Coperta: Gabi DUMITRU

Capitolul

ARESTAREA
Descrierea ClPa Bibliotecii Nationale a Romeniei

oJo6"BRA9OVEANU, RODTCA
320 de pisicinegre/ Rodlca Ojog-Bra$oveanu.Ed. a 4"a. - BucurEtl: Nemha Publlshing House, 2013
rsBN 978-606-579-575-1

821.135.1-312.4

Rodica Ojog-Bratoveanu
320 DE PISICINEGRE
@ Nemira, 2001,

2008,2012,2013

Lector: Cornelia STANCIU

Tehnoredactor: Alexandru CSUKOR
Tiparul executat de Monitorul Oficial R.A.
Orice reproduce.e, totaii sau padiala, a acestei lucrrrj,
fSre acordul scrig al editorului, este strict rnter2isj
Si5e pedepsefte conform Leqii dreptulua de autor.

lsBN 978-606-579-57s-1

Maiorul Cristescu o examinl citeva clipe, apoi scoase

din buzunar un pachejel negru qi-l puse p mase.
- Ce-i asta? Un dar pentru Mirciulicl?
- Aji vrut o probi, spuse Cristescu clatinAnd capul.
O avegi!
Bitrlna desfacu hinia incet. Rimase cu filmul tn
palml gi-l privi nedumeritl.
- Ce trebuie sd fac? Nu gtiu si umblu cu e1...
- fineqi-lin dreptul luminii, zAmbi maiorul amuzat,
qi derulali-l incet... DestuMmaginea nu vi spune nimic?
Este filmul pe care i l-a1i dat lui Raul Ionescu pentru a
se familiariza cu topografia muzeului qi, ml rog, pentru confeclionarea cheii de la grilaj. CAnd v-ati intors
acasd - evident, dupt ce a;i fotografiat sllile muzeului,
citeva tablouri gi chiar pe cAqiva dintrevizitatori - a,p*
ranrl fiind inctrcat l-a1i declangat, probabil din neatenlie,
gi pelicula a inregistrat o pane {in odaia in care ne

32O or

prsrcrNEGRE

aflim. Se vede limpede rabloul cu cale, scrinul, pendulul, chiar un coll de perdea. Vl dali seama ci nu incap
confuzii. Mi se pare de asemenea extrem de dificil st
gnsili justificarea prezenlei acestei imagini in filmul recuperat de la Dascd.lu.
Melania avu un surAs ciudat.
era proba! ingrozitor de caraghioasi! Cine s-ar
"Asta
fi gAndit... Trebuia st distrugl filmul dupe confecqionarea
cheii. Cu nebunii nu e bine si pornegti ia drum, lucrul
acesta se pletegte. $i apoi Mirciulica..."
Revdzu scena. Motanul pe masi jucindu-se cu apa-

dracu'", se intrebl fremlntAnd nervos cococea trebuit sd-mi pice mie istoria asta
logul & ceari,
"de
pe cap? Bdtrana are un farmec clruia nu-i pot rezista, ml
fascineazd mintea qi personalitatea ei, surAsul gi aeml de
fetild neajutoratl, parfumul o&ii, 9i Mirciulict, pi punga
de fondante din scrin..."
i9i inchipuia, fere sl fie convins cl nu se ingali, cd ia
alte imprejurari Melania Lupu ar fi continuat sl ducd
existenla incAntltoare pe care pudni bitrAni o cunosc.

,De

ce

Trecea cu grajie peste neplecerile vArstei, nu se lisase obsedata de boali, economii 9i locul de veci, gtia si-9i inven-

ratul, apesAnd, f6rd ca ea si audl ori si bage de seami,

teze o mie de bucurii. ,Tablourile acelea blestemate i-au

pe declangator...

fantezia. Goya gi Rembrandt! DacI nu s-ar fi spart

atunci leava de ap6, nu le-ar fi descoperit niciodata. $i
dacl vecinii ei nu s-ar fi Hsat antrenali in aceeaqi cursi
dementi.,. $i dacd ceilalli, Scarlat, Ionescu, Dascllu,
amelifi de mizi, aceeagi mizi, n-ar fi mu$cat din nade.

Se

a1h1at

frAnse dintr-odate. in fala maiorului nu se mai alla

femeia fere vArstl, sprintenl gi gralioasi, ci o striintr.

strdinl cu chipul sleit, obositt qi tristi.

$opti, fluturAndu-pi absentl degetele intr-un ciudat

rimas-bun:
- Mirciulic5... Totdeauna mi-a fost teami cl nu-i tocmai sincer cu mine.
Motanul privea fix lumAndtile tomrlui. in ochii trans
parenti, flncrrile aprindeau vAlvttti lungi, de un verde-mi-

Aceeagi nadi. $i dace... Prea mulli daci...'

ii venea greu si-9i ridice ochii. IJn fognet de mltase
plutea in linigtea incdperii. Motanul incerca si i;i dez-

noade panglica rogie de la git. Cu o migcare mecanici,

Melania i9i desprinse perlele. Le hsl si curgi printre
degete, cAntirinduJe parci.
,PlLcat, d,raga mea! O lovituri

neral ca otrava.

