la 8nce.utul secolului >>. Totu&i' o4serv;nd cu ti-.ul c1 ,actorii cognitivi
Ag;ndurile' a&te.t1rile' inter.ret1rile date eveni-entelorB sunt i-.ortan0i 8n
deter-inarea co-.orta-entelor' -ul0i .si/otera.eu0i au 8nce.ut s1-i ia 8n calcul
8n cadrul .rocesului tera.eutic AB&$'*%&' +@?6B. Psi/otera.ia cognitiv-
co-.orta-ental1 a .reluat te/nicile 4e/avioriste de -odi,icare a
co-.orta-entelor' le-a ad1ugat &i .roceduri destinate sc/i-41rii convingerilor
de9ada.tative. O idee i-.ortant1' care s-a des.rins din nu-eroase cercet1ri
situate la 4a9a tera.iilor cognitiv-co-.orta-entale' este aceea c1 -odul 8n care
.ersoana se co-.ort1 8n con,runtarea cu o4stacolele e:terne 0ine nu nu-ai de
-1ri-ea o4iectiv1 a acestora' ci &i de i-aginea' de re,lectarea lor 8n .lan intern'
su4iectiv. De e:e-.lu' cineva care -erge noa.tea .rin .1dure .oate 8nt;lni la un
-o-ent dat un 4u&tean cu o ,or-1 ciudat1. Dac1 8&i d1 sea-a c1 este vor4a de
+**
un ciot de co.ac' deci .erce.e corect realitatea' va trece -ai de.arte lini&tit &i
atent .e unde calc1. Dac1 8ns1 8&i i-aginea91 c1 este u-4ra unui ani-al
s1l4atic care st1 la .;nd1' gata s1-l atace' va 8ncerca un senti-ent de tea-1
.uternic1 &i' .ro4a4il' o va ru.e la ,ug1' risc;nd s1 se 8-.iedice sau s1 se
r1t1ceasc1. !elini&tea &i nesiguran0a resi-0ite' ca &i reac0ia de .anic1' nu sunt
2usti,icate de realitatea o4iectiv1' ci de -odul su4iectiv 8n care .ersoana a
inter.retat sti-ulii rece.0iona0i. Tot ast,el' -odul 8n care clientul .erce.e
distorsionat diverse situa0ii' consider;ndu-le' de .ild1' a-enin01toare sau
i-.osi4il de re9olvat' generea91 senti-ente de an:ietate' nea2utorare' ne.utin01
&i co-.orta-ente de-isionare. E:.erien0a acu-ulat1 8n activit10ile tera.eutice
cu .acien0i ar1ta c1' 8ntr-adev1r' oa-enii sunt .ertur4a0i de agresiunea &i de
sc/i-41rile -ediului e:tern. <n general 8ns1' ei sunt -ult -ai .uternic a,ecta0i de
ideile .e care le de9volt1 8n leg1tur1 cu aceste eveni-ente. Strategia tera.eu0ilor
cognitivi&ti' 4a9at1 .e aceast1 constatare' const1 8n a-l 8nv10a .e client s1-&i
inter.rete9e eveni-entele de via01 8ntr-o -anier1 .o9itiv1' -ai ada.tativ1' ceea
ce conduce la re9olvarea .ro4le-elor e-o0ionale. Acest ti. de a4ordare
tera.eutic1 se dovede&te e,icient1 -ai ales 8n ca9ul .ersoanelor cu reac0ii
e-o0ionale .ertur4ate' .recu- an:ietatea &i de.resia. !u-e re.re9entative
.entru curentul cognitiv-co-.orta-ental suntE A%($ B!0J &i A+:!%/ E+#-.
B!0J' 8n cadrul conce.0iei sale des.re tratarea de.resiei' a,ir-a c1 indivi9ii
de.ri-a0i tind s1 evalue9e eveni-entele dintr-o .ers.ectiv1 negativ1 &i
autocritic1. Ei se a&tea.t1 -ai degra41 s1 e&ue9e' dec;t s1 ai41 succes &i tind
s1 -a:i-ali9e9e gre&elile &i s1 -ini-ali9e9e succesele atunci c;nd se
autoevaluea91. <n tratarea de.resiei' tera.eu0ii cognitiv-co-.orta-entali&ti 8&i
.ro.un s1-l a2ute .e client s1-&i recunoasc1 distorsiunile de g;ndire &i s1 ,ac1
sc/i-41ri con,or-e cu realitatea. Se ur-1re&te reali9area restructurrii
cognitive' ast,el 8nc;t .acientul s1 8nve0e s1 8&i controle9e st1rile a,ective .rin
identi,icarea &i -odi,icarea -odelelor negative de g;ndire. B*%$- a alc1tuit 8n
+@?) Adu.1 B!0JB o list1 a .rinci.alelor tipuri de distorsionri cognitive
"patternuri de gndire negativ iraionale$' care cu.rinde ur-1torii ite-iE
. 8U$'#%!& '! /#,*+ ST(/*+ -&* $#)#0T. A evalua lucrurile 8n al4 &i negru' 8n
ter-enii de .er,or-an0e sau e&ecuriE dac1 o .er,or-an01 nu este .er,ect1'
este considerat1 e&ec total. AE:e-.luE JDac1 ei nu 8i .lace totul la -ine'
8nsea-n1 c1 -1 detest1K' JDac1 nu iau toate e:a-enele cu note -a:i-e'
8nsea-n1 c1 sunt un inca.a4ilK' JDac1 .u4licul nu a.laud1 .;n1 i se ru.
.al-ele' 8nsea-n1 c1 a- 2ucat la-enta4ilK' JDac1 .rietenul -eu nu este
de acord 8n toate .rivin0ele cu -ine' 8nsea-n1 c1 nu ne .otrivi-' nu ave-
ni-ic 8n co-unK' JEste esen0ia s1 ,ii iu4it &i ad-irat de toat1 lu-ea' tot
ti-.ulKBL
2. s*,%&8!$!%&+#E&%!&. A considera c1 un eveni-ent negativ singular se va
.roduce la nes,;r&it. AE:e-.luE JDac1 --a -in0it o dat1' 8nsea-n1 c1 o s1
-1 -int1 -ereuK' JPlictisesc .e toat1 lu-eaK' JDac1 un 41r4at --a
.1r1sit' 8nsea-n1 c1 toate rela0iile -ele sunt sortite e&eculuiK' J Fe-eile
+*3
sunt .er,ideK' J%1r4a0ii sunt ni&te .orciK' JOa-enii nu au nici un control
asu.ra durerii &i neca9urilorKBL
7. 0($0!$/%&%!& &-*,%& $!8&/#6*+*# (0&/&-/%("#E&%!&). A te centra asu.ra
unui eveni-ent negativ oarecare' a te g;ndi nu-ai la acesta &i a-l l1sa s1
8ntunece toate celelalte eveni-ente .o9itive. AE:e-.luE J#i-a -urit so0ul.
A- r1-as singur1 &i nu -ai contea91 ni-ic altcevaE co.ii' .ro,esie'
.rieteniK' JA- .icat un e:a-en .e care-l considera- i-.ortant. #1
g;ndesc nu-ai la asta &i nu -1 -ai concentre9 asu.ra e:a-enului
ur-1torK' JA- un con,lict su.1r1tor la serviciu' a&a c1 nu -ai .lec 8n
PeeQ-end' nu -ai 8-i ser4e9 ono-astica' nu -1 -ai 8nt;lnesc cu
.rietenii' ,iindc1 tre4uie s1 -1 g;ndesc cu- s1 re9olv .ro4le-a &i -1
a&te.t la ce e -ai r1uKBL
9. '!-0&+#"#0&%!& ,(E#/#6*+*#. A res.inge e:.erien0ele .o9itive' a s.une
des.re ele c1 nu contea91' -en0in;nd stilul negativ de g;ndire' 8n ciuda
eviden0elor. AE:e-.luE J!u contea91 c1 &e,ul &i colegii -1 a.recia91 &i -1
laud1 .u4lic' eu nu cred c1 -erit s1 ,iu a.reciatK' JDe&i a- o ,a-ilie care
-1 sus0ine' un loc de -unc1 satis,1c1tor' c;0iva .rieteni de 8ncredere' -1
consider g/inionist &i ratat ,iindc1 nu a- reu&it tot ce -i-a- .ro.usKBL
;. '!-,%#$'!%!& '! 0($0+*E## ,%#,#/!. A te re.e9i s1 ,aci inter.ret1ri
negative c/iar dac1 nu sunt dove9i su,iciente .entru a trage o ast,el de
conclu9ie. Se .re9int1 su4 dou1 ,or-eE
Citirea g;ndurilorE a trage conclu9ia c1 cineva g;nde&te negativ
des.re tine ,1r1 a veri,ica dac1 acest lucru este adev1rat.
AE:e-.luE JDac1 nu --a salutat ieri' c;nd a- trecut unul .e l;ng1
altul' 8nsea-n1 c1 este su.1rat .e -ineK' J!u -1 .rive&te 8n oc/i
c;nd 8i vor4escL 8nsea-n1 c1 nu-l interesea91 ce-i s.unK' J#1
.rive&te atent 8n ti-. ce vor4escL veri,ic1 s1 vad1 dac1 a- ro&itKBL
Eroarea .re9ic1toruluiE a antici.a c1 lucrurile se vor ter-ina .rost &i
a considera .ro.ria .redic0ie ca .e un ,a.t incontesta4il. AE:e-.luE
JOtiu c1 n-o s1 iau e:a-enul acesta' a&a c1 nici nu -1 -ai .re9int
la elK' J!u cred c1 .ot avea o rela0ie nor-al1 cu o ,e-eie' a&a c1
nici nu -ai 8ncerc s1--i caut o .artener1 .otrivit1K' J!-o s1 reu&esc
niciodat1 s1 8nv10 o li-41 str1in1' a&a c1 nici nu -1 -ai a.uc de
astaKBL
G. )&F#)&+#E&%!& 4# )#$#)&+#E&%!&. A e:agera anu-ite lucruri Ade regul1'
succesele celorlal0iB sau a le su4esti-a Ade regul1 .ro.riile calit10i.
AE:e-.luE JDe&i ave- acelea&i atri4u0ii' eu consider c1 colegul -eu este
,oarte de&te.t &i co-.etent' 8n ti-. ce eu a4ia reu&esc s1--i re9olv
sarcinile' care sunt &i a&a ,oarte si-.leK' JC/iar dac1 a- o40inut acela&i
cali,icativ' el este -ai 4un dec;t -ineK' J<ntotdeauna sora -ea a ,ost -ai
iu4it1 &i a avut -ai -ult succes dec;t -ineKBL
+*5
<. 5*'!0&/& &"!0/#63. A considera c1 .ro.riile e-o0ii negative re,lect1 -odul
8n care stau lucrurile cu adev1rat. AE:e-.luE JDac1 eu si-t c1 -1
anti.ati9ea91' a&a tre4uie s1 ,ieK' JDac1 eu sunt st;n2enit' 8nsea-n1 c1
ceilal0i -1 iau .este .icior' vor s1 -1 ,ac1 s1 -1 si-t .rostK' JDac1 eu
sunt s.eriat1' 8nsea-n1 c1 se 8nt;-.l1 un lucru 8ngro9itorKBL
K. 0!%#$1!+! &:-(+*/#-/!. A-0i ela4ora c;teva i-.erative categorice du.1
care te conduci. AE:e-.luE J!u tre4uie s1 te la&i condus de senti-enteK'
JTre4uie s1 ,ii .er-anent cal- &i .oliticosK' JEste o4ligatoriu s1 ,aci ,a01
oric1rei situa0iiK' JTre4uie s1-0i iu4e&ti ,a-iliaK' JTre4uie s1 ,ii atent cu cei
din 2urK' JTre4uie ca .rietenii s1 se a2ute 8n orice situa0ieK' JCa s1 r194a0i
tre4uie s1 te .rice.i la oriceKB. Dac1 aceste cerin0e a4solutiste sunt
adresate .ro.riei .ersoane' ele generea91 senti-ente de cul.a4ilitate.
Dac1 sunt adresate celorlal0i' re9ult1 ,rustrare' ,urie' resenti-enteL
L. !/#0.!/&%!&. A cataloga .ersoana Ade regul1' negativB 8n loc de a te re,eri
la o gre&eal1 sau la un co-.orta-ent anu-e. Etic/eta .oate ,i .us1
.ro.riei .ersoane AE:e-.luE JA- ,ost concediat - sunt un ratatK' JA- .icat
e:a-enul = sunt un inca.a4ilK' JA- .ierdut o su-1 de 4ani = sunt un
.1-.1l1uKB sau altora AE:e-.luE JL-a- v19ut cu o alt1 ,e-eie = este un
tic1losK' J!u -i-a s.us adev1rul des.re .ro,esia lui = este un -incinosKBL
N. %&,(%/&%!& +& ,%(,%#& ,!%-(&$3. A te considera cau9a unor eveni-ente
negative e:terne' cu care nu ai nici o leg1tur1. AE:e-.luE JDac1 nu --a& ,i
certat cu .rietenul -eu' el nu ar ,i .lecat ,urios &i nu ar ,i ,1cut un accident
de -a&in1K' JDin cau9a -ea au divor0at .1rin0ii -eiK' JC/elnerul este .rost
dis.us .entru c1 i-a- cerut s1 aduc1 nota de .lat1 -ai re.edeKB.
Co-.onenta co-.orta-ental1 a trata-entului intervine atunci c;nd tera.eutul 8l
8ncura2ea91 .e client s1 ,or-ule9e -odalit10i alternative de a vedea situa0ia &i
a.oi testea91 i-.lica0iile acestora. De e:e-.lu' o .ersoan1 de.resiv1' .oate
.ri-i sarcina de a-&i -onitori9a &i 8nregistra starea la intervale regulate' not;nd
cu- ,luctuea91 aceasta 8n ,unc0ie de activit10ile des,1&urate &i veri,ic;ndu-&i
ast,el veridicitatea g;ndurilor negative.
+*6
V.2.2. T!.$#0# -,!0#"#0! /!%&,#!# 0(8$#/#6-0(),(%/&)!$/&+!
Psi/otera.ia cognitiv-co-.orta-ental1 se 8ncadrea91 8n categoria tera.iilor de
scurt1 durat1E 8ntre 5 &i () de &edin0e. Oedin0ele .si/otera.eutice au
o4iective .recise' sunt clar structurate &i .resu.un un .lan de interven0ie
sta4ilit de co-un acord de c1tre .si/otera.eut &i .acient. Interven0ia
cognitiv-co-.orta-enatal1 se reali9ea91 8n dou1 eta.e distincte AIrina
Holdevici' +@@6BE identificarea patternurilor de gndire negativ iraionale
&i modificarea acestora i a comportamentelor aferente, ,iecare
.resu.un;nd te/nici tera.eutice s.eci,ice.
. I'!$/#"#0&%!& ,&//!%$*%#+(% '! 8U$'#%! $!8&/#63 #%&1#($&+! este .ri-ul .as al
de-ersului cognitiv-co-.orta-ental. Psi/otera.eutul 8i e:.lic1 clientului
conce.tul de g;nduri negative auto-ate ca ,iind g;nduri negative' ira0ionale care
se declan&ea91 s.ontan 8n anu-ite conte:te &i care se re,er1 la .ro.ria
.ersoan1' la lu-e' la viitor. Aceste g;nduri se constituie &i se asocia91 cu
diverse situa0ii' 8nc1 din co.il1rie. Ele 0in de -ai -ul0i ,actoriE de -odul 8n care a
,ost tratat su4iectul de c1tre ceilal0i' -ai ales de c1tre .ersoanele se-ni,icative
din ,a-ilie Acu dragoste &i aten0ie &i atunci g;nde&te des.re sine c1 este o
.ersoan1 valoroas1' i-.ortant1 sau cu r1ceal1 &i critic &i atunci se consider1 o
,iin01 nese-ni,icativ1' inca.a4il1BL de -odul 8n care se si-t &i vor4esc des.re ei
8n&i&i cei ce servesc su4iectului dre.t -odel de identi,icare Aau o .1rere 4un1
des.re sine' se si-t 4ine 8n .ielea lor sau sunt nelini&tite' se su4a.recia91BL de
ce i s-a s.us su4iectului 8n leg1tur1 cu el 8nsu&i Ac1 este un o- 4un' de-n de a ,i
iu4it &i a.reciat sau c1 este o .ovar1' r1u' insu.orta4ilBL de e:.erien0ele de via01
-ai i-.ortante .rin care a trecut A8ncura2atoare' grati,icante sau descura2atoare'
di,icileB. Pentru ca .acientul s1 8n0eleag1 -ai 4ine -odul de declan&are a acestor
.atternuri de g;ndire' tera.eutul .oate .re9enta uneori un e:e-.lu din via0a sa
.ersonal1. Printr-o ast,el de e:e-.li,icare clientul 8n0elege concret des.re ce
este vor4a &i a,l1 totodat1 c1 orice o- .oate ,i victi-a g;ndurilor negative. Se
.oate utili9a' de ase-enea' ca su.ort te/nic lista .rnci.alelor ti.uri de
distorsion1ri cognitive. Identi,icarea .atternurilor de g;ndire negativ1 ira0ionale se
.oate reali9a .rinE
- discutarea unei e:.erien0e e-o0ionale recente Ase cere clientului s1 8&i
rea-inteasc1 8n detaliu o situa0ie sau o 8nt;-.lare 8n care a a.1rut
si-.to-ul incri-inat &i .rin 8ntre41ri de genulE JCe 0i-a trecut .rin -inte
atunciRK' JCe te g;ndeai c1 s-ar .utea 8nt;-.laRK se identi,ic1 g;ndurile &i
inter.ret1rile negative auto-atBL
- utili9area i-agina0iei diri2ate .entru a-i .er-ite clientului s1 tr1iasc1 sau
s1 retr1iasc1 i-aginativ o situa0ie 8n care a.are si-.to-ul &i s1 evoce
g;ndurile negative declan&ate s.ontanL
- utili9area 2ocului dra-atic la clien0ii c1rora le este greu s1 evoce
g;ndurile negative doar .e 4a9a .ovestirii A.entru a le .er-ite s1
reactuali9e9e c;t -ai veridic 8ntreaga situa0ie &i .atternurile de g;ndire
declan&ateBL
+*7
- o4servarea &i utili9area -odi,ic1rilor de dis.o9i0ie ale clientului din ti-.ul
&edin0ei tera.eutice .rin 8ntre41ri de genulE JCe 0i-a trecut acu- .rin
-inteRKL
- deter-inarea se-ni,ica0iei unor eveni-ente 8n leg1tur1 cu care clientul
nu a reu&it s1 declan&e9e &i s1 concreti9e9e .atternurile de g;ndire
negativ1 .rin interven0ii de genulE J!u 0i-e ,oarte clar ce ai g;ndit 8n acea
situa0ie. <ncerc;nd s1 .rive&ti 8na.oi' ce a 8nse-nat situa0ia res.ectiv1
.entru tineRK.
2. M('#"#0&%!& ,&//!%$*%#+(% '! 8U$'#%! $!8&/#63 #%&1#($&+! 4# &
0(),(%/&)!$/!+(% &"!%!$/! utili9;ndE
- ra0ionali9area - clientului i se e:.lic1 ,a.tul c1 st1rile a,ective
dis,unc0ionale sunt .roduse -ai -ult de g;ndurile sale negative &i -ai
.u0in de 8-.re2ur1rile e:terioare Arela0ia g;ndire' senti-ent'
co-.orta-entB. Tera.eutul .oate e:e-.li,ica cu situa0ii de via01
concrete sau c/iar cu 8nt;-.l1ri din e:.erien0a .ersonal1. E:e-.lul
o,erit de B!0J A+@7@B era c1 dac1 o .ersoan1 aude un 9go-ot
noa.tea &i se g;nde&te c1 este un /o0' atunci a.are o stare de tea-1
&i se va ascunde sau va suna la .oli0ie. Dac1 8ns1 se g;nde&te c1 este
v;ntul care a tr;ntit gea-ul desc/is' tea-a nu va a.are &i se va duce
s1 8nc/id1 gea-ulL
- ,urni9area de in,or-a0ii asu.ra an:iet10ii &i -ecanis-elor de a.ari0ie &i
de 8ntre0inere a acesteia = clientului i se descriu 8n detaliu si-.to-ele
an:iet10ii &i evolu0ia lor .osi4il1 &i i se .reci9ea91 c1 acestea nu sunt
.ericuloase Anu conduc la deces sau .ierderea controluluiB &i nici nu
sunt se-ne ale unei 4oli .si/ice graveL
- veri,icarea veridicit10ii g;ndurilor negative auto-ate 8n ti-.ul &i 8n a,ara
&edin0elor tera.eutice' ,olosind 8ntre41ri de genulE J!u cu-va e:ist1 &i
o alt1 -odalitate de a .rivi aceast1 situa0ie' o alt1 e:.lica0ie
alternativ1RK' JCu- ar g;ndi o alt1 .ersoan1 8n aceast1 situa0ieRK' J!u
cu-va o4iectivele .e care 0i le-ai .ro.us sunt nerealisteRK' JCu- cre9i
c1 va ,i dac1 lucrul de care te te-i se va 8nt;-.la 8n realitateR Ce ar
.utea ,i cel -ai r1uRK' JCu- cre9i c1 vor sta lucrurile .este un anu-it
ti-.RKL
- distragerea = clientul este 8nv10at s1-&i controle9e si-.to-ul
concentr;ndu-se asu.ra altor activit10i &i nu asu.ra st1rii .ro.rii
Aasu.ra conversa0iei' asu.ra o4serv1rii &i descrierii detaliate a
-o4ilierului din ca4inet sau din ca-era 8n care se a,l1 etc.BL
- .rogra-area activit10ilor du.1 reguli .recise' evit;nd su.ra8nc1rcarea
&i tendin0a de a ,ace -ai -ulte lucruri si-ultan' ceea ce s.ore&te
tensiunea &i o4oseala Areali9area de liste de activit10i' sta4ilirea
.riorit10ilor' .rogra-area de .au9e .entru rela:are etc.BL
- e:.eri-entarea 8n s,era co-.orta-entelor A.rin ,olosirea de te/nici
co-.orta-entaleB.
+*?
Pentru restructurarea .atternurilor de g;ndire' E+#-' .1rintele ,-#.(/!%&,#!#
%&1#($&+-!)(/#6! (RET) .ro.une -odelul A%CDE. E+#- consider1 c1 Joamenii se
perturb ei nii ntro msur mai mare dect sunt perturbai de fore
nefavorabile din mediul lor timpuriu sau din mediul social de mai trziu i de
aceea ei au unica i remarcabila putere de a nelege ceea ce au de fcut
pentru a fi mai puin nevrotici, pentru ai schimba gndurile iraionale,
simmintele inadecvate i comportamentul disfuncional, pentru a deveni
sntoi sub aspect mintal i a putea s se dezvolte conform propriilor obiective.K
AA+:!%/ E+#-' +@?7B. Din .ri-ele &edin0e i se e:.lic1 .acientului .rinci.iile
-odelului A%CDE 8n careE
A AactivatorB re.re9int1 eveni-entul e:tern activator' situa0ia Ao 8nt;lnire cu
cineva' e,ectuarea unei sarcini' inclusiv un vis sau o reverie diurn1B care .roduce
starea e-o0ional1 negativ1.
B A4elie,s) se re,er1 la siste-ul de credin0e ale su4iectului Ag;nduri'
atitudiniB care se inter.un 8ntre eveni-entul activator &i consecin0ele acestuia
.entru su4iect. Pot ,iE
#B- Airrational 4elie,sB = credin0e ira0ionale Ag;nduri negative auto-ateB
care .roduc st1ri a,ective negative intenseL
%B- Arational 4elie,sB = credin0e ra0ionale Ag;nduri alternative
ada.tativeB care le 8nlocuiesc .e cele ira0ionale ca re9ultat al
restructur1rii cognitive. Au un caracter -ai .u0in e:tre-ist &i conduc la
reducerea st1rilor a,ective negative.
C AconseUuencesB re.re9int1 consecin0ele' st1rile a,ective considerate ca
,iind .roduse de eveni-entul activator A' dar care sunt' de ,a.t' consecin0a
siste-ului de credin0e B.
D Adis.uteB este contraargu-entarea' adic1 .rocesul .rin care credin0ele
ira0ionale A#R:) sunt 8nlocuite' .e 4a9a unor e:erci0ii de logic1' cu credin0e -ai
ra0ionale' -ai realiste A%B-B. Clientul este 8nv10at s1 8&i adrese9e 8ntre41ri 8n
leg1tur1 cu autenticitatea &i adev1rul credin0elor ira0onaleE JSunt sigur c1
eveni-entul > se va .roduceRK' JPe ce -1 4a9e9 c;nd a,ir- c1aRK' JCare este
cel -ai r1u lucru care se .oate 8nt;-.laRK etc. #etoda contraargu-ent1rii se
a.lic1 ,iec1rei credin0e ira0ionale 8n .arte.
E Ae,,ectsB re.re9int1 e,ectele restructur1rii cognitive care se re,lect1 8n
diverse .lanuriE
- &E Aa,ectivB .rin -odi,icarea dis.o9i0iei' reducerea ,uriei' a an:iet10iiL
- :E Aco-.orta-entalB .rin declan&area de co-.orta-ente orientate
s.re sco.' s.re re9olvarea de .ro4le-eL
- 0E AcognitivB .rin ,or-area unui set de atitudini .o9itive care se .ot
generali9a &i la alte situa0ii.
+*@
V.7. P-#.(/!%&,##+! -*8!-/#6!. H#,$(/!%&,#&
V.7.. S*8!-/#! 4# -*8!-/#:#+#/&/!
La grani0a dintre tera.iile co-.orta-entale &i .si/ologia e:.eri-ental1' 8n
categoria interven0iilor care 8ncearc1 s1 asigure un control direct asu.ra
si-.to-elor' se 8ncadrea91 &i tera.iile sugestive Aal1turi de 4io,eed-4acQ'
c/i-iotera.ie &.a.B <ntr-un ast,el de de-ers' se utili9ea91 te/nici de relaxare i
hipnotice .e ,ondul c1rora .si/otera.eutul ad-inistrea91 sugestii destinate
.roducerii unor -odi,ic1riE co-.orta-entale Areducere sau dis.ari0ie de
si-.to-e' sc1dere a an:iet10ii antici.atorii' eli-inare a co-.orta-entelor de
evitare etc.B' cognitive Arecu.erarea unor a-intiri' re,acerea unor .atternuri de
g;ndire negative etc.B &i la nivel su4iectiv A8nt1rirea i-aginii de sine' sti-ularea
Eului' a 8ncrederii 8n ,or0ele .ro.rii etc.B Sugestia &i autosugestia constituie
-ecanis-ele de 4a91 ale rela:1rii' /i.no9ei &i' 8n general ale .si/otera.iilor
sugestive.
