Sunteți pe pagina 1din 14

Enigma Otiliei

de George Clinescu
- argumentare roman interbelic/realist/obiectiv de tip balzacian
-

Opera literar Enigma Otiliei de George Clinescu a aprut n


perioada interbelic (anul 1938) si este primul nostru roman
citadin modern, obiectiv, de tip clasic si balzacian.

Enigma Otiliei, este un roman realist de tip balzacian, cu


elemente moderniste, apartinnd prozei interbelice. De
asemenea, este un roman social si citadin.
Opera literar Enigma Otiliei este un roman, avnd o actiune
ampl, desfsurat pe mai multe planuri, un conflict complex,
numeroase personaje si este realizat o imagine ampl asupra
vietii.

Enigma Otilieieste un roman realist balzacian prin prezentarea


unor aspecte ale societtii bucurestene de la nceputul secolului
XX, prin motivul mostenirii si al paternittii, prin structura

simetric, circular, nchis, prin tehnica detaliului, importanta


decorului, a vestimentatiei, a mijloacelor de caracterizare,
realizarea personajelor ncadrabile n tipologii, veridicitatea,
naratiunea la persoana a III-a, cu focalizare 0 si viziunea
dindrt, narator omniscient si omniprezent.

Tema romanului este prezentarea unor aspecte ale burgheziei


bucurestene de la nceputul secolului XX, ceea ce determin
caracterul citadin si social al operei. Romanul prezint
formarea/maturizarea unui tnr care, nainte de a-si face o
carier, trieste experienta iubirii si a relatiilor de familie.

Titlul initial a fost Printii Otiliei, ntruct fiecare personaj se


comport oarecum patern cu aceasta, determinndu-i destinul.

Sunt prezente toate modurile de expunere, cu diverse trsturi


si semnificatii: descrierea are functie simbolic si de anticipare;
naratiunea este obiectiv si are functia de reprezentare a
realittii prin absenta mrcilor subiectivittii iar dialogul sustine
veridicitatea.

Romanul este alctuit din 20 de capitole iar prin tehnica


planurilor narative paralele este urmrit destinul mai multor
personaje: destinul Otiliei, destinul lui Felix ct si destinul
clanului Tulea. Secventele narative sunt prezentate prin
alternant, iar succesiunea evenimentelor este redat prin
nlntuire.

Un plan urmreste lupta membrilor clanului Tulea pentru


nlturarea Otiliei si obtinerea averii lui Costache. Cel de-al
doilea plan prezint destinul tnrului Felix Sima care, rmas
orfan, vine la Bucuresti pentru a studia medicina, locuieste la
tutorele su si trieste iubirea adolescentin pentru Otilia
Mrculescu. Autorul acord interes si planurilor secundare,
pentru sustinerea imaginii ample a societtii citadine.

Romanul este caracterizat de o simetrie ntre incipit si final


datorit cruia romanul are o strucutr circular. Incipitul
romanului realist fixeaz veridic cadrul spatial si temporal al
evenimentelor, prezint principalele personaje, sugereaz
conflictul si traseaz principalele planuri narative. Finalul este
nchis prin rezolvarea conflictului si prezint, n mod simetric,
acelasi cadru, ns ntr-un alt moment temporal (dup
aproximativ zece ani: dup rzboi).

Actiunea romanului ncepe cu venirea tnrului orfan Felix


Sima, la Bucuresti, n casa unchiului si tutorelui su, pentru a
studia medicina. Costache Giurgiuveanu este un rentier avar,
care o creste n casa lui pe Otilia Mrculescu, fiica sa vitreg, cu
intentia de a o nfia. Aglae o consider un pericol pentru
mostenirea fratelui ei.

n expozitiune, realizat n metoda realist - balzacian, sunt


prezentate, cu exectitate, principalele personaje, timpul si
spatiul, ceea ce confer veridicitate romanului realist.
Caracteristicile arhitectonice ale strzii si ale casei lui mos
Costache sunt surprinse de ochiul unui estet, din perspectiva
naratorului specializat, desi observatia i este atribuit
personajului. Familarizarea cu mediul, prin procedeul
restngerii treptate a cadrului, este o modalitate de ptrundere
a psihologiei personajelor din acest spatiu, prin reconstruirea
atmosferei. Strada si casa lui mos Costache sugereaz, prin
detaliile surprinse, contrastul dintre pretentia de confort si bun
gust a unor locatari bogati si realitate acestia sunt inculti,
zgrciti, snobi si delstori. Arhitectura sugereaz imaginea
unei lumi n declin, care a avut cndva energia necesar pentru
a se mbogti, dar nu si fondul cultural.

