Sunteți pe pagina 1din 4

Regionalizarea in Romania argumente pro si contra

Conform dicionarului regionalizarea nseamn "mprirea n regiuni sau districte


administrative. Regionalizarea are ca punct de plecare dezechilibrele regionale, statul poate
astfel recunoate o identitate regional i poate lua msurile necesare pentru ca regiunile s
participe la gestionarea afacerilor proprii. Prin urmare, regionalizare nseamn dorina de a
ajunge la un echilibru al dezvoltrii economice, prin ridicarea nivelului zonelor mai slab
dezvoltate.
Romnia este mprit n opt regiuni de dezvoltare, numite dup poziia geografic n
ar - Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Vest, Sud-Est, Sud, Vest,Centru, Bucureti i Ilfov.
Fiecare regiune va avea identitatea ei economica. Astfel, Regiunea de Nord-Est industria textila, turism si IT (Regiune de Nord-Est cuprinde judetele Botosani, Suceava,
Neamt, Iasi, Bacau si Vaslui. In Moldova de Nord, judetul Iasi si resedinta sa de judet raman
polul de influenta al regiunii, prezentand un important interes atat pentru locuitorii judetului
Vaslui, cat si pentru cei din Neamt sau Botosani. Pentru aceasta regiune, industria textila este
cea care va contribui la cresterea economica, alaturi de turism si IT.) Sud - Est - cercetare,
industria textila si energia regenerabila (Regiunea Sud Est va fi formata din judetele:
Vrancea Galati, Buzau si Braila. Judetele din aceasta regiune ar trebui sa se orienteze catre
domenii precum industria textilelor si energia regenerabila pentru a face fata noilor provocari
economice pe care le va genera regionalizarea.Agricultura va fi in continuare un "carlig"
pentru economia locala, insa in lipsa unei strategii pe termen lung, diversitatea si noile
domenii ar putea constitui salvarea pentru locuitorii acestor judete.) Regiunea Sud industria auto(Judetele Ialomita, Prahova, Arges, Giurgiu, Calarasi, Dambovita si Teleorman
formeaza regiunea Sud. Industria auto reprezinta si in prezent domeniul care sustine economia
la nivel local din aceasta regiune. Fabrica Dacia de la Mioveni cat si toate afacerile cu piese
auto pe care compania le "sustine" sunt "principalele" motoare pentru economia locala).
Bucuresti - Ilfov - textile, electronice(Bucuresti reprezinta motorul economiei nationale,
indicele de dezvoltare fiind de peste doua ori mai mare fata de media nationala. Regiunea
Bucuresti-Ilfov produce circa 25% din totalul economiei nationale. Motoarele economice ale
regiunii vor fi, pana in 2020 industria textila, dar si cea de electronice.).Regiunea Sud-Vest industria auto, turism(Gorj, Valcea, Dolj, Olt si Mehedinti formeaza regiunea Sud-Vest. Un
rol important in dezvoltarea economica a regiunii l-a avut fabrica Ford de la Craiova. Potrivit
raportului realizat de expertii Ministerului Economiei, industria auto si cea a turismului vor fi
in continuare cele care ar putea "ridica" economia locala.).Regiunea Vest - industria auto,
industria alimentara, energie regenerabila(Caras Severin, Timis, Arad intra in componenta
regiunii Vest. In orasul Timisoara si in proximitatea sa, s-a format o comunitate puternica de
oameni de afaceri italieni. Industria care s-a format aici si mai ales avantajul geografic al
zonei - aproape de infrastructura rutiera din vestul Europei - ofera premisele necesare unei
evolutii foarte bune in viitor, apreciaza analistul Mircea Cosea.).Regiunea Centru prelucrarea lemnului, turism, energie regenerabila.(Regiunea Centru ramane cu judetele
Mures, Harghita, Covasna, Brasov dupa ce politicienii au decis impartirea in doua regiuni mai

mici. Judetele montane au la dispozitie industria prelucrarii lemnului pentru a "sprijini"


economia locala.).Regiunea Nord Vest - IT, industria mobilei(Bihor, Cluj, Salaj, SatuMare, Maramures, Bistrita Nasaud. Si regiunea Nord-Vest va profita in continuarea de
proximitatea granitei cu Ungaria, de investitii importante si de o mentalitate a locuitorilor,
inclinata catre dezvoltare. Un segment de care poate profita din plin aceasta regiune este
industria IT. Clusterul IT de la Cluj din care fac parte 27 de companii din domeniu cu afaceri
de peste 100 de milioane de euro, si alti peste 60 de oameni de afaceri interesati sa investeasca
in zona, este o dovada ca acest segment de piata "infloreste".)