V+&'#)#% G.!(%8.#*' cercet1tor ger-an de origine ro-;n1 care &i-a dedicat
8ntreaga carier1 studiului ,eno-enelor de sugestie &i sugesti4ilitate' de,inea
sugestia ca ,iind o incita0ie ca.a4il1 s1 declan&e9e 8n su4iect reac0ii s.ontane'
ne-ediate de instan0ele re,le:ive' critice ale g;ndirii. <n literatura de s.ecialitate
se utili9ea91 -ai ales trei ter-eni consacra0iE situaiasugestie "stimulul
sugestiv$, comportamentul sugerat "rspunsul sugerat$, sugestibilitate
"disponibilitate a subiectului de a rspunde la sugestie$.
S#/*&1#&--*8!-/#! re.re9int1 o situa0ie .rovocativ1 care solicit1 reali9area de
c1tre .ersoana 0int1 a unui anu-it co-.orta-ent sugerat' ,1r1 a .utea a.ela la
instan0ele critice ale ra0iunii. Situa0ia-sugestie .oate declan&a ,ie reac0ii
ada.tative Acu- ar ,i o.ti-i9area unor .rocese &i ,unc0ii .si/ice &i ,i9iologice'
actuali9area unor dis.oni4ilit10i latenteB &i atunci vor4i- des.re sugestii .o9itiveL
,ie reac0ii de9ada.tative Adis,unc0ii' distorsion1ri .erce.tive sau cognitive'
con,u9ii' 8-4oln1viri' c/iar decesul ca 8n ca9ul .racticilor JPoodooKB &i atunci
ave- de-a ,ace cu sugestii negativeL ,ie reac0ii neutre su4 as.ectul ada.t1rii la
realitate 8n ca9ul sugestiilor neutre. <n .si/otera.ie se utili9ea91 sugestiile
.o9itive .entru a ,or-a &i de9volta la su4iect co-.orta-ente adecvate realit10ii.
Caracteristicile .rinci.ale ale situa0iei-sugestie suntE
E:isten0a alternativei de a nu r1s.unde la sugestie' de&i doar rareori
su4iectul su.us in,luen0ei sugestive reali9ea91 con&tient c1 are aceast1
alternativ1. <n a4sen0a alternativei de non-r1s.uns' dac1 su4iectul este
constr;ns s1 reac0ione9e doar 8ntr-un anu-it -od' nu .ute- vor4i de
situa0ie-sugestie' ci de situa0ie coercitiv1L
Ani/ilarea ,unc0iilor discri-inativ-re,le:ive &i de control ale .si/icului
u-anL
+3)
A4sen0a autocontrolului con&tient.
E:ist1 di,erite clasi,ic1ri ale sugestiilor' 0in;nd cont de o varietate de criterii.
Ast,el' 8n ,unc0ie de sursa care generea91 in,luen0a sugestiv1 distinge-E
/eterosugestiile Asugestii ad-inistrate de o alt1 .ersoan1B &i autosugestiile
Asugestii .e care &i le ad-inistrea91 su4iectul 8nsu&iB. Din .unctul de vedere al
inten0iei de a in,luen0a e:ist1E sugestii directe A8n ca9ul c1rora este evident1
inten0ia e:.eri-entatorului de a in,luen0a co-.orta-entul su4iectuluiB &i sugestii
indirecte Ala care inten0ia de in,luen0are r1-;ne ascuns1 su4iectuluiB. Su4
as.ectul tonului utili9at de c1tre cel care sugestionea91 se di,eren0ia91E sugestii
dure A.entru care se utili9ea91 un ton autoritarB &i sugestii 4l;nde Aad-inistrate
.e un ton cald' .rotector' insinuantB. <n ,unc0ie de gradul de ela4orare sugestiile
se clasi,ic1 8nE sugestii s.ontane Ao .ersonalitate c/aris-atic1' cu statut 8nalt'
.oate sugestiona ,1r1 s1 8&i .ro.un1 8n -od s.ecial acest lucruB &i sugestii
ela4orate A8n cadrul c1rora e:ist1 str1dania de a in,luen0a' ca 8n ca9ul recla-elor'
a,i&elor electorale' tera.ieiB
Practicienii 8n do-eniu au constatat c1' .entru a ,i e,iciente 8n .si/otera.ie sau 8n
o.ti-i9area co-.orta-entului' sugestiile tre4uie s1 8nde.lineasc1 anu-ite
condi0iiE
- s1 ,ie acce.tate de su4iectL
- s1 .rovin1 de la o .ersoan1 atr1g1toare &i .erce.ut1 de su4iect ca
e:.ert 8n do-eniuL
- s1 concorde cu siste-ul de valori al .ersoaneiL
- s1 serveasc1 sco.ului .ro.us Aceea ce .resu.une 4una cunoa&tere a
.ro4le-aticii clientuluiBL
- s1 nu ,ie .rea lungiL
- s1 ,ie e:.ri-ate 8n ter-eni .o9itivi Adeci ca a,ir-a0ii' evit;nd nega0iileBL
- s1 ,ie .lastice Ase reco-and1 utili9area co-4inat1 a sugestiei ver4ale
cu i-agini adecvateBL
- s1 ,ie rit-ice' re.etitiveL
- s1 ur-1reasc1' .e c;t .osi4il' ciclurile res.iratorii ale su4iectuluiL
- s1 ,ie realisteL
- s1 ,ie si-.leL
- s1 ,ie conving1toare.
C(),(%/&)!$/*+ (%3-,*$-*+) -*8!%&/ re.re9int1 reac0ia su4iectului 8n sensul
celor sugerate. Acest r1s.uns nu este 8ntotdeauna vi9i4il &i nu .oate ,i controlat
.recis deoarece -area -a2oritate a in,luen0elor sugestive r1-;n ascunse.
A.roa.e toate ,unc0iile &i .rocesele .si/ice &i ,i9iologice .ot ,i in,luen0ate .rin
inter-ediul sugestiilorE aten0ie' -e-orie' credin0e' atitudini' tr1iri a,ective' .uls'
res.ira0ie' sen9a0ii etc. In,luen0area se .oate reali9a 8n sens .o9itiv' a-eliorativ'
de nor-ali9are sau 8n sens negativ' de e:acer4are' di-inuare. Sugestiile
.o9itive' de reali9are a J/o-eosta9ieiK ,i9ice &i .si/ice stau la 4a9a tera.iilor
sugestive de vindecare' a-eliorare a unor si-.to-e &i de cre&tere a e,icien0ei
individuale.
+3+
S*8!-/#:#+#/&/!& re.re9int1 ca.acitatea Adis.oni4ilitateaB su4iectului de a
r1s.unde la sugestii. Ter-enul se re,er1 la acea -ani,estare .articular1 a
in,luen0a4ilit10ii care asigur1 trans,or-area situa0iei-sugestie 8ntr-un
co-.orta-ent sugerat. !ivelul de sugesti4ilitate di,er1 de la o .ersoan1 la altaL
e:ist1 .ersoane 8nalt sugesti4ile' care r1s.und ra.id' .ro-.t la sugestii &i .ot
intra u&or 8n stare de rela:are' dar &i .ersoane cu grad sc19ut de sugesti4ilitate
care r1s.und greu sau deloc la sugestii &i la care inducerea st1rii de rela:are
este di,icil1 sau i-.osi4il1. <n .ractic1 se utili9ea91 o serie de teste care .er-it
sta4ilirea nivelului de sugesti4ilitate al su4iectului &i -1sura 8n care este de
a&te.tat ca acesta s1 r1s.und1 la a.licarea -etodelor de reglare &i autoreglare a
st1rilor .si/ice .rin inter-ediul te/nicilor de rela:are 4a9ate .e sugestie. Aa.ud.
Irina Holdevici' @ugestiologie i psihoterapie sugestiv' +@@5B
V.7.2. M!'#/&1#& %!+&F&%!& 4# .#,$(E&
At;t -edita0ia' c;t &i rela:area &i /i.no9a constituie -odalit10i .rin care .ersoana
.oate a2unge la o stare -odi,icat1 de con&tien01' utili9;nd anu-ite ritualuri &i
e:erci0ii. Este vor4a des.re e:erci0ii care .ot .resu.uneE reglarea &i controlul
res.ira0iei' restr;ngerea sever1 a c;-.ului aten0iei' eli-inarea sti-ulilor e:terni'
ado.tarea unor .o9i0ii standard' ,or-area de i-agini -entale. Ceea ce se o40ine
este o stare de 4ine' 8n care individul se si-te rela:at ,i9ic &i -intal.
6ormele tradiionale de meditaie deriv1 din .racticile Voga' un siste- de g;ndire
4a9at .e religia Hindu sau Hen derivate' la r;ndul lor' din %udd/is-ul c/ine9 &i
2a.one9. Se .ot descrie dou1 ti.uri s.eci,ice de -edita0ieE
+. Ieditaia prin deschidere - 8n care su4iectul 8&i eli4erea91 -intea
de orice g;nd' i-.resie .entru a .ri-i noi e:.erien0e. O ast,el de
a4ordare .resu.une deci9ia su4iectului ca .e .arcursul
-edita0iei s1 nu ,ac1 ni-ic' s1 nu se g;ndeasc1 la ni-ic' s1 nu
de.un1 nici un ,el de e,ort' s1 se rela:e9e co-.let &i s1 se lase
.urtat dincolo de -inte &i de cor.ul ,i9ic' dincolo de &uvoiul
g;ndurilor' senti-entelor &i ideilor cotidiene.
(. Ieditaia prin concentrare - 8n care su4iectul 8&i orientea91
8ntreaga aten0ie asu.ra unui o4iect' a unui cuv;nt sau a unei
idei. Concentrarea nu .resu.une anali9area di,eritelor .1r0i sau
8n0elesuri ale sti-ulului utili9at' ci -ai degra41 8ncercarea de a
conce.e acel lucru ca e:ist;nd 8n sine' ,1r1 cone:iuni cu alte
lucruri. Pe .arcursul concentr1rii -editative su4iectul ignor1
orice alte g;nduri' senti-ente' sunete sau sen9a0ii cor.orale.
Lu-ea occidental1 a .reluat unele dintre .rinci.iile &i te/nicile orientale de
-edita0ie' ada.t;ndu-le la s.eci,icul culturii &i al stilului s1u de via01 &i utili9;ndu-
le -ai ales su4 ,or-a te/nicilor de inducere a rela:1rii &i de reducere a
tensiunilor ,i9iologice cau9ate de stres. Un ast,el de -odel de inducere a st1rii de
rela:are este cel de9voltat de B!$-($ &i cola4oratorii s1i A+@77B' care .resu.une
.arcurgerea ur-1torilor .a&iE
+3(
+. A&ea91-te lini&tit' 8ntr-o .o9i0ie con,orta4il1 &i 8nc/ide oc/ii.
(. ela:ea91 .ro,und to0i -u&c/ii' 8nce.;nd de la .icioare &i urc;nd
.rogresiv' .;n1 la nivelul ca.ului &i al ,e0ei. P1strea91 starea de
rela:are .ro,und1 8n to0i -u&c/ii.
*. es.ir1 .e nas. Devii con&tient de res.ira0ia ta. <n ti-. ce e:.iri s.une
8ncet' .entru tine' cuv;ntul JunuK. De e:e-.lu' ins.iriae:.iri JunuK'
ins.iriae:.iri JunuK &i a&a -ai de.arte. Continu1 () de -inute. Po0i
desc/ide oc/ii .entru a veri,ica ti-.ul' dar nu ,olosi soneria ceasului.
C;nd ai ter-inat' stai lini&tit c;teva -inute 8nt;i cu oc/ii 8nc/i&i' a.oi cu
ei desc/i&i.
3. !u te .reocu.a de c;t de 4ine ai reu&it s1 a2ungi la un nivel .ro,und de
rela:are. P1strea91 o atitudine .asiv1 &i .er-ite rela:1rii s1 a.ar1 8n
rit-ul ei. Pot a.1rea diverse g;nduri. C;nd a.ar ast,el de g;nduri care
tind s1 te distrag1' ignor1-le s.un;ndu-0i Jei &iK &i continu1 s1 re.e0i
JunuK .e ,iecare e:.ira0ie. Pe -1sur1 ce e:erse9i' re9ultatele vor
a.1rea cu tot -ai .u0in e,ort.
5. E:ersea91 te/nica o dat1 sau de dou1 ori .e 9i dar nu la interval de
dou1 ore du.1 -as1 deoarece .rocesele digestive .ar s1 inter,ere cu
sc/i-41rile su4iective.
Utili9at1 8n do-eniul .si/otera.iei' rela:area se-ni,ic1 o te/nic1
.si/otera.eutic1 &i auto,or-ativ1' ,unda-entat1 &tiin0i,ic' care ur-1re&te
reali9area unei decontrac0ii -usculare &i nervoase. E,ectele o40inute dre.t
ur-are a a.lic1rii te/nicilor de rela:are suntE o40inerea unui re.aus e,icient'
econo-isirea energiei ,i9ice &i .si/ice' cre&terea re9isten0ei la stres &i
di-inuarea e,ectelor nedorite ale stresului. Prin caracteristicile &i e,ectele sale'
rela:area .oate ,i considerat1 o -etod1 de autoreglare' de autoorgani9are a
Eului &i a st1rilor .si/ice. Dre.t ur-are' ea se utili9ea91 cu succes 8n trata-entul
unor a,ec0iuni de ti. nevrotic sau .si/oso-atic' .recu- &i 8n .reg1tirea
.si/ologic1 a s.ortivilor' actorilor' cos-onau0ilor etc. &i ca -odalitate de
o.ti-i9are .ersonal1 la individul s1n1tos.
Caracteristicile generale ale st1rii de rela:are' -en0ionate 8n literatura de
s.ecialitate' suntE
- o li-itare a -otricit10ii 8n ti-.ul rela:1rii' cu li.sa nevoii &i a ini0iativei
de a ac0ionaL
- tr1irea sen9a0iilor de greutate &i de c1ldur1 la nivelul -e-4relor
su.erioare &i in,erioareL
- -odi,icarea dina-icii aten0iei' 8n sensul orient1rii selective a acesteia
asu.ra ,or-ulelor din instructa2ul de rela:are &i asu.ra .ro.riului cor.'
conco-itent cu sc1derea interesului .entru al0i sti-uli e:terniL
- o stare de .asivitate 8n ra.ort cu a-4ian0a' care se accentuea91 atunci
c;nd rela:area este co-andat1 din e:terior &i scade .e -1sur1 ce
su4iectul 8nva01 singur s1 8&i autosugere9e starea de rela:areL
- o stare a,ectiv1 .o9itiv1' de cal-' lini&te' destindereL
+3*
- o activare a dis.oni4ilit10ilor latente dovedit1 de e,ectele ,avora4ile
asu.ra st1rii ,i9ice &i .si/ice a .ersoanei care .ractic1 rela:areaL
- o -odi,icare a rit-ului al,a' .;n1 la a.ari0ia &i generali9area rit-ului
teta' ceea ce i-a deter-inat .e s.eciali&ti s1 ase-ene starea de
rela:are -ai degra41 cu st1rile de concentrare' dec;t cu cele de so-n
&i de .reso-nL din acest .unct de vedere' rela:area' ca &i /i.no9a'
sunt de,inite ca st1ri -odi,icate de con&tien01 = de ,a.t' -a2oritatea
autorilor consider1 c1 /i.no9a nu re.re9int1 altceva dec;t o rela:are
de -are .ro,un9i-e.
Prin ter-enul de hipnoz de,ini- o stare -odi,icat1 de con&tien01'
a.ro.iat1 de rela:are sau de st1rile -editative s.eci,ice culturilor orientale'
ase-1n1toare cu so-nul' dar di,erit1 de acesta din .unct de vedere
electro,i9iologic. Este o stare indus1 de regul1 8n -od arti,icial' caracteri9at1 .rin
sugesti4ilitate ridicat1' care .er-ite s1 i se induc1 su4iectului -ai u&or dec;t 8n
stare nor-al1 o serie de -odi,ic1ri sen9oriale Aaneste9ii sau /i.ereste9iiB'
.erce.tive Asc1derea acuit10ii .erce.tive' ilu9ii &i /alucina0ii vi9uale' auditiveB'
-ne9ice Aa-ne9ii .ost/i.notice' recu.erare de a-intiriB &i -otorii Arela:are ,i9ic1'
catale.sieB. Feno-ene ase-1n1toare cu cele de ti. /i.notic se 8nt;lnesc destul
de ,recvent 8n via0a cotidian1' c;nd se .roduce o 8ngustare e:tre-1 a c;-.ului
con&tien0ei 8ntr-o anu-it1 direc0ie' ast,el 8nc;t su4iectul nu -ai .erce.e sau
.erce.e esto-.at sti-ulii din a-4ian01 Ade e:e-.lu' 8n ti-.ul lecturii unei c1r0i
interesante' vi9ion1rii unui ,il-' reveriei' e:ta9ului religios etc.B. Ast,el de
,eno-ene au ,ost descrise 8nc1 din antic/itate &i se 8nt;lnesc ,recvent 8nc1 8n
.racticile -agice s.eci,ice culturilor .ri-itive.
<n starea de /i.no91 se .roduc o serie de -odi,ic1ri caracteristiceE
- dis.ari0ia ini0iativei = su4iectul a,lat 8n trans1 .ro,und1 nu ini0ia91
activit10i' ci -ai degra41 a&tea.t1 ca /i.noti9atorul s1-i sugere9e ceva
de ,1cutL
- cre&terea selectivit10ii aten0iei + su4iectul c1ruia i s-a indicat s1 asculte
doar vocea /i.noti9atorului va ignora orice alt1 voce din 8nc1.ereL
- 8-4og10irea se-ni,icativ1 a ca.acit10ii de ,anta9are + su4iectul se
.oate g1si 8n situa0ia de a tr1i e:.erien0e 8n locuri a,late la distan01 8n
ti-. &i s.a0iuL
- reducerea ca.acit10ii de testare a realit10ii &i acce.tarea distorsion1rii
realit10ii + su4iectul .oate acce.ta necritic e:.erien0e /alucinatorii Ade
e:e-.lu' conversa0ia cu o .ersoan1 i-aginar1 care acce.t1 c1 se a,l1
al1turi' ,1r1 a 8ncerca s1 veri,ice dac1 .ersoana este real1BL
- cre&terea sugesti4ilit10ii + este i-.ortant ca su4iectul s1 acce.te
sugestii c/iar .entru a .utea ,i /i.noti9atL cu ti-.ul se .oate constata
c/iar o u&oar1 cre&tere a sugesti4ilit10iiL
- a-ne9ia .ost/i.notic1 + su4iectul cu nivel 8nalt de res.onsivitate la
/i.no91 va uita tot sau a.roa.e tot ce s-a 8nt;-.lat 8n ti-.ul transei'
dac1 .ri-e&te un instructa2 8n acest sensL a-intirile .ot reveni la
ad-inistrarea unui se-nal .resta4ilit.
+33
Instalarea st1rii de rela:are' ca &i a celei /i.notice' .resu.une te/nici s.eciale de
inducere' care necesit1 8nde.linirea anu-itor condi0ii .entru a se dovedi
e,iciente. At;t rela:area' c;t &i /i.no9a' i-.lic1 o anu-it1 standardi9are a
conduitei su4iectului' cu e,ecte sugestive &i autosugestive. Ast,el' este
i-.ortant1 a&e9area su4iectului 8ntr-o .o9i0ie co-od1 Aculcat' &e9;nd sau
se-i&e9;ndB' 8ntr-un s.a0iu con,orta4il' lini&tit' .e c;t .osi4il i9olat ,onic' cu o
te-.eratur1 agrea4il1 &i cu o lu-in1 nu ,oarte .uternic1' care s1 8i .er-it1 s1 se
concentre9e asu.ra .ro.riului cor. sau asu.ra unui o4iect e:terior &i asu.ra
instructa2ului tera.eutului' ,1r1 a ,i distras de sti-uli din a,ar1. O40inerea e,ectelor
tera.eutice .rin rela:are sau /i.no91 .resu.une e:erci0iu' .racticare siste-atic1
&i regulat1. !u este su,icient1 o singur1 &edin01 sau 8ncerc1ri te-.orare' ci
tera.ia .resu.une un .rogra- 4ine sta4ilit care i-.lic1 &i .racticarea de c1tre
.acientul 8nsu&i' acas1' .e -1sur1 ce .rogresea91' a te/nicilor 8nv10ate
Aautorela:are' auto/i.no91B. Inducerea rela:1rii &i a /i.no9ei necesit1
.ersuasiune Ae:tern1' atunci c;nd se ,ace su4 8ndru-area tera.eutului &i intern1
atunci c;nd su4iectul a2unge s1 .ractice singur te/nica du.1 ce a de.1&it ,a9ele
de 8nv10areB. Pentru ca te/nicile s1 ,ie e,iciente' su4iectul tre4uie s1 ,ie convins
de utilitatea e:erci0iilor de rela:are sau de .racticare a /i.no9eiL alt,el e,ectele
sunt -ult di-inuate. De ase-enea' este a4solut necesar1 o anu-it1 ver4ali9are
a e,ectelor care sunt de a&te.tat' ver4ali9are care are rol sugestiv &i
autosugestiv. <naintea 8nce.erii induc0iei .ro.riu-9ise i se e:.lic1 su4iectului 8n ce
const1 rela:area sau /i.no9a' care sunt e,ectele .reconi9ate' la ce sen9a0ii se
.oate a&te.ta' dar &i ,a.tul c1 .ot a.1rea &i alte sen9a0ii' ati.ice' dar
ne.ericuloase' i se o,er1 l1-uriri &i r1s.unsuri la 8ntre41ri. Induc0ia .ro.riu-9is1
.resu.une sugestii .rin e:celen01 ver4ale' care vi9ea91 ini0ial instalarea st1rii de
rela:are sau a transei /i.notice' iar ulterior se adresea91 direct si-.to-elor.
Du.1 ,inali9area rela:1rii sau a /i.no9ei se reco-and1' din nou' discu0ia cu
su4iectul asu.ra e:.erien0ei avute' a sen9a0iilor tr1ite' .recu- &i a st1rii de du.1
rela:are. !u tre4uie o-is ,a.tul c1' .entru ca su4iectul s1 .oat1 4ene,icia de
avanta2ele st1rii de rela:are sau de /i.no91' el tre4uie s1 dis.un1 de un anu-it
nivel de sugesti4ilitate' res.ectiv de o anu-it1 ca.acitate de trans.unere' de a
2uca un rol' de a se identi,ica cu situa0ia sugerat1.
V.7.7. H#,$(/!%&,#&
Hi.no9a &i tera.iile sugestive au ,ost .rintre .ri-ele ,or-e de interven0ie
.si/otera.eutic1 .racticate din cele -ai vec/i ti-.uri. Personalit10i ale lu-ii
-edicale din di,erite e.oci caE #es-er' C/arcot' %ern/ei-' %reuer' Freud &.a. au
utili9at /i.no9a 8n tratarea .acien0ilor cu a,ec0iuni .si/ice &i so-atice. <n ti-.ul
celui de-al doilea 194oi -ondial /i.no9a a ,ost ,olosit1 8n trata-entul nevro9elor
de r194oi' .recu- &i 8n reali9area de interven0ii c/irurgicale ,1r1 aneste9ie. A.oi'
tre.tat' a.lica0iile sale s-au e:tins &i 8n alte do-enii. Ast,el c1 ast19i /i.no9a
.oate ,i ,olosit1 8n do-eniul c/irurgical Areali9area aneste9iei la su4iec0ii cu grad
+35
ridicat de sugesti4ilitate' reducerea an:iet10ii .re- &i .ost-o.eratorii' reali9area
unei evolu0ii .ost-o.eratorii -ai 4une &i -ai ra.ideB' sto-atologic &i o4stetric
Ana&tere ,1r1 dureriB. <n genere' /i.no9a se dovede&te util1 8n co-4aterea durerii
8n diverse a,ec0iuni' de la -igrene la 4oli cronice. <n neurologie ,acilitea91
recu.erarea unor de,icien0e -otorii .roduse de accidente vasculare sau
trau-atis-e. Se .oate utili9a &i 8n ca9ul alcoolis-ului &i al to:ico-aniei 8n ,a9e
inci.iente. Hi.no9a 8&i .oate dovedi e,icien0a &i 8n do-eniul a,ec0iunilor
der-atologice A.rurit' .soria9is' reac0ii alergiceB &i al tul4ur1rilor endocrinologice'
situa0ii 8n care co-.onenta .si/ogen1 2oac1 un rol i-.ortant. Ea este utili9at1 cu
succes 8n trata-entul a,ec0iunilor .si/oso-atice A/i.ertensiune arterial1'
ta/icardie' colici' v1rs1turi' ast- 4ron&ic' o4e9itate' tul4ur1ri se:uale etc.B &i al
a,ec0iunilor nevrotice A,o4ii' an:ietate' atacuri de .anic1' st1ri reactive' tul4ur1ri
de aten0ie &i -e-orie etc.B. De ase-enea' utili9area /i.no9ei la .ersoanele
nor-ale re.re9int1 o -odalitate de o.ti-i9are a .er,or-an0elor' de sti-ulare a
dis.oni4ilit10ilor latente' de o40inere a unei -ai 4une autoregl1ri.
Psi/otera.ia reali9at1 cu a2utorul /i.no9ei .oart1 nu-ele de /i.notera.ie. Ea
.oate 8-4r1ca trei ,or-e .rinci.aleE
aB hipnoterapie centrat pe simptom 8n care se lucrea91 cu sugestii
ad-inistrate .e ,ondul transei /i.notice &i care au ca o4iectiv
reducerea .;n1 la eli-inarea si-.to-uluiL
4B hipnoanaliz care .resu.une o co-4inare a te/nicilor /i.notice Ade
inducere &i ad;ncire a transeiB cu conce.0ia &i te/nicile .si/analitice
a.licate 8n ti-.ul transei Aasocia0ii li4ere' anali9a viselor' anali9a
trans,erului &i a re9isten0elor &.a.BL
cB hipnoz combinat cu tehnici de psihoterapie scurt de orientare
co-.orta-ental1 &i e:.erien0ial1 Asu4 ,or-a unei interven0ii eclecticeB.
