Sunteți pe pagina 1din 5

CURS 1 ANATOMIE

CELULA SI TESUTURILE
I. CELULA
Celula este unitatea de baza in alcatuirea organismului uman. Celulele pot exista
singure (globulele albe din sange) sau grupate, formand tesuturi (tesutul nervos prin
guparea neuronilor).
Celula membrana
citoplasm
nucleu
Forma, alcatuirea si functia sunt diferite, functie de locul unde este plasata, tesutul din care
face parte, rolul pe care il are. De exemplu celula musculara este fusiforma, neuronul are forma
stelata, globulele albe au forma rotunda.

1. Membrana celulara se afla la periferia celulei. Este alcatuita din molecule de proteine si
lipide, legate intre ele , dar care permit schimburile dintre celula si exteriorul acesteia. Membrana
are insa permeabilitate selectiva.

2. Citoplasma celulei este un mediu lichid in care se afla organitele celulare.


Organitele celulare sunt de doua feluri:
a. Organitele comune: prezente la toate tipurile de celule
Reticulul endoplasmic apare ca un sistem care face legatura intre exteriorul celulei si
nucleu (este practic un sistem de transport).
Ribozomii sunt formatiuni sferice cu rol in sinteza proteinelor. Ei plutesc liberi in
citoplasma sau sunt atasati reticulului endoplasmic formind reticulul endoplasmic rugos.
Lizozomii se prezinta sub forma unor vezicule care contin enzime. Au rol in digestia
intracelulara si fagocitoza.
Fagocitoza este procesul prin care o celula incorporeaza microbi sau corpuri straine, pe
care ii distruge apoi prin digestie.
Aparatul Golgi are rol in elaborarea produsilor de secretie ai celulei.
Mitocondriile produc energie prin ardere celulara.
1

CURS 1 ANATOMIE
Centrozomul (centrul celular) formeaza fusul de diviziune (prin care celula se multiplica).

Centrozomul lipseste din celula nervoasa, care nu se divide


b. Organitele specifice sunt: necesare doar anumitor tipuri de celule.
miofibrilele (in fibra musculara),
neurofibrilele
corpusculii Nissl (specifice celulei nervoase)

3. Nucleul celulei este alcatuit din:

membrana nucleara cariolema

citoplasma nucleara carioplasma, ce contine o retea de filamente subtiri numita


cromatina; cromatina contine moleculele de ADN (acid dezoxiribonucleic) ce formeaza
cromozomii.

Moleculele de ADN sunt alcatuite dintr-un numar foarte mare de gene materialul nostru genetic.
Nucelul contine unul sau mai multinucleoli.Unele celule nu au nici un nucleu (globulele rosii din
sange), iar altele contin in citoplasma mai multi nuclei (celula musculara).

II.

TESUTURILE
Tesuturile se formeaza prin gruparea mai multor celule de acelasi tip, care

indeplinesc o anumita functie. Principalele tipuri de tesuturi din organism sunt:


1.
2.
3.
4.

Tesutul epitelial ex. primul strat al pielii


Tesutul conjunctiv fasciile care invelesc muschii
Tesutul muscular muschii corpului
Tesutul nervos- creierul, maduva spinarii.

1. TESUTUL EPITELIAL
Este format din celule de diferite forme:
cubice

prismatice

cilindrice

pavimentoase(turtite)

conice

strans legate intre ele, aranjate pe unul sau mai multe straturi.
Celulele profunde (din primul strat) sunt asezate pe o membrana bazala, care le separa de
tesutul conjunctiv ce se afla intotdeauna sub tesutul epitelial.
2

CURS 1 ANATOMIE
Dupa functie, epiteliile se clasifica in:
a. Epitelii de acoperire
b. Epitelii glandulare
c. Epitelii senzoriale

a. Epiteliile de acoperire formeaza


epiderma, primul strat al pielii,
mucoasa, care tapeteaza organele interne cavitare. In functie de numarul
de straturi, aceste epitelii se clasifica in:
Epiteliu unistratificat un singur strat de celule asezat pe o membrana bazala
Epiteliu pseudostratificat cu celule asezate pe membrana bazala intr-un singur
strat, dar cu inaltimi diferite sau cu nucleii situati la inaltimi diferite, fapt ce creeaza
aparenta de falsa stratificare.
Epiteliu pluristratificat sunt mai multe straturi suprapuse, cu stratul cel mai
profund asezat pe o membrana bazala. Dupa forma celulelor din ultimul strat (cel
superficial), aceste epitelii se numesc: pavimentoase, cubice, cilindrice, conice.
Exemple:
Epiderma este un tesut epitelial pluristratificat pavimentos, deoarece are 5 straturi iar
ultimul strat este format din celule turtite, pavimentoase.
Mucoasa traheei are un epiteliu pseudostratificat cilindric, deoarece are un singur strat de
celule, dar au inaltimi diferite si sunt de forma cilindrica.
Foitele pleurale sunt epitelii unistratificate pavimentoase, deoarece au un singur strat de
celule turtite, asezate pe o membrana bazala.

b. Epiteliile de acoperire sunt formate din celule care au capacitatea de a elabora


produsi de secretie. Epiteliile secretoare se asociaza cu tesut conjunctiv, vase si nervi,
formand glande.
Exista trei tipuri de glande:
Exocrine - produsul lor de secretie este eliminat printr-un canal in exteriorul organismului
(ex. :glandele sudoripare)
Endocrine produsii lor de secretie hormonii sunt eliminati direct in sange (ex.: glanda
tiroida)
Mixte a u secretie atat exocrina, cat si endocrina (ex.: pancreasul).

