Sunteți pe pagina 1din 211

1. Definii noiunea procesul penal.

De la nasterea raportului juridic conflictualpenal ,in urma savirsirii


infractiunii ,pina la incetarea acestuia,in cazul executarii pedepsei
stabilite de instanta judecatoreasca,o serie de organe statale desfasoara
o activitate prin care se constata existenta infractiunii si se realizeaza
raportul juridic procesual penal
Procesul penal a fost definit in literatura de specialitate ca o activitate
reglementata de lege , desfasurata de organele competente cu
participarea partilor si a altor persoane ,in scopul constatarii la timp si
in mod cmplet a faptelor ce constitue infr.,aceasta fiind pedepsita
conform vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la
raspundere penala .
Conform izvoarelor doctrinale procesul penal a fost definit ca un
sistem de actiuni ale organelor de stat competente si raporturi juridice
ce se nasc intre aceste organe si participanti,plus un al 3 element
actiunile procesuale ale persoanelor participa in cauza penala .
Latina, processus semnifica succesiune de stari ,etape prin care trec
diverse fenomene , evenimente ,sisteme naturalesau sociale .Aspect
juridic miscarea ,actiunea,ce trebuie sa se desfasoare pentru aplicarea
dreptului penal ,pentru descoperirea,prinderea si cercetarea,judecarea
acelora care savirsesc infractiuni.
Franceza , procesul penala se utilizeaza si ca procedura ,ce semnifica
totalitatea formelor si actelor indeplinite de unorgan de jurisdictie sau
de un alt organ de stat in exercitarea functiei sale fiind utilizate ca
cvasisinonime .
Procesul penal fiind o succesiune de actiuni intreprinse de organe de
urmarure oenala , constatare ,procuror ,instanta si ceilalti participanti
ai proceuslui conf CPP.Procedura penala contine formele si exigentele
legale impuse actiunilor procesuale din care este compus procesul
penal
2. Ilustrai evoluia formei procesuale n cadrul formelor istorice
ale procesului penal.
Procesul penal in contextul istoriei statului si dreptuluise prezinta
traditional in urmatoarele tipuri istorice : (proces penal sclavagist
,pr.penal feudal,burghez,modern.).Fiecarui tip de stat si de drept ii sunt
carcteristice un tip de proces penal ,fiind la diferite etape de dezvoltare
a societatii,in functie de rolul organelor ce desfasoara anumite activitati

procesulae,de mijloacele de proba ,sarcina probatiuniiin proces si de


alti factori se deosebesc urmatoarele forme ale procesului penal:
Procesul privat acuzatorial ,aparut in epoca scalvagista in Grecia si
Roma Antica,avind forma dominanta in prima perioada a
feudalismului..Trasatura specifica se declansa de catre persoanele ce au
ssuferitin urma infr (cauze private)sau de carte orice cetatean al Atenei
sau romei.,insa nu era posibila intentarea din oficiu ,chiar si in cazurile
uor infractiuni concrete .Invinuitul se afla in stare de libertate
,pregatindu-se sa se apere singur sau cu ajutorul avocatului ,laudatores
si patroni.In grecia Antica sistemul probatoriu includea :legile
,depozitiile martorilor ,recunoasterea ,tortura (robii )si
juramintulForma data a evoluat regasindu-se in in procesul penal
modern pentru unle infr reduse socialmente ,cind se institue procedura
prealabila direct la instanta de jud .Proceul privat acuzatorial e
determinat de vointa celui vatamat de al trage la raspundere pe cel
vinovat de sav infr ,si o particularitate admisibilitatea impacarii partilor
atit procesual cit si jurisdictional.
Procesul inchizitorial apare odata cu dezvoltarea caracterului
oficialitatii procedurii vechi privat acuzatoriale ,prin excluderea
principiului egalitatii partilor ,prin negarea drepturilor elementare ale
invinuitului care devine obiect de examinare supus torturii ,ect.Astfel se
judecau cauze penale privind infractiuni le flagrante si infractiuni
urmarite de strigatul sau invinuirea obstaeasca .Izvorul principal al
procesului inchizitoarial era procesul ecleziastic (canonic) raspindit in
Europa in sec 11-12 si aupra procesului laic .Specific si dreptului
medieval in Moldova si Tara Romaneasca ,dar carcteristic carui era
neadmiterea impacarii partilor .In materia probelor cu martorul se
aplica adagiul ,precum si norme morale ,religioase,ect.Se bazau pe
prezumtiile legale,pe amanunte cazuistice ,declaratiile unor specialisti
in medicina , ect. Recunoasterea vinovatiei de invinuit avea o
importanta deosebita ,considerindu-se regina probelor,frecvent fiin
utilizata tortura pentru dobindirea acesteia..O alta particularitate e
faptul ca nu se aplica [rezumtia nevinovatiei ,invinuitul fiind inmpus sasi demonstreze nevinovatia ,nu se respecta nici la pronuntarea sentintei
,daca se stabilea pe deplin vinovatia atunci se condamna ,dac partiala at
se achita ,iar in cazul insuficietei de probe se lasa pe timp nedeterminat
sub invinuire .Procesul dat mai exclude participarea aparatorului
,motivinduse ca acesta ar putea fi o piedica in aflarea adevarului ,astfel

invinuitul raspundea personal la intrebari.Form secreta si lipsa


contradictorialitatii .Forma dat se regaseste in procesul modern in
statele cu sitem continental dar cu o drastica modificari ,mai umane
,principii noi.
Pr.acuzatorial -apare in urma reformei pr inchizitorial.In Franta sec
18 ,forma inchizit. E inlocuita cu cea acuzatoriala.Invinuitului i se
acorda drpturi la administrarea probelor ,ir trimiterea in judecata se
dispune de reprezentatii poporului care participa si la infaptuirera
justitiei prin curtile cu jurati ,in baza codului din 1808 se divide in 2
faze principale una ancheta ce ramine inchizitoriala iar judecatade
principii acuzatoriale.Carcateristic formei acuzotoriale acordarea mai
multor atributii procurorului ,functia de invinuire decit aparatorul
statului . Juratii -Un alt aspect trecerea de la sistemul probelor legale
formale,la principiul liberii aprecieri ,preluat din proceul englez cu
juratii ce apreciau probele dupa propria convingere .Sarcina probatiunii
ii revineau partii civile si procurorului ,dac nu se proba invinuitul
benificia de prezumtia nevinovatiei recunoscuta in Declaratia dr omului
si cetateanului 1789
Pr.contradictorial cunoscut in tarile cu sitemul anglo saxon (Anglia
,SUA,Canada) bazata pe egalitatea partilor si separarea functiilor intre
invinuire aparare si judecata faza urmarire si judecatii .Procesul englez
dominat de princip nevinovatiei ,sarcina probatiunii revine partii
acuzarii,dar specific este si posibilitatea trecerii sarcinii probatiunii da
la acuzator la invinuit .(faptul ca invinuitul este iresponsabil-revine
partii apararii ) .Organele de stat nu are obligatia sa adune probe in
favoarea invinuitului .Recunoasterea vinei de catre invinuit ,ancheta
judecatoreasca nu se desfasoara si judecatorul emite sentinta fara a mai
pune juratilor intrebari cu privire la vinovatie si fapte .Daca
invinuitulneaga vinovatia sa si probe nu sunt suficiente ,judectarorul
emite ordin de inscriere a verdictului de achitare fara a transmite cauza
sper examinare juratilor .
Forma mixta-s-a constitui in urma reformelor judiciare si presupune
existentei elemnetlor proceesului inchizitorial in faza uramririi penale
(carcaterul nepublic si scris ,lipsa carcterului contradictoriu si
nemijlocirii,indeplinirea functiei de urmarire penala concomitent cu
luarea hotaririlor in cauza de catre organul de urmarire sau procuror)
precum si a elementelor procesului contradictorial in fazele judiciare .

Procesul penal al RM a capatat o forma mixta in urma modificarilor in


CPP prin legea din 9 dec 1994 care a schimbat esential rolul instantei in
proces cu particularitati specifice formei contradictoriale.Noul CPP din
2003 14 martie a cunosctut schimbari majore ,fiin unproces
contradictoriu. Procesul penal al Republicii Moldova aparine formei
procesului penal mixt, care i are originea n Revoluia Francez de la
1789 i n care domin principiul liberei aprecieri a probelor n baza
intimei convingeri
3. Estimai oportunitatea respectrii formei procesuale n cadrul
procesului penal.
Formele reglementate de lege in care se desfasoara procesul penal
sunt denumite forme procesuale .Ordinea procesuala constitue
totalitatea conditiilor stabilite in legea procesuala in baza carora se
desfasoara procesul penal in general si se adopta hotariri in cauza sau a
unei actiuni procesuale distincte care determina raportul si succesiune
actiunilor efectuate cu solutii date
Forma procesuala stabileste acel regim imperativ de desfasurare a
acestei activitati,fiind totodata considerate acele garantii impotriva
abuzurilor .
Astfel acea formalitate prevazuta de lege si introdusa in CPP ,necesita
respectare si evedentiaza o derulare a procesului penal general.
Formele procesuale in procedura penala a RM sunt :
-forma generala (tipica )prevazuta pentru majoritatea absoluta aa
cauzelor penale.Aceasta este forma dominanta in proces ,desfasurata in
baza regulilor unice si parcurgerea tuturor fazelor obligatorii ai
procesului penal.
-Formele speciale(atipice) ,prevazute pentru anumite cauze
penale se desfasoara la fel sub incidenta regulilor generale insa cu
careva exceptii determinate de de particularitatile cauzei ,unde unele
faze lipsesc.(procedura in cauzele privind minorii,cu garantii
suplimentare ,masurile de constringere cu carcter medical fiind
conditionata de starea de iresponsabilitate a faptuitorului,acordul de
recunoastere a vinovatiei )
Procesul penal in RM ,pe linga formele descrise mai cunoaste urmatoarele
proceduri cu o forma atipica :
-pr.de urmarire si judecare a unor infr.flagrante

-pr.privind urmarirea penala si judecarea cauzelor privind


infractiunile savirsite de pj
-procedura de reparare a prejud cauzat prin actiunile ilicite ale
organelor de urmarire penala si ale instantelor judecatoresti
-pr.de restabilire a documentelor judiciare disparute
Acetse proceduri speciale imbraca o forma diferita decit cea generala
,insa nu genereaza inegalitati fata de persoane in fata legii sau
incalcarea princip legalitatii.
Astfel oportunitatea respectarii acestora urmeaza calea legala
,descrisa de catre legiutor ,doar ca acesta cale e diferita de cea generala
si prevazuta in cazurile cu particularitati ,dat fiind faptul ca intregul
proces penal este guvernat de princiipii ca legelitatea ,egalitatea
persoanelor in fata legii si alte principii de baza .
7. Definii funciile procesual penale.
n cadrul procesului penal sunt realizate funcii specifice. Prin funcii
procesual penale nelegem cile, direciile sau orientrile de
desfurare a activitii procesuale. n proces penal modern deosebim
2 funcii de baz:
Funcia acuzrii ( a nvinuirii) este exercitat i realizat, n principal,
de procuror prin promovarea unor acte cum ar fi : nceperea urmririi
penale, punerea n micare a aciunii penale, trimiterea n judecat,
susinerea acuzrii in faa instanei de judecat, formularea concluziilor
de condamnare, exercitarea cilor de atac etc. Funcia de acuzare poate
fi definit ca imperativa n dezbaterile judiciare a cauzei penale, ca
direcie de activitate reglementat de lege a subiecilor acuzrii (
procurorul, partea vtmat ), abilitai cu drepturi de a-l demasca pe
inculpat de comiterea unei fapte pasibile de pedeaps i ntemeierea
rspunderii penale a inculpatului.
Procurorul particip la edina judiciar n calitate de exponent al
funciei de acuzare. Acuzatorul trebuie sa demonstreze n faa judecii
temeinicia acuzrii. La realizarea acestei funcii contribuie i partea
vtmat care, alturi de procuror, se situeaz pe poziiile acuzrii.
Rolul prii vtmate sporete n cazuri de acuzare particular sau
privat. Cnd urmrirea penal ncepe n baza plngerii prii vtmate
.
acuzarea privata-in forma sa pura e un fenomen istoric
,acuzarea apartinea victemei infr si rudele ei sau tribului,fara implicarea

vreunui organ de drept ,sau vreo autoritate publica . Actual in cadrul


urmaririi penale ce se pune in miscare la depunerea plingerii de catre
victima , organel intervin ,insa odata cu retragerea plingerii prealabile
,procesul penal inceteaza.
acuzarea publica reprezinta pornirea si desfasurarea
procesului penal indifferent de vointa victemei.Principiul oficialitatii
oblige organelle responsabile sa descopere infr sis a atraga la rasp pen
faptuitorii .Actul de justitie exceed interesele pers ,devenind un interes
al societatii..Pornirea urmaririi penala se face indifferent de faptul
depunerii plingerii prealabile de catre victima Victima are dreptul de a
depune plingere la organul de drept ,insa aceasta nu are efecte juridice
.Statul are obligatia pozitiva de a atrge la raspundere faptuitorii
vinovati de sav unei infr ,acesta fiind un process general util pentru
ordine de drept si societate .
acuzarea privat-publica .In acest caz urmarirea penal se
porneste doar la cereare partii vatamate ,dar nu inceteaza la
retragerea ei(in CPP 1961,abrogate de DPPP 2003) Noul cod
prevede doar forma private si cea publica a acuzarii
Funcia aprrii o exercit, n principiu, pentru sine fiecare parte,
realizndu-se drepturile procesuale. Aprarea activitate procesual
efectuat de partea aprrii n scopul combaterii, n tot sau n parte, a
nvinuirii ori a atenurii pedepsei, aprrii drepturilor i intereselor
persoanelor bnuite sau nvinuite de svrirea unei infraciuni, precum
i a reabilitrii persoanelor supuse ilegal urmririi penale .
La aceasta se adaug i contribuia organului judiciar, care prin
atitudinea sa activa i n baza principiului oficialitii asigur
respectarea, garantarea i exercitarea drepturilor i intereselor legitime
ale cetenilor.
Un rol important i revine aprtorului, care realizeaz asisten
juridic calificat sau reprezint prile n proces, potrivit condiiilor
prevzute de lege. Funcia de aprare este acea activitate procesual ce
are ca obiect promovarea i exercitarea dreptului de aprare drept
recunoscut nvinuitului, inculpatului i oricrei alte pri n procesul
penal, de ctre ele nsele ori prin beneficiere prin asisten juridic a
altor persoane n toate fazele procesului penal sau de condamnare a
inculpatului.

Funcia judecatii -soluionrii cauzei penale aparine, n


condiiile i limitele legii, numai instanei de judecat. Astfel,
soluionarea propriu-zis care are loc n fza judecrii, este o funcie
realizat exclusiv de instan de judecat prin pronunarea definitive de
achitare, de ncetare a procesului penal sau de condamnare a
inculpatului.
Realizarea funciilor diametral opuse n procesul penal de
acuzare i constituie condiia stabilirii adevrului obiectiv de ctre
instan de judecat, care depete interesele prilor i urmrete
nfptuirea funciei proprii soluionrii cauzei penale.
n procesul penal se disting urmtoarele funcii auxiliare:
a) funcia de supraveghere a respectrii legilor n cursul
procesului penal, exercitat de instana de judecat ( de ex.
Legalitatea aplicrii msurii preventive, arestul, sau a refuzului
de a ncepe urmrirea penal );
b) funcia soluionrii aciunii civile ce se manifest prin
repararea prejudiciului material cauzat de infraciune;
c) funcia de furnizare a probelor, care este legat de
declaraiile unui martor, de prezentarea concluziilor de ctre
experi etc.
d) funcia de favorizare a procesului penal, legat de
antrenarea unor subieci, care ntr-un fel dau altul, nlesnesc
soluionarea cauzei penale ( de ex. Chemarea specialistului
pentru acordarea ajutorului la administrarea probelor etc. ) ;
e) funcia de educaie i de prevenire ea poate fi
demonstrat parial prin urmtorul exemplu: o edin de
judecat, bine organizat ntr-o cauz penal, poate servi ca
lecie de moral i educaie cu mult mai eficient dect o lecie
pregtit i inut anume n acest scop.
Din cele expuse mai sus, reiese c funciile procesului penal au un
caracter corelativ, se ptrund reciproc i nu se limiteaz numai la
activitatea unui singur subiect.
8. Divizai funciile procesuale n dependen de fazele procesului
penal.
Fazele procesului penal constitue diviziuni ale procesului penal,in care
se efctueaza mai multe activitati desfasurate succesiv ,progresiv si
coordonat ,pe baza de raporturi juridice carcteriistice in vederea

realizarii unor sarcini specifice.Sistemul actiunilor procesual penale


este divizat in urmatoarele faze obligatorii:
Urmarirea penala consta in efectuarea actelor proesuale si de
investigare operativa de organele de urmarire in scopul stabilire
circumstantelor cauzei,administr. si verif. probelor , intocmindu-se in
cele din urma rechizitoriu in caz de identificare a persoanelor vinovate
de savirsirea infr.,confirmata de procuror dupa care se transmite in
judecata .(Functia acuzarii ,invinuirii)
Judecarea cauzei in 1 instanta a 2 faza a procesului penal ,care
incepe odata cu sesizarea instantei si cuprinde toate activitatile
procesuale desfasurate de catre acestea sau in fata ei pentru
solutionarea fondului cauzei Faza data fiind recunoscuta ca fiind
principala ,datorita procesului de examinare de catre instanta a tuturor
probelor administrate de parti in conditii de
contradictorialitate,solutionind conflictul de drept astfel constatarea
vinonavatiei pers si stabilirea pedeps corespunzatoare fie nevinovatia
acesteia si restabilirea acesteia prin sentinta de achitare Momentul final
e cel de pronunhtare a sentinteiApelul si recursul sunt 2 ci ordinare de
atac exercitate de titularii de drept impotriva hotaririlor nedefinitive
,parcurgind judecarea in apel la instanta superioara urmata de
judecarea in recurs Neutilizarea cailor de atac in termenul prevazut de
lege duce l;a executarea hot judecatoresti.(functia judecarii , )
Executarea hotaririlor-faza obligatorie a procesului penal care
incepe odata cu raminerea definitiva a hot jud si cuprinde activitatile
instantei de punere in aplicare.Instanta solutioeaza chestiuni privind
aminarea executarii sentinetei,eliberarea de pedeeapsa din cauza
bolii,executarea sentintei in cazul existentei si altor sentinte
neexecu8tate ,cerereile de stingere si reabilitare inaninte de termen
precum si alte chestiuni.
Examinarea cauzei penale in urma exercitarii cailor extraordinare de
atac e o faza facultativa in prezenta unor imprejurari deosebite ,pentru
a corecta erorile din activitatea jurisdictionala anterioara (caile
extraordinare:recursul in anulare si revizuirea procesului-functia
apararii ).
9. Proiectai o situaie de nclcare a funciei procesuale n raport
cu unele principii a procesului penal.

Principiul art 7 CPP Legalitatea procesului penal-procedura in cauzele


privind minorii Audierea banuitului ,invinuitului ,inculpatului minor ce
dureaza mai mult de 2 ore fara intrerupere ,si cu depasirea totala de 4
ore . Atunci cind :Termenul tinerii persoanei in stare de arest fata de
invinuitii minori durata poate fi prelungita numai pina la 4 luni ect.
13.Notiune garantii procesuale in procesul penal . pg 28
Garantiile procesuale sunt mijloace ce asigura realizarea
drepturilor prevazute de lege tuturor subiectilor in procesul penal. In
calitate de garantii procesuale pot aparea orice elemente care
contribuie la rezolvarea optima acauzei penale, in cf cu legea, cu
adevarul si cu necesitatile realizarii scopurilor politicii penale.
Semnificatia generala,in calitatea de garantii procesuale pot aparea
orice elemente care contribute la rezolvarea optima a cauzei penale ,in
conform cu lg si adevarul si cu necesitatitile realizarii scopurilor politice
penale.
Intr-un sens restrins garantiile procesuale reprezinta acele mijloace
legale care permit exercitare efectiva, reala a tuturor drepturilor
proesuale in concordanta cu interesele legitime ale fiecarei personae.
Pentru aisgurarea respectarii legalitatii in cursul desfasurarii
procesului penal legiutorul a instituit o serie de garntii procesuale :
1.-nulitatea actelor efectuate cu incalcare dispozitiilor legale care
reglementeaza desfasurarea procesului penal (251 CPP)
2.-decaderea din exercitiul unor drepturi procesuale cu sanctiunea
procesuala (324 aln2 )
3.-aplicarea unei amenzi judiciare pentru incalcare obligatiunilor
procesuale
4.-calificarea ca infractiune a incalcarilor grave a legii procesuale
penale
14. Clasificai tipurile de garanii procesuale.
Prin natura lor juridica, garantiile procesuale se clasifica in :
a) mijl care asigura realizarea scopului procesului penal

Caracterul obligatoriu al ordonantelor procurorului sau


hot inst de jud in legatura cu desfasurarea process penal pt toate
pf so pj


Atributiile organelor de urm penala de a efectua unele
actiunide urm penala desinestatator, fara sanctiunea
procurorului sau inst de jud

Atributiile organ de urm penala de a retine pers timp de


72 ore fara mandate

Atrib org de urm penala de a cita si asculta orice pers in


calitate de martor

Atrib inst de jud de a aplica amenda juduciara


b) garantii privind respectarea drepturilor si intereselor legitime ale
persoanei

Obligatia organ ce desf process penal de a Instiinta


participantii despre drept procesuale si de asigura realizarea
acestora

Obliga pers de urm penala de a cerceta circumst


cauzeisub toate aspectele

Oblg org de urm penala si a instantei de jud de a emite


hotariri legale, intemeiate si motivate

Atributia procuror de a anula ordonantele ilegale

Drept partilor de a avea aparator sau reprezentant

Dr la repararea prejuduciul cauzat prin actiunile organ de


urmarire penala si ale inst de jud
Prin natura lor juridica garantiile procesuale pot fi clasificate in :
1.mijloace ce asigura posibilitatea exercitarii obligatiilor si
imputernicirilor de catre organele statului si persoanele cu functii de
raspundere pentru realizarea scop procesului penal prev la art.1
2.mijloace ce asigura realizarea de catre participanti a drepturilor
procesuale prevazute ,precum si apararea libertatilor si intereselor
legitime ale cetatenilor
15. Proiectai o situaie n care sunt afectate garaniile
procesuale.
Cetateanul Boicu Vasile la data de 16 decembrie 2011 domiciliata
pe str.Dominiuc15/1
ap. 56 ,sectorul Ciocana ,a fost retinut de catre organele competente
,fiind banuit de savirsirea infractiunii de omor a unui coleg de lucru a
acestuia .
Drept temei a fost ordonanta organului de urmarire
penala.Retinerea cet.Boicu a durat 74 de ore .In cele din urma acesta a

fost eliberat .IN cazul spetei date ,se evedentiaza o incalcare din partea
organelor de drpt in privinta duratei de timp care persoana poate fi
retinuta ,aceata constituind pina la 72 ore ,iar pentru minori 24 .
Precum si persoana in termenul de 74 ore nu a fost dusa in fata
judecatorului de instructie pentru a fi examinata chestiunea arestarii
lui.Demersul privind arestarea persoanei fiind obligatoriu inaintat cu
cel putin 3 ore pina la expirarea termenului de retinere ,procurorul fie
emite ordonanta de eliberare fie inainteaza demersul .Fiindui afecatat
drepturile sale respectiv garantiile procesuale in legaura cu termenul
retinerii .
19. Definii tipurile i sistemul izvoarelor interne i
internaionale ale procesului penal.
Acestea sunt de dou feluri:
izvoare n sens material, respectiv condiiile materiale de existen
ale
societii care determin evoluia dreptului procesual penal;
izvoare n sens formal, respectiv formele juridice prin care sunt
exprimate
normele procesual penale: ConstituiaCodul de procedur penal,
Codul
penal, Codul de procedur civil, Codul civil, Legile de organizare a
organelor
judiciare, Decizii ale Curii Constituionale, acte normative care conin
dispoziii procesual penale
Izvorul juridic al dreptului procesual penal este legea procesual
penal. Legea procesual penal are urmtoarele pri componente:
- normele dreptului internaional, tratatele i coveniile
nternaionale ce conin dispoziii procesual penale la care Republica
Moldova este parte;
- normele procesuale penale fixate n Constituia Republicii Moldova;
- Codul de procedur penal al Republicii Moldova.
Lista izvoarelor juridice ale dreptului procesual penal stipulat n art.
2 din CPP RM este exhaustiv, cea ce nseamn c normele juridice cu
caracter procesual penal care se conin n alte legi, dect n cele indicate
n ea, nu pot fi aplicate dac ele nu snt incluse n Codul de procedur
penal al Republicii Moldova.

Constituia, ca Lege Fundamental a Republicii Moldova este izvor al


dreptului procesual penal. Normele constituionale, avnd putere
juridic suprem, poart un caracter general, ns n cazurile necesare
ele pot fi aplicate nemijlocit n cadrul reglementrii raporturilor
juridice procesual penale. Legea procesual penal naional, care
contravine dispoziiilor Constituiei Republicii Moldova, nu are putere
juridic. n aceste cazuri se aplic direct normele constituionale. n
Constituia Republicii Moldova au fost ntrite majoritatea principiilor
generale care stau la baza procesului penal i a organizrii
judectoreti. Constituia Republicii Moldova garanteaz, de asemenea,
drepturile i libertile omului inclusiv ale persoanei implicate n
procesul penal. Respectarea i ocrotirea persoanei implicate n procesul
penal constitue o ndatorire primordial a organelor de urmrire
penal, a procuraturii i a instanelor judectoreti (art.16 alin.(1) din
Constituia RM), dreptul ei la aprare fiind garantat de Legea Suprem a
statului (art. 26 din Constituia RM).
Principiile generale i normele unanim recunoscute ale dreptului
internaional, tratatele i conveniile internaionale la care Republica
Moldova este parte constitue elemente integrante ale dreptului
procesual penal, pot s reglementeze nemijlocit raporturile juridice
procesual penale i au supremaie asupra Constituiei Republicii
Moldova i legislaiei procesual penale naionale.
Aceasta nseamn c legile i alte acte normative naionale nu pot avea
putere juridic, dac ele contravin normelor unanim recunoscute ale
dreptului internaional, prevederilor tratatelor internaonale la care
Republica Moldova este parte, dac prin ele se ncalc independena
judectoreasc, fie nu corespund principiului contradictorialitii,
anuleaz sau limiteaz drepturile omului. Dac exist neconcordane cu
actele internaionale, au prioritate i se aplic reglementrile
internaionale. (arta Organizatiei Natiunilor Unite,Conventia pentr
apararea dr si libertatilor fundamentale ,Roma 4 noiembrie
1950,jurisprudenta CtEDO :interpretarile fiind oficiale si obligatorii
pentru instante in calauzirea procesului )
Codul de Procedura Penala adoptatla 14 martie 2003 ,in vigoare 12
iunie 2003,prevederile unor legi la care codul face trimitere :Lg cu
privire la secretul de stat,Lg cu privire la secretul commercial,Lg cu
privire la protectia martorilor si altor participanti la procesul penal,Lg
cu privire la asistenta juridical internationala in materie penala..

Desigur, fi ecare cauz are particularitile sale i nici precedentul nu


poate acoperi cu soluii multitu dinea de situaii care pot exista. Cu att
mai mult aceast funcie nu o poate realiza norma juridic care
stabilete reguli generale.
Precedentul n acest sens are capacitatea de a suplini lacunele n
drept, fi ind mai mult prompt dect un act normativ.
Este necesar a lua nconsideraie i faptul c precedentul, sitund pe
aceeai treapt puterea legislativ, execu tiv i judectoreasc, asigur
fi ecrei vocaia de a crea izvoare de drept Este controversat problema
recunoaterii hotrrilor Plenului Curii Supreme de Justiie ca
obligatorii n procesul penal, conceptul avnd suficieni oponeni Se
consider c hotrrile Plenului Curii Supreme de Justiie nu pot fi
obligatorii, consideraia pornind de la apartenena sistemului de drept
moldovenesc la cel continental. n opinia noastr aceste argumente
sunt insufi cient ntemeiate. Un argument ar fi faptul c, actualmente,
n Europa nu se poate vorbi despre apartenena la un sistem cu rigori
stricte care ar interzice aplicarea hotrrilor judectoreti, accentul fi
ind pus pe efi cacitatea normelor de drept i a activitii instanelor.
Dac este de revenit la analiza perspectivei elaborrii precedentului de
ctre Curtea Suprem de
Justiie, optm doar pentru hotrri n cauze concrete i avem unele
reserve vizavi de hotrrile explicative ale Plenului, care nu pot fi
considerate, n opinia noastr, hotrri ale unei instane de judecat.
In Republica Moldova perspectiva precedentului ine ndeosebi de
activitatea
Curii Constituionale. Fiind principalele forme de garantare a
drepturilor i libertilor persoanelor, prevederile constituionale sunt
prea vagi, fi ind prescrise doar la nivel
de principiu constituional. n aa mod, prin precedentul
constituional sevor suplini lacunele n ceea ce privete realizarea
drepturilor persoanei.

20. Clasificai i explicai formele de interpretare a normelor


juridice procesual-penale.
Reprezint operaiunea logic prin care se caut sensul exact al legii.
Din punctul de vedere al subiectului care face interpretarea, se cunosc:

interpretarea legal, autentic (fcut de organul care a edictat


legea); autentica facuta de organul care a adoptat legea .Aceasta este
obligatorie,forta normei imperative fiind aceeasi ca si a normei
interpretate
interpretarea judiciar jurisprudentiala (fcut de organele
judiciare cu prilejul soluionrii
fiecrei cauze). De catre instante in procesul aplicarii NJ pr pen ,fara a
avea caracter obligatoriu si pentru alte instante judiciare,utilizata la
solutionarea unei cauze penale.Astfel sunt evitate eronarile si abuzurile.
-interpretarea doctrinara(sau stiitifica )mai numita interpretare
neoficiala ,realizata de catre specialistii,cercetataorii domeniului
dreptului.Forta argumentelor stiintifice se gasesc in cadrul
manualelor,,cursuri,tratate,monografii,articole stiintifice in domeniul
procesului penal.Nu este obligatorie,insa poate sta la baza unor
modificarii legistlative viitoare
Referitor la metodele folosite n explicarea sensului legilor, se cunosc:
interpretarea gramatical (potrivit sensului etimologic al
termenilor); literara consta in lamurirea continutului normelor juridice
prin intelegerea exacta a termenilor folositi,punerea in lumina a
conexiunii gramaticale precum si legatura dintre parti intr-o
propozitieIn cadrul inetrpretarii gramaticale ,substantivel se vor
examina cu atributele ,iar verbele impreuna cu complementele ,in
termenul masculin se contine si cel femenin ,singularului i se aplica si
pluralul
-interpretarea sistematica ajuta la elucidarea continutului unei
normejur prin corelarea ei cu alte dispozitii legale din aceeiasi ramura
de drept sau din alte ramuri de drept
interpretarea logic (potrivit raionamentelor logice per a
contrario, afortiori),lamurirea intelesului unei norme cu ajutorul
rationamentelor logice ,utilizat a majori ad minus ,unde legea permite
mai mult implicit permite si mai putin .
Sub aspectul rezultatelor sau al efectelor interpretarii aceasta
poate fi :
-Interpretarea declarativa se face prin redarea intocmai a textului de
lege interpretat,daca s-a constat ca redactarea este corecta si precisa
-Interpretarea restrictiva are loc atunci cind se constata ca in textul
de lege interpreta s-a spus mai mult decit s-a voit ,adica litera legii s-a
depasit Astfel norma se va restringe la limitele trasate de vointa legii .

-Interpretarea extensiva este inversul interpretarii restrictve,adica


atunci cind se constata ca textul de lege spune mai putin decit a voit sa
spuna legea ,iar prin interpretare se va extinde norma si la alte situatii
care nu sunt explicit prevazute ,dar implicit de subinteles
21. Proiectai o situaie n care s demonstrai modul de
funcionare al excepiei de neconstituionalitate n procesul
penal
La 10 iulie 2011 cetateanul ucrainean , Vaiculescu Ion , fara domiciliu
temporar in RM, a fost retinut ca fiind banuit in comiterea infractiunii
de tarfic de influenta ,ca temei de retinere a fost informatia operativa de
la un agent sub acoperire.
La data de 12 iulie acesta a fost supus arestarii preventive pe termen
de 30 de zile .
Ca temei a fost presupunerea ca cet. V.I. va contiuna activitatea
infractionala si se va sustrage de la urmarire .La 1 august procurorul a
incetat urmarirea penala atragindul pe cetateanul V la raspundere
contraventionala (tainuirea unui act de coruptie ) fiind eliberat de sub
arest .La 28 august procurorul ierarhic superior a reluat urmarirea
penala.
Pe lng alte drepturi procesuale, oferite de lege persoanei i dreptul
constituional de a nu fi urmrit, judecat sau pedepsit de mai multe
ori pentru aceeai fapt. Principiul n cauz presupune c cel care prin
conduita sa a ignorat ordinea de drept va rspunde o singur dat
pentru fapta ilicit, pentru o nclcare a legii se va aplica o singur
sanciune juridic. Acest principiu constituional se aplic nu numai n
cauzele penale, dar i n cauzele contravenionale, precum i n orice
alt form de rspundere juridic din aceeai materie de drept (de
exemplu - penal sau civil). n prezenta hotrre Curtea Constituional
va aborda acest principiu n special n materia penal.
25. Definii principiul legalitii n procesul penal.
In conformitate cu alin 3 al art1 Constitutie ,RM este un stat de
drept si democratic.Acesta este un principiu general de drept cu o
aplicabilitate universala in cadrul raporturilor juridice
Principiul legalitii procesuale este o transpunere pe plan procesual a
principiului general de drept al supremaiei i respectrii
necondiionate a dreptului. Acest principiu se deduce i din caracterul

de ordine public al normelor de drept procesual penal. Acesta este un


principiu general al dreptului cu o aplicabilitate universal n cadrul
raporturilor juridice, ce const n respectarea exact i uniform a legii
de ctre toi subiecii de drept. Analiza principiului legalitii procesului
penal se poate efectua doar n concordan cu art. 15 al Constituiei
Republicii Moldova, care consfinete obligaia cetenilor de a respecta
Constituia i legile Republicii Moldova.
Obligarea respectrii legii este universal i se extinde asupra tuturor
domeniilor sociale. n CPP se prevede c procesul penal reprezint o
activitate desfurat n conformitate cu legea procesual penal.
Legalitatea procesului penal include obligaia ca ntreaga desfurare a
procesului penal i toat activitatea instanei de judecat, prilor i
participanilor la procesul penal s se realizeze n conformitate cu
legea.Principiul legalitatii pr pen etse aplicabil in egala masura tuturor
activitatilor instantei de judecata ,partilor sia ltor particpanti la pr
penal,toti fiind obligate sa respecte legea in actvitatea lor procesuala
.Respectarea principiului legalitatii asigura concomitant respectarea
tuturor principiilor ,acest fiind unprincipiu-cadru si ca prima conditie a
existentei celorlate principii.
26. Distingei situaiile n care jurisprudena este o parte
component a sistemului de drept.
In sistemul de drept al Republicii Moldova, jurisprudena Curii
Europene a Drepturilor Omului este direct aplicabil, avnd for
constituional i supralegislativ. Or, C.E.D.O. a statuat n repetate
rnduri c dreptul la tribunal este pus grav n discuie dac taxa de
stat este fixat ntr-un cuantum excesiv, n deosebi atunci cnd cel
care intenioneaz s exercite aciunea n justiie sau calea de atac
este lipsit de resurse financiare.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in
legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu
prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.Mai este denumita
si practica judiciara.
In unele sisteme de drept, cu deosebire in sistemul anglo-american.
Jurisprudenta constituie izvor de drept mai ales sub forma
precedentului judiciar, adica a unei solutii pronuntate anterior in
cauze similare. In tara noastra, desi jurisprudenta nu constituie un

izvor de drept, are o valoare orientativa, contribuind la aplicarea


corecta si unitara a normelor legale.
O importan primordial capt i perspectiva utilizrii
jurisprudenei naionale n activitatea subiecilor procesuali. Cu toate
c n majoritatea rilor cu sistem de drept continental legea este
considerat ca unic izvor al dreptului sau ca unul esenial, n acelai
timp, precedentul este viabil, pornindu-se de la premisa c asupra
dreptului statelor membre ale Consiliului
Europei infl ueneaz jurisprudena Curii Europene a Drepturilor
Omului a crei esen const n utilizarea precedentelor. Este cert
poziia superioar a legiuitorului fa de instan n ceea ce privete ela
borarea normelor de drept; legiuito rul nu este n stare s prevad
totalitatea aspectelor juridice ale normei elaborate, misiunea de a defi
ni tiva norma rmnnd a fi pus n seama instanei, vitalitatea
procesului de cristalizare a normei juri dice fi ind condiionat de
instituia precedentului judiciar.
Precedentul are capacitatea de a suplini lacunele n drept, fi ind
mai mult prompt dect un act normativ. Este necesar a lua n
consideraie i faptul c precedentul, sitund pe aceeai treapt puterea
legislativ, execu tiv i judectoreasc, asigur fi ecrei vocaia de a
crea izvoare de drept. Precedentul judiciar poate fi mai simplu de
modifi cat n cazul apariiei necesitii sociale de schimbare a
elementului normativ prin adoptarea unei noi hotrri.
27. Proiectai o situaie n care n cadrul procesului penal sar aplica analogia dreptului sau legii.
In mai multe sisteme de drept este cunoscuta institutia analogiei,
aceasta ofera organului de aplicare a dreptului ca dupa constatarea
stari de fapt si a adevarului obiectiv sa gaseasca solutie juridica chiar
daca nu se gasesc norme care sa se refere la cauza data. Se recurge
astfel la doua forme de analogie:
1. Analogia legii este procedeul la care se recurge atunci cand se
constata lipsa normei juridice, in cazul ce urmeaza a fi solutionat. In
dreptul nostru procedeul analogiei legii nu are, in principiu, aplicare,
deoarece legislatia nu are lacune. Cerintele legalitatii impun rezolvarea
cauzelor supuse reglementarii juridice numai pe baza normelor
juridice.

2. Analogia dreptului constituie o alta forma a analogiei, la care se


recurge atunci cand in solutionarea unei cauze lipseste norma juridica
si nici nu se pot gasi norme sau texte juridice care sa reglementeze
cauze asemanatoare.
Analogia legii :In cadrul procesului penal este greu de afirmat prezenta
unei oarecare analogii ,insa nici nu ne permite sa afirmam lipsa
acesteia.Afirmatia potrivit careia in procesul penal se lasa loc de
analogie ar fi cazurile ce sunt nemijlocdit legate de drepturile si
libertatile fundamentale ale omului prevazute de Conventie.Se creaza
astfel de situatie deoarece ,este imposibil de prevazut si de inclus in
cadrul legii procesual penale toatlitatea de multitudini de cazuri in
cadrul careia s-ar incalca vreun drept sau libertate.
Un alt concept in privinta a careva elemente de analogie ar fi
ultraactivitatea le retroactivitatea legiiOdata cu adoptarea codului in
anul 2003 ,organele de constatare nu esrau incluse intro lista
exhaustiva ,astfel pompierii care prin intermediul unui raport constatau
producerea unui incediu lipseau in Cod ,insa acestia aveau astefl de
atributie.
Un alt exemplu constitue institutia impacarii ,in carul careia se
prevedeau infraciunile ce urmeaza sa benificieze de institutia data
.Violul conform CP aln 1 ,insa nu era inclus in CPP ,dar in practica
institutia impacarii se practica.
Iar in cazul interpretariilor dubiilor in privinta invinuitului ,acesteia se
lua in favoare persoanei acuzate si nicidecum in defavoare.
31. Stabilii esena principiului Prezumiei nevinoviei n cadrul
procesului penal.
Principiul prezumtiei nevinovtiei reprezint o regul de baz a PP ii
unul dintre dr. Fundamentale ale omului.
Esenta acestui principiu const n statutul acordat bnuitului,
nvinuitului sau inculpatului n cadrul PP, fiind considerat o persoan
de bun credint. Din acest statut rezultnd toate garantiile puse la
dispozitia acestora si respectarea dr. de a nu nclca acest drept
fundamental si de ai acorda garantii reale de a se apra de o acuzatie
injust. Principiul prezumtiei nevinovtiei mai include si lipsa obligatiei
vreunei persoane s\si dovedeasc nevinovtia sa.
Prezumia de nevinovie (presupunerea, recunoaterea juridic a
unui fapt pn la proba contrarie) este una legal i relativ. Aceste se

explic prin faptul c este prevzut expres n lege i este posibil


rsturnarea (tot n baza legii) acestei prezumii.
Prezumia nevinoviei cuprinde i lipsa obligaiei vre-unei persoane
s-i dovedeasc nevinovia sa (art. 8 al (2) CPP R.M.). De asemenea
este recunoscut i atribuit dreptul recunoaterii ntemeiate a persoanei
ca vinovat de svrirea unei infraciuni, doar instanei de judecat, care
nu este inut de vre-un interes de serviciu ca s acuze sau s achite n
mod preconceput o persoan. Vinovia persoanei se stabilete n
cadrul unui proces cu respectarea garanilor procesuale, deoarece
simpla nvinuire nu nseamn i stabilirea vinoviei1. Sarcina probei
revine organelor de urmrire penal (art. 100 CPP R.M., art. 64 al. P. 7,
art. 66, al. 2 p. 7). Pn la adaptarea unei hotrri de condamnare i pn
la rmnerea definitiv a acesteia, inculpatul are statutul de persoan
nevinovat. Acest statut al persoanei se rsfrnge i n alte raporturi,
dect cel Procesual-penal pn la rmnerea definitiv a sentinei
persoana dispune de toate drepturile constituionale, participarea la
alegeri, dreptul la libera alegere a locuinei,
Legea procesual-penal stabilete c rsturnarea prezumiei
nevinoviei sau concluziile despre vinovia persoanei despre
svrirea infraciunii nu pot fi ntemeiate pe presupuneri. Toate dubiile
n probarea nvinuirii, care nu pot fi nlturate legal, se interpreteaz n
favoarea bnuitului, nvinuitului, inculpatului. Aceast reglementare se
include n spiritul prezumiei nevinoviei datorit faptului c
pedepsirea oricrei persoane pentru o fapt penal se poate realiza
doar n baza unor informaii certe i veridice despre vinovia ei,
neadmindu-se presupunerile sau probele afectate de incertitudine.
Chiar n cazul aprecierii probelor orice informaie, n baza creia se pot
trage 2 sau mai multe concluzii opuse (n sensul aprrii sau acuzrii)
despre aceeai circumstan arat imposibilitatea punerii acesteia n
baza unei sentine de vinovie.
Principiul procesual al prezumiei de nevinovie este subordonat
principiului legalitii i constituie baza principiilor, libertii persoanei,
respectrii demnitii umane i a dreptului de operare.
Cu toate acestea nu este posibil i nici util societii respectarea ntrun mod absolut al acestei prezumii pentru a nu ajunge ntr-o extrem
cnd s nu fie permise nici o aciune procesual-penal, care limiteaz

unele drepturi ale persoanei din motiv c nu avem o sentin definitiv,


or sentina definitiv nu poate fi emis dect dup o urmrire penal
care implic i msurile procesuale de constrngere cu respectarea
prevederilor legii.
Dac prezumia nu permite pedepsirea unui nevinovat atunci tot ea
presupune i faptul c nici o persoan recunoscut vinovat de
svrirea unei fapte penale, n spiritul de dreptate i justiie, nu trebuie
s rmn nepedepsit i sanciunile
s fie aplicate cu toat fermitatea i severitatea n raport se greutatea
infraciunilor svrite2.
32. Generalizai constatrile CtEDO n cauza Popovici vs Moldova.
Reclamantul a susinut c a avut loc nclcarea articolului 3 din
Convenie pe motivul condiiilor inumane i degradante de detenie;
o nclcare a articolului 5 pe motivul arestrii preventive
nemotivate; o nclcare a articolului 13 pe motivul lipsei unor ci
de recurs efective referitor la condiiile inumane i degradante de
detenie; o nclcare a articolului 6 pe motivul neechitii
proceselor penale; i o nclcare a prezumiei de nevinovie
Reclamantul, dl Petru Popovici, cunoscut drept Micu (reclamantul),
este cetean al Moldovei care s-a nscut n 1962. n prezent, el
ispete o condamnare pe via n nchisoarea din Rezina.
Condiiile de detenie ferestrele erau acoperite cu plci din metal iar
lumina electric era tot timpul stins. Celulele nu aveau sistem de
ventilare. Nu existau saltele, perne, pturi sau paturi. Deinuilor li se
refuza oportunitatea unei plimbri zilnice. Nu existau mijloace de
meninere a igienei n celul. Nu exista du i deinuii nu primeau
mncare suficient. Din cauza imposibilitii statului de a oferi mncare
corespunztoare, deinuilor li se permitea n mod excepional de a
primi mncare de la familiile lor.
Curtea va considera c condiiile de detenie au rmas neschimbate. n
continuare, Curtea reitereaz c n cauza Becciev ea a constatat c
condiiile de detenie au atins pragul minim de severitate contrar
articolului 3 din Convenie (a se vedea Becciev,n prezenta cauz, Curtea
nu constat nici un motiv de a se ndeprta de acea constatare i, prin

urmare, conchide c condiiile de detenie din timpul arestului


administrativ al reclamantului au constituit un tratament inuman i
degradant i c a existat o nclcare a articolului 3 din Convenie.
motivele invocate de instanele naionale pentru deinerea lui n
timpul procesului erau generale i prestabilite i nu puteau prin urmare
fi considerate relevante i suficiente n sensul articolului 5 3 din
Convenie.
instanele naionale cnd au dispus arestarea reclamantului i
prelungirea acestei msuri, au invocat dreptul intern pertinent, fr a
arta motivele de ce au considerat c susinerile precum c reclamantul
s-ar putea sustrage sau s influeneze ancheta ar fi ntemeiat - Curtea a
constatat nclcri ale articolului 5 3 din Convenie. n lumina celor de
mai sus, Curtea consider c motivele pe care s-a bazat Judectoria
Buiucani i Curtea de Apel Chiinu n hotrrile lor de a dispune
arestarea preventiv a reclamantului i de a o prelungi nu au fost
relevante i suficiente.
Reclamantul a susinut c procedurile care au condus la condamnarea
sa au fost inechitabile i arbitrare. n particular, el a susinut c, Curtea
Suprem de Justiie l-a condamnat n lipsa sa
Totui, dup casarea sentinei de achitare a reclamantului adoptat de
prima instan, Curtea Suprem a calificat acuzaiile penale mpotriva
reclamantului, condamnnd-ul aproape pe toate capetele de acuzare
aplicnd-ui deteniunea pe via, fr a examina anumite probe aduse
personal de el i fr a prezenta probele n prezena sa ntr-o edin
public cu scopul de a asigura procedura contradictorie. Guvernul a
susinut c reclamantul a refuzat s participe la edina din faa Curii
Supreme din 1 martie 2004. O asemenea renunare din partea
reclamantului n msura n care este permis trebuie stabilit fr
ambiguitate
Prin urmare, a avut loc o nclcare a articolului 6 1 din Convenie.
Reclamantul a susinut c declaraia dlui Gurbulea, precum c el era
conductorul unei organizaii criminale, nainte ca acesta s fie
condamnat, a constituit o nclcare a dreptului su de a fi prezumat
nevinovat
Curtea reitereaz c prezumia de nevinovie garantat de articolul
6 2 din Convenie este unul din elementele unui proces echitabil
prevzut de articolul 6 1. Ea ar fi nclcat dac o declaraie a unei
persoane oficiale referitor la o persoan acuzat de o infraciune penal

reflect opinia c aceasta este vinovat nainte ca aceasta s fi fost


dovedit n conformitate cu legislaia. Este de ajuns, chiar i-n lipsa unei
constatri formale, c exist un anumit raionament care sugereaz c
oficialul l consider pe acuzat ca pe un vinovat. Cu privire la aceasta
Curtea reitereaz importana alegerii cuvintelor de ctre persoanele
oficiale n declaraiile lor nainte ca o persoan s fi fost judecat i
gsit vinovat de comiterea unei infraciuni
In consecin, declaraia dlui Gurbulea a fost o declaraie clar
referitoare la vinovia reclamantului, care, mai nti de toate, a
ncurajat publicul n a-l considera vinovat i, n al doilea rnd, a
prejudiciat aprecierea faptelor de ctre autoritatea judiciar
competent. Prin urmare, a existat o nclcare a articolului 6 2 din
Convenie.
Reclamantul a susinut c potrivit dreptului intern nu exista un recurs
n temeiul cruia ar fi putut solicita o ncetare imediat a nclcrii
articolului 3 pe motivul unor condiii inadecvate de detenie
Curtea nu consider posibil de a se ndeprta de constatrile sale din
cauza Ostrovar. n consecin, a existat o nclcare a articolului 13 din
Convenie, combinat cu articolul 3 din Convenie
33. Compunei anumite reguli care trebuie respectate de ctre
organul de urmrire penal n relaiile cu mass-media, astfel
nct s nu se ncalce prezumia de nevinovie.
In ceea ce priveste incalcarea prezumtiei de nevinovatie prin
declaratiile oficiale ale reprezentantilor statului doctrina, tratand destul
de lapidar aceasta problema, a trasat cateva linii directoare in materie
pornind de la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.
S-a evidentiat regula conform careia, orice reprezentant al statului
trebuie sa se abtina sa declare public faptul ca cel fata de care s-a pus in
miscare urmarirea penala sau a fost trimis in judecata este vinovat de
savarsirea infractiunii ce i se reproseaza, inainte ca vinovatia sa
fistabilita de catre instanta printr-o hotarare definitiva de condamnare.
Atitudinea autoritatilor nu trebuie sa denote ca opinia lor este formata
altfel decat prin evaluarea probelor administrate in cauza.
O declaratie a oficialilor ce insinueaza puternic vinovatia celui in cauza
este de natura sa infranga prezumtia de nevinovatie chiar inainte de
inceperea urmaririi penale in cauza, inca din faza actelor
premergatoare.Subiectii carora li se aplica direct aceasta interdictie de

pronuntare in public cu privire la vinovatia acuzatului, sunt reprezentati


in primul rand de magistrati, atat judecatori cat si procuroricat si de
orice alt reprezentant al puterii publice, cat timp declaratiile acestora
sunt facute in calitate de reprezentant al statului
In stadiul incipiental al anchetei nu sunt permise declaratiile
interpretabile, in catalogarea lor tinandu-se cont de sensul real al
termenilor si nu de sensul literal al acestora. Sensul real al termenilor se
apreciaza in context, folosirea unei terminologii asemanatoare atat de
catre acuzat cat si de catre autoritati putand duce la stabilirea acestuia
Pentru ca aceasta garantie trebuie sa fie
efectiva, afirmatiile publice sub forma dubitativa sau interogativa nu
sunt excluse de plano de la aplicarea standardului impus de articolul 6
din Conventiei.
Curtea subliniaza inca o data importanta alegerii vocabularului si
terminologiei folosite in declaratiile publice si in actele oficiale atunci
cand este vorba de o persoana care nu a fost judecata si condamnata in
mod definitv de catre instanta competenta.
Propunere e doptarea unei legislaii specifice, care s protejeze
valorile fundamentale ale procesului penal, s defineasc obligaii i
interdicii erga omnes in modul de raportare la cetenii bnuii de
svrirea unor fapte penale, s reglementeze in mod explicit
comportamentul dezirabil al autoritilor publice, oficialilor, oamenilor
politici fa de suspeci i fa de procesele penale aflate in curs de
desfurare.
1. Comunicatele de pres au caracter oficial. Ele nu reprezint punctul
de vedere al persoanei desemnate s redacteze materialul, al
purttorului de cuvnt sau al structurii cu atribuii in relaia cu pres, ci
reprezint punctul de vedere al instituiei insei.
2.Existenta unui Biroude informare public i relaii cu pres care
obligatoriu sa fie condus de un procuror ef birou, subordonat direct
procurorului general .
3. Atunci cnd persoana care face obiectul comunicatului de pres este
cunoscut publicului intr-o alt calitate dect cea pe care o are in mod
oficial, neadmitere de a face trimitere la porecla ,sau numele sub care
este cunoscut banda ,sau careva asociatii cu aceasta De exemplu, in
cazul lui Popovici vs RM