Ajuns n locuint, Felix l cunoaste pe unchiul su, pe verisoara


Otilia si asist la o scen de familie: jocul de table. Sunt
realizate portretele fizice ale personajelor cu detalii
vestimentare si fiziologice. Atmosfera sugerat este
neprimitoare, iar replicile Aglaei anticipeaz conflictul.

Intriga se dezvolt pe dou planuri care se ntreptrund: lupta


membrilor clanului Tulea pentru obtinerea motenirii lui
Costache Giurgiuveanu si destinul tnrului Felix Sima.

Competiia pentru motenirea btrnului avar devine un prilej


pentru observarea efectelor, n plan moral, ale obsesiei banului.
Btrnul avar, bogat, din dorinta de a nu cheltui, nu asigur n
nici un fel viitorul Otiliei. Clanul Tulea urmrete succesiunea
total a averii lui, plan pus n pericol, ipotetic, de nfierea Otiliei.
Dei are o afeciune sincer pentru fat, btrnul amn
nfierea ei, de dragul banilor i din teama de Aglae. Iniial ntrun plan secundar, Stnic Ratiu urmrete s parvin, vizeaz
averea clanului Tulea, dar smulge in final banii lui mo
Costache. El susine n fond intriga romanului, pn la
rezolvarea din deznodmnt.

Planul destinului tnrului Felix, a formrii sale, urmrete


experienele trite n casa unchiului su, n special iubirea
adolescentin pentru Otilia. Este gelos pe Pascalopol, dar nu ia
nicio decizie, fiindc dorina de a-i face o carier primeaz.
Otilia l iubete pe Felix, dar dup moartea lui mo Costache i
las tnrului libertatea de a-i mplini visul i se cstorete cu
Pascalopol, brbat matur, care i poate oferi nelegere i
protecie. n epilog, aflm c Pascalopol i-a redat cu
generozitate libertatea de a-i tri tinereea, iar Otilia a devenit
soia unui conte exotic; ea rmne pentru Felix o imagine a
eternului feminin, iar pentru Pascalopol o enigm. La final,
simetric, Felix se ntoarce pe strada Antim si revede casa lui
Mos Costache, lsat n paragin, amintindu-si de replica
btrnului, acum adevarat :"Aici nu st nimeni".

Conflictul romanului se bazeaz pe relaiile dintre celor dou


familii nrudite, cea a lui Costache Giurgiuveanu si cea surorii lui
Costache, Aglae. Acestea sugereaz universul social prin tipurile
umane realizate.

Istoria motenirii determin conflicte succesorale iar rivalitatea


dintre adolescentul Felix i maturul Pascalopol pentru mna
Otiliei isc un conflict erotic.

Caracterul de fresc al romanului este dat de prezentarea


diverselor aspecte ale societtii burgheze: avaritia, lcomia,
parvenismul, ct si de prezentarea unor aspecte ale familiei
burgheze: relatia dintre printi si copii, relatia dintre soti,
cstoria.

Construcia personajelor este realizat prin tehnica balzacian a


descrierii mediului si fizionomiei pentru deducerea trsturilor
de caracter. Personajele reprezint tipologii: mos Costache avarul sufletist, iubitor de copii; Otilia cocheta; Felix
ambitiosul; Pascalopol aristocratul rafinat, Aglae baba
absolut si rea; Aurica fata btrn; Simion dementul senil.
Aceste tipuri realiste pornesc de la caracterele clasice pe care
realismul le preia. Tot un element clasic este si triunghiul
amoros.