Succesul interven0iei de ti. /i.notic de.inde de -ai -ul0i ,actoriE gradul de
sugesti4ilitate al su4iectului' -otiva0ia acestuia' te/nica de induc0ie ,olosit1'
calit10ile tera.eutului' as.ecte con2uncturale. Este i-.ortant de re0inut ,a.tul c1
nu to0i oa-enii .ot ,i /i.noti9a0i 8n aceea&i -1sur1. Unii nu reac0ionea91 deloc la
induc0ia /i.notic1' al0ii reac0ionea91 -oderat' iar al0ii se dovedesc ,oarte
rece.tivi. S.eciali&tii 8n do-eniu au a2uns la conclu9ia c1 .er,or-an0a /i.notic1
de.inde at;t de susce.ti4ilitatea /i.notic1 Asugesti4ilitateaB a individului' c;t &i de
atitudinea acestuia ,a01 de /i.no91. Ast,el' o .ersoan1 8nalt /i.noti9a4il1 .oate
re9ista la /i.no91 dac1 8&i .ro.une acest lucru.
Literatura de s.ecialitate descrie -ai -ulte stadii de profunzime a /i.no9ei.
D&6#- &i H*-:&$' A+@*+B di,eren0ia91E
aB starea de nereceptivitate'
4B starea hipnoid Arela:area cu destindere ,i9ic1 &i .si/ic1' tre-or al
.leoa.elor .;n1 la 8nc/iderea oc/ilorB'
cB transa uoar Acu greutatea .leoa.elor &i a -e-4relor' catale.sie'
aneste9ie 8n anu-ite 9one ale cor.uluiB'
+36
dB transa medie Acu a-ne9ie .ar0ial1 sau total1 .ost-/i.notic1' aneste9ie'
distorsion1ri .erce.tive reac0ii la sugestii .ost/i.notice si-.leB &i
eB transa profund de ti. so-na-4ulic Acu ca.acitatea de a desc/ide
oc/ii ,1r1 a a,ecta transa' .osi4ilitatea ur-1rii de sugestii .ost-
/i.notice 4i9are' co-.orta-ent de ti. so-na-4ulic' /alucina0ii .o9itive
sau negative' a-ne9ie .ost-/i.notic1 siste-atic1' /i.ereste9iiB.
Pentru /i.notera.ie centrat1 .e si-.to- este su,icient1 o40inerea transei u&oare
sau -edii. Doar .entru situa0ii -ai co-.le:e' 8ntr-o a4ordare /i.noanalitic1 de
e:e-.lu' este necesar1 transa .ro,und1 sau' cel .u0in' -edie. Orice de-ers
/i.notera.eutic i-.lic1 8ns1 .arcurgerea 8n ordine a -ai -ultor eta.eE .reg1tirea
su4iectului' induc0ia /i.notic1' ad;ncirea transei &i de/i.noti9area.
&. 6aza de pregtire a pacientului. <n aceast1 .ri-1 eta.1 i se e:.lic1 su4iectului
ce este /i.no9a' 8n ce const1 induc0ia /i.notic1 &i care sunt avanta2ele /i.no9ei
8n di-inuarea sau 8nl1turarea unor si-.to-e de care el ar dori s1 se
de4arase9e. Este -o-entul 8n care .acientul este asigurat c1 e:.erien0a .e care
o va tr1i va ,i agrea4il1 &i li.sit1 de .ericulo9itate. Uneori clien0ii .ot ,i an:io&i
datorit1 unor credin0e eronate re,eritoare la /i.no91' ve/iculate de nes.eciali&ti &i
a-.li,icate de aura de -ister care este adeseori asociat1 acestui do-eniu.
Ast,el' su4iec0ii .ot -ani,esta tea-a c1 /i.no9a le-ar sl14i voin0a' c1 i-ar .une 8n
situa0ia de a se a,la 8n totalitate su4 do-ina0ia /i.noti9atorului &i c/iar ar crea
su.unere oar41 &i de.enden01. Practica a ar1tat c1' de ,a.t' .e -1sur1 ce
su4iectul .arcurge -ai -ulte &edin0e' /i.noti9a4ilitatea lui cre&te Aintr1 -ai ra.id
8n trans1' r1s.unde -ai .ro-.t la sugestiiB' dar nu 8&i .ierde starea de
con&tien01. El .oate ie&i din trans1 atunci c;nd dore&te sau .oate re9ista
induc0iei /i.notice dac1 8&i .ro.une serios acest lucru. <n aceea&i direc0ie se
-ani,est1 tea-a unor su4iec0i de a nu ,i sedu&i sau 8-.in&i la co-iterea unor
acte antisociale 8n ti-.ul /i.no9ei. <n ce .rive&te invocarea seduc0iei' -a2oritatea
autorilor sunt de .1rere c1 /i.no9a nu a re.re9entat dec;t o scu91 convena4il1
.entru ceea ce su4iectul ar ,i dorit s1 se 8nt;-.le &i ,1r1 transa /i.notic1 Aun
.rete:t .entru e:.ri-area unei dorin0e incon&tienteB. <n ca9ul actelor antisociale
datele sunt contradictorii' dar .ro4a4il c1 r1s.unsul cel -ai a.ro.iat de adev1r
este cel o,erit de H#+8&%'E este .u0in .ro4a4il ca su4iectul s1 co-it1 8n stare de
/i.no91 ,a.te .e care nu le-ar ,i .utut co-ite &i 8n stare de veg/e. Al0i .acien0i se
te- de .osi4ilitatea a.ari0iei de ,eno-ene secundare' de natur1 .si/ogen1 Acu-
ar ,i noi si-.to-e' tul4ur1ri .si/iceB' 8n ur-a 8nl1tur1rii si-.to-ului ini0ial. <n
unele ca9uri s-a a2uns la trans,or-area /i.no9ei 8n so-na-4ulis-' 8n co-1
isteric1 sau 8n stare catatonic1 la un .acient .si/otic. Ast,el de e,ecte s-au
.rodus e:tre- de rar &i' de regul1' au a.1rut atunci c;nd /i.no9a a ,ost a.licat1
de un nes.ecialist' 8n -anier1 de-onstrativ1 sau e:.eri-ental1' la .ersoane cu
.oten0ial .si/otic sau suicidar .ree:istent' latent.
()
O alt1 .re2udecat1 larg
r1s.;ndit1 se re,er1 la tea-a c1 su4iectul nu va .utea ie&i din /i.no91. Este
adev1rat c1 uneori se 8nt;lnesc di,icult10i de revenire la unele categorii de
20
De aici i-.ortan0a .reg1tirii de s.ecialitate a /i.noti9atorului. Este o4ligatoriu ca tera.eutul
care .ractic1 8n aceast1 -anier1 s1 ai41 cuno&tin0e te-einice de .si/o.atologie .entru a sesi9a
ast,el de .redis.o9i0ii contraindicate 8n /i.no91.
+37
su4iec0i A-ai ales la cei cu tendin0e /istrionice care reali9ea91 4ene,icii
secundare de .e ur-a /i.no9eiB sau 8n ur-a unor erori de te/nic1 la un
/i.noti9ator nee:.eri-entat
(+
. <n ast,el de situa0ii 8ns1' se recurge la te/nici
standardi9ate de de/i.noti9are Agradat' d;nd tre.tat sugestii de revenire la
starea de veg/e sau interog;nd su4iectul a,lat 8n trans1 asu.ra -otivelor .entru
care re,u91 s1 se tre9easc1 = de regul1 r1s.unsul sugerea91 tera.eutului ce
anu-e tre4uie s1 ,ac1 etc.B. Dac1 nu r1s.unde la aceste te/nici' este indicat ca
su4iectul s1 ,ie l1sat lini&tit' deoarece 8n -area -a2oritate a ca9urilor va intra
du.1 o vre-e s.ontan 8n so-n natural' din care se va tre9i singur' ca du.1 un
so-n o4i&nuit. Oricu-' 8n nici un ca9 nu tre4uie l1sat nesu.raveg/eat.
Dac1 su4iectul este an:ios' este i-.ortant ca el s1 ,ie interogat cu .rivire la
natura acestor .osi4ile te-eri ale sale' s1 i se dea e:.lica0ii .ertinente &i s1 ,ie
8ncura2at. De ase-enea' clientul este .reg1tit e:.lic;ndu-i-se ce se a&tea.t1 de
la elE s1 r1-;n1 c;t -ai .asiv cu .utin01' s1 nu se o.un1 sugestiilor' dar nici s1
nu 8ncerce s1-l a2ute .e tera.eut' s1 sus.ende 8ncercarea de a-&i anali9a st1rile'
de a 8ncerca s1 8n0eleag1 ce se .etrece cu el' s1 se lase .ur &i si-.lu condus de
instructa2ul tera.eutului.
0. ?nducia hipnotic. e.re9int1 .rocedeul .rin care se reali9ea91 intrarea 8n
transa /i.notic1. Ulterior in,or-1rii &i .reg1tirii su4iectului &i 8nainte de a trece la
induc0ia .ro.riu-9is1' este indicat ca /i.noti9atorul s1 teste9e gradul de
rece.tivitate la /i.no91 a su4iectului. O40ine ast,el date care 8i .er-it ada.tarea
instructa2ului la nivelul de sugesti4ilitate al clientului. <n .lus' testarea
/i.noti9a4ilit10ii 8i o,er1 .acientului un .ri- .rile2 de a intra 8n contact cu
.rocedura sugestiv1' cu e,ectele acesteia' contact care este de natur1 s1 8l
detensione9e. Testarea se ,ace .rin ,olosirea 8n stare de veg/e a unor .ro4e de
sugesti4ilitate' cu- suntE testul oscila0iei cor.ului' testul 8ncle&t1rii degetelor'
testul catale.siei .leoa.elor' testul rigidit10ii 4ra0ului. Acestea .resu.un utili9area
de instructa2e sugestive a c1ror ad-inistrare' .entru a atinge e,ectele a&te.tate'
cere i-.licare' tact &i talent din .artea /i.noti9atorului.
Dac1 se constat1 c1 su4iectul r1s.unde la acest ti. de sugestii' deci are un nivel
ridicat de rece.tivitate la /i.no91' se .oate trece la induc0ia .ro.riu-9is1. Aceasta
.resu.une distragerea aten0iei de la sti-ulii .ertur4atori e:terni' concentrarea
asu.ra unui o4iect de di-ensiuni -ici &i asu.ra s.uselor tera.eutului' sugerarea
rela:1rii &i a so-nolen0ei &i sti-ularea 2ocului li4er al i-agina0iei. <n .ractic1 se
.ot utili9a diverse te/nici de induc0ie /i.notic1E ,i:area cu .rivirea 8n .rivirea
tera.eutului A-odalitate care este 8ns1 ,oarte solicitant1 &i o4ositoare .entru
tera.eutB' ,i:area cu .rivirea a unui .unct ,i: de .e tavan sau de .e .erete'
,i:area cu .rivirea a degetelor 8n JCK ale /i.noti9atorului' ,i:area cu .rivirea a
unor o4iecte e:terioare Ade regul1 se ,olosesc o4iecte de di-ensiuni -ici'
str1lucitoare' cu- ar ,iE o s,er1 -etalic1' o 4il1 de cristal' o 0int1 desenat1 etcB'
concentrarea cu oc/ii 8nc/i&i asu.ra .unctului dintre s.r;ncene. <n ca9ul co.iilor'
li se .oate .ro.une s1 ,i:e9e cu .rivirea ung/ia degetului -are .e care au
21
Se .oate ca 8n ti-.ul induc0iei /i.notice tera.eutul s1 ,i o-is s1 .reci9e9e 8n ce condi0ii se va
tre9i su4iectulE la un anu-it cuv;nt' se-n sau la cererea /i.noti9atorului. Sau tera.eutul i-a
sugerat su4iectului' ,1r1 s1-&i dea sea-a' s1 nu se tre9easc1' nu a anulat sugestiile ad-inistrate
anterior ori sugestiile se revenire sunt inco-.ati4ile cu alte sugestii date 8n cursul /i.no9ei.
+3?
desenat o ,igur1 de .1.u&1. Conco-itent cu aceast1 concentrare asu.ra unui
sti-ul ,i:' tera.eutul ad-inistrea91 ,or-ule sugestive de cal-' rela:are' lini&te'
so-nolen01. Sugestiile au caracter re.etitiv' -onoton' .1str;nd c;t -ai -ult
.osi4il acelea&i cuvinte' e:.resii &i ti.uri de .ro.o9i0ii. E,ectul scontat este ca
.acientul s1 se lase condus de con0inutul .recis al sugestiilor' ,1r1 a ,ace e,orturi
.entru a ur-1ri construc0ii gra-aticale co-.licate &i ,1r1 s1 ,ie distras de la
de-ersul de concentrare-rela:are de al0i sti-uli Acu- ar ,i 4og10ia voca4ularului
,olosit de /i.noti9atorB. Tonul utili9at .oate ,i ,er-' direct' autoritar Aa&a-nu-ita
/i.no91 de ti. .aternB sau' di-.otriv1' 4l;nd' cald' insinuant Aa&a-nu-ita
/i.no91 de ti. -aternB. Studiile clinice au ar1tat c1 tonul -atern este -ai 4ine
tolerat de cea -ai -are .arte a .acien0ilor' 8n ti-. ce tonul .atern st;rne&te de
-ulte ori reac0ii de o.o9i0ie. Acesta din ur-1 este' 8ns1' indicat &i -ai e,icient 8n
ca9ul .ersoanelor o4ediente sau disci.linate' cu o structur1 rigid1' de
con,or-are la nor-e.
/. ,dncirea transei. eali9area induc0iei /i.notice are ca re9ultat instalarea unei
st1ri de rela:are a su4iectului' a c1rei .ro,un9i-e &i ra.iditate de.inde de nivelul
de sugesti4ilitate &i de antrena-entul celui /i.noti9at. Pasul ur-1tor .resu.une
8ncercarea tera.eutului de a o40ine o -ai -are .ro,un9i-e a st1rii /i.notice a
su4iectului' .rin ad-inistrarea de noi ,or-ule sugestive care indic1 ad;ncirea
tre.tat1 a transei. O -odalitate des ,olosit1 este nu-1rarea Ade la + la +) sau de
la + la ()' 8n ,unc0ie de nivelul .ro.us de ad;nci-e a transei &i de rece.tivitatea
su4iectuluiB' .e ,iecare nu-1r .unct;nd sugestii re.etitive de a.ro,undare
.rogresiv1 a /i.no9ei. La su4iec0ii .asivi' cu tendin0a de a intra 8ntr-o stare
letargic1' este reco-anda4il ca atunci c;nd se ad;nce&te transa s1 nu se
accentue9e .asivitatea' so-nolen0a' ci tendin0a su4iectului de a coo.era cu
/i.noti9atorul. Odat1 a2uns la stadiul de .ro,un9i-e scontat' /i.notera.eutul
8nce.e s1 ad-inistre9e sugestiile tera.eutice s.eci,ice .entru care a ,ost indus1
/i.no9aE sugestii de 8nt1rire a Eului' de .o9itivare a i-aginii de sine Ade e:e-.luE
J<n cursul acestei rela:1ri te vei si-0i tot -ai .uternic' tot -ai e,icient' tot -ai
st1.;n .e tine. Cu ,iecare 9i ce trece vei deveni tot -ai .u0in 8ngri2orat' tot -ai
.u0in agitat' tot -ai .u0in an:ios' vei ,i ca.a4il s1 g;nde&ti clar' s1 te concentre9i
tot -ai 4ineKB' de reducere a unor si-.to-e Ade e:e-.lu' .entru co-4aterea
ce,aleeiE JO sen9a0ie de c1ldur1 80i cu.rinde ,runtea' ,a0a' g;tul. Sen9a0ia de
c1ldur1 cre&te &i cu c;t cre&te si-0i cu- ca.ul t1u devine tot -ai destins' -ai
rela:at. Te si-0i tot -ai 4ine &i u&urat. Pe -1sur1 ce c1ldura cre&te' durerea
scade -ult' tot -ai -ult' .;n1 dis.are total.K sau .entru cri9e de ast-EJDe la o 9i
la alta' .ie.tul t1u va deveni tot -ai .uternic' res.ira0ia tot -ai u&oar1' -ai
rela:at1. Ca dis.1rea tre.tat 8ncordarea din 9ona .ie.tului' ast,el 8nc;t res.ira0ia
va deveni tot -ai u&oar1' din ce 8n ce -ai u&oar1.KB de recu.erare a unor
a-intiri' de 8nde.linire .ost/i.notic a unor sarcini Ade e:e-.luE JC/iar dac1 va
-ai a.1rea o u&oar1 sen9a0ie de su,ocare' te vei a&e9a .e un scaun &i vei rela:a
-u&c/ii -;inilor &i .icioarelor. Cei a.1sa u&or cu .al-ele .ie.tul &i vei si-0i cu-
-u&c/ii .ie.tului se rela:ea91 &i .er-it aerului s1 treac1 li4er. <n c;teva -inute
res.ira0ia va deveni u&oar1' li4er1.KB etc. <n ad-inistrarea sugestiilor este
reco-anda4il s1 se evite nega0iile' deoarece 8n aceast1 stare -odi,icat1 de
+3@
con&tien01 ca.acitatea de discri-inare a su4iectului 8ntre nega0ii &i a,ir-a0ii este
diluat1 &i el .oate .relua ,or-ula ca .e o a,ir-a0ie. De ase-enea' este de evitat
utili9area cuv;ntului J8ncearc1K' deoarece acesta evoc1 ideea c1 su4iectul s-ar
.utea s1 nu reu&easc1L este -ai e,icient1 utili9area ter-enilor Je:.lorea91K'
Jdesco.er1K' J8nva01K' Jo4serv1K etc.
7. %ehipnotizarea. Ulti-a eta.1 .resu.une tre9irea su4iectului din transa
/i.notic1. Pentru cei -ai -ul0i su4iec0i este su,icient1 co-anda .e un ton .l1cut'
dar ,er-E JevinoY Tre9e&te-teYK' eventual lovind .al-ele sau .ocnind degetele
odat1 cu conse-nul JC;nd voi lovi .al-ele' vei ,i co-.let trea9Y Tre9e&te-teYK.
Pentru .acien0ii care au ,ost condu&i 8ntr-o trans1 -ai .ro,und1 este indicat ca
revenirea s1 se ,ac1 gradat' relu;nd 8n sens invers .a&ii .arcur&i 8n eta.a de
ad;ncire a transei. Dac1 s-a utili9at nu-1rarea' de e:e-.lu' .entru tre9ire se va
relua nu-1rarea .rogresiv1' invers Ade la +) la + sau de la () la +' la ,el ca 8n
eta.a anterioar1B' .e un ton ,er-' -ai alert de data aceasta &i .unct;nd ,iecare
nu-1r cu o sugestie scurt1 de revenire. Dac1 su4iectul .are a-e0it' n1ucit'
nesigur' nu se 0ine 4ine .e .icioare la tre9ire' se .oate re.eta .rocedeul de
de/i.noti9are. <n nici un ca9 nu este l1sat s1 .lece .;n1 c;nd tera.eutul nu s-a
asigurat' st;nd de vor41 cu el &i ur-1rindu-l atent' c1 a revenit la starea nor-al1.
E:ist1 ca9uri ,oarte rare de su4iec0i care .ot .re9enta -ani,est1ri caE ce,alee'
vo-1' con,u9ie la revenirea din /i.no91. Ast,el de si-.to-e .ot ,i inter.retate ca
re9isten0e contra st1rii /i.notice' ca -ecanis-e de a.1rare ale unui su4iect
nevrotic care incon&tient se o.une 8nde.linirii unei sarcini .rescrise .rin sugestii
8n ti-.ul transei. <n ast,el de ca9uri se reco-and1 ,olosirea de sugestii directe de
8nl1turare a acestor si-.to-e &i o tera.ie de -ai -are .ro,un9i-e A.entru a
avea acces la -ecanis-ele incon&tiente i-.licateB.
REZUMAT
Orientarea co-.orta-ental1 A4e/aviorist1B s-a de,ine&te ca reac0ia
.si/ologilor a-ericani la a4ordarea .si/analitic1 a .ersonalit10ii. Conce.tele de
la 4a9a orient1rii co-.orta-entale sunt cele de nvare &i de mediu "situaie$,
con,or- c1rora co-.orta-entul se -odi,ic1 .rin 8nv10are &i e:.erien01' .e 4a9a
sti-ulilor din -ediu' &i 0ine -ai .u0in de ereditate &i de ,actorii 4iologici. Toate
reac0iile' e-o0iile &i de.rinderile de9ada.tative Areunite su4 denu-irea generic1
de nevro91B au ,ost ac/i9i0ionate 8n cursul vie0ii individuale' cu alte cuvinte au ,ost
8nv10ate. Psi/otera.ia 4e/aviorist1 se adresea91 direct acestor
co-.oreta-ente-si-.to- .e care 8&i .ro.une s1 le eli-ine tot .rintr-un .roces
de de9v10are-8nv10are. Strategia .si/otera.eutic1 co-.orta-ental1 se
+5)
,ocali9ea91 asu.ra co-.orta-entelor actuale &i' 8n loc s1 inter.rete9e
.ro4le-ele .re9ente ca si-.to-e ale unor con,licte .ro,unde' incon&tiente' le
consider1 ca ,iind rspunsuri dezadaptative nvate, care ar tre4ui s1 constituie
0intele directe ale interven0iei tera.eutice. De ase-enea' un de-ers
.si/otera.eutic 4e/aviorist .resu.une adeseori &i o interven0ie asu.ra -ediului
de via01 al .acientului. Te/nicile de interven0ie co-.orta-ental1 ur-1rescE
-odi,icarea co-.orta-entelor-0int1 Aele-entele co-.onente ale .ro4le-elor
co-.le:e cu care se .re9int1 clientul la tera.ieB' trata-entul cu -en0inerea
condi0iilor A,actorii care cau9ea91 sau -en0in 8n -od o4i&nuit co-.orta-entul-
0int1 tre4uie .1stra0i 8n ti-.ul tera.iei' orice -odi,icare ,1c;ndu-se doar 8n sco.
tera.euticB' utili9area de te/nici centrate .e ac0iune A.rescrierea de sarcini
concrete' te-e .entru acas1 etc.B.
De-ersul .si/otera.eutic co-.orta-ental este de scurt1 durat1 A+)-+(
&edin0eB' .resu.une ur-1rirea unor .a&i 4ine .reci9a0i &i .reci9area de o4iective
clare' sta4ilite de co-un acord cu .acientul. Psi/otera.eutul este cel care a2ut1
clientul s1 de,ineasc1 co-.orta-entul-0int1' alege -etodologia cea -ai .otrivit1
.entru .ro4le-atica clientului &i 8i .ro.une acestuia un .rogra- de tera.ie.
Princi.alele te/nici .si/otera.eutice co-.orta-entale utili9ate suntE
desensi4ili9area siste-atic1 .rogresiv1' e:.unerea Jin vivoK' te/nica stingerii
co-.orta-entelor nedorite' 8nt1rirea selectiv1' -odelarea' tera.ia aversiv1'
antrena-entul asertiv' autoreglarea.
Mul0i .si/otera.eu0i au o4servat cu ti-.ul' .e 4a9a e:.erien0ei clinice' c1
,actorii cognitivi Ag;ndurile' a&te.t1rile' inter.ret1rile date eveni-entelorB sunt la
,el de i-.ortan0i ca &i sti-ulii din -ediu 8n deter-inarea co-.orta-entelor. O
serie de cercet1ri au ar1tat c1 -odul 8n care .ersoana se co-.ort1 8n
con,runtarea cu o4stacolele e:terne 0ine nu nu-ai de -1ri-ea o4iectiv1 a
acestora' ci &i de i-aginea' de re,lectarea lor 8n .lan intern' su4iectiv. De
ase-enea' activit10ile tera.eutice cu .acien0i au ar1tat c1' 8ntr-adev1r' oa-enii
sunt .ertur4a0i de agresiunea &i de sc/i-41rile -ediului e:tern dar' 8n general' ei
sunt -ult -ai .uternic a,ecta0i de ideile .e care le de9volt1 8n leg1tur1 cu aceste
eveni-ente. S-a n1scut ast,el .si/otera.ia cognitiv-co-.orta-ental1' care a
.reluat te/nicile 4e/avioriste de -odi,icare a co-.orta-entelor &i le-a ad1ugat
.roceduri destinate sc/i-41rii convingerilor de9ada.tative. <n cadrul unui ast,el
de de-ers se ur-1re&te reali9area restructur1rii cognitive' ast,el 8nc;t .acientul
s1 8nve0e s1 8&i controle9e st1rile a,ective .rin identi,icarea &i -odi,icarea
-odelelor negative de g;ndire. Dintre .rinci.alele ti.uri de distorsion1ri cognitive
A.atternuri de g;ndire negativ1 ira0ionaleB' ,ac .arteE g;ndirea de ti.ul Jtotul sau
ni-icK' su.ragenerali9area' concentrarea asu.ra negativului Acatastro,i9areaB'
descali,icarea .o9itivului' des.rinderea de conclu9ii .ri.ite' -a:i-ali9area &i
-ini-ali9area' 2udecata a,ectiv1' cerin0ele a4solutiste' etic/etarea' ra.ortarea la
.ro.ria .ersoan1. Co-.onenta co-.orta-ental1 a trata-entului intervine atunci
c;nd tera.eutul 8l 8ncura2ea91 .e client s1 teste9e 8n .ractic1 -odalit10ile
alternative de a vedea situa0ia
Interven0ia cognitiv-co-.orta-enatal1 se reali9ea91 8n dou1 eta.e
distincteE identi,icarea .atternurilor de g;ndire negativ1 ira0ionale A.rin discutarea
unei e:.erien0e e-o0ionale recente' utili9area i-agina0iei diri2ate' a 2ocului
+5+
dra-atic' o4servarea &i utili9area -odi,ic1rilor de dis.o9i0ie ale clientului din ti-.ul
&edin0ei tera.eutice' deter-inarea se-ni,ica0iei unor eveni-enteB' ur-at1 de
-odi,icarea acestora &i a co-.orta-entelor a,erente A.rin ra0ionali9are' ,urni9area
de in,or-a0ii asu.ra an:iet10ii &i -ecanis-elor de a.ari0ie &i de 8ntre0inere a
acesteia' veri,icarea veridicit10ii g;ndurilor negative auto-ate' distragere'
.rogra-area activit10ilor du.1 reguli .recise' e:.eri-entarea 8n s,era
co-.orta-entelorB. Un -odel de restructurare a .atternurilor de g;ndire este cel
o,erit de Elis' .1rintele .si/otera.iei ra0ional-e-otive AETB - -odelul A%CDE. <n
acest -odelE A AactivatorB re.re9int1 eveni-entul e:tern activatorL % A4elie,sB este
siste-ul de credin0e ale su4iectuluiL C AconseUuencesB sunt st1rile a,ective
considerate ca ,iind .roduse de eveni-entul activator A' dar care sunt' de ,a.t'
consecin0a siste-ului de credin0e %L D Adis.uteB re.re9int1 contraargu-entarea'
adic1 .rocesul .rin care credin0ele ira0ionale sunt 8nlocuite cu credin0e -ai
ra0ionaleL E Ae,,ectsB sunt e,ectele restructur1rii cognitive
Tera.iile sugestive se 8ncadrea91 8n categoria interven0iilor care 8ncearc1
s1 asigure un control direct asu.ra si-.to-elor. Aici se 8nsriu te/nicile de relaxare
&i cele hipnotice .e ,ondul c1rora .si/otera.eutul ad-inistrea91 sugestii destinate
.roducerii unor -odi,ic1riE co-.orta-entale' cognitive &i la nivel su4iectiv.