PRO:
**Regionalizarea este o msur care va avea rolul de a micora timpii de ntrziere, de a
micora birocraia i de a stimula "toate motoarele de dezvoltare pe care acum nici mcar nu
le bnuim, care exist latent n fiecare regiune".
**Regiunile vor avea competene exclusive sau partajate cu cele ale statului, un buget
multianual i un preedinte, n fruntea unui consiliu regional.
**Eficientizarea procesului decizional public i, implicit, o mai bun gestionare a resurselor
publice, precum i a tuturor resurselor disponibile, n general, limitate i constant insuficiente
n raport cu nevoile. Argumentul este susinut de o serie de alte argumente specifice
subsecvente, cum ar fi:
- reducerea costurilor i a birocraiei n sistemul administrativ public n general, prin
simplificarea i optimizarea administraiei publice, n contextul regionalizrii;
- corelarea deciziilor publice cu nevoi i probleme specifice, precum i cu oportuniti de
dezvoltare specifice, diferite i diverse de la o regiune la alta;
- necesitatea susinerii i chiar a accelerrii descentralizrii din mai multe puncte de vedere:
* economic: un management regional competent i motivat, cu un instrument legislativ
corespunztor i flexibil ar trebui s reueasc creterea nivelului economic al regiunii mult
mai bine dect actuala formul de organizare constrns legislativ i deseori decizional la
nivel naional;
* financiar: gestionarea regional aproape n totalitate a veniturilor i cheltuielilor,
centralizarea naional doar a unei pri din veniturile regionale, n scopul meninerii n
funciune a instituiilor naionale, eliminarea pierderilor financiare datorate unor decizii
politice de redirecionare, ctre instituii i entiti inutile sau neperformante, a unei pri din
venituri;
*administrativ: actualul mecanism administrativ este ineficient i mare consumator de resurse;
structura ierarhic a administraiei Romniei nu este stufoas, ns modul de funcionare este
adesea sincopat, lipsit de suplee i perceput drept costisitor; la nivel regional se pot organiza
aparate administrative eficiente, cu minim de resurse umane, dar puternic informatizate;

** Transparentizarea actului decizional public i o mai mare i mai bun accesibilitate la


informaii de interes public, datorit apropierii de cetean i nevoile sale, comparativ cu
nivelul naional.

CONTRA:
** Accentuarea disparitilor interregionale, pe fondul dezvoltrii accentuate i
disproporionate a marilor aglomerri urbane i a capitalelor de regiuni, n detrimentul
localitilor periferice ale acelorai regiuni, n detrimentul oraelor mici i a zonelor rurale;
** Pierderea locurilor de munc n instituiile administrative vizate de procesul regionalizrii;
** Nivelul ridicat al costurilor pe care le implic procesul complex i ndelungat al
regionalizrii Romniei, costuri ce vor fi suportate din resurse publice, deci din banii
contribuabililor;
** Momentul nepotrivit, n primul rnd corelat cu contextul actual al crizei economice
globale, dar i din perspectiva planificrii noului ciclu bugetar european, momentul fiind
apreciat ca fiind tardiv sub acest aspect;
** Fezabilitatea i chiar oportunitatea decuplrii obiectivului descentralizrii de cel al
regionalizrii, pe ideea c o bun descentralizare decizional se poate realiza i n afara
procesului de regionalizare;
** Creterea birocraiei, datorit multiplelor schimbri legislative necesare, precum i datorit
etapelor indispensabile ale tranziiei de la actuala form de organizare administrativ spre cea
regional;
** Teama de riscul federalizrii Romniei, a enclavizrii anumitor zone ale rii, a pierderii
identitii naionale, istorice, a federalizrii chiar a UE, corelate cu suspiciunea legat de
poziionarea contra regionalizrii a unor state membre ale UE, precum i a unor politicieni
autohtoni;
** Nesoluionarea problemei calitii i eficienei dialogului cu decidenii, chiar dac din
punct de vedere geografic acetia vor fi mai aproape fizic de ceteni n eventualitatea unui
proces al regionalizrii, comparativ cu nivelul naional.

CONCLUZII
Este clar c Romnia are nevoie de un proces de descentralizare/regionalizare pentru a
eficientiza nevoile de dezvoltare ale regiunilor i pentru a le acorda acestora ansa de a se
dezvolta n ritmul propriu. Acest proces va trebui implementat ns cu foarte mare atenie,
deoarece exist riscul ca acest proces s conduc la o nteire a procedurilor birocratice i
totodat s se accentueze fenomenul corupiei la nivel local/regional. Este de datoria
experilor s propun diferite formule, care s aib n vedere aceste riscuri, i care vor fi
decise la nivel politic : o reorganizare cu sau fr judee, ce bugete, cu sau fr alegeri directe,
durata mandatelor, prerogativele funcionale care vor fi deinute de aceste regiuni etc. Or
pentru aceasta este necesar o voin politic i o dezbatere care s genereze un consens la
nivel naional i la care s ia parte toi actorii politici, locali i sociali.