4. Folosirea unui pronume de politee (domnul) a fost identificat, cu


totul izolat, in cazul implicarii unui procuror cu funcie de conducere
intr-un eveniment rutier.
5. Nu se introduce prin niciun fel de element indoiala cu privire la
comiterea faptei de ctre persoana la care se face referire ori dubiul cu
privire vinovia invinuitului/inculpatului in comiterea acesteia.
Afirmaiile in legtur cu vinovia invinuitului sau inculpatului sunt
tranante i lipsite de orice relativism.
6. Caracterul cert al faptei svrite de persoana la care se refer este
subliniat i prin folosirea formei de trecut perfect compus a verbului
care descrie aciunea ilicit a persoanei. Acesta semnific o aciune
sigur, trecut i terminat,astfel se incalca principiul..
37. Reproducei coninutul juridic al cerinei egalitii tuturor
n faa legii i autoritilor.
O justitie nu poate fi echitabila si corecta daca ea nu asigura egalitatea
tuturor,bazinduma pe prevederile constitutionalecu privire la
exprimarea particulara a egalitatii.
In privinta tuturor persoanelor implicate in proces se aplica acelai
norme materiale si procesuale ,oferindusile aceleasi dr si li se impune
aceleasi obligatiiEsential este ca odata cu stabilirea volumului de dr si
obligatii sa nu se faca discriminare intre persoane (tuturir martorilor li
se ofera aceleasi drepturi s obligatii impuse).
Autoritatile publice implicate in proces penal trebuie sa adopte o
atitudine egala fata de toate persoanele ,fara a face careva discriminari
,a unui tratament mai rau fata de unele sau mai indulgent fata de altele.
Organele de drept sunt obligate in asigurarea exercitarii reale a dr de
catre orice persoana.
Principiul dat exclude posibilitatea infiintarii unor organe de urmarire
penala sau instantelor judecatoresti extraordinare pentru anumite
categorii de persoane in scopul oferirii unui tratament mai privilegiat
sau discriminatoriu .
Legea nu enumera exhaustiv circumstantele care pot servi drept motiv
pentru discriminarea.Prevederea leagladin alin1 .stabileste interdictia
discriminarii oricare ar fi motivul.Cu toate acestea ,nu se interzice un
tratament juridic diferentiat .Curtea europeana a indicat pr egalitatii nu
se incalca daca la baza acestia e o justificare obiectiva si rezonabila,iar

distinctia urmareste un scop legitim si este proportional cu mijloacele


aplicate si scopul care se urmareste a fi atins..
Cu toate acestea,pentru anumite motive,cum ar fi sexul,sau cetatenia
,trebuie sa existe o argumentatie foarte intemeiata pentru a nu las loc
dubiilor de diferentieri.
Exceptiile de la procedura obisnuita se fac pentru anumite categorii de
pers ce nu incalca acest principiu ,in cadrul carora s urmareste
stabilirea carova garantii pentru infaptuireea activitatii lor profisionale
sau garantii pentru buna infaptuire a justitie si nu vin in contradictie cu
regulile expuse de Curtea Europeana .
38. Demonstrai esena principiului egalitii armelor.
In jurisprudenta europeana, principiul egalitatii armelor semnifica
tratarea egala a partilor petoata durata desfasurarii procedurii
in fata unui tribunal, fara ca una dintre ele sa fieavantajata in
raport cu cealalta parte sau celelalte parti in proces. Acest principiu
decurge inmod direct din faptul ca orice persoana are dreptul
la ascultarea cauzei sale in mod echitabil.
Principiul este un element esential al dreptului la un
proces echitabil. Acest principiuimpune fiecarei parti sa i se ofere
posibilitatea rezonabila de a-si sustine cauza sa in conditiicare sa nu
plaseze intr-o situatie de net dezavantaj in raport cu adversarul ei si ca
exigentaegalitatii armelor in sensul unui just echilibru intre parti are,
in principiu acelasi rol atat in procesel civile, cat si in cele penale.
Astfel, o diferenta de tratament in ascultarea martorilor poate
incalca principiul egalitatiiarmelor. Orice inegalitate in
comunicarea documentelor poate fi sanctionata in numeleacestui
principiu. Partile trebuie sa aiba posibilitatea de a prezenta in mod egal
mijloacele de proba de care dispun. De asemenea, principiul egalitatii
armelor trebuie sa fie respectat intimpul exercitarii cailor de atac
Principiul egalitatii armelor se aplica atat in materie civila, cat si in
materie penala, in
sensula r t . 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. In realitat
e sunt vizate toate procedurile. Totusi, principiul nu are o sfera de
aplicabilitate absoluta. Egalitatea nu poate fidecat relativa si trebuie
sa fie apreciata in mod rezonabil
Judecatorii trebuie sa dea dovada de pragmatism in acest domeniu,
ceea ce nu poate fi decat aprobat. O abordare preaabsolutista a

principiului egalitatii armelor s-ar manifesta, in mod cert, prin


ineficacitateaacestuia.Instanta europeana a admis ca, la fel ca si
celelalte garantii prevazute de art. 6 par. 1 dinConventie, principiul
egalitatii armelor se aplica oricarei proceduri, fie ea contencioasa
saugratioasa.Verificand respectarea de catre instantele nationale
a principiului discutat in cadrulunei proceduri concrete, instanta
europeana nu are ca misiune sa se pronunte asupra fondului procesual,
oricare i-ar fi obiectul, acuzatie in materie penala sau contestatie a unor
drepturi siobligatii civile.
Principiul de egalitate a armelor este deosebit de impo
r t a n t i n t r u c a t s e s u b i n t e l e g e respectarea dreptului la aparare
sau chiar necesitatea unei dezbateri contradictorii, garantii puternice in
care se integreaza din ce in ce mai mult si a caror efectivitate este
necesar sa fie protejata.
Curtea a amintit ca elementele de proba trebuie sa fie in
principiu prezentate infata justitiabilului, in sedinta publica, in
vederea unei dezbateri contradictorii;. Jurisprudentaeuropeana a
precizat ca principiul egalitatii reprezinta un element al notiunii mai
extinse a procesului echitabil care incorporeaza si dreptul fundamental
la caracterul contradictoriu altribunalului.
Dreptul la un proces echitabil contradictoriu presupune, in principiu,
pentru o parte, posibilitatea de a lua cunostinta de observatiile sau
documentele prezentate, precum side a le pune in discutie.
Principiul egalitatii armelor si principiul contracdictorialitatii
nutrebuie confundate. Se poate intampla, ca in cadrul aceleiasi
cauze, un principiu sa fierespectat, dar nu si celalalt.
Notiunea de proces echitabil cuprinde dreptul la un
procescontradictoriu, care presupune dreptul partilor de a face
cunoscute elementele care suntnecesare pentru reusita
pretentiilor acestora, dar si de a lua la cunostinta si discuta
oricedocument sau observatie prezentata judecatorului in vederea
influentarii deciziei acestuia side a le pune in discutie.
39. Justificai existena cazurilor de excepie de la principiul
egalitii.
Egalitatea armelor constituie unul dintre elementele noiunii mai
largi de proces echitabil, care impune instana s ofere fiecrei pri
posibilitatea rezonabil de a-i susine cauza in condiii care s nu o

plaseze intr-o situaie dezavantajat in raport cu adversarul ei. In


procedura penal naional subiectul rmane controversat.
Dintr-un punct de vedere, procurorul este parte in proces cu drepturi
egale, iar dintr-un alt punct de vedere, insi Constituia acord
procurorului un statut deosebit de cel al prilor cel de contribuie la
exercitarea justiiei. Art.19 alin.(3) C.proc.pen. include in obligaiile
procurorului asigurarea examinrii cauzei sub toate aspectele, complet
i obiectiv, evideniind atat circumstanele care dovedesc vinovia, cat
i cele care il dezvinovesc, precum i circumstanele care ii atenueaz
sau agraveaz rspunderea.
Dup cum se observ, statutul procurorului depete atribuiile de a
fi parte simpl in proces. Ins acest statut nu-i permite procurorului si creeze imaginea de parte avantajat fa de acuzat sau aprtorul
acestuia. In probatoriul penal, problema are dou conotaii: de a
prezenta prii opuse probele atestate i de a avea posibilitatea
administrrii de probe in condiii egale.
Atribuiile aprtorului, spre deosebire de cele ale procurorului i
ofierului de urmrire penal, nu pot fi limitate doar la anumite
prevederi legale. Efectuand aciuni procesuale, procurorul i ofierul de
urmrire penal sunt limitai in activitatea lor de normele legale.
Aprtorul, potrivit art.67 alin.(1) C.proc.pen., acord asisten prin
toate mijloacele neinterzise de lege
Principiul egalitii armelor constituie unul dintre elementele
noiunii mai largi de proces echitabil, care impune instana s ofere
fiecrei pri posibilitatea rezonabil de a-i susine cauza in condiii
care s nu o plaseze intr-o situaie dezavantajat in raport cu
adversarul ei.
Statutul procurorului depete atribuiile de a fi parte simpl in
proces. Ins acest statut nu-i permite procurorului s-i creeze
imaginea de parte avantajat fa de acuzat sau aprtorul acestuia.
49. Definii conceptul de limitare a libertii indicnd condiiile n
care limitarea libertii n cadrul procesului penal este
considerat legal.
n activitatea organelor procesual penale necesit a fi aplicat
principiul autolimitrii care poate fi defi nit, n opinia noastr, astfel:
dac un comportament,o aciune a organelor nu este interzis, dar i nu
este prevzut de lege,aceasta nseamn c aciunea trebuie

interpretat ca una interzis. Pentruceteni este aplicabil principiul


libertii care asigur persoana cu dreptul de a-i apra libertile i
drepturile sale cu toate mijloacele neinterzise. Drepturile
i libertile persoanei determin esena i coninutul legilor. Astfel, n
primul rnd, se prezum stabilirea n legi a condiiilor pentru
realizarea n cea mai mare msur sau pe ct este posibil, a
drepturilor persoanei.
Principiul proporionalitii a fost creat de jurisprudena Curii
Europene a Drepturilor Omului i aplicat n privina drepturilor i
libertilor aprate de Convenie, care pot cunoate limitri autorizate
cu privire la drepturile n circumstane determinate, cum sunt cele defi
nite, de pild, de cel de-al doilea paragraf al art. 8,9,10,12 din
Convenie.143 Acest principiu a permis Curii s examineze, dup ce
eventual a constatat o ingerin a unei autoriti statale n exerciiul
dreptului aprat dac aceasta a fost necesar ntr-o societate
democratic i dac ea a fost proporional cu scopul legitim urmrit
prin producerea ei.144 Dup cum s-a remarcat n doctrin, limitrile
pot fi aplicate n scopul protejrii unor valori, fi ind restricii care pot
privi att drepturi civile i politice, ct i unele drepturi sociale, precum
dreptul la viaa privat i familial, la domiciliu i la coresponden,
dreptul la libertatea de manifestare a religiei i a convingerilor sale,
libertatea de exprimare, libertatea de reuniune, libertatea de asociere i
libertatea sindical, dreptul la proprietate i altele.
De remarcat c limitele pot fi aplicate doar respectndu-se trei condiii
eseniale, luatecumulativ:
-limitarea trebuie s fi e prevzut de legea naional. nsi legea, la
rndul ei, trebuie s fi e previzibil, accesibil, s urmreasc un scop
legitim;
limitarea trebuie s fi e necesar ntr-o societate democratic i, n
sfrit,
limitarea trebuie s fi e proporional cu scopul legitim urmrit prin
instituirea ei.
Articolul5 Dreptul la libertate i la siguran
1. Orice persoan are dreptul la libertate i la siguran. Nimeni nu
poate fi lipsit de libertatea sa, cu excepia urmtoarelor cazuri i
potrivit cilor legale:
a) dac este deinut legal pe baza condamnrii pronunate de ctre un
tribunal competent;

b) dac a fcut obiectul unei arestri sau al unei deineri legale pentru
nesupunerea la o hotrre pronunat, conform legii, de ctre un
tribunal ori n vederea garantrii executrii unei obligaii prevzute de
lege;
c) dac a fost arestat sau reinut n vederea aducerii sale n faa
autoritii judiciare competente, atunci cnd exist motive verosimile
de a bnui c a svrit o infraciune sau cnd exist motive temeinice
de a crede n necesitatea de a-l mpiedica s svreasc o infraciune
sau s fug dup svrirea acesteia;
d) dac este vorba de detenia legal a unui minor, hotrt pentru
educaia sa sub supraveghere sau despre detenia sa legal, n scopul
aducerii sale n faa autoritilor competente;
e) dac este vorba despre detenia legal a unei persoane susceptibile
s transmit o boal contagioas, a unui alienat, a unui alcoolic, a unui
toxicoman sau a unui vagabond;
f) dac este vorba despre arestarea sau detenia legal a unei
persoane pentru a o mpiedica s ptrund n mod ilegal pe teritoriu
sau mpotriva creia se afl n curs o procedur de expulzare ori de
extrdare.
50. Analizai constatrile CtEDO n cauza Stepuleac vs Moldova.
Reclamantul a susinut, n particular, c a fost deinut n condiii
inumane i degradante de detenie i c a fost lipsit de asisten
medical, c a fost deinut ilegal i c instanele judectoreti nu au
oferit motive relevante i suficiente pentru arestarea sa, i c nu a avut
acces la materialele pertinente ale dosarului su penal pentru a
contesta efectiv arestarea n timpul procesului.Reclamantul s-a plns c
a fost arestat fr o suspiciune rezonabil c a comis o infraciune.
ntr-o oarecare msur, sistemul judectoresc a fost utilizat pentru a-l
intimida astfel nct s-i cedeze afacerile unui concurent.
Singurul motiv pentru a iniia urmrirea penal a fost plngerea lui
G.N., care nu meniona numele reclamantului.
Cu toate acestea, n ordonana de iniiere a urmririi penale el a fost
menionat din motive neexplicabile. Mai mult dect att, Judectoria
Buiucani a exprimat ndoieli cu privire la privarea ilegal de libertate a
lui G.N.
Al doilea arest a fost bazat doar pe pretinsele plngeri similare a dou
persoane, ambii negnd n instan c ar fi fost victime ale vreunor

aciuni comise de reclamant. n consecin, circumstanele cauzei nu


ofereau nici un motiv de a crede c reclamantul a comis vreuna din cele
dou infraciuni de care era nvinuit.
a. Condiiile de detenie din izolatorul DGCCO
1 Curtea noteaz c reclamantului i-a fost acordat o mas pe zi la
DGCCO, soiei reclamantului i s-a acordat dreptul de a-i trimite mncare
o dat pe sptmn. Curtea conchide c reclamantul a fost deinut ntro celul fr acces la lumina zilei. Guvernul nu a contestat susinerea
reclamantului precum c acestuia i s-a permis s mearg la veceu i s
foloseasc apa curgtoare 1 pe zi, i nici c celula nu era nclzit i c
era nevoit s doarm mbrcat i s foloseasc aternuturi proprii.
Curtea constat c descrierea a cel puin unora din condiiile de mai
sus coincide cu cele fcute de CPT n 2001 . Curtea conchide c
reclamantul a fost deinut n condiii incompatibile cu articolul 3 din
Convenie.
b. Asistena medical
Curtea face referin la opinia Guvernului precum c era imposibil
pentru un medic nespecialist s fie sigur de diagnosticul de bronit n
absena unor rezultate urmare a unor investigaii medicale aprofundate
Ea noteaz c, n pofida diagnosticului care a necesitat o confirmare,
reclamantul nu a fost supus nici unei examinri, cel puin pn la
sfritul deteniei din DGCCO i dou sptmni dup aceea ,n DGCCO
nu era personal medical iar ambulana era chemat n cazuri mult mai
grave.
Curtea face referin la rspunsul oferit reclamantului privind cererea
sa de a fi transferat ntr-un izolator cu personal medical . n pofida
solicitrii exprese a reclamantului precum c avea nevoie de asisten
medical, acestuia i-a fost promis asisten medical oricnd va avea
nevoie de ea. Rezult c reclamantul nu a primit asisten medical
corespunztoare n timp ce era deinut n izolatorul DGCCO.
Curtea noteaz c n faa sa nu s-a disputat faptul dac dreptul sau
practica n Moldova cerea unei pretinse victime a unor acte ilegale s se
plng n mod repetat procurorului nainte ca acesta s reacioneze.
Dimpotriv, din informaia pe care o are la dispoziie rezult c
procuratura a iniiat dou urmriri penale mpotriva reclamantului care
se bazau pe plngerile pe care le-au nregistrat, fr a atepta
confirmarea inteniei autorului plngerilor de a-i menine acele
plngeri.

Curtea noteaz c Guvernul nu a comentat susinerea


reclamantului precum c ali patru foti ofieri de urmrire penal i
un avocat erau deinui n izolatorul DGCCO n acelai timp cnd i el
era deinut i, prin urmare, nu existau motive pentru detenia sa
solitar. Opinia reclamantului era c, singurul motiv pentru detenia sa
solitar era de a crea condiiile necesare pentru intimidarea sa fr
martori.
Curtea noteaz c reclamantul nu a solicitat deinerea sa solitar i de
fapt s-a plns despre aceasta, i nu exista o ncheiere judectoreasc de
a-l plasa n detenie solitar.
Dei Curii nu i-au fost prezentate probe suficiente precum c
reclamantul a fost ntr-adevr intimidat n celula sa, ea consider c
statul nu i-a onorat obligaia sa pozitiv de a investiga n mod
corespunztor alegaiile reclamantului de rele tratamente, lund n
calcul toate circumstanele cauzei menionate supra
d. Concluzie
Curtea constat c detenia reclamantului mai mult de trei luni cu
mncare insuficient i cu lipsa accesului la lumina zilei mai mult de
22 de ore pe zi, lipsa accesului la veceu i la ap curgtoare cnd avea
nevoie, i lipsa asistenei medicale corespunztoare, au constituit o
nclcare a articolului 3 din Convenie. n plus, omisiunea de a investiga
plngerile sale despre intimidare n celula izolatorului, unde s-a simit
foarte vulnerabil din moment ce era deinut de unul singur, a constituit
o nclcare a obligaiilor procedurale n temeiul articolului 3 din
Convenie.
2. Aprecierea Curii
Curtea reitereaz c rezonabilitatea' suspiciunii pe care poate fi
fundamentat o arestare formeaz o parte esenial a proteciei
mpotriva arestrii i deteniei arbitrare i este ncorporat n articolul
5 1 (c) din Convenie. Existena unei 'suspiciuni rezonabile' presupune
existena faptelor ori a informaiilor care ar convinge un observator
obiectiv c persoana vizat ar fi putut comite infraciunea.
a. Prima arestare a reclamantului
n prezenta cauz, mai nti de toate, Curtea noteaz c nici una dintre
instane examinnd aciunile procurorului i demersurile pentru
aplicarea arestrii nu au examinat chestiunea dac a existat o
suspiciune rezonabil precum c reclamantul a comis o infraciune, n
pofida susinerii reclamantului c el era nevinovat. Chiar dac am

presupune c hotrrile judectoreti interne ale instanelor naionale


fac referire la un asemenea aspect, Curtea va trebui s fie foarte atent
n propria ei apreciere n lumina absenei unei asemenea examinri la
nivel naional.
motiv invocat de organele de urmrire penal cnd l-au reinut pe
reclamant i cnd au solicitat instanei de judecat s dispun arestarea
sa preventiv era faptul c victima (G.N.) l-a identificat direct pe acesta
ca fiind autorul infraciunii . Totui, ea de asemenea noteaz c
plngerea depus de G.N.
ntr-adevr, doar T.G. i reclamantul au fost arestai i nu toi
angajaii. Ordonana procurorului din 26 noiembrie 2005 cu privire la
dispunerea efecturii urmririi penale includea numele reclamantului
Nu se explica arestarea sa n calitate de director al companiei Tantal,
ns reclamantul a fost acuzat de participarea personal n aciunile de
antaj.
Mai mult dect att, Curtea noteaz c instanele naionale, cnd au
examinat demersul pentru aplicarea unei ncheieri judectoreti, au
stabilit c cel puin unul dintre aspectele plngerii lui G.N. era abuziv.
n particular, plngerea sa referitor la detenia ilegal a contrazis
demersul oficial emis de adjunctul procurorului mun. Chiinu. Aceasta
ar fi trebuit s creeze dubii asupra credibilitii lui G.N.
Conflictul pe care el l-a avut cu conducerea companiei creeaz alte
aspecte de ndoial cu privire la motivele sale. Aceasta confer o
consisten susinerii reclamantului precum c organele de drept nu a
verificat n mod autentic faptele cu scopul de a aprecia existena unei
suspiciuni rezonabile precum c el a comis o infraciune, ci mai curnd
au urmrit reinerea sa, pentru pretinse interese private. subdiviziune a
Ministerului Afacerilor Interne, care a solicitat i a obinut retragerea
licenei companiei reclamantului pe motivul participrii lui n activiti
ilegale nainte ca vreo instan s-i stabileasc vinovia i dup ce
Judectoria Buiucani a constatat motivele naintate n sprijinul arestrii
sale ca fiind convingtoare .
n consecin, a existat o nclcare a articolului 5 1 din Convenie
cu privire la prima arestarea a reclamantului.
b. A doua arestare a reclamantului
Curtea constat similitudini ntre cele dou arestri ale
reclamantului. Fiecare dat singurul temei pentru arestarea sa a fost o
plngere a unei pretinse victime. Ea a constatat deja c o suspiciune

bona fide sau autentic a unui organ de urmrire penal nu este n


mod necesar suficient pentru a convige un observator obiectiv c
suspiciunea este rezonabil
Dimpotriv, a doua arestare a fost fundamentat pe o presupus
infraciune care a fost svrit la sfritul lunii septembrie 2005 .Dac
reclamantul ar fi svrit ntr-adevr infraciunea i dac ar fi dorit s
influeneze victima sau martorii sau s distrug probele, el ar fi avut
timp suficient s fac aceasta naintea lunii decembrie 2005, iar Curii
nu i-a fost prezentat nici o prob a unor asemenea aciuni din partea
reclamantului. Prin urmare, nu era nici o urgen pentru o arestare cu
scopul de a curma o activitate infracional n curs de desfurare.
i mai ngrijortor, din declaraiile celor dou pretinse victime rezult
c una dintre plngeri a fost fabricat i c organul de urmrire penal
nu a verificat dac ntr-adevr acea plngere a fost depus, iar cealalt
plngere era rezultatul presiunii directe a ofierului.
Toate cele de mai sus, inclusiv includerea numelui reclamantului n
lista bnuiilor din cadrul cauzei, stabilite cu privire la prima sa arestare
,creeaz o impresie ngrijortoare precum c reclamantul a fost acuzat
n mod deliberat.
n consecin, a existat o nclcare a articolului 5 1 din Convenie i
cu privire la ce de-a doua arestare a reclamantului.
IV. PRETINSELE NCLCRI ALE ARTICOLLULUI 5 3 I 4 DIN
CONVENIE
De asemenea, reclamantul s-a plns de insuficiena motivelor oferite
de instane pentru dispunerea arestrii sale pe durata procesului i
lipsa accesului la materialele pertinente din dosar referitoare la
temeiurile arestrii sale Curtea consider c nu trebuie s examineze
aceste plngeri separat, constatnd c arestarea n sine a fost contrar
articolului 5 1 din Convenie.
Conform incalcarilor :A. Prejudiciul
2. Curtea consider c reclamantului i s-a cauzat un anumit stres i
anxietate drept consecin a deinerii sale contrar articolului 5 1 din
Convenie i n condiii contrare articolului 3 din Convenie. Statund pe
baze echitabile, Curtea acord reclamantului 12 000 euro (EUR) (a se
vedea Modarca c. Moldovei, nr. 14437/05, 103, 10 mai 2007).
B. Costuri i cheltuieli
Curtea reitereaz c n scopul includerii costurilor i cheltuielilor
ntr-o hotrre potrivit articolului 41, trebuie de stabilit dac ele au fost

n realitate necesare i realmente asumate i c au fost rezonabile ca i


cuantum (a se vedea arban, citat supra, 139). Potrivit articolului 60
2 din Regulamentul Curii, preteniile reclamantului evaluate i stabilite
pe rubrici trebuie nsoite de justificativele pertinente, iar
nerespectarea acestor cerine poate determina Camera s le resping n
tot sau n parte.
n prezenta cauz, Curtea noteaz c, chiar dac ce reclamantul nu
a prezentat o copie a contractului cu avocatul su, avocatul a fost
mputernicit n mod corespunztor de al reprezenta n procedurile din
faa Curii i ei au semnat o list cu numrul de ore n pregtirea cauzei.
De asemenea, este clar c a fost efectuat un anumit numr de ore de
lucru, lund n calcul calitatea observaiilor. Totui, suma solicitat este
excesiv i trebuie acceptat doar parial. innd cont de lista cu
numrul de ore lucrate, numrul i complexitatea chestiunilor cu care a
avut de-a face, Curtea acord reclamantului 3 000 euro (EUR) pentru
costuri i cheltuieli (cf. arban, citat supra, 139).
51. Redactai o cerere la CEDO constatnd nclcarea art. 5 al CEDO.
CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI
-Consiliul Europei
Strasbourg, France
CERERE
prezentat n conformitate cu articolul 34 al Conveniei Europene a
Drepturilor Omului,
precum i cu articolele 45 i 47 ale Regulamentului Curii
I.PARTILE
A.RECLAMANTAFrumuzachi Corina, de natinalitate moldoveanca,sex
feminin,studenta anului 3,USM -drept,nascuta la data de 06 iunie 1990
,orasul Chisinau ,domiciliata inRM, strada Bulgara 103 ap 3Chisinau,RM.
B.Importiva RM
II.EXPUNEREA FAPTELOR :
55. Definii inviolabilitatea domiciliului ca principiu procesual.
P inviolab domiciliului isi gaseste consacrare in actele juridice de
baza ale RM si in reglementari internationale.Conventia Europeana
pentru Apararea Drepturilor Omului,prin preveerile art. 8
garanteaz, n linii generale, dreptul la intimitate, dreptul de a tri,

att ct doreti, la adpost de priviri indiscreteDomeniul sau de


aplicabilitate include respectiv dreptul la respectarea inviolabilitii
domiciliului. Sub acest aspect, considerm c acordarea unei
protecii speciale acestui drept se impune n mod natural, ntruct o
bun ocrotire a vieii private necesit, n primul rnd, asigurarea
intimitii locurilor n care aceasta se desfoar. Astfel, domiciliul
reprezint spaiul de libertate n care o persoan i desfoar cea
mai mare parte a vieii sale private i familiale, i a crui ocrotire
este indispensabil ntr-o societate democratic.
Constitutia Rm in art 29 declara inviolabilit domic.Nimeni nu poate
patrunde sau ramine in domiciliul sau in resedinta uni persoane
fara consimtamintul acesteia.Se admit unele derogari de la acesta
norma doar p/u eceutarea unui mandat de arestare sau a unei
hotariri judecatoresti.CPC in p.11 al art 6.explica sesnul
notiuniidomiciliuca fiindca locuinta permanenta sau temporara a
unei sau mnai multor persoane(casa,vila,apartament,camera de
hotel).este interzisa in cursul procesului penal patrunderea in
domiciliu contrar vointei pers care locuiesc aici.dare xista si exceptii
legale.Perchizitiile,cercetraile domiciliului,cercetarea la fata
locului,ridicarea de documente sau obiecte pot fi efectuate in baza
unui mandat juridic.
Situatii cind acest drept care e relativ:
a)ingerinta legala-se permite de lege intercept comunic,se permite
p/u infr grave,,deosebit de grave si exceptional de grave.
b)este proportionala cu scopul urmarit adica insasi legea treb sa
stabileasca situatii cind se permite interceptarea.
Limitarea inviolabilit domiciliului se permite doar in baza
legii,actiunile ilegale sunt pedepsite penal,iar probele obtinute pe
aceste cai nu sunt admisibile conf art 93,94CPP.
56. Deducei constatrile CEDO n cauza Guu .a vs Moldova.
57. Proiectai o situaie n care cercetarea la domiciliu este
posibil fr mandat judiciar.
61. Enumerai mijloacele procesuale prin intermediul crora
persoana poate fi limitat n exercitarea dreputlui la proprietate
sau privat de proprietate.
62. Analizai constatrile CEDO n cauza Cebotari vs Moldova.

2. Reclamantul a fost reprezentat de ctre dl V. Nagacevschi, care a


acionat n numele organizaiei Juritii pentru Drepturile Omului, o
organizaie non-guvernamental cu sediul n Chiinu. Guvernul
Republicii Moldova (Guvernul) a fost reprezentat de ctre dna L.
Grimalschi i dl V. Grosu, eful Direciei Agent Guvernamental i,
respectiv, Agentul Guvernamental.
3. Reclamantul a pretins, n special, c arestarea sa a fost ilegal i
arbitrar i a declarat c a avut loc o violare a articolelor 5 i 18 ale
Conveniei. De asemenea, el s-a plns, n temeiul articolului 34 al
Conveniei, c a fost mpiedicat de ctre autoritile naionale s depun
cauza sa la Curte.
4. La 3 octombrie 2006, Seciunea a Patra a Curii a comunicat
Guvernului cererea. n conformitate cu prevederile articolului 29 3 al
Conveniei, ea a decis ca fondul cererii s fie examinat concomitent cu
admisibilitatea acesteia. CURTEA, N UNANIMITATE,
1. Declar cererea admisibil;
2. Hotrte c a avut loc o violare a articolului 5 1 al Conveniei;
3. Hotrte c nu este necesar de a examina separat preteniile
formulate de reclamant n temeiul articolului 5 3 i 4 al Conveniei;
4. Hotrte c a avut loc o violare a articolului 18 al Conveniei
combinat cu articolul 5;
5. Hotrte c a avut loc o violare a articolului 34 al Conveniei;
6. Hotrte
(a) c statul prt trebuie s plteasc reclamantului, n termen de
trei luni de la data la care aceast hotrre devine definitiv n
conformitate cu articolul 44 2 al Conveniei, EUR 10,000 (zece mii
euro) cu titlu de prejudiciu moral i EUR 2,500 (dou mii cinci sute
euro) cu titlu de costuri i cheltuieli, care s fie convertite n valuta
naional a statului prt conform ratei aplicabile la data executrii
hotrrii, plus orice tax care poate fi perceput;
(b) c, de la expirarea celor trei luni menionate mai sus pn la
executarea hotrrii, urmeaz s fie pltit o dobnd la sumele de
mai sus egal cu rata minim a dobnzii la creditele acordate de
Banca Central European pe parcursul perioadei de ntrziere, plus
trei procente;
7. Respinge restul preteniilor reclamantului cu privire la satisfacia
echitabil.

Redactat n limba englez i comunicat n scris la 13 noiembrie 2007,


n conformitate cu articolul 77 2 i 3 al Regulamentului Curii.
63. Redactai o cerere la CEDO invocnd violarea dreptului de
proprietate n cadrul procesului penal.
67. Explicai esena i importana principiului secretului
corespondenei.
Prin secretul corespondentei se urmareste sa se protejeze
posibilitatea fiecarei persoane de a-si comunica prin scris, prin telefon
sau prin alte mijloace de comunicare opiniile si gandurile sale, fara ca
acestea sa-i fie cunoscute de altii, facute publice sau cenzurate. Dreptul
la fespecarea corespondentei este definit ca facultatea de a comunica cu
terte persoane fara a fi interrupt,fara cenzura.Constitutia RM in art 30
garanteaza secretul scrisorilor,telegramelor,al convorbirilor telefonice
si al celorlalte mijloace legale de comunicare. Acest principiu este
isncris in art 8 din Conventia Europeana privind protectia drepturilor
omului si libert fundam.Constitutia RM in al (2) al art 30 permite in
orice caz de necessitate p/u a proteja securitatea nationala,bunastarea
economica a tarii,ordinea publica si p/u a preveni infractiunile,limitarea
acestui drept cu respecytarea conditiilor legale.Principiul secretului
corespondentei se extinde si asupra persoanelor retinute sau
arestate.Curtea Europeana p/u drept omul a declarat ca dreptul unui
prizonier la necenzurarea corespondentei sale cu un avocet sau orgn
judiciar in nici un caz nu rebuie incalcat. Trebuie insa precizat ca
exercitiul acestui drept poate comporta o restrangere necesara in
interesul justitiei, sau mai precis in scopul descoperirii infractorilor.
Acest drept recunoscut magistratilor de a retine, citi si folosi in proces
corespondenta care vine sau pleaca de la persoanele invinuite de
savarsirea unor infractiuni, trebuie sa fie consacrat de lege, efectuat
dupa o procedura stricta si doar pe baza de ordonante scrise, cu
respectarea celorlalte drepturi ale persoanei.
68. Generalizai constatrile CtEDO n cauza Ostrovar. vs
Moldova.
Reclamantul s-a plns, n special, de condiiile sale de detenie, de
nclcarea dreptului su la corespondena cu mama sa, a dreptului
su de a avea ntrevederi cu soia i fiica sa, precum i de faptul c

nu a avut un recurs efectiv cu privire la nclcrile drepturilor sale


garantate de articolul 3 i articolul 8 ale Conveniei.
A. Prejudiciu
115. Reclamantul a solicitat EUR 9,000 cu titlu de prejudiciu moral,
din care EUR 5,000 au fost solicitai pentru nclcarea dreptului su de a
nu fi deinut n condiii inumane i degradante, EUR 2,000 pentru
nclcarea dreptului su de a coresponda cu mama sa i EUR 2,000
pentru nclcarea dreptului su de a avea contacte cu soia i fiica sa.
Referitor la articolul 13 al Conveniei, reclamantul a declarat c
constatarea unei violri ar constitui o satisfacie echitabil suficient
pentru el.
116. Reclamantul a declarat c condiiile n care el a fost deinut i-au
cauzat sentimente de frustrare, incertitudine i nelinite care nu ar
putea fi compensate prin simpla constatare a unei violri. Referindu-se
la nclcarea dreptului su de a coresponda cu mama sa, reclamantul a
declarat c el, fr ndoial, a suferit un prejudiciu ca rezultat al faptului
c nu a putut comunica cu ea despre necesitile sale referitoare la
medicamente i c era ntr-un stres continuu, deoarece nu tia pentru
ct timp i vor ajunge rezervele sale de medicamente. n ceea ce privete
ntrevederile cu soia i fiica sa, el risca s-i piard familia i i era greu
s nu-i vad singurul copil o perioad de timp att de lung.
117. Guvernul nu a fost de acord cu sumele pretinse de reclamant. El a
susinut c suma pretins pentru violarea articolului 3 al Conveniei era
excesiv. Referitor la sumele pretinse pentru violrile articolului 8, el a
declarat c constatarea unei violri ar constitui o satisfacie echitabil
suficient.
118. Curtea noteaz c reclamantul care suferea de astm a fost deinut
timp de nou luni n celule supraaglomerate mpreun cu fumtori
douzeci i trei de ore pe zi, fr ngrijire medical corespunztoare,
fr hran corespunztoare i n condiii sanitare necorespunztoare.
Mai mult, dei era dependent de familia sa n aprovizionarea cu
medicamente, el, de asemenea, a fost lipsit de posibilitatea de a
coresponda cu mama sa i de a-i vedea soia i fiica. n astfel de
circumstane, Curtea consider c reclamantul, n mod inevitabil,
trebuia s fi suferit frustrri, incertitudine i nelinite care nu pot fi
compensate doar prin simpla constatare a unei violri. Fcnd
evaluarea sa n baz echitabil, aa cum o cere articolul 41 al

Conveniei, Curtea acord reclamantului suma de EUR 3,000 cu titlu de


prejudiciu moral. HOTRREA OSTROVAR c. MOLDOVEI 24
B. Costuri i cheltuieli
119. Reclamantul a pretins, de asemenea, EUR 2,940 cu titlu de costuri
i cheltuieli suportate n faa Curii.
120. Guvernul nu a fost de acord cu suma pretins, declarnd c ea
este excesiv. Potrivit Guvernului, suma pretins de reclamant este prea
mare n lumina salariului mediu lunar din Republica Moldova i a
plilor oficiale achitate de stat avocailor din oficiu. Guvernul, de
asemenea, a contestat numrul de ore prestate de reprezentantul
reclamantului lucrnd asupra cauzei.
121. Curtea reamintete c pentru ca costurile i cheltuielile s fie
rambursate n temeiul articolului 41, trebuie stabilit faptul dac ele au
fost necesare, realmente angajate i rezonabile ca mrime (a se vedea,
de exemplu, Amihalachioaie v. Moldova, nr. 60115/00, 47, ECHR 2004...).
122. n aceast cauz, lund n consideraie lista detaliat prezentat
de reclamant, criteriile de mai sus i lucrul efectuat de ctre avocatul
reclamantului, Curtea acord reclamantului EUR 1,500.
C. Dobnda 123. Curtea consider c este corespunztor ca dobnda s
fie calculat n dependen de rata minim a dobnzii la creditele
acordate de Banca Central European, la care vor fi adugate trei
procente.
DIN ACESTE MOTIVE, CURTEA, N UNANIMITATE,
1. Hotrte c a existat o violare a articolului 3 al Conveniei;
2. Hotrte c a existat o violare a articolului 8 al Conveniei n ceea ce
privete dreptul reclamantului de a coresponda cu mama sa;
3. Hotrte c a existat o violare a articolului 8 al Conveniei n ceea ce
privete refuzul de a-i permite reclamantului s aib contacte cu soia
i fiica sa;
4. Hotrte c a existat o violare a articolului 13 al Conveniei combinat
cu articolul 3 al Conveniei;
5. Hotrte c nu a existat o violare a articolului 13 al Conveniei
combinat cu articolul 8 al Conveniei;
69. Proiectai o situaie n care considerai c este nevoie de
limitat secretul corespondenei. Motivai.

Unei persoane ii este aplicat sechestrul corespondentei fara


autorizarea judecatorului de instructie.
Ex anumite fotografii facute in public si ii vine acasa amenda
km,viteza ,amnda primeste sotia scrisoarea,si afla ca sotul era la
strasbourg in masina cu o domnisoara.In asemenea situatiei
avem dr la protejarea vietii private si a familiei.Organele de dr
sunt obligati sa nu amestece obiectul vietii private cu obiectul
cauzei,fiindca se inkalca drepturile.
Ex:o
inregistrare
de
imagini
inkalaca
dr
unei
persoane.demnitate,injosire.
Interceparea comunicarilor persoanelor ese limiata de
CPP.sechestrul corespondenei se admite doar cu autorizatia
judecatorului de instructie in urma unui demers motivat din
partea organelor de urmarire penala.In al (4),(5) ale art 135 din
CPP se limiteaza durata totala de interceptarea a convorbirilor
la 6 luni,cu obligatia judecatorului de instructie sa informeze,cel
tirziu o data cu terminarea urmaririi penale,persoanele ale caror
convorbiri a;e caror convorbiri au fost interceptate si
inregistrate,despre acest fapt.pag 250.
79. Definii conceptul aplicrii principiului utilizrii limbii n
care se desfoare procesul penal.
n conformitate cu art. 2 al Constituiei Republica Moldova este
un stat de drept, democratic, n care demnitatea omului, drepturile i
libertile lui reprezint valori supreme i sunt garantate, inclusiv
statul recunoate i protejeaz dreptul la pstrarea, la dezvoltarea i
funcionarea limbilor vorbite pe teritoriul rii. Premizele
constituionale enunate mai sus impun desfurarea procesului
penal n cadrul unor condiii care ar asigura i garanta egalitatea
participanilor la proces, care s se nfptuiasc fr nici o
discriminare pe temei de naionalitate, origine etnic, limb.
Potrivit art. 118 din Constituie, art. 16 din CPP i a altor prevederi
din legislaia n vigoare3, procedura judiciar se efectueaz n limba
de stat sau n condiiile legii, ntr-o limb acceptabil pentru
majoritatea persoanelor care particip la proces. Limba de procedur

este anunat lae xaminarea cauzei concrete n edina de judecat i


nu poate fi modificat pe parcursul ntregului proces judiciar.4
Admiterea folosirii altei limbi dect a celei de stat, n cadrul desfurrii
procedurii judiciare i dreptul la interpret i nscrierea acestor reguli
printre principiile de baz ale procesului penal vine s marcheze
asigurarea intereselor legitime ale minoritilor naionale i a tuturor
persoanelor nevorbitori n limb de stat. n cazul n care procesul penal
se desfoar n alt limb dect cea de stat, hotrrile procesuale
(ordonana de punere sub nvinuire, rechizitoriul, sentina i decizia
instanei judecii se ntocmesc n mod obligatoriu i n limba de stat.
Conform art. 6, al. 3, punctul a al CEDO stabilete c orice acuzat
are dreptul s fie asistat n mod gratuit de interpret, dac nu vorbete
sau nu folosete limba folosit la audiere. Legislaia procesual-penal
(art. 17, al. 2) extinde sfera prevederilor Conveniei sub aspect de
subieci la participanii la procesul penal.
80. Argumentai necesitatea includerii principiului utilizrii
limbii procesului ntr-un proces echitabil.
Obligativitatea evalurii nivelului de cunoatere a persoanei a limbii
n care se desfoar procedura judiciar n vederea aplicrii
normelor privind asigurarea cu interpret sau traductor revine
subiecilor oficiali a procesului penal ofierilor de urmrire penal,
procurorilor, instanei, care ulterior fiind obligate, odat ce sunt
sesizate de beneficiarii interpretrii, s exercite un anumit control al
calitii interpretrii asigurate.
Dreptul la interpret este neles ca fiind extins i asupra muilor,
surzilor i surdomuilor care neleg limba semnelor.
Limbajul pe interesul inculpatului nseamn evident folosirea limbii
pe care acesta o cunoate cel mai bine. S-a precizat nc c chiar dac
limba oficial a procedurii judiciare coincide cu cea a inculpatului,
modul de exprimare a organelor judiciare trebuie s fie de aa natur,
nct inculpatul s neleag exact i n detalii nvinuirea5.
81. Proiectai o situaie n care se va face o detaare de la
principiul limbii n care se desfoar procesul.

85. Indicai mecanismele procesuale de asigurare a dreptului la


aprare.
Raporturile sociale care fac obiectul procesului penal constau
totdeauna ntr-un raport conflictual de drept penal, ce apare ca
rezultat al svririi unei infraciuni. Aceste fapte constituie i
obiectul raportului procesual-penal care intervine ntre persoane cu
interes opus. Pe parcursul procesului penal prile i ali participani
cu dreptul la aciuni legale ndreptate spre aprarea intereselor lor,
inclusiv la asistena unui aprtor.
Dreptul de aprare nu trebuie confundat cu asistena aprtorului.
Dreptul de aprare const n totalitatea prerogativelor, facultilor i
posibilitilor pe care potrivit legii le au justiiabilii pentru aprarea
intereselor lor. Asistena aprtorului este unul din componentele
dreptului de aprare i se realizeaz prin: darea de sfaturi i
ndrumri, ntocmirea de cereri i demersuri6.
Dreptul la aprare, este prevzut n actele normative internaionale i
n cele naionale ale multor state, inclusiv R.M.
Codul de procedur penal a R.M. n art. 17 arat valoarea de
principiu obligaiei statului de a asigura dreptul la aprare, n tot
cursul procesului penal, prilor (bnuitului, nvinuitului, inculpatului,
prii vtmate, prii civile, prii civilmente responsabile) de a fi
asistate sau, dup caz, reprezentate de un aprtor ales sau n caz de
necesitate, numit din oficiu i remunerat din bugetul de stat.
Formularea acestui principiu, n CPP al R.M. ca asigurarea dreptului
la aprare difer, dup coninut de situaia asigurarea dreptului de
aprare. Aceast formulare ns nu reduce totalitatea formelor de
exercitare a dreptului de aprare doar la prezena unui avocat. Art.
17, al. 2 al Codului de procedur penal prescrie obligaia organului
de urmrire penal i a instanei de judecat de a asigura
participanilor la procesul penal deplin exercitare a drepturilor lor
procesuale n condiiile prevzute de lege procesual. Formularea
menionat este una legal i include n sine toate prerogativele,
facultile i posibilitile exercitrii aprrii unei persoane. Avnd n
adere importana fundamental a dreptului de aprare, constituie
R.M. n art. 26 consacr garania dreptului la aprare.

Dreptul de aprare n cadrul unui proces penal este prevzut i n


Convenia European pentru aprarea Drepturilor Omului n art. 6,
p. 3, lit. c) prevede c orice persoan acuzat de o infraciune are
dreptul s se apere singur sau s fie asistat de un aprtor ales de
ea, i dac nu dispune de mijloace necesare pentru al plti, s poat fi
asigurat n mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci cnd interesele
justiiei o cer. n Hotrrea Plenului Curii Supreme de Justiie din 9.XI.
1998, nr. 30. Cu privire la practica aplicrii legilor pentru asigurarea
dreptului la aprare n procedura penal a bnuitului, nvinuitului i
inculpatului p. 6. Curtea stabilete criteriile cnd interesele justiiei
cer prezena avocatului:
a) n caz de complexitate sporit a cauzei;
b) n dependen de capacitatea bnuitului, nvinuitului,
inculpatului de a se apra singur urmeaz a fi luate n
consideraie capacitile, cunotinele i priceperea fiecrei
persoane n parte;
c) n dependen de importana i pericolul faptei de Comiterea
creia este bnuit sau nvinuit persoana.
Principiul asigurrii dreptului la aprare, de asemenea, oblig organul
de urmrire penal i instana s asigure bnuitului, nvinuitului,
inculpatului dreptul la asisten juridic calificat din partea unui
aprtor ales de el sau numit din oficiu, independent de aceste
organe (art. 57, al. (2) p. 14).
Persoana care efectueaz aprarea n cadrul procesului penal, trebuie
s posede licena de avocat eliberat n urma susinerii unui examen
de licen n modul prevzut de lege. Aceast obligaie pentru stat (de
a testa calitile profesionale ale avocatului) rezult din
reglementrile internaionale la care R.M. este parte i din normele ei
interne. Constituia n art. 26 p.(1) garanteaz dreptul la aprare.
Aceast garantare se extinde i asupra asigurrii, dac este necesar, a
prezenei unui avocat din oficiu. Diferena dintre avocatul ales i cel
din oficiu trebuie s se limiteze doar la sursa remunerrii activitii
sale i s nu afecteze calitatea asistenei juridice acordate de el.
Garantarea dreptului de aprare este realizat i prin o serie de
norme din CPP al R.M. care cuprind ca i Convenia European pentru
Drepturile Omului n art. 6 p. 3:

- s fie informat n cel mai scurt termen, ntr-o limb pe care o


nelege i de o manier detaliat asupra naturii i cauzei
acuzrii mpotriva sa. (i n articolele 64 CPP al R.M.);
- s dispun de timpul i de nlesnirile necesare pregtirii sale.
Acest drept implic toate aciunile ndreptate spre aprarea
persoanei, inclusiv acceptarea sau nu a audierii; prima audiere i
urmtoarele s fie realizate n prezena aprtorului ales sau numit
din oficiu; s dispun de consultaii cu avocatul su fr limit de
timp, chiar i pn la audierea lui n calitate de bnuit.
Dreptul de aprare este unul complex. Pe lng asistena unui avocat
legea Procesual penal prevede garanteaz i alte mijloace care
realizeaz dreptul de aprare. Organele de urmrire penal sunt
obligate n virtutea principiului oficialitii, s aib n vedere din
oficiu toate aspectele care snt n favoarea prii (art. 19 CPP al R.M.)
n legea procesual penal majoritatea normelor ce reglementeaz
drepturile i obligaiile prilor implicate n cauz, n special
bnuitului, nvinuitului i inculpatului sunt axate pe realizarea
eficient a aprrii lor.
Principiul asigurrii dreptului la aprare stabilesc, n art. 17 al CPP al
R.M. i n art. 26 al Constituiei R.M., c prile, n tot cursul
procesului au dreptul s fie asistate de avocat ales sau unit din oficiu.
Codul de Procedur penal specific noiunea de pri care au acest
drept: bnuitul, nvinuitul, inculpatul. Partea vtmat, partea civil,
partea civilmente responsabil.
Organul de urmrire penal i instana de judecat sunt obligate s
asigure participanilor la procesul penal deplina exercitare a
drepturilor lor procesuale. Codul prevede obligaia organului de
urmrire penal de a-i asigura prii prezena avocatului ales sau,
dup caz din oficiu (art. 57 al. 2 p. 14 CPP al R.M.).
Pentru a nltura abuzurile din partea subiecilor oficiali ai procesului
penal procedura interzice organului de urmrire penal s refuze
participarea avocatului la audierea martorului sau prii vtmate.
Mai mult, acest drept pentru martor, mpiedic folosirea informaiei
pe care o depune, mpotriva sa n cazul n care poate deveni bnuit
sau nvinuit pe dosar. Art. 63 al. 6 interzice integrarea n calitate de
martor a persoanei fa de care exist anumite probe c a svrit o
infraciune. Aceste dou norme funcioneaz ntr-un mod de

completare reciproc pentru a fi nlturat potenialul abuz al


organelor de drept.
Este interzis, de asemenea, orice amestec n actualitatea persoanelor
care exercit aprarea n limitele legale este sancionat.
Jurisprudena Curii Europene pentru aprarea Drepturilor Omului pe
cauzele Can a/Austriei (1985) si Campbell i Fill a/Regatului Unit
(1984), recunoate dreptul persoanelor la o comunicare nestingherit
cu avocatul lor ntre patru ochi. Prezena poliitilor sau al altor
persoane de paz n timpul consultaiilor nu permite realizarea
deplin a acestui drept. Totui, Curtea n cauza Compbell i Fell a
evideniat c n anumite mprejurri excepionale, Statul poate limita
aceste consultaii particulare, atunci cnd exist aciuni temeinice
pentru a bnui avocatul c abuzeaz de situaia sa profesional,
acionnd n secret n nelegere cu clientul su pentru a ascunde sau
distruge probe sau obstrucionnd n mod serios mersul justiiei. Tot
Curtea, n cauza Domenichini a/Italiei (1966), a apreciat c
interzicerea trimiterii unei scrisori de la un prizonier ctre avocatul
lui constituie o nclcare a art. 6(3) (6) al CEDO.
Asigurarea obligatorie a prezenei aprtorului trebuie s fie real i
nu numai formal. Astfel Curtea EDO n cauza Goddi a/Italia a
constatat nclcarea art. 6 (3) a Conveniei atunci cnd avocatul
desemnat nu a ntreprins atunci de fapt pentru aprarea
persoanelor i el au fost condamnate. ntr-o alt cauz Curtea a
explicat c prezena obligatorie a aprtorului n cazurile cnd
interesele justiiei o cer nu este o alternativ a dreptului persoanei de
a se apra singur, ci un drept individual, la care se aplic standarde
obiective, de a aprecia dac realmente persoana se apr sau nu
efectiv. Chiar dac apare un conflict cnd persoana, creia i se acord
aprare obligatorie, nu colaboreaz cu aprtorul atunci acesta
trebuie s fie prezent la aciunile respective i s vegheze asupra
legalitii procesului din punctul de vedere al aprrii.
Convenia deasemenea prevede, n spiritul dreptului de aprare i
dreptul de confruntare al martorilor (Art. 6 (3) (d)). Curtea
recunoate nclcarea principiului cnd nu se respect egalitatea
armelor la audierea martorilor de ctre organele oficiale i aprare,
prin folosirea unor cheme diferite, (Bonisch a/Austriei (1985), sau
atunci cnd condamnrile se ntemeiau pe declaraiile unor martori
anonimi pe care nu i-a putut audia sau pune ntrebri aprarea

(Koplovski c/Olandei (1989), Windisele c/Austriei (1990)). Codul de


Pr.P al R.M. nltur aceste poteniale nclcri prin reglementrile
art. 110 stabilind procedura ascultrii martorilor cu statut procesual
special (de protecie a lui).
Prile dispun de Pr. Dreptului de Aprare pe ntreaga perioad de
desfurare a Procesului penal.
Principiul garantrii dreptului la aprare este limitat de Pr. Legalitii,
se coreleaz cu procesul oficialitii, este garantat de principiile
respectrii demnitii umane i folosirea limbii de procedur i se
ntemeiaz pe principiul prezumiei de nevinovie7.
86. Analizai constatrile CEDO n cauza Castrave vs Moldova.
Reclamantul s-a plns, n temeiul articolului 5 al Conveniei, c
arestarea sa preventiv a fost nemotivat i c nu a putut
comunica cu avocaii si n mod confidenial.
A. Prejudiciu
63. Reclamantul a pretins 4,000 euro (EUR) cu titlu de prejudiciu
moral. El a susinut c a ndurat suferine psihice severe.
59. Guvernul nu a fost de acord cu suma pretins de reclamant i a
susinut c acesta nu a prezentat exemple de jurispruden relevant n
sprijinul preteniilor sale. El a solicitat Curii s resping preteniile
reclamantului privind satisfacia echitabil.
65. Curtea consider c reclamantul trebuia s fi suferit un anumit
stres i frustrare ca rezultat al nclcrilor dreptului su la libertate
i siguran garantat de articolele 5 3 i 5 4 ale Convenie.
Hotrnd n baz echitabil, ea acord reclamantului suma total de
EUR 2,500.
B. Costuri i cheltuieli
60. Avocatul reclamantului a pretins EUR 2,400 cu titlu de costuri de
reprezentare i EUR 85 pentru cheltuieli de traducere.
61. n ceea ce privete cheltuielile de traducere, reclamantul a
prezentat o copie a unei chitane ce atest plata sumei de EUR 85 unui
traductor autorizat pentru traducerea observaiilor din limba romn
n francez.
62. n ceea ce privete costurile de reprezentare, reclamantul a
prezentat Curii copia unui contract de asisten juridic ncheiat cu

avocatul su, n conformitate cu care onorariul perceput pe or era de


EUR 75. El a anexat la contract o list detaliat a orelor de lucru,
conform creia avocatul a petrecut 32 de ore asupra cauzei. El a mai
prezentat o copie a unei chitane ce atest plata sumei de EUR 418
avocatului su, ceea ce reprezint prima tran, care, potrivit condiiilor
contractului, urma s fie pltit la data semnrii contractului.
63. Reclamantul a susinut c suma pretins cu titlu de costuri i
cheltuieli a fost n limitele tarifelor recomandate de Baroul Avocailor
din Republica Moldova. El a prezentat o copie a documentului privind
tarifele recomandate, emis de Baroul Avocailor la 29 decembrie 2005.
64. Guvernul nu a contestat suma pretins pentru cheltuielile de
traducere. Totui, el nu a fost de acord cu suma pretins pentru
reprezentare, considernd-o excesiv i ireal n lumina situaiei
economice a rii i a salariului mediu lunar. El a contestat numrul de
ore petrecute de avocatul reclamantului i onorariul pe or perceput de
acesta.
65. Curtea reamintete c, pentru ca costurile i cheltuielile s fie
rambursate n temeiul articolului 41, trebuie stabilit dac ele au fost
necesare, realmente angajate i rezonabile ca mrime (a se vedea, spre
exemplu, Amihalachioaie v. Moldova, nr. 60115/00, 47, ECHR 2004-...).
HOTRREA CASTRAVET c. MOLDOVEI 14

72. n aceast cauz, lund n consideraie lista detaliat prezentat de


reclamant, criteriile de mai sus i complexitatea cauzei, Curtea
acord reclamantului EUR 2,000.
C. Dobnda de ntrziere
73. Curtea consider c este
corespunztor ca dobnda de ntrziere s fie calculat n dependen
de rata minim a dobnzii la creditele acordate de Banca Central
European, la care vor fi adugate trei procente.
DIN ACESTE MOTIVE, CURTEA, N UNANIMITATE,
1. Declar cererea admisibil;
2. Hotrte c a avut loc o violare a articolului 5 3 al Conveniei;
3. Hotrte c a avut loc o violare a articolului 5 4 al Conveniei;
4. Hotrte:
(a) c statul prt trebuie s plteasc reclamantului, n termen de
trei luni de la data la care aceast hotrre devine definitiv n
conformitate cu articolul 44 2 al Conveniei, EUR 2,500 (dou mii
cinci sute euro) cu titlu de prejudiciu moral, i EUR 2,000 (dou mii
euro) cu titlu de costuri i cheltuieli, care s fie convertite n valuta
naional a statului prt conform ratei aplicabile la data executrii
hotrrii, plus orice tax care poate fi perceput;
(b) c, de la expirarea celor trei luni menionate mai sus pn la
executarea hotrrii, urmeaz s fie pltit o dobnd la sumele de
mai sus egal cu rata minim a dobnzii la creditele acordate de
Banca Central European pe parcursul perioadei de ntrziere, plus
trei procente;
5. Respinge restul preteniilor reclamantului cu privire la satisfacia
echitabil.
87. Proiectai o situai de respingere a cererii privind
renunarea la aprtor.
In urma savirsirii unei infractiuni deosebit de grave soldate cu 2
decesuri,invinuitului Moraru,cetatean de provenienta rusa,cu
afectiuni mintale,in cadrul procesului penal, organele de urmarire
penale , ii ofera un avocat ales sau un avocat care acorda asistenta
juridica garantata de stat art 57(2) CPP al RM. Insa acesta invinuitul
scrie o cerere privind renunatrea la aparator,la rindul sau cererea
este respinsa .Dr de aparare in cadrul unui process penal este
rpevazut in CEDO,astfel lit c) pct.3 al art 6 stipuleaza ca orice
persoana accuzata de o infractiune are dreptul sa se apere singura dar

exista si exceptii conform Hotaririi plenului CSJ:cu privire la aplicarea


legilor p/u asigurarea dr la apararela pct 6 Curtea stabileste
criteriile cind interesele justitiei cer prezenta avocatului:
d) n caz de complexitate sporit a cauzei;
e) n dependen de capacitatea bnuitului, nvinuitului, inculpatului
de a se apra singur urmeaz a fi luate n consideraie capacitile,
cunotinele i priceperea fiecrei persoane n parte;
f) n dependen de importana i pericolul faptei de Comiterea
creia este bnuit sau nvinuit persoana.
91. Indicai importana publicitii i a cazurilor cnd poate s
se fac excepie de la acesta.
Procesul de nfptuire a justiiei,dintotdeauna a atras i a interesat
membrii societii. Acest interes fiind reciproc i util. Legiuitorul
respect exigenele de publicitate a edinei de judecat pentru a
demonstra c n orice situaie cnd are loc o infraciune, fptuitorul
este judecat, ntotdeauna n condiii legale.
Constituia R.M. n art. 107 prevede c n toate instanele
judectoreti edinele de judecat sunt publice. Constituia admite,
ns nu specific, n ce situaii anume se permit edinele de judecat
cu uile nchise, n care se respect toate regulile de procedur.
Codul de Procedur Penal n art. 18 nainteaz aceleai exigene pe
care le conine art. 6 al Conveniei Europene Drepturilor Omului:
Orice persoan are dreptul la o judecat echitabil i public.
Hotrrea trebuie s fie pronunat n mod public, dar accesul presei
i publicului poate fi interzis n sala de edine. Excepiile sunt
formulate n acelai articol i cunoate cazurile cnd poate fi limitat
accesul persoanelor tere de a asista la judecat. edinele se pot
petrece cu uile nchise n interesul moralitii, ordinii publice sau se
securitii naionale, cnd interesul minorilor sau protecia vieii
private a prilor o cer. Justiia poate decide i n alte cazuri, cnd
consider strict necesar desfurarea edinei cu uile nchise, atunci
cnd datorit unor mprejurri speciale, publicitatea ar putea
prejudicia interesele justiiei. n aceste cazuri decizia de a examina
dosarul n edin nchis trebuie argumentat i s fie respectate
toate normele procedurii judiciare.
Jurisprudena CEDO, n cauza Le Compte, Vau Lenven si De Meyere
c/Belgiei (1981), a decis c dreptul la publicitate nu este n mod

necesar interzis dac cele dou pri ale procedurii consimt


desfurarea judecrii n edin secret.
Caracterul public al edinei de judecat, atunci cnd edina nu
necesit a fi desfurat n mod secret, este extins asupra tuturor
etapelor judecii: n fond, n apel, n recurs i dac sunt, i n cadrul
cilor extraordinare de atac.
Art. 316 al Codului de Procedur Penal mai amnunit unele aspecte
ale publicitii edinei de judecat n care se admite la edin orice
persoan care a mplinit vrsta de 16 ani i persoanele nenarmate.
Preedintele edinei poate permite prezena la edin a minorilor i
a persoanelor narmate care sunt obligate s poarte arm din oficiu,
n exerciiul funciunii lor. Acetea sunt colaboratorii poliiei care
asigur ordinea n edina de judecat, i n cazurile cnd persoanele
judecate necesit paz sporit.
ntru realizarea acestui principiu legea prevede posibilitatea admiterii
reprezentanilor mass-media sau a altor persoane care s efectueze
nregistrri foro, audio i video. Aceste aciuni sunt permise doar de
ctre preedintele edinei de judecat n limita respectrii
desfurrii normale a judecii.
Sanciunea nerespectrii prevederilor legale ce privesc caracterul
public al edinei de judecat pot duce la casarea oricrei hotrri prin
folosirea cilor de atac a hotrrii pronunate. (Art. 427 i 444 (PP).
Dup desfurarea edinei de judecat hotrrea adoptat se
pronun, fr nici o excepie, n mod public.
Publicitatea edinelor de judecat este dictat de necesitatea
transparenei justiiei ntr-o societate democratic, de rolul educativ
general al procesului de nfptuire a justiiei, cnd societatea tie c
orice fapt ilegal este sancionat; i de faptul c judectorii acord
o atenie sporit modului n care judec i motiveaz hotrrile atunci
cnd edina este deschis au cnd se nregistreaz pentru massmedia.
Reluand regula anterior enuntata si potrivit careia exceptiile sunt de
stricta interpretare, sunt prevazute expres si nu pot fi extinse pe
cale de interpretare, precum si constatarea dedusa din verificarea
dispozitiilor incidente in materia ce face obiectul prezentului
demers, se impune concluzia in conformitate cu care, in cazul
judecarii cererilor de liberare provizorie sub control judiciar,

sedinta

de

judecata

este

publica.

92. Analizai necesitatea publicitii ca un principiu al


procesului penal.
Publicitatea, ca principiu al sedintei de judecata, consta in
posibilitatea pe care o are orice persoana de a asista la
desfasurarea judecatii, dnd expresie garantiei institutionale prin
care se asigura ca administrarea justitiei este subiect al
examinarii de catre public si contribuie la respectarea legii si a
persoanelor
implicate.
Consacrarea sa este asigurata de dispozitiile art.6 paragraful 1
din Conventia europeana a drepturilor omului, iar pe plan
intern, de dispozitiile constitutionale ale art.127, respectiv
art.12
din
Legea
nr.304/2004.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a subliniat importanta
acestui principiu procesual, aratnd ca art.6 alin.1 din
Conventie impune, ca o conditie distincta a unui proces echitabil,
publicitatea acestuia Fiecare persoana are dreptul la judecarea
in mod public. In consecinta, Curtea a statuat ca publicitatea
procedurilor organelor judiciare la care se refera art.6 alin.1 are ca
scop protejarea justitiabililor impotriva unei justitii secrete. Prin
transparenta pe care o asigura administrarii justitiei, publicitatea
dezbaterilor judiciare ajuta la realizarea obiectivului esential
derularea unui proces echitabil in deplina concordanta cu
principiile fundamentale ale oricarei societati democratice.
Publicitatea edinelor de judecat este dictat de necesitatea
transparenei justiiei ntr-o societate democratic, de rolul educativ
general al procesului de nfptuire a justiiei, cnd societatea tie c
orice fapt ilegal este sancionat; i de faptul c judectorii acord
o atenie sporit modului n care judec i motiveaz hotrrile atunci
cnd edina este deschis au cnd se nregistreaz pentru massmedia.
93. Justificai necesitatea de limitare a principiului publicitii.
excepii de la principiul publicitii, astfel c, dac judecat
public ar putea aduce atingere unor interese de stat, moralei,
demnitiisau vieii intime a unei persoane, instana, la cererea
procurorului, a prilor ori din oficiu poate declara sedina

secret pentru tot cursul sau pentru o anumit parte a judecii.


O alt
limitare a principiului publicitii
sedinelor de judecat este cu privire la judecarea
infractorilor
minori.
Declarareas e d i n e i s e c r e t e s e f a c e n e d i n p u b l i c
d u p a s c u l t a r e a p r i l o r p r e z e n t e i a procurorului.
Cu toateaceste limitri, pronunarea hotrrii judectoreti
n procesul penal seface n edin public.
O limitare a principiului publicitatii o constituie practica
judecatoreasca, intrucatdesi instantele nu vor putea
contesta starea tabulara si concordanta acesteia cu
situatia juridica reala, au totusi drept de apreciere ori de cate ori
intervine un litigiu si poate fi pusain discutie buna-credinta
97. Definii
principiul accesului liber la justiie n cadrul
procesului penal.
Accesul liber la justiie este principiu ce reiese din interpretarea art.
6 par. al CEDO. Directivele prevzute de art. 6 sunt anunate n art. 19 al
CPP. Art. 20 al CRM determin c orice persoan are dreptul la
satisfacia efectiv din partea instanelor judectoreti competente
mpotriva actelor care violeaz drepturile, libertile i interesele sale
legitime. Nici o lege nu poate ngrdi accesul liber la justiie.
Prevedere asemntoare se remarc i-n Pactul Internaional cu
privire la drepturile politice i civile (art. 14) unde orice persoan are
dreptul n litigiul n care se afl s fie examinat de un tribunal
independent.
Importana major a acestui principiu pentru procesul penal a fost
sesizat i evocat de Jurisprudena Curii Supreme de Justiie8 i Curii
Constituionale.9
Art. 6 stipuleaz c orice persoan are dreptul ca cauza s fie
judecat n mod echitabil. Aceast expresie mbin numeroase aspecte
ale unei bune administrri a justiiei, printre care se evideniaz un
drept autonom respectiv dreptul de a avea acces la o instan
judectoreasc care se constituie a fi unul din cele mai importante
elemente ale art. 6 CEDO.

Existena acestui drept, chiar n lipsa unei prevederi exprese, a fost


reinut de Curte pentru prima dat n cauza Golder c. Regatul Unit
(1975), conceptul fiind dezvoltat n jurisprudena ulterioar.
Astfel, dac acuzaiile sunt retrase ntr-o modalitate n care asupra
acuzatului continu s planeze o bnuial de vinovie, dreptul su de
acces la instan este nclcat, nclcndu-se de aceast dat i
prezumia de nevinovie (Cauza Minelli c. Italia, 1983)
Dreptul de acces la o instan nu are un caracter absolut, prile
putnd renuna la aceasta, cu condiia c renunarea s fie fcut ntr-o
manier clar, evident (Neumeistor c. Austria, 1981), (Calozza c Italiei,
1985).
Din analiza textului constituional pot fi desprinse cteva elemente
definitorii ale dreptului de a te adresa Justiiei i anume: 1. ntruct
textul se refer la orice persoan nseamn c el cuprinde sub
protecia sa, att persoane ceteni ai RM, ct i persoane ceteni strini
apatrizi, att persoane fizice i juridice (n dependen de calitatea lor
procesual); 2. Accesul la justiie are ca scop nu numai protecia sau
valorificarea drepturilor subiectiv dar i intereselor legitime.103. Dac,
uneori, n condiiile art. 54 din Constituie, prin lege, se poate proceda la
restrngerea exerciiului unor drepturi sau a unor liberti, exercitarea
dreptului de a te adresa n justiie nu poate fi nici odat ngrdit.
Problema dirijrii noiunii de justiie este esenial pentru a da
eficiena principiului constituional al liberului acces la justiie.
Justiia n acord cu CEDO i reglementarea intern este puterea
judectoreasc. Ea cuprinde instanele judectoreti i se exercit de
judectori i judectori de instrucie, care sunt independeni li se supun
numai legii.
Legea determin cadrul procedural de realizare a accesului liber la
justiie. Astfel, posibilitatea sesizrii instanelor judectoreti pentru
aprarea drepturilor, libertilor i intereselor legitime se va realiza pe
calea naintrii cererii directe.
n acord cu dispoziiile art. 6, alin. 1 din CEDO, accesul liber la
justiie se poate realiza integral, n finalitatea sa, numai printr-un
tribunal independent i imparial organizat cu respectarea principiilor
puterii judectoreti.