Sugestia &i autosugestia constituie -ecanis-ele de 4a91 ale rela:1rii' /i.no9ei &i'
8n general ale .si/otera.iilor sugestive. Situa0ia-sugestie re.re9int1 o situa0ie
.rovocativ1 care solicit1 reali9area de c1tre .ersoana 0int1 a unui anu-it
co-.orta-ent sugerat' ,1r1 a .utea a.ela la instan0ele critice ale ra0iunii.
Co-.orta-entul Ar1s.unsulB sugerat re.re9int1 reac0ia su4iectului 8n sensul celor
sugerate. Sugesti4ilitatea re.re9int1 ca.acitatea Adis.oni4ilitateaB su4iectului de a
r1s.unde la sugestii. !ivelul de sugesti4ilitate di,er1 de la o .ersoan1 la altaE
e:ist1 .ersoane 8nalt sugesti4ile' care .ot intra u&or 8n stare de rela:are' dar &i
.ersoane cu grad sc19ut de sugesti4ilitate la care inducerea st1rii de rela:are este
di,icil1 sau i-.osi4il1.
Medita0ia constituie o -odalitate .rin care .ersoana .oate a2unge la o
stare -odi,icat1 de con&tien01' utili9;nd anu-ite ritualuri &i e:erci0ii Ade reglare &i
control al res.ira0iei' de restr;ngere sever1 a c;-.ului aten0iei' de eli-inare a
sti-ulilor e:terni' de ado.tare a unor .o9i0ii standard' de ,or-are de i-agini
-entaleB. <n literatura de s.ecialitate sunt descrise dou1 ti.uri s.eci,ice de
-edita0ieE -edita0ia .rin desc/idere &i -edita0ia .rin concentrare. e9ultatul
.ractic1rii acestor te/nici este o stare de 4ine' de deconectare general1 a
individului de activitatea sa cotidian1' de rela:are ,i9ic1 &i -ental1. <n do-eniul
.si/otera.iei' 8n acela&i sco.' se utili9ea91 te/nicile de rela:are de,inite ca te/nici
.si/otera.eutice &i auto,or-ative' ,unda-entate &tiin0i,ic' care ur-1resc reali9area
unei decontrac0ii -usculare &i nervoase. E,ectele o40inute 8n ur-a a.lic1rii
te/nicilor de rela:are suntE re.ausul e,icient' econo-isirea energiei ,i9ice &i
.si/ice' di-inuarea e,ectelor negative ale stresului &i cre&terea re9isten0ei la stres.
Hi.no9a este de,init1 ca o stare -odi,icat1 de con&tien01' a.ro.iat1 de rela:are
sau de st1rile -editative s.eci,ice culturilor orientale' indus1 de regul1 8n -od
arti,icial' caracteri9at1 .rin sugesti4ilitate ridicat1' care .er-ite s1 i se induc1
su4iectului -ai u&or dec;t 8n stare nor-al1 o serie de -odi,ic1ri sen9oriale'
.erce.tive' -ne9ice &i -otorii. Instalarea st1rii de rela:are' ca &i a celei /i.notice'
+5(
.resu.une te/nici s.eciale de inducere' care necesit1 8nde.linirea anu-itor
condi0ii .entru a se dovedi e,icienteE o anu-it1 standardi9are a conduitei
su4iectului' .racticare siste-atic1 &i regulat1' .ersuasiune' -otiva0ia su4iectului'
un anu-it nivel de sugesti4ilitate al acestuia' ver4ali9area e,ectelor care sunt de
a&te.tat.
Hi.notera.ia este o ,or-1 de interven0ie .si/otera.eutic1 .racticat1 din
cele -ai vec/i ti-.uri 8n tratarea .acien0ilor cu a,ec0iuni .si/ice &i so-atice' 8n
co-4aterea durerii' reducerea an:iet10ii' recu.erarea unor de,icien0e' .recu- &i la
.ersoanele nor-ale ca o -odalitate de o.ti-i9are a .er,or-an0elor' de sti-ulare a
dis.oni4ilit10ilor latente' de o40inere a unei -ai 4une autoregl1ri. Hi.notera.ia este
utili9at1 8n trei ,or-e .rinci.aleE /i.notera.ie centrat1 .e si-.to- Asugestii
ad-inistrate .e ,ondul transei /i.notice &i care au ca o4iectiv reducerea .;n1 la
eli-inarea si-.to-uluiBL /i.noanali91 Ao co-4inare a te/nicilor /i.notice cu
conce.0ia &i te/nicile .si/analitice a.licate 8n ti-.ul transeiBL /i.no91 co-4inat1 cu
te/nici de .si/otera.ie scurt1 de orientare co-.orta-ental1 &i e:.erien0ial1 Asu4
,or-a unei interven0ii eclecticeB. Literatura de s.ecialitate descrie -ai -ulte stadii
de .ro,un9i-e a /i.no9eiE starea de nerece.tivitate' starea /i.noid1' transa
u&oar1' transa -edie &i transa .ro,und1 de ti. so-na-4ulic Pentru /i.notera.ia
centrat1 .e si-.to- este su,icient1 o40inerea transei u&oare sau -edii. <ntr-o
a4ordare /i.noanalitic1 este necesar1 transa .ro,und1 sau' cel .u0in' -edie. Orice
de-ers /i.notera.eutic i-.lic1 .arcurgerea 8n ordine a -ai -ultor eta.eE
.reg1tirea su4iectului' induc0ia /i.notic1' ad;ncirea transei &i de/i.noti9area.
CONCEPTE-CHEIE
+5*
Teoriile 8nv101rii = E+&:(%&%!& &0!-/(% /!(%## -!
+!&83 '! $*)!+! +*# C. H*++> E.C. T(+)&$>
SJ#$$!% 4.&. 0&%! 4#-&* ,%(,*- -3
"*%$#E!E! +!8# 8!$!%&+! &+! =$6313%##>
&,+#0&:#+! ()*+*# 4# -3 '!-0%#!
)!0&$#-)!+! '! =$631&%! "*$'&)!$/&+! 4#
,! 0!+! ,(-#:#+!. D#"!%#/!+! /!(%## &+!
=$6313%## &* ,*- &00!$/ "#! ,! %&,(%/*%#+!
/!),(%&+! '#$/%! -/#)*+# -&* '#$/%! -/#)*+#
4# %3-,*$-*%#> "#! ,! %&,(%/*%#+! '!
0($-!0#$13 '#$/%! 0(),(%/&)!$/ 4#
=$/3%#%!> "#! ,! !+&:(%&%!& '! %!,%!E!$/3%#
#$/!%$!> )!$/&+! &+! )!'#*+*# =$ 0&%! -!
'!-"34(&%3 0(),(%/&)!$/*+ '(:U$'#/> "#!
&-*,%& #8$(%3%## %!8*+&%#/31#+(% )!'#*+*# '!
03/%! (%8&$#-). $ 8!$!%!> /!(%##+! =$6313%##
&"#%)3 03 ,!%-($&+#/&/!& *)&$3 -!
-/%*0/*%!&E3 4# "*$01#($!&E3 =$ "*$01#! '!
-/#)*+## !F/!%$#> '! -#/*&1##+!> %(+*%#+! 4#
#$/!%&01#*$#+! -(0#&+!. A0!&-/3 0($0!,1#!
-! &"+3 +& :&E& /!%&,##+(%
0(),(%/&)!$/&+#-/! 0&%! 0($-#'!%3 03
/(&/! %!&01##+!> !)(1##+! 4# '!,%#$'!%#+!
'!E&'&,/&/#6! &* "(-/ &0.#E#1#($&/!
(=$631&/!) =$ 0*%-*+ 6#!1## #$'#6#'*&+!.
+53
Condi0ionare = P%(0!'*%3 '! =$631&%! '!-0%#-3 #$#1#&+ '! P&6+(6
,%#$ 0&%! *$ -/#)*+ $*)#/ 0($'#1#($&/ ('! !F. -($!%#!)
&-(0#&/ %!,!/&/ 0* *$ -/#)*+ $!0($'#1#($&/ ('! !F. .%&$3)
,%(6(&03 *$ %3-,*$- 0($'#1#($&/ -#)#+&% 0!+*#
$!0($'#1#($&/ ('! !F. -&+#6&%! +& &,%#$'!%!& +*)#$##). E-/!
6(%:& '!-,%! 0($'#1#($&%!& ,&6+(6#&$3> %!-,($-#63> '! /#,
I. U+/!%#(% SJ#$$!% '!(-!:!4/! 0($'#1#($&%!& (,!%&$/3>
#$-/%*)!$/&+3> '! /#, II> =$ 0&%! *$ 0(),(%/&)!$/ ('! !F.
&,3-&%!& *$*# +!6#!%) !-/! %!0(),!$-&/ ,%#$/%-( =$/3%#%!
&+#)!$/&%3. U$## -,!0#&+#4/# &0(%'3 *$ +(0 0!$/%&+ -&* 0.#&%
!F0+*-#6 0($'#1#($3%## =$ &$-&):+*+ )!0&$#-)!+(% '!
=$631&%!> &+1## $* 63' =$ !+! '!0U/ *$ $#6!+ =$/%! &+/!+!>
-*,!%#(% (:#4$*#$1!+(%> '&% )&# ,*1#$ !+&:(%&/ '!0U/
=$631&%!& ,!%0!,/#63 -&* =$631&%!& -#):(+#03. P%#$0#,##+!
0($'#1#($3%## &* "(-/ ,%!+*&/! 4# */#+#E&/! =$ !+&:(%&%!& '!
/!.$#0# ,-#.(/!%&,!*/#0! 0(),(%/&)!$/&+!.
P&//!%$ 0(),(%/&)!$/&+ Ter-en .reluat din engle91 se-ni,ic;nd
con,igura0ie' structur1' -odel' ti.. Patternul co-.orta-ental dese-nea91
ansa-4luri de co-.orta-ente care tind s1 se .roduc1 siste-atic la acela&i
individ' care au ,ost 8nv10ate' 8nt1rite 8n ti-. &i a.ar' 8ntr-o -anier1 caracteristic1'
la 8nt;lnirea cu di,erite conte:te.

C(),(%/&)!$/-1#$/3 <n ter-inologia .si/otera.iei co-.orta-entale
co-.orta-entul-0int1 este cel asu.ra c1ruia tera.eutul 8&i .ro.une s1 intervin1
As1 8l reduc1' s1 8l a-.li,ice' s1-i -odi,ice ,recven0a' a-.litudinea' intensitatea
etc.B .rin te/nici adecvate. Din .ri-ele eta.e se reali9ea91 desco-.unerea
.ro4le-ei clientului 8n sco.uri s.eci,ice' identi,ic;ndu-se co-.orta-entele-0int1
care sunt tratate secven0ial &i nu si-ultan. O regul1 4a9al1 a tera.iilor
co-.orta-entale este aceea c1 tratea91 doar unul sau dou1 co-.orta-ente-
0int1 o dat1 &i' a4ia du.1 o40inerea succesului 8n acest ca9' se trece la a4ordarea
unui alt co-.orta-ent.
$/3%#%! ,(E#/#63 Q $!8&/#63 <nt1rirea este conce.tul de 4a91 al condi0ion1rii
o.erante. Se consider1 c1 ea se .roduce ori de c;te ori un eveni-ent care
ur-ea91 unui co-.orta-ent cre&te .ro4a4ilitatea ca acel co-.orta-ent s1 se
re.ete. E:ist1 dou1 ti.uri .rinci.ale de 8nt1rireE 8nt1rirea .o9itiv1 Ac;nd un sti-ul
gen reco-.ens1 a.are ca ur-are a unui co-.orta-ent = tat1l 8&i laud1 ,iul
.entru c1 a ,1cut ordine 8n ca-er1B &i 8nt1rirea negativ1 Aun sti-ul 8ncetea91 ca
ur-are a unui co-.orta-ent = tat1l 8ncetea91 s1 8&i -ai critice ,iul du.1 ce
acesta a ,1cut ordine 8n ca-er1B. <nt1rirea negativ1 nu tre4uie con,undat1 cu
.edea.sa' cu ad-inistrarea de sti-uli aversivi. #ulte te/nici tera.eutice
co-.orta-entale au ca ,unda-ent .rinci.iile 8nt1ririi.
+55
D#-/(%-#($&%! 0(8$#/#63 Pattern de g;ndire negativ1 ira0ional1 care se
declan&ea91 auto-at' s.ontan 8n anu-ite situa0ii' re,eritor la .ro.ria .ersoan1' la
lu-e' la viitor. Ast,el de g;nduri se constituie &i se asocia91 cu diverse conte:te'
8nc1 din co.il1rie. Ele 0in de -odul 8n care a ,ost tratat su4iectul de c1tre
.ersoanele se-ni,icative din ,a-ilie' de -odul 8n care se si-t &i vor4esc des.re
ei 8n&i&i cei care servesc su4iectului dre.t -odel de identi,icare' de ceea ce i s-a
s.us individului 8n leg1tur1 cu el 8nsu&i' de e:.erien0ele de via01 -ai i-.ortante
.rin care a trecut.
R!-/%*0/*%&%! 0(8$#/#63 Strategie cognitiv-co-.orta-ental1 care 8&i .ro.une
s1-l a2ute .e client s1-&i recunoasc1 distorsiunile de g;ndire &i s1 ,ac1 sc/i-41ri
con,or-e cu realitatea. Pornind de la constatarea c1 -odul 8n care .ersoana se
co-.ort1 8n con,runtarea cu o4stacolele e:terne 0ine nu nu-ai de -1ri-ea
o4iectiv1 a acestora' ci &i de i-aginea' de re,lectarea lor 8n .lan intern' su4iectiv'
tera.ia 8&i .ro.une s1 8l 8nve0e .e .acient s1-&i inter.rete9e eveni-entele de
via01 8ntr-o -anier1 .o9itiv1' -ai ada.tativ1' ceea ce ar conduce la re9olvarea
.ro4le-elor e-o0ionale. Se ur-1re&te reali9area restructur1rii cognitive' adic1
.acientul s1 8nve0e s1 8&i controle9e st1rile a,ective .rin identi,icarea &i
-odi,icarea -odelelor negative de g;ndire.
S*8!-/#! Proces de in,luen01 interu-an1 .rin care inten0ia celuilalt .rovoac1
i-ediat 8nde.linirea sa de c1tre su4iect. Caracterul i-ediat 8nsea-n1 c1
trans-iterea nu i-.lic1 argu-entare' convingere ra0ional1 sau 8nv10are' ci
re9ult1 dintr-o identi,icare i-ediat1 cu credin0a sau reali9area dorin0ei celui care
sugerea91. Puterea de sugestie 0ine de ,actori sociali &i circu-stan0iali. Sugestia
&i autosugestia constituie -ecanis-ele de 4a91 ale rela:1rii' /i.no9ei &i' 8n
general ale .si/otera.iilor sugestive. <n aceste ca9uri sugestia este de,init1 ca
in,luen01 e:ercitat1 asu.ra con&tiin0ei &i voin0ei cuiva A8n stare de veg/e sau
/i.notic1B 8n sco.ul trat1rii tul4ur1rilor neuro.si/ice.
S*8!-/#:#+#/&/! Dis.o9i0ie -ental1 deose4it1 care d1 su4iec0ilor o -are
rece.tivitate &i su.unerea la di,erite in,luen0e care se e:ercit1 asu.ra lor. <n
tera.iile sugestive' ter-enul dese-nea91 sensi4ilitatea crescut1 la sugestie
,olosit1 ca -i2loc tera.eutic. !ivelul de sugesti4ilitate di,er1 de la o .ersoan1 la
alta. In clinic1 au ,ost construite sc1ri de sugesti4ilitate .entru a -1sura
ca.acitatea su4iectului de a r1s.unde la sugestii' 8n s.ecial .entru de-ersurile
de ti. /i.no91 8n care ascultarea de sugestia /i.notic1 tre4uie s1 se disting1 de
o sti-ulare .asiv1.
+56
ela:are = T!%)!$*+ =$-*)!&E3 '#"!%#/!
)!/('! '! '!-/#$'!%! )*-0*+&%3 "(+(-#/!
,!$/%* & %!-#)1# ( -/&%! ,-#.#03 :*$3 4#
,!$/%* & %!'*0! &$*)#/! -#),/()!
,-#.(,&/(+(8#0! -&* ,-#.(-()&/#0!. $
-!$- +&%8> /!%)!$*+ '! relaxare -! %!"!%3
+& ( '!0($!0/&%! 8!$!%&+3 & #$'#6#'*+*# '!
&0/#6#/&/!& -& 0(/#'#&$3. $ -!$- %!-/%U$->
=$ '()!$#*+ ,-#.(/!%&,#!#> %!+&F&%!&
-!)$#"#03 ( /!.$#03 ,-#.(/!%&,!*/#03 4#
&*/("(%)&/#63> "*$'&)!$/&/3 4/##$1#"#0>
0&%! *%)3%!4/! %!&+#E&%!& *$!#
'!0($/%&01## )*-0*+&%! 4# $!%6(&-!.
E"!0/!+! (:1#$*/! =$ *%)& &,+#03%##
/!.$#0#+(% '! %!+&F&%! -*$/V %!,&*-*+
!"#0#!$/> !0($()#-#%!& !$!%8#!# "#E#0! 4#
,-#.#0!> '#)#$*&%!& !"!0/!+(% $!8&/#6! &+!
-/%!-*+*# 4# 0%!4/!%!& %!E#-/!$1!# +& -/%!-.
H#,$(E3 Stare -ental1 tran9itorie' ase-1n1toare celei de so-n dar di,erit1 de
aceasta din .unct de vedere electro,i9iologic' caracteri9at1 .rin sugesti4ilitate
e:tre-1' a4sen0a reac0iilor la sti-ulii din -ediul 8ncon2ur1tor' li.sa ini0iativei
co-.orta-entale &i' 8n general' a-ne9ie du.1 revenirea 8n stare de veg/e.
Pentru unii autori /i.no9a re.re9int1 o stare .articular1 de con&tien01' care nu
este nici so-n' nici stare de veg/e &i care ar ,i .rovocat1 .rintr-o concentrare
selectiv1 a aten0iei' consecutiv1 sugestiei /i.noti9atorului. Al0ii e:.lic1 starea de
/i.no91 ca o strategie cognitiv1 .e care su4iectul o ado.t1 .entru a asculta de
instruc0iunile /i.noti9atoruluiE concentrarea deli4erat1 a aten0iei ,a01 de sarcinile
cerute li o Jneaten0ieK selectiv1 .entru orice alt1 solicitare.
+57
H#,$(/!%&,#! Hi.notera.ia este .si/otera.ia reali9at1 cu a2utorul /i.no9ei. Ea
.oate 8-4r1ca ,or-a unei .si/otera.ii centrate e:clusiv .e si-.to-' situa0ie 8n
care' du.1 inducerea transei /i.notice' se ad-inistrea91 ,or-ule sugestive cu
caracter tera.eutic sau .oate ,i utili9at1 ca tera.ie de .ro,un9i-e' co-4in;nd
sugestiile tera.eutice cu te/nici s.eci,ice .si/anali9ei .entru a desco.eri
con,lictele .ro,unde care stau la 4a9a .roducerii si-.to-elor A/i.noanali9aB.
T%&$-3 .#,$(/#03 Transa re.re9int1 o stare .si/ic1 s.ecial1 8n care se g1se&te
o .ersoan1 /i.noti9at1' deose4it1 at;t de starea de veg/e c;t &i de cea de
so-n' caracteri9at1 .rin sl14irea sau dis.ari0ia atitudinii discri-inatorii' critice la
ac0iunea unor sugestii. Ter-enul descrie stadiile de .ro,un9i-e a /i.no9ei'
caracteri9ate .rintr-o ,eno-enologie s.eci,ic1 Ade la greutatea .leoa.elor &i a
-e-4relor 8n transa u&oar1 .;n1 la /alucina0ii' a-ne9ie .ost-/i.notic1
siste-atic1 8n transa .ro,und1 de ti. so-na-4ulicB.
Pentru /i.notera.ia centrat1 .e si-.to- este su,icient1 o40inerea transei u&oare
sau -edii' 8n ti-. ce 8ntr-o a4ordare /i.noanalitic1 este necesar1 transa
.ro,und1 sau' cel .u0in' -edie.
EXTINDERI
PSIHOTERAPIA PRIN INTERVENIE PARADOXAL
Psi/otera.ia .rin interven0ie .arado:al1 re.re9int1 un -odel .si/otera.eutic
co-.orta-ental' centrat .e si-.to-. Este utili9at at;t 8n lucrul individual' c;t &i
8n tratarea .ro4le-elor de cu.lu &i 8n tera.ia siste-ic1 de ,a-ilie. <n cadrul
acestuia' nu se consider1 necesar1 e:.lorarea cau9elor .ro,unde a,late la
originea -ani,est1rilor nedorite' ci se .une accent .e 8ntre41rile JcineRK' JceRK'
JundeRK' Jc;ndRK se .roduce si-.to-ul' .entru a .rescrie a.oi sarcini
.arado:ale destinate reducerii sau 8nl1tur1rii acestuia. Ideea de .ornire este
aceea c1 si-.to-ele re.re9int1 -eta,ore' -esa2e care e:.ri-1 su,erin0ele
ascunse &i reale ale individului' cu.lului sau ,a-iliei ce se adresea91
.si/otera.iei. Sarcina tera.eutului este de a desci,ra con0inutul acestor -eta,ore'
de a desco.eri 4ene,iciile indirecte sau secundare .e care le au
co-.orta-entele inadecvate &i de a genera co-.orta-ente alternative care s1
le 8nlocuiasc1.
<n literatura de s.ecialitate' interven0ia .arado:al1 este de,init1 ca situa0ia 8n care
tera.eutul 8i .rescrie .acientului .roducerea voluntar1 &i e:agerat1 a
co-.orta-entului nedorit' de care acesta din ur-1 dore&te s1 sca.e. O4iectivul
ur-1rit este ca' .rin 8nde.linirea acestei sarcini' 8n ti-.' s1 se o40in1 de ,a.t
o.usul a ceea ce se cere .rin inter-ediul ei. Pentru aceasta este nevoie s1 ,ie
,oarte clar .reci9at co-.orta-entul care se cere -odi,icat' .recu- &i sco.ul
.ro.us .entru tera.ie. Acest ti. de interven0ie se 4a9ea91 8n -are -1sur1 .e
ele-entul sur.ri91' caracterul nelogic &i &ocant al .rescri.0iilor ,i:;nd .entru
+5?
-o-ent aten0ia .acientului &i 8ntreru.;nd cercul vicios .rin care si-.to-ul era
-en0inut &i e:acer4at. Aceast1 decentrare de .e vec/iul -od de a g;ndi &i de a
ac0iona este de natur1 s1 deter-ine individul s1 renun0e la r1s.unsurile
.resta4ilite &i s1 declan&e9e un co-.orta-ent de c1utare .entru g1sirea unui
nou r1s.uns adecvat. Adeseori se .rocedea91 la o .rescriere rituali9at1 a
si-.to-ului' -en0ion;nd riguros locul' ti-.ul &i condi0iile .recise de .roducere a
acestuia Ade e:e-.lu' unei .aciente anorectice' cu ru-ina0ii o4sesive legate de
-;ncare i se .oate trasa sarcina de a se g;ndi 8n ,iecare sear1 la ora @' .re0 de
o 2u-1tate de or1' nu-ai la ali-enta0ieB. Un alt .rinci.iu de 4a91 al .si/otera.iei
.rin .arado: 8l re.re9int1 -odi,icarea siste-ului de re,erin01 din care este
a4ordat si-.to-ul' con,erind o se-ni,ica0ie .o9itiv1 &i valori9;nd
co-.orta-entul .atologic A8n ideea c1 si-.to-ul de care dore&te s1 sca.e
clientul este 8ntr-adev1r ne.l1cut &i deran2ant' dar el 8i atrage aten0ia asu.ra a
ceva i-.ortant care se .etrece cu .ersoana 8n acest -o-entL a&a c1 i se
.ro.une s1 8l -ai .1stre9e o vre-e' .entru a 8n0elege des.re ce este vor4aB.
Prin aceasta se o40ine o -odi,icare a atitudinii .acientului ,a01 de sine &i ,a01 de
.ro4le-a sa' care .oate ,i ast,el rece.tat1 ca un generator de sc/i-4are. <n
.lus' cre&te senti-entul de adecvare &i de autocontrol .ersonal.