c. Epiteliile senzoriale sunt alcatuite din celule specializate pentru receptionarea stimulilor
din exteriorul sau interiorul organismului. Fiecare stimul este transformat in influx nervos si
transmis neuronilor cu care celulele senzoriale (receptorii) sunt conectate. Influxul nervos
este transportat de catre neuroni pana la centrii nervosi si transformat in senzatii.
3

CURS 1 ANATOMIE
Exemple: senzatia de frig, de tact, presiune, durere

2. TESUTUL CONJUNCTIV
Acesta leaga diferite organe intre ele, intra in alcatuirea oaselor, are rol trofic (de hranire),
depoziteaza grasimi, intervine in apararea organismului, in fagocitoza. Este un tesut care asigura
rezistenta organismului. Este alcatuit dintr-o substanta gelatinoasa numita substanta
fundamentala, in care se afla celule si fibre. Fibrele dau rezistenta si elasticitate tesutului, si pot fi
de colagen, reticulina sau elastina. Substanta fundamentala poate fi : moale, semidura, dura.
Dupa consistenta acesteia,
Tesutul conjunctiv se clasifica in :
tesut moale

semidur

dur.

Tesutul conjunctiv moale are mai multe variante:


-

Lax : contine in proportii relativ egale, substanta fundamentala si fibre ( ex.:


dermul, al doilea strat al pielii)
- Reticulat : format din fibre de reticulina dispuse sub forma de retea in ochiurile careia
se afla substanta fundamentala si celulele (ex.: maduva hematogena din oase, care
produce globulele albe, globulele rosii si trombocitele)
- Adipos: contine celule rotunde care acumuleaza grasime, ce impinge nucleul la
periferie (ex.: hipodermul, stratul profund al pielii)
- Fibros: contine predominant fibre colagene si elastice, putine celule si substanta
fundamentala (ex.:fasciile care invelesc muschii)
- Elastic : contine numeroase fibre de elastina, anastomozate in retele, cu putine
celule si substanta fundamentala (ex.: tunica mijlocie a vaselor de singe).
Tesutul conjunctiv semidur este un tesut elastic, dar si rezistent. Se mai numeste tesut
cartilaginos si contine fibre in cantitate mare, putine celule si substanta fundamentala. Se
clasifica in :
- Hialin: fibrele sunt elastice si foarte dense (ex.: cartilajele costale)
-

Elastic : fibre elastice mai putin dense (ex.: pavilionul urechii, epiglota , virful limbii)

Fibros: predomina fibrele de colagen (ex.: discurile intervertebrale)

Tesutul conjunctiv dur intra in alcatuirea oaselor. Acestea pot fi lungi (cu o diafiza si doua
epifize), late si scurte. Oasele se formeaza prin impregnarea substantei fundamentale cu saruri
minerale (de fosfor si calciu). Substanta fundamentala este aranjata sub forma unor lamele
lamele osoase.
Dupa cum sunt aranjate lamelele, tesutul osos se clasifica in:
-

Tesut osos compact format din lamele osoase dispuse concentric in jurul unor
4

CURS 1 ANATOMIE

canale subtiri, numite canale Havers; in aceste canale se afla vase, nervi si tesut
conjunctiv lax, cu rol de nutritie; canalele Havers, impreuna cu lamelele din jur,
formeaza sisteme Havers. Prin mijlocul osului compact trece canalul medular, care
contine maduva osoasa rosie (la fat) sau galbena ( la adult); acest tip de tesut intra in
alcatuirea diafizelor oaselor lungi.
Tesut osos spongios cu lamele osoase intretaiate, alcatuind areole, de marimi si
forme diferite, care dau aspectul de burete; osul contine in areole maduva osoasa
rosie, hematogena (aici se formeaza globulele rosii, globulele albe si trombocitele);
tesutul spongios intra in alcatuirea oaselor late si scurte si in epifizele oaselor lungi.
Oasele sunt invelite la exterior de periost, o lama subtire cu rol de protectie si hrana.

3. TESUTUL MUSCULAR
Este alcatuit din celule musculare fusiforme, legate in fascicule prin tesut conjunctiv.
Fiecare celula are o membrana numita sarcolema si o citoplasma numita sarcoplasma. In
citoplasma se afla unul sau mai multi nuclei si organite celulare, comune si specifice.
Miofibrilele sunt organite specifice celulei musculare, alcatuite din microfilamente subtiri,
contractile, care se numesc actina si miozina. In timpul contractiei musculare, acestea se
intrepatrund alunecand unele peste altele si scurtand celula musculara. In timpul relaxarii,
miofibrilele se departeaza unele de altele, alungind celula.
In functie de aspect si de functia pe care o indeplineste, tesutul muscular poate fi:
-

Striat formeaza muschii scheletici (care se prind de oase)


Neted intra in alcatuirea peretilor organelor interne
Striat de tip cardiac muschiul inimii.

4. TESUTUL NERVOS
Este alcatuit din doua tipuri de celule:
Neuronul - asigura functia de conducere a informatiei
Celula gliala - sustin si hranesc neuronul.
Aceste celule nervoase se asociaza cu tesut conjuctiv, vase si nervi , cu rol de sustinere si nutritie