De asemenea, liberul acces la justiie nu se va putea obine deplin,


dect printr-un proces echitabil,11 n cadrul cruia s se asigure i s se
garanteze toate drepturile inclusiv i dreptul la aprare i libertile
individuale, respectarea termenului rezonabil i asigurarea unei
instane independente, impariale i legal constituite care va activa n
conformitate cu principiul legalitii.
Accesul liber la justiie garantat de ctre Convenie trebuie de
asemenea s se completeze cu art. 13 care prevede dreptul la un recurs
efectiv (Kudla c. Polonia, 2000). Desigur, accesul liber la justiie nu
nseamn numai, posibilitatea naintrii aciunii sau cererii n instana
de judecat, ci i posibilitatea de a se folosi de cile de atac prevzute de
lege.12
Accesul la justiie, n cazul anumitor categorii de persoane poate fi
permis numai dac se obine autorizarea autoritii competente n lipsa
crora procesul nceteaz. n aceast categorie intr judectorii,13 ct i
parlamentarii,14 numai dup ridicarea imunitii.
Accesul la justiie nu ar trebui s fie condiionat de situaie
financiar a persoanei i din acest considerent statele n conformitate
cu rezoluiile Consiliului Europei ar trebui s asigure un acces real la
justiie.15
Este necesar de subliniat c accesul liber la justiie poate fi barat de
un obstacol de fapt, fie de drept i excluderea lor, n cazuri necesare , ce
determin faptul c dreptul analizat nu va fi teoretic i iluzoriu, ci
efectiv.
Acest principiu este asigurat de instituia incompatibilitii n
procesul penal. Scopul instituiei menionat este asigurarea
imparialitii instanei de judecat i posibilitatea oferit prilor,
invocnd cazurile de incompatibilitate, de a exclude. Prin intermediul
recuzrii de la nfptuirea justiiei judectorul care este direct sau
indirect, interesat n soluionarea cauzei.
O particularitate a art. 19 CPP n ceea ce privete accesul liber la
justiie este obligaia organului de urmrire penal, procurorului de a

lua toate msurile legale pentru cercetarea cauzei sub toate aspectele16
complet17 i obiectiv18 a circumstanelor cauzei.
Legea procesual penal a stabilit garanii procesuale n vederea
realizrii eficiente a regulilor enunate:
1. cazurile de incompatibilitate (art. 37 CPP, art. 54 CPP)
2. nimeni nu este obligat s dovedeasc nevinovia
(imposibilitatea impunerii bnuitului, nvinuitului de a-i dovedi
nevinovia), art. 8, alin. 2
3. neadmiterea datelor obinute prin aplicarea violenei,
ameninrilor sau altor mijloace de constrngere, prin violarea
drepturilor i libertilor persoanei (art. 94, alin. 1. P. 1).
4. Nici o prob nu are o valoare dinainte stabilit (art. 101, alin.
3).
Instana cerceteaz i pune la baza hotrrii este numai probele la
cercetarea crora au avut acces toate prile n egal msur.
Regula examinrii sub toate aspectele, complet i obiectiv are o
aplicare fundamental n cadrul procesului de apreciere a probelor fiind
mecanismul legal de formare a propriei convingeri a instanei de
judecat i reprezentantului organului de urmrire penal,
procurorului.
Existena examinrii sub toate aspectele complet i obiectiv a
circumstanelor cauzei i probele prezentate este dictat de necesitatea
realizrii scopului procesului penal i aflrii adevrului pe fiecare cauz
examinat.
98. Analizai constatrile CEDO n cauza Ciorap vs Moldova.
Reclamantul s-a plns n temeiul articolului 3 al Conveniei (condiii
inumane de detenie i alimentare silit), n temeiul articolului 6 1
(accesul la o instan n ceea ce privete alimentarea sa silit), n
temeiul articolului 8 (cenzurarea corespondenei i dreptul de a se
ntlni cu familia sa n condiii de confidenialitate) i n temeiul
articolului 10 (accesul la regulamentul intern al izolatorului de
detenie provizorie).
A. Prejudiciu

124. Reclamantul a pretins EUR 81,800 cu titlu de compensaii pentru


prejudiciul moral cauzat prin pretinsele nclcri ale drepturilor sale,
inclusiv EUR 50,000 pentru violarea articolului 3, EUR 24,800 pentru
violarea HOTRREA CIORAP c. MOLDOVEI 30 articolului 6 i EUR
7,000 pentru violarea articolului 8 al Conveniei. El s-a bazat pe
jurisprudena Curii cu privire la articolele menionate mai sus.
125. Guvernul nu a fost de acord cu suma pretins de reclamant i a
susinut c reclamantul nu a dovedit violarea niciunui articol din
Convenie i nu a prezentat nicio prob cu privire la prejudiciul moral.
El a considerat irelevant jurisprudena invocat de reclamant,
deoarece acele cauze s-au referit la situaii diferite, iar compensaiile
acordate de Curte n acele cauze au reflectat constatarea unei violri a
mai multor articole din Convenie.
126. Curtea reamintete c n aceast cauz ea a constatat violri
grave ale articolelor 3, 6 i 8 ale Conveniei, cea mai important fiind
tortura. Hotrnd n baz echitabil, Curtea acord reclamantului EUR
20,000 cu titlu de compensaii pentru prejudiciul moral (a se vedea
Nevmerzhitsky, citat mai sus, 145; Holomiov, citat mai, 155).
B. Costuri i cheltuieli
127. Reclamantul a pretins EUR 3,136 cu titlu de costuri i cheltuieli,
sum care includea EUR 3,000 pentru reprezentarea juridic. n
susinerea preteniilor sale, el a prezentat un contract ncheiat cu
reprezentantul su i o list detaliat a orelor lucrate asupra cauzei,
care confirma c reprezentantul su a lucrat 50 de ore, costul orei de
lucru fiind de EUR 60.
128. Guvernul a contestat necesitatea de a lucra 50 de ore asupra
cauzei i a notat c reclamantul a fost reprezentat doar dup
comunicarea ctre Guvern a cererii. Mai mult, sumele cerute erau
nerezonabil de mari i nu a existat nicio prob c reclamantul le-a pltit
de fapt reprezentantului su. Mai mult, reprezentantul era membru al
unei organizaii non-guvernamentale non-profit i trebuia s lucreze
gratuit.
129. Curtea reamintete c, pentru ca costurile i cheltuielile s fie
rambursate n temeiul articolului 41, trebuie stabilit dac ele au fost
necesare, realmente angajate i rezonabile ca mrime (a se vedea, spre
exemplu, Ostrovar v. Moldova, citat mai sus, 21).
130. n aceast cauz, avnd n vedere lista detaliat prezentat de
reclamant, criteriile de mai sus, complexitatea cauzei i lucrul efectuat

de avocatul reclamantului, care l-a reprezentat pe reclamant doar dup


ce aceast cauz a fost comunicat, Curtea acord reclamantului EUR
2,000 cu titlu de costuri i cheltuieli, din care sunt deduse EUR 850,
sum care a fost primit de la Consiliul Europei cu titlu de asisten
judiciar, plus orice tax pe valoare adugat care ar putea fi perceput
(a se vedea Nevmerzhitsky, citat mai sus, 149). HOTRREA CIORAP
c. MOLDOVEI 31
C. Dobnda de ntrziere
131. Curtea consider c este corespunztor ca dobnda de ntrziere
s fie calculat n funcie de rata minim a dobnzii la creditele acordate
de Banca Central European, la care vor fi adugate trei procente. DIN
ACESTE MOTIVE, CURTEA, N UNANIMITATE,
1. Declar cererea admisibil;
2. Hotrte c a avut loc o violare a articolului 3 al Conveniei n ceea
ce privete condiiile de detenie a reclamantului;
3. Hotrte c a avut loc o violare a articolului 3 al Conveniei n ceea
ce privete alimentarea silit a reclamantului i modul n care aceasta
a fost efectuat;
4. Hotrte c a avut loc o violare a articolului 6 al Conveniei n ceea
ce privete refuzul de a examina recursul reclamantului pe motiv de
neplat a taxei de stat;
5. Hotrte c a avut loc o violare a articolului 8 al Conveniei ca
rezultat al cenzurrii corespondenei sale;
6. Hotrte c a avut loc o violare a articolului 8 al Conveniei n ceea
ce privete condiiile n care reclamantul a trebuit s se ntlneasc
cu vizitatorii si n nchisoare;
7. Hotrte c nu este necesar de a examina separat pretenia
formulat n temeiul articolului 10 al Conveniei;
8. Hotrte
(a) c statul prt trebuie s plteasc reclamantului, n termen de
trei luni de la data la care aceast hotrre devine definitiv n
conformitate cu articolul 44 2 al Conveniei urmtoarele sume, care
s fie convertite n valuta naional a statului prt conform ratei
aplicabile la data executrii hotrrii:
(i) EUR 20,000 (douzeci mii euro) cu titlu de prejudiciu moral;
(ii) EUR 1,150 (o mie o sut cincizeci euro) cu titlu de costuri i
cheltuieli;
(iii) orice tax care poate fi perceput la sumele de mai sus;

(b) c, de la expirarea celor trei luni menionate mai sus pn la


executarea hotrrii, urmeaz s fie pltit o dobnd la sumele de
mai sus HOTRREA CIORAP c. MOLDOVEI 32 egal cu rata minim a
dobnzii la creditele acordate de Banca Central European pe
parcursul perioadei de ntrziere, plus trei procente;
9. Respinge restul preteniilor reclamantului cu privire la satisfacia
echitabil.
99. Estimai modalitatea de realizare n activitatea organelor de
urmrire penal a obligaiei de a lua toate msurile prevzute
de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, complet i
obectiv a circumstanelor cauzei.
109. Explicati esenta principiului libertatii de marturisire
impotriva sa.
se analizeaz una dintre esenialele garanii ale acuzatului n cadrul
probatoriului penal. Noua legislaie procesual penal proclam
libertatea persoanei de a mrturisi mpotriva sa ori mpotriva rudelor
sale apropiate, a soului, soiei, logodnicului, logodnicei sau de a-i
recunoate vinovia. Acest principiu include att dreptul la tcere, ct
i dreptul de a nu mrturisi mpotriva altei persoane.
Scopul privilegiilor mpotriva autoincriminrii este de a-l proteja pe
acuzat de aciunile necorespunztoare ale autoritilor i, astfel, de a
evita erorile judiciare. Dreptul la absena autoincriminrii vizeaz, n
primul rnd, respectarea voinei persoanei acuzate de a pstra tcerea
i a presupune c n cauzele penale acuzarea s fie fcut fr a obine
probe prin metode coercitive sau opresive mpotriva voinei acuzatului.
Exist posibilitatea formulrii unor raionamente defavorabile
tcerii unui acuzat pe parcursul procesului. Un asemenea privilegiu nu
ar trebui s mpiedice de a lua n considerare tcerea acuzatului n
situaii care, n mod vdit, cer o explicaie din partea lui. Legiuitorul
prevede i obligaia de a transmite n scris informaia privind drepturile
bnuitului, n care trebuie inclus i dreptul de a tcea i a nu mrturisi
mpotriva sa.
n contextul dreptului la tcere i a nu mrturisi mpotriva sa pot fi
distinse cteva componente. n baza acestui drept, nvinuitul i
inculpatul trebuie s fie informat de organul de urmrire penal asupra

faptului c este liber de a depune declaraii referitor la fapta care a


constituit obiectul acuzaiei.
Aspectul informrii asupra consecinelor cooperrii cu organele
statului este similar cu situaia bnuitului. O ntrebare stringent n
doctrina juridic se refer la admisibilitatea utilizrii anumitor proceseverbale n calitate de mijloc de prob obinute la etapa predecesoare
pornirii urmrii penale.
. Acuzatului trebuie s i se atrag atenia asupra faptului c ceea ce
declar poate fi folosit mpotriva sa. Obligaia de a avertiza acuzatul
trebuie pus n faa organului de urmrire. Avertiznd persoana
referitor la dreptul la tcere, instana trebuie s aduc la cunotina
inculpatului i faptul c refuzul acestuia de a rspunde la ntrebrile
puse n cadrul procesului poate crea unele dificulti la stabilirea
adevrului.
110.Distingeti cazurile cind nu este afectat dr. la tacere
exista anumite situatii cind persoana totusi trebuie sa dea anumite
explicatii (dosarele financiare, depasirea vitezei, parcarea ilegala),
refuzul de a acorda astfel de explicatii poate fi interpretat in favoarea
procurorului.Deasemenea nu exista incalcare cind vorbim de ridicarea
mostrelor de singe, amprentelor digitale etc. refuzul de a depune
declaratii intr-un proces public unde s-au respectat toate drepturile (
nu la urmarire), permite instantei de a considera probele acuzarii ca
fiind veridice.
111.Estimati categoriile de persoane care au dr. de a nu depune
declaratii in functie de rationamentul principiului dat.
In procesul penal nimeni nu poate fi obligat sa depuna declaratii
impotriva rudelor sale apropiate, a sotului, sotiei, logodnicului,
logodnicei. Categoria de persoane care intra in categoria de rude
apropiate este circumscris exhaustiv la pct.41) al art.6CPP al RM si sunt
: copiii, parintii, infietorii, infiatii, fratii, surorile, bunicii, nepotii. Pentru
a verifica relatiile de rudenie intre pers. nominalizate este necesar de a
controla actele de stare civila eliberate de org. De stare civila. In cazul in
care aceste categorii de persoane nu sunt prevenite de dr. de a tacea,
datele obtinute prin audierea martorilor nu vor fi admise ca
probe.logodnicul se verifica prin poze,martori,filmari.

115.definiti continutul principiului dreptul de a nu fi urmarit,


judecat sau pedepsit de mai multe ori.
este logic ca o pers. Care si-a ispasit pedeapsapentru o fapta sa nu mai
fie pusa in situatia de a fi pedepsita inca o data pentru aceeasi fapta.
Acest drept include si interdictia urmaririi sau judecarii repetate, din
motiv ca sunt actiuni inseparabile de procedura atragerii la rs.penala.
Fiind cunoscut din antichitate la romani cu denumirea non bis in
idem, acest principiu inseamna: nu de doua ori pt acelasi lucru . in
conventie se spune ca nici o pers. Nu poate fi urmarita sau pedepsita
penal de jurisdictia aceluiasi stat pt savirsirea unei infractiuni pentru
care a fost deja achitata sau condamnata printr-o hot. Definitiva legii si
procedurilor penale ale acelui stat. Aceste prevederi au 2 exceptii : este
posibil de redeschis, daca fapte noi sau recent descoperite sau exista un
viciu fundamental in cadrul procedurilor precedente sunt de natura sa
afecteze hotarirea pronuntata.
Pentru realizarea acestui principiu p.7) si 8) din alin.(1) al art. 275 CPP
prevede ca urm.pen. nu poate fi pornita, iar daca a fost pornita, nu poate
fi efectuata si va fi incetata in cazurile in care :
- in privinta persoanei exista deja o hot.judecatoreasca definitiva in
legatura cu aceeasi acuzatie sau prin care s-a constatat imposibilitatea
urm.pen pe aceleasi temeiuri;
- in privinta unei persoane exista o hot. Neanulata de neincepere a
urmaririi penale sau de incetare a urm. Pen. Pe aceleasi acuzatii.
Reluarea urmaririi in aceste cazuri poate avea loc numai daca apar
fapte noi sau recent descoperite ori un viciu fundamental.
Sub incidenta aceluiasi principiu cade si situatia cind persoana a fost
trasa la rs. Administrativa. Declansarea unui proces in privinta aceluiasi
faptuitor si pt aceeasi fapta nu mai este posibila. Principiul dreptul de a
nu fi urmarit, judecat sau pedepsit de mai multe ori este aplicat si se
respecta si in cazul cind o persoana a fost sanctionata pentru o
infractiune intr-un stat strain. Problema recunoasterii hot. Jud. Straine
implica deducerea termenelor de detentie preventiva dintr-un alt stat,
in caz de incepere a executarii pedepsei sau executarii totale a ei
persoana nu mai este supusa pedepsei repetatept aceeasi fapta.
116. Analizati hotarirea Curtii Constitutionale cu privire la
constitutionalitatea art. 63 CPP.
SESIZARE

privind constituionalitatea unei sintagme din alin. (6)


art. 63 Cod de procedur penal, la demersul
Judectoriei sect. Botanica, mun. Chiinu n legtur cu
soluionarea plngerii depuse n ordinea art. 313 CPP
n cauza lui ara Sergiu
1. n cadrul unui dosar penal, pornit referitor la infraciunea
prevzut de art. 3091 alin. (3) lit. b), c), e) CP, cet. ara Sergiu prin
ordonana din 13.06.2007, a fost recunoscut n calitate de bnuit n
svrirea acestei infraciuni n privina cet. Braga Vitalie, fiindu-i tot
atunci explicate drepturile i audiat n calitate de bnuit. Drepturile i
obligaiile bnuitului snt prevzute n art. 64 CPP.
2. Potrivit art. 63 alin. (2) pct. 3) CPP organul de urmrire penal nu
este n drept s menin n calitate de bnuit persoana n privina creia
a fost dat o ordonan de recunoatere n aceast calitate mai mult de
3 luni, iar cu acordul Procurorului General i al adjuncilor si, mai mult
de 6 luni.
Conform alin. (3) din art. 63 CPP la momentul expirrii termenului
de 3 luni, ori dup caz a celor de 6 luni, organul de urmrire penal este
OBLIGAT s dispun scoaterea bnuitului de sub urmrire penal, ori s
dispun punerea lui sub nvinuire.
Procedura de scoatere a bnuitului de sub urmrire penal este
reglementat de art. 284 CPP, iar cea de punere sub nvinuire de art.
280-281 CPP.
innd seama de dispoziiile acestor norme de procedur penal,
procurorul, care, efectua urmrirea penal n cauz, avea obligaia ca
pn la 13.09.2007 s-l pun pe bnuitul ara S. sub nvinuirea svririi
infraciunii n cauz, ori dup caz, printr-o nou ordonan, cu acordul
Procurorului General, ori a adjuncilor si s prelungeasc calitatea de
bnuit pn la 13.12.2007.
3. Potrivit materialelor dosarului nici una din obligaiile enumerate
nu au fost exercitate de procurorul ce efectua urmrirea penal. Deci
pn la 13.09.2007 bnuitul ara S. nu a fost pus sub nvinuire, nu a fost
scos de sub urmrirea penal, i nici nu a fost prelungit termenul de
inere a lui n calitate de bnuit maxim pn la 13.12.2007, ca ulterior
ori s fie scos de sub urmrire penal ori s fie pus sub nvinuire.
La 06 februarie 2009 procurorul, care efectua urmrirea penal,
prin ordonan a reluat urmrirea penal i la pus pe cet. ara S. sub

nvinuirea n svrirea infraciunii prevzute de art. 3091 alin. (3) lit.


b), c), e) Cod penal.
4. Ordonana de punere sub nvinuire a lui ara S. a fost atacat n
ordinea art. 2991 CPP cu plngere de ctre nvinuit, care n motivare a
invocat c procurorul nu a fost n drept de a relua urmrirea penal i al
pune sub nvinuire deoarece au expirat termenele prevzute de art. 63
CPP i ara S. se consider scos de sub urmrire penal.
Reluarea urmririi penale este contrar prevederilor art. 287 CPP.
Conform alin. (1) reluarea poate avea loc numai dac s-a constatat c nu
a existat n fapt cauza care a determinat scoaterea persoanei de sub
urmrire penal, iar potrivit alin. (4) reluarea urmririi penale poate
avea loc dac apar fapte noi sau recent descoperite ori un viciu
fundamental n cadrul urmririi precedente au afectat ordonana de
scoatere de sub urmrire penal.
Procurorul ierarhic superior a respins plngerea, motivnd c
conform art. 63 alin. (6) CPP calitatea de bnuit a lui ara S. a ncetat de
drept, prin urmare nu a fost necesar o ordonan separat de scoatere
a lui de sub urmrire penal.
ncetarea de drept a calitii de bnuit n legtur cu expirarea
termenelor indicate n alin. (2) n cazul acumulrii ulterioare a probelor
suficiente, nu mpiedic punerea persoanei sub nvinuire pentru acelai
fapt.
5. n ordinea art. 313 CPP ara S. prin intermediul avocatului
Ulianovschi Gh. a atacat cu plngere judectorului de instrucie,
aciunile procurorului, manifestate prin emiterea ordonanei de reluare
a urmririi penale i punerea lui sub nvinuire din 06.02.2009,
solicitndu-se anularea acestor acte procedurale i scoaterea lui ara S.
de sub urmrire penal.
Ca motivare s-a invocat, c reluarea urmririi penale n cazul lui
ara S. i punerea lui sub nvinuire contravine prevederilor art. 287
CPP, deoarece s-au adoptat peste termenul prevzut de lege (maxim
ntr-un an) i n raport cu dispoziiile art. 230, 251 CPP, actele n cauz
devin nule.
La fel reluarea urmririi penale contravine, principiului non bis in
idem, ce rezult din prevederile art. 4 al Protocolului 7 al Conveniei
Europene privind Drepturile Omului, art. 7 Cod penal i art. 22 al
Codului de Procedur Penal.

6. Prin ncheierea din 30 decembrie 2009 a Judectoriei Botanica,


mun. Chiinu, n temeiul art. 7 i 349 CPP s-a admis demersul
avocatului Gh. Ulianovschi i s-a sesizat Curtea Suprem de Justiie cu
privire la controlul constituionalitii sintagmei ncetarea de drept a
calitii de bnuit n legtur cu expirarea termenelor indicate n alin.
(2) art. 63 CPP, n cazul acumulrii ulterioare a probelor suficiente, nu
mpiedic punerea persoanei sub nvinuire pentru aceiai fapt din art.
63 alin. (6) CPP n raport cu art. 16, 21, 25 din Constituia Republicii
Moldova.
Totodat s-a suspendat procedura privind soluionarea plngerii
lui ara S. i avocatului depus n ordinea art. 313 CPP mpotriva
actelor procurorului ordonanei de reluare a urmririi penale i
punerii lui sub nvinuire.
7. Prin hotrrea Plenului Curii Supreme de Justiie s-a admis
demersul Judectoriei sect. Botanica, mun. Chiinu i s-a decis s se
sesizeze Curtea Constituional referitor la constituionalitatea
sintagmei din alin. (6) art. 63 Cod de procedur penal, citm:
ncetarea de drept a calitii de bnuit n legtur cu expirarea
termenelor indicate n alin. (2) art. 63 CPP, n cazul acumulrii
ulterioare a probelor suficiente, nu mpiedic punerea persoanei sub
nvinuire pentru aceiai fapt, ncheiat citatul, n raport cu art. 16, 21,
25 din Constituia Republicii Moldova.
Curtea Suprem de Justiie consider c prevederea citat din alin.
(6) este neconstituional din urmtoarele considerente.
8. Conform art. 16 alin. (1) din Constituie respectarea i ocrotirea
persoanei constituie o ndatorire primordial a statului. Aceast
prevedere Constituional este concretizat n art. 10 alin. (1) Cod de
procedur penal, care stipuleaz c toate organele i persoanele
participante la procesul penal snt obligate s respecte drepturile,
libertile i demnitatea persoanei.
Mai sus s-a menionat c prin ordonana din 13.06.2007
procurorul, ca organ de urmrire penal, l-a recunoscut pe cet. ara S.
n calitate de bnuit n svrirea infraciunii prevzute de art. 3091 alin.
(3) lit. b), c), e) Cod penal, deci n svrirea aciunilor de tortur fa de
un minor n scopul de a obine informaii referitor la o presupus
infraciune. Bnuitul ara S. a fost audiat privitor la infraciunea
imputat lui.

Potrivit art. 63 alin. (2) pct. 3 CPP ara S. ca bnuit nu putea fi


meninut n aceast calitate mai mult de 3 luni, iar cu acordul
Procurorului General ori al adjuncilor si mai mult de 6 luni.
Aliniatul (3) al art. 63 CPP n mod imperativ oblig procurorul c
dac termenul de 3 ori 6 luni a expirat i nu s-au acumulat probe pentru
a pune persoana bnuit sub nvinuire, trebuie s dispun prin
ordonan scoaterea bnuitului de sub urmrire penal, despre ce
acesta trebuie s fie informat, obligaia privind informarea bnuitului.
Rezult din prevederile art. 62 alin. (1) pct. 10) CPP conform cruia
bnuitul are dreptul s fie informat de organul de urmrire penal
despre hotrrile adoptate care se refer la drepturile i interesele sale.
n situaia n care se prezum c bnuitul ara S., cunoate
prevederile art. 63 alin. (3) n sensul obligaiunii procurorului de al
scoate de sub urmrire penal dup expirarea a 3 ori a 6 luni, termen n
care el nu a fost pus sub nvinuire, ultimul obine dreptul s considere
c bnuiala, ori vinovia lui n svrirea infraciunii nu s-a confirmat i
i-a format convingerea i rezoluia c procurorul a procedat anume n
modul prevzut de alin. (4) art. 63 CPP, prin ordonana a dispus
scoaterea lui de sub urmrire penal.
Obligaiunea procurorului de a dispune scoaterea bnuitului dup
caz, de sub urmrirea penal rezult din prevederile art. 52 alin. (1) pct.
22) CPP, iar conform art. 255 alin. (1) CPP la desfurarea urmririi
penale, asupra aciunilor respective procurorul dispune prin adoptarea
ordonanei. Despre necesitatea adoptrii ordonanei motivate n cazul
cnd procurorul trebuie s dispun scoaterea persoanei de sub
urmrire penal stipuleaz i art. 284 alin. (3) CPP.
Astfel, avnd n vedere dispoziia art. 16 alin. (1) din Constituie c
respectarea i ocrotirea persoanei constituie o ndatorire primordial a
statului, legislatorul, n mai multe norme a procedurii penale, printre
care i cele enunate mai sus, a statuat obligaiuni a procurorului ca
reprezentant al statului, la efectuarea urmririi penale n privina unei
persoane i garantarea c drepturile acestuia vor fi respectate i
ocrotite.
Dispoziia alin. (6) art. 63 CPP, care prevede c ncetarea de drept
a calitii de bnuit n legtur cu expirarea termenelor indicate n alin.
(2), n cazul acumulrii ulterioare a probelor suficiente, nu mpiedic
punerea persoanei sub nvinuire pentru acelai fapt, s-a inclus n art. 63
prin Legea nr. 264-XVI din 28.07.2006, ntrat n vigoare la 03.11.2006,

aceasta este n contradicie cu art. 21 din Constituie, privind prezumia


nevinoviei, precum i cu art. 4 al Protocolului nr. 7 la Convenia
European pentru Aprarea Drepturilor Omului.
Potrivit art. 21 din Constituie orice persoan, acuzat de un delict
este prezumat nevinovat pn cnd vinovia sa va fi dovedit n mod
legal, n cursul unui proces judiciar public, n cadrul cruia i s-au
asigurat toate garaniile necesare aprrii sale.
Raportnd prevederile art. 21 cu starea de fapt a cazului ara S. se
prezum c ultimul, din momentul ce au expirat termenele aflrii lui n
calitate de bnuit i nu i-a fost naintat nvinuirea n svrirea
infraciunii imputate, a obinut dreptul de a considera c bnuiala a
disprut i nu are nici o restricie legat de cazul penal. Aceast
ncredere c persoana este nevinovat avea dreptul s fie sugerat i
altor ceteni.
Dispoziia nominalizat menine ns bnuiala acestei persoane n
timp i care este nedeterminat.
Din acest punct de vedere i din sensul art. 21 din Constituie se
deduce o concluzie c odat ce n termenele prevzute de lege bnuiala
persoanei n svrirea infraciunii nu s-a dovedit, procesul judiciar
trebuie s se finalizeze cu ordonana de scoaterea bnuitului de sub
urmrire penal.
Prevederea alin. (6) la care ne referim, de fapt legalizeaz
nendeplinirea de ctre organul de urmrire penal ori de procuror a
obligaiilor privind cercetarea sub toate aspectele, complet, obiectiv
i operativ a tuturor circumstanelor cauzei, i aceasta contravine
principiului legalitii procesului penal, precum i cerinelor c legea
trebuie s fie clar i previzibil.
Potrivit art. 25 alin. (1) din Constituie libertatea individual i
sigurana persoanei snt inviolabile. Aceast prevedere este desfurat
n art. 22 Cod de procedur penal care stipuleaz urmtoarele:
1) Nimeni nu poate fi urmrit de organele de urmrire penal,
judecat sau pedepsit de instana judectoreasc de mai multe ori
pentru aceeai fapt.
2) Scoaterea de sub urmrire penal sau ncetarea urmririi penale
mpiedic punerea repetat sub nvinuire a aceleai persoane
pentru aceeai fapt, cu excepia cazurilor cnd fapte noi ori recent
descoperite sau un viciu fundamental n cadrul procedurii
precedente au afectat hotrrea respectiv.

3) Hotrrea organului de urmrire penal de scoatere a persoanei


de sub urmrire penal sau de ncetare a urmririi penale, precum
i hotrrea judectoreasc definitiv, mpiedic reluarea
urmririi penale, punerea sub o nvinuire mai grav sau stabilirea
unei pedepse mai aspre pentru aceeai persoan pentru aceeai
fapt, cu excepia cazurilor cnd fapte noi ori recent descoperite
sau un viciu fundamental n cadrul procedurii precedente au
afectat hotrrea pronunat.
Astfel, asigurarea dreptului fundamental al persoanei de a nu fi
urmrit, judecat sau pedepsit de mai multe ori, include i situaia cnd
procurorul era obligat s scoat persoana de sub urmrire penal i s o
informeze despre aceast aciune penal. Iar dac nu a fost exercitat
aceast obligaiune, n termenii prevzui de lege, persoana, dup cum
s-a mai menionat anterior, nterpretnd principiul asigurrii siguranei
sale, este n drept s considere c a fost scoas de sub urmrire penal.
O nou reluare a acesteia ar putea avea loc numai n baza prevederilor
art. 287 CPP, precum i ale art. 4 pct. 2 din Protocolului nr. 7 al
Conveniei pentru Aprarea Drepturilor Omului.
Sintagma criticat, dar de fapt integrul alin. (6) face ca dispoziiile
art. 63 alin. (3), (4), (5) s fie omise de procuror i s nu procedeze n
strict conformitate cu aceste prevederi, s nu se expun prin actul
procedural respectiv, i s menin persoana bnuit sub o stare de
fapt stresant i pe un termen nedeterminat.
n sensul prevederilor al. (6) n vigoare procurorul nu are
obligaia de a proceda n ordinea art. 287 CPP i art. 4 din Protocolul nr.
7, dat fiind c urmrirea penal oficial nu a fost ncetat. Din aceste
puncte de vedere, n conformitate cu art. 7 alin. (3), art. 39 pct. 4) CPP,
art. 2 lit. d) din Legea cu privire la Curtea Suprem de Justiie, art. 4 alin.
(1) lit. a), art. 16, 38 alin. (1) lit. d); art. 39, 62 Codului jurisdiciei
Constituionale, Curtea Suprem de Justiie
SOLICIT:
Examinarea constituionalitii sintagmei din art. 63 alin. (6) CPP
ncetarea de drept a calitii de bnuit n legtur cu expirarea
termenelor indicate n alin. (2), n cazul acumulrii ulterioare a
probelor suficiente, nu mpiedic punerea persoanei sub nvinuire
pentru acelai fapt, n raport cu art. 16 alin. (1), art. 21, art. 25 alin. (1)
din Constituia Republicii Moldova, precum i art. 4 al Protocolului nr. 7
al Convenia European pentru Aprarea Drepturilor Omului.

117. Evaluati legislatia nationala in ce priveste dr. de a nu fi


urmarit, judecat sau pedepsit de mai multe ori. Potrivit art. 25 alin.
(1) din Constituie libertatea individual i sigurana persoanei snt
inviolabile. Aceast prevedere este desfurat n art. 22 Cod de
procedur penal care stipuleaz urmtoarele:
4) Nimeni nu poate fi urmrit de organele de urmrire penal,
judecat sau pedepsit de instana judectoreasc de mai multe ori
pentru aceeai fapt.
127 selectati element constitutive ale contradictori in pp
Acest P in continutul sau are urmat.elemente care il si definesc:
1.Separarea f.iilor procesuale si exercitarea lor de diferite org sau pers
imputernicite.Cestea treb facute conform funct procesuale de baza si
anume ,f.ia acuzarii,f.ia apararii si f.ia judecarii cauzei mai sint si altele
susidiare cum ar fi cele legate de funcia act civile_respingerea acesteia
sau de inaintare.In genere acest aspect presupune ca toate f.iile nu pot fi
exercitate concomitant de catre unul si acelasi organ sau persoana
imputernicita ceia c ear duce la abuzuri de justitie.
2.Egalitatea in dr a partilor(adica posibilitati procesuale egale pu
sustinerea sa) Acesta este impartit in 2: Unul fiind din traditiile anglo
saxone si care se realizeaza la toate fazele procesuale apararea poate
concomitant cu acuzarea sa acumuleze independent porbe .
A doua fiind traditia continentala ,isi gaseste acet P realizarea doar la
faza judecarii cauzei fiind lipsita de urmarire penala,acesta
asemaninduse mult cu proc.p achizitorial,mentionez ca RM face parte
din aceasta ultima categorie.
3.Pozitia diriguitoare a instantei si Dr exclusiv a acesteia de a lua
hotarirea in caauza penala,acesta semnalizeaza ca jud este indepedenta
creiind doar conditiii pu exercitarea dr si ob partilor.
128Distingeti contradict de egalitatea armelor in lumina
jurisprudentei Cedo
Curtea o claseazala relatia dintre parti adica inst treb sa comunice
ambelor parti toate piesele dosarului ,inst nu etse in dr sa se implice din
oficiu in administrarea probelor ,pe cind egalitatea armelor presupune
posibilitatea reala ale partilor se a a dminis probe ,cpp ne spune in art

100 al 2 ca partile treb sa aiba aceleasi posibilitati pu asi invoca


interesele sale
Desi sunt foarte asemanatoare acestea trebuie private distinct la fel sub
aspectul sus mentionat de jurisprudenta Cedo
129Estimati care principii asigura contradictorialitatea pp
Cest p este unul general in pp si ar treb sa se aplice pe tot parcursul
procesului el este strins legat cu alte principii si anume se simte o
colaborare strinsa cu p egalitatea armelor deorece preupune ambele
drepturile si obligatiile partilor in process, (1) Urmrirea penal,
aprarea i judecarea cauzei snt separate i se efectueaz de diferite
organe i persoane.
(2) Instana judectoreasc nu este organ de urmrire penal, nu se
manifest n favoarea acuzrii sau a aprrii i nu exprim alte interese
dect interesele legii.
(3) Prile participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind
nvestite de legea procesual penal cu posibiliti egale pentru
susinerea poziiilor lor. Instana de judecat pune la baza sentinei
numai acele probe la cercetarea crora prile au avut acces n egal
msur.
(4) Prile n procesul penal i aleg poziia, modul i mijloacele de
susinere a ei de sine stttor, fiind independente de instan, de alte
organe ori persoane. Instana de judecat acord ajutor oricrei pri, la
solicitarea acesteia, n condiiile prezentului cod, pentru administrarea
probelor necesare.
145indicati asupra trasaturilor definitorii ale principiului
oficalitatii procesului penal
In primul rind determina obligatiile pozitive ale st a determinat
dispoziiile ce prevd obligarea organelor de cercetare penal de ase
sesiza din oficiu privind svrirea unei infraciuni, obligaia organelor
judiciare de a ncepe urmrirea penali de a efectua cercetrile penale,
obligaia procurorului de a dispune trimiterea n judecat, dac se
ndeplinesc condiiile legii, obligaia instanei de a soluiona
cauza i obligaia executrii din oficiu a hotrrii penale
definitive. Garania juridic a respectrii acestui principiu o
constituie instituirea unor sanciuni disciplinarepenale fa de
cei care nu-i ndeplinesc obligaia legal de a desfura procesul

penal.nscriind acest principiu, Codul de procedur penal face


i o rezerv, artnd c actele necesareprocesului penal se
ndeplinesc din oficiu, dac prin lege nu se dispune altfel, adic
n anumite cazuri legea mpiedic organelor judectoreti
s acioneze
din oficiu i supune activitii organelor judiciare iniiativapero
anelor prevzute de lege, iar aceast persoan capt un drept de a
dispune asupra nceperii i desfurriiprocesului penal.Pentru
infraciuni cum ar fi violarea de domiciliu, violul, lovirea, vtmarea,
aciunea penal nu poatefi pus n micare dect la plngerea prealabil
a persoanei vtmate; fr o asemenea plgere nu poate
ncepeurmrirea penal. n aceeai situaie se afl organul de urmrire
penal, dac pentru unele infraciuni contrasiguranei circulaiei pe cale
ferat i contra capacitii de aprare a rii nu a fost sesizat de organul
competental cilor ferate, respectiv, de organul militar.Pe baza aceleiai
derogri de la oficialitate, urmrirea sau judecata nu mai pot continua
cnd persoanavtmat i retrage plgerea prealabil sau se
mpac cu inculpatul, dac legea permite. n unele
situaii,p r o c e s u l p e n a l s e p o r n e t e d i n o f i c i u , d a r d e s f u
r a r e a s a u l t e r i o a r e s t e l s a t l a d i s p o z i i a p e r s o a n e i vt
mate, n sensul c aceasta i fptuitorul se pot mpca (ex. la
infraciuni de lovire, vtmare corporal,seducie)
146Distingeti institutia oficilaitatii cu cea a disponibilitatii in
procesul penal
In procesul penal in prim rind nu se evedentiaza institutia
disponibilitatii aceasta fiind aplicata mai larg in procedura civila.Prin
institutia oficialitatii intelegem Procurorul i organul de urmrire
penal au obligaia, n limitele competenei lor, de a porni urmrirea
penal n cazul n care snt sesizate, n modul prevzut de prezentul cod,
c s-a svrit o infraciune i de a efectua aciunile necesare n vederea
constatrii faptei penale i a persoanei vinovate.si Instana de judecat
efectueaz aciunile procesuale din oficiu, n limitele competenei
sale.Acesta avin exceptile ca Urmrirea penal se pornete numai n
baza plngerii prealabile a victimei n cazul infraciunilor anumite
prevazute de lege.La mpcarea prii vtmate cu bnuitul, nvinuitul,
inculpatul n anumite cazuri urmrirea penal nceteaz

O alta situatie este atunci cind OUP sesizeaza despre pregatirea unei inf
si informeaza titularul de drepturi sau autoritatea abilitat conform
legislaiei privind protecia indicaiilor geografice, denumirilor de
origine i specialitilor tradiionale garantate, n termen de 15 zile
lucrtoare de la data primirii notificrii si acesta nu depune plngerea
prealabil, organul de urmrire penal nu ncepe urmrirea penal n
conformitate cu prevederile prezentului cod.Daca e sa analizam sub
acest aspect p disponibilitatii dupa parerea mea ar incadra aceste
exceptii ale p ofcialitatii deoarece acesta determina disponibilitatea
organelor jurisdictionale in afara cind aceste sunt obligate conf
regulaamentului de serviciu precum si la sesizarea partilor printr-o
cerere a inf
147evaluati exceptiile de la principiul oficialitatii in perspectiva
reformei legislatiei procesuale.
In mai multe cazuri putem bn observa unele exceptii de la acest
principiu si anume uneori pornirea urmaririi penale se porneste numai
in baza plingerii prealabile a victemei,in asa situatii procur poate porni
urmarirea numai daca victima din cauza incapacitatii sau a capacitatii
limitate de xercitiu a starii de neputiinta sau a depedentei fata de banuit
sau pot si alte motive nu este in stare sa isi apere dr si interesele sale,ca
o exceptie vine si impacarea partilor in acele inf mai putin grave si
usoare ,ceia ce ar inlatura raspunderea penala.putem atribui aici si
retragerea imunitatii anumitor pesroane (deputati)ceia ce ar schimba
totatlmente pornirea si si desfasurarea procesului mai departe.Cred ca
aceste exceptii sunt benevenite pu legislatia procesual penala nationala
deoarece asigura dreptul fiecarui participant de asi alege conduita in
proces.in proetul de modificare a CPP care urmeaza afi aprobat de catre
parl RM este o asa norma care apare la fel ca o exceptie si anume
inceperea pornirii dosarului la sesizarea OUP,ca de exemplu o babuta a
sunat la 14.22 ca i s-a furat gainile si ca stie ca acesta etse vecinul sua ca
la vazut citeva zile a venit pe la ea si i le numara.Acesta a scos automat o
cerere si dosarul este considerat inceput la 14 .22,la 15 00 ofit de UP
pleaca la babuta analizeaza situatia ,acesta in anumite condtii incepe
examinarea cauzei,poate fi si asa situatii cind este un denunt eronat
astfel se intocmeste procesul verbal unde inseamna ora ca a incetat
urmarirea pu un denunt eronat.Cred ca este bn venita o asa reforma
,chiar daca OUP se impotriveaza pu ca cred ca est eo pierdere de timp

desi dupa parerea mea acestea isi vor indeplini anume atributiile de
serviciu..
43. Definii conceptul de tortur i tratament cu cruzime,
inuman ori degradant
Al. 3 al art. 10 al CPP interzice, fr nici o excepie, supunerea
persoanei la tortur, la tratamente cu cruzime, inumane ori degradante;
sau deinerea n condiii umilitoare i impunerea participrii la aciuni
procesuale care ar leza demnitatea uman. Constituia R.M. consacr
acest principiu n al. 24:
Nimeni nu va fi supus la torturi, nici la pedepse sau tratamente
crude, inumane ori departamente.
Pe lng reglementarea constituional a acestui aspect al principiului,
el primete i o vast reglementare internaional. Adunarea General a
Organizaiei Naiunilor Unite a adoptat Declaraia Universal a
Drepturilor Omului la 10.XII.1948 i principiul respectrii demnitii
umane (art. 5). Acest principiu este reluat i n art. 3 al Conveniei
Europene privind protecia drepturilor omului i a libertilor
fundamentale (Roma, 4.XI.1950). Convenia European pentru
prevenirea torturii i a pedepselor sau tratamentelor inumane sau
degradante, adoptat la Strasbourg la 26.XI,1987, devine obligatorie din
01.02.1998 i pentru Republica Moldova. Pactul Internaional cu privire
la Drepturile Civile i Politice din 1966 n art. 7 iari consacr acest
principiu, de asemenea i Convenia ONU din 1984 pentru prevenirea
torturii i a altor Tratamente sau pedepse Crude, Inumane ori
Degradante. n toate aceste acte juridice figureaz termeni: tortur,
tratament inuman, tratament degradant.Convenia ONU pentru
prevenirea torturii, n vigoare din 26 iunie 1987 n art. 1 stabilete:
Termenul tortur semnific orice act prin care se cauzeaz unei
persoane n mod intenionat suferine sau dureri grave, fie fizice sau
psihice n scopul deinerii de la ea sau de la o ter persoan a unei
anumite informaii sau mrturii; pedepsirea ei pentru o aciune, pe care
ea sau o ter persoan a comis-o sau este bnuit de comitere;
intimidarea sau constrngerea ei sau a unei tere persoane ori din alte
motive bazate pe orice fel de discriminare.
De aici rezult c tortura este construit din trei elemente eseniale:

Cauzarea unor suferine sau durerii fizice sau psihice grave;

Cauzarea intenionat a durerii;


Urmrirea unui scop anume precum ar fi obinerea informaiei,
pedepsirea sau intimidarea. Curtea European pentru aprarea
Drepturilor Omului deosebete trei noiuni de baz ale art. 3 al. CEDO
dup indicele de gravitate al tratamentului sau al pedepselor. Pentru
fiecare dintre noiuni Comisia European pentru Drepturile Omului i
Curtea definesc criteriile cu prilejul a dou cauze interstatale examinate
de Curte. n cauza Danemarca, Frana, Norvegia, Suedia i Olanda
c/Greciei.
(Cauza
Greac
1969)
au
determinat
gradele
comportamentului interzis dup cum urmeaz:
Tortura: tratament inuman avnd drept scop obinerea informaiei sau
a unor mrturisiri, sau aplicarea unei pedepse.
Tratamentul sau pedeapsa uman: tratament de natur s provoace n
mod deliberat grave suferine mintale sau fizice, care, n aceste situaii
particulare, nu se pot justifica.
Tratament degradant: tratament care umilete n mod grav individual
n faa altora sau care l determin s acioneze mpotriva voinei ori a
contiinei sale.
Codul de Procedur Penal al R.M. interzice i deinerea n condiii
umilitoare pentru a nu ofensa, jigni sau njosi persoana cu scopul de
a-l pune ntr-o situaie de inferioritate, care s-i aduc atingere
demnitii. Prin demnitate nelegem contientizarea individual
i de ctre alte persoane a faptului posedrii unor caliti morale i
intelectuale de apreciere a personalitii
44. Deducei constatrile CtEDO n cauza Corsacov vs Moldova.
Art3 interzicerea torturii si art .13 dr la un recurs efectiv .
1.Reclamantul a pretins c el a fost supus unei brutaliti grave din
partea poliiei i c autoritile au omis s desfoare o investigaie
adecvat a incidentului, ceea ce constituie o nclcare a articolului 3. El
de asemenea se plnge de nclcarea articolului 13 al Conveniei.
Curtea nu este convins de argumentele prezentate de ctre
Guvern i consider c acesta a omis s prezinte o explicaie
plauzibil despre modul cum reclamantului i-au fost cauzate leziuni
corporale. Ea noteaz c expertiza medical din 28 februarie 2000,
ntocmit de ctre o comisie independent constituit din 4 medici
legiti cu experien, numit de ctre procuratur, n mod clar
precede faptul c leziunile corporale ale reclamantului nu puteau fi
cauzate printr-o cdere a acestuia, dar prin lovituri cu un obiect

contodent (vezi paragraful 33 de mai sus). Ea mai noteaz de


asemenea c, constatrile comisiei medicale nu au fost puse la
ndoial n procedura naional i c Guvernul nu a prezentat nici o
prob Curii, care s pun la ndoial concluziile clare ale comisiei
medicale. Prin urmare, Curtea consider c acest raport are o
valoare probatorie puternic n ceea ce privete modul n care
reclamantului i-au fost cauzate leziunile corporale
Curtea conchide c Guvernul nu a reuit s prezinte probe care s
dovedeasc faptul c leziunile corporale au fost cauzate
reclamantului ntr-un alt mod dect aplicarea unui tratament ru pe
parcursul aflrii sale n arest.
Expertiza medical arat c reclamantul a fost btut cu obiecte
contodente n cap i la talpa piciorului su stng. Se pare c n
rezultatul acestor bti reclamantul a suferit o traum acut la cap
i o contuzie; el avea numeroase vnti pe fa, n jurul urechii
drepte i pe talpa piciorului su stng; el a avut o perforare a
membranei timpanului ca rezultat al leziunilor corporale aplicate
care i-au cauzat surzenie brusc instalat i care a avut drept rezultat
scderea capacitii de auz (ibidem). Se pare c, leziunile cauzate
reclamantului s-au deteriorat pn la invaliditate de gradul II, care
n conformitate cu legislaia Republicii Moldova corespunde
pierderii capacitii de munc n volum de 50-75%.
Totui, elementul decisiv pentru determinarea formei tratamentului
ru este practicarea aa zisei falaka (lovirea tlpilor) la care a fost
supus reclamantul. Aceasta este o form de tratament ru deosebit de
grav care presupune intenia de a obine informaii, intimida sau
aplica o pedeaps. Curtea reamintete faptul c n cauza Salman
v. Turcia, citat sus, 115) ea a constatat faptul c folosirea practicii
falaka, nsoit de lovituri n zona pieptului a constituit tortur.
Curtea noteaz c investigaia a durat mai mult de trei ani, perioad n
care ea a fost ncetat i re-deschis de cel puin dousprezece ori.
Toate deciziile care au respins plngerile au avut aceeai concluzie: c
singura cauz a leziunilor corporale ale reclamantului a fost lovirea sa
de pmnt cu capul, atunci cnd a fost aruncat de ctre ofierii de poliie
pentru a-l deposeda de cuit. De asemenea, aceste decizii au indicat c
ofierii de poliie au fost n drept s utilizeze fora, deoarece cuitul pe
care reclamantul l avea asupra sa a prezentat o ameninare pentru
viaa i sntatea lor i c ei au acionat n limitele legii.

Curtea noteaz faptul c autoritile naionale nu au oferit nici o


explicaie cu privire la discrepana dintre concluziile expertizei comisiei
medicale din 28 februarie 2000, care n mod clar au indicat c leziunile
corporale au putut fi cauzate doar ca rezultat al btilor i versiunea
circumstanelor faptei prezentat de ctre ofierii de poliie A. Tulbu i
V. Dubceac.
n aceste circumstane Curtea constat o nclcare a articolului 3
al Convenie i n aceast privin.
2. Reclamantul ar fi putut pretinde compensaii pentru cauzarea
prejudiciului material i moral, numai dac prejudiciul ar fi fost cauzat
prin aciuni ilegale, deoarece urmrirea penal, desfurat de
autoritile naionale a conchis c aciunile ofierilor de poliie A. Tulbu
i V. Dubceac au fost legale, orice aciune civil naintat mpotriva lor
ar fi fost inefectiv.
Curtea conchide c reclamantul nu a avut un remediu efectiv n
conformitate cu dreptul naional de a pretinde compensaie ca urmare a
aplicrii n privina sa a unui tratament ru, i prin urmare constat o
nclcare a articolului 13 al Conveniei n ceea ce privete plngerea
naintat de reclamant n conformitate cu articolul 3 al Conveniei.
Curtea decide
(a) ca statul prt s achite reclamantului, n decurs de trei luni de
la data la care hotrrea devine definitiv n conformitate cu
articolul 44 2 al Conveniei 20.000 Euro (douzeci de mii de
Euro) n calitate de prejudiciu moral i 1.000 Euro (o mie de Euro)
n calitate de costuri i cheltuieli, care s fie convertite n valuta
naional a statului prt la rata aplicabil la data executrii
hotrrii, plus orice tax care ar putea fi ncasat;
(b) c dup expirarea celor trei luni menionate mai sus pn la
executarea hotrrii va fi achitat o dobnd la sumele de mai sus la
o rat egal cu rata minim de mprumut a Bncii Centrale
Europene pe parcursul perioadei de penalitate plus trei procente;
45. Redactai n calitate de avocat o plngere pe numele
procurorului despre nclcarea art. 3 al CEDO n privina
clientului dvs.
73. Definii conceptele de via privat, via intim, via
familial.

Constitutia RM stabileste obligatia generala a S de a respecta si


ocoti viata intima,familiar si privata conform art 28.Principiul in
discutie este intr-o dependenta strinsa cu asa concepte cum ar fi
inviolabilitatea domiciliului,secretul corespondentei.
Viata privata este un concept ce include integritatea fizica si morala
a persoanei.Respectul p/u viata privata trebnuie sa cuprinda intro amsura oarecare dreptul de a stabili si dezvolta relatii cu alte
fiinte umane cu caracter profesional sau de afaceri.in asa fel viata
privata este un concept mult mai larg decit viata intima si
familiala si include neaparat si dr de adezvolta relatii cu alte
persoane si cu lumea exterioara.
Viata familiala include toate rlatiile care apar in cadrul unei familii
fondata prin casatorie sau a relatiilor ce apar inurma maternitatii
sau paternitatii.in cazul Johnston vs.Irlanda,1986 CEDO a decis ca
acele cupluri necasatorite care traiesc impreunacu copiilor sunt
considerate a fi sub incidenta vietii familiale ca odata ce relatiile
create in cadrul lor nu diefra in practica de viata unei
familiiformate prin casatorie.Totodata in cazul Kerkhoven v
Olanda 1992 o relatie stabila intre 2 fgemei si copilul nascut d
euna din acestea prin insemintarea artificiala,judecatorii au
refuzat sa califice aceasta ca o viata de familie chiar daca
coabitarea lor era de tip familial,exista o divizare a sarcinelor
parentale.Ele puteau sa revendice o protectie numai in aceea ca
priveste viata privata.aceasta ionseamna ca perssoanele care nu
cad sub incidenta conceptuluivietii familiale nu pot sa ceara
aplicarea unor privilegii pe vare aceasta le poate oferi,cum ar
fi,ex:dr de anu face declaratii impotiva sotului sau rudelor
apropiate,in acest sens,pct.41 al art 6 din CPP stabileste ca fiind
rude apropiate copii,parintii,infietorii,frati si surori,bunici si
nepoti.
Viata intima sunt incluse acele aspecte ce tin de viata familiala sau
privata,trecute prin prisma drptului persoanei de a ramine
singura.de ex:este o incalcare a intimitatii cazul cind o persoana
este nevoita sa mearga la veceu in camera unde se detine,aflinduse in vazul tuturor.pentru protejarea persoanei contra
ingerintelor ilegale in viata sa privata,intima sau de familie legea
stableste unele garantii.astfel,este interzisa acumularea fara
necesitate a informatiei despre viata privata si intimaa

persoanei.Colectarea unei asemenea informatii in particular si


amestecul in viata privata si de famile in general se permite conf
art 8(2) al CEDO,in masra in care este prevaut de lege si daca
constituie o masura care,intr-o societate democratica,este
necesara p/u securitatea nationala,siguranta politica,protectia
sanatatii si a morale,apararea ordinii si prevenirea faptelor
penale.
74. Analizai constatrile CEDO n cauza Iordache .a vs
Moldova.
Reclamanii au pretins n particular, n conformitate cu Articolul 8
din Convenie, precum c dreptul lor la libera coresponden nu a
fost respectat din momentul n care legea domestic, care
reglementeaz nregistrarea convorbirilor telefonice, nu conine
suficiente garanii mpotriva abuzurilor din partea autoritilor
naionale.
A. Prejudiciu
58. Reclamanii nu au pretins nici prejudiciu material nici daune
morale.
B. Costuri i cheltuieli
59. Reclamanii au pretins 5 475 EURO pentru costuri i cheltuieli
suportate n procedurile n faa Curii. Dumnealor au prezentat o
condic detaliat a timpului utilizat.
60. Guvernul a pledat c din momentul n care reclamanii s-au
reprezentat nsui, dnii nu sunt ndreptii s recepioneze careva
pli n acest sens. Alternativ, Guvernul a considerat c valoarea
pretins este excesiv i a contestat numrul de ore lucrate de
reclamani.
61. Curtea ofer n total 3 500 EURO pentru costuri i cheltuieli.
C. Penaliti
62. Curtea consider oportun ca penalitile de ntrziere s fie bazate
pe rata minim de mprumut a Bncii Centrale Europene la care se vor
aduga trei procente.
DIN ACESTE CONSIDERENTE, CURTEA N UNANIMITATE
1. Hotrte c a avut loc nclcarea Articolului 8 din Convenie;
2. Hotrte c nu a avut loc nclcarea Articolului 13 din Convenie,
luat n conexitate cu Articolul 8;
3. Hotrte

(a) c statul reclamat urmeaz s achite reclamanilor, n decurs de


trei luni de la data la care hotrrea va deveni definitiv potrivit
articolului 44 2 din Convenie, suma total de 3 500 EURO (trei
mii cinci sute) cu titlu de costuri i cheltuieli, care urmeaz a fi
convertite n valuta naional a statului reclamat la rata de schimb
aplicabil n ziua efecturii plii, plus orice tax care ar putea fi
perceput la aceast sum de la reclamani; HOTRREA n cauza
IORDACHI I ALII c. MOLDOVEI 23 (b) c din momentul expirrii
termenului de trei luni menionat i pn la achitare, o dobnd
simpl va fi pltit la sumele menionate, egal cu rata minim a
dobnzii de mprumut a Bncii Centrale Europene pe perioada
1
ntrzierii plus trei procente;
4. Respinge restul preteniilor reclamatului de satisfacie echitabil.
75. Proiectai o situaie de limitare legal a inviolabilitii vieii
private.
Legislatia si jurisprudenta nationala sint imperfecte si in ceea ce
priveste protectia vietii private si mecanismele de angajare a
raspunderii p/u delictele legate de incalacrea acestui drept.Unele
fapte care evidentiaza violarea grava,de catre unele categorii
profesionale specifice,adr la viata privata sint incriminate prin
CPP.cazurile limiatrii legale a inviolabilitatiiprivate:
1.sechestrarea corespondentei conf art 133 CPP
2.interceptarea convorbirilor telefonice art 135 Cp
3.perchizitia la domiciliu,corporala.
133Definiti notiunea de indepedenta jud.
Conf legisla procesual p nationale(CPP ,L priv Organiza judecat) si
cea internationale(Declaratia universala a DR om,CEDO)prevede ca o
conditie esentiala acest principiu. Noiunea de independen a
judectorilor i aspectele importante pentru tragerea acestora la
rspundere n legtur cu pronunarea actelor judectoreti de
dispoziie au fost dezvoltate n urmtoarele acte normative.
Astfel, conform art. 1 din Legea privind statutul judectorului,
judectorul este persoana nvestit constituional cu atribuii de
nfptuire a justiiei, pe care le execut n baza legii. Art. 19 alin. (3) din
Legea privind statutul judectorului prevede c judectorul nu poate fi
tras la rspundere pentru opinia sa exprimat n nfptuirea justiiei i

pentru hotrrea pronunat dac nu va fi stabilit, prin sentin


definitiv, vinovia lui de abuz criminal.
Judectorii trebuie s ia decizii n mod independent i imparial i s
poat aciona fr nici un fel de restricii, influene nepotrivite, presiuni,
ameninri sau intervenii, directe sau indirecte, din partea oricrei
autoriti, fie chiar autoriti judiciare. Organizarea ierarhic a
jurisdiciilor nu poate aduce atingere independenei individuale.
Asadar jud sunt reprez ai aut jud in st se supun doar legii nu se
supun mai mult nimanui hotaririle lor sunt executorii si obligatorii pu
toti fara nici o exceptie fiind asigurata cu forta coercitiva a st.
134Analizati criteriile care demonstreaza indepedenta judec
ACestea pot fi:1.Procedura de infaptuire a just si anume
reglementarea ordinii in timpul sedintei ,caracterul oblig care il
imbraca hot jud,executarea acestora s.a aici treb de adaugat ca
procedura speciala de pornire a UP impotriva jud se face la initiativa
Procur general su acordul CSJ sau dupa caz de Prl.2.declararea
inviolabilitatii pers judecatorului ,locuintei sau unde isi desfasoara
serviciu ,telefoanele folosite de el,sorespundenta si alte bunuri folosite
de el ,putem sa mai adugam sa secretul deliberarii ,divulgarea lui care
asugura
protejarea
intemei
convingeriia
jud
la
luarea
deciziei.3.procedura de numire ,suspendare,demisie ,eliberare din f-ie a
jud il protejeaza de eventualele abuzuri din partea factorilor de decizie
a altor organe de st.Ar fi momentul de mentionat Rspunderea
disciplinar a judectorilor nu se extinde la coninutul hotrrilor
sau verdictelor lor, inclusiv diferenele de interpretare juridic ntre
instane; sau la exemple de erori judiciare; sau la critica
instanelor.
135proecatti o situatie in care poate fi demonstrata incalcarea
principiului indepedentei judec
Serban a venit instanta de jud pus sub invinuire de omor a unui
minor.Judecatorul care analiza cauza s-a lasat prredeispus acceptind
concluziile procurorului in defavoarea inculpatului ,exprimindusi in
cadrul sedintei aceatsa opinie prin incurajari a exprimarii procur avind
ideia initiala ca serban a comis inf carea fost insuflta de catre
procuror,astfel judecatorul prin hotarire la supus pedepesei penale pe
serban neacumulinduse probe indeajuns de catre acuzare.