Interven0ia .arado:al1 a ,ost de9voltat1 8n .si/otera.ie at;t de 4e/aviori&ti' c;t &i
de .racticieni a.ar0in;nd altor orient1ri .si/otera.eutice. D*$+&, utili9a a&a-
nu-ita J.ractic1 negativ1K care consta 8n .rescrierea si-.to-ului -ai ales la
.acien0i cu 4al4is-' enure9is' onico,agie. V#J/(% F%&$J+' creatorul logotera.iei'
8&i .ro.unea' 8n cadrul de-ersului s1u tera.eutic 4a9at .e .rinci.iile
e:isten0ialiste' s1 a2ute .acientul s1 8&i acce.te 8n -od con&tient
res.onsa4ilit10ile .ersonale' s1 desco.ere un sens al vie0ii &i' .rin aceasta' s1
reu&easc1 s1 de.1&easc1 si-.to-ele nevrotice. Una dintre te/nicile de 4a91 ale
logotera.iei este intentia .arado:al1 Asau .rescrierea si-.to-uluiB' .rin care i se
cere .acientului s1 .roduc1 &i s1-&i e:agere9e si-.to-ele. Este o -odalitate de
interven0ie reco-andat1 -ai ales 8n tul4ur1rile o4sesional-co-.ulsive' ,o4ice &i
8n ca9urile 8n care e:ist1 an:ietate antici.atorie. Te/nica -i9ea91 .e inversarea
atitudinii .acientului' ast,el 8nc;t tea-a sa antici.atorie s1 a2ung1 s1 ,ie 8nlocuit1
.rintr-o dorin01 .arado:al1. Ea a2ut1 .acientul s1 se deta&e9e de si-.to-' s1 se
.riveasc1 cu -ai -ult cal- &i c/iar cu u-or. <n .lus' te/nica .er-ite .acientului
s1 reali9e9e ,a.tul c1 .oate s1 8&i in,luen0e9e' de ,a.t c/iar s1 8&i cree9e
si-.to-ul &i 8i d1 oca9ia s1 8&i asu-e res.onsa4ilitatea .entru .roducerea sa.
Iat1 dou1 dintre ca9urile .re9entate de F%&$J+ .entru ilustrarea -odului de utili9are a acestei
te/nici E
+. JUn doctor t;n1r --a consultat din cau9a te-erii sale de a trans.ira. De c;te ori se a&te.ta la
un sur.lus de trans.ira0ie' an:ietatea antici.atorie era su,icient1 .entru a .reci.ita u-e9irea
e:cesiv1. Pentru a 8ntreru.e acest cerc vicios' l-a- s,1tuit .e .acient' 8n ca9urile 8n care se .utea
ca trans.ira0ia s1 rea.ar1' s1 8&i .ro.un1 deli4erat s1 le arate celor din 2ur c;t de -ult .oate
trans.ira. O s1.t1-;n1 -ai t;r9iu s-a 8ntors &i -i-a relatat c1' de c;te ori a 8nt;lnit .e cineva care
i-a st;rnit an:ietatea antici.atorie' &i-a s.us 8n sinea luiE JP;n1 acu- a- trans.irat doar un litru'
dar acu- -1 voi str1dui s1 trans.ir cel .u0in 9ece litriYK. e9ultatul a ,ost c1' du.1 ce su,erise de
,o4ia aceasta ti-. de .atru ani' a devenit ca.a4il' du.1 o singur1 &edin01' s1 se eli4ere9e
.er-anent de ea 8ntr-o s1.t1-;n1.K
(. JPacientul .e care 8l vo- .re9enta era un 4i4liotecar care ,usese tratat de -ai -ul0i doctori 8n
c;teva clinici' ,1r1 vreun succes tera.eutic. C;nd a venit 8n clinica -ea era e:tre- de dis.erat &i
+5@
s.unea c1 se a,l1 8n .ragul sinuciderii. De c;0iva ani su,erea de cra-.a scriitorului' care recent
devenise at;t de sever1 8nc;t 8l .unea 8n .ericol s1-&i .iard1 slu24a. De aceea nu-ai o tera.ie
i-ediat1 de scurt1 durat1 .utea sc/i-4a situa0ia. <n de4utul trata-entului' asociatul -eu i-a
reco-andat .acientului s1 ,ac1 .ur &i si-.lu o.usul a ceea ce ,ace de o4iceiL -ai e:act' 8n loc s1
8ncerce s1 scrie c;t -ai curat &i -ai li9i4il cu .utin01' s1 scrie cu cele -ai ur;te -;9g1lituri
.osi4ile. I s-a reco-andat s1-&i s.un1E JAcu- voi ar1ta celorlal0i ce 4un -;9g1litor suntYK. <n
-o-entul 8n care a 8ncercat deli4erat s1 -;9g1leasc1' a ,ost inca.a4il s1 o ,ac1. JA- 8ncercat s1
-;9g1lesc' dar .ur &i si-.lu nu a- ,1cut-oK' s.unea el a doua 9i. <n .atru9eci &i o.t de ore a ,ost
eli4erat de cra-.a scriitorului &i a r1-as li4er de-a lungul .erioadei de o4serva0ie de du.1
trata-ent. Este din nou ,ericit &i ca.a4il de lucru.K
M#+/($ E%#J-($' cele4rul /i.notera.eut care a introdus sugestiile indirecte 8n
induc0ia /i.notic1' utili9a ,recvent .arado:ul 8n tratarea re9isten0elor .acien0ilor
s1i. De ase-enea' 8n alte -odele tera.eutice' .recu- gestalttera.ia'
.si/odra-a' se ,olose&te te/nica a-.li,ic1rii care .resu.une s1 se cear1
clientului s1 re.ete &i s1 e:agere9e anu-ite gesturi' .osturi' e:.resii .entru a
devoala &i clari,ica se-ni,ica0ia real1 a acestora.
In lucrarea Psihoterapia, tratament fr medicamente' I%#$& H(+'!6#0# &i I+#!
V&-#+!-0* .re9int1 o sinte91 ,1cut1 de C%#-/#$! M&/-($ A+@?5B asu.ra
.rinci.alelor idei &i de,ini0ii des.re .si/otera.ia .rin .arado:. Aceasta re.re9int1
de-ersul 8n cadrul c1ruia tera.eutul E
trans-ite un -esa2 .rin inter-ediul c1ruia li-itea91 sc/i-4area
.acientului sau a ,a-iliei a,late 8n tera.ieL
trans-ite dou1 -esa2e contradictorii' dintre care unul cores.unde
conte:tului .si/otera.eutic &i care i-.lic1 ideea c1 o sc/i-4are ar tre4ui
s1 ai41 loc' iar cel1lalt trans-is direct de c1tre tera.eut .ostulea91 ,a.tul
c1 sc/i-4area nu tre4uie s1 ai41 locL
e:agerea91 unele co-.orta-ente ale .acientului sau ,a-iliei' ori
,olose&te sur.ri9e .entru a-i &oca &i a-i scoate dintr-un cadru de re,erin01
rigidL
contracarea91 -odurile .arado:ale &i a4surde ale ,a-iliilor a,late 8n
tera.ie de a-&i a4orda .ro4le-ele .ro.rii' ,olosind un .arado: tera.euticL
locali9ea91 .osi4ila ,unc0ionare a co-.orta-entului-.ro4le-1 &i 8l
.rescrie ca .e un co-.orta-ent care se -en0ine .rin -ecanis-e
/o-eostaticeL
a.recia91 .o9itiv co-.orta-entele tuturor .artici.an0ilor la tera.ie 8n
cadrul unui anu-it conte:t sau situa0ie. Aa.ud. I%#$& H(+'!6#0# &i I+#!
V&-#+!-0*> Psihoterapia, tratament fr medicamente, +@@*B
SISTEME DE RELAXAREV RELAXAREA ANALITIC HACOBSON>
ANTRENAMENTUL AUTOGEN SCHULTZ
+6)
La ora actual1 e:ist1 nu-eroase siste-ele de rela:are ela4orate &i
utili9ate 8n cultura occidental1 ,ie 8n sco. tera.eutic' ,ie .entru o.ti-i9area unor
,unc0ii. Printre acestea' unele dintre cele -ai cunoscute suntE relaxarea analitic
"Dacobson$ &i antrenamentul autogen "@chultz$.
R!+&F&%!& &$&+#/#03 AH&0(:-($B este ins.irat1 din cercet1rile lui H&0(:-($
asu.ra ,i9iologiei siste-ului -uscular' cercet1ri care i-au .er-is s1 de,ineasc1
rela:area dre.t a4sen0a oric1rei contrac0ii -usculare. Te/nica .ro.riu-9is1
i-.lic1 o serie de ,a9e succesive' 8nce.;nd cu contractarea &i rela:area
-uscular1 &i av;nd ca sco. ,inal o40inerea rela:1rii .si/ice. A&e9at co-od 8n
decu4it dorsal' su4iectul 8nce.e .rin a con&tienti9a sen9a0iile de contractur1
dintr-o gru.1 -uscular1 sau alta. ADe e:e-.luE Jcontract muchii picioarelor,
trage n sus degetele, strnge puternic i menine aa cteva momente; observ
starea de tensiune de la nivelul picioarelor, menine nc puin; acum relaxeaz,
las picioarele moi; observ starea de relaxare i diferena fa de starea
anterioar<B. Progresiv' su4iectul ,ace e:erci0ii de contractare a di,eritelor gru.e
-usculare .entru a-&i de9volta &i ra,ina si-0ul la nivelul -usculaturii. El 8nva01
a.oi s1 nu -ai contracte -u&c/ii &i s1 .ractice rela:area di,eren0iat1 .e ,iecare
gru.1 -uscular1' a.oi la nivelul 8ntregului cor.. Ulterior' su4iectul este diri2at s1
con&tienti9e9e contracturile -usculare .rovocate de st1ri a,ective' ,iind condus
tre.tat s.re rela:area .si/ic1. <nva01 ast,el s1 8&i controle9e &i s1 8&i reduc1
tensiunile ,i9ice &i .si/ice care a.ar 8n diverse situa0ii e-o0ionale.
A$/%!$&)!$/*+ &*/(8!$ AS0.*+/EB este un siste- de rela:are derivat din
/i.no9a -edical1. #etoda a ,ost ela4orat1 8n Ger-ania anilor \() de -edicul
.si/iatru S0.*+/E. Acesta de,ine&te antrena-entul autogen ca .e un e:erci0iu
generat AgenosB din interiorul eului AautosB. S0.*+/E a o4servat c1' .entru
inducerea unei st1ri /i.notice .rin inter-ediul e:erci0iilor standard' este necesar1
o atitudine rela:at1 &i .asiv1 din .artea su4iectului. El a denu-it aceast1 starea
a su4iectului stare autogen. Antrena-entul autogen' ins.irat din Voga' este o
,or-1 de auto/i.no91 &i cu.rinde dou1 cicluri de e:erci0iiE ciclul in,erior &i ciclul
su.erior.
!iclul inferior const1 dintr-un ansa-4lu de e:erci0ii de rela:are
ad-inistrate du.1 un algorit- 4ine .reci9at care se 8nva01' de regul1' 8n 6-+)
s1.t1-;ni. e.re9int1 un -i2loc e,icient de re,acere a organis-ului du.1 e,ort.
Su4iectului i se indic1 s1 8nc/id1 oc/ii &i s1 ado.te o .o9i0ie con,orta4il1 A8n
decu4it dorsal' 8n .o9i0ie se-i&e9;nd1 sau a&e9at .e un ,otoliu' cu 4ra0ele &i
cea,a co-od s.ri2inite &i .icioarele 4ine l1sate .e solB' 8ntr-o 8nc1.ere lini&tit1' cu
lu-in1 4l;nd1 &i te-.eratur1 .l1cut1. El 8nva01 s1 se decontracte9e' -e-4ru
du.1 -e-4ru' de la .eri,erie s.re centru' concentr;ndu-se succesiv asu.ra
i-.resiilor de greutate' c1ldur1' regularitate a rit-ului cardiac' a.oi res.iratoriu'
.;n1 c;nd' .rin e:erci0iu' a2unge la o destindere cor.oral1 co-.let1 .e care s1 o
+6+
.oat1 o40ine 8n orice condi0ii A8n .icioare' 8n condi0ii de 9go-ot' la serviciu etc.B
E:erci0iile sunt total li.site de nocivitate &i .ot ,i .racticate su4 8ndru-area unui
tera.eut' utili9;nd casete audio sau autoinduc0ie. Pa&ii' .re9enta0i 8n ordine' suntE
&. e:.erien0a greut10ii = inducerea sen9a0iei de greutate la nivelul 4ra0ului
dre.t' a.oi a celui st;ng &i la nivelul .icioarelor' ur-ate de
generali9area sen9a0iei de greutate Ae:e-.lu de instructa2E
Jconcentreazte asupra braului drept care devine greu, tot mai greu,
ca de plumb; o greutate foarte mare, dar plcut i odihnitoare urc n
braul tu drept treptat, de la vrfurile degetelor, spre cot i apoi spre
umr; braul devine greu, foarte greu, din ce n ce mai greu; braul
drept e greu ca de plumb; o greutate foarte mare apas braul drept,
ca i cum ar fi acoperit cu sculei grei cu nisip; o senzaie de greutate
foarte mare i foarte plcut a cuprins braul drept; braul drept este
greu, foarte greu, greu ca de plumb<$;
0. e:.erien0a c1ldurii - inducerea sen9a0iei de c1ldur1 la nivelul 4ra0ului
dre.t' a.oi a celui st;ng &i la nivelul .icioarelor' ur-ate de
generali9area sen9a0iei de c1ldur1 Ae:e-.lu de instructa2E Jbraul tu
drept devine cald, tot mai cald, din ce n ce mai cald; o senzaie
plcut de cldur cuprinde treptat braul tu drept, de la vrfurile
degetelor, spre cot, pn la umr; braul drept este cald, din ce n ce
mai cald, ca i cum ar fi cufundat ntrun vas cu ap foarte cald; braul
este cald, foarte cald, din ce n ce mai cald; o senzaie de cldur
plcut i relaxant a cuprins braul drept n totalitate<$;
/. concentrarea asu.ra 41t1ilor ini-ii' .entru cal-area' reducerea u&oar1
a rit-ului cardiac Ae:e-.lu de instructa2E Jinima ta bate linitit,
puternic, egal; inima pompeaz cu uurin snge n artere, n tot
corpul; ritmul btilor inimii este regulat, calm, egal; inima ta bate
linitit, regulat, ritmic, cu fiecare btaie tot mai linitit i mai regulat;$;
(. concentrarea asu.ra res.ira0iei' controlul &i cal-area acesteia
Ae:e-.lu de instructa2E Jrespiri calm i linitit, din ce n ce mai calm i
mai linitit; cu fiecare inspir i umpli plmnii cu oxigen i cu energie,
cu fiecare expir elimini dioxidul de carbon i toxinele din organism;
ritmul respiraiei este regulat* inspiri#expiri#inspiri#expiri#;
respiraia este din ce n ce mai profund, tot mai profund, calm,
regulat; cu fiecare respiraie eti tot mai destins i mai relaxat;
respiraia este din ce n ce mai linitit, calm, ritmic, profund<$
7. concentrarea asu.ra organelor a4do-inale &i sugerarea sen9a0iei de
c1ldur1 8n 9ona .le:ului solar Ae:e-.lu de instructa2E Jabdomenul este
calm i relaxat; o senzaie plcut de cldur invadeaz zona plexului
solar, ca i cum bazinul tu ar fi cufundat ntrun vas cu ap foarte
cald; cldura crete tot mai mult, tot mai mult, este relaxant, plcut
i odihnitoare; bazinul tu este cald i relaxat, tot mai cald i mai
relaxat<$;
). inducerea unei vasoconstic0ii 8n 9ona ,run0ii' cu tr1irea sen9a0iei de
rece Ae:e-.lu de instructa2E Jsimi capul liber, uor, cu muchii feei
relaxai; o senzaie uoar i plcut de rcoare cuprinde zona frunii,
+6(
ca o adiere de vnt rece; fruntea este relaxat i se las nvluit tot
mai mult, din ce n ce mai mult de aceast senzaie plcut de
rcoare; creierul este limpede ca un izvor de munte; eti perfect linitit,
relaxat, cu mintea limpede<$.
Trecerea de la un e:erci0iu la ur-1torul se ,ace 8n ordinea .re9entat1 &i nu-ai
atunci c;nd su4iectul a e:.eri-entat sen9a0iile s.eci,ice eta.ei anterioare. Pe
-1sura antren1rii' su4iectul .oate 8nv10a s1 .ractice singur &i s1 utili9e9e te/nica
8n sco. de rela:are.
!iclul superior .resu.une un stagiu de la 6 luni .;n1 la ( ani de .racticare a
ciclului in,erior &i st1.;nirea .er,ect1 de c1tre su4iect a e:erci0iilor acestuia.
E:erci0iile din ciclul su.erior sunt ins.irate 8n -are -1sur1 din te/nicile de
-edita0ie de ti. oriental' sunt .reten0ioase &i este a4solut contraindicat1
utili9area lor ,1r1 8ndru-area unui e:.ert. Ele necesit1 .reg1tire de s.ecialitate a
.si/otera.eutului care .resu.une' .e l;ng1 as.ectele te/nice' &i cuno&tin0e
serioase de .si/iatrie &i .si/o.atologie. <nsu&irea co-.let1 a e:erci0iilor din
acest ciclu necesit1 *-6 ani' iar a.licarea lor incorect1 .oate genera .ertur41ri
grave 8n s,era .ersonalit10ii. Tre.tele ciclului su.erior suntE
+. concentrarea .e culoarea .re,erat1L
(. concentrarea .e culori i-.use de tera.eutL
*. concentrarea .e o4iecte concreteL
3. concentrarea .e idei a4stracteL
5. tr1irea senti-entului .ro.riuL
6. interogarea .ro.riului su4con&tient.
NTREBRI PENTRU CURSANI
&. -xplicai n ce const specificul curentului comportamental n
psihoterapie, fcnd distincia fa de orientarea psihanalitic.
0. %escriei diferenele teoretice i practice ntre psihoterapia
comportamental i cea cognitivcomportamental. -videniai care
sunt aspectele comune acestor dou tipuri de abordri.
/. ?maginaiv situaia unui pacient fobic i descriei n detaliu paii
desensibilizrii sistematice progresive pe care ai practicao cu
+6*
acesta. ,lctuii o list adecvat a stimulilor anxiogeni n ordine
cresctoare.
(. -laborai textul unui posibil instructa. de inducere a relaxrii,
urmat de sugestii de ntrire a eului, innd cont de caracteristicile pe
care trebuie s le ndeplineasc sugestiile pentru a fi eficiente n
terapie.
7. ,rgumentai care sunt avanta.ele utilizrii relaxrii sau hipnozei n
cadrul unui demers psihoterapeutic.
BIBLIOGRAFIE
. ATIINSON R#/&D ATIINSON R#0.&%'D SMITH E'O&%'D BEM
D&%@+D NOLEN-HOEISEMA S*-&$> MilgardPs ?ntroduction to
PsEchologE, Harcourt %race College Pu4lis/ers' USA' +@@6
2. HOLDEVICI I%#$&> ,utosugestie i relaxare, Editura Ceres'
%ucure&ti' +@@5
7. HOLDEVICI I%#$&> -lemente de psihoterapie' Editura All'
%ucure&ti' +@@6
9. HOLDEVICI I%#$&> Cndirea pozitiv. Chid practic de psihoterapie
raionalemotiv i cognitivcomportamental' Editura Otiin01 &i
Te/nic1' %ucure&ti' +@@@
;. HOLDEVICI I%#$&> Mipnoza clinic, Editura Ceres' 4ucure&ti' ())+
6. HOLDEVICI I%#$&> @ugestiologie i psihoterapie sugestiv, Editura
Cictor' %ucure&ti' +@@5
+63
<. HOLDEVICI> I%#$&D VASILESCU> I+#!> Psihoterapia. :ratament fr
medicamente, Editura Ceres' %ucure&ti' +@@*
K. IONESCU G.!(%8.!> :ratat de psihologie medical i
psihoterapie, Editura AsQle.ios' %ucure&ti' +@@5
L. LIEBERT R(:!%/D SPIEGLER M#0.&!+> PersonalitE, @trategies
and ?ssues, Paci,ic Grove' Cali,ornia' +@@5
VI. ORIENTAREA UMANIST- EXPERIENIALIST
N PSIHOTERAPIE
VI.. S,!0#"#0*+ (%#!$/3%## *)&$#-/-!F,!%#!$1#&+#-/!
Orientarea e:.erien0ialist-u-anist1 s-a conturat 8n do-eniul .si/otera.iei
de-a lungul ulti-ei 2u-1t10i de secol' nutrindu-se din g;ndirea ,eno-enologic1 &i
cea e:isten0ial1 &i av;nd la 4a91 o conce.0ie .ro,und u-anist1 asu.ra naturii
,iin0ei u-ane. Tera.eu0ii acestei orient1ri .un accent .e unicitatea o-ului' .e
.oten0ialul latent care se a,l1 8n ,iecare dintre noi &i care se cere desco.erit &i
valori,icat' .e uni,icarea dintre cor.' -inte &i s.irit. Postulatele de 4a91 ale
acestei orient1ri sunt cele sugerate de H&)!- B*8!$/&+ A+@6*BE
+. o-ul este -ai -ult dec;t su-a .1r0ilor sale co-.onente' adic1 nu .oate
,i 8n0eles doar .rin studierea &tiin0i,ic1' se.arat1' a .1r0ilor &i ,unc0iilor
saleL
(. o-ul e:ist1 8n conte:tul u-anit10ii &i nu .oate ,i 8n0eles dac1 se ignor1
e:.erien0ele sale inter.ersonaleL
*. o-ul este con&tient &i nu .oate ,i 8n0eles de o .si/ologie care nu
recunoa&te continuitatea con&tiin0ei de sine &i nivelurile acesteiaL
3. o-ul alege' el nu Jsu.ort1K e:isten0a' ci 8&i creea91 .ro.ria e:.erien01L
5. o-ul este orientat s.re sco.uri' este orientat s.re viitor' are o4iective'
valori &i se-ni,ica0ii.
+65
#odalitatea cea -ai e,icient1 de activare a .oten0ialului .ersonal este
considerat1 a ,i e:.erien0a' ac0iunea' interac0iunea cu cel1lalt Jaici &i acu-K.
Dac1 tera.iile analitice sunt orientate c1tre trecut' c1tre investigarea &i
reintegrarea con,lictelor din istoria .ersonal1 a .acientuluiL dac1 -etodologia
co-.orta-ental1 &i cognitiv-co-.orta-ental1 se a:ea91 .e -odi,icarea strict1 a
co-.orta-entelor &i a -odului de g;ndire .re9ent al su4iectului' care-i
a,ectea91 via0a cotidian1L .si/otera.iile e:.erien0iale ,olosesc -o-entul actual
.entru a-l a2uta .e client s1 8n0eleag1 as.ecte din via0a sa trecut1 &i din -odul
s1u o4i&nuit de ,unc0ionare' iar a.oi s1 evolue9e c1tre viitor' -o4ili9;ndu-&i &i
,olosindu-&i activ resursele de care dis.une. Tera.iile u-aniste nici nu
inter.retea91' nici nu 8ncearc1 s1 -odi,ice co-.orta-entul .ersoanei' ci 8&i
.ro.un s1-i ,acilite9e clientului e:.lorarea .ro.riilor g;nduri &i senti-ente &i s1-l
asiste 8n desco.erirea solu0iilor .ersonale.
Tera.eutul u-anist promoveaz comunicarea liber, experimentarea
interaciunii, accept necondiionat experiena i valorile clientului, interesul
rmnnd centrat pe stimularea comportamentului spontan i pe trirea
sentimentelor. olul s1u nu este acela de a-l -odi,ica .e .acient' ci de a-i o,eri
situaii de experimentat. Prin traversarea de situa0ii noi' .rovocative' acesta are
oca9ia s1 devin1 con&tient de .ro.riile dis.oni4ilit10i' .e care a.oi le .oate utili9a
8n sco.ul de9volt1rii .ro.riei .ersonalit10i. Finalitatea vi9at1 de .rocesul
tera.eutic este ca .acientul s1 o40in1 autono-ia' du.1 ce a a.elat ini0ial la un
s.ri2in Acel al .si/otera.eutuluiB.
O4iectivele .si/otera.iei e:.erien0ialist-u-aniste sunt at;t intra.ersonale' c;t &i
trans.ersonale. 5ivelul intrapersonal se re,er1 la descoperirea propriului ego' a
.ro.riei individualit10i dincolo de -1&ti sociale &i -ecanis-e de a.1rare. Aceasta
.resu.une accesul direct la st1rile e-o0ionale' 8n0elegerea -odului 8n care
acestea se re,lect1 la nivel cor.oral &i acce.tarea lor la nivelul g;ndirii. 5ivelul
transpersonal se re,er1 la orientarea s.iritual1' la descoperirea unitii omului cu
universul' cu .lanul cos-ic' unitate .rin inter-ediul c1reia o-ul are &ansa de a-
&i de.1&i li-itele .ro.riului eu.
Du.1 conce.0ia I(+&$'!# M#/%("&$' una dintre .ersonalit10ile care au .ro-ovat
acest curent &i 8nte-eietoarea &colii e:.erien0iale din o-;nia' .rinci.alele
contri4u0ii ale creatorilor 8n aceast1 arie .ot ,i siste-ati9ate 8n trei -ari categoriiE
abordarea experienial clasic Adin care ,ac .arteE tera.ia centrat1 .e client a lui
C&%+ R(8!%-> gestalttera.ia lui F%!'!%#0J P!%+-' .si/odra-a clasic1 -orenian1
&.a.B' abordarea experienial modern Acu nu-e caE V#J/(% F%&$J+ &i
logotera.ia' A+!F&$'!% L(O!$ &i anali9a 4ioenergetic1' E%#0 B!%$! &i anali9a
tran9ac0ional1 etc.B &i abordarea experienial postmodern A8n care se 8nscriuE
P!L ini0iat de G%#$'!% &i B&$'+!%' tera.ia trans.ersonal1 a lui S/&$#-+&6 G%("'
tera.ia uni,ic1rii ini0iat1 8n 0ara noastr1 de I(+&$'& M#/%("&$ &.a.B
VI.2. P-#.(/!%&,#& 0!$/%&/3 ,! 0+#!$/ (C&%+ R(8!%-)
+66
VI.2.. F*$'&)!$/&%! /!(%!/#03
C&%+ R(8!%- A+@)(-+@?7B este .si/ologul a-erican care' 8nce.;nd cu anii \3)' a
ela4orat o nou1 -odalitate de a4ordare a .acien0ilor 8n .si/otera.ie' di,erit1 at;t
de cea .si/analitic1' c;t &i de cea co-.orta-ental1. El a utili9at e:.erien0a
tera.eutic1 ca surs1 de idei des.re .ersonalitatea u-an1 &i ca teren de testare'
veri,icare &i revi9uire a acestor idei. <n +@3( .u4lic1 lucrarea Psihoterapia non
directiv' 8n cadrul c1reia .ro.une 8nlocuirea ter-enului de .acient cu cel de
client. De ,a.t' R(8!%- .re,era ter-enul de J,acilitatorK 8n locul celui de Jtera.eutK
&i nu-ea .ersoanele cu care lucra Jclien0iK &i nu J.acien0iK' deoarece 8n conce.0ia
sa di,icult10ile e-o0ionale nu erau .rivite ca 4oli ce tre4uie tratate -edical.