Tehnicile de caracterizare a personajelor utilizate sunt


caracterizarea direct, realizat de narator nc de la nceputul
romanului cnd ne d lmuriri despre gradele de rudenie,
starea civil si biografia personajelor reunite la jocul de table
ct si de personaje si caracterizarea indirect ce rezult din

fapte, comportamente, limbaj, vestimentaie, relaii ntre


personaje.

Felix Sima este unul dintre personajele principale al crui destin


este urmrit de-a lungul romanului. Orfan, el este definit chiar
de George Clinescu ca martor si actor si cu el se deschide
actiunea romanului, care ntr-unul din planurile narative
urmreste formarea personalittii acestui personaj.

Felix a mostenit o cas si un depozit n BANI, pe care urma s le


administreze tutorele su Costache Giurgiuveanu.

Caracterizarea direct este realizat de ctre autorul nc de la


nceput, din momentul sosirii lui Felix n Bucuresti: un tnr de
vreo optsprezece ani, mbrcat n uniform de licean. Portretul
fizic ilustreaz, prin detaliile descrierii directe, trsturile
morale ale tnrului, care rezult n mod indirect: fata i era
juvenil si prelung, aproape feminin sugereaz delicatetea
sufleteasc. Nasul de o tietur elenic i d o not
voluntar, iar mbrcmintea, desi o uniform de licean, i d
un aer brbtesc si elegant.

Caracterizarea indirect rezult din comportamentul, gesturile,


atitudinile, faptele sale si denot o fire rational, lucid, cu o
mare nevoie de certitudini, o fire analitic si un spirit de
observatie foarte dezvoltat.

Drama erotic a lui Felix provine din faptul c, desi vede n


Otilia o fat admirabil, superioar, el n-o poate ntelege n
momentele sale de luciditate, cnd opereaz ratiunea si nu
sentimentul.

Dac pe plan sentimental el esueaz, el se va realiza, n schimb,


pe plan profesional, iar experienta erotic i este benefic,
determinnd o oarecare maturizare pe plan afectiv.

Otilia Mrculescu este personajul principal feminin al romanului


si unul din cele mai complexe personaje feminine din literatura
romn. Autorul spune despre ea c Otilia este eroina mea
liric, proiectia sa n afar, o imagine lunar si feminin.

Otilia este fiica vitreg a lui mos Costache, pe care acesta vrea
s o nfieze.

Prin caracterizare direct este realizat portretul ei fizic, din


perspectiva lui Felix, care sugereaz tineretea, delicatetea si
distinctia: prea s aib optsprezece-nousprezece ani, Fata
mslinie, cu nasul mic si ochii foarte albastrii, trupul
subtiratic, cu oase delicate.

Otilia este caracterizat si prin prisma celorlalte personaje


cheie ale romanului: Felix o vede ca pe o femeie exceptional,
cult, atrgatoare, idealul feminin; Pascalopol o vede ca o
mare strengrit cu un temperament de artist; mos Costache
o numeste fetita mea si o soarbe umilit din ochi, Stnic o
elogiaz si crede c i leag nevoia de libertate si lipsa de
prejudecti, iar Aglae o consider o stricat, Otilia
reprezentnd pentru ea un pericol n calea obtinerii averii lui
Costache.

Otilia nssi se autocaracterizeaz astfel: Sunt foarte


capricioas, vreau s fiu liber!, Eu am un temperament
nefericit: m plictisesc repede, sufr cnd sunt contrariat.

Caracterizarea indirect este realizat printr-o serie de trsturi


contradictorii: copilroas si matur, expansiv si interiorizat,
rational si impulsiv. Comportamentul ei este derutant att

pentru Felix ct si pentru Pascalopol. Otilia este fascinanta,


dilematic prin comportament.

Rolul substantivului enigma din titlul romanului este de a


nftisa enigma etern a feminittii, receptat din perspectiva
lui Felix. Fire complex, plin de neprevzut, ea are o influent
magic asupra celorlalti.

Relatia dintre Felix si Otilia este cea mai interesant relatie ntre
personajele romanului. Ea este constituit de povestea de
dragoste dintre cei doi tineri. Acestia alctuiesc un cuplu de
personaje care ilustreaz tema iubirii, n acest roman realist.