103.Enumerati criteriile dupa care se stabileste termenul


rezonabil.
Rezonabilitatea duratei procedurilor trebuie sa fie apreciata prin
prisma circumstantelor cauzei concrete, tinindu-se cont de urmatoarele
criterii legale:
Complexitatea cazului- include toate circumstantele lui atit de fapt, cit
si de drept luate in ansamblu (numarul participantilor la proces,
numarul episoadelor infractionale incriminate, dificultatea dovedirii
anumitor aspecte cum ar fi necesitatea numirii unor comisii rogatorii in
strainatate etc.)
Conduita organului de urmarire penala si a instantei de judecatatine de rapiditatea cu care acestea solutioneaza intrebarile si efectueaza
actiunile procesuale necesare pentru a misca cauza penala spre o
solutionare definitiva. Statul raspunde atit pentru conduita organelor
mentionate, cit si altor persoane care au fost atrase in procesul penal
pentru a contribui la solutionarea cauzei. De acest principiu tine si
obligatia statului sa organizeze sistemul legal in asa fel incit sa permita
organelor competente sa asigure termenul rezonabil, In general statul
nu poate sa motiveze o solutionare lenta a cauzei prin volumul mare de
munca. Cu toate ca CPP stabileste ca se ia in consideratie numai
conduita organelor de urmarire penala si a instantelor, aceasta
prevedere trebuie sa fie interpretata mai larg, incluzindu-se toate
organele statului implicate in proces. Astfel, spre exemplu, in practica
CEDO, durata procesului in cadrul Curtii Constitutionale se ia in
consideratie atunci cind rezultatul acesteia este in stare sa afecteze
rezultatul solutionarii cauzei in fata instantelor ordinare.
Criteriul comportamentului partilor este aplicat pentru a se stabili
existenta vinovatiei statului in depasirea termenelor rezonabile si
gradul acestei vinovatii. Organele statului nu sint vinovate de
incalacarea dreptului persoanei, daca se stabileste ca depasirea a avut
loc din vina acesteia.Aceasta poate avea loc atunci cind comportamentul
partii duce la o incetinire a procesului cum ar fi in cazul de schimbare
nefondata a avocatilor, inaintare nefondata a plingerilo, intirziere la
comunicarea informatiilor necesare, lipsa nemotivata de la actiunile ce
trebuie ce trebuie sa aiba loc in prezenta partii etc. (exemplu: in cauza
Ciricosta si Viola vs. Italia petitionarii au solicitat de cel putin
saptesprezece ori aminarea audierilor si nu s-au opus la sase aminari

solicitate de partea adversa, in consecinta CEDO a considerat ca


termenul de 15 ani nu incalca dreptul la judecarea cauzei in termen
rezonabil.
104.Analizati cazurile de apreciere a respectarii termenelor
rezonabile.
105.Estimati Legislatia Rep.MD in asigurarea respectarii
termenelor rezonabile.
151 Indicati competenta funcionala a inst in judecata.
Cu ajutorul ei sunt determinate categoriile de activitati pe care le poate
desfasura un anumit organ udecatoresc in cadrul competentei sale
generale.
In cadrul procesului penal, activeaza diferite organe judecatoresti, cu
atributii deosebite, ce indeplinesc diverse activitati procesuale.
Un anumit organ judecatoresc solutioneaza cause in numai unul anume
judeca in prima instanta, iar altele solutioneaza cauza in apel sau
recurs,competenta data este strict reglementata de catre dispozitiile
CPP.Aceasta este necesara si trebuie sa cunosatem competenta funct pu
a desfasura procesul legal si a sti la care instanta sa ne adresam.un ex C
de Apel are capacitatea de a examina recursuri le ce tin de
arestarea,examineaza in apel ca ins de recurs
152distingeti diferentele specifice dintre competenta materiala de
cea teritoriala
Trebuie mai intii de toate sa spunem ca comp materiala tine de obiectul
cauzei examinate ,majoritatea inf sunt examinate de catre
judecatorii,doar o singura inf se examineaza de CSJ,deobicei pina acum
a avut o mare importanta anume pu a determina acele inf economice
care se solutionau la judecatoriile economice acum insa ele au fost
disfiintate.in schim cea teritoriala este acea competenta in raza careia sa exercitat urmarirea p sau in altfel spus in raza unde s-a comis inf,desi
la decizia procurorul genereal aceatsa poate fi si alta raza.treb de
mentionat ca deviere de la aceatsa competenta este stramutarea cauzei.
153proectati o siuatie cind va fi necesara stramutarea cauzei
penale

In raionul nisporeni s-a comis un omor unde victima era presedintele


de raion iar presupul faptas era comisar de politie,pentru a nu fi
mediatizata instanta de jud din raion si pentru ca membrii comunitatii
toti rau foarte indignati si procesul mereu era cu multe emotii si
targiversat de opinii diferit si de revolta care erau intre acestea la
cererea pres ind de jude din nisporeni a cerut stramutarea cauzei in
municipiu chis ,in cerere erau aduse ca motivatie anume cele
enumerate mai sus ,la CSJ a admis stramutarea cauzei .
Curtea Suprem de Justiie strmut judecarea unei cauze penale de la
instana competent la o alt instan egal n grad n cazul n care prin
aceasta se poate obine soluionarea ei obiectiv, rapid, complet i se
asigur desfurarea normal a procesului.
157 definiti notiunea de incomptibilitate
Conform dictionarului juridic defineste INCOMPATIBILITATEA ca
desemneaza situatia in care un membru al completului de judecata este
oprit, in cazurile expres prevazute de lege, sa participe la solutionarea
unui anumit litigiu.
Doctrina de specialitate desemneaza prin incopatibilitate este situatia
inadecvate in care se afla organele justitiabile fata de o cazua penala si
care constitue un impediment in ceea ce priveste participarea acestuia
la rezolvarea acelei cauze penale,terb de metinat ca nu treb de
confundata cu o incopetenta sau cu situatia de permutare sau
reexaminare ci numai o situatie speciala in care se afla un participant
oficial in fata de cauza penala anumita
158. Distingei cazurile de incompatibilitate a diferitor subieci
procedurali.Incompatibilitatea judectorului
Judectorii care snt soi sau rude ntre ei nu pot face parte din acelai
complet de judecat.
Judectorul nu poate participa la judecarea cauzei i urmeaz a fi
recuzat:dac el personal, soul su, ascendenii ori descendenii lor,
fraii sau surorile i copiii acestora, afinii i persoanele devenite prin
nfiere, potrivit legii, astfel de rude, precum i alte rude ale lui, snt
direct sau indirect interesate n proces;
2) dac el este parte vtmat sau reprezentant al ei, parte civil,
parte civilmente responsabil, so sau rud cu vreuna din aceste
persoane ori cu reprezentantul lor, so sau rud cu nvinuitul, inculpatul

n proces ori cu aprtorul acestuia;


In calitate de experti ,specialisti martoti interpreti traducatori.Judecat
nu poate examina cauza,deorece sesizind personal anumite aspecte ,clar
lucru ca persoana care este chmeta sa evalueze probele nu poate fi o
pers care a prezentat vreo proba.In calitate de reprezent a partilor
,magistratul e incopatibil sa judece in acea cauza aupra unui asa jud este
dubios ca pitea sa fie angajat in optica partii a carei aparare s-a
pronuntat.aici nu conteaza cit de bun este aparatur si ce fel de
reprezentare face legala sau conventionala.In calitate de pers care a
efectuat urmarirea penala,procurorul,ca ar avea scopul de acuzator nu
de a soluitona cauza indepedent .in calitate de jud de instructie desi de
natura contencioasa procedura de efctuare a control jud de urmarire
penala nu etse in sine o activ de jud insa prin aplicatiile sale procesuale
si prin asemanarea cel putin din punct de vedere probator a unor
aspecte legate de fondul cauzei creeaza o stare de incopatibil pu judec
creat sa rezolve ambele chestiuni de control judiciar al urmarii si de
examinarea in fond a cauzei.Daca a participat la eefectuarea unei
cercetare administrativ al circumst cauzei sau facaut parte dintr-un
organ administrativ legat de cauza acesta nu este compatibil cu f.ia ca
judecator .Daca a participat ca judecator in inst de recurs care a jud
recusrsul impotriva hot privind masura preventiva.Daca el a luat in
cauza concreta hot anterioara a judecatii in care si-a expus opinia
asupra vinovatiei sau nevinovatiei inculpatului. Dispoziiile privind
cazurile de incompatibilitate descrise de mn mai sus nu se aplic
judectorului de instrucie i judectorului instanei de recurs care
judec recursul mpotriva hotrrii privind msura preventiv
159. Evaluai esena incompatibilitii n funcie de standardele
CEDO. Incopatibilitatea este sustinuta de catre standartele cedo si
legislatia nationala a fost reformulata conform acestor standarte fiina
acum in corespundere cu acestea.Incopatibilit serveste anume pu a
legaliza activitatea organelor jurisdictionale cind de exemplu un judecat
nu poate examina o cauza concrete din anumite circumstante,aceasta
problema este rezolvata de catre doua institutii si anume Institutia
abtinerii anume cind pers se afla in stare de incopatibil se retrage
singura autorefuz) si institutia recuzarea(dr partilor de a solicita
inlaturarea a celei pers),aceste prevederi sunt in cocordanta cu

standartele cedo si anume pu asigurarea aflarii adevarului si a P


legalitatea procesului penal ,pu asigurarea dr la o justitie echitabila si
corecta s.a.
163. Definii statutul ofierului de urmrire penal.
Ofiter de urm penala este acea pers cu f.ie de raspundere din
MAI,serviciul vamal ,CCCEC,imputernicita in numele st sa efectueze
urmarirea p in cauze penale,acestea o deducem din CPP art 57 si Legea
priv sttatutul ofit de urm p,Dina ceiasi lege observam ca calitatea
acestuia este incompatibila cu functii de mentinere a ordinii publice .de
control sau de exercitare a activitatii operative care au statut de
persoane cu f.ii de constatare a inf.
164. Distingei atribuiile procurorului de atribuiile ofierului de
urmrire penal n vederea aplicrii msurilor procesuale de
constrngere.
In functie de subiectul care e abilitat sa aplice anumite masuri
acestor doua organe le putem distinge si anume masurile aplicate de
catre ofit de urm p sunt retinerea,aducerea silita ,obligarea de a se
prezenta.iar cele ale procurorului sunt masurile preventive
neprevative de libertate si masurile procesuale aplicate de catre
OUP.trenb de mentionat ca ofit de urm p vine doar cu propuneri fata
de procuror ,iar indicatiile scrise ale procurorului sunt obligatorii
urmind a fi executate intocmai si in termenul indicat,insa ofit de urm
penala poate sa contesteze indicatiile acestuia privind efectuarea
unor actiuni ale ofit de urm penala.
165. Evaluai prevederile legale privind asigurarea drepturilor
victimelor unor categorii de infraciuni n cadrul procesului
penal.
Intelegem prin victim orice persoan fizic sau juridic creia, prin
infraciune, i-au fost aduse daune morale, fizice sau materiale.
Victima conform CPPla general are dreptul ca cererea sa s fie
nregistrat imediat n modul stabilit, s fie soluionat de organul
de urmrire penal, iar dup aceasta s fie informat despre
rezultatele soluionrii.Victima beneficiaz de asemenea de
urmtoarele drepturi:s primeasc de la organul de urmrire penal
certificat despre faptul c ea s-a adresat cu cerere sau o copie de pe

procesul-verbal despre cererea oral;s prezinte documente i


obiecte pentru confirmarea cererii sale; s se adreseze cu o cerere
suplimentar;
s cear de la organul respectiv informaii despre soluionarea
cererii sale;s cear de la organul de urmrire penal s fie
recunoscut ca parte vtmat n cauza penal;s.a insa vb in
continuare de anumite inf victima procesului penal are dreptul ca de
exemplu in cazul unei infraciuni deosebit de grave sau excepional
de grave contra persoanei, indiferent de faptul dac este
recunoscut n calitate de parte vtmat sau parte civil, dispune
de asemenea de urmtoarele drepturi:
s fie consultat de un aprtor avocat pe tot parcursul procesului
penal ca i celelalte pri n proces;s fie asistat de un avocat care
acord asisten juridic garantat de stat n cazul n care nu
dispune de mijloace bneti pentru a plti avocatul;
3) s fie nsoit de o persoan de ncredere, alturi de avocatul
su, la toate cercetrile, inclusiv la edinele nchise;
4) s primeasc o hotrre judectoreasc despre compensarea
material pentru prejudiciul cauzat prin infraciune.
in cazul traficului de fiine umane,victima beneficiaz de dreptul la
protecie de stat de ndat ce ea a fost identificat.
n situatia n care n calitate de victim este o ntreprindere,
instituie, organizaie de stat, ea nu are dreptul s-i retrag cererea
180. procedura de admitete si inlocuire a aparatorului
Aparatorul este admis pentru participare in procesul penal prin una din
cele 2 modalitati prevazute la art.70 aln1
1) la invitaia bnuitului, nvinuitului, inculpatului, reprezentantului
legal al acestuia, precum i la solicitarea altor persoane, cu
consimmntul persoanelor interesele crora urmeaz s le
apere; aparatorul poate fi invitat si de alte persoare(rude
prieteni)cu respectarea unor conditii-consimtamintul
banuitului,invinuitului,inculpatului.De regula dupa semnarea
contractului de asistenta juridical banuitui invinuitul inculpatul isi
da acordul in forma scrisa ori pentr-o cere solicita admiterea
aparatorului.
2)la numirea din oficiu astfel potrivit art 69 cind participarea
aparatorului este obligatore daca banuitul,invinuitul inculpatul ori

reprezentantul legal al acestuia nu si-a ales un aparator, la desemnarea


de ctre coordonatorul oficiului teritorial al Consiliului Naional pentru
Asisten Juridic Garantat de Stat n cazul cererilor sau solicitrilor
de acordare a asistenei juridice calificate.
Organul de urmrire penal sau instana nu este n drept s
recomande cuiva invitarea unui anumit aprtor. Organul de urmrire
penal sau instana solicit desemnarea avocatului care acord
asisten juridic garantat de stat de ctre coordonatorul oficiului
teritorial al Consiliului Naional pentru Asisten Juridic Garantat de
Stat:1) la cererea bnuitului, nvinuitului, inculpatului- in asemenea
situatii admiterea aparatorului in exclusivitate va depinde de vointa
banuitului invinuitului inculpatului iar organul ce desfasoara procesul
penal are obligatia asigurarii apararii din oficiu indiferent de starea
materiala a banuitului,invinuitului ,inculpatului.
2) n cazul n care participarea aprtorului la procesul penal este
obligatorie, iar bnuitul, nvinuitul, inculpatul nu are aprtor
ales. Organul de urmrire penal sau instana cere de la biroul de
avocai nlocuirea aprtorului ales sau solicit oficiului teritorial al
Consiliului Naional pentru Asisten Juridic Garantat de Stat
substituirea avocatului care acord asisten juridic garantat de
statn urmtoarele situaii dificile de desfurare a procesului penal:
1) dac aprtorul ales nu poate s se prezinte n cazul reinerii timp de
3 ore din momentul retinerii, punerii sub nvinuire timp de 4 sau mai
multe zile sau audierii bnuitului, nvinuitului mai mult de 3 ore sau 4
si mai multe zile;
2) dac aprtorul ales nu poate s participe la desfurarea
procesului n decurs de 5 zile din momentul anunrii lui, termenul de5
zile se scurge incepind cu urmatoarea zi dupa instientarea in modul
cerut de lege acest termin poate fi prelungit in cazurile cind aparatorul
este in imposibilitate de a se prezenta pe motive de
boala,deplasare,participare intr-o alta cauza penala.
3) dac procurorul sau instana constat c avocatul care acord
asisten juridic garantat de stat nu este n stare s asigure asisten
juridic eficient bnuitului, nvinuitului, inculpatului.Inlocuirea
aparatorului are loc conform prevederilor art 322 CPP
181.procedura de renuntare la parator vs procedura de inlaturare

Atit in procedura de renuntare la aparator cit si in cea de inlaturare a lui


putem observa o multime de asemanari:
1.Poate ave loc la orice etapa a procesului penal2.Se face prin cerere
scrisa anexata la materialele cauzei3.Organul de urmarire penala emite
o ordonanta motivate iar instant incheiere motivate.Dar si deosebiri:In
cazul renuntarii la aparator e nevoie ca insasi inculpatul,invinuitul sau
banuitul sa ceara acest fapt si numai in cazurile cind avocatului i-au fost
create posibilitati reale pentru participarea lui la proces,iar in cazul
inlaturarii poate fi inaintata aceste cerinte atunci cind sau constatat
unele circumstante ce nu permit legal participarea aparatorului la
proces:
1) dac el se afl n relaii de rudenie sau n relaii de dependen
personal cu persoana care a participat la urmrirea penal sau la
judecarea cauzei;
2) dac el a participat n aceast cauz n calitate de:
a) persoan care a efectuat urmrirea penal;
b) procuror care a luat parte la desfurarea procesului penal;
c) judector care a judecat cauza;
d) grefier, interpret, traductor, specialist, expert sau martor;
3) dac nu poate fi aprtor n baza legii sau sentinei instanei
judectoreti.
Atit la initiative instantei de judecata ,a procurorului cit si a
inculpatul,invinuitul sau banuitul.Avocatul care acord asisten
juridic garantat de stat va fi nlturat din procesul penal dac
persoana pe care o apr are temeiuri reale de a pune la ndoial
competena sau buna-credin a avocatului i va depune o cerere
pentru nlturarea acestui aprtor din proces.
Bnuitul, nvinuitul, inculpatul care a renunat la aprtor este n drept,
n orice moment al desfurrii procesului penal, s revin asupra
renunrii i s invite un aprtor sau s solicite desemnarea unui
avocat care acord asisten juridic garantat de stat, care va fi admis
din momentul cnd a fost invitat sau solicitat. hotrrea de inlaturare a
aparatorului nu este susceptibil de a fi atacat.
182. Justificai n materia Conveniei Europene existena normelor
naionale privind inadmisibilitatea renunrii la aprtor n
cazurile n care interesele justiiei cer asistena juridic
obligatorie.

In articolul 6 aln 3al conventiei pentru apararea drepturilor omului si a


libertatilor fundamentale reglementeaza ca orice acuzat are dreptu la
apararea de sine statatoare sau sa fie asistat de un aparator ales fde
el.In legislatia nationala putem observa ca in Articolul
69. Participarea obligatorie a aprtorului
(1) Participarea aprtorului la procesul penal este obligatorie n
cazul n care:
1) aceasta o cere bnuitul, nvinuitul, inculpatul;
2) bnuitul, nvinuitul, inculpatul ntmpin dificulti pentru a se
apra el nsui, fiind mut, surd, orb sau avnd alte dereglri eseniale ale
vorbirii, auzului, vederii, precum i defecte fizice sau mintale;
3) bnuitul, nvinuitul, inculpatul nu posed sau posed n msur
insuficient limba n care se desfoar procesul penal;
4) bnuitul, nvinuitul, inculpatul este minor;
5) bnuitul, nvinuitul, inculpatul este militar n termen;
6) bnuitului, nvinuitului, inculpatului i se incrimineaz o infraciune
grav, deosebit de grav sau excepional de grav;
7) bnuitul, nvinuitul, inculpatul este inut n stare de arest ca
msur preventiv sau este trimis la expertiza judiciar psihiatric n
condiii de staionar;
8) interesele bnuiilor, nvinuiilor, inculpailor snt contradictorii i
cel puin unul din ei este asistat de aprtor;
9) n cauza respectiv particip aprtorul prii vtmate sau al
prii civile;
10) interesele justiiei cer participarea lui n edina de judecat n
prim instan, n apel i n recurs, precum i la judecarea cauzei pe cale
extraordinar de atac;
11) procesul penal se desfoar n privina unei persoane
iresponsabile, creia i se incrimineaz svrirea unor fapte
prejudiciabile sau n privina unei persoane care s-a mbolnvit mintal
dup svrirea unor asemenea fapte;
12) procesul penal se desfoar n privina reabilitrii unei persoane
decedate la momentul examinrii cauzei.
(2) Participarea aprtorului la procesul penal este obligatorie din
momentul cnd:
1) bnuitul, nvinuitul, inculpatul a solicitat participarea acestuia n
cazul prevzut la alin.(1) pct.1);
2) bnuitului, nvinuitului, inculpatului i s-a adus la cunotin

hotrrea organului de urmrire penal cu privire la:


a) reinerea, aplicarea msurii preventive sau punerea sub nvinuire
n cazurile prevzute la alin.(1) pct.2)-6);
b) trimiterea la expertiza judiciar psihiatric n condiii de staionar
n cazul prevzut la alin.(1) pct.7);
c) aplicarea msurii preventive sub form de arest n cazul prevzut
la alin.(1) pct.7);
3) bnuitul, nvinuitul, inculpatul a decedat i a fost depus o cerere
de reabilitare din partea rudelor sau altor persoane n cazul prevzut
la alin.(1) pct.12).
(3) Participarea obligatorie a aprtorului la procesul penal este
asigurat de coordonatorul oficiului teritorial al Consiliului Naional
pentru Asisten Juridic Garantat de Stat, la solicitarea organului de
urmrire penal sau a instanei.
Deaceea in vederea de a nu incalca prevederile Conventiei Europene
statul a intreprins masura respective astfe de exemplu in cazul
minorilor e obligatorie participare partii apararii in vederea respectarii
tuturor drepturilor acestora.
186. Identificai cazurile de ncetare a calitii de aprtor
Incetarea calitatii de aparator poate avea loc prin rezilierea
contractului incheiat intre cele doua parti.Motivele incetarii pot fi
proprii adica ale partilor cit si de stat .De exemplu:
1) dac el se afl n relaii de rudenie sau n relaii de dependen
personal cu persoana care a participat la urmrirea penal sau la
judecarea cauzei;
2) dac el a participat n aceast cauz n calitate de:
a) persoan care a efectuat urmrirea penal;
b) procuror care a luat parte la desfurarea procesului penal;
c) judector care a judecat cauza;
d) grefier, interpret, traductor, specialist, expert sau martor;
3) dac nu poate fi aprtor n baza legii sau sentinei instanei
judectoreti
Dac persoana pe care o apr are temeiuri reale de a pune la ndoial
competena sau buna-credin a avocatului i va depune o cerere
pentru nlturarea acestui aprtor din proces. Dac a acordat anterior
sau acord n prezent asisten juridic unei persoane ale crei interese
vin n contradicie cu interesele persoanei pe care o apr, precum i

dac se afl n relaii de rudenie sau n relaii de dependen personal


de prima.
Odata cu finisarea judecatii inceteaza si calitarea de aparator la fel ca si
contractual.Numai daca partile vor merde in instant superioara atunci
calitatea de aparator se va prelungi.O alta cauza de incetare a calitatii de
aparator poate fi renuntarea. Renunarea la aprtor nseamn voina
bnuitului, nvinuitului, inculpatului de a-i exercita el nsui aprarea,
fr a apela la asistena juridic a unui aprtor.
187. Analizai drepturile aprtorului la urmrirea penal.
1) s cunoasc esena bnuielii sau nvinuirii;
2) s participe, la propunerea organului respectiv, la efectuarea de
ctre organul de urmrire penal a aciunilor procesuale i la toate
aciunile procesuale efectuate la solicitarea sa;
3) s explice persoanei pe care o apr drepturile i s atenioneze
persoana care efectueaz aciunea procesual asupra nclcrilor legii
comise de ea;
4) s pregteasc materiale n cauza respectiv;
5) s prezinte documente sau alte mijloace de prob pentru a fi
anexate la dosarul penal i cercetate n edina de judecat;
6) s cear recuzarea persoanei care efectueaz urmrirea penal, a
judectorului, procurorului, expertului, interpretului, traductorului,
grefierului;
7) s nainteze cereri;
8) s fac obiecii mpotriva aciunilor organului de urmrire penal
i s cear includerea obieciilor sale n procesul-verbal respectiv;
9) s ia cunotin de procesele-verbale ale aciunilor efectuate cu
participarea lui i s cear completarea lor sau includerea obieciilor
sale n procesul-verbal respectiv;
10) s ia cunotin de materialele cauzei penale din momentul
terminrii urmririi penale i s noteze orice date din dosar, s fac
copii;
11) s aib ntrevederi cu bnuitul, nvinuitul, inculpatul, fr a se limita
numrul i durata lor;
12) s participe la orice aciune procesual efectuat cu participarea
persoanei pe care o apr dac aceasta o cere persoana pe care o apr
sau nsui aprtorul;
13) s ia cunotin de materialele prezentate n judecat de ctre

organul de urmrire penal pentru confirmarea reinerii i necesitii


arestrii.

188. Evaluai prevederile legale naionale n raport cu CEDO n


materie de confidenialitate a relaiilor avocat-acuzat.
In republica Moldova putem spune ca avem unele reglementari in
vederea respectarii confidentialitatii de catre avocet si acuzat in
vederea procesului penal si a cauzei.Cestea fiind Legea republicii
moldova cu privire la avocatura.Aici putem observa ca tot ce spune
inculpatul,banuitul aparatorului trebuie sa fie confidential.Si avocatul
trebuie sa actioneze doar in interesele acuzatului.Deasemenea si in
prevederile CEDO putem observa acest principiu de confidentialitate.
198. Indicai temeiurile pentru intervenia reprezentantului legal
i a succesorului. Persoana incapabil participant la proces nu-i
poate exercita de sine stttor drepturile prevzute de prezentul cod,
acestea fiind exercitate de reprezentantul ei legal.
n cazul n care partea civil iresponsabil nu are reprezentant legal,
participarea ei n procesul penal se suspend, iar aciunea civil se las
fr examinare, dac procurorul nu nainteaz aciune n interesele
acesteia fa de nvinuit, inculpat sau fa de persoana care poart
rspundere material pentru faptele nvinuitului, inculpatului. n cazul
iresponsabilitii prii civilmente responsabile, participarea acesteia la
proces se suspend, iar aciunea naintat mpotriva ei se las fr
examinare. Doar incapacitatea si capacitatea limitata este unicul temei
de participare a reprezentantului legal.
n procesul penal, succesor al prii vtmate sau al prii civile este
recunoscut una din rudele ei apropiate care a manifestat dorina s
exercite drepturile i obligaiile prii vtmate decedate sau care, n
urma infraciunii, a pierdut capacitatea de a-i exprima contient voina.
Succesor al prii vtmate sau al prii civile nu poate fi recunoscut
ruda ei apropiat creia i se incumb cauzarea de prejudiciu material,
fizic sau moral prii vtmate. Recunoaterea rudei apropiate ca
succesor al prii vtmate sau al prii civile o decide procurorul care
conduce urmrirea penal sau, dup caz, instana de judecat, cu
condiia c ruda apropiat solicit aceast calitate. n cazul n care mai

multe rude apropiate solicit aceast calitate, decizia de a alege


succesorul i revine procurorului sau instanei de judecat. Dac, la
momentul solicitrii respective, lipsesc temeiuri suficiente pentru
recunoaterea persoanei ca succesor al prii vtmate sau al prii
civile, hotrrea n cauz se ia imediat dup constatarea acestor
temeiuri.
199. Distingei statutul reprezentantului legal de statutul
reprezentantului.
In desfasurarea procesului penal prezenta unora dintre parti este
necesara fie in mod permanent fie doar la anumite acte.Astlfe in cadrul
reprezentarii persoana reprezentata nu se poate prezenta sau prezenta
ei nu e posibila.iar in cazul reprezentarii legale aceasta e posibila numai
fata de persoanele cu capacitate limitata sau faca capacitate de
exercitiu.Persoanele care reprezinta pe una din partile in proces devin
prin aceasta subiecti procesuali ci nu parti.
204. Indicati persoanele care pot fi antrenate in calitate de asistent
procedural si enumerati cazurile in care acestea participa in
pr.penal
Asistentul procedural este persoana care potrivit CPP nu are un
inters personal in cauza nu esta angajat al org.de urmarire penala si
partcipa la prezentarea pers.spre recunoastere.
Pot fi antrenate in proces in calitate de asistent procedural
persoanele care:
Au acelesi sex cu sexul faptuitorului
Au trasaturi anatomice asemanatoare cu faptuitorul( constitutia
fizica, culoarea tenului, culoarea si natura parului etc.
Nu tebuie sa posede anumite infirmitati defecte dobindite ereditar
sau din anumite maladii care se manifesta evident
Trebuie sa fie neutru sa nu fie interesat in cauza sau sa fie
cunoscut de persoana care face recunoasterea
Sa nu fie angajat al org. de urmarire pen.
Asistentul procedural poate participa in proces in cazul in care :
Este chemat sa participe la constituirea faptei
este chemat la efectuarea experimentului
este chemat sa participe la prezentarea spre recunoastere

205. Distingeti statutul asistentului procedural de statutul


martorului
Asistentul procedural si marotul sunt participanti in procesul penal
care prin prezenta lor ajuta la stabilirea adevarului. Ei au anumite
drepturi si obligatii care formeaza statutul fiecorara din ei.
Statutul asistentului procedural se deosebeste de cel al martorului
prin faptul ca martorul poseda un statut mai larg . In comparatie cu
martorul asistentul are mai putine drepturi si obligatii si anume asta
are urmatoarele drepturi :
- sa asiste la efectuare actiunii procedurale de la inceputul pina la
sfirsitul acestea
- sa ia cunostinta cu procesul-verbal al actiunii la care a participat
- sa faca obiectii referitor la cele efectuate si la cele reflectate in
procesul-vrebal
- sa semneze numai acea parte a procesului verbal care reflecta
circumstantele cunoscute de acesta
- sa primeasca compensarea cheltuielilor suportate in legatura cu
participarea la actiunea procesuala repararea prejudiciului cauzat
de actiunile nelegitime etc.
Asistentul procedural este obligat :
- sa se prezinte la citarea org.de urm. pen.
- sa indeplineasca indicatiile org. de urm.pen
- sa semneze procesul-verbal intocmit in urma actiunii procedurale
- sa nu dea publicitatii circumstantele care iau devenit cunoscute
- sa nu paraseasca locul efectuarii actiunii procesuale fara invoirea
org.respectiv.
Spre deosebire de asistentul procedural martorul are urmatorele dr.:
- sa ceara recuzarea interpretului traducatorului care participa la
audierea sa
- sa inainteze cereri
- sa refuze de a prezenta documente mostre pentru cercetarea
comparativa in cazul cind aceste date pot fi folosite impotriva sa
sau a rudelor
- sa participe la actiuni procedurale sa fie asistat de aparator sau
reprezentant la alegerea sa
- sa scrie personal declaratiile sale in procesul-verbal

Ca si asistentul procedural are dr.la compensarea cheltuielilor


suportate in cauza pen.si sa i se repare prejudiciul cauzat de actiunile
nelegitime etc.
Martorul este obligat sa :
- se prezinte la citatie org.de urmarire pen.
- sa faca declaratii veridice sa comunice tot ce stie in legatura cu
cauza
- sa prezinte documente mostre pentru cercetare comparativa
- sa nu paraseasca sala e sedinte
- sa respecte ordinea stabilita
- sa accepte examinarea corporala etc.
206. Estimati prevederile legale privind imunitatile si
privilegiile martorilor in pr.penal in raport cu standartele
internationale
In lit.de sp. a fost abordata problema imnunitatilor si privilegilor
martorilor in unele opinii se considera ca termenii dati sunt sinonime
insa DEX defineste aceste notiuni in mod diferit astfel ,,imunitatea ,,este
ansamblu de dr.sau privilegii de care se bucura anumite categorii,
,,privilegiu,, este un avantaj o scutire de obligatii acordate in anumite
situatii unor persoane.
Imunitatile si privilegiile au menirea de a proteja anumite relatii
recunoscute de societate ca fiind valori . Diferentierea imunitatilor de
privilegii este necesara din cauza drepturilor survenite in urma acestor
institutii.In cazul imunitatilor persoana nu poate participa in cadrul
procesului in nici un caz pe cind privilegiile acorda persoanei dreptul de
a participa in cadru probatiunii.
CPP stabileste anumite imunitati si privilegii pentru martorii in
procesul penal si anume nu pot fi citati ca martori persoanele care din
cauza defectelor fizice sau psihice nu pot sa inteleaga just imprejurarile
importante pentru cauza
De asemenea este necesar de mentionat ca nici o prsoana nu este
obligata sa depuna marturii impotriva sa sau a rudelor
apropiate(parinti surori frati si alte rude de diferit grad inclusiv si a
sotilor logodnicilor etc)
Aceste prevederi corespund prevederilor internationale deoarece
Conventia europeana pentru dr. omului contine prevederi cu referire la
valorile aparate de iminitatile si privilegiile acordate martorilor.

210. Definiti notiunile de expert si de specialist


Expert-este persoana numita pentru a efectua investigatii in cazurile
prevazute de CPP, care nu este interesata in rezultatele cauzei penale si
care aplicind cunostintele speciale din domeniul stiintei, tehnicii artei si
din alte domenii prezinta rapoarte in baza acestora.
Specialist- este persoana chemata pentru a participa la efectuarea unei
actiuni procesuale in cazurile prevazute de CPP care nu este interesata
in rezultatele procesului penal . Specialistul trebuie sa posede
cunostinte si deprinderi speciale pentru acordarea ajutorului necesar
org.de urmarire pen. sau instantei.
211. Distingeti statutul expertului de statutul specialistului
Expertul si specialistul sunt persoane participante la procesul penal
care nu au un interes in ceea ce priveste rezultatul procesului penal.
Este necesar de mentionat ca opinia specialistului nu poate inlocui
concluzia expertului.
Acesti participanti la proces au drepturi si obligatii care formeaza
statul fiecaruia dintre ei.
Statutul acestor doua persoane este asemanator si anume dispun de
drepturi si obligatii asemanatoare insa au si anumite prevederi care le
diferentiaza.
Expertul are dreptul:
- sa ia cunostinta de materialele cauzei penale in legatura cu
obiectul expertizei
- Sa ceara sa i se puna la dispozitie materiale suplimentare necesare
pentru prezentarea concluziilor
- Sa participe cu aprobarea org.de urmarire pen. la audieri si alte
actiuni procesuale
- Sa puna intrebari persoanelor audiate
- Sa ia cunostinte cu procesele-verbale
- Sa ceara compensarea cheltuielilor suportate in legatura cu
participarea la proces
- Sa i se repare prejudiciu cauzat de actiunile ilegale ale org de
urmarire pen.
- Sa primeasca recompensa pentru lucru efectuat s.a
Expertul este obligat:

- Sa formuleze in raportul sau concluzii obiective si intemeiate in


legatura cu intrebarile ce i se pun
- Sa refuze sa de raspuns daca intrebarea pusa depaseste cadrul
cunostintelor lui de specialitate care nu au fost verificate de el
- Sa comunice despre experienta sa profesionala si despre relatiile
cu persaonael perticipante la proces
- Sa respecte ordinea stabilita
- Sa nu divulge circumstantele si datele care iua devenit cunoscute in
cadrul procesului
- Sa nu paraseasca locul desfasurarii actiunilor procedurle etc
Specialistul are dreptul:
- Sa ia cunostinta cu permisiunea org.de urmarire pen. cu
materialele cauzei
- Sa puna intrebari participantilor
- Sa ceara completarea datelor puse la dipozitie pentru formularea
concluziei
- Sa dea explicatii referitor la chestiunile ce tin de competenta sa
- Sa faca obiectii care vor fi incluse in procesul-verbal
- Sa citeasca procesul-verbal a actiunilor la care a participat si sa
ceara includerea obiectilor
- Sa ceara compesarea cheltuielilor suportate in legatura cu cauza
penala la care a participat
- Sa primeasca recompensa pentru lukru efectuat
Specialistul este obligat:
- Sa se prezinte la chemarea org.de urmarire penala
- Sa prezinte documente ce confirma calificarea lui de specialist
- Sa-si apreciez obiectiv capacitatea sa de spcialist
- Sa comunice despre experienta in domeniu despre relatiile cu
persoanele participante in cauza penala respectiva
- Sa fie la locul actiunii procesuale atit cit este necesar
- Sa aplice toate cunostintele pe care le poseda pentru a acorda
ajutor org.de urmarire pen.
- Sa dea explicatii ce tin de competenta sa profesionala
- Sa targa concluzii
- Sa respecte ordinea stabilita in sedinta de judecata
- Sa nu divulge circumstantele care le-a cunoscut in urma efectuarii
actiunii procesuale

212. Evaluai n ce msur normale naionale privind


incompatibilitile expertului i a specialistului se conformeaz
cu standardele internaionale.
conform CPP, specialistul este persoana chemata pentru a participa
la efectuarea unei actiuni procesuale in cazurile prevazute de CPP, care
nu este interesata in rezultatele procesului penal. Prin specialist se
intelege pers care:
a) are cunostinte temeinice intr-un domeniu de activitate
b) care afost chenata laefectuarea actiunii procesuale in cf cu legea
procesual penala
c) care nu se afla in situatie de incompatibilitate cin cf cu legea
scopul pt care specialistul se atrage in procedura penala si anume pt
acordarea ajutorului necesar organului de urm penala sau a instantei.
Expertul este persoana numita pentru a efectua investigatii in
cazurile prevazute de CPP, care nu este interesata in ezultatele cauzei
penale si care, aplicind cunostintele speciale din domeniul stiintei,
tehnicii, artei si dina lte domenii,prezinta rapoarte in baza acestora.
In ceea ce priveste incompatibiliatile atit a expertului cit si a
specialistului, ele sunt prevazute de lege. Astfel nu poate fi in calitate de
specialist sau expert daca el personal sau rudele acestuia sunt direct
sau indirect interesate in process, daca el este partea vatamata sau
reprezentant al ei, parte civila, parte civlmente responsabila, daca este
sot sau ruda cu una din partile mentionate sau cu invinuitul, banuitul
sau inculpate; daca exista relatii de rudenie sau in relatiile de
dependenta de persoana care efctueaza urmarirea penala; daca nu e in
drept sa fie in aceasta calitate in baza legii sau a sentintei judecatoresti,
etc.
Legislatia CEDO prevede ca expertul sau specialistul trebuie sa fie
independent, nu poate face parte din aceeasi autoritate care
investigheaza. Astfel, in acest sens legislatia noastra corespunde cu
legislatia CEDO.
O problema elocventa in legea procesual penala nationala este
stabilirea unui expert sau specialist independent de catre unul din
avocatii partilor. CEDO ne arata in cauzele sale ca partile sunt libere sa
stabileasca un expert sau un specialist independent pentru a face
expertiza sau pentru a se pronunta asupra anumitor situatii ce tin de
competenta sa.

169. Identificai momentul ncetrii calitii de bnuit.


Bnuitul este persoana fizic fa de care exist anumite probe c a
svrit o infraciune pn la punerea ei sub nvinuire. Persoana poate fi
recunoscut n calitate de bnuit prin unul din urmtoarele acte
procedurale, dup caz:
1) procesul-verbal de reinere;
2) ordonana sau ncheierea de aplicare a unei msuri preventive
neprivative de libertate;
3) ordonana de recunoatere a persoanei n calitate de bnuit.
Conform reglementarilor normelor procesual penale din CPP art 63
care reglementeaza n privind banuitul ne spune ca . Calitatea de bnuit
nceteaz din momentul eliberrii reinutului, revocrii msurii
preventive aplicate n privina lui ori, dupcaz, anulrii ordonanei de
recunoatere n calitate de bnuit i scoaterii lui de sub urmrire,
sau din momentul emiterii de ctre organul de urmrire penal
a ordonanei de punere sub nvinuire.Treb de mentionat ca OUP nu este
n drept s menin n calitate de bnuit:
1) persoana reinut mai mult de 72 de ore;
2) persoana n privina creia a fost aplicat o msur preventiv
neprivativ de libertate mai mult de 10 zile din momentul cnd i s-a
adus la cunotin ordonana despre aplicarea msurii preventive;
3) persoana n privina creia a fost dat o ordonan de recunoatere
n aceast calitate mai mult de 3 luni, iar cu acordul Procurorului
General i al adjuncilor si - mai mult de 6 luni.
La momentul expirrii, dup caz, a unui termen de mai sus organul de
urmrire penal este obligat s elibereze bnuitul reinut ori s revoce,
n modul stabilit de lege, msura preventiv aplicat n privina lui,
dispunnd scoaterea lui de sub urmrire sau punerea lui sub nvinuire.
Organul de urmrire penal sau instana de judecat, constatnd c
bnuiala nu s-a confirmat, este obligat s elibereze bnuitul reinut sau
s revoce msura preventiv aplicat n privina lui pn la expirarea
termenelor indicate mai sus dispunnd scoaterea lui de sub urmrire.
170. Evideniai drepturile bnuitului reinut i supus unei msuri
preventive.
In primul rind are dreptul la aprare. Organul de urmrire penal i
asigur bnuitului posibilitatea s-i exercite dreptul la aprare prin
toate mijloacele i metodele care nu snt interzise de lege.el este in

drept s tie de ce este bnuit i, n legtur cu aceasta, imediat dup


reinere sau dup ce i s-a adus la cunotin hotrrea despre aplicarea
msurii preventive sau s fie informat n prezena aprtorului care
poate sa fie si din oficiu , n limba pe care o nelege aici apare si
interpretul in caz de necesitate, despre coninutul bnuielii i despre
ncadrarea juridic a faptelor infracionale de svrirea crora este
suspectat;Imediat dupa retinere si aplicarea masurii preventive sa I se
comunice despre drepturile pe care le are, ca de exp dreptul la tacere pu
care acesta se semneaza ,la fel dup reinere sau dup ce i s-a adus la
cunotin hotrrea de aplicare a msurii preventive sa I se dea copia
de pe hotrrea respectiv sau copia de pe procesul-verbal privitor la
reinerea sa.Dupa ce a fost retinut sau supus masurii preventive acesta
automat poate de beneficia de un aparator din oficiu cind nu are
suficienti bani ca il achite sau cind are bani poate sa isi i-a un aparator
la alegrea sa I se permite sa aib ntrevederi cu aprtorul su
confideniale, fr a se limita numrul i durata lor;;
are dr s fac declaraii sau s refuze de a le face,are dr s anune
imediat, dar nu mai trziu de 6 ore, prin intermediul organul de
urmrire penal, rudele sau o alt persoan, la propunerea sa, despre
locul unde este reinut;
Un drept la fel ca si celellat consfintite si in conventie europ pu aparaea
dr si libertatilor fundamentale ale omului este in drept sa ceara
recuzarea persoanei care efectueaz urmrirea penal, judectorului de
instrucie, interpretului, traductorului,trebuie s fie informat de ctre
OUP despre toate hotrrile adoptate care se refer la drepturile i
interesele sale, precum i s primeasc, la solicitarea sa, copii de pe
aceste hotrri;Poate sa atace , conf lege, aciunile i hotrrile organului
de urmrire penal;In caz ca act sunt nelegitime ale OUP sau ale inst de
jud poate s cear i s primeasc repararea prejudiciului
cauzat,totodata poate sa fie reabilitat n cazul n care bnuiala nu a fost
confirmat.
Bnuitul la moment nu poart rspundere pentru declaraiile sale, cu
excepia cazurilor n care el face un denun intenionat fals c
infraciunea a fost svrit de o persoan care, de fapt, nu a avut
atribuie la svrirea ei.,insa in modificari se prevede ca acesta va
raspunde pu declaratii false.

171. Estimati prevederile legale privind termenele de mentinere a


persoanei in calitate de banuit inclusiv in materia principiului Non
Bis in idem.
Alin (2) art.63 reglementeaza termenul inauntrul caruia persoana poate
detine calitatea de banuit.
- in cazul persoanei retinute acest termen este de cel mult 72 ore. La
calcularea termenukui procedural se porneste de la ora privarii efective
de libertate. Ora de la care incepe si la care se sfirseste termenul intra in
durata de 72 ore.
Asupra cazului retinerii persoanei banuite se intocmeste, in maximum 3
h de la momentul privarii de libertate, un proces verbal de retinere.
- in cazul persoanei fata de care s-a aplicat o masura preventiva acest
termen este cel mult 10 zile. Termenul procedural va curge din
momentul aducerii la cunostinta a hotaririi ( incheierea instantei sau
ordonanta procurorului) despre aplicarea masurii preventive.
Daca pers a fost anterior retinuta, termenul de 72 ore se include in
termenul de 10 zile.
- in cazul persoanei fata de care s-a dat o ordonanta de recunoastere
in aceasta calitate termenul este de cel mult 3 luni, iar cu acordul
Procurorulu General si al adjunctilor sai mai mult de 6 luni. In
acest caz termenul procedural se calculeaza de la ziua indicata in
actul care a provocat curgerea termenului si expira la sfirsitul zilei
respective a ultimei luni. Daca aceasta zi cade intr-o luna ce nu are
zi corespunzatoare , termenul expira in ultima zi a acestei luni.
Toate aceste calcule sunt facute cu scopul ca aceeasi persoana sa nu fie
detinuta mai mult decit este necesar pentru aceeasi fapta, de asta se
includ acele 72 ore in termenul de 10 zile.
175. Enumerati actele procedurale prin care pers. Poate fi
recunoscuta in calitate de banuit, invinuit, inculpat, condamnat,
achitat.
Persoana poate fi recunoscut n calitate de bnuit prin unul din
urmtoarele acte procedurale, dup caz:
1) procesul-verbal de reinere;
2) ordonana sau ncheierea de aplicare a unei msuri preventive
neprivative de libertate;
3) ordonana de recunoatere a persoanei n calitate de bnuit.

Persoana poate fi recunoscuta in calitate de invinuit printr-o


ordonanta de punere sub invinuire, emisa conform prevederilor CPP.
Invinuitul in privinta caruia cauza a fost trimisa in judecata se
numeste inculpat.
Persoana capata calitatea de condamnat daca s-a pronuntat integral
sau partial o sentinta de condamnare.
Persoana devine achitata printr-o sentinta integral de achitare.
176. Distingeti statutul procesual al invinuitului de cel al
inculpatului.
1762. Redactati o plingere catre judecatorul de instructie
constatind incalcarea drepturilor invinuitului in materia
Protocolului 7 par.4 al CEDO
Catre Jud. De intructie a jud..
Plingere
Prin Prezenta plingere rog sa fie Incetata urmarirea penala, intentat
contra Plugaru I, domiciliat pe strada Livezilor 34/2, nascut in anul
1984, care a fost banuit in savirsirea infractiunii de furt, ulterior a fost
judecat in cadrul unui proces penal, apoi a fost achitat printr-o sentinta
integrala de achitare definitiva conform legii. Peste 3 luni, pe aceeasi
cauza, i se porneste din nou urmarie penala, cauzindu-se astfel lui
Plugaru o stare emotionala instabila si frustranta, pe parcursul acestei
perioade Plugaru isi revenise un pic, insa dupa intentarea urmarii
penale din nou , acesta a suferit un soc psihic nebenefic, care i-a marcat
sanatatea. Aceste actiuni contravin sever protocolului 7 paragraful 4 al
CEDO, astfel cerem, incetarea urmaririi penale si repararea
prejudiciului moral cauzat astfel.
192 Indicai temeiurile de recunoatere a prii civilmente
responsabile.
Parte civilmente responsabil este recunoscut persoana fizic sau
juridic care, n baza legii sau conform aciunii civile naintate n
procesul penal, poate fi supus rspunderii materiale pentru prejudiciul
material cauzat de faptele nvinuitului, inculpatului.
Recunoaterea ca parte civilmente responsabil se face prin hotrre a
organului de urmrire penal sau a instanei. Partea civilmente
responsabila poarta o raspundere complimentara indirect si anume

raspunderea civila a unei alte personae decit autorul faptei penale


pentru prejudicial cauzat prin infractiune.
n cazul n care se constat c, dup recunoaterea prii civilmente
responsabile, persoana respectiv nu poart rspundere material
pentru prejudiciul material cauzat de ctre nvinuit, inculpat sau c din
alte motive lipsesc temeiuri pentru ca persoana s fie n calitate de
parte civilmente responsabil, organul de urmrire penal sau instana,
prin hotrre motivat, nceteaz participarea persoanei la proces n
calitate de parte civilmente responsabil.
193. Distingei statutul prii civilmente responsabile de cel al
nvinuitului.Parte civilmente responsabil este recunoscut persoana
fizic sau juridic iar invinuitul este doar persoana fizic.Prima este
persoana care, n baza legii sau conform aciunii civile naintate n
procesul penal, poate fi supus rspunderii materiale pentru prejudiciul
material cauzat de faptele nvinuitului, inculpatului.Cea de a doua fiind
insasi persoana fa de care s-a emis, n conformitate cu prevederile
prezentului cod, o ordonan de punere sub nvinuire. n cazul n care
se constat c, dup recunoaterea prii civilmente responsabile,
persoana respectiv nu poart rspundere material pentru prejudiciul
material cauzat de ctre nvinuit, inculpat sau c din alte motive lipsesc
temeiuri pentru ca persoana s fie n calitate de parte civilmente
responsabil, organul de urmrire penal sau instana, prin hotrre
motivat, nceteaz participarea persoanei la proces n calitate de parte
civilmente responsabil. Iar invinuitul urmeaza a raspunde penal
pentru fapta infractionala comisa.
194.ORDONANTA DE RECUNOASTERE A PERSOANEI IN CALITATE
DE PARTE CIVILA
Or.Leova
23.septembrie 2011
Procurorin procuratura raionului Leova,jurist de rangul IAnatolie
Iordache,examinind materialele dosarul penalnr.3687909568
CONSTAT:
Ca cetateanului Pislaru Anatol ia fost cauzat un prejudiciu material in
urma comiterii infractiunii prevazuta la art.151 alin 1de catre
cetateanul Scurta Victor.Astfel prin actiunile lui licite sau cauzat
prejudicii material in valoare de 10000lei.

DISPUN:
Sa recunosc cetateanul Pislaru Anatol in calitate de parte civila conform
art.161 CPP domiciliat in satul Sarata din or.Leova nascut pe data de
12.22.98 celibatar cu studii medii.
216. Definii noiunea de martor.
cf CPP, martorul este persoana care poseda informatii cu privire la vrei
circumstanta care urmeaza sa fie constatata in cauza.
Pt ca o pers sa devina martor, trebuie sa intruneasca anumite conditii:
Existenta unui process penal in curs de desfasurare in fata organ
de urm penala sau inst de jud
Existenta unei pf care cunoaste anumite fapte si imprek=jurari cu
privire la circumstanta care urmeaza a fi costatata
Citarea in modul prevazut lege procesuala in calitate de martor de
catre organ de urm penala sau inst de judecata.
Nu pot fi in calitate de martori:
1. Pers care din cauza deficientelor fizice sau psihice n sunt in stare sa
inteleaga just imprejurarile
2. aparatorii, colaboratorii baroului de avocati pt constatareea unor
date care le-au devenit cunoscute in legatura cu adresarea pt
acordarea de asistenta juridica
3. pers care cunosc o anumita info referitoare la cauza in legatura cu
exercitarea de catre ele a atributiilor de reprezentanti ai partilor
4. judecator, procurer, reprezentantul organ de urm penala, grefierulcu privire la circums care le-au devenit cunsocute in legatura cu
exercitarea atributiilor lor procesuale, cu exceptia cazurilor de
participare la retinerea in flagrant delict
5. jurnalistul- pt a preciza persoana care i-a prezentat anumita
informatie cu conditia de a nu-I divulga numele, cu exceptia caz
kind pers doreste benevol sa depuna marturii
6. slujitorii culteror- despre circums care le-au devenit cunoscute in
legatura cu exercitarea atribuliior lor
7. medical de familie si alte personae care au acordat ingrijire
medicala- la viata private a persoanelor pe care le deservesc
217. Distingei statutul avocatului martorului de statutul
aprtorului bnuitului.

Aparatorul este persoana care, pe parcursul procesului penal,


reprezinta interesele banuitului, invinuitutlui, inculpatului, ii acorda
asistenta juridical prin toate mijl si metodele neinterzise de lege.
Aparatorul nu poate fi asimilat de catre organelle de stat si persoanele
cu functie de raspundere cu persoana, interesele careia le apara si cu
caracterul cacalitate de uzei penale care se examineaza cu participarea
lui.
In calitate de aparator in procesul penal pot participa:
a) avocatul
b) alte pers abilitate prin lege cu atributii de aparator
c) un avocat din strainatate in cazul in care acesta este asistat de un
avocet.
Persoanele date capata statutul de aparator in momentul in care si-a
asumat angajamentul de a apara interesele persoanei, cu
consemtamintul acesteia. aparatorul are drepturi consdintite in
legea procesual penala cu ar fi: dreptul de a cunoaste esenta banuielii,
sa explice drepturile pers pe care o reprezinta, sa participle la
efectuarea de catre organ de urm penala a actiunilor procesuale
Conform CPP persoana care a fost citata in calitate de martor are
dreptul sa invite un avocet care ii va reprezenta interesele in organul
de urm penala si o va insoti la actiunile procesuale effectuate cu
participarea sa. Drepturile avocatului martorului sunt reglementate
de legea procesual penala. In acest sens el are dreptul sa stie in care
cauza penala este citata persoana pe care o reprezinta, sa asiste e tot
parcursul desfasurarii actiunii procesuale la care participa persoana
pe care o reprezinta, sa inainteze cereri, sa explice martorului
drepturile lui sis a atentioneze pers care efectueaza actiunea
procesuala asupra incalcarilor comise de ea, sa se adreseze, cu
permisiunea organ de urm penala, persoanei interesele careia le
reprizinta cu intrebari, observatii, indrumari, sa faca cunostinta cu
procesele-verbale ale actiunilor procesuale la care au participat el si
persoana interesele careia le reprezinta si poate sa ceara completarea
sau includerea obiectiilor sale in process-verbal respective.
Notiunea de aparator de mult mai larga, in cluzind in sine si avocatul
si un avovat din strainatate. Aparatorul e acordata banuitului,
invinuitului,inculpatului din oficiu daca acesta nu are posibilitate sasi
asigure unul, iar martorul poate lua avocet doar din proprie
initiativaAparatorul are mai multe drepturi ca avocatul martorului,

intrucit are dreptul de a afce cunsotinta cuu intreg dosarul, iar avocet
martorului doar cu partea care vizeza clientul sau. Avocatol
martorului poate adresa intrebari doar cu acodul organ de urmarire
penala, iar aparatorul la proprie initiativa.
Avocatol martorului spre deosebide de aparator nu are dreptul de a
inainta apel sau recus. Martorul poate fi asista de un avocet doar la
etapa urmaririi penale, iar aparatorul pe tot parcursul desfasurarii
pocesului.
218. Redactai o hotrre privind nlturarea din process al
avocatului martorului
HOTRRE nr.2-3d88/10
privind nlturarea din process al avocatului
martorului
30 martie 2010 mun.
Chiinu
Examinnd chestiunea cu privire la privind nlturarea din process al
avocatului martorului domnului Denis Zubco,
C O N S T A T :
Procurorul General a informat Consiliul Superior al Procurorilor despre
necesitatea adoptrii unui nou model al legitimaiei de procuror, care ar
fi mai
practic, protejat de semne distincte n corespundere cu cerinele noilor
tehnologii
informaionale.
Potrivit pct.2.2 lit.o) din Regulamentul Consiliului Superior al
Procurorilor,
art.74 alin.(1) din Legea cu privire la Procuratur, Consiliul Superior al
Procurorilor aprob modelul legitimaiei de procuror.
Studiind mostra prezentat de Procurorul General, n conformitate cu
prevederile art. 74 din Legea cu privire la Procuratur, pct.2.2 lit.o) din
Regulament, Consiliul Superior al Procurorilor,
H O T R T E:
1. A aproba modelul legitimaiei de procuror conform mostrei
prezentate n
Anex.
2. Hotrrea se remite seciei personal pentru informare.

Procurorilor
Garaba

Iurie

121. Explicati modalitatile de asigurare a dr. victimei


infractiunilor, abuzurilor de serviciu si erorilor judiciare.
Victima unei fapte care contine elementele componentei de infractiune
dispune de drepturile prevazute de art. 58 din CPP, in special de dreptul
de a cere pornirea urmaririi penale, dreptul de a participa la procesul
penal in calitate de parte vatamata si dreptul de a fi reparate
prejudiciile morale, fizice si materiale. Procesul penal al RM permite
examinarea concomitenta a actiunii civile in cadrul solutionarii cauzei
penale de catre instanta de judecata, ceea ce ofera avantaje suficiente
victimei.. Prejudiciul este o paguba morala sau materiala, fizica, care
poate fi evaluata in expresie baneasca. Dreptul persoanei vatamate de
catre o autotitate publica de a-i fi compensat prejudiciul cauzat de o
actiune sau inactiune ilegala a organelor de stat este un drept
constitutional al persoanei. Potrivit normei constitutionale mentionte,
statul rs patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile savirsite in
procesele penale de catre organele de urm pen si instantele
judecatoresti. Activitatea org de ocrotire a normelor de drept se
exercita nu de putine ori prin interventia in sfera intereselor private a
unor persoane carora li se cauzeaza un prejudiciu.
In CP abuzul de putere sau abuzul de serviciu este regelementat de
art.327, sintagma lezate in drepturi in alt mod cuprinde cazurile de
comitere de infr din domeniu justitiei ( tragerea cu buna-stiinta la rs
penala a unei pers. Nevinovate, pronuntarea unei sentinte contrar
legii,retinerea sau arestarea ilegala, constringerea de a face declaratii,
tortura, falsificarea probelor)
Avind in vedere importanta respectarii principiului constitutional al dr
la libertatea individuala si siguranta persoanei, prevederile
internationale si nationale stabilesc expres dr persoanei la reparatii,
despagubiri in cazul in care victima a fost arestata sau detinuta ilegal.
Eroarea juridica consta in gresita stabilire a faptelor, in cursul
procesului penal, avind urmare condamnarea definitiva a unui
nevinovat sau exonerarea de rs a unui vinovat. Conform CPP, org de
urm penala trebuie sa activeze in asa mod incit nici o persoana sa nu fie
neintemeiat banuita, invinuita sau condamnata.