Ulterior' el 8&i va denu-i .ro.unerea .si/otera.eutic1 terapie centrat pe client
"sau pe persoan$. Teoria lui R(8!%- era inovativ1 &i' ca &i 8n ca9ul lui F%!*'' a
,ost la 8nce.ut considerat1 eretic1' .entru ca -ai a.oi s1 ,ie acce.tat1 &i
r1s.;ndit1 8n -ulte do-enii' nu nu-ai 8n .si/otera.ie Aeduca0ie' rela0ii
inter.ersonale etc.B
Princi.iul care a stat la 4a9a teoriei' cercet1rii &i .si/otera.iei rogersiene .e
.arcursul a -ai -ult de 5) de ani' este principiul actualizrii care a,ir-1 c1E
J6iecare dintre oameni are un potenial unic de dezvoltare, de cretere i de
schimbare n direcii sntoase i pozitive. ,sigurarea unui climat liber de
constrngeri externe va face ca acest potenial s ghideze ntregul
comportament al persoanei.K AR(8!%-' +@5+B
Teoria rogersian1 se 4a9ea91 .e dou1 .re9u-0ii -a2oreE
&. Co-.orta-entul u-an este g/idat de tendina unic a fiecrei persoane
ctre autoactualizare.
0. To0i oa-enii au nevoie de acceptare necondiionat .entru a se de9volta.
<n ter-enii autoactuali91rii' acce.tarea necondi0ionat1 este 8nalt de9ira4il1 .entru
c1' atunci c;nd o e:.eri-entea91' oa-enii se a,l1 8ntr-o stare o.ti-1 .entru a ,i
g/ida0i de tendin0ele actuali91rii de sine. Di-.otriv1' 2udec10ile de valoare
s.eci,ice acce.t1rii condi0ionate .ot inter,era cu aceste tendin0e. !evoia de a ,i
acce.tat de ceilal0i .oate deveni uneori at;t de .uternic1' 8nc;t s1 su4stituie
.rocesul natural de de9voltare. <n -od concret' oa-enii au .osi4ilitatea de a
,unc0iona la ca.acitatea -a:i-1 a dis.oni4ilit10ilor lor' atunci c;nd se si-t
valori9a0i de cei din 2ur Ade .1rin0i' de .ro,esori' de so0Tso0ie' de .rieteni' de colegi
etc.B c/iar dac1 atitudinile' co-.orta-entele sau senti-entele lor nu sunt ideale.
<n .rocesul de de9voltare a .ersonalit10ii u-ane' o deose4it1 i-.ortan01 o au
rela0iile .arentale &i -odalit10ile de cre&tere &i de educare a co.iilor. Dac1 .1rin0ii
o,er1 doar acce.tare condi0ionat1' adic1 valori9ea91 co.ilul nu-ai dac1 el se
co-.ort1' g;nde&te sau si-te JcorectK' a.are .ericolul unor incongruen0e 8n
de9voltarea acestuia Ai-agine de sine ,ragil1 sau distorsionat1' re.ri-1ri etc.B De
e:e-.lu' la a.ari0ia unui nou co.il 8n ,a-ilie' ,ratele -ai -are are 8n -od ,iresc
senti-ente de ostilitate' gelo9ie' co-.eti0ie care se -ateriali9ea91 8n 4ruscarea
+67
celui -ic. De regul1' .1rin0ii sanc0ionea91 .ro-.t ast,el de gesturi' cert;nd &i
.ede.sind co.ilul .entru ceea ce ,ace. Acesta rece.0ionea91 de9a.ro4area &i
8ncearc1 s1 o 8n0eleag1 &i s1 o integre9e 8n conce.0ia de sine. Poate 8n0elege ,ie
c1 este r1u &i se si-te vinovat &i ru&inatL ,ie c1 .1rin0ii nu-l -ai .lac &i se si-te
res.insL ,ie 8&i neag1 senti-entele' decide c1 nu si-te ostilitate &i c1 nu vrea s1
loveasc1 4e4elu&ul. <n oricare dintre aceste ca9uri se .roduce o distorsiune a
realit10iiE 8n .ri-ele dou1 situa0ii aceasta a,ectea91 i-aginea de sineL 8n ca9ul
neg1rii senti-entelor reale' acestea sunt 8-.inse 8n incon&tient &i .roduc o stare
de discon,ort. R(8!%- nu-e&te aceste discre.an0e intra.si/ice incongruene
A8ntre conce.0ia de sine &i realitate sau 8ntre senti-entele reale &i cele a,ir-ateB.
El sugerea91 c1 -odalitatea o.ti-1 de a4ordare a co.ilului const1 8n a-i
recunoa&te &i acce.ta senti-entele' indi,erent de coloratura lor
A.o9itiveTnegativeB' e:.lic;ndu-i' 8n acela&i ti-.' ce se 8nt;-.l1 cu senti-entele
celor din 2urul s1u &i de ce co-.orta-entele agresive nu sunt acce.ta4ile.
<n evolu0ia ulterioar1 a individului' dac1 acesta a e:.eri-entat nu-eroase
constr;ngeri &i evalu1ri critice din -ediu' el le va internali9a tre.tat &i va a2unge
s1 8&i i-.un1 o serie de solicit1ri nerealiste. De .ild1' 8&i auto.retinde s1 nu
tr1iasc1 un anu-it gen de senti-ente' etic/etate social ca negativeE ur1' ,urie'
invidie' ostilitate &.a. !eg;nd realitatea unor ast,el de tr1iri' .ersoana .ierde
contactul cu e:.erien0a sa autentic1' se J,alsi,ic1K &i nu -ai este con&tient1 de
natura reac0iilor sale. De e:e-.lu' o t;n1r1 ,e-eie nu reali9ea91 c1' de&i 8&i
iu4e&te .artenerul de via01 &i co.iii' e:ist1 A8n -od naturalYB &i -o-ente 8n care
ace&tia o agasea91. !e.ut;nd acce.ta c1 uneori si-te ,a01 de ei &i ,urie'
ranc/iun1' enervare' este 4ulversat1 de tensiunea .e care o tr1ie&te 8ncerc;nd
s1 ,ie o -a-1 &i o so0ie -odel. e9ultatele unor ast,el de incongruen0e .ot ,iE
rela0ii inter.ersonale inautentice' di,erite ,or-e de de9ada.tare' un nivel sc19ut
de integrare .si/ic1. Nn cazul unei incongruene mari, reintegrarea este posibil
numai n relaie cu o alt persoan care o accept necondiionat pe cea aflat n
deficit; o astfel de relaie recuperatorie este caracteristic terapiei centrate pe
client.
ogers .ro.une sintag-a de Jtera.ie centrat1 .e clientK &i no0iunea de JclientK
.entru a evita conota0iile de .ersoan1 4olnav1' de o4iect al unui e:.eri-ent
.si/ologic &i .entru a su4linia ,a.tul c1 clientul este cel care solicit1 activ &i
voluntar a2utor 8n solu0ionarea .ro4le-elor sale' ,iind singurul res.onsa4il .entru
.ro.riul co-.orta-ent' inclusiv .entru re9olvarea .ro4le-elor sale.
Psi/otera.eutul rogersian nu are sarcina de a diri2a .rocesul de vindecare' ci
este -ai degra41 un ,el de Jcatali9atorK care-l a2ut1 .e client s1 8&i desco.ere &i
s1 8&i valori,ice dis.oni4ilit10ile latente. El se conduce du.1 .rinci.iul c1 individul
aflat n terapie este responsabil pentru el nsui i este de dorit s i asume
aceast responsabilitate. Aceast1 ,or-1 de .si/otera.ie .orne&te de la
.re9u-0ia c1 ,iecare individ este cel -ai 4un e:.ert 8n re9olvarea .ro.riilor
.ro4le-eL el dis.une de -otiva0ia &i de a4ilit10ile necesare .entru a decide care
sunt sc/i-41rile necesare .entru de9voltarea sa.
<n conce.0ia u-anist1 a lui R(8!%-' tul4urarea .si/ic1 a.are atunci c;nd
.rocesul de autoactuali9are este 4locat de diverse 8-.re2ur1ri Aalegerea unei
.ro,esii' .1strarea unor rela0iiB sau .ersoane A.1rin0i' .ro,esori' .arteneri de
+6?
via01B care 8ncearc1 s1 canali9e9e de9voltarea individului .e anu-ite direc0ii
acce.ta4ile social' dar care sunt inco-.ati4ile cu dorin0ele &i tendin0ele naturale
ale acestuia. Ast,el' .ersoana 8&i .ierde con&tiin0a .ro.riei unicit10i &i valori' iar
.oten0ialul s1u de cre&tere se reduce. Tera.ia 8&i .ro.une s1 aduc1 clientul 8n
contact cu ceea ce-i este ,oarte caracteristic Acu .ro.riul sineB &i s1-l a2ute s1 ia
deci9ii con&tiente .e 4a9a nevoilor .ersonale &i 0in;nd c;t -ai .u0in sea-a de
constr;ngerile e:terioare. Pentru aceasta' individul este 8ncura2at s1-&i e:.lore9e
cu aten0ie &i 8ng1duin01 g;ndurile' senti-entele' atitudinile' tr1irile &i s1 le
e:.ri-e' oric;t ar .1rea ele de contradictorii' neconven0ionale' a4surde sau
inacce.ta4ile. Cli-atul .si/ologic necesar unui ast,el de de-ers este unul 8n
care clientul s1 se si-t1 acce.tat necondi0ionat de c1tre tera.eut' res.ectat'
8n0eles &i valori9at ca .ersoan1' indi,erent de ce s.une sau ,ace. Tera.ia
rogersian1 este caracteri9at1 .rintr-o atitudine .er-isiv1 &i cald1' .rintr-un dialog
li4er 8ntre tera.eut &i client' li.sit de 2udec10i' evalu1ri critice &i inter.ret1ri. <n ,elul
acesta' .si/otera.eutul 8i asigur1 celui din ,a0a sa starea de con,ort &i de
siguran01 necesar1 .entru a-&i desco.eri ideile &i tr1irile reale &i .entru a le
acce.ta ca .1r0i ale .ro.riului eu' c/iar dac1 la un -o-ent dat le-a res.ins
consider;ndu-le JincorecteK' Jur;teK sau Jru&inoaseK.
<n .rivin0a a.lica4ilit10ii .si/otera.iei nondirective' -a2oritatea tera.eu0ilor
consider1 c1 .oate ,i utili9at1 integral doar 8n ca9ul unor .acien0i. Studiile clinice
au ar1tat c1 ea se dovede&te e,icient1 -ai ales .entru su4iec0ii relativ nor-ali'
care sunt -otiva0i s1 discute des.re .ro4le-ele lor &i au ca.acit10i 4une de
ver4ali9are A.ersoane cu acu9e nevroti,or-e' cu .ro4le-e rela0ionale' tineri cu
.ro4le-e de de9voltare &.a.B. Pentru .ersoane care nu au solicitat voluntar
tera.ie' .entru .ersoane serios .ertur4ate A-ai ales .acien0i .si/oticiB sau
inca.a4ili s1-&i discute senti-entele A.ersoane cu retard -intal' v;rstnici'
.ersoane cu 4loca2e e-o0ionale .uternice &.a.B' este indicat1' -ai degra41'
utili9area altor -etode tera.eutice' -ai directive. <n .re9ent' -ul0i tera.eu0i
a.elea91 la te/nicile rogersiene .e .arcursul anu-itor &edin0e' co-4in;ndu-le
cu alte -etode 8n cadrul unui de-ers eclectic. Practica a ar1tat' de ase-enea'
c1 stilul rogersian de a4ordare al clientului este indicat -ai ales 8n cadrul
&edin0elor ini0iale' .entru crearea unui cli-at de 8ncredere &i .entru 8n0elegerea
c;t -ai corect1 a .ro4le-aticii clientului' .recu- &i 8n situa0iile de -are
8nc1rc1tur1 e-o0ional1' c;nd .ersoana 8n su,erin01 are nevoie de s.ri2in' de
8n0elegere &i acce.tare necondi0ionat1.
VI.2.2. R!+&1#& /!%&,!*/#03 %(8!%-#&$3 4# /!.$#0# */#+#E&/! =$ /!%&,#& 0!$/%&/3
,! 0+#!$/
Procesul tera.eutic' a&a cu- este conce.ut de C&%+ R(8!%-' este re9ultatul
8-4in1rii a doi ,actori esen0ialiE
+. atitudinea terapeutului' de acce.tare .o9itiv1 necondi0ionat1 a clientului cu
care lucrea91. Pentru a avea e,ect tera.eutic este esen0ial ca aceast1
atitudine s1 ,ie sincer1' autentic1 &i' deci' s1 re.re9inte e:.resia unei
+6@
conce.0ii .ro,und u-aniste &i .o9itive a tera.eutului des.re o- &i natura
rela0iilor u-aneL
(. ansamblul de tehnici care .er-it e:ercitarea unei ast,el de atitudini.
Acestea se .retea91 la o4serva0ie' 8nregistrare &i .ot ,i 8nv10ate AR(8!%- a
,ost' de alt,el' .ri-ul .si/otera.eut care a ,1cut 8nregistr1ri ale &edin0elor
de tera.ie' .er-i0;nd ast,el studierea &i anali9area lorB.
Tera.ia rogersian1 este o tera.ie Jcentrat1 .e clientK .entru c1 8nt;lnirea
tera.eutic1 se ,ocali9ea91 .e cadrul de re,erin01 intern al acestuia' adic1 .eE
.ro4le-ele' senti-entele' .erce.0iile' atitudinile &i sco.urile sale. Tera.eutul
8ncearc1 8n0elegerea 8ntr-o c;t -ai -are -1sur1 a -odului .ersonal 8n care 8&i
.rive&te clientul e:.erien0ele' renun0;nd la ra.ortarea la orice alt siste- e:tern
de re,erin01. Pentru aceasta' tera.eutul non-directiv nu ,ace niciodat1 inter.ret1ri
Adeoarece ele 0in de un cadru de re,erin01 e:teriorB' nu e-ite 2udec10i' nu d1
r1s.unsuri sau s,aturi Acare .resu.un diri2area clientului c1tre o anu-it1 direc0ieB
&i nici nu utili9ea91 alte te/nici' cu- ar ,i cele .si/odra-atice' gestaltiste'
4ioenergetice etc. Acare tind s1 .un1 tera.eutul 8n rolul de e:.ert' di-inu;nd
contri4u0ia clientuluiB. <n cursul dialogului tera.eutic' clientului i se acord1 un
-a:i- de autono-ie &i inde.enden01' consider;ndu-se c1 acesta are o
ca.acitate s.ontan1 de evolu0ie &i .er-i0;ndu-i-se ast,el s1 se -ani,este &i s1 se
de9volte res.onsa4il. La .ri-a vedere' conduita tera.eutului ,a01 de client .oate
,i descris1 ca inactiv1. Aceasta 8nsea-n1 c1 nu ,ace dec;t s1 asculte cu aten0ie
&i cu o atitudine de acce.tare ceea ce s.une clientul. !u-l 8ntreru.e .e acesta
dec;t .entru a veri,ica dac1 &i-a ,or-at o i-agine corect1 a e:.erien0ei relatate'
.entru a re,or-ula cu alte cuvinte s.usele clientului &i .entru a-i da un ,eed-4acQ
des.re care crede el c1 sunt senti-entele sau g;ndurile acestuia. A.arent' o
ast,el de conduit1 tera.eutic1 .are ,acil1 &i noni-.licant1. <n realitate 8ns1' nu
este vor4a de inactivitate' ci de a4sen0a unei activit10i interven0ionale. De ,a.t'
tera.eutul rogersian este .er-anent atent s1 ,acilite9e .rocesul de de9voltare
natural1 a clientului' ,1r1 a-l in,luen0a sau deran2a 8n vreun ,el. Din acest .unct de
vedere tera.ia non-directiv1 .oate ,i caracteri9at1 ca un .roces de catali91' s.re
deose4ire de ti.urile de a4ordare analitice.
Interven0iile tera.eutului de ,actur1 rogersian1 i-.lic1 dou1 categorii .rinci.ale
de rspunsuri la relatarea clientuluiE
+. clarificarea sentimentelor' adic1 r1s.unsuri .rin care tera.eutul
sinteti9ea91 sau e:.licitea91 8ntr-o ,or-1 -ai clar1 senti-entele
e:.ri-ate' direct sau indirect' de clientL
(. reformularea coninuturilor, adic1 r1s.unsuri .rin care tera.eutul
redenu-e&te as.ectele cognitive sau intelectuale din ceea ce clientul a
e:.ri-at' e:.licit sau i-.licit.
A-4ele ti.uri de r1s.unsuri sunt de natur1 s1-l a2ute .e client s1-&i clari,ice
senti-entele &i ideile .e care le e:.lorea91' s1 le con&tienti9e9e &i s1 le
+7)
.riveasc1 dintr-un alt ung/i. Prin ele' clientul o40ine 4ene,icii 8n trei direc0ii
.rinci.aleE
aB are oca9ia de a constata -odul 8n care este .erce.ut de tera.eut &i
8l .oate a.ro4a sau corecta .e acesta Adac1 a 8n0eles gre&it unele
as.ecteBL
4B dac1 r1s.unsurile sunt corect ,or-ulate' clientul si-te c1 tera.eutul
e-.ati9ea91 cu el' ceea ce 8i creea91 o stare de con,ort' 8l a2ut1 s1
se si-t1 acce.tat' 8ncura2atL
cB r1s.unsurile tera.eutice' ,iind o re,lectare a s.uselor clientului' 8l
a2ut1 .e acesta din ur-1 s1 se 8n0eleag1 -ai 4ine .e sine &i
.ro4le-ele sale.
Di,eren0a -a2or1 dintre cele dou1 ti.uri de r1s.unsuri const1 8n aceea c1 ,iecare
se ,ocali9ea91 .e as.ecte distincteE clari,icarea senti-entelor se centrea91 .e
e-o0iile' .e senti-entele .re9ente. <n sc/i-4' re,or-ularea con0inuturilor se
o.re&te asu.ra ideilor' ,olosind alte cuvinte dec;t cele utili9ate de client .entru a
eli-ina con,u9iile &i a aduce -ai -ult1 lu-in1 8n cadrul a,ir-a0iilor care 8i descriu
.ro4le-ele. Dat ,iind ,a.tul c1 8n tera.ia centrat1 .e client accentul se .une .e
.artea e-o0ional1' clari,icarea senti-entelor este considerat1 ca interven0ie
.rioritar1.
Din .unct de vedere te/nic' 8n tera.ia non-directiv1 sunt utili9ate ur-1toarele
-odalit10i de sus0inere a dialogului* tehnici de reflectare, tehnici de reformulare,
tehnici de deschidere, tehnici de ascultare activ.
. T!.$#0#+! '! %!"+!0/&%! sunt te/nici care .resu.un .1strarea c;t -ai e:act1 a
li-4a2ului clientului. Constau 8n re.etarea ,idel1 a s.uselor acestuia' dar .e un alt
ton' -enit s1 accentue9e as.ecte trecute de el cu vederea sau s1 aduc1 la
di-ensiuni -ai a.ro.iate de realitate .ers.ectiva .e care &i-a ,or-at-o asu.ra
.ro.riilor .ro4le-e. Pot lua ,or-aE
repetiieiecou - tera.eutul reia' ca un ecou' o .arte din s.usele clientului'
eventual accentu;nd acea .arte a -esa2ului care este se-ni,icativ1L
repetiiei pe alt ton - cel -ai adesea cu o nuan01 de u-or neagresiv' 8n
ideea de a decatastro,i9a .ers.ectiva asu.ra eveni-entului .ovestitL
amplificrii - tera.eutul reia a-.li,ic;nd s.usele clientului' ceea ce .oate
duce la un e,ect .arado:al' de readucere a situa0iei la di-ensiunile reale.

2. T!.$#0#+! '! %!"(%)*+&%! .resu.un utili9area altor cuvinte &i e:.resii dec;t
cele utili9ate de client' r1-;n;nd 8ns1 .er-anent 8n contact cu siste-ul acestuia
de re,erin01. Pot ,i utili9ate ,or-ul1ri de genul JTu e&ti su.1rat .eaK' JTu si-0i
c1aK' J"ie 0i se .are c1aK' JTu te 8nvinov10e&ti .entruaK &.a.' care eviden0ia91
,a.tul c1 doar a.recierea clientului asu.ra situa0iei contea91 cu adev1rat' dincolo
de orice siste-e e:terne de re,erin01. Prin re,or-ul1ri accentul se .une .e
.o9itivarea i-aginii clientului &i .e scoaterea 8n eviden01 a esen0ialului care
uneori 8i sca.1 sau este .erce.ut distorsionat. Ele 8-4rac1' de ase-enea' -ai
-ulte ,or-eE
reformulare prin inversiunea raportului figurfond - tera.eutul reia
relatarea clientului .un;nd accent 8ns1 .e as.ecte .e care acesta le-a
+7+
tratat ca nese-ni,icativeL 8i o,er1 ast,el o nou1 vi9iune asu.ra
ansa-4lului' ,1r1 a ad1uga sau o-ite ceva din detaliile o,erite de su4iectL
reformulare sintez - const1 8n selectarea din relatarea clientului a ideilor
esen0iale &i sinteti9area lor 8n ,or-a unor cuvinte sau ,or-ule-c/eie' cu
rol revelator .entru su4iectL
reformulare clarificatoare = tera.eutul .une 8n cuvinte ceea ce clientul a
si-0it' dar nu .oate e:.ri-a' veri,ic;nd i-ediat dac1 ,or-ularea sa
coincide cu tr1irea acestuia.
7. T!.$#0#+! '! '!-0.#'!%! sunt utili9ate -ai ales atunci c;nd intervin 4loca2e 8n
dialogul tera.eutic. Clientul este 8ncura2at &i sti-ulat s1 continue .rin ,or-ul1ri
neutre de genulE JDeciaK' JOi atuncia.K' JA&adara.K etc. De ase-enea' .ot ,i
utili9ate 8ntre41ri de genulE JCe si-0i acu-RK sau JCe cre9i acu- 8n leg1tur1 cu
astaRK care-i .er-it clientului s1-&i e:.ri-e tr1irile &i ideile .ersonale' r1-;n;nd
,ocali9at .e .re9ent' .e situa0ia de aici &i acu-.
9. T!.$#0#+! '! &-0*+/&%! &0/#63 constau 8n utili9area de c1tre tera.eut a
-i-icii' .osturii' .rivirii' -icro--i&c1rilor .entru a sus0ine &i 8ncura2a nonver4al
relatarea clientului. El utili9ea91 con&tient li-4a2ul cor.oral .entru a-i trans-ite
celui din ,a0a sa interesul &i acce.tarea necondi0ionat1 a s.uselor &i a .ersoanei
sale. AA.ud. I(+&$'& M#/%("&$' 4rientarea experienial n psihoterapie' Ed.
SPE' ()))' ..**-*3B
Psi/otera.ia centrat1 .e client a .us 4a9ele unei -ultitudini de tera.ii orientate
u-anist' care au ad1ugat la ,or-a originar1 diverse te/nici .rin care tera.eutul'
8n a,ara si-.lelor re,lec0ii &i clari,ic1ri' 8l .oate a2uta .e client s1-&i desco.ere eul
integral. <n ulti-ii ani' de .ild1' .racticienii care lucrea91 8n -anier1 rogersian1
au 8-4og10it -odul de a4ordare a clientului' 8n sensul unei interac0iuni -ai
directe' -ai .rovocative cu acesta &i al unei -ai -ari de9v1luiri a tera.eutului.
Ideea de 4a91 este c1 i-.resiile &i senti-entele .e care clientul le tre9e&te 8n
tera.eut .ot ,i i-.ortante. Co-unicarea lor clientului' ,1r1 a ,ace inter.ret1ri &i
,1r1 a le i-.une ca adev1ruri a4solute' l-ar .utea sti-ula -ai -ult .e acesta
.entru a se autoe:.lora. Este esen0ial' 8ns1' ca tera.eutul s1 su4linie9e c1 este
vor4a de reac0iile sale .ersonale' c1 ele 0in de anu-ite co-.orta-ente concrete
&i nu de .ersoana clientului &i s1 se centre9e .e reac0ia clientului la aceast1
.rovocare.
VI.7. P-#.('%&)& 0+&-#03 )(%!$#&$3
VI.7.. F*$'&)!$/&%! /!(%!/#03
n conte:tul .si/ologiei' nu-ele lui H&0(: L!6# M(%!$( A+??@-+@73B are o
re9onan01 deose4it1' ,iind asociat cu contri4u0ii ,unda-entale 8n acest do-eniuE
+7(
psihodrama &i sociometria. Le-a creat &i de9voltat 8n a.roa.e &ai9eci de ani de
activitate 8n c;-.ul social' clinic' educativ' ini0ial 8n Ciena &i a.oi' din +@(5' 8n
SUA. M(%!$( este considerat dre.t unul dintre .ri-ii tera.eu0i orienta0i ac0ional'
creator al unor -etode de anali91 sociologic1 &i de diagno91 .si/ologic1 a
gru.urilor' .1rinte al tera.iei de gru. &i al a4ord1rilor -aritale' .ionier 8n
trata-entul .si/o9elor. Pri-ele sale lucr1ri des.re .si/odra-1 a.ar 8n +@36' iar
du.1 -oartea sa A+@73B o are dre.t continuator activ .e so0ia &i cola4oratoarea
sa Z!%J& T(!)&$ M(%!$( = actual-ente liderul -ondial al .si/odra-ei.
<n conte:tul .si/o-social al 8nce.utului de secol >>' 8n care .si/otera.ia era
do-inat1 de .si/anali91 &i de ,igura lui F%!*'' M(%!$( a re.re9entat o .re9en01
c/aris-atic1 &i inovatoare. Fascinat de valen0ele cat/artice &i tera.eutice ale
re.re9enta0iei dra-atice' el vedea 8n teatru lu-ea care de4loc/ea91
s.ontaneitatea' care .er-ite e:.ri-area' intercunoa&terea &i co-unicarea nu
nu-ai la nivel ver4al' ci &i .rin cor.oralitate. Ac0iunea teatral1 este totodat1 &i
-odalitatea ideal1 .entru a 8ntru.a' a .une 8n act &i a lua contact cu ,antas-ele
intra.si/ice' care ca.1t1 .e scen1 ,or-e concrete.