Cocheta si ambitiosul, din tipologia clasic, fata exuberant si


tnrul rational, personaje ce pun n evident antiteza
romantic, dar si atractia contrariilor, au n comun conditia
social adolescenti orfani care au nc nevoie de protectori si statutul intelectual superior.

ntre cei doi se naste, nc de la nceput, o afectiune delicat.


Impulsiv si nc imatur, Felix percepe dragostea la modul
romantic, transformnd-o pe Otilia ntr-un ideal feminin. El

are nevoie de certitudini, iar comportamentul derutant al fetei


l descumpneste.

Ultima ntlnire dintre Felix si Otilia, naintea plecrii ei din


tar cu Pascalopol, este esential pentru ntelegerea
personalittii celor doi tineri si a atitudinii lor fat de iubire.
Felix este tnrul intelectual ambitios, al crui tel n viat este
reusita n carier si care consider c femeia trebuie s-i fie un
sprijin n atingerea telului. Otilia, ns, este de prere c rostul
femeii este s plac, n afar de asta neputnd exista fericire.
Felix este dispus s astepte orict dac la un moment dat se va
cstorii cu Otilia, n timp ce tnra concepe iubirea n felul
aventuros al artistului, cu druire si libertate absolut. Otilia,
realiznd aceasta diferent, dar si faptul c ea ar putea
reprezenta o piedic n calea realizrii profesionale a lui Felix,
fata l prseste pe tnr si alege siguranta cstoriei cu
Pascalopol.

Prin urmare, cile celor doi ndrgostiti se despart. Ctiva ani


mai trziu, Felix afl de la Pascalopol c acesta i-a redat
libertatea Otiliei, aceasta devenind sotia unui conte exotic,
undeva n Argentina. La rndul su, Felix si realizeaz
ambitiile profesionale, devenind un medic renumit si profesor
universitar si ntemeindu-si o familie.

Naratorul obiectiv si las personajele s-si dezvluie trsturile


n momente de ncordare, consemnndu-le gesturile, limbajul,
prezentnd relatiile dintre ele.

Se remarc limbajul uniformizat, utilizarea frazei ample,


preferina pentru epitetul neologic (faa juvenil, aspect bizar)
si a procedeelor artistice utilizate mai ales n descrieri. Precizia
notaiei are uneori rolul didascaliilor i susine mpreun cu
dialogul sau monologul caracterul scenic al secvenelor.

Toate aceste trsturi prezentarea unor aspecte ale societtii


bucurestene de la nceputul secolului XX, motivul mostenirii si
al paternittii, structura simetric, tehnica detaliului,
importanta decorului si a vestimentatiei, a mijloacelor de
caracterizare si realizarea personajelor ncadrabile n tipologii,
veridicitatea si naratiunea la persoana a III-a conduc la
concluzia c opera literar Enigma Otiliei de George Clinescu
este un roman realist balzacian, care se nscrie, prin valoarea
sa, n seria capodoperelor literaturii romne.

Opinii:
- roman
n opinia mea, Enigma Otiliei de George Clinescu, este,
datorit prezentrii unor aspecte ale societtii burgheze de la
nceputul secolului ct si prin realizarea personajelor

ncadrabile n tipologii, o creaie original, un roman


fundamental al literaturii romne.

- caracterizare Otilia
n opinia mea, Otilia d dovad de maturitate, n parte
dobndit de-a lungul romanului, atunci cnd, dndu-si seama
c ea reprezint o piedic n calea realizrii profesionale a lui
felix si c ea si doreste o alt viat, pleac, prsindu-l pe Felix
si cstorindu-se cu Pascalopol.

- relatia Felix Otilia


Consider c n relaia Felix-Otilia, femeia este cea care
dovedete c are puterea de a decide pentru amndoi i fora
de a face un sacrificiu din iubire, oferindu-i lui posibilitatea de
a se mplini profesional. Nici ei nu i s-ar fi potrivit viaa
modest pe care ar fi fost obligat s o duc alturi de studentul
Felix. Moartea lui mo Costache i pierderea motenirii impune
acest deznodmnt.