Dreptul la repararea prejudiciului apare si in cazul in adoptarii de catre


CtEDO sau de catre Comitetul de Ministri al Consiliului Europei a
hotaririi cu privire la repararea prejudiciului sau a realizarii acordului
amiabil dintre persoana vatamata si reprezentantul Gvernului RM in
Comisia Europeana pentru Drepturile Omului si in CtEDO. Acordul
mentionat se aproba de catre Guvrnul RM. CPP stipluleaza ca actiunea
de repararea prejudiciului poate fi initiata in termen de un an de la data
devenirii definitive sau dupa caz irevocabile a hotaririi jud sau
ordonantei org de urm penala, prin care a fost constatat caracterul ilicit
al actiunii procesuale respective, al urmaririi penale sau al condamnarii
, care au adus prejudiciu. Actiunea de reparare a prejudiciului este
scutita de taxa de stat si poate fi inaintata in instanta judecatoreasca in
a carei raza teritoiala domiciliaza persoana careia i-a fost cauzat
prejudiciul, chemind in judecata statul.
Persoana are dreptul sa fie repusa in dr personale pierdute prin
restabilirea la serviciu, la pensie la locuinta, restituirea ordinelor,
medaliilor.
Deasemena art. 34 CEDO prevede ca curtea poate fi sesizata, printr-o
cerere de orice per. Fizica, organizatie neguvernamentala sau grup de
particulari care se pretind victime ale unei incalcari de catre una dintre
inaltele parti contractante a drepturilor recunoscute in conventie sau in
protocoalele sale. Inaltele parti contractante se angajeaza sa nu
impieduce prin nicio masura exercitiul eficace al acestui drept.
122. Distingeti notiunea de victima a infractiunii si victima a
abuzului in lumina jurisprudentei CtEDO.
123. Proiectati o situatie in care victima abuzului erorii judiciare
trebuie repusa in drepturi personale.
Turcan, in urma legitimei aparari a vatamat grav o alta persoana, in
urma careia ultima a decedat, actiunile lui turcan intruneau toate
conditiile legitimei aparari, insa in urma urmaririi penale acesta totusi a
fost condamnat, deoarece org de urm penala initial si instanta
judecatoreasca ulterior au considerat actiunile lui turcan ca fiind
prejudiciabile si constituind o infractiune, dupa 6 luni de detinere,in
urma condamnarii Turcan si-a pierdut postul de munca. Ulterior se
descopera ca acesta a fost condamnat din cauza unei erori juridice din
partea organului de urm penala. Astfel acesta urmeaza sa fie reabilitat si
repus in drepturi.

/////////////////////////////////////////

4. Definii noiunea de prob n procesul penal.


Probele -reprezinta acea categorie juridica ce consta n
anumite mprejurari, realitati, ntmplari -denumite generic elemente
de fapt- care servesc la aflarea adevarului si realizarea scopului
procesului penal, respectiv constatarea la timp si n mod complet a
faptelor care constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a
savrsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o
persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.
Categorie juridica distincta, mijloacele de proba pot fi definite ca fiind
izvorul probei, adica acele mijloace care pun n evidenta proba prin care
pot fi constatate elementele de fapt care pot servi ca proba n procesul
penal .
Asa cum remarca si literatura de specialitate, cele doua notiuni trebuie
delimitate ntotdeauna cu precizie. n nici un caz, o mprejurare de fapt
care conduce la o concluzie de vinovatie ori de nevinovatie nu poate fi
confundata cu mijlocul prin care o asemenea mprejurare este
cunoscuta sau demonstrate.Conform CPP art 6 pct. 33)probeleelemente de fapt ,dobindite in modul prevazut de Cod , ce servesc la
constatarea imprejuarilor care au importanta pentru justa solutionare a
cauzei penale.
Potrivit legii, constituie proba orice element de fapt care serveste la
constatarea existentei sau inexistentei unei infractiuni, la identificarea
persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea imprejurarilor necesare
pentru justa solutionare a cauzei. Ele constituie atat un mijloc prin

intermediul caruia se afla adevarul cat si un instrument de dovedire a


sustinerilor partilor intr-o cauza. Probele nu au o valoare dinainte
stabilita, aprecierea fiecarei probe se face de organul de urmarire
penala si instanta de judecata in urma examinarii tuturor probelor.
5. Analizai situaiile n care poate fi nclcat sarcina probei.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada
imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza
pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie. In
procesul penal este consacrat principiul potrivit caruia partea care face
o afirmatie sau o propunere in fata organului de judecata este obligata
sa o dovedeasca. In toate cazurile, pentru aflarea adevarului, organul de
judecata are dreptul si obligatia sa ceara din oficiu administrarea
oricaror probe pe care le apreciaza ca necesare si sa sprijine partile in
obtinerea probelor propuse in solutionarea pricinii.
n materia probelor sarcina reclamantului este mai grea dect
cea a prtului.Dac reclamantul nu-i dovedete afirmaiile, i se
va respinge aciunea ca fiind nentemeiat, pentru c ceea ce nu
s-a dovedit este considerat c nu exist. Dac reclamantul nu ia dovedit nici una din afirmaiile sale, prtul se poate situa
numai pe poziia negrii, fr a fi inut s dovedeasc ceva. (prezumtia
nevinovatiei)
Problema administrrii probelor nu poate fi cercetat fr examinarea
chestiunii privind sarcina probei, fiind necesar s se tie cine are
obligaia de a dovedi diverse mprejurri. Prin sarcina probaiunii (onus
probanti) se nelege obligaia procesual ce revine participanilor la
procesul penal de a dovedi mprejurrile care formeaz obiectul
probaiunii. Plecnd de la prezumia de nevinovie, sarcina de a proba
revine ntotdeauna celui care acuz. Instana de judecat este doar un
arbitru n acest proces, autoriznd administrarea unei sau altei probe.
Pornind de la principiul prezumiei de nevinovie, procurorul, organul
de urmrire penal este obligat s colecteze suficiente probe pentru
dovedirea vinoviei persoanei. Sub acest aspect se invoc problema
referitor la rolul prii vtmate n administrarea probelor, mai ales n
cazurile de plngere prealabil. Consider c i n asemenea cazuri
sarcina de a proba vinovia revine organului de urmrire penal i
procurorului, avnd n vedere att prevederile art. 28 referitoare la
principiul oficialitii procesului penal, potrivit cruia aceti subieci, n
limitele competenei lor, sunt obligai s efectueze aciuni necesare n

vederea constatrii faptei penale i a persoanei vinovate. Desigur c n


asemenea cazuri partea vtmat dispune de capacitatea de a
determina soarta procesului acceptnd sau nu mpcarea, ns n
sarcina ei nu poate fi pus probarea vinoviei fptuitorului. n acelai
timp, partea vtmat, ca i martorul, este obligat s depun mrturii
sincere referitor la circumstanele cauzei, dac dispune de informaia
dat. Un exemlu elocvent in acest sens rezida in practica jusiciara.
Reiesind din practica judiciara, o doamna invinuita de savirsirea unei
infractiuni care afirma ca a savirsit infractiunea sub influenta sotului,
urmeaza sa demonstreze cum anume sotul a influentato, in caz contrar,
aceasta circumstanta nu se va invoca in instanta de judecata.
O alta cauza e existenta unei masini de batut monede la o persoana. In
sarcina apararii ramine de a demonstra ca masina data se afla la
persoana in cauza legal si ca aceasta are licenta, pentru a dovedi
nevinovatia acesteia.
6. Proiectai o situaie cnd n procesul penal o informaie a fost
administrat prin alt modalitate dect prin mijlocul legal.
Datele de fapt care sunt utilizate in calitate de p[roba sunt incluse in
anumite mijloace de proba pentru ca aceste date sa fie recunoscute ca
probe se necesita de dispunerea capacitatii juridice,care sunt
admisibilitatea ,,pertinenta ,concludenta si utilitatea.Doctrina
recunoasteexigenta unor reguli de asigurarea admisibilitatii (1.proba sa
fie administrata de un subiect competent2.mijlocul cuvenit 3.
procedura cuvenita ) In cadrul celei de a 3 reguli,are unele
exceptii,acestea fiind cercetarea la fata locului si perchezitia corporlaa
sau ridicarea care pot fi efectuate pina la pornirea procesului penal.O
alta exceptie a admisibilitatii probei conteaza in dependenta de sursa
acesteia .Astfel daca provinienta ei are radacini dintr-o sursa
independenta ,sau ar fi fost descoperite inevitabil.
Urmatoarea situatie:La audierea banuitului i s-a incalcat dreptul la
apartaor,aplicindu-se contringere psihica pentru a obtine careva
informatii.In urma audierii s-a constatat locul aflarii bunurilor sustrase
de catre acesta in urma savirsirii furtului.
10. Dai definiia admisibilitii probelor i a criteriilor de
apreciere a admisiilitii probelor.
Prin intermediul admisibilitii se asigur calitatea procesual a
probei. Sunt admisibile probele pertinente, concludente i utile
administrate n conformitate cu Codul de procedur penal. Doctrina

procesual penal recunoate existena unor reguli de asigurare a


admisibilitii probelor. Pentru ca o prob s fie admisibil ea trebuie s
fie administrat de un subiect competent, mijlocul cuvenit, procedura
cuvenit, regula privind "fructele pomului otrvit"inadmisibilitatea
probelor care contin date de provininta necunoscuta . Proba se
consider inadmisibil dac este obinut din alt prob cu nclcarea
procedurii.
1regula .Administrarea de un subiect competent,enumerati de
legea procesuala penala.Proba poate fi administrata atit de organul
de urmarire penala din oficiu ,prin efectuarea unor actiuni procesuale
fie de catre parti prinpunerea la dispozitia organului de urmarire
penala sau instantei ,fie de catre instanta la solicitarea partilor.
2.regula a doua privind mijlocul cuvenit .,prevazute de cPP.Ca o
declaratie sa fie recunoscuta ca mijloc de proba ea trebuie sa fie
depusa in cadrul procesului penal si nu in afara,nu poate fi inlocuit
raportul de expertiza cu un act departamental ,sau opinia
specialistului
3regula.Asigurarea admisibilitatii e cea privind procedura cuvenita
,respectarea procedurii in ceea ce priveste termenii procesuali Regula
data asigura si repsectarea calitatii procesuale a persoanei implicate
in proces(se interzice audierea i calitate se invinuit fata de persoana
care nu s-a emis ordonnata de punerea sub invinuire si careia nu i s-a
inaintat acuzarea ,sau persoana in calitate de martor dar ea in
realitate e banuit ) Sunt inadmisibile probele obtinute :
1) prin aplicarea violenei, ameninrilor sau a altor mijloace de
constrngere, prin violarea drepturilor i libertilor persoanei;
2) prin nclcarea dreptului la aprare al bnuitului, nvinuitului,
inculpatului, prii vtmate, martorului;
3) prin nclcarea dreptului la interpret, traductor al participanilor
la proces;
4) de o persoan care nu are dreptul s efectueze aciuni procesuale
n cauza penal;
5) de o persoan care evident tie c intr sub incidena de recuzare;
6) dintr-o surs care este imposibil de a o verifica n edina de
judecat;
7) prin utilizarea metodelor ce contravin prevederilor tiinifice;
8) cu nclcri eseniale de ctre organul de urmrire penal a
dispoziiilor prezentului cod;

9) fr a fi cercetate, n modul stabilit, n edina de judecat;


10) de la o persoan care nu poate recunoate documentul sau
obiectul respectiv, nu poate confirma veridicitatea, proveniena lui sau
circumstanele primirii acestuia.
4 regula privind fructul pomului otravit .Proba se considera
inadmisibila daca este obtinuta din alta proba cu incalcarea procedurii
,regula fiin adese utilizata la ridicarea obiectelor sau perchezitiei,cu
exceptia cazurile cind probele derivate se bazeaza pe o sursa
independenta sau ar fi fost descoperite inevitabil.
5 regula inadmisibilitatii probelor care contin date de provinienta
necunoscuta care asigura admisbilitatea probelor,astfel autencitatea
careia poate fi verificata.
Prin pertineta se intelege legatura intre continutul probei si
circumstantele care necesita a fi probate intr-o cauza penala.
Concludente sunt probele pertinente care influenteaza aupra
solutionarii cauzelor penale.
Utile sunt probele concludente si, prin urmare pertinente, care prin
informatiile pe care le contin sunt necesare solutionarii cauzei
11. Divizai subiecii procesuali n sarcina crora este pus
probarea inadmisibilitii
probelor.
Obligaia organului de urmrire penal este de a examina sub toate
aspectele, complet i obiectiv toate circumstanele cauzei care are o
aplicare fundamental n cadrul procesului de apreciere a probelor,
fiind mecanismul legal de formare a propriei convingeri a instanei de
judecat, procurorului i ofierului de urmrire penal. Existena regulii
examinrii sub toate aspectele, complet i obiectiv a circumstanelor
cauzei i probelor prezentate este dictat de necesitatea realizrii
scopului procesului penal i aflrii adevrului pe fiecare cauz
examinat.
Nici o proba nu are o valoare juridic dinainte stabilit, din aceste
considerente obligaia organului de urmrire penal este sa
administreze probe nu numai n defavoarea bnuitului, inculpatului i
nvinuitului, dar i n favoarea acestora. Aceasta fiind o obligaie
fundamental care asigur aflarea adevrului n procesul penal.
Sarcina probarii inadmisib.unei probe revine partii care o invoca ,insa
toate probele administrate n cauza penal vor fi verificate sub toate
aspectele, complet i obiectiv. Verificarea probelor const n analiza

probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, administrarea de


noi probe i verificarea sursei din care provin probele, n conformitate
cu prevederile prezentului cod, prin procedee probatorii
respective.Insa instana e cea care va pune la baza hotrrii sale numai
acele probe la cercetarea crora au avut acces toate prile n egal
msur.
1. n faza de urmrire penal, obligaia de a verifica admisibilitatea
probelor este pus n seama organului de urmrire penal din oficiu.
Organul de urmrire este obligat din oficiu s verifice admisibilitatea
probelor. Prile au dreptul n toate cazurile de a invoca prin cererile
sale necesitatea verificrii anumitor probe. Faptul c partea nu a
invocat verificarea admisibilitii unei probe n cadrul urmririi penale
nu o limiteaz de dreptul de a o invoca. Instana nu este n drept de a
respinge cererea persoanei, de a verifica admisibilitatea probei din
motivul c aceast cerere nu a fost naintat n timpul urmririi penale.
Att organul de urmrire, ct i instana sunt obligate de a emite o
hotrre motivat n cazul cnd resping cererea de verificare a
admisibilitii probelor. n timpul verificrii admisibilitii probelor, la
cererea prilor se emite o hotrre motivat prin care se recunoate
proba inadmisibil, fie se respinge cererea prii de a recunoate
aceast prob ca inadmisibil.
n cadrul verificrii probelor, organul de urmrire sau instana se
pronun asupra admisibilitii acestor probe. n cazul cnd dup
verificarea probei instana, sau organul de urmrire au constatat c
aceast prob este admisibil, partea are dreptul s-i nainteze
argumentele sale. Proba poate fi respins n asemenea situaii, numai c
partea care a invocat inadmisibilitatea probei aduce argumente
convingtoare. n cazul cnd au fost aduse asemenea argumente,
organul care a administrat proba sau n favoarea crei pri a fost
administrat, poate aduce argumente privind admiterea acestei
probe.Prevederea data se realizeaza mai dificil in cadrul urmaririi,cind
se pune in diascutie chestiunea privind admiterea probelor de organul
de urmarire penala .
2.In cadrul judecatii nu pot aparea dificultati privind admiterea sau
respingerea unei anumite probe administrate de organ de urm pen
tinind seama de faptul ca instanta este limitata de principiul
contradictorialitatii al administrarii probelor

Insa exist situaii cnd acuzatul trebuie s dovedeasc c a


efectuat o activitate autorizat;258 n cazul cnd elementul, de fapt,
este cunoscut unei pri, aceasta trebuie s-i asume
sarcina probei, indiferent de faptul in sarcina cui este pus
12. Proiectai un caz prin care se poate observa proba fructul
pomului otrvit.
La data de 16 dec.2011 cet Cazanov a fost retinut ca fiind banuit in
comiterea infractiunii de furt.Ca temei de retinere a fost plingerea lui
Avram ,care se prezinta a fi ca martor ocular .In cadrul audierii acestuia
,organul de urmarirea penala apelind la constringerea psihica
,amenintindul va sta o perioada indelungata dupa gratii il impune pe
acesta sa semneze procesul verbal de recunoastere a vinovatiei .Dat
fiind faptul ca lui Cazanovi s-a promis ca va fi ajutat in caz ca semneaza
procesul verbal, si nu I s-a oferit nici un avocat din oficiu ,din nestirea
acestuia ,el s-a facut vinovat de infractiune fiindu-I teama de inchisoare
,
Incalcinduse art 94 ,probe obtinute prin aplicarea mijloacelor de
constringere si incalcarea dreptului la parator ..
16. Definii noiunea de obiect al probatoriului.
Noiunea de obiect al probaiunii (thema probantum) include
totalitatea circumstanelor care urmeaz a fi dovedite ntr-o cauz
penal. Constatarea acestor circumstane permite de a soluiona just
cauza penal i n esen de a realiza n fiecare caz concret sarcinile
unui proces echitabil.
Prin circumstanese neleg fenomenele lumii materiale, adic faptele
i mprejurrile de fapt. Existena normelor juridice nu trebuie
dovedit, prezumndu-se c ele sunt cunoscute att de ctre organele
judiciare, ct i de ctre justiiabili. La descrierea obiectului probaiunii,
o mare importan o au normele dreptului penal, care abordeaz cteva
aspecte: n dispoziiile normelor prii generale a Codului penal sunt
indicate cele mai importante semne ale faptei criminale (n principal
obiectul, latura obiectiv, subiectul, latura subiectiv); normele prii
generale conin semnele subiectului, coparticiprii, legitimei aprri,
extremei necesiti, riscului ntemeiat, cazului fortuit etc. n legtur cu
aceasta este necesar de menionat c normele legii procesual penale nu
determin necesitatea constatrii i a circumstanelor care exclud
rspunderea penal, ns constatarea acestora este ntr-o legtur

direct cu chestiunea privind existena sau inexistena faptei criminale;


n normele prii generale a Codului penal sunt enumerate
circumstanele atenuante i agravante.
Obiectul generic este: Faptele referitoare la existena infraciunii,
precum i cauzele care nltur caracterul penal al faptei;
Circumstanele prevzute de lege care atenueaz sau agraveaz
rspunderea penal a fptuitorului; Datele personale care
caracterizeaz inculpatul i victima; Caracterul i mrimea daunei
cauzat prin infraciune; Circumstanele relevante la stabilirea
pedepsei;
Just cauza penala si in esenta de a realize in fiecare caz concret
sarcinile unui process echitabil. Faptele si imprejurarile incluse in
obiectul probatoriu sunt de 2 feluri: faptele si imprejurarile cu ajutorul
carora este solutionat fondul cauzei si fapte sau imprejurari care
vizeaza desfasurarea normala a procesului.
Faptele si imprejurarile cu ajutorul carora este solutionat fondul
cauzei, la rindul lor, se divizeaza in > prinicipal( insusi obiectul
procesului penal, sunt probe directe) si probatorii(imprejurari de
fapt care nu sunt incluse in faptul principal, probe indirecte).
17. Distingei elementele componente ale obiectului
probatoriului.
Totalitatea de mprejurri care trebuie dovedite ntr-o cauz penal
constituie obiectul probaiunii. Totalitatea de mprejurri,
circumstane, prevzute de articolul 96, determin coninutul
rechizitoriului, a sentinei, ct i se iau n consideraie n cile de atac
cnd este pus n discuie chestiunea privind examinarea fondului
cauzei. n acelai moment, toate mprejurrile, n dependen de
cauza penal concret, dispun de anumite particulariti individuale,
de aceea i obiectul probaiunii este individual n fiecare cauz
penal.
1Faptele referitoare la existenta infr ,precum si cauzele care
inlatura carcterul penal Si anume dac a avut loc n realitate un
asemenea fenomen (moartea, leziunile corporale, traficul de fiine
umane, .a.), apariia acestui fenomen; corespunderea circumstanelor
acestei fapte cu elementele componenei de infraciune, realizarea
inteniei i altele.In procesul de constatare a faptului infractiunii este

necesar de a solutiona chestiunea privind cauzele care inlatura


caracteul penal al faptei
2.Circumstane prevazute de lg care atenueaza sau agraveaza
raspunderea penala
care confirm faptul c un asemenea fenomen a avut loc n realitatetimpul, locul, caracterul aciunilor, .a. Enumerarea din articolul 96 nu
este exhaustiv, spre exemplu, la soluionarea chestiunii despre
vinovia de omor a persoanei, instana va reiei din cumulul tuturor
circumstanelor infraciunii svrite, va ine cont, n special, de
anturajul, modul de svrire a infraciunii, arma utilizat, numrul,
caracterul i localizarea rnilor i a altor leziuni corporale, comportarea
anterioar a vinovatului i a victimei, relaiile dintre ei.
Probarea faptului infraciunii presupune stabilirea mprejurrilor
concrete de comitere a infraciunii.
n toate cauzele penale trebuie s fie cu certitudine stabilit locul,
timpul, mijlocul. Este necesar deci de a proba unele circumstane care
caracterizeaz latura obiectiv a infraciunii. Cu toate c aceasta
depinde de particularitile fiecrei componene de infraciuni. Timpul
comiterii infraciunii: Timpul svririi faptei, conform art. 9 Cod
Penal, se consider Timpul cnd a fost svrit aciunea (inaciunea)
prejudiciabil, indiferent de timpul survenirii urmrilor. n unele
cazuri este obligatoriu de a se stabili pe ct de posibil timpul exact, de
exemplu n infraciunea de omor, n cazul cnd este imposibil de evaluat
exact timpul comiterii infraciunii, se apreciaz: (de exemplu, n jurul
orelor). Pentru unele infraciuni (spre exemplu evaziunea fiscal) nu
este important de a stabili ora, dar perioada respectiv, (spre exemplu
trimestrul nti al anului)
Exist i mprejurri care caracterizeaz pericolul social al infraciunii
i consecinele i acestea trebuie de stabilit.. Dac infraciunea a fost
comis de un grup de persoane, este necesar de stabilit concret care
fapt infractoric a comis fiecare din co-participani.
Fapta prejudiciabil trebuie s fie svrit cu vinovie. La probarea
mprejurrilor stabilite de ctre articolul 96 punctul 1 este necesar de
luat n consideraie articolul 20 al Codului Penal care vorbete despre
fapta svrit fr vinovie (cazul fortuit). n legtur cu aceasta
este necesar de a verifica toate mprejurrile care mrturisesc despre
prezena la persoan a unei posibiliti reale de a contientiza

caracterul periculos al faptelor sale, ct i obligaia i posibilitatea de a


prentmpina survenirea consecinelor.
n afar de acesta ca obiect al probaiunii sunt i calitile psihofiziologice ale persoanei care din anumite mprejurri nu au putut s
prevad survenirea consecinelor.
n orice cauz penal este necesar de stabilit motivul i scopul
infraciunii.
Articolul 96 alineatul 1 punct 1 stabilete c este necesar ca ntr-o
cauz penal s fie dovedite i cauzele care nltur caracterul penal al
faptei
Codul penal stabilete circumstanele atenuante i agravante dnd
posibilitatea instanei de a aprecia o asemenea circumstan. Din aceste
considerente n obiectul probaiunii este necesar de inclus i asemenea
mprejurri, cum ar fi concurs de mprejurri grele, cina sincer,
contribuirea activ la descoperirea infraciunii, aciunile ilegale sau
imorale ale victimei, provocare a unor urmri grave, batjocorirea
victimei, mijloace care prezint un pericol, alte interese josnice, cu
folosirea ncrederii acordate
3.Punctul 3 al articolului 96 date personale care caracterizeaz
inculpatul i victima.
Faptul c n partea pregtitoare a edinei de judecat, potrivit
articolului 358 Cod de Procedur Penal se stabilete identitatea
inculpatului nu elibereaz instana de a analiza personalitatea acestuia.
Constatarea acestor mprejurri are importan att la stabilirea
pedepsei, ct i la executarea acesteia.
Orice mprejurare poate fi luat n consideraie, dac aceast
mprejurare caracteriznd persoana poate contribui la stabilirea unei
pedepse echitabile,dac a participat la unele operaiuni militare, starea
sntii, vrsta, prezena unor minori la ntreinere i alte mprejurri.
Se ia n consideraie i recomandrile serviciului de resocializare la
stabilirea pedepsei, dac o asemenea anchet a fost efectuat.
Un aspect esenial la caracterizarea personalitii nvinuitului sunt i
datele despre comportamentul acestuia dup comiterea infraciunii i
atitudinea fa de fapta comis. Este necesar de a proba i faptul c
persoana n virtutea unor defecte fizice sau psihice nu poate
desinestttor s-i realizeze dreptul la aprare,daca e alcoolic sau
narcoman sau nvinuitul dispune de putere mare fizic, sau cunoaterea
unor procedee de lupt este necesar de a indica n sentin sau n

rechizitoriu c atacnd persoana nvinuitul contientiza c dispune de


asemenea capaciti i acesta intenionat sau din neglijen avea o
atitudine fa de consecine.
Date care nu au legtur cu cauza penal, nu trebuie s figureze nici n
rechizitoriu, nici n sentin. n toate dosarele nu trebuie s figureze
date care njosesc onoarea i demnitatea victimei.
4. Caracterul i mrimea daunei cauzat prin infraciune.
n noiunea de daun se include prejudiciul moral, fizic sau material.
Este necesar n primul rnd de constatat legtura cauzal ntre fapt i
prejudiciul cauzat, mrimea acestui prejudiciu, existena unor bunuri
care ar putea repara acest prejudiciu. n cazul unor infraciuni de
vtmare, este necesar de a constata gradul acestor leziuni corporale,
consecinele, mijloacele care au fost necesare pentru tratament,
ngrijire, . a. m. d.(prejudiciu moral, aceast trebuie inclus n obiectul
probaiunii, mprejurrile care mrturisesc despre faptul njosirii
cinstei i demnitii, nclcrii onoarei, unele suferine psihice a
persoanei.)
n cazul unor infraciuni contra patrimoniului obiectul probaiunii este
inclus nu numai preul real al bunurilor sustrase, dar i mprejurrile
care caracterizeaz preul subiectiv a celor sustrase pentru victim, ct
i consecinele care au survenit sau ar fi putut surveni n activitatea
victimei, tratamentul su, asigurarea familiei, ndeosebi a minorilor i a
persoanelor incapabile de munc. n asemenea cazuri se ia n
consideraie starea material a victimei i veniturile acesteia.
5.Este necesar de inclus n obiectul probaiunii i existena anumitor
bunuri destinate sau utilizate pentru svrirea infraciunii care
se afl la nvinuit sau alte persoane, sau bunurile care au fost
obinute n rezultatul activitii criminale. n categoria bunurilor nu
se includ numai obiectele, dar i alte venituri sau avantaje, care au fost
primite de nvinuit, sau alte persoane. Are importan formarea
gruprii criminale, prezena inteniei, sau nelegerii prealabile, modul
de comitere a infraciunii, de ascundere a urmelor, surselor de obinere
a armelor, de realizare a bunurilor sustrase, . a.
6.Stabilirea conditilor ce au determinat infractorul la savirsirea
infractiunii
La examinarea cauzei penale la urmrire trebuie de examinat i
chestiunea privind formarea gruprii criminale, motivele care au
contribuit la activitatea ndelungat, modurile de recrutare a

participanilor, de corupere a persoanelor oficiale, modul de obinere a


informaiei pentru activitatea criminal i asigurarea securitii
participanilor.
n caz de recidiv este necesar de a examina cauzele i condiiile,
inclusiv faptul c este dificil de angajat n cmpul muncii, asigurarea cu
spaiu locativ, restabilirea relaiilor cu familia, .a. Este necesar de a
stabili din vina crei persoane au fost comise asemenea erori.
7.Toate circumstantele relevante la stabilirea pedepsei
In cadrul Laturii civile ,privind despagubierele ,in obiectul
probatiuniisunt incluse faptele care constata ca a fost produs
prejudiciul .
18. Generalizai situaiile legale prevzute n legea procesual
i n practic cnd circumstanele cauzei sunt constatate prin
anumite mijloace de prob.
In cele mai dese cazuri ,mijloacele de proba prin care se constta
anumite circumstante sunt expertizele medico-legale sau psihiatrice
.Expertizele pot fi ordinare cit si complexe ,cum ar fi psihologicopsihiatrica;medico-legala si psihiatrica.
Obligatia pusa in fata subiectilor procesuali de a dovedi toate
circumstantele faptei nu este absoluta .Exista situatii cind in cadrul
examinaii unei cauze faptele examinate sa fie cunoscute majoritatii
lumii ,si nu este necesar de a aduce probe privind existenat acestora .
Exceptie de la regula generala sunt actele unanim recunoscute ,acele
fapte evidente (faptele notorii ) precum si veridicitatea metodelor
moderne de cercetare unanim recunoscute in domeniul stiintei ,tehnicii
, artei ,meseriei.
In doctrina se exista opinii potrivit careia faptele similare ,auxiliare si
negative nu necesita probare .
Conf CPP Articolul 97. Circumstanele care se constat prin anumite
mijloace de prob
n procesul penal se constat, prin anumite mijloace de prob,
urmtoarele circumstane:
1) cauza decesului prin raportul expertizei medico-legale;
2) caracterul i gradul leziunilor corporale n cauzele penale privind
infraciunile grave, deosebit de grave i excepional de grave prin
raportul expertizei medico-legale;
3) incapacitatea persoanei, la momentul svririi faptei

prejudiciabile, de a-i da seama de aciunile sau inaciunile sale sau de a


le dirija ca urmare a unei boli mintale sau a unei dereglri psihice
temporare, a unei alte dereglri a sntii sau debilitii prin raportul
expertizei psihiatrice;
4) incapacitatea martorului de a percepe i a reproduce
circumstanele, ce urmeaz a fi constatate n cauza penal, ca urmare a
unei boli mintale, unei dereglri psihice temporare, a unei alte dereglri
a sntii sau a debilitii prin raportul expertizei psihiatrice;
5) atingerea de ctre partea vtmat, bnuit, nvinuit, inculpat a unei
anumite vrste, dac aceasta are importan n cauz prin certificat de
vrst, iar n caz de incapacitate legat de vrst prin raportul
expertizei medico-legale sau psihiatrice;
6) prezena antecedentelor penale ale bnuitului, nvinuitului,
inculpatului prin certificat de cazier judiciar sau, dup caz, prin copii
de pe hotrrile judectoreti de condamnare devenite definitive.
22. Definii noiunea de probatoriu.
(1) n procesul penal, probatoriul const n invocarea de probe i
propunerea de probe, admiterea i administrarea lor n scopul
constatrii circumstanelor care au importan pentru cauz.
(2) Probele administrate se verific i se apreciaz de ctre organul
de urmrire penal sau instan. Administrarea probelor const n
folosirea mijloacelor de prob n procesul penal, care presupune
strngerea i verificarea probelor, n favoarea i n defavoarea
nvinuitului, inculpatului, de ctre organul de urmrire penal, din
oficiu sau la cererea altor participani la proces, precum i de ctre
instan, la cererea prilor, prin procedeele probatorii. Fiecare prob
urmeaz s fie apreciat din punct de vedere al pertinenei,
concludenei, utilitii i veridicitii ei, iar toate probele n ansamblu
din punct de vedere al coroborrii lor
23. Analizai atribuiile subiecilor procesuali n cadrul
probatoriului.
Probele administrate se verific i se apreciaz de ctre organul de
urmrire penal sau instan. n scopul administrrii probelor,
aprtorul admis n procesul penal, n modul prevzut de prezentul cod,
este n drept:
1) s solicite i s prezinte obiecte, documente i informaii necesare

pentru acordarea asistenei juridice, inclusiv s poarte convorbiri cu


persoane fizice dac acestea snt de acord s fie audiate n modul
stabilit de lege;
2) s solicite certificate, caracteristici i alte documente din diverse
organe i instituii care pot s le elibereze n modul stabilit;
3) n interesul asistenei juridice, s solicite, cu consimmntul
persoanei pe care o apr, opinia specialistului pentru explicarea
chestiunilor care necesit cunotine speciale.
(3) Bnuitul, nvinuitul, inculpatul, aprtorul, acuzatorul, partea
vtmat, partea civil, partea civilmente responsabil i reprezentanii
lor, precum i alte persoane fizice sau juridice, snt n drept s prezinte
informaii orale i scrise, obiecte i documente care pot fi utilizate ca
mijloace de prob.
(4) Toate probele administrate n cauza penal vor fi verificate sub
toate aspectele, complet i obiectiv. Verificarea probelor const n
analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe,
administrarea de noi probe i verificarea sursei din care provin probele,
n conformitate cu prevederile prezentului cod, prin procedee
probatorii respective. eprezentantul organului de urmrire penal sau
judectorul apreciaz probele conform propriei convingeri, formate n
urma examinrii lor n ansamblu, sub toate aspectele i n mod obiectiv,
cluzindu-se de lege.
(3) Nici o prob nu are o valoare dinainte stabilit pentru organul de
urmrire penal sau instana de judecat.
(4) Instana pune la baza hotrrii sale numai acele probe la
cercetarea crora au avut acces toate prile n egal msur.
28. Identificai atribuiile aprtorului n cadrul probatoriului.
Articolul 68. Drepturile i obligaiile aprtorului
(1) Aprtorul, n funcie de calitatea procesual a persoanei ale crei
interese le apr, are dreptul:
1) s cunoasc esena bnuielii sau nvinuirii;
2) s participe, la propunerea organului respectiv, la efectuarea de
ctre organul de urmrire penal a aciunilor procesuale i la toate
aciunile procesuale efectuate la solicitarea sa;
3) s explice persoanei pe care o apr drepturile i s atenioneze
persoana care efectueaz aciunea procesual asupra nclcrilor legii
comise de ea;

4) s pregteasc materiale n cauza respectiv;


5) s prezinte documente sau alte mijloace de prob pentru a fi
anexate la dosarul penal i cercetate n edina de judecat;
6) s cear recuzarea persoanei care efectueaz urmrirea penal, a
judectorului, procurorului, expertului, interpretului, traductorului,
grefierului;
7) s nainteze cereri;
8) s fac obiecii mpotriva aciunilor organului de urmrire penal
i s cear includerea obieciilor sale n procesul-verbal respectiv;
9) s ia cunotin de procesele-verbale ale aciunilor efectuate cu
participarea lui i s cear completarea lor sau includerea obieciilor
sale n procesul-verbal respectiv;
10) s ia cunotin de materialele cauzei penale din momentul
terminrii urmririi penale i s noteze orice date din dosar, s fac
copii;
11) s participe la edinele de judecat n prim instan, n apel, n
recurs, precum i la judecarea cauzei pe cale extraordinar de atac;
12) s pledeze n dezbateri judiciare;
13) la solicitarea sa, s primeasc gratuit copii de pe hotrrile care se
refer la drepturile i interesele persoanei pe care o apr;
14) s depun plngeri mpotriva aciunilor i hotrrilor organului de
urmrire penal, precum i s atace sentina sau orice alt hotrre
judectoreasc final n cauza respectiv;
15) s participe la mpcarea cu partea oponent dac persoana pe
care el o apr particip la mpcare;
16) s fac obiecii referitor la plngerile altor participani la proces
despre care a fost informat de ctre organul de urmrire penal sau a
aflat despre ele din alte surse, precum i s-i expun prerea n edina
de judecat referitor la cererile i propunerile altor participani la
proces i referitor la chestiunile soluionate de instana de judecat;
17) s fac obiecii mpotriva aciunilor ilegale ale celorlali
participani la proces;
18) s fac obiecii mpotriva aciunilor preedintelui edinei de
judecat;
19) s-i fie compensate cheltuielile suportate n cauza penal de la
persoana interesele creia le apr sau, n cazurile prevzute de lege,
din bugetul statului;
20) s i se repare prejudiciul cauzat de aciunile nelegitime ale

organului de urmrire penal sau ale instanei.


(2) Aprtorul bnuitului, nvinuitului, inculpatului n scopul
clarificrii circumstanelor care combat nvinuirea, exclud rspunderea
penal a persoanei pe care o apr sau atenueaz pedeapsa ori msurile
procesuale de constrngere, precum i n scopul acordrii asistenei
juridice necesare, n afar de drepturile prevzute la alin.(1), dispune,
de asemenea, de urmtoarele drepturi:
1) s aib ntrevederi cu bnuitul, nvinuitul, inculpatul, fr a se
limita numrul i durata lor;
2) s participe la orice aciune procesual efectuat cu participarea
persoanei pe care o apr dac aceasta o cere persoana pe care o apr
sau nsui aprtorul;
3) s ia cunotin de materialele prezentate n judecat de ctre
organul de urmrire penal pentru confirmarea reinerii i necesitii
arestrii.
(3) Aprtorul nu este n drept s ntreprind careva aciuni
mpotriva intereselor persoanei pe care o apr i s o mpiedice s-i
realizeze drepturile. Aprtorul nu poate, contrar poziiei persoanei pe
care o apr, s recunoasc participarea ei la infraciune i vinovia de
svrirea infraciunii. Aprtorul nu este n drept s destinuiasc
informaiile care i-au fost comunicate n legtur cu exercitarea aprrii
dac aceste informaii pot fi utilizate n detrimentul persoanei pe care o
apr.
(4) Avocatul nu este n drept s renune nemotivat la aprare.
Aprtorul nu este n drept s-i nceteze de sine stttor
mputernicirile de aprtor, s mpiedice invitarea unui alt aprtor sau
participarea lui n aceast cauz. Aprtorul nu este n drept s
transmit altei persoane mputernicirile sale de a participa n cauza
respectiv.
(5) Aprtorul nu este n drept, fr consimmntul persoanei pe
care o apr, s efectueze urmtoarele aciuni:
1) s o declare vinovat de svrirea infraciunii;
2) s declare mpcarea persoanei pe care o apr cu partea
oponent;
3) s recunoasc aciunea civil;
4) s retrag plngerile persoanei pe care o apr;
5) s-i retrag apelul sau recursul mpotriva sentinei de
condamnare.

(6) Aprtorul este obligat:


1) s se prezinte la chemarea organului de urmrire penal sau a
instanei;
2) s se supun dispoziiilor legitime ale reprezentantului organului
de urmrire penal i ale preedintelui edinei de judecat;
3) s nu prseasc sala de edine pn la anunarea ntreruperii,
fr permisiunea preedintelui edinei;
4) s respecte ordinea stabilit n edina de judecat.
Poart un caracter specii c rolul aprtorului n probatoriu. n Codul
de procedur penal din 1961, potrivit art.46, aprtorul avea obligaia
de a folosi toate mijloacele i formele de aprare prevzute de lege
pentru a lmuri mprejurrile care ar putea s determine achitarea
nvinuitului ori s-i atenueze rspunderea. Codul de procedur penal
din 2003 determin statutul aprtorului ca persoan care acord
asisten juridic. n doctrin nu exist o poziie unitar referitor la dei
niia noiunii de asisten juridic, aceasta i ind un element al dreptului
la un proces echitabil. Art.6 par.3) lit. (c) din Convenia European a
Drepturilor Omului proclam dreptul acuzatului la asisten juridic
conform propriei sale alegeri sau cnd acesta nu dispune de mijloacele
necesare, posibilitatea de a i asistat n mod gratuit dac o cer interesele
justiiei.
Potrivit Codului de procedur penal din 2003, se lrgesc drepturile
prilor de a avea acces la piesele dosarului n faza de urmrire.
Avocatul dispune att de dreptul de a participa la orice aciune
procesual efectuat cu participarea persoanei pe care o apr, ct i s
ia cunotin de procesele-verbale ale aciunilor efectuate cu
participarea lui. Atribuii similare capt i alte pri n proces
Este evident c aprtorul particip n probatoriul penal fr a purta
sarcina probei. n acest aspect se cere de remarcat c obligaia, n sens
juridic, reprezint opusul dreptului subiectiv i const n satisfacerea
sau, dup caz, ndeplinirea prerogativelor pe care le implic drepturile
sau competena celuilalt subiect al raportului juridic concret.
Nerespectarea obligaiilor atrage sanciuni care, n aspect procesual
penal, reprezint consecine survenite pentru subiectul raporturilor
juridice n cazul nerespectrii de ctre acesta a normelor procesual
penale.

29. Analizai modalitile de administrare a probelor de ctre


aprtor. 1. Sarcina aprrii n sensul articolului 100 const n
descoperirea unor mprejurri care fie l ndreptesc pe nvinuit, fie
contribuie la atenuarea responsabilitii. Sarcina aprtorului nu poate
fi asimilat cu sarcina organului de urmrire, care n baza articolului 19,
alineatul 3 are obligaia de a lua toate msurile prevzute de lege,
pentru cercetarea sub toate aspectele, complet i obiectiv a
circumstanelor cauzei, reieind din faptul c articolul 19 determin
accesul la justiie, i pune aceast sarcin n seama organelor statului.
Trebuie de luat n consideraie i faptul c dac aprarea nu i-a realizat
atribuiile sale potrivit articolul 100, aceasta nu poate fi interpretat ca o
dovedire a vinoviei persoanei. Aprtorul, ns nu poate administra
probe, aplicnd aceleai mijloace probatorii aplicate de ctre organul de
urmrire penal.
2. Reieind din faptul c persoana se prezum nevinovat, toate
aciunile n constatarea vinoviei este pus n seama subiectului care
intenteaz aciunea penal. Partea aprrii au dreptul de a participa la
probaiune, la administrarea probelor, utiliznd metoda de solicitare. n
acest sens avocatul are dreptul de a descoperi i a transmite anumite
obiecte, documente, poate efectua fotografierea, nregistrarea audio sau
video, poate ntocmi anumite scheme sau planuri, n caz cnd sunt
necesare anumite cunotine speciale avocatul poate apela la un
specialist. n cazul cnd avocatul a purtat convorbiri cu unele persoane
fizice, aceste date sunt transmise organului de urmrire, care trebuie s
audieze aceste persoane n calitate de martori. n cazul cnd a dus
convorbiri cu persoana fizic, avocatul poate nregistra aceste
convorbiri video sau audio cu acordul persoanei, fie poate propune
persoanei de a ntocmi o lmurire care apoi poate fi autentificat n
notariat i servi n continuare temei pentru audierea persoanei de ctre
organul de urmrire sau de ctre instana de judecat.
3. O alt metod de administrare a probelor de ctre aprare este
solicitarea diferitor documente din organizaii i instituii. Aceste
documente pot s fie certificate de sntate, materiale de arhiv,
diferite acte normative departamentale, .a. Cu toate c n fiecare caz
concret organul de urmrire ia decizia privind efectuarea actelor
suplimentare la cererea avocatului, refuzul de a efectua aceste acte
trebuie s fie ntemeiat i argumentat.

4. Este necesar de menionat i faptul c administrarea probelor de


ctre aprtor este un drept i nu o obligaie a acestuia i faptul c
aprarea nu a administrat probe nu poate fi interpretat ca un eec al
aprrii. Aprarea determin oportunitatea administrrii anumitor
probe. Verificarea probelor n sensul alineatului 4, articolul 100, se
efectueaz prin anumite metode: analiza coninutului probelor
administrate, coroborarea cu alte probe. Corobora (din latinescul
corroborare) nseamn a ntri, a sprijini, a da putere, a consolida, a
confirma. Probele trebuie coroborate cu alte probe care au fost
administrate mai nainte, pot fi administrate noi probe sau poate fi
verificat sursa (de exemplu, prezentarea spre recunoatere, verificarea
declaraiilor la faa locului, experimentul, .a.).
30. Estimai n ce msur atribuiile aprtorului n cadrul
probatoriului se conformeaz cu principiul egalitii armelor
consfinit de CtEDO.
In jurisprudenta europeana, principiul egalitatii armelor semnifica
tratarea egala a partilor pe toata durata desfasurarii
procedurii in fata unui tribunal, fara ca una dintre ele sa
fie avantajata in raport cu cealalta parte sau celelalte parti in proces.
Acest principiu decurge inmod direct din faptul ca orice persoana are
dreptul la ascultarea cauzei sale in mod echitabil.Principiul este
un element esential al dreptului la un proces echitabil.
Acest principiuimpune fiecarei parti sa i se ofere posibilitatea
rezonabila de a-si sustine cauza sa in conditiicare sa nu plaseze intr-o
situatie de net dezavantaj in raport cu adversarul ei si ca
exigentaegalitatii armelor in sensul unui just echilibru intre parti
are, in principiu acelasi rol atat in procesel civile, cat si in cele
penale.Astfel, o diferenta de tratament in ascultarea martorilor
poate incalca principiul egalitatiiarmelor. Orice inegalitate in
comunicarea documentelor poate fi sanctionata in
numeleacestui principiu. Partile trebuie sa aiba posibilitatea de a
prezenta in mod egal mijloacele de proba de care dispun. De
asemenea, principiul egalitatii armelor trebuie sa fie respectat
intimpul exercitarii cailor de atac.
Aceasta implica faptul ca orice parte a unei proceduri, indiferent dac
este in materie civilasau penala, trebuie sa aib posibilitatea rezonabila
de a-si prezenta punctul de vedere in fatatribunalului in conditii care sa

nu o dezavantajeze fata de celelalte parti ale procesului saufata de


acuzare.Astfel, s-a decis ca exista o incalcare a principiului
egalitatii armelor in situatia in careacuzarea depune la dosar un
document, inainte de audienta publica, in care isi prezinta
inrezumat argumente, iar acuzatul nu are acces la acel document.
Atunci cand se depune la dosarul cauzei undocument
important pentru solutionarea acesteia, este insa obligatoriu ca
partile sa
aibacunostinta de continutul sau, indiferent daca instanta ut
ilizeaza sau nu documentul inmotivarea hotararii.
Tot astfel, s-a constat o violare a exigentelor egalitatii armelor
procedurale in situatia in carelegea austriaca nu permitea participarea
si expunerea orala a argumentelor in fata instanteide apel decat a
reprezentantului parchetului, nu si inculpatului sau
avocatului sau.
De asemenea, faptul ca in urma caii de atac se poate inrautati
situatia inculpatului conduceinstanta europeana la o analiza
stricta a posibilittilor egale de a declansa procedura decasare.
n acelai context, Curtea a precizat c se poate vorbi de o
atingere serioas a principiului egalitii armelor atunci cnd
pentru declanarea unei proceduri de atac statul beneficiaz de
suspendarea termenul de apel pe perioada vacanei, n timp ce cealalt
partenu beneficiaz de aceast posibilitate de prelungire a termenului.
Actualmente, n legislaia procesual penal nu exist mecanisme
care ar avea ca scop contribuiala asigurarea efectiv a unei egaliti a
armelor. Cu toate c art.100 alin.(2) C.proc.pen. prevede uneleatribuii
ale aprrii n cadrul probatoriului penal, aceast norm rmne ns a
avea o naturdeclarativ, fr anumite garanii procesuale. n asemenea
condiii, una dintre soluiile pertinente estecea de consolidare a
instituiei investigaiei avocatului.Acordarea unor drepturi avocatului
n cadrul probatoriului vine s asigure principiul egalitiiarmelor n
raport cu partea acuzrii. n situaia n care extinderea dreptului
avocatului de a fi implicatactiv n probatoriu va avea ca obiectiv
asigurarea echitii procesului, acest fapt va predomina asupraunor
tradiii n care rolul acuzrii era predominant.
Reformele n acest domeniu trebuie s fie promovate moderat, lunduse n considerare factoriisociali, economici .a. La promovarea
instituiei cercetrii avocatului trebuie s se in cont de obligaia

autoritilor de a ntreprinde toate msurile pentru cercetarea sub


toate aspectele, complet i obiectiv,a circumstanelor cauzei, inclusiv
de obligaia de a administra probe n aprare. Proporinonalitatea
nacest sens se manifest prin acordarea dreptului i obligaiei
avocatului de a administra probe, iar lipsa probelor n aprare nu
trebuie s fie interpretat ca un eec al aprrii. Instituia
investigrii avocatului poate cpta n aspect de form diverse
conotaii. Fiind dup natura sa mixt, instituia va consolidagaraniile
procesuale de protecie a drepturilor persoanei n probatoriul penal
sub aspectul principiuluiegalitii armelor
34. Definii declaraiile persoanei acuzate.
Declaraia se definete ca o mrturisire, o afirmare deschis a unor
convingeri, opinii sau sentimente, ceea ce afirm cineva cu un anumit
prilej. Declaraiile sunt depuse n cadrul urmririi penale i judecrii
cauzei. Sunt recunoscute doar ca mijloc de prob separat doar
declaraiile depuse n cadrul aciunilor procesuale respective cum ar fi
audierea, confruntarea i verificarea declaraiilor la locul infraciunii.
Declaraiile bnuitului, nvinuitului, inculpatului snt informaiile orale
sau scrise, depuse de acetia la audiere n conformitate cu prevederile
prezentului cod, referitor la circumstanele care au servit temei pentru
a-i recunoate n aceast calitate, precum i la alte mprejurri ale
cauzei pe care le cunosc. .
Declaraiile nvinuitului i inculpatului au aceeai valoare ca i
celelalte probe din dosar. Din aceste considerente, recunoaterea
vinoviei, ca atare, nu are valoare probant, avnd valoare probant
informaiile pe care le depun nvinuitul i inculpatul despre fapta dat.
Recunoaterea vinoviei poate fi luat n consideraie doar n
ansamblu cu celelalte probe din cauz. Este necesar de nu confundat
recunoaterea vinoviei n cadrul declaraiilor cu acordul de
recunoatere a vinoviei
35. Argumentai necesitatea confirmrii recunoaterii
vinoviei cu alte probe n cauza penal.
Acordul de recunoatere a vinoviei se ntocmete n scris, cu
participarea obligatorie a aprtorului, nvinuitului sau inculpatului i
numai n cazul infraciunilor uoare, mai puin grave i grave

Declaraiile nvinuitului i inculpatului au aceeai valoare ca i


celelalte probe din dosar. Din aceste considerente, recunoaterea
vinoviei, ca atare, nu are valoare probant, avnd valoare probant
informaiile pe care le depun nvinuitul i inculpatul despre fapta dat.
Recunoaterea vinoviei poate fi luat n consideraie doar n
ansamblu cu celelalte probe din cauz. Este necesar de nu confundat
recunoaterea vinoviei n cadrul declaraiilor cu acordul de
recunoatere a vinoviei .
n cazul cnd nvinuitul, inculpatul i-a recunoscut vinovia n cadrul
mai multor aciuni procesuale, e necesar de a constata dac nu sunt
contradicii eseniale n declaraiile depuse la diferite faze ale
procesului. n cazul cnd exist contradicii eseniale, acesta este un
criteriu de a aprecia c probele care constat vinovia sunt
insuficiente.
36. Proiectai o situaie cnd Curtea European a Drepturilor
Omului va constata o violare a drepturilor omului n funcei de
aprecierea incorect a declaraiilor persoanei acuzate.
40. Descriei procedura de audiere a bnuitului, nvinuitului,
inculpatului.
1
Audierea bnuitului, nvinuitului sau inculpatului trebuie s fie
efectuat imediat dup reinere sau aplicarea unei msuri preventive ca
bnuit sau dup emiterea unei ordonane de recunoatere ca bnuit sau
dup naintarea acuzrii.
2
Reieind din articolele 64 i 66 CPP RM, bnuitul i nvinuitul i
inculpatul au dreptul la asisten juridic pn la audierea lor. Este
necesar de a asigura posibilitatea ntrevederii cu aprtorul n condiii
de confidenialitate. Aceasta ntrevedere nu poate fi limitat n timp. n
situaia cnd aprtorul ales nu poate s se prezinte se procedeaz
conform prevederilor articolului 70.
3
Audierea nvinuitului, bnuitului sau inculpatului poate avea loc
doar cu acordul acestor persoane. Din aceste considerente, persoana
care efectueaz audierea trebuie s constate dac bnuitul, nvinuitul,
inculpatul este de-acord s depun declaraii despre acest fapt fcnduse meniune n procesul verbal.
4
Timpul nopii este intervalul de timp cuprins ntre orele 22.00 i
6.00 (vezi comentariul la articolul 6). Importana practic a acestei
prevederi const n faptul c n timpul nopii se interzice efectuarea

oricrei aciuni procesuale, cu excepia cazurilor care nu sufer


amnare. La cazuri care nu sufer amnare se pot atribui situaiile n
care necesitatea audierii a aprut subit n cadrul executrii altor aciuni
procesuale, n cazul unui delict flagrant, cnd exist informaii c sunt
tentative de a distruge probele, sau a le ascunde sau n situaia cnd
este necesar de a mpiedica comiterea altor infraciuni, de a reine
coparticipanii etc. n cazul lipsei unei asemenea mprejurri, probele
obinute n urma audierii n timpul nopii a bnuitului, nvinuitului sau
inculpatului vor fi inadmisibile. Se vor considera de asemenea ca
inadmisibile probele obinute n urma declaraiilor n timpul nopii
dac nu va fi indicat expres n procesul verbal motivul efecturii unei
asemenea aciuni procesuale n timpul nopii.
5
Audierea poate fi efectuat i n alte locuri cum ar fi locul de trai,
locul de serviciu sau n alt loc unde se afl bnuitul, nvinuitul sau
inculpatul, spre exemplu n cazurile cnd necesitatea de a audia
persoana a aprut subit n cadrul efecturii unei aciuni procesuale,
cum ar fi percheziia sau altele.
6 Audierea poate fi efectuat n alt loc n cazul cnd sunt necesare de
a fi efectuate anumite aciuni procesuale imediat dup audierea
bnuitului, nvinuitului i inculpatului sau persoanei i este dificil de a
depune declaraii neaflndu-se la locul unde a fost comis fapta, cnd
starea sntii a bnuitului, nvinuitului mpiedic s se prezinte la
citare, acesta poate fi audiat n locul tratamentului. n asemenea cazuri
nu este necesar de indicat n procesul verbal locul. n timpul audierii
persoanei bolnave este necesar de a confirma prin certificat capacitatea
lui de a depune declaraii. n unele situaii la audiere trebuie s
participe medicul.
7 Persoana care efectueaz urmrirea este obligat s se asigure ca
bnuiii, nvinuiii, s nu comunice ntre ei, n situaia cnd n cauza
penal sunt mai muli inculpai. n cazul cnd persoana accept s fie
audiat se soluioneaz problema privind limba n care persoana va
depune declaraii. n caz de necesitate este invitat un interpret.
8 Depunerea declaraiilor este un drept al bnuitului, nvinuitului,
inculpatului, care nu poate fi limitat. Aceste fapt determin i
modalitatea de depunere a declaraiilor. Persoana poate s depun
declaraii n forma verbal iar dup aceea n form scris, poate s fac
n scris explicaiile sau poate s le fac doar verbal. Aceste prevederi se
refer la faza de urmrire penal. n timpul judecii, inculpatul depune

verbal declaraii care se consemneaz n procesul verbal al edinei de


judecat.
9 Ofierul de urmrire penal este obligat de a constata voina
bnuitului sau a nvinuitului de a accepta o modalitate de depunere a
declaraiilor.
10
Dreptul nvinuitului, bnuitului de a depune declaraii la faza
de urmrire nu este n dependen de recunoaterea bnuielii sau
nvinuirii. Indiferent de faptul dac bnuitul sau nvinuitul recunoate
sau nu fapta, lui trebuie s i se dea posibilitatea de a depune declaraii.
11
Dac bnuitul sau nvinuitul a acceptat s fac n scris
declaraiile trebuie s i se acord aceast posibilitate i numai dup
aceea s i se pun ntrebri de concretizare sau alte ntrebri. Tactica
audierii este stabilit de ctre ofierul de urmrire penal dar cea mai
util ar fi acordarea posibilitii de a expune liber mprejurrile, iar
dup aceea de a i se pune ntrebri.
12
Referitor la obiectul declaraiilor, a se vedea comentariul la
articolul 103. Declaraiile bnuitului i nvinuitului trebuie s se
detalizeze pentru a asigura posibilitatea verificrii lor.
13
Este necesar de a stabili cine mai poate fi audiat referitor la
aceste mprejurri. Se concretizeaz mprejurrile privind locul, timpul
i alte mprejurri ale faptei. Este necesar de a stabili din ce
considerente bnuitul sau nvinuitul a memorizat anumite detalii. n
cazul cnd se constat mprejurrile care au favorizat comiterea
infraciunii trebuie de constatat faptele pe care le-a comis el personal
ct i faptele complicilor. n toate cazurile este necesar de verificat i
declaraia cu privire la alibi. Este necesar de constatat n legtur cu
care fapt bnuitul sau nvinuitul se afla n locul indicat de acesta, ct i
datele care confirm acest fapt sunt (declaraiile unor martori sau alte
date).
14
Audierea nvinuitului, bnuitului care i recunoate vinovia
trebuie s fie tot aa de detaliate ca i n cazul n care persoana neag
vinovia. n cazul cnd persoana recunoate parial vinovia este
necesar de a constata care fapte din nvinuirea formulat le neag i din
ce motive. n cazul cnd n procesul audierii bnuitul sau nvinuitul care
nu-i recunotea vinovia i-a schimbat poziia, la sfritul audierii se
poate de pus suplimentar chestiunea privind faptul dac-i recunoate
sau nu vinovia. Refuzul de a depune declaraii nu poate fi interpretat
ca o prob n nvinuire i nu lipsete persoana de alte drepturi

procesuale, ct i pe ofierul de urmrire penal de a asigura realizarea


acestor drepturi.
15
n cazul cnd persoana refuz de a depune declaraii, acesteia i
se d posibilitatea de a arta motivele de refuz de a depune declaraii,
fapt care se menioneaz n procesul verbal. Este raional ca la audierea
unei persoane care refuz s depun declaraii s participe procurorul.
16
Pe parcursul audierii ofierul de urmrire penal poate s
pun la dispoziia persoanei unele probe, indic privind contradiciile n
declaraiile persoanei. n cazul cnd se efectueaz nregistrri audio sau
video a persoanei, trebuie s i se comunice (vezi comentariul la articolul
115).
17
Pe parcursul audierii nu pot fi utilizate metode de influen
fizic sau psihic, sau care njosesc onoarea i demnitatea persoanei ,
promisiuni false, ameninri, .a. Sunt interzise ntrebrile sugestive,
punerea asemenea ntrebri va nclca principiul accesului liber la
justiie (vezi comentariul la articolul 19, alineatul 3). Nu ncalc legea
situaia n care pe parcursul audierii se utilizeaz sistema conform
creia dup fiecare ntrebare pus se nregistreaz rspunsul i se pune
la dispoziie procesul verbal pentru semnare iar dup aceea se trece la
urmtoarea ntrebare.
18
nvinuitul, bnuitul sau inculpatul poate s utilizeze anumite
notie, scheme i altele. De asemenea pe parcursul audierii pot fi
ntocmite scheme (spre exemplu locul aflrii fiecrui participant la
fapt, .a.). Despre acest fapt este necesar de indicat n procesul verbal.
Se interzice ns de a prezenta o declaraie scris mai nainte sau de a
ncepe edina cu citirea unei declaraii depus anterior.
41. Analizai constatrile CtEDO n cauza Valeiu i Nicolae
Roca. C Moldova.
Art 3 Interzicerea torturii
Reclamanii au pretins, n special, precum c dnii au fost supui
relelor tratamente n timpul aflrii sale n detenia poliiei cu scopul
obinerii declaraii autodenuntoare; precum c examinarea
plngerilor sale cu privire la rele tratamente a fost tergiversat;
reclamanii au suferit urmare a condiiilor inumane i degradante de
detenie; precum c dnii nu au avut acces la avocatul ales n timpul
reinerii i deteniei iniiale; i ultimii nu au beneficiat de remedii
efective vizavi de cererile sale cu privire la rele tratamente.