M(%!$( &i-a 8nce.ut cariera .rin a da via01 unui teatru i-.rovi9at' nu-it Jteatrul
s.ontaneit10iiK. Aici o tru.1 de actori .uneau 8n scen1 .iese ad-/oc' .e te-e
sugerate de .u4lic sau du.1 8nt;-.l1ri scoase din 9iare. Scenogra,ia era
sta4ilit1 &i aran2at1 .e loc' iar .u4licul era invitat s1 interac0ione9e li4er cu actorii.
De la aceast1 .ri-1 ,or-1 de sti-ulare a s.ontaneit10ii' creativit10ii &i cola4or1rii
8ntre .artici.an0ii la i-.rovi9a0ia scenic1' M(%!$( a de9voltat ulterior teatrul
tera.eutic sau a&a-nu-ita .si/odra-1' ca -odalitate de interven0ie
.si/otera.eutic1. <n .si/odra-1 nu se -ai ,olosesc actori' ci .acien0ii 8n&i&i sunt
cei care 8&i .un 8n scen1 .ro.riile con,licte &i 2oac1 di,eritele roluri. Aceasta le
.er-ite s1 intre 8n contact ne-i2locit cu realitatea lor interioar1' s1 ca.ete
distan01 ,a01 de ea &i s1 c;&tige noi .ers.ective. <n .lus' ,olosirea 8n .si/odra-1
a ac0iunii As.re deose4ire de ,or-ele clasice de .si/otera.ie care utili9ea91 .rin
e:celen01 cuv;ntulB .roduce -o4ili9area .artici.an0ilor' sti-ulea91 ,le:i4ilitatea &i
conduce la de.1&irea stereoti.iilor &i a re.et1rii de .atternuri rigide de g;ndire &i
de co-.orta-ent. Te/nicile de acest ti. .ot ,i ada.tate &i ,olosite e,icient &i 8n
tera.ia individual1' dar .si/odra-a .ro.us1 de M(%!$( r1-;ne .rin e:celen01
o -odalitate de lucru 8n gru.. Ea se 4a9ea91 .e ideea i-.ortan0ei centrale a
rela0iilor interu-ane 8n de9voltarea &i 4una ,unc0ionare a lu-ii intra.si/ice. De
aceea' 8n gru.ul .si/odra-atic se lucrea91 at;t asu.ra leg1turilor .re9ente'
e:istente 8ntre .artici.an0i' c;t &i asu.ra lu-ii rela0ionale .e care o aduce cu
sine ,iecare dintre -e-4rii gru.ului Arela0ii trecute sau .re9ente' .osi4ile sau
i-aginate cu cei din ,a-ilie' .rieteni' necunoscu0i' iu4i0i' colegi etc.B. Ter-enul
utili9at .entru descrierea activit10ii des,1&urate 8n acest conte:t este cel de
semirealitate sau plusrealitate. Aceasta 8nsea-n1 c1' .e de o .arte' ceea ce se
.etrece 8n s.a0iul scenic are consisten01' este real .entru c1 se 8nt;-.l1 aici &i
acu-' 8n .re9en0a celor din gru.. Pe de alt1 .arte' re.re9enta0ia .si/odra-atic1
are un caracter s.ecial' nu ,ace .arte din via0a curent1' o4i&nuit1' este di,erit1 de
cotidian. Ea re.re9int1 o -anier1 a.ro.iat1 de 2oc .entru a a4orda diverse
.ro4le-e' -anier1 care .er-ite -odi,ic1ri' e:ager1ri sau -ini-ali91ri' 8ncerc1ri
i-.osi4ile sau i-.ro4a4ile 8n via0a real1.
+7*
Conce.tele c/eie utili9ate de M(%!$( .entru a e:.lica sco.ul &i -odul de
utili9are ale .si/odra-ei clasice sunt cele deE spontaneitate, creativitate,
ntlnire.
S,($/&$!#/&/!& re.re9int1 o tendin01 natural1 a ,iin0ei u-ane. Prin s.ontaneitate
con0inuturile noastre -entale Aidei' i-agini' dorin0e' ,antas-e etc.B tind s1 se
organi9e9e 8n ,or-e ada.tate ,ie nevoilor interioare' ,ie cerin0elor realit10ii.
S.ontaneitatea este legat1 de ideea de nou &i de cea de adecvare' 8n sensul c1
individul a,lat 8n stare de s.ontaneitate este ca.a4il s1 o,ere r1s.unsuri
ada.tative la situa0ii inedite' cu care se 8nt;lne&te .ri-a oar1 &i s1 g1seasc1
r1s.unsuri noi &i adecvate la situa0ii ,a-iliare. eac0iile noi cu orice .re0' dar
inadecvate cerin0elor realit10ii nu 0in de s.ontaneitate. S.ontaneitatea se a,l1 8ntr-
un ra.ort de invers1 .ro.or0ionalitate cu an:ietatea Acu c;t s.ontaneitatea are
-ai -ult s.a0iu li4er de -ani,estare' cu at;t an:ietatea se reduceL cu c;t
s.ontaneitatea scade' cu at;t an:ietatea cre&te' iar .ierderea total1 a
s.ontaneit10ii conduce la instalarea atacului de .anic1B. De-ersul .si/odra-atic
8&i .ro.une toc-ai activarea s.ontaneit10ii &i reducerea an:iet10ii. Pentru a se
actuali9a' s.ontaneitatea are nevoie de un -ediu ,acilitator care se reali9ea91
.rin 8nt;lnirea e-.atic1 cu ceilal0i. Studioul de .si/odra-1 8&i .ro.une s1 asigure
un ast,el de s.a0iu securi9ant' con0in1tor' destinat s1 -en0in1 an:ietatea la nivele
care s1 nu declan&e9e r1s.unsuri de,ensive rigide' 4locante' ci s1-i .er-it1
individului s1 ias1 din situa0ia vec/e' 4locant1 &i s1 caute r1s.unsuri noi.
S.ontaneitatea este o stare interioar1 Acare se sc/i-41 continuuB care .une
individul 8n condi0ia de a-&i ,olosi .ro.riile 8n9estr1ri de creativitate.
22
C%!&/#6#/&/!& este de,init1 ca o .oten0ialitate legat1 de genoti.' c1reia
s.ontaneitatea 8i d1 via01 &i con0inut. Poten0ialul creativ di,er1 de la o .ersoan1 la
alta. !u to0i cei a,la0i 8n stare de s.ontaneitate .ot ,i la ,el de creativi' du.1 cu-
,1r1 creativitate' s.ontaneitatea r1-;ne goal1 &i steril1. S.ontaneitatea .oate ,i
indus1' sti-ulat1 &i ,acilitat1 8n -od con&tient Aceea ce 8&i .ro.une activitatea
.si/odra-atic1B' 8n ti-. ce creativitatea .oate ,i doar constatat1' veri,icat1. De
aceea' interven0ia tera.eutic1 asu.ra unui individ const1 8n a-i ,acilita o stare de
s.ontaneitate ca.a4il1 s1 declan&e9e un .roces de autoorgani9are creativ1. Prin
activarea resurselor creative interioare' individul devine ca.a4il s1 g1seasc1
solu0ii noi' originale la situa0ii vec/i' la .ri-a vedere i-.osi4il de -odi,icat.
22
M(%!$( a ,ost atras 8nc1 din tinere0e de lucrul cu co.iii' .e care i-a v19ut ca e:e-.le de
-ani,estare li4er1 a s.ontaneit10ii' cu condi0ia de a ,i sus0inu0i e-.atic &i de a li se trans-ite un
senti-ent de 8ncredere de c1tre adul0ii din 2ur. K!nd privesc un copil l vd reacionnd prin %,,
%,, %,. !opiii nu au nevoie s nvee s spun %,. , fi nscut este un %,. Nn ei vezi
spontaneitatea n forma sa activ. Nn principiu, copilul nu vede bariere ntre obiecte, nici limite de
distan, nici rezistene, nici interdicii. %ar, ndat ce obiectele ncep s i mpiedice micarea i
persoanele din .ur i spun 5G, 5G, 5G, ncepe faza reactiv, care continu cu anxietate
crescnd, fric, tensiune i circumspecieK' a,ir-a M(%!$( A:he ,utobiographE of D.Q.Ioreno 8n
Dournal of Croup PsEchotherapE, psEchodrama T @ociometrE, vol 3(' n.+-(' Heldre, Pu4lications'
]as/ington' +@?@B. S.ontaneitatea este cultivat1 de .1rintele 8ncura2ator' 8n sc/i-4' este
8ng/e0at1 de .1rintele negativist. <n ela4orarea teoriei &i -etodei .si/odra-atice M(%!$( va
atri4ui tera.eutului o ,unc0ie analoag1 celei a unui .1rinte adecvat.
+73
$/U+$#%!& este un conce.t care se re,er1 la situa0iile inter.ersonale considerate
dre.t agen0i .ri-ari .entru de9voltarea .ersonalit10ii. Situa0ia gru.ului
.si/odra-atic 8i o,er1 individului oca9ia 8nt;lnirii at;t cu tera.eutul Adirectorul de
.si/odra-1B care 8l conduce &i 8l aco-.ania91 8n e:.lorarea &i restructurarea
lu-ii sale interioare' c;t &i cu ceilal0i -e-4rii ai gru.ului cu care tr1ie&te o
e:.erien01 reci.roc1' c1rora le 8-.1rt1&e&te &i de la care .ri-e&te 8n0elegere &i
sus0inere. Caloarea tera.eutic1 a 8nt;lnirii st1 8n rela0iile inter.ersonale e-.atice
ce se sta4ilesc 8ntre tera.eut &i client' .e de o .arte' &i 8ntre -e-4rii gru.ului' .e
de alta' rela0ii care ,acilitea91 a.ari0ia unei st1ri de s.ontaneitate &i sti-ulea91
creativitatea.
VII.PSIHOTERAPIA DE GRUP O COMPLETARE
VIABIL A PSIHOTERAPIEI INDIVIDUALE
VII.. C&%&0/!%#-/#0#+! /!%&,#!# '! 8%*,
Ini0ial' .si/otera.ia s-a constituit ca un de-ers individual' care
.resu.unea rela0ia ,a01 8n ,a01 dintre tera.eut &i .acientul s1u. Pe -1sura
acu-ul1rii de e:.erien01 8n acest do-eniu' s-a constatat c1 -ulte dintre
.ro4le-ele e-o0ionale ale .ersoanelor a,late 8n di,icultate sunt legate de
di,icult10ile de rela0ionare &i de co-unicare ale acestora. Pro4le-ele de
interac0iune cu ceilal0i se asocia91 adesea cu senti-ente de i9olare' de
nesiguran01' de res.ingere &i cu inca.acitatea individului de a intra 8n rela0ii
se-ni,icative &i sta4ile. Ast,el de situa0ii .ot ,i' desigur' a4ordate &i de.1&ite 8n
cursul unei .si/otera.ii individuale' tera.eutul a2ut;ndu-l .e client s1 8n0eleag1 &i
s1 lucre9e asu.ra acestor co-.orta-ente &i tr1iri' s1 8nve0e noi -odalit10i de
reac0ie &i de rela0ionare cu ceilal0i &i' 8n ,inal' s1 teste9e noile atitudini &i
r1s.unsuri 8n via0a de 9i cu 9i' 8n a,ara cadrului tera.eutic. O alt1 variant1 de
lucru' care atinge 8ntr-o -anier1 -ai direct1 acest ti. de di,icult10i' este terapia
de grup. <n aceast1 ,or-ul1' un tera.eut sau o ec/i.1 tera.eutic1 lucrea91
si-ultan cu -ai -ulte .ersoane' reunite 8n vederea aceluia&i sco.E re9olvarea
unor .ro4le-e de natur1 .si/ic1. Un gru. tera.eutic este ,or-at de o4icei din 6-
? .ersoaneL di-ensiunile gru.ului .ot varia 8ns1' 8n ,unc0ie de o4iectivele
.ro.use &i de co-.onen0a sa' .ut;nd a2unge .;n1 la un nu-1r de +(-() de
.ersoane Ade e:e-.lu' gru.urile de tera.ii creative' de arttera.ie &.a.B. <n gru.'
clien0ii au oca9ia s1 lucre9e asu.ra .ro.riilor .ro4le-e 8n .re9en0a celorlal0i
.artici.an0i' s1 o4serve reac0iile acestora la co-.orta-entele' ideile sau
relat1rile lor &i' de ase-enea' s1-&i e:.ri-e o.iniile &i senti-entele ,a01 de
ceilal0i &i ,a01 de reac0iile lor. De -ulte ori' .si/otera.ia de gru. se ,olose&te
co-4inat1 cu sau ca un su.li-ent al tera.iei individuale.
+75
Gru.ul tera.eutic d1 oca9ia individului s1 constate c1 nu este singurul care se
a,l1 8ntr-o situa0ie de di,icultate' c1 &i alte .ersoane traversea91 .erioade di,icile
&i tr1iesc o stare de discon,ort .si/ic' c1 al0ii au .ro4le-e la ,el de grave sau
.oate c/iar -ai grave. Aceste constat1ri sunt de natur1 s1 esto-.e9e
senti-entele de singur1tate' de9n1de2de' li.s1 de s.eran01. Este -ai ales ca9ul
gru.urilor omogene' ,or-ate din clien0i cu acela&i ti. de .ro4le-atic1' de regul1
.ersoane care au traversat o e:.erien01 de via01 trau-ati9ant1 sau .re9int1 un
si-.to- co-un A,o&ti to:icode.enden0i' victi-e ale agresiunii sau ale violului'
.acien0i sau a.ar0in1tori ai .acien0ilor care su,er1 de o 4oal1 incura4il1'
.ersoane cu un anu-it ti. de ,o4ie etc.B #ai -ult' contactul cu alte .ersoane
a,late 8n su,erin01 8i .oate da oca9ia unui .artici.ant la gru. s1 8&i -o4ili9e9e
resursele .ersonale .entru a-l s.ri2ini .e cel1lalt' s1 8&i reconsidere .ro.ria
situa0ie o4serv;nd cu -ai -ult1 o4iectivitate as.ectele .o9itive din via0a
.ersonal1' s1 8nve0e noi strategii de a ,ace ,a01 di,icult10ilor .rovocate de situa0ia
co-un1. E,ecte de acest ti. se o40in &i 8n gru.urile heterogene, alc1tuite din
.acien0i cu .ro4le-e di,erite Ade.resivi' an:io&i' .ersoane cu tul4ur1ri
e-o0ionale etc.B. a0iunea .entru care se ,or-ea91 gru.urile /eterogene este
aceea de a co-.ensa 8n cadrul rela0iilor intragru.ale e:cesele co-.orta-entale'
atitudinale' a,ective ale .artici.an0ilor. Ace&tia au oca9ia de a interac0iona cu
.ersoane ,oarte di,erite de ei 8n&i&i' de a o4serva .atternuri &i strategii de ac0iune
co-.let ne,a-iliare &i de a testa noi -odalit10i de a intra 8n contact &i de a
co-unica A.acientul de.resiv are oca9ia' de e:e-.lu' de a .relua ceva din
e:cesul de energie al e:.ansivului &i de a te-.era .rin atitudinea sa unele
.orniri n1valnice ale acestuiaL i-.ulsivul .oate 8nv10a din su.racontrolul
o4sesionalului' o,erindu-i' 8n sc/i-4' ceva din deta&area sa &.a.-.d.B.
Psi/otera.ia de gru. &i-a dovedit e,icacitatea &i a ,ost .reluat1 de toate
orient1rile tera.eutice A.si/analitic1' cognitiv-co-.orta-ental1' u-anist-
e:.erien0ial1B. Tera.eu0ii a.ar0in;nd diverselor &coli au .relucrat &i -odi,icat
te/nicile de lucru .entru a .utea ,i a.licate 8n gru.. Pe de alt1 .arte' -ari nu-e
din do-eniul .si/otera.iei A .recu- H.L. M(%!$(> F. P!%+-B au creat -etodologii
s.eci,ice de interven0ie 8n gru. A.si/odra-a' gestalttera.iaB care' la r;ndul lor' au
,ost ada.tate .entru a .utea ,i ,olosite &i 8n lucrul individual. E:ist1 variante de
tera.ie de gru. 8n care se lucrea91 8n .rinci.al asu.ra dina-icii de gru.' asu.ra
rela0iilor dintre .artici.an0i &i a .atternurilor de interac0iune dintre ace&tia. Alte
,or-e de tera.ie ,olosesc gru.ul ca s.a0iu 8n care se lucrea91 .e r;nd' ,ocali9at
cu ,iecare .ersoan1' ceilal0i .artici.an0i intervenind doar ca ad2uvan0i .entru
clari,icarea &i re9olvarea con,lictelor individuale. Adeseori' cele dou1 variante de
lucru se co-4in1 8n gru.urile .si/otera.eutice.
VII.2. D(*3 !F!),+! '! &:(%'&%! ,-#.(/!%&,!*/#03 '! 8%*,
VII.2.. G%*,*+ '! =$/U+$#%! (,-#.(/!%&,#& 0!$/%&/3 ,! 8%*,)
+76
nce.;nd cu anii \6)' R(8!%-' ini0iatorul .si/otera.iei nondirective Acentrat1 .e
clientB' lansea91 8n activitatea sa ideea c1 sc/i-4area tera.eutic1 se .oate
.roduce &i la nivelul gru.urilor' nu nu-ai .rin .si/otera.ie individual1. El
ela4orea91 o conce.0ie .ersonal1 asu.ra tera.iei de gru. nu-it1 terapie
centrat pe grup &i .ro.ria versiune de gru. tera.eutic nu-it grup de ntlnire
"encounter group$. Di,eren0a esen0ial1 ,a01 de alte ,or-e de tera.ie de gru.' este
aceea c1 interesul nu cade cu .rec1dere .e dina-ica gru.ului' ci r1-;ne centrat
asu.ra con&tienti91rii' e:.ri-1rii &i acce.t1rii .ro.riilor senti-ente de c1tre
,iecare .artici.ant 8n .arte. Sco.ul este de autocunoa&tere &i' .ornind de aici' de
a-eliorare a rela0iilor inter.ersonale. Aceasta nu 8nsea-n1 c1 -e-4rii gru.ului
nu interac0ionea91 8ntre ei. Di-.otriv1' .rin e:.lorarea &i e:.ri-area sincer1 de
c1tre ,iecare .artici.ant a .ro.riilor .reocu.1ri' se creea91 coe9iunea gru.ului'
situa0ie 8n care .osi4ilitatea unui -e-4ru al gru.ului de a ,i 8n0eles &i acce.tat de
ceilal0i s1 devin1 -ai -are. E:.eri-ent;nd o ast,el de stare 8n gru.ul tera.eutic'
.acientul .oate desco.eri -odalit10i -ai satis,1c1toare de a intra 8n rela0ie cu
alte .ersoane.
Gru.urile au un -oderator A.si/otera.eutulB' care ac0ionea91 8n -anier1 non-
directiv1' intervenind -ini-al' ,1r1 s1-&i i-.un1 .unctul de vedere asu.ra
.artici.an0ilor. El are sarcina s1 ur-1reasc1 activ evolu0ia st1rilor a,ective din
cadrul gru.ului' s1 r1s.und1 e-o0ional &i s1 gestione9e at-os,era de gru.'
ast,el 8nc;t .artici.an0ii s1 se si-t1 securi9a0i' s1 8&i acorde 8ncredere unii altora
&i s1 se si-t1 acce.ta0i. Sunt sti-ulate interac0iunile &i c/iar con,runt1rile dintre
-e-4rii gru.ului' .er-i0;nd e:.ri-area sincer1 &i li4er1 a oric1ror senti-ente 8n
li-itele non-agresivit10ii &i 8n ,olosul desco.eririi -otiva0iilor reale ale acestora.
Atitudinea tera.eutului este su.ortiv1 &i se nutre&te din ideea c1 clien0ii au
ca.acitatea de.lin1 de a deveni res.onsa4ili .entru .ro.riile .ro4le-e &i de a
desco.eri solu0ii la acestea. Dac1 tera.eutul este su,icient de a4il' cu ti-.ul
gru.ul 8nsu&i devine agent tera.eutic' iar unii dintre -e-4rii gru.ului .ot .relua
te-.orar rolul de tera.eut. #aniera &i te/nicile de lucru sunt acelea&i ca &i 8n
ca9ul tera.iei individuale centrat1 .e client. Tera.eutul intervine -ai ales atunci
c;nd anu-ite senti-ente trec neo4servate sau .entru a .er-ite tuturor
-e-4rilor s1 se e:.ri-e 8n cadrul gru.ului. <n decursul des,1&ur1rii &edin0elor nu
e:ist1 o .rogra-are a activit10ii' tera.eutul .ut;nd ,olosi .entru a desc/ide
interac0iunile din gru. ,or-ule de genulE JSunte- cu to0ii aici. Pute- ,ace ca
aceast1 e:.erien01 de gru. s1 ,ie e:act cu- dori- noi.K sau JFiecare dintre cei
de aici are o serie de .reocu.1ri sau .ro4le-e. Pute- discuta des.re oricare
dintre ele.K
La gru.urile de 8nt;lnire .oate .artici.a orice .ersoan1 care dore&te s1 discute
des.re .ro4le-ele sale. E:.erien0a arat1 c1 clien0ii care .ro,it1 cel -ai -ult de
.e ur-a gru.urilor de 8nt;lnire sunt cei cu a,ec0iuni nevroti,or-e -oderate. Este
contraindicat1' totu&i' introducerea 8n gru.uri a su4iec0ilor agresivi' .recu- &i a
celor cu tendin0e de a anali9a e:.erien0ele 8n -od so,isticat &i intelectualist' 8n
detri-entul tr1irilor e-o0ionale.
+77
VI.2.2. G!-/&+/ /!%&,#&
F%!'!%#0J P!%+- a ini0iat aceast1 ,or-1 de .si/otera.ie al c1rei sco. este de a-l
a2uta .e individ s1 devin1 de.lin con&tient de .ro.ria .ersoan1E de .atternurile
sale de g;ndire' de sen9a0iile sale cor.orale' de tr1rile sale' de co-.orta-entele
.e care le .une 8n ac0iune. Tera.ia gestaltist1 co-4in1 accentul .us de
a4ord1rile analitice asu.ra re9olv1rii con,lictelor interne cu con&tienti9area &i
luarea 8n st1.;nire a .ro.riului co-.orta-ent &i cu .reocu.area u-anist1 .entru
autoactuali9are. Accentul se .une .e con&tienti9area -odului 8n care .ersoana
g;nde&te' si-te &i ac0ionea91 8n -o-entul &edin0ei tera.eutice Aaici &i acu-B'
ceea ce .er-ite a.oi a4ordarea con,lictelor nere9olvate &i desco.erirea acelor
as.ecte ale .ersonalit10ii la care clientul nu a avut .;n1 8n .re9ent acces
con&tient. Gestalt tera.ia descura2ea91 intelectuali9area' e:.lica0iile utili9ate de
-a2oritatea tera.iilor ver4ale Aat;t cele dina-ice' c;t &i cele co-.orta-entaleB &i
8ncura2ea91' 8n sc/i-4' e:.eri-entarea de situa0ii noi' .rovocative care conduc
la insig/t. Este o ,or-1 de .si/otera.ie de gru. 8n care tera.eutul lucrea91
,ocali9at' .e r;nd' cu c;te unul dintre .artici.an0i' 8n ti-. ce ceilal0i -e-4rii ai
gru.ului asist1 ca o4servatori ce .ot o,eri ,eeed-4acQuri o4iective sau .ot ,i
i-.lica0i 8n e:erci0ii -enite s1 eviden0ie9e anu-ite .atternuri sau strategii de
ac0iune sau g;ndire.
Gestalt tera.ia dis.une de un arsenal te/nico--etodologic 4ogat' ,le:i4il &i
eclectic' ce .oate ,i ada.tat de la ca9 la ca9 &i care includeE te/nici de ,ocali9are
Aasu.ra .osturi' gesturilor' sen9a0iilor cor.orale' g;ndurilor care trec .rin -inte
aici &i acu-B' te/nica scaunului gol Autili9at1 -ai ales 8n situa0ii con,lictuale sau
neclare' .rin 2oc de rol cu .ersoane se-ni,icative sau .rin crearea unui dialog
i-aginar dintre J.1r0i ale euluiKB' te/nica .unerii 8n scen1 A.unerea 8n ac0iune a
senti-entelor &i ideilor inco-ode' ne-1rturisite sau a unor vise' ,ante9iiB &.a.
Tera.eutul gestaltist este activ' .rovocativ' directiv &i este -ai .u0in .reocu.at s1
o,ere inter.ret1ri sau s1 rediri2e9e .rocesul de g;ndire al .acientului. El 8&i
.ro.une utili9area de te/nici di,erite' -odi,icate li4er de la situa0ie la situa0ie'
ast,el 8nc;t s1-l .rovoace .e client' s1-l 8ncura2e9e &i s1 8i o,ere un su.ort 8n
-unca de autoe:.lorare &i autodesco.erire.
Aceast1 ,or-1 de interven0ie tera.eutic1 const1 8ntr-un .roces de Je:.lorare
8-.reun1K &i .resu.une contactului autentic 8ntre .ersoane reale. ela0ia
tera.eutic1 este .e ori9ontal1' de la adult la adult' ,iind centrat1 .e .re9ent &i
accentu;nd .e e:.erien0a direct1 a .artici.an0ilor. Ea .resu.une un anu-it grad
de de9v1luire din .artea tera.eutului Acare o,er1 ,eed-4acQuri' 8&i co-unic1
o4serva0iile asu.ra .acien0ilor &i e:.erien0elor care se des,1&oar1 8n cadrul
&edin0elorB' dar' 8n acela&i ti-.' asu-area de.lin1 a res.onsa4ilit10ii ,iec1rui
.artici.ant la .rocesul tera.eutic Atera.eu0ii gestaltisti i-.lic1 .rin c/iar stilul lor
de rela0ionare res.onsa4ilitatea clientului 8n a se s.ri2ini &i autureglaB. <n aceast1
,or-1 de tera.ie este contraindicat1 ,or-ula Jtre4uieK sau Jar tre4uiK &i se
utili9ea91' 8n sc/i-4' ,or-ula Jce dore&tiK sau Jce alegiK' su4liniind ideea de
autono-ie &i autodeter-inare a clientului. Se ur-1re&te desco.erirea &i
desc/iderea unor c1i care s1 8i dea .osi4ilitatea clientului s1 8&i 8&i continue
.rocesul de de9voltare .e cont .ro.riu' &i 8n a,ara &edin0elor tera.eutice. De
+7?
ase-enea' se ur-1re&te con&tienti9area &i reintegrarea de c1tre .acient a acelor
.1r0i din sine res.inse' alienate.
Tera.ia gestaltist1 este indicat1 8n ca9ul .ersoanelor cu tul4ur1ri nevrotice
Aan:ioase' de.resive' ,o4ice' so-ato,or-eB' dar &i a celor care tr1iesc o stare de
ne,ericire' ,1r1 a &ti cu- s1 o de.1&easc1. %ene,icia91' de ase-enea' cei
interesa0i de de9voltare .ersonal1' dornice 8n a lucra asu.ra con&tienti91rii &i 8n a
.roduce sc/i-41ri 8n via0a .ersonal1.
VII.7.T!%&,#& '! "&)#+#! 4# /!%&,#& '! 0*,+*
For-e s.eciale de tera.ie de gru. suntE terapia de familie &i terapia de
cuplu "marital$. <n aceste ca9uri' gru.urile care solicit1 tera.ie sunt gru.uri
naturale' de2a constituite' care ,unc0ionea91 8n cotidian &i care .re9int1 diverse
.ro4le-e .recu-E di,icult10i de co-unicare' ne-ul0u-ire legat1 de satis,acerea
nevoilor &i a&te.t1rilor ,iec1ruia' con,licte legate de re.arti0ia .uterii &i luarea
deci9iilor etc. Pentru ast,el de gru.uri' tera.ia nu se ,ocali9ea91 asu.ra
.ro4le-elor .ersonale ale ,iec1rui -e-4ru al ,a-iliei' ci se centrea91 .e rela0iile
inter.ersonale.
:erapia de familie s-a constituit ca r1s.uns la constatarea c1 -ulte .ersoane a
c1ror stare s-a a-eliorat 8n ur-a unei .si/otera.ii individuale des,1&urat1
de.arte de ,a-ilie Acel -ai adesea 8ntr-un -ediu institu0ionalE s.ital' co-unitate
tera.eutic1B rec1deau odat1 cu 8ntoarcerea acas1. Conclu9ia unei ast,el de
o4serva0ii este aceea c1 situa0ia ,a-iliei res.ective era .ro,und .ertur4at1 &i
necesita' la r;ndul s1u -odi,ic1ri .entru a .utea -en0ine c;&tigurile .acientului.
A&a s-a conturat ideea interven0iei tera.eutice asu.ra ,a-iliei. Tera.ia de ,a-ilie
.orne&te de la .re-isa c1 .ro4le-a a.1rut1 la un -e-4ru al ,a-iliei AJ-e-4rul-
si-.to-K al ,a-ilieiB re.re9int1 de ,a.t un se-nal c1 ceva nu ,unc0ionea91
adecvat la nivelul 8ntregului siste-. Cel -ai adesea tul4ur1rile se -ani,est1 la
unul sau -ai -ul0i dintre co.ii Asu4 ,or-a enure9isului' anore:iei' tul4ur1rilor de
co-.orta-ent' ticurilor' 4al4is-ului etc.B' deoarece ace&tia sunt la v;rsta la care
sunt 8n 8ntregi-e de.enden0i de ,a-ilie &i de 4una ,unc0ionare a sa' 8n genere' &i
a cu.lului .arental' 8n .articular. Di,icult10ile care .ot ,i a4ordate tera.eutic se
re,er1 la co-unicarea de,icitar1' la crearea unor alian0e 8ntre anu-i0i -e-4rii ai
,a-iliei care 8i e:clud .e ceilal0i' la inversarea inadecvat1 a rolurilor 8n cadrul
,a-iliei Aco.ii .arentali9a0i sau adul0i in,antili9a0iB &.a. Psi/otera.ia 8n aceast1
,or-1 .resu.une 8nt;lniri regulate ale ,a-iliei cu tera.eutul sau ec/i.a
tera.eutic1' la care este reco-anda4il s1 .artici.e' 8n -1sura 8n care este
.osi4il' to0i -e-4rii ,a-iliei. Sarcina tera.eutului const1 8nE a o4serva &i eviden0ia
8n -anier1 o4iectiv1 interac0iunile dintre co-.onen0ii ,a-ilieiL 8n a-i a2uta s1
con&tienti9e9e' .e ,iecare 8n .arte &i .e to0i 8-.reun1' 8ntr-o -anier1 non-
agresiv1' ,elul 8n care rela0ionea91 &i -odul 8n care a.ar .ro4le-eleL &i 8n a-i
+7@
a2uta s1-&i -odi,ice tre.tat co-.orta-entele' stilul de co-unicare &i de ra.ortare
unii la al0ii.
:erapia de cuplu a a.1rut ca r1s.uns la di,icult10ile rela0ionale ale cu.lurilor
-aritale sau nec1s1torite. <n ast,el de situa0ii' studiile au ar1tat c1 o a4ordare a
.ro4le-aticii cu.lului' 8n care s1 ,ie i-.lica0i a-4ii .arteneri' este -ai e,icient1
dec;t o tera.ie individual1 a ,iec1ruia. O -odalitate de lucru reco-anda4il1 este
&i cea care co-4in1 tera.ia individual1 cu cea de cu.lu. <n cadrul .si/otera.iei
se ur-1re&teE de9voltarea ca.acit10ii .artenerilor de a-&i e:.ri-a &i co-unica
adecvat senti-enteleL cre&terea sen9itivit10ii &i a ca.acit10ii de 8n0elegere ,a01 de
senti-entele &i nevoile celuilaltL 8nv10area de -odalit10i non-agresive de
co-unicare &i de negociere a con,lictelorL con&tienti9area &i -odelarea reci.roc1
a a&te.t1rilor de rol a celor doi. Pentru cu.lurile care doresc s1 se c1s1toreasc1'
a.elul la un s.ecialist 8n vederea unei consilieri .re-aritale .oate ,i de real ,olos.
Ciitori so0i au ast,el oca9ia s1 8&i clari,ice e:.ecta0iile &i nevoile reci.roce'
siste-ele de valori' credin0e &i atitudini .ersonale &i s1 g1seasc1 -odalit10i de
co-.ro-is satis,1c1toare' 8n vederea evit1rii unor con,licte ulterioare.
VII.9. E0.#,& /!%&,!*/#03
Psi/otera.ia' ca rela0ie inter.ersonal1 care se sta4ile&te 8ntre client &i
tera.eut' .resu.une din .artea acestuia din ur-1 activis-' luciditate' aten0ie'
delicate0e' sensi4ilitate' ca.acitate de .1trundere &i de 8n0elegere. Dac1 8n
tera.ia individual1' .si/otera.eutul creea91 &i asigur1 un cli-at de 8ncredere
lucr;nd cu un singur client' 8n ca9ul .si/otera.iei de gru. el are de-a ,ace
conco-itent cu -ai -ulte .ersoane' ,iecare cu trasee de via0a distincte' cu stiluri
co-.orta-entale variate' cu .ro4le-e &i a&te.t1ri di,erite. Co-.le:itatea &i
unicitatea ,iin0ei u-ane ,ac ca nici un gru. s1 nu se-ene cu altul' iar dina-ica &i
evolu0ia lor .e .arcursul &edin0elor tera.eutice s1 ,ie a.roa.e i-.revi9i4ile. <ntre
-e-4rii gru.ului se .ot 8n,iri.a &i sta4ili orice ,el de rela0iiE de atrac0ie sau
res.ingere' de si-.atie sau anti.atie' de indi,eren01' de coo.erare' de co-.eti0ie
sau con,lict. Se .oate ca unul dintre .artici.an0i s1 tind1 s1 devin1 lider sau s1
8ncerce s1 aca.are9e interesul celorlal0i .entru a-l centra nu-ai asu.ra
.ro4le-elor sale. E:ist1 ca9uri de indivi9i care 8ntr-un ast,el de conte:t 8ncearc1
s1-i i-.resione9e .e ceilal0i' s1-i do-ine' intelectuali9;nd .uternic sau ironi9;nd.
<n gru.ul tera.eutic' .si/otera.eutul este cel de la care se a&tea.t1 s1 ,ac1 ,a01
unor ast,el de situa0ii' s1 o,ere ,iec1rui .artici.ant &ansa de a se e:.ri-a' de a
lucra cu sine &i cu ceilal0i' de a trece .rin noi e:.erien0e rela0ionale. Pentru a ,ace
,a01 acestor e:.ecta0ii' 8n .si/otera.iile de cu.lu' de ,a-ilie sau de gru. Aunde 8n
,a0a consilierului se a,l1 -ai -ult de o .ersoan1B' se reco-and1 lucrul 8n echip
terapeut coterapeut. Cotera.eutul .oate ,i un s.ecialist a,lat 8n .erioada de
,or-are sau un .ro,esionist de2a ,or-at. El este' 8n genere' o .ersoan1 avi9at1'
al c1rui rol este de a su.lini' de a co-.leta sc1.1rile' cli.ele de neaten0ie' de
+?)
o4oseal1 ale coec/i.ierului s1u' de a sesi9a as.ecte .e care acesta le-a negli2at
din cau9a solicit1rilor -ulti.le. Sunt -o-ente 8n care unii dintre .artici.an0ii la
gru. .ot deveni neinteresa0i sau u&or .lictisi0i de .ro4le-a .us1 8n discu0ie. <n
alte 8-.re2ur1ri se .oate ca unii dintre ei s1 ,ie -arginali9a0i de ceilal0i' s1 nu ,ie
asculta0i' s1 nu li se cear1 .1rerea sau' .ur &i si-.lu' s1 nu se 0in1 cont de ea.
Este de dorit ca diada tera.eutic1 s1 o4serve .ro-.t ast,el de situa0ii &i s1 le
re-edie9e' sti-ul;ndu-i .e cei care tind c1tre i9olare sau .asivitate &i
-oder;ndu-i' du.1 ca9' .e cei agresivi' violen0i ver4al' cu tendin0e s.re
-ono.oli9area aten0iei gru.ului &i a discu0iilor. Uneori 8ns1' tera.eutul' i-.licat
8ntr-o te/nic1 centrat1 .e individ' .oate sc1.a din vedere se-nele care indic1
ne-ul0u-irea' discon,ortul' li.sa de interes a unor .artici.an0i. Cotera.eutului 8i
revine sarcina de a-i atrage discret aten0ia colegului s1u asu.ra situa0iei create'
de a-l s.ri2ini' co-.let;ndu-i de-ersul cu unele o4serva0ii' 8ntre41ri' interven0ii
care s1 .er-it1 de4locarea -o-entelor de stagnare' o evolu0ie dina-ic1 &i o
i-.licare ec/ili4rat1 a tuturor -e-4rilor gru.ului. De alt,el' cotera.eutul tre4uie
s1 ,ie .reg1tit s1 .reia oric;nd' dac1 este ca9ul' atri4u0iile tera.eutului.
Senti-entul de siguran01 generat de su.ortul o,erit de coec/i.ier .er-ite
tera.eutului 8nsu&i s1 ,ie -ai rela:at' autentic' destins &i i-.licat sincer' cu cura2
8n ceea ce ,ace.
<n tera.ia de cu.lu' -ai ales' este de .re,erat ca ec/i.a tera.eutic1 s1 ,ie
,or-at1 dintr-o .erec/e 41r4at-,e-eie' ceea ce d1 con,er1 si-etrie rela0iei
tera.eutice. Princi.alul avanta2 al acestei ,or-ule este c1 evit1 a.ari0ia la clien0i a
senti-entului c1 s-ar crea o alian01 cu tera.eutul .e 4a9a si-ilitudinii de se:. Oi
8n lucrul cu ,a-ilii sau cu alte gru.uri este de dorit aceast1 ,or-ul1 a cu.lului
tera.eutic Acu e:ce.0ia ca9ului 8n care este vor4a de un gru. ,or-at nu-ai din
.ersoane de acela&i se:B. <n unele ,or-e de tera.ie de ,a-ilie' se lucrea91 cu
ec/i.e l1rgite' care asist1 8n s.atele unui .erete cu vedere unilateral1 la
&edin0ele .ro.riu-9ise conduse de unul sau doi .si/otera.eu0i. Du.1 8nt;lnirea cu
,a-ilia' ur-ea91 o discu0ie 8n cadrul gru.ului de tera.eu0i 8n cadrul c1reia se
,or-ulea91 &i se discut1 i.ote9e asu.ra .ro4le-aticii constatate' asu.ra
-odelelor rela0ionale o4servate &i se ela4orea91 strategia de interven0ie .entru
viitor.
REZUMAT
E:.erien0a clinic1 a de-onstrat 8n ti-. c1 -ulte dintre .ro4le-ele
e-o0ionale ale .ersoanelor care solicit1 s.i2in .si/otera.eutic sunt legate de
di,icult10ile de rela0ionare &i de co-unicare ale acestora. Ast,el de situa0ii .ot ,i
a4ordate at;t 8n cursul unei .si/otera.ii individuale Aclientul &i .si/otera.eutul
a,la0i 8n rela0ie ,a01 8n ,a01B' c8t &i 8n ,or-ula tera.iei de gru. Aun tera.eut sau o
ec/i.1 tera.eutic1 lucrea91 si-ultan cu -ai -ulte .ersoaneB. <n gru.' clien0ii au
oca9ia s1 lucre9e asu.ra .ro.riilor .ro4le-e 8n .re9en0a celorlal0i .artici.an0i' s1
constate c1 nu sunt singurii care se a,l1 8ntr-o situa0ie de di,icultate' s1 o4serve
reac0iile celorla0i la co-.orta-entele' ideile sau relat1rile lor &i' de ase-enea'
+?+
s1-&i e:.ri-e o.iniile &i senti-entele ,a01 de colegi &i ,a01 de reac0iile lor. Se
.oate lucra cu gru.uri o-ogene' ,or-ate din clien0i cu acela&i ti. de .ro4le-atic1
sau cu gru.uri /eterogene, alc1tuite din .acien0i cu .ro4le-e di,erite. E:ist1
variante de tera.ie de gru. 8n care se lucrea91 8n .rinci.al asu.ra dina-icii de
gru. &i variante 8n care se lucrea91 .e r;nd' ,ocali9at cu ,iecare .ersoan1.
Adeseori' .si/otera.ia de gru. se reco-and1 8n co-4ina0ie cu tera.ia
individual1.
E:e-.le de ti.uri de gru.uri .si/otera.eutice suntE gru.urile de 8nt;lnire
ini0iate de ogers' gru.urile gestalttera.eutice .ro-ovate de FredericQ Perls'
al1turi de -ulte alte ,or-e de lucru .si/oteraeutic 8n gru.. <n gru.urile de 8nt;nire
interesul nu cade cu .rec1dere .e dina-ica gru.ului' ci r1-;ne centrat asu.ra
con&tienti91rii' e:.ri-1rii &i acce.t1rii .ro.riilor senti-ente de c1tre ,iecare
.artici.ant 8n .arte. #e-4rii gru.ului interac0ionea91 8ntre ei' ,iecare .artici.ant
e:.ri-;nd sincer .ro.riile .reocu.1ri' ceea ce creea91 coe9iunea gru.ului.
Psi/otera.eutul rogersian ac0ionea91 8n -anier1 non-directiv1' intervenind
-ini-al' ,1r1 s1-&i i-.un1 .unctul de vedere asu.ra .artici.an0ilor &i intervenind
-ai ales atunci c;nd anu-ite senti-ente trec neo4servate sau .entru a .er-ite
tuturor -e-4rilor s1 se e:.ri-e 8n cadrul gru.ului. Gru.urile gestalttera.eutice
8&i .ro.un s1 8i a2ute .e .artici.an0i s1 devin1 de.lin con&tien0i deE .atternurile
.ro.rii de g;ndire' de sen9a0iile cor.orale' de tr1rile' de co-.orta-entele .e
care le .un 8n ac0iune. Este o ,or-1 de .si/otera.ie de gru. 8n care tera.eutul
lucrea91 ,ocali9at' .e r;nd' cu c;te unul dintre .artici.an0i' 8n ti-. ce ceilal0i
-e-4rii ai gru.ului asist1 ca o4servatori ce .ot o,eri ,eeed-4acQuri o4iective sau
.ot ,i i-.lica0i 8n e:erci0ii -enite s1 eviden0ie9e anu-ite .atternuri sau strategii
de ac0iune ori de g;ndire. Tera.eutul gestaltist este activ' .rovocativ' directiv &i
utili9ea91 te/nici di,erite' -odi,icate li4er de la situa0ie la situa0ie' ast,el 8nc;t s1-l
.rovoace .e client' s1-l 8ncura2e9e &i s1 8i o,ere un su.ort 8n -unca de
autoe:.lorare &i autodesco.erire.
Tera.ia de ,a-ilie s-a conturat .ornind de la constatarea c1 -ulte
.ersoane a c1ror stare s-a a-eliorat 8n ur-a unei .si/otera.ii individuale
des,1&urat1 de.arte de ,a-ilie rec1deau odat1 cu 8ntoarcerea -ediul ,a-ilial.
Ast,el s-a conturat .re-isa c1 .ro4le-a a.1rut1 la un -e-4ru al ,a-iliei
AJ.ersoana-si-.to-KB re.re9int1 de ,a.t un se-nal c1 ceva nu ,unc0ionea91
adecvat la nivelul 8ntregului siste- ,a-ilial &i c1 o interven0ie e,icient1 .resu.une
antrenarea tuturor -e-4rilor ,a-iliei res.ective. Tera.ia de cu.lu a a.1rut ca
r1s.uns la di,icult10ile rela0ionale &i de co-unicare ale cu.lurilor -aritale sau
nec1s1torite. <n ast,el de situa0ii' studiile au ar1tat c1 o a4ordare 8n care s1 ,ie
i-.lica0i a-4ii .arteneri' este -ai e,icient1 dec;t o tera.ie individual1 a ,iec1ruia.
<n ca9ul tera.iei de ,a-ilie &i a tera.iei de cu.lu A-arital1B gru.urile care solicit1
tera.ie sunt gru.uri naturale' de2a constituite' care ,unc0ionea91 8n cotidian &i
care acu91 diverse di,icult10i. Pentru ast,el de gru.uri' tera.ia nu 8&i .ro.une un
de-ers de .ro,un9i-e asu.ra .ro4le-elor .ersonale ale ,iec1rui -e-4ru al
,a-iliei' ci se centrea91 .e rela0iile inter.ersonale.
n activitatea cu gru.ul tera.eutic' .si/otera.eutul are de-a ,ace
conco-itent cu -ai -ulte .ersoane' ,iecare cu -ani,est1ri' cu .ro4le-e &i cu
cerin0e di,erite. De la el se a&tea.t1 s1 ,ac1 ,a01 acestor solicit1ri co-.le:e' s1
+?(
o,ere ,iec1rui .artici.ant &ansa de a se e:.ri-a' de a lucra cu sine &i cu ceilal0i'
de a trece .rin noi e:.erien0e rela0ionale. Pentru a r1s.unde acestor e:.ecta0ii'
8n .si/otera.iile de cu.lu' de ,a-ilie sau de gru. se reco-and1 lucrul 8n ec/i.1.
<n tera.ia de cu.lu' -ai ales' este de .re,erat ca ec/i.a tera.eutic1 s1 ,ie
,or-at1 dintr-o .erec/e 41r4at-,e-eie' ceea ce d1 con,er1 si-etrie rela0iei
tera.eutice. <n unele ,or-e de tera.ie de ,a-ilie' se lucrea91 cu ec/i.e l1rgite'
care asist1 8n s.atele unui .erete cu vedere unilateral1 la &edin0ele .ro.riu-9ise
conduse de unul sau doi .si/otera.eu0i' &i care .artic.1 ulterior la discu0ii &i la
ela4orarea strategiei de interven0ie .entru viitor.
%I%LIOGAFIE GE!EALI
ATIINSON> R#/&D ATIINSON> R#0.&%'D SMITH> E'O&%'D BEM> D&%@+D NOLEN-
HOEISEMA> S*-&$> MilgardPs ?ntroduction to PsEchologE, Harcourt %race
College Pu4lis/ers' USA' +@@6
BERNE> E%#0> ,nalEse transactionelle et psEchothLrapie, PaVot' Paris' Y@7+T+@77
BERNE> E%#0> Cames people plaE, Penguin %ooQs' +@63
BORIA> G#(6&$#> Psihodramma clasica, Ed. Franco Angeli' #ilano' +@@6
COREA> G' !ase ,pproach to !ounseling and PsEchotherapE "/rd -d$'
]adsPort/ Inc.' %el-ont' Cali,ornia' +@@+
DAFINOIU> I.> @ugestie i hipnoz, Editura Otiin0i,ic1 &i Te/nic1' +@@6
DAVID> D&$D HOLDEVICI> I%#$&D SZAMOSIWZI> /!"&$D BBAN> A'%#&$&>
Psihoterapie i hipnoterapie cognitivcomportamental, Editura iso.rint' Clu2-
!a.oca' ()))
DORON> R(+&$'D PAROT> F%&$X(#-!> %icionar de psihologie' Editura
Hu-anitas' %ucure&ti' +@@@
FRANIL> V#J/(%> IanUs @earch for Ieaning' PocQet %ooQs' !eP GorQ' +@6*
FREUD> S#8)*$'> 4pere, Editura Trei' %ucure&ti' +@@@-())(
HARRIS> T.()&-> ?Pm 4.H., EouPre 4.H., Har.er oP Pu4lis/er' +@6@
HOLDEVICI> I%#$&> ,utosugestie i relaxare, Editura Ceres' %ucure&ti' +@@5
HOLDEVICI> I%#$&> -lemente de psihoterapie' Editura All' %ucure&ti' +@@6
HOLDEVICI> I%#$&> Cndirea pozitiv. Chid practic de psihoterapie raional
emotiv i cognitivcomportamental' Editura Otiin01 &i Te/nic1' %ucure&ti' +@@@
+?*
HOLDEVICI> I%#$&> Mipnoza clinic, Editura Ceres' 4ucure&ti' ())+
HOLDEVICI> I%#$&> @ugestiologie i psihoterapie sugestiv, Editura Cictor'
%ucure&ti' +@@5
HOLDEVICI> I%#$&D ION> A$'%!!&D ION> B(8'&$> 5oua hipnoz ericFsonian,
Editura I.!.I.' %ucure&ti' +@@7
HOLDEVICI> I%#$&D VASILESCU> I+#!> Psihoterapia. :ratament fr
medicamente, Editura Ceres' %ucure&ti' +@@*
IONESCU> A$8!+&' Psihoterapia existenial' Editura SPE' %ucure&ti' ())+
IONESCU> G.!(%8.!> :ratat de psihologie medical i psihoterapie, Editura
AsQle.ios' %ucure&ti' +@@5
HENNINGS> S*!D CATTANACH> A$$D MITCHELL> S/!6!D CHESNER> A$$&D
MELDRUM> B%!$'&> :he handbooF of dramatherapE, outledge' London and
!eP GorQ' +@@3
HUNG> C&%+ G*-/&6> ,mintiri, vise, reflecii consemnate i editate de ,niela
DaffL, Editura Hu-anitas' %ucure&ti' +@@6
HUNG> C&%+ G*-/&6> Personalitate i transfer, Editura Teora' %ucure&ti' +@@6
HUNG> C&%+ G*-/&6> Psihologie i alchimie, Editura Teora' %ucure&ti' +@@6
HUNG> C&%+ G*-/&6' :ipuri psihologice, Editura Hu-anitas' %ucure&ti' +@@7
LIEBERT> R(:!%/D SPIEGLER> M#0.&!+> PersonalitE, @trategies and ?ssues,
Paci,ic Grove' Cali,ornia' +@@5
MINULESCU> M#.&!+&' ?ntroducere n analiza .ungian, Editura Trei' %ucure&ti'
())+
MITROFAN> I(+&$'& (C((%')> Psihoterapia experienial, Editura In,o-edica'
%ucure&ti' +@@7
MITROFAN> I(+&$'& (C((%')> 4rientarea experienial n psihoterapie.
%ezvoltare personal, ?nterpersonal i :ranspersonal' Editura SPE'
%ucure&ti' ()))
MITROFAN> I(+&$'&' Ieditaii creative. Ietafor transfiguratoare i contiina
extins, Editura SPE' %ucure&ti' ())+
+?3
MITROFAN> I(+&$'&> NU> A'%#&$> Docurile contiinei sau terapia unificrii,
Editura SPE' %ucure&ti' +@@@
MORENO> H&0(:-L!6@> :he essential Ioreno. Vritings of PsEchodrama, Croup
Iethod, and @pontaneitE, S.inger Pu4lis/ing Co-.anV' +@?7
MORENO> H&0(:-L!6@D TOEMAN> Z!%J&> PsEchodrama, 8ole :heorE and
!oncept of the @ocial ,tom. :he -volution of PsEchotherapE, %runnerT#a9el'
!eP GorQ' +@?5
NATHAN>T(:#!> QP?nfluence Rui guLrit' ^ditions Odile Faco4' Paris' ())+
NU> A'%#&$' ?nterrealitatea, psihoterapie i spectacol dramatic, Editura
SPE' %ucura&ti' ()))
NU> A'%#&$' @ecrete i .ocuri psihologice. ,naliz tranzacional, Editura
SPE' %ucure&ti' ()))
R!6#-/& '! ,-#.(/!%&,#! !F,!%#!$1#&+3 %()U$3' editat1 de SPE
ROGERS> C&%+> !lient!entered :hepapE. ?ts current practice, implications and
theorE, Costa4le London' e.rinted +@65' +@7*' +@7@' +@?+' +@?6' +@?7
ROUDINESCO> B+#-&:!/.D PLON M#0.!+> %icionar de psihanaliz, Editura
TEI' %ucure&ti' ())(
ST. CLAIR> M#0.&!+> 4b.ect 8elations and @elf PsEchologE. ,n ?ntroduction.,
%rooQs T Cole Pu4lis/ing Co-.anV' USA' +@@6
STEVENS> H(.$ (E')> Cestalt is, #oa4 U.T. eal Peo.le Press' +@75
VAN DEURZEN-SMITH> E))@> -xistential !ounseling in Practice' London'
!eP4eurV ParQ' %everlV Hills' +@@?
AALOM> I%6#$' -xistential PsEchotherapE' !eP GorQ' %asic %ooQs' +@?)
AALOM> I%6#$' :he :heorE and Practice of Croup PsEchotherapE' !eP GorQ'
%asic %ooQs' +@@5
+?5