Reclamanii s-au plns conform prevederilor Articolului 6 din


Convenie despre interdicia de a avea accesul la un avocat n timpul
deteniei sale iniiale n comisariatele de poliie din Chiinu i Ialoveni,
i precum c li s-a mpiedicat posibilitatea contestrii cu apel a
mandatului de arestare preventiv. Cu toate acestea, Curtea noteaz c
reclamanii nu au artat c procesul penal ntru acuzarea lor, n
continuare a fost prejudiciat urmare a celor dou pretinse nclcri.
Respectiv, plngerea conform prevederilor Articolului 6 din Convenie
este n mod vdit nefondat i prin urmare inadmisibil n sensul
Articolului 35 3 i 4 din Convenie.
Curtea noteaz precum c ambele pri nu contest faptul c
reclamanii, la 13 iunie 2001, au fost supui relelor tratamente de
colaboratorii de poliie n Comisariatul de poliie Ialoveni. Curtea
observ c reclamanilor li s-au aplicat, inter alia, practici a falaka .
Curtea reamintete c maltratarea persoanei pe tlpi, sau falaka este o
practic evident intenionat i poate fi apreciat exclusiv drept o
tortur veritabil. (a se vedea Corsacov v. Moldova, no. 18944/02, 65,
4 aprilie 2006, i Levina v. Moldova, no. 17332/03, 71, 16 decembrie
2008). Prin urmare rezult c n prezenta cauz a avut loc o violare a
dreptului reclamanilor de a nu fi supui torturii, contrar cu aspectul
material al Articolului 3 din Convenie.
Curtea consider c ntrzierea prezentrii reclamanilor pentru
examinarea medico-legal ntru confirmarea relelor tratamente aplicate
acestora, precum i tergiversarea nceperii urmririi penale nu este
corespunztoare condiiilor promptitudinii unei investigaii n sensul
Articolului 3 din Convenie.
Reclamanii au pretins 25,000 EUR pentru fiecare cu titlu de
compensarea prejudiciului moral cauzat. Dnii au susinut c cazul lor
a artat lipsa total de respect fa de lege i drepturile omului din
partea colaboratorilor de poliie i ngduin i amabilitate complet
din partea procurorilor i judectorilor care au examinat cazul
mpotriva acelor colaboratori de poliie. Mau mult dect att, nu numai
c reclamanii au fost torturai, dar dnii i-au petrecut cva ani n
condiii de detenie inumane i degradante.
Curtea consider c reclamanii au suferit n anumit msur stres i
frustrare, n special n urma torturrii ntru obinerea declaraiilor
autodenuntoare i detenia lor n condiii inumane, n momentul n care
colaboratorii de poliie care i-au maltratat nu au fost niciodat privai de

libertate sau nici chiar suspendai din funcie n cadrul efecturii


investigaiei. Bndea pedepsei aplicate colaboratorilor de poliie doar a
adugat la suferinele reclamanilor. n corespundeer cu circumstanele
prezentei cauze, i hotrnd pe principii echitabile, Curtea ofer 15,000 EUR
fiecruia din reclamani.
Statul reclamat trebuie s achite reclamanilor, n decurs de trei luni
de la data la care hotrrea va deveni definitiv, potrivit
Articolului 44 2 din Convenie, urmtoarele sume, care urmeaz a fi
convertite n lei moldoveneti la rata aplicabil la data achitrii:
(i) EUR 15,000 (cincisprezece mii) pentru fiecare reclamant, plus
orice tax care poate fi aplicat, cu titlu de compensare a prejudiciului
moral;
(ii) EUR 2,000 (dou mii) ambilor reclamani cu titlu de
compensare a costurilor i cheltuielilor, plus orice tax care poate
fi aplicat;
+3 % cu rata minim a dobnzii de mprumut a Bncii Centrale
Europene
42. Estimai mecanismele procesuale de asigurare a dreptului
nvinuitului n cadrul audierii.
Reieind din articolele 64 i 66 CPP RM, bnuitul i nvinuitul i
inculpatul au dreptul la asisten juridic pn la audierea lor. Este
necesar de a asigura posibilitatea ntrevederii cu aprtorul n condiii
de confidenialitate. Aceasta ntrevedere nu poate fi limitat n timp. n
situaia cnd aprtorul ales nu poate s se prezinte se procedeaz
conform prevederilor articolului 70.
Audierea nvinuitului, bnuitului sau inculpatului poate avea loc doar
cu acordul acestor persoane. Din aceste considerente, persoana care
efectueaz audierea trebuie s constate dac bnuitul, nvinuitul,
inculpatul este de-acord s depun declaraii despre acest fapt fcnduse meniune n procesul verbal.
Timpul nopii este intervalul de timp cuprins ntre orele 22.00 i 6.00
(vezi comentariul la articolul 6). Importana practic a acestei prevederi
const n faptul c n timpul nopii se interzice efectuarea oricrei
aciuni procesuale, cu excepia cazurilor care nu sufer amnare.
La cazuri care nu sufer amnare se pot atribui situaiile n care
necesitatea audierii a aprut subit n cadrul executrii altor aciuni
procesuale, n cazul unui delict flagrant, cnd exist informaii c sunt

tentative de a distruge probele, sau a le ascunde sau n situaia cnd


este necesar de a mpiedica comiterea altor infraciuni, de a reine
coparticipanii etc.
n cazul lipsei unei asemenea mprejurri, probele obinute n urma
audierii n timpul nopii a bnuitului, nvinuitului sau inculpatului vor fi
inadmisibile. Se vor considera de asemenea ca inadmisibile probele
obinute n urma declaraiilor n timpul nopii dac nu va fi indicat
expres n procesul verbal motivul efecturii unei asemenea aciuni
procesuale n timpul nopii.
Depunerea declaraiilor este un drept al bnuitului, nvinuitului,
inculpatului, care nu poate fi limitat. Aceste fapt determin i
modalitatea de depunere a declaraiilor. Persoana poate s depun
declaraii n forma verbal iar dup aceea n form scris, poate s fac
n scris explicaiile sau poate s le fac doar verbal. Aceste prevederi se
refer la faza de urmrire penal. n timpul judecii, inculpatul depune
verbal declaraii care se consemneaz n procesul verbal al edinei de
judecat.
46. Definii noiunea de declaraii ale martorului.
Declaraiile martorului snt date orale sau scrise, depuse de acesta n
cadrul audierii n condiiile prezentului cod, asupra oricror
circumstane care urmeaz s fie constatate n cauz, inclusiv asupra
persoanei bnuitului, nvinuitului, inculpatului, prii vtmate i
relaiilor sale cu acetia.
47. Evideniai erorile care pot influena asupra declaraiilor
martorului fidel.
In cadrul celor 3 etape de formare a declaratiei ,exista posibilitatea
admiterii careva devieri,numite erorile partilor .
Erorile obiective sunt acele situtatii,create ,circumstante care nu
depind de vointa partilor si pot influenta nemijlocit perceperea si
receptionarea unor imagini.(timpul ,conditii meteo , distanta zi noapte
)
Erorile subiective sunt acele criterii individuale carcteristice unei
persoane si tine de capacitatea omului de memorizare ,starea
fiziologica ,virsta ,maladii,daltonism ,vederea auzul.

O mare importanta la aprecierea declaraiilor martorului are analiza


aspectului psihologic de formare a declaraiilor, care trece prin trei
etape: recepionarea, memorizarea i reproducerea. Momentul
iniial n procesul de formare a mrturiei este evenimentul judiciar
care are loc indiferent de voina viitorului martor. n urma recepiei
senzoriale sunt identificate obiectele din lumea care ne nconjoar.
Exist mai multe modaliti de recepie.
Cea mai des ntlnit este recepia vizual. n cele mai dese cazuri
mrturia se bazeaz pe senzaiile vizuale. Percepia unor nsuiri ale
obiectelor este condiionat att de proprietile obiective ale
obiectelor ct i de totalitatea de factori psiho- fiziologici i personali
caracteristici martorului concret. Un factor obiectiv l constituie
intensitatea luminii. n acest caz trebuie difereniat dac faptele s-au
desfurat n condiii cu o iluminare natural sau artificial. Fapta a
fost comis ziua , n amurg sau n timp de noapte. La o lumin
crepuscular (amurg) se percep ntr-o imagine bitonal (gri nchis
sau gri deschis sau negru), faptele recepionate n timpul nopii sunt
percepute unitonal, ntr-o culoare nchis. n acest sens, susinerile
martorilor privind culoarea feii, prului, hainelor observate n timpul
nopii poate fi apreciat fie ca produsul fanteziei provocat fie de o stare
de spaim, fric .a. fie prin faptul c martorul declar corect c a
perceput acest caracteristice n condiiile unei vederi diurne, fie c
martorul declar fals. Este important de a lua n consideraie i
fenomenul adaptrii. Este necesar de luat n consideraie i calitile
psiho-fiziologice ale persoanei, starea vederii, fie unele vicii cum ar fi
spre exemplu daltonismul.
La aprecierea mrturiilor este necesar de luat n consideraie i
raportul de distan. Vederea acioneaz n urmtoarele limite
inferioar 10 centimetri, superioar 450 de metri. O importan
capt i condiiile n care a fost efectuat observaia, cum ar fi
condiiile atmosferice senin, cea, etc.
La recepia auditiv este necesar de corelat natura sunetului sau
zgomotului cu vrsta martorului, distana de la obiectul cercetrii i
eventualele obstacole.
La recepia vorbirii, trebuie de luat n consideraie c martorului nu
i se cere de a reproduce fidel termenii ce alctuiesc o fraz, ci numai
sensul convorbirii. n aceste sens la aprecierea unor asemenea probe,

este necesar de a ine seama de influenele exercitate asupra


senzaiilor auditive de ctre alte persoane.
Reproducerea sensului este influenat i de capacitatea de a
nelege vorbirea. De asemenea, este necesar de a ine seama i de
posibilitile reale ale celui ce percepe de a nelege semnificaia i
coninutul unei convorbiri.
Mai rar n practica judiciar se ntlnete recepia cutanat, care se
evideniaz prin patru categorii: senzaii tactile(de atingere), senzaii
de cald, de rece, de durere (alic).
n ceea ce privete percepia timpului este necesar de luat n
consideraie c n plan juridic nu se opereaz cu noiunea de
percepere a duratei timpului dar a aprecierii acestei durate, deoarece
omul percepe direct durate foarte scurte de timp. n practic se pune
problema evalurii timpului n urmtoarele situaii tipice: martorul
trebuie s fac localizarea n timp a unei infraciuni. Localizarea exact
sau aproximativ depinde de calitile martorului. n acest sens este
necesar cutarea unor puncte de referin (de exemplu fenomenul a
fost efectuat cnd la televizor se transmitea un meci).
O importan considerabil asupra mrturiei o are atenia. Ea nu
dispune de un coninut reflectoriu propriu, ci nsoete celelalte
procese psihice. Mrturiei n mod predominant i este proprie atenia
involuntar, deoarece evenimentul care se produce se impune de la
sine i martorul nu este pregtit n prealabil pentru a-l recepiona. n
unele cazuri, ns, atenia poate constitui obiectul probaiunii, de
exemplu n situaia cnd a fost comis o infraciune prin impruden
(oferul nu era atent). n asemenea cazuri atenia poate fi probat cu
declaraiile unui martor care era n automobil.
Memorizarea este un proces psihic cu un grad mai mare de
complexitate. La aprecierea declaraiilor este necesar de luat n
consideraie urmtoarele: memoria nu se reduce la o ntiprire,
pstrare sau actualizare simpl, adic nu este o fotografiere a
informaiei, dar o reflectare activ care presupune prelucrarea celor
memorate. n al doilea rnd memoria este o reflectare selectiv, ceea ce
nseamn c nu este posibil o ntiprire i reflectare a tuturor
informaiilor.
Memoria este relativ fidel, adic nu se poate de memorizat absolut
faptul i memoria are un caracter logic i raional. Cu timpul memoria
scade deci este necesar ca audierea s fie efectuat pe ct se poate de

urgent. n unele situaii, ceea ce s-a pierdut n memorie poate aprea,


de aceea ascultarea repetat a martorilor poate avea efect.
La aprecierea declaraiilor martorului trebuie de luat n consideraie
c n momentul expunerii pot fi anumite denaturri: denaturri prin
adiie, adic prin adugare a unor date care de fapt nu au fost n
realitate, prin omisiune, care pot fi provocate de uitare, cnd martorul
este de bun-credin sau intenionate cnd martorul este de rea
credin, denaturri prin substituie, cnd martorul poate substitui
anumite date percepute cu date care au avut loc ntr-un alt eveniment
perceput. O mare importan la expunere o are tipul de temperament ,
capacitatea de a se expune, .a.
48. Estimai corespunderea legislaiei naionale cu
standardele CEDO privind declaraiile anonime.
Martotii anonimi se nelege persoanele careau fost audiate cu
protejarea identitii sau prin includerea acestora n
programelespeciale de protecie i care au dat declaraii cu privire la
faptele de care este acuzat persoana
Prevederile articolului 110 sunt determinate de jurisprudena Curii
Europene a Drepturilor Omului. Reieind din dreptul la proces echitabil,
Curtea a dedus c toate probele n mod normal trebuie s fie examinate
ntr-un proces public, n prezena celui acuzat, innd cont de principiul
contradictorialitii. Totui, Curtea nu a stabilit c declaraiile indirecte
sunt inadmisibile. Se accentueaz c nainte de nceperea procesului sau
pe parcurs, acuzatul trebuie s dispun n mod adecvat i
corespunztor de posibilitatea s interogheze un martor.
Pentru Curtea European noiunea de martor anonim prezint un sens
autonom mai larg dect dreptul intern.970 Defi nirea mrturiei
anonime ca o modalitate de mrturii a fost propus
in doctrin.
Mrturia anonim a fost defi nit ca fiind orice informaie adus la
cunotina autoritilor de poliie sau autoritilor judiciare, sub
condiia c identitatea martorului s nu fi e relevat aprrii.971
Utilizarea declaraiilor anonime n procesul penal este condiionat
de prescripia unei stricte respectri a art.6 al Conveniei Europenea
Drepturilor Omului. Or, utilizarea unor asemenea probe poate adduce
atingere dreptului la un proces echitabil. n asemenea condiii, este
evident pericolul ca acuzatul s nu dispun de reala posibilitate de a

pune la ndoial credibilitatea martorului. Curtea European, n cauza


Kostovski, accentueaz c dac aprarea ignor identitatea unui individ
pe care ncearc s-l interogheze, risc s fi e privat de precizrile
care i promit s stabileasc c este parial, ostil sau nedemn de
crezare. Curtea European s-a pronunat asupra admisibilitii
mrturiilor anonime n procesul penal,
cu condiia ca aprarea s nu se ciocneasc de obstacole de nedepit
n realizarea principiului egalitii armelor.
Este necesar ca aprarea s aib toate posibilitile reale i sufi ciente
de a contesta o mrturie a acuzrii i de a interoga martorul acuzrii
chiar n momentul declaraiei sau mai trziu.
Dreptul la ascultarea martorilor nu este un drept absolut, el fi ind n
subordonare dreptului la un proces echitabil. Problema celor mai mari
derogri n privina mrturiilor anonime o
face nu att prezena acuzatului atunci cnd martorii depun mrturii,
deoarece acuzatul poate lipsi n timpul urmririi, cu condiia s aib
ulterior posibilitatea de a participa la o confruntare, ct i posibilitatea
efectiv a aprrii de a contesta declaraiile martorilor prin orice mijloc
i n orice stadiu al procesului.972 Curtea European a ridicat n
jurisprudena sa cteva
condiii cumulative de admitere a martorilor anonimi.973 Condiiile
determinate de Curtea European sunt direct aplicabile pentru
jurisprudena naional. Acestea constau n faptul c pentru utilizarea
mrturiilor anonime este necesar, n primul rnd, s existe motive sufi
ciente de a ine n secret identitatea uni martor; n al doilea rnd, este
necesar ca difi cultile
cu care, eventual, se poate confrunta aprarea s fi e compensate de
procedura urmat n faa instanelor; n al treilea rnd, condamnarea
nu trebuie fondat, nici n mod exclusiv i nici ntr-o msur
determinant, pe declaraii anonime.
Generaliznd cele menionate considerm c pentru practica judiciar
i teoria procesual penal naional pot fi formulate unele concluzii.
Astfel, din prevederile art.110 alin.(9) C.proc.pen. reiese c puterea
probant a declaraiilor martorilor anonimi este insufi cient n cazul
n care nu exist alte probe.975
n acest aspect, faptul c instana n darea sentinei nu se va baza pe
alte probe va crea impresia inechitii procesului.

Deci mrturia anonim rmne totui ca una excepional care


poate fi viabil n cumul
cu alte probe.
Dou probleme eseniale care intr ntr-un confl ict reciproc:
necesitatea
de a proteja martorul i asigurarea echitii procesului i pot gsi o
soluie
relevant n fi ecare caz concret. De asemenea, cnd se va pune n
discuie chestiunea privind audierea martorului anonim, instana va
trebui s dea apreciere situaiei date, care n fi ecare cauz penal este
specifi c, inclusiv va constata dac trebuie inut n secret numele
acestuia, dac trebuie prezentat fi zic, deghizat sau mascat ori dac n
toate cazurile este necesar o tele-conferin. De reinut, c n actuala
reglementare de la alin.(1) art.110 C.proc.pen. este posibil refuzul
aplicrii modalitii speciale de audiere pe motivul inexistenei
mijloacelor tehnice respective.
Deci, pentru a nu avea confuzie n interpretarea art.110 alin.(1)
C.proc. pen., considerm c expresia dac exist mijloace tehnice
respective trebuie exclus, aceasta pentru a asigura libertatea de
utilizare a mijloacelor de protecie i nu numai de audiere, propunnd
un spectru mai larg de oportuniti pentru instane care ar putea fi
preluate din Legea cu privire la protecia martorilor i altor participani
la procesul penal. inem s menionm, de asemenea, c mrturia
anonim nu poate fi comparat cu mrturia propriu-zis. Deci,
judectorul nu ar avea libertatea
de a alege ntre ambele forme de mrturii fr argumente
convingtoare, avnd n vedere caracterul de excepionalitate al
mrturiei anonime. Motivarea acceptrii mrturiei anonime rmne o
obligaie primar, evitarea poate provoca constatarea inechitii
procesului.
Legea cu privire la protecia martorilor i altor participani la procesul
penal al Republicii Moldova stabilete anumite criterii pentru ca un
martor s fi e benefi ciar al proteciei de stat.
n aspect de cooperare internaional se cere de remarcat c Legea cu
privire la protecia martorilor conine prevederi care deschid
perspective de protecie a persoanelor n afara rii.
Spre deosebire de procedura mai multor ri europene, inclusiv cea a
Republicii Moldova, n practica american i englez anumii martori

(experi, poliiti, chiar i martori ocazionali etc.) se gsesc deja n sal


dac avocaii nu se opun. n caz contrar, avocaii trebuie s cear
judectorului o hotrre de excludere a martorului. Judectorul poate
acorda o for probant mai slab martorului care era n sal i care ar
fi putut fi infl uenat de mrturiile anterioare.
Potrivit art.68 al Statutului Curii Penale Internaionale, Curtea
ntreprinde
msuri necesare pentru asigurarea proteciei fi zice i psihice a
victimelor i martorilor. Msurile se aplic n funcie de infraciune i
persoan, ns nu trebuie s afecteze o justiie echitabil i imparial.
Statutul prevede posibilitatea edinelor in camera sau posibilitatea
prezentrii probelor prin intermediul mijloacelor electronice sau al
altor mijloace speciale
Un aspect separat l constituie asigurarea drepturilor martorului prin
aplicarea proteciei. Importana problemei deriv i din preocuprile
Curii Europene a Drepturilor Omului privind asigurarea
proporionalitii ntre drepturile acuzatului i martorului cooperant.
n acest context s-a artat c exist mecanisme procesuale i
extraprocesuale de protecie a
martorului. n ambele cazuri ns hotrrea de a aplica msurile
revine unui subiect procesual, msura fi ind aplicat n funcie de
circumstanele cauzei, persoana martorului etc. Jurisprudena Curii
Europene n acest aspect este util pentru procedura intern.
Fiind preocupat de problema proteciei martorului, legiuitorul
naional a adoptat n 2008 Legea cu privire la protecia martorilor i
altor participani la procesul penal. Respectnd rigorile europene, legea
necesit o detalizare n acte normative subordonate, deschiznd noi
posibiliti de cooperare internaional n acest domeniu.
52. Definii declaraiile prii vtmate ca mijloc de prob.
Datele de fapt care asigura solutionarea cauzei penale pot fi
administrate in proc pen prin intermediul mijloacelor de proba.Mijl de
proa pot fi considerate ca acele cai prin intermediul carora datele de
fapt care au o import in solutionarea unei cauze penale pot fi utilizate
legal intr-o cazuza penala.Solutionarea cauzelor penale nu este posibila
fara stabilirea cu exactitate a situatiei de fapt si a mprejurarilor legate
de situatia faptuitorului. Astfel, pe lnga declaratiile nvinuitului sau
inculpatului, la aflarea adevarului n cauza, o contributie substantiala

pot aduce si declaratiile celorlalte parti n procesul penal.n ntelesul


legii, partea vatamata este persoana care a suferit prin infractiune o
vatamare fizica, materiala sau morala, daca participa la procesul
penal. Spre deosebire de martor partea vatamata are un stattut special
in cauza penala,determinat de faptul ca este o persoana careia i s-a
cauzat un prejudiciu si evident acesasta are un interes in cauza
penala.La audierea in inst a part vat,de regula,cunoaste toate
materialele cauzei.Spre deosebire de martor,pv nu numai ca este oligata
sa depuna declaratii,dar si are dreptul de a le depune,astfel
promovindu-si interesele sale si ocrotindu-si un drept legitim al
sau.Declaratiile pv au aceeasi valoare probanta ca si celelalte proe din
cauza penala.
-pv are un interes la aprecierea probelor;
-pv cunoaste materialele dosarelor dupa finisarea urmaririi;
-pv poate reda neadevarul acesta fiind determinata de comportam
provocatoriu al sau.ex:violenta domestika,violul
-pv are sentimentul de indulgenta(iertarea);
-pv are exagerarea prejudiciului.
53. Distingei declaraiile prii vtmate de cele ale martorului.
Spre deosebire de martor partea vatamata are un stattut special in
cauza penala,determinat de faptul ca este o persoana careia i s-a cauzat
un prejudiciu si evident acesasta are un interes in cauza penala.La
audierea in inst a part vat,de regula,cunoaste toate materialele
cauzei,spre deosebire de martor.
Spre deosebire de martor,pv nu numai ca este oligata sa depuna
declaratii,dar si are dreptul de a le depune,astfel promovindu-si
interesele sale si ocrotindu-si un drept legitim al sau.In cazul in care
victima infractiunii renunta la constituirea p,aceasta nu va fi obligata sa
depuna declaratii in instanta.In declaratiile pv sunt incluse nu doar
imprejurarile faptei,ca si in cele ale unui martor dar si diferite opinii.
54. Proiectai o situaie cnd n anumite categorii de infraciuni
aprrii i se interzice de a pune anumite ntrebri directe prii
vtmate.
continui
58. Definii noiunea de audiere a martorului i descriei
procedura audierii.

Atit finalizarea urmaririi penale, cat si atingerea obiectivelor sale


principale, respectiv aflarea adevarului, stabilirea vinovatiei si a
raspunderilor, nu se pot implini fara contributia unui personaj
important al scenariului judiciar-martorul. In principiu, depozitiile
martorului se constituie ca probe directe, deaceea ele sunt, de cele mai
multe ori, decisive in solutionarea cauzelor penale. Prin declaratiile
martorului se inteleg relatarile facute in fata organelor judiciare de
catre persoanele care au cunostinte de natura sa serveasca la aflarea
adevarului intr-un proces penal.Declaratiile martorului reprezinta
mijloacele de proba fiind numitiochii si urechile justitiei.
De regula, ascultarea martorilor parcurge in trei etape, si anume:
a) verificarea identitatii si ascultarea cu privire la datele personale;
b) relatarea libera sau spontana ori ascultarea ori ascultarea povestirii
martorilor;
c) adresarea de intrebari si ascultarea raspunsurilor sau ascultarea
dirijata.
Audierea propriu-zisa a martorului se efectueaza atit prin iformare
prealabila cit si prin propunerea de a declara despre anumite fapte si
circumstante pe care le cunoaste referitor la fenomenul a carui martor a
fost. Martorul este solicitat sa raspunda la intrebarile ce i se adreseaza
cu privire la datele de identitate -- nume, prenume, adresa, ocupatie.
Audierea martorului se face printr-o expunere libera a acestuia asupra
anumitor imprejurari pe care le cunoaste.Pe parcurus audierii pot fi
puse intrebari de concretizare,iar dup ace martorul a facut declaratii lui
I se pun intrebari asupra altor circumstante despre care el nu a vb.
In timpul audierii,acestuia I se pot prezenta anumite corpuri
delicate,p/u a cosntata atributia martorului la acestea sau p/u a
constata existenta unor informatii. Odata edificata cu privire la
identitatea persoanei chemate sa depuna in calitate de martor, organul
de urmarire penala este obligat sa intrebe pe martor daca este sot sau
ruda apropiata cu vreuna din parti si, in caz afirmativ, sa-i aduca la
cunostinta ca nu este obligat sa depuna. De asemenea, martorul este
intrebat in ce raporturi se afla cu partile si daca a suferit vre-o paguba
de pe urma savirsirii infractiunii. Aceste intrebari au menirea de a
stabili raporturile ce exista intre martori si parti si interesul pe care
acestea l-ar avea in cauza penala respectiva, cunostinte necesare atit
pentru stabilirea tacticii de ascultare, cit si pentru aprecierea
declaratiilor martorului.

Momentul urmator in cadrul acestei etape priveste aducerea la


cunostinta a persoanei audiate ca va fi audiat ca martor fiindu-i
explicate drepturile si obligatiunile prevazute de art. 90 Cod Procedura
Penala, inclusiv si preintampinat pentru raspunderea ce o poarta
pentru refuzul sau eschivarea de a face declaratii conform art. 313 Cod
Penal si pentru declaratiile mincinoase cu buna stiinta conform art.312
Cod Penal.
In articolul 90 a Codului de Procedura Penala sunt stipulate obligatiile
martorului si drepturile lui.
Martorul este obligat:
. sa se prezinte la citarea organului de urmarire penala sau a instantei
pentru a face declaratii si a participa la actiuni procesuale;
. sa faca de claratii veridice, sa comunice tot ce stie in legarura cu cauza
respectiva si sa raspunda la intrebarile puse, sa confirme, prin
semnatura, exactitatea declaratiilor sale incluse in procesul verbal al
actiunii procesuale sau anexate la acesta;
. sa prezinte, la cerere organului de urmarire penala sau a instantei,
obiecte, documente, mostre pentru cercetarea comparativa;
. sa accepte, la cererea organului de urmarire penala, examinarea
corporala;
. la cererea organului de urmarire penala, sa fie supus unei expertize in
conditii de ambulator pentru verificarea capacitatii de a intelege corect
circumstantele care urmeaza sa fie constatate in cauza respectiva si de a
face declaratii juste in cazul in care sunt temeiuri verosimile pentru a
pune la indoiala o asemenea capacitate;
. sa se supuna dispozitiilor legale ale organului de urmarire penala sau
ale presedintelui sedintei de judecata;
. sa nu paraseasca sala de sedinte fara permisiunea presedintelui
sedintei
. sa respecte ordinea stabilita in sedinta de judecata.
Martorul are dreptul:
. sa stie in legatura cu care cauza este citata;
. sa ceara recuzarea interpretului, traducatorului care participa la
audierea sa;
. sa inainteze cereri;
. sa refuze de a face declaratii, de a prezenta obiecte, documente, mostre
pentru cercetare comparativa sau date daca acestea pot fi folosite ca
probe care marturisesc impotriva sa sau a rudelor sale apropiate;

. sa faca declaratii in limba materna sau in alta limba pe care o poseda;


sa ia cunostinta de declaratiile sale inregistrate, sa ceara corectarea sau
completarea declaratiilor sale;
. la depunerea declaratiilor,sa utilizeze documente ce contin calcule
complicate, denumie geografice si alta informatie care este dificil de a o
expune din memorie, notite asupra amanuntelor greu de retinut; sa
ilustreze declaratiile sale cu scheme, desene grafice ;
. la participarea la actiuni procesuale din cadrul urmaririi penale, sa fie
asistat de un aparator ales de el ca reprezentant,
. sa scrie personal declaratiile sale in procesul-verbal al audierii din
cadrul urmaririi penale;
. sa ceara compensarea cheltuielilor suportate in cauza penala si
repararea prejudiciului cauzat de actiunile ilegale ale organului de
urmarire penala sau ale insatntei
. sa i se restituie bunurile ridicate de organul de urmarire penala sau
prezentate de el insusi in calitate de probe, sa primeasca documentele,
ce ii apartin, in original.
Parcurgind aceasta etapa, organul de urmarire penala, pe linga faptul ca
isi indeplineste obligatiile prevazute de legea procesuala penala, are
posibilitatea sa studieze martorii, sa urmareasca modul in care
reactioneaza fata de situatia in care se afla, sa desprinda concluzii
pretioase pentru adoptarea tacticii de ascultare.
A doua etapa incepe prin adresarea unei intrebari generale, de natura
a da posibilitatea martorilor sa declare tot ceea ce stiu in legatura cu
faptele sau imprejurarile pentru a caror lamurire au fost solicitati sa
depuna. De exemplu: " Aratati ce cunoasteti in legatura cu accidentul de
circulatie produs la data de . . . in locul . . .?" ori: " Ce cunoasteti in
legatura cu imprejurarile savirsirii furului din data de . . . in paguba . .
.?" martorii au posibilitatea sa povesteasca faptele, imprejurarile in
succesiunea lor logica, firesca, sa prezinte tot ce cred ca ar interesa
cauza, fara ca relatarea sa fie limitata prin interventiile celui ce conduce
ascultarea. Relatarea libera sau spontana ofera si alte avantaje. Astfel,
povestind ceea ce considera ca ar interesa organul de urmarire penala,
martorii pot prezenta si unele fapte, date, imprejurari, detalii
necunoscute pina atunci, cu importanta pentru cauza ori elemente din
care sa rezulte savirsirea altor infractiuni de catre cei cu privire la
activitatea carora au fost chemati sa faca declaratii. Un rol deosebit
pentru clarificarea problemelor prin relatarea libera il are atmosfera

propice povestirii martorilor, realizata de catre cel ce conduce


ascultarea. Pentru aceasta ascultarea trebuie sa fie facuta cu rabdare,
calm si atentie. Martorii nu trebuie sa fie intrerupti decit in mod
exceptional, cind relatarile lor nu au legatura cu cauza si atunci numai
cu recomandarea de a se referi la obiectul cauzei. Organul de urmarire
penala nu trebuie sa aprobe, sa dezaprobe sau sa faca aprecieri cu
privire la posibilitatile martorilor de a percepe, memora si reproduce
faptele si imprejurarile cu privire la care sunt ascultati. A treia etapa
este facultativa spre deosebire de primele doua, care sunt obligatorii.
Tactica ascultarii in aceasta etapa se stabileste avinduse in vedere, in
principal, pozitia martorilor ascultati. In cazul martorilor de bunacredinta, care in cadrul relatarii libere au avut omisiuni, probleme
insuficient clarificate, concluzii ori afirmatii contradictorii, li se vor
adresa intrebari de verificare si precizare pe marginea acestor aspecte.
Aceste intrebari sunt adresate cu scopul de a ajuta martorii sa-si
aminteasca detaliile necesare lamuririi complete a imprejurarilor cu
privire la care sunt ascultati, sa-si formuleze declaratia clar si precis
pentru a avea valoare in cauza. Intrebarile care li se adreseaza pot fi din
cele prevazute in planul intocmit pentru ascultare ori pot fi formulate i
raport cu continutul povestirii libere.
Principalele avantaje ale ascultarii dirijate:
-- inlatura confuziile si contrazicerile pe care martorii le-au facut in
povestirea libera. Prin intrebari adecvate si bine formulate nu numai ca
se inlatura contrazicerile si confuziile, dar pot fi stabilite si cauzele
acestora;
-- elimina posibilitatea martorilor de a se abate de la imprejurarile care
intereseaza cauza sau de a se opri la probleme ne semnificative,
ignorind pe cele esentiale;
-- ofera posibilitatea celui care a condus ascultarea de a ajuta martorii
sa-si aminteasca unele imprejurari uitate;
-- constituie metoda de baza in demascarea martorilor de rea-credinta,
care, in mod deliberat, vor sa ascunda anumite imprejurari
necunoscute.
Declaratiile martorilor se apreciaza in colaborare cu intregul material
probator administrat in cauza. Numai in masura in care acestea sunt
confirmate de celelalte materiale verificate ale cauzei, se poate afirma
ca ele reflecta realitatea.

Va fi modificat art.109 probabil se va realize si la cererea apararii(astazi


doar la cererea procurorului)art 109 la situatia cind martorul nu va fi
audiat in instate.
59. Sintetizai constatrile CEDO n cauza Doorson c. Olandei.!
60. Estimai n ce msur legislaia naional corespunde
standardelor CEDO n materie de audiere a martorului.
64. Explicai esena noiunii de verificare a declaraiilor la faa
locului .
Verificarea declaratiilor la locul infractiunii este un procedeuspecial de
obtinere a declaratiilor , esenta caruia consta in verificarea si precizarea
unor declaratiianterioare ale martorilor , partii vatamate , banuitului ,
invinuitului in faza deurmarire , in scopul stailirii veridicitatii acestor
declaratii (114 CPP ) . Reprezentantul organului de urmarire penala ,
apreciind informatia obtinuta anteriuor , decide efectuarea acestei
actiuni procesuale cu scopul de a concretiza , de a verifica , dar si de a
obtine noi informatii . Verificarea declaratiilor la fata locului are
tangente cu alte actiuni procesuale , de exemplu , cu audierea , deoarece
persoana depune declaratii la locul comiteri faptei , tinind cont de
anumite imprejurari . O tangenta cu aceasta actiune procesuala o are si
cercetarea la fata locului .
In afara de persoana ale carei declaratii trebuie verificate si evident ,
reprezentantul organului de urmarire penala , la aceasta actiune
procesuala participa aparatorul , banuitului, invinuitului , si avocatul
martorului sau al partii vatamate , alte persoane .
O prevedere deosebit de importanta la alin. 4 este cea ca verificarea
declaratiilor la locul infractiunii poate fi efectuata doar cu conditii ca se
va asigura protejarea demnitatii si onoarei persoanelor care participa la
aceasta actiuni si nu se va punein pericol sanatatea lor . In cazul in care
se considera ca exista un pericol pentru sanatatea ei sau i se va incalca
demnitatea si onoare persoana este in drept sa refuze participarea la
aceasta actiune procesuala . Ca si in cadrul audierii se interzice punerea
unor intrebari sugestive sau influentarea , intro forma sau alta ,a
rezultatelor actiunii procesuale . Nu se admite , de asemenea atragerea
concomitenta a mai multor persoane la verificarea declaratiilor la fata
locului . La efectuarea verificarii declaratiilor la fata locului se

intocmeste un proce-verbal dupa regula generala ;pot fi aplicate


mijloace tehnice , intocmite schite . care se anexeaza la procesul verbal .
65. Demonstrai deosebirea ntre verificarea declaraiilor la faa
locului, de audiere i reconstituirea faptei.
Reconstituirea nu este un procedeu de descoperire si ridicare a
inscrisurilor si mijloacelor materiala deproba , dar este analizata in
acest context datorita faptului ca prezinta anumite aspecte comune
cu cercetarea la fata locului ,astfel:seefectueaza la locul infractiunii si
urmareste stabilirea imprejurarilor si conditiilor in care a fost
savirsita fapta . In literatura de specialitate reconstituirea apare ca
forma a cercetarii la fata locului unde s-a sairsit fapta ,avind drept
scop sa verifice daca faptele s-au putut savirsi in anumite conditii de
timp si spatiu .
Unii autori constituie reconstituirea ca forma auxiliara a cercetarii la
fata loculuiprin care se poate verifica daca faptele si imprejurarile
infractiunii care formeaza obiectul cauzei s-au savirsit intr-un
anumit mod.
O prima deosebire existenta intre reconstituire si cercetarea la fata
locului este aceea ca reconstituirea se face numai in prezenta
invinuitului sau inculpatului acesta fiind cel care va repeta modul in
care a actionat la savirsirea infractiunii . Reconstituirea se
consemneaza intr-un proces-verbal de reconstituire , care trebuie sa
cuprinda aceleasi data ca si procesul verbal de cercetare la fata
locului , inserindu-se in schimb , amanunti , desfasurarea
reconstituirii .
66. Proiectai o situaie n care au fost nclcate drepturile
nvinuitului participant la verificarea declaraiilor la faa
locului.
70. Stabilii procedura de prezentare spre recunoatere.
Prezentarea spre recunoastere constituie un procedeu de obtinere a
declaratiilor pe parcursul caruia unei persoane i se prezimnta alte
persoane sau obiecte cu scopul constatarii asemanarilor sau
deosebirilor cu persoanele sau obiectele observate in imprejurari ce au
legatura cu obiectul probatoriu.In calitate de prsoana prezentata spre
recunaostere pooate fi orice pers nu numai faptuiotorul.pers se
reprezinta spre recunoastere daca declara ca in anumite circumstante

ce au legaturi cu cauza data a obsevat o pers care nu a cunoscuto pina la


monetul respectiv.p/u efectuarea prezentarii spre recunaostere este
necesr deasemenea ca persoana observata sa nege faptul ca se cunoaste
cu cel prezenta.In cazul cind ambele persoane declara ca se cunossc
prezentarea spre recunaostere nu se efectuieaza.prezentarea
persoanelor poate fi:frontala din profil,prezentarea mersului,a vocii
etc.pers care trebuie recunoscuta este prezentata in afar spatiului
vizibilitatii impreuna cu 4 asistenti procedurali de acelasi
sex,asemanatori la exterior.In cazuri cind sunt prezente conditiile
prevazute in art 110 CPP al RM prezentarea spre recunoastere poate
fiefectuata cu aplicarea dispozitiilor art respectiv.la prezentarea spre
recunaostree se aplica fotografiile,se anexeaza in mod obligatoriui la
procesul-verbal al actiuunii procesuale.persoana prezenta pre
recunaotere are dreptul sa occupe locul pe care il doreste.persoana
chemata p/u recunaostere trebuie sa indice particularitati certe p/u
identificarea persoanei prezentate.in caz contrar recunaosterea se va
considera neintemeiata.De remarcat,ca prezentarea spree recunoastree
spre deosebire de alte actiuni procesuale poate fi efectuata doar 1
singura daca cind participa ambele persoane(cel care recunaoste si cel
prezentat).Datele obtinute in timpul prezentarii spre recunoastere nu
pot fi considerate ca probe care prevaleaza asupra altora,fiind apreciate
in cumul cu celelalte.
71. Distingei calitile persoanelor i a obiectelor prezentate spre
recunoatere.
Prezentarea spre recunoastere constituie un procedeu de obtinere a
declaratiilor pe parcursul caruia unei persoane i se prezimnta alte
persoane sau obiecte cu scopul constatarii asemanarilor sau
deosebirilor cu persoanele sau obiectele observate in imprejurari ce au
legatura cu obiectul probatoriu.In calitate de prsoana prezentata spre
recunaostere pooate fi orice pers nu numai faptuiotorul.pers se
reprezinta spre recunoastere daca declara ca in anumite circumstante
ce au legaturi cu cauza data a obsevat o pers care nu a cunoscuto pina la
monetul respectiv.p/u efectuarea prezentarii spre recunaostere este
necesr deasemenea ca persoana observata sa nege faptul ca se cunoaste
cu cel prezenta.In cazul cind ambele persoane declara ca se cunossc
prezentarea spre recunaostere nu se efectuieaza.prezentarea
persoanelor poate fi:frontala din profil,prezentarea mersului,a vocii
etc.pers care trebuie recunoscuta este prezentata in afar spatiului

vizibilitatii impreuna cu 4 asistenti procedurali de acelasi


sex,asemanatori la exterior.In cazuri cind sunt prezente conditiile
prevazute in art 110 CPP al RM prezentarea spre recunoastere poate
fiefectuata cu aplicarea dispozitiilor art respectiv.la prezentarea spre
recunaostree se aplica fotografiile,se anexeaza in mod obligatoriui la
procesul-verbal al actiuunii procesuale.persoana prezenta pre
recunaotere are dreptul sa occupe locul pe care il doreste.persoana
chemata p/u recunaostere trebuie sa indice particularitati certe p/u
identificarea persoanei prezentate.in caz contrar recunaosterea se va
considera neintemeiata.De remarcat,ca prezentarea spree recunoastree
spre deosebire de alte actiuni procesuale poate fi efectuata doar 1
singura daca cind participa ambele persoane(cel care recunaoste si cel
prezentat).Datele obtinute in timpul prezentarii spre recunoastere nu
pot fi considerate ca probe care prevaleaza asupra altora,fiind apreciate
in cumul cu celelalte.
Prezentarea spre recunoastere a obiectelor se efectuiaza dupa
aceleasi reguli ca si prezentarea persoanei.persoana chemaat p/u
recunoastere este audiata asupra circimstantelor incare a vazut
obiectul si asupra particularitatilor distinctive dupa care l-ar putea
recunoaste,fiind prevenit p/u raspunderea penala in caz de refuz de a
depune declaratii sau de declaratii false.Obiectele se prezinta cu alte 2
obiecte omogene(aceeasi denumire,destinatie,forma,model).Obiectele
pot fi curatate de muradrie,rugina daca acestea nu il va distruge ca
mijloc de proba.La prezentarea cadavrului spre recunoastere nu se
aplica regula privind un nr oarecare de exemplare.recunoasterea
cadavrului se efectueaza in situatii cind este imposibil a se obtine
anumite date privind decedatul dupa acte sau cind exteriorul sau este
schimbat consideratbil.daca pe acestea se pot observa ex:un
tatuaj,semn din nascare.Exceptie de la regula generala privind nr de
exemplare o face situatia cind spre recunoastere se prezinta un obiect
de anticariat,alte obiecte p/u care este imposibil de a alege si prezenta
un analog.prezentarea spre recunoastere a obiectelor se exprima prin
faptul ca de regula sunt corpuri delicte.
72. Evaluai legislaia naional n materie de protecie a
persoanei n cadrul prezentrii spre recunoatere.
CPP prevede norme cu caracter general care sunt aplicabile in situatiile
cind securitatea poate fi pusa in pericol.Intr-o maniera generala art
215 CPPstabileste conditiile de aplicare a masurilor de

protectie.Persoana care trebuie recunoscuta este prezentata in afara


spatiului vizibilitatii impreuna cu 4 asistenti procedurali de acelasi
sex,asemanatori exterior.Aceasta prevedere legala vine a asigura
securitatea persoanei chemate spre a recunaostere si a exclude
influenta asupra acesteia.In cazul cind sunt prezente conditiile
prevazute in art 110 CPP prezentarea spre recunoastere poate fi
efectuata cu aplicarea dispozitiilor articolului respoectiv.
76. Descriei procedura de cercetare la faa locului.
CERCETAREA LA FATA LOCULUI - este activitatea de urmarire penala,
ce consta in cercetarea nemijlocita si amanuntita a locului unde s-a
savarsit infractiunea pentru a se face constatari cu privire la locul
savarsirii faptei, a se descoperi si a se fixa urmele infractiunii, precum si
imprejurarile in care infractiunea a fost comisa. Ea se efectueaza de
catre organele de urmarire penala si de catre instanta de judecata,
atunci cand este necesar, in prezenta partilor si a invinuitului sau a
inculpatului arestat.
Un loc important n probaiunea procesual-penal, printre alte
acte de urmrire penal,revine
cercetrii la faa locului. n cadrul cercetrii pot fi stabilite nu
numai circumstanele careconstituie obiectul probaiunii (art. 96
CPP) dar i alte momente importante, care permit de aorienta ntro direcie corect investigarea cauzei i de a nainta versiunile
respective. Nu n zdar cercetarea la faa locului este denumit simbolic
cheia pentru rezolvarea problemei cu mai
mulinecunoscui.Cercetarea la faa locului reprezint activitatea
procedural al crui obiect l constituie
percepia nemijlocit de ctre organele judiciare
a locului unde s-a svrit activitateainfracional,
descoperirea, fixarea i ridicarea urmelor, precizarea poziiei i
strii mijloacelor materiale de prob, n vederea stabilirii naturii i
mprejurrilor comiterii infraciunii, a elementelor care s conduc la
identificarea fptuitorului.Cercetarea la faa locului reprezint o
activitate procesual i tactic a ofierului de urmrire
penal, ce rezid n studierea, perceperea, depistarea, fix area i
ridicarea nemijlocit aobiectelor, stabilirii strii i proprietii
lor, urmelor, indiciilor i poziiei reciproce a acestora, importante
pentru cauza cercetat.

n scopul descoperirii urmelor infraciunii, a mijloacelor


materiale de prob pentru a stabili circumstanele infraciunii ori alte
circumstane care au importan pentru cauz, organul de urmrire
penal efectueaz cercetarea la faa locului a terenurilor,
ncperilor, obiectelor,documentelor, animalelor, cadavrelor umane sau de
animale
(art.118 alin.1 C.pr.pen.).Pentru a evita dispariia urmelor, denaturarea
lor, schimbarea situaiei locului, i, n sfrit, pentru a nu diminua
eficiena cercetrilor, este stipulat n art. 118 alin. (2) CPP c locul
cercetrii poate fi nconjurat de colaboratorii organelor de meninere a
ordinii publice.Cercetarea la faa locului la domiciliu fr permisul
persoanei creia i este limitat dreptulla inviolabilitatea domiciliului,
este efectuat n baza ordonanei motivate a organului de
urmrire penal, cu autorizarea judectorului de instrucie.Reieind din
coninutul art. 118 alin.(1) CPP, exist urmtoarele tipuri de cercetare
la faalocului: a terenurilor, a ncperilor, a obiectelor, a documentelor
(nscrisurilor), a animalelor, acadavrelor umane sau a animalelor.
De asemenea, art. 134 CPP stipuleaz cercetarea corespondenei
potale i telegrafice, iar art. 120 CPP - examinarea exterioar a
cadavrului. O modalitate a cercetrii este examinareacorporal,
prevzut de art. 119
CPP.D e r e g u l c e r c e t a r e a t e r e n u r i l o r , o b i e c t e l o r , n s c r i s
u r i l o r , p r e c u m i e x a m i n a r e a cadavrului, este parte
integrant a cercetrii la faa locului. n cazurile cnd pentru
cercetareaacestor obiecte este necesar mai mult timp ele snt
examinate la locul efecturii urmririi penale.
Obiectele descoperite n timpul cercetrii la faa locului se examineaz la locul
efecturiiacestei aciuni i rezultatele examinrii se consemneaz n
procesul-verbal al aciunii respective. Dac pentru examinarea obiectelor
i documentelor se cere un timp mai ndelungat, precum i nalte cazuri,
persoana care efectueaz urmrirea penal le examineaz n
sediul organului deurmrire penal. Pentru aceasta, obiectele i
documentele se mpacheteaz, se sigileaz, pachetul se semneaz i despre
aceasta se face meniune n procesul-verbal
(art.118 alin.(4) CPP).n anumite cazuri, persoana care efectueaz
urmrirea penal, dac este necesar, executdiferite msurri,
fotografieri, filmri, ntocmete desene, schie, face mulaje i tipare de

pe urme desine stttor sau cu ajutorul specialistului n materia


respectiv.
P/u efectuarea cercetraii ila fata locului nu este necesara emiterea sau
inlocuirea unei ordonante,insa in cazul cercet la fata locului in
domiciuliu aceasta e obligatorie.Cercetarea se efectueaza de ofiterul de
urmarire penala,procurer sau de instanta.efectuarea cercetarii la fata
locului permite obtinerea anumitor fate initiale p/u efectuarea altor
actiuni procesuale9exoertiza,experimental,audierea)cercetarea se
efectueaza imediat dupa sesizarea organului de urm pen.lege anu
stabileste in competenta carui organ se include efectuarea cercet la fata
locului,de regula acesta e organul de urm penala sesizat.La efectuarea
cercetarii la fata locului pot participa specialisti din diferite domenii
cum ar fi:criminalisti,medici,biologi,chimisti etc.
Exista:1.cercetare statica-fara miscarea obiectelor(fotografii)
2.cercetarea dinamica-cu miscarea obiectelor(sigilarea armei)In functie
de infract comissa,cercet la fata locului are sarcini specifice.Procesulverbal de cerectare la fata locului constituie un mijloc de proba.
77. Evideniai atribuiile organului de urmrire penal n cadrul
cercetrii la faa locului.
Cercetarea la fata locului e o actiune procesuala efect de organ de urmar
de regula la locul faptei insa nu e o cerinta imperativa.
1. .Pentru efectuarea cercetrii la faa locului nu este necesar
emiterea, ntocmirea unei ordonanei, ns n cazul cercetrii la faa
locului n domiciliu este obligatorie emiterea ordonanei i
naintarea unui demers judectorului de instrucie (vezi
comentariul la articolul 304). Judectorul de instrucie autorizeaz
efectuarea cercetrii la faa locului n domiciliu printr-o ncheiere
(vezi comentariul la articolul 305). Doar n cazuri excepionale
cercetarea la faa locului n domiciliu poate avea loc fr
autorizaia judectorului de instrucie, n baza ordonanei motivate
a procurorului (vezi comentariul la articolul 301).
Cercetarea la faa locului se efectueaz de ofierul de urmrire penal
care atrage forele poliiei pentru a asigura efectuarea normal a
cercetrii. Procurorul poate efectua cercetarea la faa locului n orice
cauz penal.
1. Cunoaterea i investigarea direct de ctre organul de urmrire
penal sau de ctre instana de judecat a locului n care a fost svrit

fapta, n vederea stabilirii i fixrii particularitilor sale. Contactul


direct nemijlocit al organului judiciar ce ceea ce este denumit scen
sau ambiana locului servete la formarea unei imagini exacte a
cadrului n care s-a comis fapta la determinarea poziiei i distanei
dintre obiectele principale;
2. Cutarea, relevarea, fixarea, ridicarea i interpretarea urmelor
i mijloacelor materiale de prob, precum i fixarea procesual a
acestora. Descoperirea urmelor urmat de interpretarea lor imediat la
faa locului este de natur s ofere indicii el puin cu caracter general cu
privire la natura faptei i chiar la persona autorului;
3. Obinerea de date cu privire la modul de operare al fptaului
la numrul de persoane care au luat parte la comiterea infraciunii. Din
cercetarea locului faptei se poate deduce modul n care s-a desfurat
activitatea infracional ncepnd din momentul ptrunderii autorului
n cmpul cercetat i terminnd cu retragerea sa;
4. Identificarea eventualilor martori, ntruct n funcie de
condiiile concrete ale locului i momentului svririi faptei se poate
stabili dac i n ce msur activitatea infractorului putea fi perceput
de cineva. Aceast precizare se impune deoarece sunt puine cazurile n
care sunt gsii imediat martori ai evenimentului.
78. Proiectai o situaie n care la efectuarea cercetrii la faa
locului pot fi afectate drepturile protejate de CEDO.
In urma unui accident rutier soldat cu decesul unei persoane ,
invinuitului Moraru ,cetatean de provenienta rusa , in cadrul
cercetarii fata locului , organele de urmarire penale , nu i-au oferit un
avocat ales sau un avocat care acorda asistenta juridica garantata de
stat, si tototada fiind vorbitor de limba rusa nu i s-a oferit un
traducator astfel atribuindu-l la minoritatile sociale care nu vorbesc
in limba de stat. Astfel este incalcat principiul asigurarii dreptului la
aparare . Dreptul de aparare in cadrul unui proces penal este
prevazut si in Conventia Europeana pentru apararea Drepturilor
Omului . Astfel lit c) pct.3 art.6 stipuleaza ca orice persoana acuzata
de o infractiune are dreptul sa se apere singura sau sa fie asistata de
un aparator ales de ea , iar daca nu dispune de mijloace necesare
pentru a-l plati , sa poata fi asigurata in mod gratuit de un avocat din
oficiu , atunci cind interesele justitiei o cer . Iar conform pct. A) al.3
art.6 din Conventie stipuleaza ca orice acuzat are dreptul sa fie

asistat in mod gratuit de interpret , daca nu vorbeste sau nu intelege


limba folosita la audiere .
82. Definii instituia examinrii corporale i scopul acesteia.
Examinarea corporal este o modalitate a cercetrii specificul creia
const n obiectul de cercetare care este corpul omenesc, cu scopul
descoperirii urmelor infraciunii (spre exemplu urme de arsuri, de
leziuni etc.). In urma examinarii corporale pot fi descoperite urme
ale infractiuniii. n cazul cnd persoana refuz de a participa la
examinarea corporal ea poate fi adus forat i efectuat
examinarea corporal forat. n urma examinrii corporale pot fi
descoperite urme, componente chimice, zgrieturi, cicatrice, tatuaje,
unele leziuni corporale, unele defecte ale constituiei corpului,
semne din nscare, diferite (cum se numesc ele) i alte semne prin
care se poate de constatat atribuia persoanei la infraciunea
urmrit. n unele cazuri semnele descoperite faciliteaz
identificarea fptuitorului sau constat faptul cauzrii unor leziuni
corporale.
ns poate fi examinat concomitent mbrcmintea, nclmintea,
toate datele obinute fiind incluse ntr-un singur proces-verbal.
Obiectul de cercetare poate fi corpul bnuitului, nvinuitului,
inculpatului, martorului i al prii vtmate.
La efectuarea examinarii corporale se emite ordonanta a organului
de urmarire si se solicita autorizarea judecatorului de instructie . In
cazul unui delict flagrant examinarea poate fi efectuata fara
autorizatia judecatorului de instructie care e instiintat in termen de
24 h .art.119 CPP . Organul de urmrire penal decide efectuarea sau
nu a examinrii corporale.
Organul de urmrire penal poate lua decizia examinrii corporale i
fr acordul bnuitului, nvinuitului, inculpatului, martorului sau al
prii vtmate. n asemenea cazuri este necesar emiterea
ordonanei n care se indic motivele efecturii acestei aciuni
procesuale. n cazurile cnd examinarea corporal este efectuat de
ctre organul de urmrire penal fr consimmntul persoanei
examinate este obligatorie autorizaia judectorului de instrucie,
care examinnd demersul naintat emite o ncheiere privind
admiterea sau respingerea demersului ce are ca una din consecine
efectuarea examinrii corporale.

n cazul cnd persoana refuz de a participa la examinarea corporal


ea poate fi adus forat i efectuat examinarea corporal forat. n
urma examinrii corporale pot fi descoperite urme, componente
chimice, zgrieturi, cicatrice, tatuaje, unele leziuni corporale, unele
defecte ale constituiei corpului, semne din nscare, diferite (cum se
numesc ele) i alte semne prin care se poate de constatat atribuia
persoanei la infraciunea urmrit. n unele cazuri semnele
descoperite faciliteaz identificarea fptuitorului sau constat faptul
cauzrii unor leziuni corporale.
83. Demonstrai n care situaii poate fi efectuat forat
examinarea corporal.
Se prezuma in cele mai dese cazuri ca examinarea corporala este
oaciune la care persoana participa benevol.Doar in cazuri
excepionale,cind nu exisa o alta posibilitate de a obtine date
importante p/u cauza,examinarea corporala poae fi efectuata
fortat.n cazul cnd persoana refuz de a participa la examinarea
corporal ea poate fi adus forat i efectuat examinarea corporal
forat. n urma examinrii corporale pot fi descoperite urme,
componente chimice, zgrieturi, cicatrice, tatuaje, unele leziuni
corporale, unele defecte ale constituiei corpului, semne din nscare,
diferite (cum se numesc ele) i alte semne prin care se poate de
constatat atribuia persoanei la infraciunea urmrit. n unele cazuri
semnele descoperite faciliteaz identificarea fptuitorului sau
constat faptul cauzrii unor leziuni corporale. Conf art 119 CPP al
RM..
84. Estimai o situaie cnd pot fi afectate drepturile persoanei
participante la examinarea corporal.
X a fost nevoit sa fie supus unei examinari corporale,dar din diferite
moive au fost afectate drepturile persoanei si anume:persoana care a
efectuat urmarirea penala a asistat la examinarea coprorala a
persoanei(inculpatului)care era de alt sex si a avut loc dezbracarea
acestuia.In aceste circumstante in adresa inculpatului au fost
adresate injosiri precum ca are un corp foarte urit,la fel incuplat a
fost supus unor mingieri.
Mentiona ca in cursul examinarii corporale au avut loc actiuni a injosit
demnitatea persoanei examinate.conf art 119 al (5) in cursul

examinarii corporale sint interzise actiuni care injosesc demnitatea


pers sau pun in pericolviata ei.La fel conf art 119 al(4):persoana
acre efectueaza urmarirea penala nu asita la examinarea corporala a
unei pers de sex opus daca e necesara dezbracarea acesteiain plus
acest articol prevede prezenta medicului care a fost uitata.
88. Indicai cazurile de efectuare a confruntrii.
Confruntarea este un procedeu probatoriu complementar, putnd fi
folosit de ctre organul de urmrire penal n cazul cnd se constat c
exist divergene ntre declaraiile persoanelor ascultate n aceeai
cauz. Prin confruntare, pe lng lmurirea divergenelor existente n
declaraiile persoanelor ascultate n aceeai cauz, se pot obine noi
date utile pentru rezolvarea cauzei penale. Confruntarea se mai
consider i un mijloc tactic de verificare a declaraiilor i de precizare
a poziiilor nvinuitului fa de fapta ce i se imput.
Confruntarea este ascultarea concomitent a dou persoane cu scopul
nlturrii divergenelor ntre declaraiile anterioare. n legtur cu
aceasta este inadmisibil ca la confruntare s participe o persoan care
nu a fost anterior audiat. Dac n declaraiile anterioare referitor la
unele i aceleai fapte i circumstane sunt absente divergenele,
confruntarea nu se efectueaz.
Practica judiciar evideniaz faptul c pe parcursul ascultrii
diferitelor categorii de persoane, ntre declaraiile acestora pot
aprea contraziceri cu privire la diverse fapte, stri de fapt sau
mprejurriale cauzei. Cele mai frecvente contraziceri survin
ntre declaraiile martorilor i declaraiile nvinui ilor sau/ i
inculpa ilor. Cu toate acestea, sunt numeroase situaiile n
care astfel de contraziceri apar i ntre declaraiile martorilor,
ntre declaraiile nvinui ilor i/sauinculpailor implicai n
aceeai cauz , precum i ntre declaraiile altor categorii de
persoane.Cauzele acestor contraziceri pot fi dintre cele mai
variate.Astfel, n cazul martorilor, contrazicerile pot ap rea
datorit faptului c nu au perceput fidel faptele (spre
exemplu, au vizualizat un eveniment din unghiuri diferite),
dar i atunci cnd nu i amintesc n totalitate cele percepute
sau cnd acetia nu reuesc s reproduca n mod exact
evenimentele la care au asistat. Atunci cnd ntre declaraiile
martorilor i ale celorlalte persoane implicate n anchet

exist contraziceri, acestea pot surveni i ca urmare a coruperii


martorilor, a sentimentelor de afec iune sau dumnie pe
care le nutresc fa de nvinuit/inculpat ori fa devictim , sau
ca urmare a nencrederii i chiar dumniei pe care o
manifest fa de organul de urm rire penala.
n ceea ce-l privete pe nvinui/inculpat, contrazicerile se pot
datora refuzului acestuia de a colabora cu organul de
anchet ncercrii de a scpa de rspundere penal ori de a o
atenua, de induce n eroare organele de anchet prin
strecurarea de contraziceri ntre situaia real i cea relatat
ori de a ascunde participarea altor persoane la s vrirea
infraciunii.Atta timp ct astfel de contraziceri exist
mprejurrile cauzei nu pot fi clarificate corespunz tor, iar
aflarea adev rului nu este pe d eplin posibil Pentru
nlturarea contrazicerilor trebuie folosite toate
posibilitile pe care legea procesual penal romn le ofer
printre acestea num rndu-se i confruntarea.
89. Distingei instituia confruntrii cu instituia audierii i
prezentrii spre recunoastere.
90. Evaluai n ce msur instituia confruntrii corespunde
standardelor CEDO.
94. Reconstruirea faptei de experiment i aciunii procesuale.
Conform art 121 CPP al RM
1. Reconstituirea faptei este asociat n multe cazuri cu experimentul n
procedura penal. Din aceste considerente este necesar de a face unele
precizri:
Reconstituirea, fie parial, fie total i indiferent dac se face la
faa locului ori nu, presupune n toate cazurile refacerea unor
momente ale faptei respective. Ea se face numai n strns
legtur cu mprejurrile n care a fost svrit fapta.
Reconstituirea faptei se face cu participarea fptuitorului prin
reproducerea aciunilor, situaiilor sau altor circumstane n
care s-a produs fapta. Experimentul se face fr reconstituirea
momentelor faptei.
La efectuarea reconstituirii prezena unui specialist nu este
obligatorie. Experimentul n multe cazuri implic concursul
specialistului.

La reconstituirea faptei obligatoriu particip fptuitorul. La


experiment nu este necesar sau obligatorie prezena
fptuitorului.
O cerin pentru reconstituirea faptei este efectuarea acesteia
n condiii maximale ajustate la condiiile n care s-a comis
fapta care se reconstituie. Nerespectarea cerinelor privind
efectuarea reconstituirii faptei n condiii maximale ajustate
poate fi apreciat ca nclcarea cerinelor legii procesualpenale, fapt ce poate duce la pierderea valorii probante a
datelor obinute.
Reconstituirea faptei d posibilitatea de a verifica datele de fapt
obinute n urma audierii fptuitorului, ct i a altor subieci,
cercetrii la faa locului, sau a altor aciuni procesuale. n
acelai moment n urma reconstituirii faptei pot fi obinute i
alte date care pot confirma sau nega informaia deinut
prealabil.
Aceast aciune procesual poate fi efectuat repetat de cte ori
este necesar. n toate cazurile trebuie s fie ntocmit un proces
verbal n care s se redea condiiile efecturii reconstituirii
faptei.
Valoare probant au att rezultatele pozitive, ct i negative ale
reconstituirii faptei.
Reconstituirea faptei se face fie din oficiu de ctre organul de
urmrire penal, fie la cererea prilor, fie de ctre instan la
cererea prilor. Decizia n toate cazurile o ia organul de
urmrire, fie instana. Pentru efectuarea reconstituirii faptei nu
este necesar emiterea unei ordonane. La reconstituirea faptei
n faza de urmrire pot asista n afar de fptuitor i ali
subieci la discreia organului de urmrire penal. Aceasta o
decide organul de urmrire. n cadrul judecrii cauzei asist
toi participanii. n cazul cnd au fost comise infraciuni care au
avut ca consecin moartea victimei, nu este raional ca la
reconstituirea faptei s participe rudele apropiate ale victimei
(mama, tatl, .a.). Acest fapt le poate produce suferine
suplimentare. Aprtorul particip n toate cazurile la
reconstituirea faptei. Aceasta este determinat de faptul c
reconstituirea faptei se face cu participarea fptuitorului care
poate fi bnuit, nvinuit sau inculpat.

Eficacitatea reconstituirii faptei este condiionat n multe


cazuri de pregtirea prealabil a acestei aciuni procesuale.
Este necesar n prealabil de a stabili locul i timpul fix cnd va fi
efectuat reconstituirea faptei, participanii la aceast aciune
procesual, care aciuni vor fi efectuate, de cte ori vor fi
efectuate aceste aciuni, . a. Reconstituirea faptei nu poate s
fie efectuat n cazurile cnd apare pericolul pentru sntatea
persoanei, sau care njosesc unora i demnitatea persoanei. n
afar de aceasta trebuie de luat n consideraie faptul c
reconstituirea faptei nu poate s aib ca consecin cauzarea
unui prejudiciu bunurilor, nclcrii securitii publice, sau a
unor norme a moralitii.
95. Evideniai cercul de subieci care pot participa la
reconstruirea faptei n funcie de fazele procesului penal.
Confr art 122CPP al RM
La efectuarea reconstituirii prezena unui specialist nu este obligatorie.
Reconstituirea faptei se face fie din oficiu de ctre organul de urmrire
penal, fie la cererea prilor, fie de ctre instan la cererea prilor.
Decizia n toate cazurile o ia organul de urmrire, fie instana. Pentru
efectuarea reconstituirii faptei nu este necesar emiterea unei
ordonane. La reconstituirea faptei n faza de urmrire pot asista n
afar de fptuitor i ali subieci la discreia organului de urmrire
penal. Aceasta o decide organul de urmrire. n cadrul judecrii cauzei
asist toi participanii. n cazul cnd au fost comise infraciuni care au
avut ca consecin moartea victimei, nu este raional ca la
reconstituirea faptei s participe rudele apropiate ale victimei (mama,
tatl, .a.). Acest fapt le poate produce suferine suplimentare.
Aprtorul particip n toate cazurile la reconstituirea faptei. Aceasta
este determinat de faptul c reconstituirea faptei se face cu participarea
fptuitorului care poate fi bnuit, nvinuit sau inculpat.
96. Redactai o plngere a prii vtmate cu privire la nclcarea
drepturilor sale n cadrul reconstituirii faptei.
100. Indicai esena experimentului de reconstruirea faptei.
1. Reconstituirea faptei este asociat n multe cazuri cu experimentul n
procedura penal. Din aceste considerente este necesar de a face unele
precizri:

Reconstituirea, fie parial, fie total i indiferent dac se face la


faa locului ori nu, presupune n toate cazurile refacerea unor
momente ale faptei respective. Ea se face numai n strns
legtur cu mprejurrile n care a fost svrit fapta.
Reconstituirea faptei se face cu participarea fptuitorului prin
reproducerea aciunilor, situaiilor sau altor circumstane n
care s-a produs fapta. Experimentul se face fr reconstituirea
momentelor faptei.
La efectuarea reconstituirii prezena unui specialist nu este
obligatorie. Experimentul n multe cazuri implic concursul
specialistului.
La reconstituirea faptei obligatoriu particip fptuitorul. La
experiment nu este necesar sau obligatorie prezena
fptuitorului.
O cerin pentru reconstituirea faptei este efectuarea acesteia
n condiii maximale ajustate la condiiile n care s-a comis
fapta care se reconstituie. Nerespectarea cerinelor privind
efectuarea reconstituirii faptei n condiii maximale ajustate
poate fi apreciat ca nclcarea cerinelor legii procesualpenale, fapt ce poate duce la pierderea valorii probante a
datelor obinute.
Reconstituirea faptei d posibilitatea de a verifica datele de fapt
obinute n urma audierii fptuitorului, ct i a altor subieci,
cercetrii la faa locului, sau a altor aciuni procesuale. n
acelai moment n urma reconstituirii faptei pot fi obinute i
alte date care pot confirma sau nega informaia deinut
prealabil.
Aceast aciune procesual poate fi efectuat repetat de cte ori
este necesar. n toate cazurile trebuie s fie ntocmit un proces
verbal n care s se redea condiiile efecturii reconstituirii
faptei.
Valoare probant au att rezultatele pozitive, ct i negative ale
reconstituirii faptei.
Reconstituirea faptei se face fie din oficiu de ctre organul de
urmrire penal, fie la cererea prilor, fie de ctre instan la
cererea prilor. Decizia n toate cazurile o ia organul de
urmrire, fie instana. Pentru efectuarea reconstituirii faptei nu
este necesar emiterea unei ordonane. La reconstituirea faptei

n faza de urmrire pot asista n afar de fptuitor i ali


subieci la discreia organului de urmrire penal. Aceasta o
decide organul de urmrire. n cadrul judecrii cauzei asist
toi participanii. n cazul cnd au fost comise infraciuni care au
avut ca consecin moartea victimei, nu este raional ca la
reconstituirea faptei s participe rudele apropiate ale victimei
(mama, tatl, .a.). Acest fapt le poate produce suferine
suplimentare. Aprtorul particip n toate cazurile la
reconstituirea faptei. Aceasta este determinat de faptul c
reconstituirea faptei se face cu participarea fptuitorului care
poate fi bnuit, nvinuit sau inculpat.
Eficacitatea reconstituirii faptei este condiionat n multe
cazuri de pregtirea prealabil a acestei aciuni procesuale.
Este necesar n prealabil de a stabili locul i timpul fix cnd va fi
efectuat reconstituirea faptei, participanii la aceast aciune
procesual, care aciuni vor fi efectuate, de cte ori vor fi
efectuate aceste aciuni, . a. Reconstituirea faptei nu poate s
fie efectuat n cazurile cnd apare pericolul pentru sntatea
persoanei, sau care njosesc unora i demnitatea persoanei. n
afar de aceasta trebuie de luat n consideraie faptul c
reconstituirea faptei nu poate s aib ca consecin cauzarea
unui prejudiciu bunurilor, nclcrii securitii publice, sau a
unor norme a moralitii.
101. Deducei care subieci pot fi antrenai la efectuarea
experimentului.
1. Experimentul poate fi efectuat din oficiu de ctre ofierul de
urmrire penal sau la cererea prilor. n toate cazurile
responsabil pentru efectuarea experimentului este organul de
urmrire penal. n dependen de caracterul aciunilor efectuate,
ofierul de urmrire penal sau procurorul n toate cazurile
constat necesitatea participrii nvinuitului, bnuitului,
martorului. Aceasta este raional deoarece n unele cazuri
experimentul are ca scop verificarea datelor declarate de ctre
aceste persoane. n alte cazuri experimentul va avea o importan
tactic pentru a dovedi imposibilitatea existenei anumitor
mprejurri declarate de bnuit sau nvinuit. n dependen de

natura experimentului ofierul de urmrire penal sau procurorul


poate atrage un specialist.
102.Proiectati o situatie de incalcare a drepturilor omului in
cadrul experimentului.
cind faptasul a sarit de pe o cladire cu 9 etaje si in cadrul
experimentului acesta este pus din nou sa sara pu a duce expirimentul
la bun sfirsit.
106. Indicati temeiurile pentru efectuarea perchezitiei.
Temeiurile pentru efectuarea percheziiei
(1) Organul de urmrire penal este n drept s efectueze percheziie
dac din probele acumulate sau din materialele de investigaie
operativ rezult o presupunere rezonabil c ntr-o anumit ncpere
ori ntr-un alt loc sau la o anumit persoan se pot afla instrumente ce
au fost destinate pentru a fi folosite sau au servit ca mijloace la
svrirea infraciunii, obiecte i valori dobndite de pe urma
infraciunii, precum i alte obiecte sau documente care ar putea avea
importan pentru cauza penal i care prin alte procedee probatorii nu
pot fi obinute.
(2) Percheziia se poate efectua i n scopul descoperirii unor
persoane cutate, precum i a unor cadavre umane sau de animale.
(3) Percheziia se efectueaz n baza ordonanei motivate a organului
de urmrire penal i numai cu autorizaia judectorului de instrucie.
(4) n caz de delict flagrant, percheziia se poate efectua n baza unei
ordonane motivate fr autorizaia judectorului de instrucie, urmnd
ca acestuia s i se prezinte imediat, dar nu mai trziu de 24 de ore de la
terminarea percheziiei, materialele obinute n urma percheziiei
efectuate, indicndu-se motivele efecturii ei. Judectorul de instrucie
verific legalitatea acestei aciuni procesuale.
(5) n cazul constatrii faptului c percheziia a fost efectuat legal,
judectorul de instrucie confirm rezultatul acesteia printr-o ncheiere
motivat. n caz contrar, prin ncheiere motivat, recunoate
percheziia ca fiind ilegal.
107.Analizati normele procedurale cu referinta la perchezitie.
Perchezitia trebuie efectuata cu respectarea art. 8, paragraful 1 al CEDO,
care stipuleaza ca orice persoana are dr. la respectarea vietii sale

private si de familie, a domiciliului si a corespondentei sale. Perchezitia


presupune o oarecare constringere si se efectueaza fara vointa sau cu
acordul proprietarului sau posesorului. Scopul perchezitiei este
descoperirea si ridicarea anumitor instrumente care au servit la
savirsirea infractiunii, obiecte si valori dobindite in urma infractiunii,
precum si a altor obiecte sau documente care ar putea avea importanta
pentru cauza si descoperirea unor persoane cautate sau cadavre.
Perchezitia poate fi efectuata in orice incapere, loc, teritoriu etc. in care,
la presupunerea intemeiata a org. De urm., pot fi obiecte, documente
sau persoane ce sunt implicate in cauza penala respectiva. Cercul de
persoane la care se poate face perchezitie nu este stabilit, acestea pot fi
atit subiectii procesului, cum ar fi faptuitorul, partea vatamata,
martorul, si altii, cit si alte persoane.
Temei pentru afectuarea perchezitiei poate constitui presupunerea
organului de urm. Bazata pe probe administrate in cauza penala
respectiva sau materialele de investigatie operativa. Probele care
reprezinta temei de efectuare a perchezitiei trebuie, de asemenea,
administrate cu respectarea legii pr. Penale, iar materialele de
investigatie operativa trebuie transmise cu respectarea prevederilor
legislatiei pr. Pen., numai cu autorizatia judecatorului de instructie
Perchezitia poate fi efectuata la orice etapa a urmaririi penale, in functie
de prezenta temeiurilor. Judecatorul de instructie, recunoscind
perchezitia legala, intocmeste o rezolutie, in cazul in care perchezitia
este ilegala, judecatorul intocmeste o incheiere. Deci temei al
perchezitiei este o banuiala rezonabila ca cu ajutorul perchezitiei se vor
aduna probe necesare urmaririi penale.
Persoanele care sunt limitate in dr. prin efectuarea perchezitiei pot sa
inainteze o plingere judecatorului de intructie care sa vizeze actiunile
organului de urm. In timpul efectuarii perchezitiei, inclusiv
recunoasterea perchezitiei ca fiind ilegala.
Perchezitia si ridicarea sunt proceduri cu particularitati comune,
ambele actiuni procesuale trebuie efectuate cu prezenta persoanei la
care se face perchezitia sau ridicarea, sau un membru de
familie/reprezentant, iar in caz de imposibilitate un reprezentant al
autoritatii executivea admin. Pub. Locale. Persoana la care se efectueaza
perchezitia trebuie sa dispuna de posibilitate reala de a lua cunostinta
cu ordonanta. La efectuarea perchezitiei trebuie de luat in vedere ca o
data predate benevol, obiectele sau docum. Determina intreruperea

actiunii procesuale, aceasta limitindu-se doar la ridicarea obiectelor. In


cadrul perchezitiei pot fi ridicate si obiecte a caror circulatie este
interzisa de lege, chiar daca nu sunt pertinente la cauza penala concreta
(subst.narcotice, arme, munitii etc)
In cadrul perchezitiei pot fi efectuate inregistrari video. De obicei
perchezitia este interzisa in timpul noptii, insa in unele cazuri in
practica se admite efectuarea perchezitiei dupa ora 22:OO, daca
perchezitia a inceput in timp de zi, iar aminarea pe a 2-a zi poate
preejudicia considerabil urm.penala.
O modalitate a perchezitiei si ridicarii este perchezitia corporala si
ridicarea, care consta in cercetarea imbracamintei, corpului omenesc, a
lucrurilor aflate la persoana in scopul d escoperirii si ridicarii anumitor
obiecte, documente si lucruri de pret, care pot avea importanta.in
cadrul efectuarii perchezitiei corporalepot fi supuse verificarii hainele,
corpul, incaltamintea. In caz de necesitate, la perchezitie poate participa
un specialist. Perchezitia corporala trebuie facuta cu respectarea
demnitatii umane, in acest sens ar.130 alin(3) prevede ca perchezitia
corporala poate fi facuta si de un specialist de acelasi sex cu
perchezitionatul. La efectuarea perchezitie corporale se intocmeste un
proces-verbal obligatoriu, care ulterior va fi mijloc de proba in
proces.cpp 128,12
(3) Pn la nceperea percheziiei sau ridicrii de obiecte i
documente, reprezentantul organului de urmrire penal este obligat s
nmneze, sub semntur, persoanei la care se face percheziia sau
ridicarea copia de pe ordonana respectiv.
(7) La efectuarea percheziiei sau ridicrii de obiecte i documente,
persoana care efectueaz urmrirea penal are dreptul s deschid
ncperile i depozitele ncuiate dac proprietarul refuz s le deschid
benevol, evitndu-se deteriorarea nejustificat a bunurilor.
(8) La efectuarea percheziiei pot fi utilizate mijloace tehnice, fapt ce
va fi menionat n procesul-verbal.
(9) Organul de urmrire penal este obligat s ia msuri pentru a nu
se da publicitii circumstanele privitor la viaa intim a persoanei,
constatate n legtur cu efectuarea percheziiei sau ridicrii.
(10) Persoana care efectueaz urmrirea penal are dreptul s
interzic persoanelor aflate n ncpere sau la locul unde se efectueaz
percheziia, precum i persoanelor care au intrat n aceast ncpere
sau au venit n acest loc, s plece ori s comunice ntre ele sau cu alte

persoane pn la terminarea percheziiei. n caz de necesitate, ncperea


sau locul unde se efectueaz percheziia pot fi luate sub paz.
108.Estimati in ce masura normele nationale corespund rigorilor
CEDO in materie de perchezitie.
112.Stabiliti procedura de ridicare a obiectelor si documentelor.
Este o actiune procesuala, in urma careia sunt ridicate anumite
obiecte sau documente din locuri cunoscutede catre organul de
urmarire penala. Spre deosebire de perchezitie, ridicarea presupune
cunoasterea prealabila atit a existentei insusi a documentelor sau
obiectelor, cit si locu aflarii lor. Ridicarea anumitor documente ce contin
informatii reprezentind secret de stat, comercial, bancar, precum si
ridicarea informatiei privind convorbirile telefonice se fac numai cu
autoriatia judecatorului de instructie. n celelalte cazuri, ridicarea se
efectueaz pe baza ordonanei motivate a organului de urmrire
penal. Este interzis de a efectua ridicri de obiecte sau documente n
timpul nopii (de la 22.00 pn la 6.00), cu excepia cazurilor de delict
flagrant.
Dac anumite obiecte sau documente prezint importan pentru
cauz, i dac se cunoate exact locul i persoana, la care ele se afl,
reprezentantul organului de urmrire penal efectueaz ridicarea lor.
Pentru ridicarea de obiecte sau documente snt necesare dou condiii:
a)
Necesitatea de ridicare a obiectului (documentului);
b)
Existena informaiei veridice privind locul de aflare al
acestor obiecte (documente).
Modul de efectuare a ridicrii:
Pn la nceperea ridicrii de obiecte i documente, reprezentantul
organului de urmrire penal este obligat s nmneze, sub semntur,
copia ordonanei de ridicare, persoanei la care se face ridicarea.
Nenmnarea copiei ordonanei i lipsa semnturii Dvs. constituie o
nclcare a legii i servete drept temei pentru contestarea i anularea
rezultatelor ridicrii.
Dup prezentarea ordonanei, reprezentantul organului de
urmrire penal cere s i se predea obiectele sau documentele care
urmeaz a fi ridicate. n caz de refuz, reprezentantul organului de
urmrire penal poate proceda la ridicarea lor forat.
La efectuarea ridicrii, reprezentantul organului de urmrire
penal este n drept s deschid ncperile i depozitele

ncuiate. Dac proprietarul refuz s le deschid de bun voie,


reprezentantul organului de urmrire penal va evita s deterioreze
nejustificat bunurile.
La efectuarea ridicrii de obiecte i documente, trebuie s fie
asigurat prezena persoanei la care se face ridicarea. Dac
persoana n cauz lipsete, este obligatorie prezena unor membri
aduli ai familiei acestuia, sau a persoanelor care reprezint interesele
persoanei n cauz. Dac prezena acestor persoane este imposibil, se
invit reprezentantul organului executiv al administraiei publice
locale.
Persoanele la care se efectueaz ridicarea de obiecte i documente,
ct i specialitii, interpreii, reprezentanii, aprtorii au dreptul s
asiste la toate aciunile organului de urmrire penal, i s fac, n
legtur cu aceasta, obiecii i declaraii care vor fi consemnate n
procesul-verbal.
Ridicarea obiectelor sau documentelor n localurile ocupate de
ntreprinderi, instituii i organizaii se efectueaz n prezena
reprezentantului acestei ntreprinderi, instituii sau organizaii.
Persoanelor, la care se efectueaz ridicarea de obiecte sau
documente, martorilor asisteni, reprezentanilor trebuie s li se
explice dreptul de a asista la toate procedurile i de a face declaraii
n legtur cu acestea, declaraii care trebuie s fie consemnate n
procesul verbal.
Obiectele (documentele) care pot fi ridicate.
Pot fi ridicate numai obiectele i documentele care prezint
importan pentru procesul penal. Obiectele i documentele, a cror
circulaie este interzis de lege, pot fi ridicate indiferent dac au sau nu
legtur cu procesul.
Garaniile pentru proprietarul obiectelor (documentelor)
ridicate
Toate obiectele i documentele ridicate trebuie s fie artate
martorilor asisteni i celorlalte persoane prezente, i s fie
enumerate n procesul-verbal de ridicare sau ntr-o list special
anexat, n care se va indica: numrul, msura sau greutatea lor,
materialul din care snt fcute i alte elemente de individualizare.
Obiectele i documentele ridicate trebuie, pe ct e posibil, s fie
mpachetate i sigilate chiar la locul percheziionrii i ridicrii.

Dac proprietarul are dubii referitor la sigurana strii obiectelor


ridicate, el are dreptul s cear reprezentantului organului de urmrire
penal indicarea n procesul-verbal n ce stare se afl aceste
obiecte (noi, n stare de funcionare etc.).
113.analizati modalitatile de efectuare a ridicarii in functie de
obiectele si documentele supuse ridicarii.
Organul de urmrire penal este n drept s ridice obiectele sau
documentele care au importan pentru cauza penal dac probele
acumulate sau materialele de investigaie operativ indic exact locul i
persoana la care se afl acestea.
Ridicarea de documente ce conin informaii care constituie secret de
stat, comercial, bancar, precum i ridicarea informaiei privind
convorbirile telefonice se fac numai cu autorizaia judectorului de
instrucie.
Ridicarea de obiecte sau documente n alte situaii se efectueaz n
baza ordonanei motivate a organului de urmrire penal.
in localurile diplomatice si in locuintele membrilor misiunilor
diplomatice si ale familiilor lor, ridicarea are un caracter deosebit,
determinat de faptul ca aceasta actiune procesuala poate avea loc doar
cu acordul sau la cererea misiunii diplomatice respective, ceea ce
exclude elementul de forta la efectuarea lor. Spre deosebire alte
modalitati, org. De urm. Penala nu poate impune persoana sa predea
anumite bunuri sau documente, iar in caz de necesitate sa efectueze
ridicarea lor fortata. Cind exista informatii certe ca intr-o locuinta sunt
anumite obiecte sau documente care pot avea importanta pentru cauza,
org de urm. Penala inainteaza un demers Procurorului general, care la
rindul sau, prin intermediul MAE al RM solicita consimtamintul sefului
misiunii diplomatice. Ridicarea poate fi efectuata si la cererea misiunii
diplomatice, dupa caz.
In cadrul perchezitiei pot fi ridicate si obiecte a caror circulatie este
interzisa de lege, chiar daca nu sunt pertinente la cauza penala concreta
(subst.narcotice, arme, munitii etc). ???????? nu sunt sigura daca asta se
cere in intrebare :////
114. proiectati o situatie in care ridicarea va afecta art.8 si
protocolul 1 al CEDO.
Dr la respectarea vietii private si de familii,protectia proprietatii.

118. definiti procedura de sechestrare a corespondentei.


este o actiune procesuala care aduce atingere unui drept esential al
persoanei, ocrotit atit de normele internationale, cit si de cele nationale.
CPP asigura secretul corespondentei, iar limitarea acestui drept se
admite numai in baza mandatului judiciar. Pornind de la valoarea
dr.care il afecteaza, legea stabileste ca sechestrarea corespondentei
poate avea loc doar in cazul infr. Grave, deosebit de grave si exceptional
de grave, cu conditia ca prin alte procedee probatorii nu au fost
obtinute probe si deci nu poate fi stabilit adevarul. Pentru efectuarea
actiunii procesuale trebuie sa fie prezente temeiuri suficiente de a
presupune ca o corespondenta postala primita sau expediata poate
contine informatii ce ar avea importanta probanta in cauza penala.
Legea nu defineste notiunea de temeiuri suficiente si in toate cazurile
aceasta este pusa la discretia org de urm penala , procurorului si
evident judecatorului de instructie, care autorizeaza efectuarea acestei
actiuni procesuale. Potrivit CPP in toate cazurile de sechestrare, una
dintre parti trebuie sa fie banuitul sau invinuitul. Sechestrarea
corespondentei consta in interdicitia de transmite corespondenta
adresatului. Scopul e de a exclude posibilitatea de comunicare dintre
anumite persoane. Sechestrarea mai poate avea ca scop contstatarea
faptului daca persoanele se cunosc intre ele, care sunt relatiile dintre
ele, unde locuieste pers. Care a expediat corespondenta etc. pot fi
sechestrate si coletele sau containerele. Sechestrul se instituie pe un
termen ce nu poate depasi termenul urmaririi penale si poate fi instituit
intr-o institutie postala sau in mai multe.
In situatia cind s-a constatat necesitatea sechestarii corespondentei,
procurorul intocmeste ordonanta cu privire la sechestrarea
corespondentei, in care se indica motivul dispunerii sechestrului,
denumirea inst. Postale asupra careia se pune obligatia de a retine
corespondent, numele si prenumele persoanei a carei corespondenta
urmeaza sa fie retinuta, adresa exacta a acestei persoane, genul de
corespondenta care se sechestreaza si durata sechestrului. Judecatorl
autorizeaza sechestrarea stabilind durata acesteie.
Examinarea corespondentei se efectueaa de org. De urm. Penala. In caz
de necesitate, la examinare participa specialistul si traducatorul.in
legatura cu examinarea si ridicarea corespondentei se intocmeste un
proces-verbal dupa regulile generale. In urma examinarii,

corespondenta poate fi ridicata si anexata la dosar, pot fi facute copii,


iar in cazul cind in corespondenta s-au gasit documente false,aceasta se
anexeaza in oroginal in calitate de corp delict. Toti participantii sunt
preintimpinati de obligativitatea nedivulgarii informatiei cunoscute, cit
si depre responsabilitatea ce survine in caz contrar.
119. Distingeti procedura de sechestrare a corespondentei de
interceptarea comunicarilor.
Ambele proceduri sunt interventii in viata privata a persoanei.
Procedura de sechestru a corespondentei este posibil in cazul
infractiunilor grave, deosebit de grave si exceptional de grave, la fel si in
cazul interceptarii comunicarilor.
In cazul interceptarii comunicarilor este posibila efectuarea
interceptarii comunicarilor fara autorizatia procurorului , in cazurile
care nu sufera aminare, procurorul fiind responsabil pentru efectuarea
acetei cercetari, este obligat ca imediat sau in maximum 24 h, sa
informeze judecatorul de instructie, care la rindul sau este obligat timp
de 24 h sa ia o hot asupra acestui fapt.(infirma sau confirma)
In cazul sechestrului corespondentei aceasta posibilitate nu exista.
Termenul procedurii de sechestru poate dura pe tot timpul urmaririi
penale, pe cind la procedura de interceptare a comunicarilor termenul
este stabilit strict de legea procesuala- 30 zile, iar in cazuri cind sunt
temeiuri justificate, acesta poate fi prelungit cu inca 30 zile, dar nu
poate depasi 6 luni.
Interceptarea se siteaza si in cazul cind dispar motivele care au
conditionat interceptarea initial. Ambele proceduri sunt efectuate in
scopul obtinerii de probe si de stabilire a adevarului si ambele
presupun o atingere a drepturilor esentiale a persoanei, insa dupa
continut sunt diferite, una presupunind lipsirea de corespondenta, iar
alta limitarea in comunicari, care fiind instiintat despre aceasta nu va
mai dispune de increderea pe care o detinea pina atunci. Aceste
proceduri pot aduce probe, care in ambele cazuri pot fi anexate la dosar.
120. Estimati in ce masura legislatia nationala corespunde CEDO in
materie de sechestrare a corespondentei.
124.Stabiliti procedura de interceptare a comunicarilor.
In cazul interceptarilor procedura este asemanatoare, procurorul emite
o ordonanta, care este autorizata de judecatorul de instructie,

procurorul este obligat sa indice in ordonanta motivele care au


determinat necesitatea efectuarii interceptarii.
In cazul interceptarii comunicarilor este posibila efectuarea
interceptarii comunicarilor fara autorizatia procurorului , in cazurile
care nu sufera aminare, procurorul fiind responsabil pentru efectuarea
acetei cercetari, este obligat ca imediat sau in maximum 24 h, sa
informeze judecatorul de instructie, care la rindul sau este obligat timp
de 24 h sa ia o hot asupra acestui fapt.(infirma sau confirma)
Interceptarea comunicarilor poate avea loc pe orice cale, fie personal a
banuitului, invinuitului, fie a persoanei juridice etc. acesta poate fi
canalul de la locul de trai, hotel , prieteni, cunoscuti. Modalitatea si locul
efectuarii interceptarii sunt determinate de org de urm penala, in unele
cazuri interceptarea poate fi efectuata in scopul protejarii martorului si
a partii vatamatesau a membrilor familiilor lor. La efectuarea unei
asemenea interceptari este obligatorie cererea persoanelor a caror
securitate este pusa in pericol.
In toate cazurile interceptarii este obligatorie ordonanta emisa de catre
procuror si autorizata de catre judecatorul de instructie. Procurorul
este obligat sa indice de fiecare data, in ordonanta motivele ce au
detreminat necesitatea efectuarii acesteia.
La procedura de interceptare a comunicarilor termenul este stabilit
strict de legea procesuala- 30 zile, iar in cazuri cind sunt temeiuri
justificate, acesta poate fi prelungit cu inca 30 zile, dar nu poate depasi
6 luni. Interceptarea comunicarilor se efectueaza doar in faza de urm
penala, iar o data cu finisarea acesteia se sisteaza interceptarea com,
chiar daca nu a depasit termenul de 6 luni.
Interceptarea se siteaza si in cazul cind dispar motivele care au
conditionat interceptarea initial.
Interceptarea propriu-zisa se efectueaza de catre organul de urm
penala care atrage specialisti fie din institutiile de telecomunicatii, fie
din organul care efectueaza activitatea operativa de investigatii.
Specialistii sunt obligati sa pastreze secretul in legatura cu toate
informatiile pe care le-au cunoscut in cadrul efectuarii interceptarii.
Despre efectuarea interceptarii se face un proces-verbal, in care se
indica toate datele, continutul integral al inregistrarilor se inscriu in
proces-verbal, verificindu-se si contrasemnindu-se de procuror. Toate
inregistrarile relevante cauzei se anexeaza la dosar ( fotografii, casete,
video, dialoguri etc.)

125. Analizati constatarile CtEDO in cauza Iordachi a Moldovei.


Reclamanii, Vitalie Iordachi, Vitalie Nagacevschi, Snejana Chitic,
Victor Constantinov i Vlad Gribincea sunt nscui n anii 1972, 1965,
1980, 1961 si 1980 i triesc n Chiinu. Acetia sunt membrii ai
organizaiei non-guvernamentale Avocai pentru Drepturile Omului
specializai n reprezentarea reclamanilor n faa Curii.
Organizaia a fost creat n contextul n care odat cu venirea la putere
a Partidului Comunist numrul nclcrilor drepturilor omului a crescut
considerabil. Singurul scop al acestei organizaii este de a asista
persoanele care formuleaz cereri ctre Curtea European a
Drepturilor Omului.
Reclamanii arat c ei sunt supui riscului de a le fi ascultate
telefoanele ca urmare a legislaiei n vigoare.Acetia nu se pretind
victime a unei anumite interceptri, prin intermediul telefonului sau a
potei, i nu au introdus nici o aciune pe plan intern n acest sens.
La data de 17 ianuarie 2008 reclamanii au adresat o cerere
Preedintelui Curii Supreme de Justiie solicitnd informaii statistice
n ceea ce privete inter alia numrul cererilor naintate de organele de
anchet pentru interceptarea conversaiilor telefonice, precum i
numrul cererilor aprobate i a celor respinse. Rspunsul a fost dat la
data de 6 februarie 2008, n care se arta c : n 2005 din totalul de
2609 cereri pentru interceptri, 98,81% au fost aprobate; n 2006 din
1931 de cereri 97,93% au fost abrobate, iar n 2007, 99, 24 % din cele
2372 de cereri au fost aprobate.
Reclamanii s-au plns n baza articolului 8 c dreptul la libertatea
corespondenei nu le-a fost respectat de vreme ce dreptul intern nu
coninea suficiente garanii mpotriva abuzurilor autoritilor. Acetia
nu s-au pretins a fi victimele vreunei interceptri telefonice.
Curtea reitereaz c aceste comunicaii telefonice se includ n noiunea
de via privat i coresponden n sensul Art. 8 (a se vedea Weber
i Saravia vs. Germania (dec.), nr. 54934/00, 77, 29 Iunie 2006). De
asemenea, aceasta mai arat c n cauza Klass vs Germania ( 34 i 35)
Curtea a fost chemat s decid dac un individ ar putea depune o
cerere la organele Conveniei, n ceea ce privete msurile secrete de
supraveghere fr s poat s arate c o msur concret l-a afectat n
mod specific. Astfel, Curtea accept c o persoan, n anumite condiii,
poate s fie victima unei nclcri prilejuite de simpla existen a unor

msuri secrete sau a legislaiei care permite msuri secrete, fr a fi


nevoit s arate c astfel de msuri i-au fost aplicate acesteia.
Curtea mai subliniaz c acolo unde un stat membru instituie
supraveghere secret fr ca persoanele supravegheate s cunoasc
acest lucru, art. 8 poate fi n mare msura redus la o nulitate. Este
posibil ca ntr-o astfel de situaie un individ s fie tratat n mod contrar
articolului 8, sau chiar de a fi lipsit de dreptul acordat de acest articol,
fr a fi contient de aceasta i, prin urmare, fr a putea obine o
despgubire, fie la nivel naional, sau naintea instituiilor Conveniei.
Curtea constat c este inacceptabil ca asigurarea de a beneficia de un
drept garantat de Convenie s fie astfel ndeprtat prin simplul fapt c
persoana n cauz este n necunotina nclcrii acestuia. Dreptul de a
recurge la Comisia pentru persoane potenial afectate de supravegherea
secret trebuie s se fac n baza art. 25 pentru c altfel art. 8 risc s
devin nul.
Expresia "n conformitate cu legea" n temeiul articolului 8 2
necesit, n primul rnd, ca msur s aib corespondent n dreptul
intern, i se refer i la calitatea legii n cauz. Prin urmare, aceasta ar
trebui s fie compatibil cu statul de drept i accesibil pentru persoana
n cauz i care trebuie s fie capabil s prevad consecinele acesteia.
Curtea constat c, dup 2003, legislaia Republicii Moldova pare s fie
mai clar cu privire la interceptarea comunicaiilor persoanelor
suspectate de svrirea unor infraciuni. ntr-adevr, este menionat
explicit c o persoan suspectat de svrirea unei infraciuni grave,
deosebit de grave sau excepional de grave, risc n anumite
circumstane, s-i fie aplicate aceste msuri privind interceptarea
comunicaiilor. Mai mult dect att, a fost modificat legislaia care
prevede acum c mandatele de interceptare urmeaz s fie emise de
ctre un judector.
Curtea observ, de asemenea, c legislaia n cauz nu prevede n mod
clar o limitare n timp a unei msuri de autorizare a
interceptrii comunicaiilor telefonice. Dei Codul penal impune o
limitare de ase luni nu exist prevederi n legislaie care ar mpiedica
autoritile de urmrire penal s ncerce i s obin un nou mandat de
interceptare dup expirarea termenului stabilit de ase luni.
S-a mai stabilit c posibilitatea de a controla sistemul de supraveghere
secret o are Parlamentul, care i exercit aceast atribuie printr-o
comisie de specialitate (pct. 18 din Legea cu privire la activitile

operaionale de investigaie). Cu toate acestea, modul n care


Parlamentul exercit controlul nu este prevzut de lege i Curii nu i-a
fost prezentat nici o dovad care s arate c exist o procedur care s
reglementeze activitatea Parlamentului n legtur cu aceast aspect.
Curtea este de prere c problemele pe care le-a identificat aveau un
impact asupra funcionrii efective a sistemului de supraveghere secret
care exist n Moldova. n acest sens, Curtea i-a act de informaiile
statistice coninute n scrisoarea efului Biroului Prezidenial al Curii
Supreme de Justiie. Aceste statistici arat c sistemul de supraveghere
secret n Republica Moldova este ntrebunat n mare parte, iar acest
lucru se datoreaz lipsei de protecie. (Asociaia pentru Integrare
European i Drepturile Omului i Ekimdzh).
n concluzie, Curtea consider c n Republica Moldova, legea nu
prevede o protecie adecvat mpotriva abuzului de putere de ctre stat
n domeniul de interceptare a comunicaiilor telefonice. Ingerina n
exercitarea drepturilor reclamanilor nu a fost aadar prevzut de
lege. Avnd n vedere aceast concluzie, nu este necesar s considerm
dac ingerina ndeplinea celelalte condiii ale paragrafului 2 art.
8. Rezult c a existat o nclcare a articolului 8, n acest caz.
126.Estimati legislatia nationala cu rigorile CtEDO in materie de
interceptare a comunicarilor.
Curtea constat c legislaia existent nainte de 2003 nu este clar
i nici nu ndeplinete condiiile minime de siguran stabilite n
jurisprudena Curii.
Curtea constat c, dup 2003, legislaia Republicii Moldova pare s fie
mai clar cu privire la interceptarea comunicaiilor persoanelor
suspectate de svrirea unor infraciuni. ntr-adevr, este menionat
explicit c o persoan suspectat de svrirea unei infraciuni grave,
deosebit de grave sau excepional de grave, risc n anumite
circumstane, s-i fie aplicate aceste msuri privind interceptarea
comunicaiilor. Mai mult dect att, a fost modificat legislaia care
prevede acum c mandatele de interceptare urmeaz s fie emise de
ctre un judector.
Curtea observ, de asemenea, c legislaia n cauz nu prevede n mod
clar o limitare n timp a unei msuri de autorizare a
interceptrii comunicaiilor telefonice. Dei Codul penal impune o
limitare de ase luni nu exist prevederi n legislaie care ar mpiedica

autoritile de urmrire penal s ncerce i s obin un nou mandat de


interceptare dup expirarea termenului stabilit de ase luni.
S-a mai stabilit c posibilitatea de a controla sistemul de supraveghere
secret o are Parlamentul, care i exercit aceast atribuie printr-o
comisie de specialitate (pct. 18 din Legea cu privire la activitile
operaionale de investigaie). Cu toate acestea, modul n care
Parlamentul exercit controlul nu este prevzut de lege i Curii nu i-a
fost prezentat nici o dovad care s arate c exist o procedur care s
reglementeze activitatea Parlamentului n legtur cu aceast aspect.
Curtea este de prere c problemele pe care le-a identificat aveau un
impact asupra funcionrii efective a sistemului de supraveghere secret
care exist n Moldova. n acest sens, Curtea i-a act de informaiile
statistice coninute n scrisoarea efului Biroului Prezidenial al Curii
Supreme de Justiie. Aceste statistici arat c sistemul de supraveghere
secret n Republica Moldova este ntrebunat n mare parte, iar acest
lucru se datoreaz lipsei de protecie.
n concluzie, Curtea consider c n Republica Moldova, legea nu
prevede o protecie adecvat mpotriva abuzului de putere de ctre stat
n domeniul de interceptare a comunicaiilor telefonice. Ingerina n
exercitarea drepturilor reclamanilor nu a fost aadar prevzut de
lege. Avnd n vedere aceast concluzie, nu este necesar s considerm
dac ingerina ndeplinea celelalte condiii ale paragrafului 2 art.
8. Rezult c a exista posibile incalacari ale art. 8 CEDO.
130 reproduceti procedura inregistrarii de imagini
Cpp al Rm ne spune ca inregistatrea video dobndite n condiiile legii,
constituie mijloace de prob dac ele conin date sau indici siguri
privind pregtirea sau svrirea unei infraciuni i dac coninutul lor
contribuie la aflarea adevrului n cauza respectiv,doar acestea pot fi
calificate ca probe. In primul rind treb de mentionat ca inregistrarea de
imagini se efectueaz de ctre organul de urmrire penal asigurarea
tehnic a interceptrii comunicrilor se realizeaz de ctre Serviciul de
Informaii i Securitate al RM. Persoanele care asigure tehnic
interceptarea i nregistrarea comunicrilor snt obligate s pstreze
secretul aciunii procesuala la care se intocmeste un process verbal si ei
semneaza se ntocmete un proces-verbal de catre OUP in baza
efectuarii acestui procedeu de inregistrare n care, suplimentar, se
menioneaz autorizaia dat de judectorul de instruci si plus la toate

nr de personae din imagini ,numele lor, numrul de ordine ale imaginiei


s.a imaginile in original , nsoite de reproducerea integral n scris a
nregistrrii i de copiile de pe procesele-verbale, se transmit
judectorului de instrucie care a autorizat inregistrarea pentru
pstrare n locuri speciale, ntr-un plic sigilat. Instana judectoreasc
va dispune, sau prin sentin, nimicirea nregistrrilor care nu au
importan pentru cauz. Celelalte nregistrri vor fi pstrate pn la
depozitarea dosarului la arhiv.Treb de mentionat ca n caz de urgen,
dac ntrzierea obinerii autorizaiei ar provoca prejudicii grave
activitii de administrare a probelor, procurorul poate dispune, prin
ordonan motivat, nregistrarea de imagini informnd despre aceasta
imediat, dar nu mai trziu de 24 de ore, judectorul de instrucie care, n
cel mult 24 de ore, se va pronuna asupra ordonanei procurorului i,
dac o confirm, va autoriza, n caz de necesitate, interceptarea n
continuare, iar dac nu o confirm, dispune ncetarea imediat a
interceptrilor i nimicirea nregistrrilor efectuateinregistrarea de
imagini n cadrul urmririi penale se autorizeaz pentru o durat de cel
mult 30 de zile. Ea poate fi prelungit n aceleai condiii pentru motive
temeinic justificate, fiecare prelungire neputnd depi 30 de zile.
Durata total a interceptrii comunicrilor nu poate depi 6 luni. n
orice caz, ea nu poate dura mai mult dect pn la terminarea urmririi
penale.
Acestea pot fi verificate prin expertiz tehnic dispus de ctre instana
de judecat la cererea prilor sau din oficiu.
131 distingeti inregistrarea de imagini de interceptarea
Diferenta acestora nu o distigne din CPP deoarece nu avem anume
articole care sa diferentieze inregistrarea de interceptare din contra art
137 cpp nregistrrile de imagini se efectueaz n condiiile i
modalitile de efectuare a interceptrii comunicrilor, prevzute la
art.135 i 136, care se aplic n mod corespunztor.,in schimb doctrina
de specialitate face diferenta intre acestea si anume prin inregistrare
intelegem acele inregistrari video ,audio,fotografiile ca in cazul nostru
purtatori de informatie effectuate de catre OUP .Totodata este specifica
fata de interceptare prin procedura de efectuare asadar inregistrarea
nu necisita neaparat ordonanta din partea judecat de intructie(aceasta
este permisa chiar si fara permisiunea celui asupra caruia sse
efectueaza inregistrarea in locurile publice,este o procedura admisibila

de legislatia nationala)aceasta procedura de inregistrare este


reglementata de catre art 164CPP,pe cind procedura de interceptarea
se efectueaza conf 135-138, se efectueaz de ctre organul de urmrire
penal cu autorizaia judectorului de instrucie, n baza ordonanei
motivate a procurorului n cauzele cu privire la infraciunile grave,
deosebit de grave i excepional de grave, dac din probele acumulate
sau din materialele de investigaie operativ rezult o bnuial
rezonabil privind svrirea acestora.
Inregistrarile si interceptarile pot fi verificate prin expertiz tehnic
dispus de ctre instana de judecat la cererea prilor sau din oficiu.
Persoanele care snt chemate s asigure tehnic interceptarea i
nregistrarea comunicrilor snt obligate s pstreze secretul aciunii
procesuale, secretul corespondenei i poart rspundere pentru
nclcarea acestei obligai acest organ este SIS.
132Evaluati care valori protejate de cedo pot fi afectate de
procedura inregistrarilor imag.
Conf valorilor ociale protejate de CEdo pot fi atinse anume Demnitatea
persoanei cind prin inregistrarile de imagine acestea intr-un anumit
mod sa spunem chiar cind legea permite pu ca se presupune ca va ajuta
descoperirea inf se face publica o inf defaimatoare pe banuit sau
invinuit.se invalca inviolabilitatea vietii private ,deoarece se intra in
viata acestuia private si la fel poate ca de exemplu sotia din imagini sa
afle ca sotul o inseala.Uneori aceste imagini nu ajuta lla descoperirea inf
si banuitul invinuitul pu ca sa nu afle familia sa despre o situatie
neplacuta pu ei cauzta de el poate sa isi assume sau sa recunoasca o
fapta pedepsita penal care nu a savarsito.
136 definiti not de constatare tehbico-stiintifica si medico
legala
constatarea tehnico-tiinific i medico-legal ca o activitate
efectuat de ctre specialistn cadrul aciunii procedurale, sau de sine
stttor, pentru explicare unor fapte sau circumstane ale cauzei
cercetatefiiind urgente
Constatarile sunt mijl de proba,avind aceiasi valoare si se apreciara
in concordanta cu alte probe.Asadar acestea apar inin anumite situatii
cind exista un pericol iminent din cauza pericolului de disparitie a unor
mijloace de proba sau de schimbarea unei situaii de fapt i este

necesar explicarea urgent a unor fapte sau circumstane ale cauzei,


organul de urmrire penal foloseste cunotinele unui specialist
dispunnd, la cererea prilor, iar organul de urmrire penal i din
oficiu, efectuarea constatrii tehnico-tiinifice(in care de cele mai dese
ori se implica specialisti care efectueaza constatarile pe cazuri de
accidente rutiere sau anumite untilaje tehnice) saumedicolegale(acestea le se atribuie cele mai dese ori cazurile de omor sua pu a
determina durata tratamentului). acestea de regula se efectueaz, de
regul, de ctre specialiti care funcioneaz n organul de urmrire
penal. Ea poate fi efectuat i de ctre specialiti care funcioneaz n
cadrul altor organe, precum i de ctre ali specialitica de exemplu cei
din medicina legala sau din alte domenii ale medicinii.
137Distingeti diferenta constatarilor de expertiza .
In prim rind cind cind exista pericolul de disparitie a mijl de proba
pu o urgenta si din nedispunerea de timp pu o cercetare de catre expert
se apeleaza la constatarile ......,invocind ar 6 a conventiei dr omu
afirmam in ceia ce priveste indepedenta expertului deoarece
constatarile se efectueaza in cadrul oup adica ca specialistii la
efectuarea constatarilor de obieci sunt cei care funcioneaz n organul
de urmrire penal. poate fi efectuat i de ctre specialiti care
funcioneaz n cadrul altor organe, precum i de ctre ali specialitica
de exemplu cei din medicina legala sau din alte domenii ale medicinii,
dar acestea nu treb sa isi insuseasca atrib de OUP ci ttreb sa se limiteze
la rezolvarea problemelor de stricta specialitate,pe cind expertul este
persoana care poseda cunostinte temeinice speciale intr-un anumit
domeniu si are abilitatatia in conf cu legea de a efectua o eexpertiza(ca
de ex in domeniu stiintei,mestesugaritului ,a artei sma)O alta deosebire
este ca orice constatarea in unele cazuri poate fi urmata de catre o
expertiza pe cind o ezpertiza poate fi urmata de catre una facultativa
sau de catre o contraexpertiza..in caz constatarilor se efectueaza de
urgenta pe cind expertiza i se fixeaza un termen mai mare efectuarea
expertizei.trebuie de mentinat diferenta rapoartelor ,anume acel al
constatarilor uneori poate fi in procesul verbal fara intocmirea lui adica
in acele cazuri cind specialistul participa la efectuarea procedeelor
probatoriu de catre OUP,pe cind a expertului este confirmar plus la
toate de semnatura si i se aplica si sigiuliu institutiei respectivase
anexeaza dupa caz corpurile delicte ,probe grafice sa.o alta deosebire o
putem arata si prin ceia ca expertul poate fi audiat in caz ca raportul nu

este destul de clar sau are unele deficiente,pe cidn specialistul care
efectueaza constatarea nu etse supus unei audieri ci la neclaritatea
raportului sau la initiativa uneia din parti sau din oficiu OUP se
efectueaza expertiza.constatrile sunt supuse unor proceduri mai
simplificate decit cele al eexpertizei
138estimati in ce masura procedura de efectuare a constatarilor
se conformeaza cu standartele CEDO
Astfel, rezultatele consta trilor tehnico-t iinifice devincunoscute
prilor odat cu prezentarea materialelor cauzei penale i nmnarea
rechizitoriului. Dup prea mea, aceast aciune este cam ntrziat i
incomod pentru procuror i organul de urmrire penal.n situaia n
care prile vor lua cunotin de materialele cauzei penale,acetia vor
nainta, n cel mai bun caz, demersuri cu cererea de a seordona o
expertiz, lucru care va conduce la tergiversarea termenuluiurmririi
penale, iar n unele cazuri i la amnarea unor aciunipreventive. n
alte cazuri aceste demersuri i cereri vor fi respinse cafiind nefondate
sau adresate instanei de judecat. n acest caz putem41observa
inexactitatea unor reglementri, care pot avea drept consecin
nclcarea drepturilor menionate (dreptul la aprare i dreptul la
egalitate n arme,susutinute de CEDO). n situaia n care instana va
respinge cererea prii
de a ordona expertiza, ea se va ntemeia, de exemplu, pe declaraiile
specialistului i coninutul constatrii tehnico-tiinifice sau
medicolegale, spernd, c expertul nu va descoperi circumstane noi n
raportulsu de expertiz.Consider, c instituia constatrii tehnicotiinifice i medicolegale necesit reglementri mult mai precise.
Legiuitorul nu se referdirect la posibilitatea efecturii constatrii pn
la etapa porniriiurmririi penale. Deci, principiul declarat, c exis t
pericoluldispariiei unor mijloace de prob sau de schimbare a unor
situaii defapt, nu poate fi atribuit n ntregime constatrilor tehnicotiinificei medico-legale.
n numrul aciunilor, care pot fi realizate pn la etapa pornirii
urmririi penale (cercetarea la faa locului, percheziia corporal i
ridicarea), prevzute de art. 279 al CPP, constatarea nu figureaz.
ns, potrivit legii, la fiecare dintre aceste aciuni ofierul de
urmrirepenal solicit participarea i a unui specialist, concluziile

cruia,conform art. 141 al CPP, pot fi cuprinse direct n procesul verbal


al aciunii de urmrire penal. Deci, se face observat o contradicie n
aceast lege: pe de o parte, constatarea nu poate fi realizat pn la
pornirea urmririi penale, deoarece legea nu prevede aceast
anticipare,
iar, pe de alt parte, noi acceptm concluziile specialistului, expuse pn
la nceputul etapei de urmrire penal, la care acesta particip,i,
conform art. 93 al CPP, ele servesc drept mijloc de prob. Atacarea
n instan a concluziilor specialistului, care se conin textual n
aciunea
de cercetare la faa locului, ar obliga judectorul s declare nulitatea
acestora. n alte situaii ne putem pomeni cu darea unor sentine de
condamnare n temeiul unor probe obinute cu nclcarea prevederilor
procedurale. Este necesar modificarea alin. 3 al art. 141 al CPP, i
anume:rezultatele constatrilor tehnico-tiinifice s nu fie incluse
direct nprocesul verbal al aciunii de urmrire penal, ci s se conin
ntr-un
raport separat. Aceast modificare ar permite s aducem la cunotina
solicitanilor rezultatele constatrilor imediat dup apariia prilor la
proces sau dup primirea rezultatelor constatrii, ceea ce ar permite i
respectarea prevederilor alin. 5 al art. 151, care acord organului
deurmrire penal trei zile s ia cunotin de concluziile raportului de
expertiz.Modificrile propuse am convingerea, c vor conduce la
consolidarea posibilitii de respectare a unor drepturi aparte ale
prilor
la procesul penal i ne vor feri de alte procese la CEDO.

139indicati asupra mecanismului de liberii aprecieri a probelor


Judectorul i persoana care efectueaz urmrirea penal apreciaz
probele n conformitate cu propria lor convingere, format n urma
cercetrii tuturor probelor administrate.In urma aprecierii libere a
probelor care trebuie sa fie insotite neaprat de intima convingere sint
adoptate hotariri cu caracter oficial de ex punerea sub invinuires.a. asta
in cazul cind libera apreciere este o obligatie anume a inst dar cind
libera apreciere este un drept in cazul partilor acestea pot inainta

plingeri,ceriri care produc efecete dupa ce acestea sunt aduptate printro hotarire de catre organul competent.mentionam ca acestea treb sa fie
motivate pe totalitatea necesara de probe adica prin ob probatiunii si
pertinentiiprobelor,regulilor de colectarea si administrare a
probelorNici o prob nu are putere probant dinainte stabilit.in final
aprecierea probelor devine a fi o garantie a realizarii dr persoanei si
instanta sa poata stabili cit mai real vinovatia sau nevinovatia persoanei
pu ai putea aplica pedeapsa meritata
140evedentiati particularitatile sintagmei,,propria convingere
Aprecierea unei probe se face de organul de urmarire penala,procurorul
si de instanta de judecata in urma examinarii tuturor probelor
administrate si potrivit convingerii lor si conducandu-se dupa
constiinta lor. Intima convingere este garantata de respectarea de catre
organele de urmarire penala si instanta de judecata a principiilor si
legilor de formare a probelor, de moralitatea si buna credinta, de
respectarea principiului separarii puterilor in stat, a inamovibilitatii
magistratilor si, nu in ultimul rand, ferirea deliberarii de orice influenta
prin desfasurarea ei in secret. Mentionez ca intima convingere este
rezultatul desfasurarii unui proces psihic in cadrul caruia elementele de
ordin obiectivdau nastere unui sentiment de adevar in legatura cu
existenta sau a inexistentei inf,aceasta ofera posibilitatea de a aprecia
probele in mod rezonabil,impartiall ,onest si fiind urmata de motivarea
convingerii prin cercetarea minutuasa a probelor fiind mai ales acestea
contradictorii,indirecte s.a.
141estimati conformitatea p liberei aprecieri a probelor cu
situatia in care anumite circumstante se dovedesc prin anumite
mijloace de proba
Circumstanele care se constat prin anumite
mijloace de prob sunt consfintite in codul penal asa ca nu poate fi pusa
la indoiala dar este neaprat nevoie ca sa ca sa fie sa se constate prin
anumiteprobe
n procesul penal se constat, prin anumite mijloace de prob,
urmtoarelecircumstane:
1) cauza decesului prin raportul expertizei medico-legale;
2) caracterul i gradul leziunilor corporale n cauzele penale privind
infraciunile grave, deosebit de grave i excepional de grave prin

raportul expertizei medico-legale;


3) incapacitatea persoanei, la momentul svririi faptei
prejudiciabile, de a-i da seama de aciunile sau inaciunile sale sau de a
le dirija ca urmare a unei boli mintale sau a unei dereglri psihice
temporare, a unei alte dereglri a sntii sau debilitii prin raportul
expertizei psihiatrice;
4) incapacitatea martorului de a percepe i a reproduce
circumstanele, ce urmeaz a fi constatate n cauza penal, ca urmare a
unei boli mintale, unei dereglri psihice temporare, a unei alte dereglri
a sntii sau a debilitii prin raportul expertizei psihiatrice;
s.a.Acestea nu contravine p liberii aprecieri a probelor ci din contra
deoarece principiul liberttii aprecierii probelor, potrivit cruia n
procesul penal pot fi prezentate orice probe si folosite orice mijloace de
prob legal totodata principiul liberei aprecieri a probelor, potrivit
cruia toate probele au, dup lege, aceeasi valoare probant, organele
judiciare avnd obligatia de a aprecia fiecare prob n urma examinrii
tuturor probelor administrate n cauz. Dupa parerea mea aici
aprecierea probelor se face n scopul aflrii adevrului, ceea ce
nseamn c trebuies se evite formarea unei convingeri pur subiective,
contrare adevrului,ntemeiat n mod arbitrar doar pe o parte din
probe sau pe o ncredere nejustificat acordat unor probe n
detrimentul altora aici apar anume acele circumstante care se constata
prin anumite mijloace de proba..
142Indicati temeiurile pu dispunera si efectuarea expertizei
Sunt prevazute de catre cpp in articolul142 care ne spune ca
(1) Expertiza se dispune n cazurile n care pentru constatarea
circumstanelor ce pot avea importan probatorie pentru cauza penal
snt necesare cunotine speciale n domeniul tiinei, tehnicii, artei sau
meteugului. Posedarea unor asemenea cunotine speciale de ctre
persoana care efectueaz urmrirea penal sau de ctre judector nu
exclude necesitatea dispunerii expertizei. Dispunerea expertizei se face,
la cererea prilor, de ctre organul de urmrire penal sau de ctre
instana de judecat, precum i din oficiu de ctre organul de urmrire
penal.
(2) Prile, din iniiativ proprie i pe cont propriu, snt n drept s
nainteze cerere despre efectuarea expertizei pentru constatarea
circumstanelor care, n opinia lor, vor putea fi utilizate n aprarea

intereselor lor. Raportul expertului care a efectuat expertiza la cererea


prilor se prezint organului de urmrire penal, se anexeaz la
materialele cauzei penale i urmeaz a fi apreciat o dat cu alte probe.
(3) n calitate de expert poate fi numit orice persoan care posed
cunotine necesare pentru a prezenta concluzii referitoare la
circumstanele aprute n legtur cu cauza penal i pot avea
importan probatorie pentru cauza penal. Fiecare dintre pri are
dreptul s recomande un expert pentru a participa la efectuarea
expertizei.
143distingeti subiectii procesuali competenti de dispunerea a
expertizei
Dispunerea expertizei se face, la cererea prilor, de ctre organul
de urmrire penal sau de ctre instana de judecat, precum i din
oficiu de ctre organul de urmrire penala in vederea solutionarii unor
chestiuni ce se includ in ob probatoriu si care necesita cunostinte
speciale. Prile, din iniiativ proprie i pe cont propriu, snt n drept s
nainteze cerere despre efectuarea expertizei pentru constatarea
circumstanelor care, n opinia lor, vor putea fi utilizate n aprarea
intereselor lor
144evaluati in ce masura prevederea privind efectuarea
expertyizei din contul partilor corespunde rigorilor CEDO
Dupa parerea mea este o incalcarea in primul rind a art 6 al Conv
EDOcare consfinteste indepedenta acestuia intru totul atit fata de OUP
cit si de partile la proces, in cadrul a celor experti care efectueaza
expertiza din contul partilor ra putea admite unele favorizari pu cei
care ii achita serviciul,din alt punct de vedere legislatia nationala prin
consfintirea normei date asigura o respectare profunda a drepturilor si
libertatilor persoanelor prin p egalitatea in fata legii si autoritatilor,in
cazul celui banuit,invinuit ii asigura dreptul la aparare.
148 formele de expertiza intr-un proces penal
Expertiza in pp imbraca mai multe forme in depedenya de criteriul
in care se clasifica si anume:1 Dupa natura problemelor care urmeaza
a fi clarificate(pe parcursul timpui dezvoltarea stiintifica si tehnica
permite aparitia noilor domenii ale stiintei si tehnicii,noi metode de
cercetare alte metode de comitere a inf ceiia ce duce la noi si noi

metode de expertize),cele mai des sunt intilnite Expertiza


criminalistica care la rindul ei poate fi de mai multe feluri (grafica
,balistica autotehnica)-Expertiza medico legala(de obicei lucreaza cu
cadravele,vatamarile s.a) si cea psihiatrica legata cu starea psihica a
faptelor comise de catre
infractor.2.Un alt criteriu este modul in care este reglementat legal
necesitatea efectuarii expertizei si avem:-Expertiza facultativa (acestea
sint dispuse de catre OUPsau la cererea partilor si de catre inst de
judec.la cererea partilor in toate caz cind se considera ca ets enecesara
cunostinte speciale im domeniul stiintei,tehnicii artei s.atreb de
mentionat ca raportul acesteai va fi la fel o valoare probanta ca si cel
intocmit in ordinea generala)-Epertizele obligatorii acestea suunt
prevazute in CPP si anume se efectueaza expertiza in mod obligatoriu
prin dispunerea de efectuarea a expertizei pu constatarea mortii ,pu
constatarea gradului de gravitate si caracterul vatamarilor integritatii
corporale.pu stabilirea starii psihice si fizice a faptasului,pu stabilirea
virstei banuitului,invinuitului,inculpatului.Treb de mentionat ca aceasta
se efectueaza si pu stabilirea starii fizice sau psihice a partii
vatamate.3.Dupa modul de organizare avem:Expertiza simpla (se
uitlizeaza maai m in stiinta criminalistica si practica)-Expetiza de
comisie(este o comisie de experti)-Expertiza complexa(se efectueaza in
urma unor investigatii de diferite domenii)-Expertiza
suplimentara(cind considera ca raportul de experyiza nu este
suficientde clar sau complet)-Contraexpertiza(se efectueaza de catre
alti experti cind din raport concluziile nu sunt intemeiate si exista
indoeli asupra procesului de organizare a expertizei)
149 Analizati situatiile de efectuare a expertizei suplimentare
Conform CPP expertiza suplimentara se efectueaza atunci cind organul
de urmrire penal care a dispus expertiza sau instana de judecat
consider c raportul expertului nu este suficient de clar sau complet,
poate fi dispus efectuarea acesteia de ctre acelai expert sau de ctre
un alt expert
.
150Proectati o situatie cind este necesara efectuarea
contraexpertizei
Expertul w la prezentarea raportului de expertiza a adus concluzii ca
survenirea decesului victemei a fost tairea arterei principale ,acestea

fiind neintemeiate deoarece chiar si cei care nu aveau cunostinte in


domeniu puteau bine vedea pe poze ca corpul victemii nu era insotit de
nici o rana sau leziune,Astfel OUP a cerut o contraexpertiza semnind in
ordonanta motivul sus mentionat pu necesitatea efectuarii acesteia.
/////////////////////////////////////////////////////////

154.definiti notiunea importanta si sarcinile masurilor procesuale


de constringere.
ACestea au fost definite mijloace proces cu caracter restrictiv aplicate
in stricta conformitate cu legea de catre organul de cercetare penala
,ofiter de urmarire penala,procurror ,inst de jude in privinta
banuit,invinuit ,partii vatamate ,martorilor si altor persoane pu
lichidarea obstacolelor reale si posibile ce pot aparea in procesul
cercetarii si solutionarii cauzelor penale ,in scopul asigurarii eficiente a
proces penal.
In doctrina dr proces penal au mai fost definite ca institutii de dr
procesula penal care constau in anumite privatiuni sau constringeri
personale sau reale determinate de conditiile si imprejurarile in care se
desfasoara procesul p sau mijl de constringere folosite de organele

judiciare p pu garantarea executarii pedepsei si reparareapagubei


produse prin inf precum si pu asigurarea indeplinirii de catre parti a
oblig lor procesuale
Din notiune in care am ivedentiat si sarcinile acesteai putem deduce
importanta care pe linga cele mentionate putem afirma ca contribuie la
desfasurearea actelor principale(procedeelor probatorii)si a altor
actiuni procesuale importante adica prin asigurarea prezentei
martorilor sau a partilor,care combate impiedicarea aflarii adevarului
,prin executarea pedespei cu amenda s.a
155clasificati masurile procesuale de constringere
Sistemul masurilor procesuale de constringere au clasificat
acestea in 1.retinerea,2.masuri preventive,3.alte masuri
procesuale de constringere.
1 prin reinere intelegem privarea persoanei de libertate, pe o perioad
scurt de timp, dar nu mai mult de 72 de ore, n locurile i n condiiile
stabilite prin lege. Si pot fi supuse reinerii: persoanele bnuite de
svrirea unei infraciuni pentru care legea prevede pedeapsa cu
nchisoare pe un termen mai mare de un an; nvinuitul, inculpatul care
ncalc condiiile msurilor preventive neprivative de libertate, luate n
privina lui, precum i ordonana de protecie n cazul violenei n
familie, dac infraciunea se pedepsete cu nchisoare; 3) condamnaii
n privina crora au fost adoptate hotrri de anulare a condamnrii cu
suspendarea condiionat a executrii pedepsei sau de anulare a
liberrii condiionate de pedeaps nainte de termen.
aceasta se face in baza procesului-verbal, n cazul apariiei nemijlocite a
motivelor verosimile de a bnui c persoana a svrit
infraciunea;ordonanei organului de urmrire penal; hotrrii
instanei de judecat cu privire la reinerea persoanei condamnate pn
la soluionarea chestiunii privind anularea condamnrii cu suspendarea
condiionat a executrii pedepsei sau anularea liberrii condiionate
de pedeaps nainte de termen ori, dup caz, cu privire la reinerea
persoanei pentru svrirea infraciunii de audien.
2 masurile de prevenire au fost definite ca Msurile cu caracter de
constrngere prin care bnuitul, nvinuitul, inculpatul este
mpiedicat s ntreprind anumite aciuni negative asupra
desfurrii procesului penal sau asupra asigurrii executrii
sentineiMsurile preventive snt orientate spre a asigura buna

desfurare a procesului penal sau a mpiedica bnuitul, nvinuitul,


inculpatul s se ascund de urmrirea penal sau de judecat, spre
aceea ca ei s nu mpiedice stabilirea adevrului ori spre
asigurarea de ctre instan a executrii sentinei. Acestea sunt:
1) obligarea de a nu prsi localitatea;
2) obligarea de a nu prsi ara;
3) garania personal;
4) garania unei organizaii;
5) ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor
de transport;
6) transmiterea sub supraveghere a militarului;
7) transmiterea sub supraveghere a minorului;
8) liberarea provizorie sub control judiciar;
9) liberarea provizorie pe cauiune;
10) arestarea la domiciliu;
11) arestarea preventiv.
3. acestea vin in scopul asigurrii ordinii stabilite de prezentul cod
privind urmrirea penal, judecarea cauzei i executarea sentinei,
organul de urmrire penal, procurorul, judectorul de instrucie
sau instana, conform competenei, snt n drept s aplice fa de
bnuit, nvinuit, inculpat alte msuri procesuale de constrngere,
cum ar fi:
1) obligarea de a se prezenta;
2) aducerea silit;
3) suspendarea provizorie din funcie;
4) msuri asiguratorii n vederea reparrii prejudiciului cauzat
de infraciune;
5) msuri asiguratorii n vederea garantrii executrii pedepsei
amenzii.
n unele cazurile organul de urmrire penal sau instana de
judecat este n drept s aplice fa de partea vtmat, martor,
precum i fa de alte persoane participante la proces urmtoarele
msuri procesuale de constrngere:
1) obligarea de a se prezenta;
2) aducerea silit;
3) amenda judiciar (se aplic doar de ctre instan).

156estimati corespundrea legisl nationale cu standartele cedo in


materie de liberare provizorie
Persoana arestat preventiv n condiiile art.185 poate cere, n tot
cursul procesului penal, punerea sa n libertate provizorie sub control
judiciar sau pe cauiune. 2) Liberarea provizorie sub control judiciar nu
se acord bnuitului, nvinuitului, inculpatului n cazul n care acesta
are antecedente penale nestinse pentru infraciuni grave, deosebit de
grave sau excepional de grave sau exist date c el va svri o alt
infraciune, va ncerca s influeneze asupra martorilor sau s distrug
mijloacele de prob, sau s fug.
(3) Liberarea provizorie sub control judiciar a persoanei deinute este
nsoit de una sau mai multe din urmtoarele obligaii:
1) s nu prseasc localitatea unde i are domiciliul dect n
condiiile stabilite de ctre judectorul de instrucie sau, dup caz, de
ctre instan;
2) s comunice organului de urmrire penal sau, dup caz, instanei
de judecat orice schimbare de domiciliu;
3) s nu mearg n locuri anume stabilite;
4) s se prezinte la organul de urmrire penal sau, dup caz, la
instana de judecat ori de cte ori este citat;
5) s nu intre n legtur cu anumite persoane;
6) s nu svreasc aciuni de natur s mpiedice aflarea adevrului
n procesul penal;
7) s nu conduc autovehicule, s nu exercite o profesie de natura
aceleia de care s-a folosit la svrirea infraciunii.
8) s predea paaportul judectorului de instrucie sau instanei de
judecat.
(4) Organul de poliie n a crui raz teritorial locuiete bnuitul,
nvinuitul, inculpatul liberat provizoriu efectueaz controlul asupra
respectrii de ctre acesta a obligaiilor stabilite de instana de
judecat.
(5) Controlul judiciar asupra persoanei liberate provizoriu poate fi
ridicat, total sau parial, pentru motive ntemeiate, n modul stabilit
pentru aplicarea acestei msuri.
(1) Liberarea provizorie pe cauiune a persoanei arestate preventiv,
reinute sau n privina creia s-a naintat demers de arestare poate fi
acordat n cazul n care este asigurat repararea prejudiciului cauzat
de infraciune i s-a depus cauiunea stabilit de judectorul de

instrucie sau de ctre instan.


(2) Liberarea provizorie pe cauiune nu se aplic dac se constat
unul din cazurile prevzute la art.191 alin.(2).
(3) n perioada liberrii provizorii pe cauiune, persoana este obligat
s se prezinte la citarea organului de urmrire penal sau instanei de
judecat i s comunice orice schimbare a domiciliului. Fa de
persoana liberat provizoriu pe cauiune pot fi aplicate i alte obligaii
prevzute de art.191 alin.(3).
(4) Cuantumul cauiunii se fixeaz de ctre judectorul de instrucie
sau de instan de la 300 la 100.000 uniti convenionale, n
dependen de starea material a persoanei respective i de gravitatea
infraciunii.
160. Definii noiunea de reinere.
Prin retinere intelegem privarea de libertate a persoanei banuite sau
invinuite e savirsirea unei inf pu care prevede pedeapsa cu inchisoare
pe un termen mai mare de un an prin hotarirea OUP pu o perioada
scurta de timp dar nu mai mult de 72 de ore in izolatoarele de detentie
provizorie ale Organelor afacerilor interne.Conf constitutiei Rm se
refera la aceasta procesuala p de constringere,aceasta treb delimitata
de catre retinirea fizica(care care are scopul de aducerea fortata) si
administ a pers.
161. Analizai esena bnuelii rezonabile.
Prin banuiala rezonabila intelegem suspiciunea care este fondata pe
ceva anume,aceasta banuala rezonabila se fondeaza si vine aplicarea
retinerii anume pu ca.1.Ca se va sustrage desi vin a fi nevoie si unele
probe exemplu a fost retinut i aeroport ,si-a vindut locuinta ,a procurat
bilete ca exemplu vine cauza Sherba 2005.
2.Banuiala ca va continua activ infract (are legaturi crimanel dupa
aplicare unei masuri preventive a mai comis unele inf)
3.Poate sa distruga probele (impiedice la stabilirea adevarului
,ameninta martorii)Atentie ,refuzul depunerii declaratiei poate fi luata
ca o impedicare de stabirire a adddevarului.
162. Evaluai normele procesuale naionale n raport cu rigorile
CEDO n materie de reinere.

Normele procesuale sint in report cu normele internationale ca de


exemplu articol 25 al paragraful 2 al conventiei in referinat ca
infractiunea treb inregistrata la momentul retinerii,neinregistrarea
duce la eliberarea persoanei,obligatia de a informa rudele in termen de
6 ore si este necesara autorizarea judecatorului de instructie,acestea la
fel vin in referinat cu normele internationaleLa fel in conformitate cu
paragraful 2 al conventiei pers treb informata despre motivele retinerii
in caz de necesitate prezenta interpretului ,nu este necesara o anumita
forma stricta de informare la momentul retinerii poati si numai in
forma verbala dar este neparat necesara informarea privind comiterea
unei inf concrete prevazute de CPRM
166. Stabilii condiiile , temeiurile i circumstanele care se iau n
consideraie la aplicarea msirilor prevative.
Prima conditie generala este existenta probelor ce stabiletste faptul
savirsirii inf de catre banuit invinuit ,inculpat,acesta ingloba in sine
suspiciunea rezonabila.
A doua conditie generala este exitenta temeiurilor rezonabile de a
presupune suspectul ca ar putea sa se ascunda de OUPsau de
instanta,poate impiedica aflarea adevarului sau sa savirseasca noi
inf. O alta calsificare o putem distinde la Igor Dolea si anume ca
prima condittie este ca Persoana va impiedica stabilirea adevarului
,desi o asemenea formulare nu exista in conventie o putem asimila
cu fraza va comite alte inf adica vb de anumite acte ilegale si
anume,a incercat sa intimideze martorul ,sa distruga probele.
O alta conditie fiindca faptasul va incerca sa se sustraga sa fuga ca de
exemplu a fost retinuta in aeroport ,a spus unui martor ca va fugi
Continuitatea activitatii aceasta se prezuma prin faptul ca are la fel
legaturi criminale ,inf comise in termenul de probas.a.
Ca circumstante vin a fi criteriile complimentare si anume 1)
caracterul i gradul prejudiciabil al faptei incriminate;
2) persoana bnuitului, nvinuitului, inculpatului;
3) vrsta i starea sntii lui;
4) ocupaia lui;
5) situaia familial i prezena persoanelor ntreinute;
6) starea lui material;
7) prezena unui loc permanent de trai;
8) alte circumstane eseniale. Acestea in toate caz inst nation sint

obligate sa identifice masurile alternative,toate hot trebuie motivate


deoarece RM are probleme mari la acest capitol la cedo ca de
exemplu cazurile Castravet,musuc,sarban,boicencos.a
Temeiurile sunt la fel stipulate in CPP si anume ca Msurile preventive
pot fi aplicate de ctre procuror, din oficiu ori la propunerea
organului de urmrire penal, sau, dup caz, de ctre instana de
judecat numai n cazurile n care exist suficiente temeiuri
rezonabile de a presupune c bnuitul, nvinuitul, inculpatul ar
putea s se ascund de organul de urmrire penal sau de instan,
s mpiedice stabilirea adevrului n procesul penal ori s
svreasc alte infraciuni, de asemenea ele pot fi aplicate de ctre
instan pentru asigurarea executrii sentinei.
167. Analizai constatrile CtEDO n cauza arban Moldova.
In cauza Sarban se depisteaza plingerile acestuia care cer respectarea
conventiei si anume ca i s-a incalcat in primul rind lipsa accesului la
asistenta medicala conf articolului 3 al conventiei,arestul preventiv
,motivinf ca motiv ca a comis o inf grava si ca acesta poate sa se
ascunda,insuficienta motivelor inaintate in inst de judla aplicarea
arestului preventiv si deciziile unui jud necompetent de a dispune
liberarea provizorie conf art 5 paragraful 3 al convent,durataexcesiva
de examinare a cererii de habeas corpus si refuzul de a audia un martor
conf art 5 paragraful 3 si au fost incalcate dreptul la comunicarile
confedentiale dintre reclam cu avocatul art 8. Guvernul a avut ca
obiectii faptul ca reclamantul nu a epuizat toate caile de recurs interne
accesibile si pretinsul abuziv la dr la petitie din partea reclamantului
sustine ca reclamantul a depus declarati abuzive.Itr-un sfirsit curtea s-a
pronuntat prin deciziile de a respinge obiectiile preliminare ale
G,sustine ca aexistat o incalcare a art 3 ,si a fost incalcat art 5 paragraful
3(motivele insuficiente pu detentie,in schimb nu a existat o incalcare a
art 5 paragr 3 asupra deciziei pronuntate de judecatori competenti de a
dispune eliberarea recl in parcusul procedurii),nu a avut loc incalcarea
art 8 (lipsa comunicarilor confedetinale recl-avocat).Sistine ca statul
treb sa achite 4000 euro prej moral si 3000 e de costuri si cheltueli in
decurs de 3 luni plus orice taxa care v-a trebui incasata desi idn
momentul expirarii de trei luni pina la data executarii treb de achitat

rata simpla a dobinzii egale cu rata limita de imprumut a BCE,si


respinge restul pretentiilor reclam de satisfacerea echitabila.
168. Redactai o cerere la CtEDO n materia art. 5 al Conveniei
Europene.
CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI
Conseil de lEurope - Council of
Europe-Consiliul Europei
Strasbourg, France

CERERE
prezentat n conformitate cu articolul 34 al Conveniei Europene a
Drepturilor Omului,
precum i cu articolele 45 i 47 ale Regulamentului Curii
PARTILE
A.RECLAMANTA Carp Victoria, de natinalitate moldoveanca,studenta
anului 3,USM -drept,nascuta la data de 3 septembrie 1990 ,orasul
Glodeni,domiciliata inRM raionul Glodeni,orasul Glodeni,strada
Tineretului 55,adresa actuala Gheorghe Casu Chisinau/RM
B.Importiva RM
EXPUNEREA FAPTELOR :
La data de 02.05.2009,a fost retinuta si supusa arestului preventiv
,instanta de judecata motivind ca am comis o infractiune grava si acesta
fiind explicat prin faptul ca as putea sa ma ascund sau sa impiedic
organelor justitiabile aflarea adevarului.Odata supusa arestului
preventiv nu am fost informata asupra motivelor arestarii iar acuzatiile
aduse mie au fost pronunate in limba rusa,deoarece judecatorul la fel ca
si procurorul erau cunoscatori de limba rusa (eu necunoscind limba
rusa),am cerut sa mi se aduca un interpret ca sa imi traduca
,judecatorul insa stiind ca grafiera cunoaste limba de stat i-a spus sa imi
traduca,aceasta insa nu reusea sa traduca totul ca eu sa inteleg.
Astfel conform Conventiei europene pu drepturile omului si libertatile
fundamentale,si anume articolul 5 al acesteia rog sa mi se recunoasca ca
incalcarea acestui articol si anume :
.ca orice persoana arestat trebuie s fie informat, n cel mai scurt
termen i ntr-o limb pe care o nelege, asupra motivelor arestrii
sale i asupra oricrei acuzaii aduse mpotriva sa si ca este o incalcare
dreptului de interpret conform Legii privind activitatea interpretului ce

nu poate fi insumata cu alta functir sau calitate intr-un proces penal ca


in cazul nostru a grefierii.
.Au fost insuficiente motive inaintate de instanta de judecata la
aplicarea arestului preventiv.
Am dispus de un recurs la care l-a fel am avut acelasi raspuns ,si am
ramas in continuare sub arest
Nu am mai prezentat n faa unei alte instane internaionale de
anchet sau reglementare capetele de cerere din prezenta plngere
Conf art 5 al 5.al conventiei,, Orice persoan, victim a unei arestri
sau deineri n condiii contrar dispoziiilor acestui articol, are
dreptul la reparaii.Cer sa mi se achite 2000 de euro prejudicii
morale,3000 de euro de costuri si cheltueli plus orice taxa care
trebuie incasata
La prezenta cerere anexez toate copiile documentelor acumulate pe
pracursul arestarii,hotaririlor instantelor de judecata,proceselor
verbale
Declar pe onoare c informaiile ce figureaz n prezentul formular de
cerere sunt exacte.
Chisinau2011.16.12
Semnatura reclamantei
172. Indicati particularitatile aplicarii masurilor preventive fata
de minori.
Transmiterea minorilor in supravegherea unor persoane este o
masura preventiva speciala aplicata minorilor (art. 184 Cod de
Procedura Penala al R.Moldova), ce consta in asumarea in scris a
obligatiei de catre unul din parinti, tutore, curator sau de catre o alta
persoana demna de incredere, precum si de catre conducatorul
institutiei de invatamant speciale unde invata minorul, de a asigura
prezentarea acestuia, cand va fi citat, la organul de urmarire penala sau
la instanta, precum si de a contracara actiunile prevazute la art.176
alin.(1) din Codul de procedura Penala al R. Moldova. Masura
supravegherii minorilor se dispune de organele de urmarire penala,
procuror sau instanta de judecata cu conditia ca parintii, tutorele,
curatorul vor putea asigura o purtare corespunzatoare a minorului
invinuit sau banuit in sens procesual si prezenta lui la citarea organelor
judiciare. Insa pana la transmiterea sub supraveghere a minorului,

procurorul sau instanta vor solicita de la autoritatea tutelara informatie


despre persoanele carora urmeaza sa le fie transmis minorul sub
supraveghere pentru a se convinge ca acestea sant capabile sa asigure
supravegherea lui. Constatand ca aceasta masura preventiva poate fi
luata in privinta minorului, procurorul adopta o ordonanta, iar instanta
o incheiere, de aplicare a acesteia. Minorii aflati in Institutiile ce
asigura un regim de control sau de paza si anume institutii speciale de
invatamant si educatie; institutii internate; scoli speciale profesionaltehnice; institutii de internare provizorie, precum si coloniile de
educare prin munca pentru minori cu regim comun sau inasprit, sunt
lasati in supravegherea administratiei acestor institutii.
Lasarea sub supravegherea administratiei institutiilor educative de
tip inchis este o masura preventiva care are tangete cu "arestarea
preventiva."In cazul aplicarii acestei masuri minorul este lipsit de
posibilitatea de a se deplasa liber si limitat in dreptul la viata personala,
comunicarea cu alte persoane, etc.Se recomanda, ca aceasta masura
procesuala sa fie sanctionata doar de instanta de judecata, deoarece
este vorba despre privarea persoanei de libertate si in special este
vorba de minor.
articolul 184 alin. 4 din Codul de Procedura Penala al R.M, prevede
sanctionarea persoanei careia i-a fost incredintat sub supraveghere
minorul, daca ea si-a incalcat obligatiunile sale, printr-o amenda in
marime de la 10 la 25 unitati conventionale.
Transmiterea sub supraveghere a minorului se face numai la
cererea scrisa a persoanelor special specificate in Cod, care iau
cunostinta de fondul cauzei si de obligatiile lor, fapt ce se consemneaza
in procesul-verbal.
173. Cauza CtEDO Becciev vs. Moldova
174.Proiectati o situatie cind se dispune anularea masurii
preventive privative de liberatate.
177.Stabiliti conditiile aplicarii garatiei personale si garantiei
unei organizatii.
Dupa depunerea garantiei personale sau a unei organizatii, garantul
este obligat sa asigure comportamentul corespunzator al prevenitului,
conf. Art 179-181 CPP; In vederea asigurarii garantiei, garantul poate
avea intrevederi cu prevenitul, poate duce cu el discutii pentru
explicarea consecintelor nerespectarii masurii preventive aplicate. In

cazurile prevazute in art. 181 alin (3) din CPP, garantul poate adresa
autoritatii care a dispus aplicarea masurii preventive o cerere privind
retragerea garantiei si restituirea sumei banesti depuse pe contul de
depozit al autoritatii respective pentru asigurarea garantiei. Dupa
depunerea cererii garantului privind renuntarea la garantia asumata,
autoritatea care a dispus aplicarea masurii preventive procedeaza
conform art. 195 din CPP.
178. Distingei condiiile aplicrii msurilor preventive fa de
minori.
Reinerea minorului i aplicarea fa de minori a msurilor preventive
(1) La soluionarea chestiunii privind aplicarea msurii preventive n
privina minorului, n fiecare caz se discut, n mod obligatoriu,
posibilitatea transmiterii lui sub supraveghere conform dispoziiilor
art.184.
(2) Reinerea minorului, precum i arestarea lui preventiv n
temeiurile prevzute n art.166 (Temeiurile pentru reinerea persoanei
bnuite de svrirea infraciunii), 176 (Temeiurile pentru aplicarea
msurilor preventive), 186 Termenul inerii persoanei n stare de arest
i prelungirea lui, 185 (Arestarea preventiv), pot fi aplicate doar n
cazuri excepionale cnd au fost svrite infraciuni grave cu aplicarea
violenei, deosebit de grave sau excepional de grave (3) Despre
reinerea sau arestarea preventiv a minorului se ntiineaz imediat
procurorul i prinii sau ali reprezentani legali ai minorului, fapt care
se consemneaz n procesul-verbal de reinere.Iar demersul privind
arestarea preventive se solutioneaza cu participarea obligatorie a
reprezentantilor legali.
Reinerea minorului nu poate depi 24 de ore.Durata tinerii in stare de
arrest a invinuitului minor nu poate depasi 4 luni.Nu pot fi supuse
aducerii silite minorii n vrst de pn la 14 ani conform art 199 al
5CPP
183. Indicai despre condiiile liberrii provizorii pe cauiune.
Liberarea provizorie pe cauiune a persoanei arestate preventiv,
reinute sau n privina creia s-a naintat demers de arestare poate fi
acordat n cazul n care este asigurat repararea prejudiciului cauzat
de infraciune i s-a depus cauiunea stabilit de judectorul de
instrucie sau de ctre instan. Conditia repararii prejudiciului este

realizata si in cazul in care prejudicial este reparat nu exista sau nu sa


inaintat actiune civila.In cazul cind exista prejudiciu dar actiunea civila
nu este inaintata judecatorul de instructive sau dupa caz instant de
judecata va instientiza victim sau partea vatamata despre examinarea
cererii de liberare provizorie pe cautiune in sensul daca acestea nu au
pretentii material fata de invinuit.Dovada punerii cautiunei pe contul
procuraturii sau dupa caz a instantei de judecata o face parte ace
solicita liberarea provizorie .cautiunea se depune de catre sotul rudele
apropiate sau aparatorul banuitului invinuitului si
inculpatului,mentionindu-se in cauza penala respective.liberarea
provizorie pe cautiune nu se acorda banuitului,invinuitului,inculpatului
in cazul in care acestaare antecedente penale nestinse pentru infr.
Grave deosebit de grave sau exceptional de graveOri exista date ca el va
savirsi o alta infractiune,va incerca sa influenteze martorii sa distraga
mijloacele de proba sau sa fuga.n perioada liberrii provizorii pe
cauiune, persoana este obligat s se prezinte la citarea organului de
urmrire penal sau instanei de judecat i s comunice orice
schimbare a domiciliului. Fa de persoana liberat provizoriu pe
cauiune pot fi aplicate i alte obligaii:
1) s nu prseasc localitatea unde i are domiciliul dect n condiiile
stabilite de ctre judectorul de instrucie sau, dup caz, de ctre
instan;
2) s comunice organului de urmrire penal sau, dup caz, instanei
de judecat orice schimbare de domiciliu;
3) s nu mearg n locuri anume stabilite;
4) s se prezinte la organul de urmrire penal sau, dup caz, la
instana de judecat ori de cte ori este citat;
5) s nu intre n legtur cu anumite persoane;
6) s nu svreasc aciuni de natur s mpiedice aflarea adevrului
n procesul penal;
7) s nu conduc autovehicule, s nu exercite o profesie de natura
aceleia de care s-a folosit la svrirea infraciunii.
8) s predea paaportul judectorului de instrucie sau instanei de
judecat.
Cuantumul cauiunii se fixeaz de ctre judectorul de instrucie sau de
instan de la 300 la 100.000 uniti convenionale, n dependen de
starea material a persoanei respective i de gravitatea infraciunii. La

aplicarea cautiunii se vor prezenta documente privind venitul annual al


familiei celui invinuit.
184. Analizai constatrile CtEDO n cauza Muuc vs. Moldova.
1.Curtea s-a pronuntat ca art 5 paragraful 4 nu garanteaza un dr de a
avea contestate deciziile pu remuneratie,ea treb respinsa ,nu e
compatibila cu prevederile curtii
2.Conform art 5 paragr 1 pu retinere treb sa fie o banuiala rezonabila
.Totusi nu e necesar ca OUP sa aiba dovezi .Nu s-a demonstrat cum
procuratura a ajuns la concluziile ca reclamant ar fi savirsit inf .
3.Conf art 5 paragr 3 arestarea nu s-a bazat pe o banuiala rezonabila
>motivele de arest si de prelungire erau luate din cod dar nu se
refereau la materialile dosarului .Iar cerinta ca recl sa plateasca o
cautiune pe care nu a plitito de aceia a continuat detentia ,incalcarea rt
8 paragraful 3.
4.Conform art 5 paragraf 4 nu au fost motive pu a nu prezenta informat
reclam si prin urmare recl nu a putu sa conteste arestarea sa deoerece
nu a avut informat de ce a fost arestat .Si a decis ca s-a violat art 5
paragr 8 arestarea fara banuiala rezonabila,vilarea art 5 paragraful 3
insuficienta motivelor pu arestare,violarea art 5 paragr 3 prin faptul ca
recl i s-a cerut sa plateasca o cautiune,art 5 paragr 4 recl si avocatul nu
au avut acces la materialile din dosar,art 5 parag4 ingerinta ca nu a avut
posibilitatea ca recl sa comunice confedential cu avocatul sau.
189. Indicai condiiile i temeiurile arestrii preventive.
Arestarea preventiv const n deinerea bnuitului, nvinuitului,
inculpatului n stare de arest n locurile i n condiiile prevzute de
lege. Arestarea preventiv poate fi aplicat n cazurile i n condiiile:
Arestarea preventiv se aplic numai n cazurile existenei unei bnuieli
rezonabile privind svrirea unei infraciuni pentru care legea prevede
pedeaps privativ de libertate pe un termen mai mare de 2 ani, iar n
cazul existenei unei bnuieli rezonabile privind svrirea unei
infraciuni pentru care legea prevede pedeaps privativ de libertate pe
un termen mai mic de 2 ani.
Arestarea preventive pot fi aplicata de ctre procuror, din oficiu ori la
propunerea organului de urmrire penal, sau, dup caz, de ctre
instana de judecat numai n cazurile n care exist suficiente temeiuri
rezonabile de a presupune c bnuitul, nvinuitul, inculpatul ar putea s

se ascund de organul de urmrire penal sau de instan, s mpiedice


stabilirea adevrului n procesul penal ori s svreasc alte
infraciuni, de asemenea ele pot fi aplicate de ctre instan pentru
asigurarea executrii sentine. Se vor lua in consideratie si datele cu
privire la:
1)
caracterul i gradul prejudiciabil al faptei incriminate;
2) persoana bnuitului, nvinuitului, inculpatului;
3) vrsta i starea sntii lui;
4) ocupaia lui;
5) situaia familial i prezena persoanelor ntreinute;
6) starea lui material;
7) prezena unui loc permanent de trai;
8) alte circumstane eseniale.
9) bnuitul, nvinuitul, inculpatul nu are loc permanent de trai pe
teritoriul Republicii Moldova;
10) bnuitul, nvinuitul, inculpatul nu este identificat;
11) bnuitul, nvinuitul, inculpatul a nclcat condiiile altor msuri
preventive aplicate n privina sa ori a nclcat ordonana de protecie
n cazul violenei n familie
190. Analizai constatrile CtEDO n cauza urcan vs. Moldova
. Curtea face referire la principiile stabilite n jurisprudena sa cu
privire la articolul 3 al Conveniei n ceea ce privete, n special,
condiiile de detenie i asistena medical .
Ea observ c reclamantul a fost deinut n aceeai celul ca i
reclamantul n cauza Modrc,, n care Curtea a constatat c condiiile
de detenie erau contrare articolului 3 al Conveniei. Circumstanele
plngerilor n ambele cauze sunt foarte asemntoare, iar reclamantul a
declarat, n mod expres, c ele sunt identice. Prin urmare, ea consider
c ea nu poate s ajung la o concluzie diferit n aceast cauz dect
dac s-ar fi dovedit c condiiile de detenie s-au schimbat ntre data la
care dl Modrc a fost eliberat i cea la care reclamantul a fost
transferat n celul.
. Reclamantul s-a plns de detenia sa n lipsa unui temei legal, contrar
articolului 5 1 al Conveniei. El a considerat c practica din Republica
Moldova de a nu cere instanelor de judecat s emit noi mandate de
arestare dup trimiterea dosarului n instan spre judecare el similar
celei constatate ca fiind contrar articolului 5 1Avnd n vedere

constatarea sa c detenia reclamantului ncepnd cu 20 februarie 2006


nu a avut niciun temei legal (a se vedea paragraful 44 de mai sus),
Curtea nu consider necesar de a examina aceast pretenie separate
195. Reproducei procedura arestrii bnuitului i
nvinuitului.Dupa depistarea Temeiurile pentru reinerea persoanei
bnuite de svrirea infraciunii,retinerea persoanei banuite de
savirsirea unei instructiuni ce se dispune prin intocmirea unui processverbal de retinere in termen de pina la 3 ore de la momentul privarii de
libertate de catre organul de urmarire penala.In situatia data se
presupune ca banuitul este present in fata organului de urmarire
penala,fie prins sau adus de catre orice cetatean.
In procesul-verbal de retinere se indica temeiurile,motivele,locul,anul
luna ziua si ora retinerii,fapta savirsita de persoana
respective,rezultatele perchezitiei corporale a persoanei retinute
precum si data si ora intocmirea procesului-verbal.Acesta se aduce la
cunostinta persoanei retinute numai in prezenta unui aparator ales sau
numit din oficiu.Banuitul poate renunta la aparator numai in cazul cind
i-au fost create posibilitati reale pentru participarea avocatului in
process.Banuitului I se inmineaza in scris informatia despre drepturile
prevazute in art 64,Procesul-verbal de retinere se semneaza de
persoana ce la intocmit sic ea retinuta.Persoanei retinute I se inmineaza
in copie precesul verbal de retinere la cererea acesteia.In decurs de
pina la 3 ore de la intocmirea procesului-verbal de retinere persoana ce
la intocmit prezinta procurorul o comunicare in scris privind aplicarea
acestei masuri. Organul de urmrire penal, n timp de o or dup
reinerea persoanei, solicit oficiului teritorial al Consiliului Naional
pentru Asisten Juridic Garantat de Stat sau unor alte persoane
mputernicite de acesta desemnarea unui avocat de serviciu pentru
acordarea asistenei juridice de urgen. Solicitarea de a desemna un
avocat de serviciu este prezentat n scris, inclusiv prin fax, sau la
telefon
Persoana ce a intocmit procesul-verbal de retinere imediat dar nu mai
tirziu de 3 ore e obligate sa ea posibilitate persoanei retinute sa anunte
una din rudele apropiate sau alta persoana la propunerea retinutului
despre locul unde acesta e retinut sau o anunta singur.In cazul in care
persoana retinute este cetatean al altui stat despre retinere e informata
in termenul prevazut ambasada sau consulatul daca aceasta o cere.In

cazuri exceptionale daca aceasta o cere caracterul deosebit al cauzei in


scopul asigurarii secretului etapei incepatoare a urmaririi penale cu
consimtamintul judecatorului de instructie.instiintarea despre retinere
poate fi aminata de oina la 12 ore.
n cazul reinerii minorului, persoana care efectueaz urmrirea penal
este obligat s comunice imediat aceasta procurorului i prinilor
minorului sau persoanelor care i nlocuiesc.
Persoana reinut va fi audiat n conformitate cu prevederile art.103 i
104, dac accept s fie audiat.
Persoana care efectueaz reinerea este n drept s supun persoana
reinut percheziiei corporale n condiiile
Reinerea persoanei n baza ordonanei organului de urmrire penal
pentru a fi pus sub nvinuire
Organul de urmrire penal adopt o ordonan de reinere a persoanei
n cazul n care probele administrate n cauza penal dau temei
rezonabil de a presupune c ea a comis infraciunea i c persoana
respectiv nu se afl n localitatea dat sau locul ei de aflare nu este
cunoscut. Aceast ordonan este obligatorie pentru executare de ctre
orice colaborator al organului de urmrire penal sau al poliiei care va
gsi bnuitul.art.130
Despre executarea ordonanei de reinere este informat imediat
organul care a adoptat ordonana n cauza respectiv.
Reinerea persoanei n temeiul prevzut la alin.(1) se efectueaz
conform procedurii i n termenele prevzute la art.166 i 167.
196. Analizai constatrile CtEDO n cauza Paladi vs. Moldova.
. Reclamantul s-a plns de nclcarea drepturilor sale garantate de
articolul 3 al Conveniei. Articolul 3 prevede urmtoarele:
Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor
inumane ori degradante.
. De asemenea, reclamantul a considerat c detenia sa a fost contrar
articolului 5 1 al Conveniei, partea relevant a cruia este
urmtoarea:
1. Orice persoan are dreptul la libertate i la siguran. Nimeni nu
poate fi lipsit de libertatea sa, cu excepia urmtoarelor cazuri i
potrivit cilor legale:
...

(c) dac a fost arestat sau reinut n vederea aducerii sale n faa
autoritii judiciare competente, atunci cnd exist motive verosimile
de a bnui c a svrit o infraciune sau cnd exist motive temeinice
de a crede n necesitatea de a-l mpiedica s svreasc o infraciune
sau s fug dup svrirea acesteia;
. Reclamantul s-a plns, n temeiul articolului 5 3 al Conveniei, c
detenia sa preventiv nu s-a bazat pe motive relevante i suficiente.
De asemenea, el s-a plns de decizia de a suspenda examinarea cauzei
sale pn la recuperarea sa. Partea relevant a articolului 5 3 prevede
urmtoarele:
3. Orice persoan arestat sau deinut, n condiiile prevzute de
paragraful 1 lit. c) din prezentul articol ... are dreptul de a fi judecat
ntr-un termen rezonabil sau eliberat n cursul procedurii. Punerea n
libertate poate fi subordonat unei garanii care s asigure prezentarea
persoanei n cauz la audiere.
De asemenea, reclamantul a susinut c durata de timp n care a fost
examinat cererea sa habeas corpus, refuzul de a examina recursul su
mpotriva respingerii acelei cereri i respingerea acelei cereri n baza
unor noi circumstane au constituit fiecare o nclcare a articolului 5 4
al Conveniei, care prevede urmtoarele:
4. Orice persoan lipsit de libertatea sa prin arestare sau deinere are
dreptul s introduc un recurs n faa unui tribunal, pentru ca acesta s
statueze ntr-un termen scurt asupra legalitii deinerii sale i s
dispun eliberarea sa dac deinerea este ilegal.
. In fine, reclamantul s-a plns de ntrzierea de a se conforma msurilor
provizorii indicate de Curte. El a considerat c acest lucru a constituit o
violare a articolului 34 al Conveniei, care prevede urmtoarele:
Curtea poate fi sesizat printr-o cerere de ctre orice persoan fizic,
orice organizaie neguvernamental sau de orice grup de particulari
care se pretind victim a unei nclcri, de ctre una din naltele Pri
Contractante, a drepturilor recunoscute n Convenie sau protocoalele
sale. naltele Pri Contractante se angajeaz s nu mpiedice prin nici o
msur exerciiul eficace al acestui drept
Costatarile curtii:
Curtea conchide c lipsa asistenei medicale corespunztoare n
Izolatorul de Detenie Provizorie al CCCEC, tratamentul incomplet al
reclamantului n spitalul penitenciar dup 20 mai 2005 i ncetarea

subit a tratamentului lui cu OHB au constituit fiecare o violare a


articolului 3 al Conveniei.
Curtea constat, din motivele aduse n cauzele citate mai sus, c
detenia reclamantului, dup transmiterea dosarului pentru examinare
n instana de judecat dup 22 octombrie 2004, cnd termenul de
detenie autorizat prin ultima ncheiere judectoreasc a expirat, nu s-a
bazat pe nicio prevedere legal.
Prin urmare, a avut loc o violare a articolului 5 1 al Conveniei n
perioada de dup 22 octombrie 2004
n lumina constatrii sale c detenia reclamantului dup 22 octombrie
2004 nu s-a bazat pe nicio baz legal (a se vedea paragraful 90 de mai
sus),
Curtea nu consider necesar de a examina aceste pretenii separate
Curtea consider c omisiunea autoritilor naionale de a se conforma
urgent cu msura provizorie indicat de Curte a expus n sine unui risc
capacitatea reclamantului de a menine cererea lui la Curte i, astfel, a
fost contrar exigenelor articolului 34 al Conveniei. Acest lucru a fost
determinat, n primul rnd, de aparenta lips n legislaia i practica
naionale a prevederilor clare care s cear unei instane judectoreti
naionale s examineze urgent o msur provizorie; i, n al doilea rnd,
de deficienele n organizarea activitii biroului Agentului
guvernamental, care au avut ca rezultat omisiunea acestuia de a
reaciona prompt la msura provizorie i de a asigura ca administraia
spitalului s aib la dispoziia sa toate documentele medicale necesare
n lumina riscului foarte serios la care a fost expus reclamantul ca
rezultat al ntrzierii de a se conforma cu msura provizorie, n pofida
termenului relativ scurt al acestei ntrzieri, Curtea constat c a avut
loc o violare a articolului 34 al Conveniei n aceast cauz
197.DEMERS De prelungire a arestarii invinuitului
Or.Leova
28
noiembrie2011
Procurorin procuratura raionului Leova,jurist de rangul IAnatolie
Iordache,examinind materialele dosarul penalnr.3687909568 Doresc
prelungirea arestarii invinuitului pe motiv de posibilitatea disparitiei
invinuitului astfel impiedicind constatarii adevarului si pedepsirii
adevaratului infractor.
201. Indicati conditiile aplicarii arestarii la domiciuliu.

Arestarea la domiciliu consta in izolarea banuitului, invinuitului,


inculpatului de societate in locuinta acestuia , cu stabilirea anumitor
restrictii.
Aceasta masura preventiva este reglementata de CPP al RM in
art.188 si se aplica fate de invinuit banuit inculpat in baza hotaririi
judecatorului de instructie daca sunt intrunite conditiile cu privire la:
1. Virsta, starea sanatati, satarea familiala a banuitului invinuitului
inculpatului
2. Gravitatea infractiunii
3. Antecedentele penale si comportamentul postinfractional al
invinuitului
Acestea sunt conditii speciale cu referire la aplicare arestului la
domiciliu insa sunt si anumite conditii generale cu referire la
aplicarea masurilor preventive privative de libertate. Acestea sunt:
1. Existenta unei banuieli rezonabile privind savirsirea unei inf.
existenta unei banuieli rezonabile este o conditie pentru
legalitatea aplicarii arestului la domiciliu.
2. Existenta temeiurilor rezonabile de a presupune ca baniutul
invinuitul inculpatul ar putea sa se ascunda de org. de urmarire
pen. sau sa impedice la stabilirea adevarului in pr.penal ori sa
savirseasca alte inf.
202. Analizati prevederile legale privind restrictiile puse in
fata persoanei arestate la domiciliu.
Arestare la domiciliu este o masura preventiva care este insotita de
anumite restrictii. Aceste restrictii sunt stabilite de CPP si sunt
urmataorele:
1. Interzicerea de a iesi din locuinta
2. Limitarea convorbirilor telefonice, a receptionarii si expedierii
corespodentei si a utilizarii altor mijloace d comunicare
3. Interzicerea comunicarii cu anumite persoane si a primirii altor
persoane in locuinta sa
De asemenea fata de subiectul asupra cruia este aplicat arestul la
domiciliu mai sunt instituite suplimentar si restrictiile :
1. De a mentine in stare de functionare mijloacele de control si
de ale purta permanent

2. De a raspunde la semnalele de control sau de a emite


semnalele telefonice de control de a se prezenta personal la
org. de urmarire pen. sau la instanta de judecata
Aceste restrictii sunt stabile expers de CPP si sunt indicate in
incheierea judecatorului de instructie saau dupa caz de instanta de
judecata.

203. Proiectati o situatie in care Curtea de Apelva fi pusa in


situatia de a inlocui arestul preventiv cu arest la domiciliu
Cetatianul X era banuit de savirsirea infractiunei de furt la momentul
retinerii nu avea documente care sa il identifice si sa
207. Conditiile si temeiurile aplicarii sechestrului
Punerea sub sechestru este o masura procesuala de constringere, care
consta in inventarierea bunurilor si interzicerea proprietarului sau
posesorului de a dispune de ele iar in caz de necesitate de a se folosi de
aceste bunuri.
Punerea sub sechestru poate fi dispusa in urmatoarele conditii:
- sa fie inceputa urmarirea penala
- daca probele acumulate permit de a presupune intemeiat ca
banuitul invinuitul sau alte persane la care se afla bunurile
urmarite le pot tainui, deteriora, cheltui
- daca s-a inaintat actiunea civila, daca pentru svirsirea inf.
incriminat banuitului invinuitului inculpatului poate fi aplicata
pedeapsa amenzii.
Aceste conditii trebuie sa fie intrunite cumulativ.
Temeiurile de punere sub sechestru a bunurilor sunt prevazute de
CPP art.205(2) si acestea sunt:
- ordonanta org. de urmarire pen. cu autorizatia judecatorului de
instructie sau dupa caz a incheierii instantei de judecata
- procurorul din oficiu sau la cererea partii civile inainteaza demers
judecatorului de instructie, demers insotit de ordonanta org.de
urmarire pen.privind punerea sub sechestru a bunurilor
- rezolutia judecatorului de instructie de sanctionare a punerii sub
sechestru a bunurilor ,iar instanta decide asupra cererii partii
civile ori a altei parti

208. Deduceti particularitatile judiciare in raport cu amenda


contraventionala
Amenda contraventionala este o sanciune pecuniar, care se aplic n
cazurile i n limitele prevzute de codul contraventional. Amenda se
stabilete n uniti convenionale. O unitate convenional este egal cu
20 de lei.
Amenda se aplic persoanelor fizice de la una la 150 de uniti
convenionale.
Contravenientul este n drept s achite jumtate din amenda stabilit
dac o pltete n cel mult 72 de ore din momentul stabilirii ei. n acest
caz, se consider c sanciunea amenzii este executat integral. Dac
persoana fizic nu a pltit amenda n decursul a 30 de zile de la data
stabilirii ei, instana de judecat o poate nlocui, dup caz, cu:
a) amend n mrime dubl, care ns nu poate depi limita maxim
a sanciunii cu amenda prevzut de norma material contravenional
sau de prezentul articol;
b) privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate pe un
termen de la 6 luni la un an;
c) munc neremunerat n folosul comunitii, calculndu-se o or de
munc pentru o unitate convenional, durata muncii fiind de cel mult
60 de ore;
d) arest contravenional, calculndu-se o zi de arest pentru 2 uniti
convenionale, durata arestului fiind de cel mult 30 de zile.
Amenda se nlocuiete de ctre instana de judecat la demersul
agentului constatator sau al procurorului. n cazul n care sanciunea
amenzii este stabilit de instana de judecat, nlocuirea o efectueaz
instana la demersul executorului judectoresc.
Amenda judiciara este o sanctiune baneasca aplicata de catre
instanta de judecata persoanei care a comis o abatere in cursul pr.penal.
Ea se stabileste in u.c. U.c la amenda judiciara este egala cu 20 lei.
Aceasta amenda se aplica in marime de la 1-25 u.c pentru cazurile in
care se constata urmatoarele abateri:
- Neindeplinirea de catre orice persoana a masurilor luate de catre
presedinele sedintei
- Neexecutarea odonantei sau a incheierii de a aducere silita
- Neprezentarea justificata a martorului expertului
specialistuluicitati la org.de urmarire pen.

- Tergiversarea de catre expert interpret traducator a executarii


insarcinarilor primite s.a
Amenda judiciara are ca scop asigurarea desfasurarii normale a
activitatii procesuale prin efectuarea corect si la timp a indatoririlor
legale de catre subiectii procesuali. Amenda contraventionala are ca
scop prevenirea savirsirii de noi contraventii de catre contravenient in
special si de catre societate in general.
Amendei judiciare in cazul cind nu este executata i se aplica anumite
masuri asiguratorii, amenda contraventionala dupa cum am specificat
mai sus este inlocuita cu alta sanctiune contraventionala sau este
dublata.
209. Proiectati o situatie de revocare a masurii sechestrului
213.Definiti scopul si limitele confidealitatii urmaririi penale
Confidentilitatea urmaririi pen. este o institutie a DPP care are ca
scop protejarea desfasurarii activitatilor procesuale in mod normal.
Sarcinile urmaririi penale pot fi realizate numai daca publicitatea
procesului, proprie fazei de judecare este limitata, in cazul in care
elementele cauzei penale nu s-au conturat iar probele urmeaza a fi
srinse desfasurarea activitatilor procesuale in mod public ar tergiversa
si ingreuna aflarea adevarului.
Confidentiaitatea urmaririi penale este reglementata de CPP care
stabileste ca materialele urmaririi penale nu pot fi date publicitatii decit
cu autorizatia persoanei care efectuiaza urmarirea si numai in limitele
in care aceasta considera ca este posibil.
Limitele confidentialitatii urmaririi penale sunt stabilite de faptul ca
publicarea acestor date nu vor prejudicia urmarirea penala sau
securitatea persoanelor participante in proces si de asemenea
publicarea acestor date sa nu incalce prezumtia nevinovatiei si sa nu
afecteze interesele altor persoane si desfasurarea urmaririi penale.
Interdictia de a divulga datele urmaririi penale se impune
persoanelor implicate la proces pe o periaoda nedeterminata-pina la
terminrea urmaririi penale.
214.Distingeti masurile de pastrare a confidentialitatii urmaririi
penale de masurile pastrarii secretului de stat, comercial si a altui
secret ocrotit de lege

215. Redactai o plngere ctre judectorul de instrucie


determinat de nclcarea secretului comercial.
. DOMNULE judecator de instructie,
Subsemnatul(a) ., domiciliat(a) in .., formulez:
PLANGEREA DE INCALCARE A SECRETULUI CORESPONDENTEI
impotriva ORGANULUI DE URMARIRE PENALA din sectorul
Botanika.
Data depunerii

Semnatura,
.
DOMNULUI JUDECATOR DE INSTRUCTIE .
219. Definii noiunea de msuri de protecie.
. Masuri de protectie sunt acele masuri aplicate de organul de urmarire
penala sau intsanta de judecata in scopul asigurarii securitatii
participantilor la procesul penal a caror viata, integritate corporala,
liberatate ori proprietate sunt amenintate ca urmare a faptului ca detin
date pe care au acceptat sa le furnizez organelor judiciare si care
constotuie probe concludente cu privire la savirsirea unor infractiuni
grave, deosebit de grave, exceptional de grave. Temeiurile pt aplicarea
masurilor de protectie apers in proce penal sunt:
1. existenta unei stari de pericol in privinta pers
2. depunerea sau acceptarea depunerii unor declaratii privitoare la
infr grave, deosebit de grave, exceptional de grave
3. Declaratiile prezinta probe concludente in descoperirea infractiunii
sau pt judecarea obiectva acauzei

220. Clasificai msurile de asigurare a securitii participanilor


la procesul penal. cf Legii cu privire la protectia de stat a partii
vatamate, a martorilor si a altor persona care acorda ajutor in process
penal masuriel de asigurare a securitii participanilor la procesul
penal sunt clasificate in ordinare si extraordinare. n functie de
circumstantele concrete, pentru asigurarea securitatii persoanelor
protejate, pot fi aplicate urmatoarele masuri de protectie de stat:

1) ordinare:
a) paza personala, paza locuintei si averii;
b) eliberarea mijloacelor speciale de aparare individuala, de legatura si
de informare privind pericolul;
c) plasarea temporara n locuri lipsite de pericol;
d) tainuirea datelor despre persoana protejata;
2) extraordinare:
a) schimbarea locului de munca (serviciu) sau studii;
b) stramutarea n alt loc de trai, cu atribuire obligatorie a locuintei
(casa, apartament);
c) schimbarea actelor de identitate prin schimbarea numelui,
prenumelui si patronimicului; schimbarea
exteriorului;
d) examinarea cauzei n sedinta judiciara nchisa.
Legea cu privire la protectia martorilor si altor participanti la process,
prevede 3 categorii de masuri:
a) masuri procedurale penale, prevazute de cpp
b) masuri urgente, masuri de protectie, masuri de asistenta
c) masuri de protectie pri n actiuni de investigatie operative
Masuri procedurale: examinaea cauzei in sedinta inchisa, audierea
martorilor dupa modalitatie speciale,prezentarea pers spre
recunoastere astfel ca sa excluda vizibilitatea persoanei, interceptarea
comunicarilor in cazul unor amenintari de aplicarea a violentei
impotriva partii vatamate, tainuirea datelor privind identitatea
martorilor si altor personae.
Masuri urgente:asigurarea pazei persoanle alocuintei, a bunurilor,
interceptarea comunicarilor persoanei protejate, plasarea temporara
intr-un loc sigur, protejarea sau limitarea deplasarii, eliberarea
mijloacelor speciale active si passive de protectie personala.
Masuri de protectie: protectia datelor de identitate, audierea cu
aplicarea unor modalitati speciale, schimbarea identitatii, schimbarea
domiciliului sau locului de trai.
Masuri de asistenta: intergrarea in alt mediu social, asigurarea unui
venit decen pina la gasirea unui loc de munc, asistenta medicala,
asistenta juridical, asistenta psihologica si sociala, etc.
221. Proiectai o situaie cnd persoana poate fi inclclus n
programul de protecie. Ctateanul macovei a fost de accord sa depuna

marturii impotriva lui Moldovanu ca l-ar fi vazut cum a savirsit omorul


a 3 persoane. Moldovanu l-a amenintat ca daca se va prezenta in
judecata pentru a-si mentine marturiile il va omori pe Macovei.
222. Definii noiunea de citare.
Citarea in procesul penal constituie actiunea procedurala prin care
organul de urm penala, judecatorul de intructie sau inst de judacata
asigura prezentarea unei pers in fata sa pt desfasurarea normala a
procesului penal.
Citarea se face printrun act procedural numita citatie. Chemarea unei
pers in fata organ de urm penala sau a instantei de jud se face prin
citatie scrisa. Citarea poate fi si prin nota telefonica sau telegrafica sau
prin mijloace electronice, Citarea se face in asa fel ca pers chemate sa I s
einmineze ciatatia cu cel putin 5 zile inainte de data cind ea trebuie sa
se prezinte cf citatiei in fata organ respective.
Citatia este indicviduala si trebueie sa cuprinda: denumirea organ de
urm penala sau a instantei de jud care emite citatia, sediul acesteia, data
emiterii si nr dosarului, adrsa celui ciatat,, ora,ziua luna si anul de
prezentare a pers, mentioninduse consecintele legale in caz de
neprezentare.
223. Analizai constatrile CtEDO n cauza Ziliberberg.
In cauza Zilimberberg, cetateanul Z. a pretins incalcarea art. 6 din
Conventie si anume dreptul la un process echitabil . reclamantul a
motivat incalcarea art 6 prin faptul ca el a fost citat cu o ora dupa
inceperea procesului penal. Guvernu a negat faptul dat, insa nu a
demonstrate aceasta.
Curtea a constatt ca a fost o incalcare a art 6 din CEDO. Articolul 6 al
Conveniei, interpretat n ansamblu, garanteaz dreptul persoanei
acuzate de a participa efectiv la procesul su penal. Acesta include nu
doar dreptul de a fi prezent, dar i de a asculta i a urmri procesul.
Acest drept face implicit parte din esena conceptului procedurii
contradictorii i poate fi, de asemenea, dedus din garaniile prevzute n
sub-paragrafele (c), (d) i (e) ale paragrafului 3 al articolului 6 - s se
apere el nsui, s ntrebe sau s solicite audierea martorilor i s fie
asistat n mod gratuit de un interpret, dac nu nelege sau nu vorbete
limba folosit la audiere). Este dificil de a vedea n aceast cauz cum
reclamantul ar fi putut s-i exercite aceste drepturi fr a fi prezent.

224. Evaluai modalitile actuale de citare n procedura penal


naionalpropunnd noi modaliti.
. Cf CPP, principala modalitate de citare in cadrul procedurii penale este
citarea in scris, printr-o citatie scrisa. Insa se admite si citarea
telefonica, telegrafica sau prin mijloace electronice. Ciarea este o
garantie de realizare a drepturilor cetatenilor. Cf CEDO, orice pesoana
are dreptul s se apere el nsui sau s fie asistat de un aprtor ales de
el i, dac nu dispune de mijloacele necesare remunerrii unui aprtor,
s poat fi asistat gratuit de un avocat din oficiu, atunci cnd interesele
justiiei o cer. Astfel, persoana are dreptul de a participa efectic la
procesul sau si nu doar de a fi present, dar sa se apere singur,sa fie
asistat de un interpret, sa solicite audierea martorilor.
Din cele enumerate cel mai efficient mod de ciare este cea scrisa,
intrukit soara as se poate demonstra ca persoana a primit citatia si a
facut cunostinta cu aceasta.
In ceea ce priveste alte modalitati, nu am gasit asemea, intrucit cele mai
importante si mai posibile, legea prosesual penala dj le-a
reglementat.
225. Definii i caracterizai diferite categorii de nuliti.
. Nulitatea este o sanctiune procedural ace intervine atunci cind un act
procedural sa indeplinit cu incalcarea conditiilor de fond si de forma
prevazute de lege.
Nulitatea are ca effect ineficienta actelor realizate cu incalcarea
dispozitiilor legale. . nulitatea procedurala indeplineste diferite functii
in procesul de realizare a justitiei repressive. In 1 rind, ea asigura
respecarea regulilor de baza a legalitatii procesuale. Fara prevederea in
lege a sanctiunii nulitatii, regulile procesuale ar fi assimilate cu simple
recomandari.
Nulitatitile pot fi clasificate in functie de mai multe criterii. In functie de
modul de exprimare in norma juridical, Dupa limitele cosecintelor,
modul de aplicare, efecte, s.a

1 nulitati exprese(prevazute de lege) si nulitati virtuale(ce decurg din


reglementarea generala)
2 nulitati absolute(pot fi invocate oricind, chiar din oficiu) si nulitati
relative(invocate in timp util de catre cel interesat)
3. nulitati totale(actul intreg) si nulitati partiale(numai o parte din
acstul viciat)

226. Distingei criteriile de delimitare a nclcrilor procesuale ce


atrag nulitatea actelor procedurale de ncllcare ce nu atrage
nulitatea acestora.
. Cf CPP incalcarea prevederilor legale care reglementeaza desfasurarea
procesului penal atrage nulitatea actului procedural numai in cazul in
care sa comis o incalcare a normlor procesuale care nu pot fi inlaturate
decit prin anularea acestui act.
Adica, nu orice incalcare a prevederilor legale atrage dupa sine
nulitatea actuluci, dar numai incalcarile esentiale, de ex neinminarea
ordonantei sau incheierii de aplicare a unei masuri preventive nu
atrage nulitatea actului, avind in vedere ca banuitul, invinuitul poate
solicita revocarea, inlocuirea sau poate ataca aplicarea acestei masuri.
Nulitatea nu opereaza automat, prin simpla incalcare a legii. Pt a
constata nulitatea, aceasta se cere sa fie invocate din oficiu sau de catre
partile interesate. .Innvocarea nulitatii se face de catre cei interesati
prin intermediul cererii, plingerii sau cailor ordinare si extraordinare
de atac, indicindu-se o exceptie de nulitate, in caile de atac, nulitatea
poate fi invocate ca motiv de apel, recurs sau temei de recurs in anulare.
Organ de urm pen, judec de instructie si inst de jud in fata carora se
invoca nulitatea trebuie sa constate daca sunt intrunite conditiile
privind nulitatea sis a dispuna anularea actului procedural cu refacerea
sau fara refacerea acestuia sau, dupa caz, refacerea fara anularea
acestuia.
Procurorul in faza urm penale, controlind legalitatea actiunilor
procesuale effectuate de orna de urm penala anuleaza ordonantele si

procese-verbale ilegale sau restituie dosarele penale org de urm penala


cu indicatii in scris privind refacerea anumitor acte procedurale.
227. Modelai o situaie ce atrage nulitatea actului procedural n
faza urmririi penale.
Moraru a fost audiat in calitate de martor in cauza penala cu privire la
infractiunea de omor, savirsita de munteanu. Moraru e cetatean rus si
nu cunostea limba romana. Acesta a cerut un traducator, insa organul
de urm penala a renuntat, motivind ca ii va ajuta ei sa inteleaga
intrebarile puse. Avocatul lui Munteanu a cerut declararea nulitatii
procesului-verbal de audiere a martorului Moraru.