Piclturi de ceartr rogie cideau pe mastr Maiorul

desprinse ciorchinele fierbinte de la buza sfe-$nicului qi incepu

si-l modeleze tntre degete. Sufll in lumlnare. Un zimbet

nesigur se ivi pe chipul Melaniei. Ceute reazem Si se ridicl-

O siluetl gracili pe care ar fi putut-o dobori un copil.

- $tiu ce am de fecut, $opti. Sunt aresta... da! Probabil
va trebui si vd acompaniez.
Cristescu ii ocoli privirea. Din inima lui se alungasert
bucuria, satisfaqia stridenti, &apelele 9i trAmbilele 9i
focurile de anific ii ale izblnzii.
RoDtca OJoG-B RA$ovEAN

cdci nu

vid de ce nu
lovi-tu-ri,

minunat combinatd, care s-a sfirAmat ca un po4elan

delicat. Ah! GAndegte-te numai la performanla de a-1i fi
dirijat complicii fari ca ei str te cunoascl. I1i vine sn plingi
de necaz, dar credeml., Melanie, nu-i acum momentul.
N-ai fi putut binui in ruptul capului cd Mirciulictr va
am spune adevinrlui pe nume

concepusegi o

declanqa aparatul foto. "

Inventarie obiectele inregistrate pe pelicula, singura

probi impotriva ei: perdeaua, scinul, tabloul

de la bu-

nica, pendulul cu muiictr, lucruri dragi, cici nu-i fixeserd

32O

DE

plsrc

r N EGaE

niciodatd indiferente obiectele care o inconjurau. Era o

femeie de interior qi-i plicea, cAnd deschidea ochii, sd se

perdea. Aproape instantaneu

Cristescu, prea obosit ca sI mai reaqioneze, se ridicd.

BltrAna inchise uga in urma lui. Se apropie incet de masi,

privind fix chibriturile. Ascunse curia in palma mici.

Asculte zgomorele de alituri gi aprinse un b4 lingA
RoDrcA OJoG- BpASovEAN u

stinse, strivinduJ sub

talpa pantofului.
' - E o prostie, fetilo, qopti. O solulie rulgari la indemina oricdrui apaq lipsit de spirit. Vei distruge proba,
dar nimic nu te-ar mai putea dezvinovdli in ochii domnului maior. Te va urmiri de aici incolo cu puteri lnze-

luciul catifelat al mobilei, de prospelimea

unei acuarele sau de strdlucirea serviciului de ceai, pregitit anume pe masi pentru a primi dimineala tot soarele pe rotunjimile de argint. Nu admisese niciodattr sd
pdstreze un obiect, oricAt de valoros, dacd el nu-i aducea
frumusele gi bucurie.
,Colonelul proceda exact invers. La moartea lui ai
vindut cipctrunii din lemn, ii se zbArlea pielea doar
lase desfetata de

privindu-i, ca gi oroarea aceea cubistl a domnului... mi

se pare cIJ chema Gleizes. O iei razna, Melanie! Nu-i
momentul acum si-1i amintegti lucrurile astea. Un fapt
e in-con-tes-ta-bi1! Dacd, printr-o minune, ar dispirea
scrinul, tabloul cu cale, perdeaua gi pendulul, proba,
prelioasa probl a maiorului, pelicula descoperitd la
domnul Dasc u s-ar spulbera in vant, ca un nimb de
ptptdie..."
Mintea bdtrAnei scotocea febril. Cum ap putea dispirea? Ah, focul! Cutia cu chibrituri se a{la lAngi tonul ne.
inceput. N-avea decit siJ pofteasci pe Cristescu ahturi,
in bucdtfie, sub pretextul ce wea sd se schimbe, 9i sl scapere un b4 de chibrit.
ii intAlni privirea sdngheritt, interogativd in acelagi
timp. Melania intinse mAna plint de mtrgele. Ropi, rostind cu ochii plecali:
- Nu sunt intr-o linuti potriviti.., Mi s-a spus ci la
puqcirie se face mult... sport. Daci a1i vre"... in cAte.,ra
minute pot fi gata.

il

cite 9i cu o uri neinduplecatn. Sunt siguri cd vei gdsi alti

iegire pentru a sclpa din aceasti micd incurclturi. Chicoti: De fapt, ai qi gnsit-o! Egti o gmecheri pi jumitate,
Melania! Baga de seami numai ca triumful sa nu se ci-

in privire.
Peste cinci minute Cristescu o gisi gata echipatl.
Betrina, igi zise, ilea reprezentiri ciudate despre sporturile practicate in penitenciare. tmbrrcase o rochie
cenugie, incheiati in fali cu nasturi mari de cristal. Cravata, cu monogram{ era ropie. Din buzunarul de la piept
iegeau discret marginile unei batiste diafane, cu trandafiri
inslngerali. in sacul de voiaj inghesuise cutii de conserve,
un termos, restul de fursecuri, spiniera qi o stich de
Spumos. ObservAnd privirea nedumeriti a maiorului,
teasce

Melania

se

scuzi zAmbind;

Schimbarea de aer imi provoacd un apetit teribil.

CAnd faceam excursii la iarbi verde, coqulelul meu de
mAncare era totdeauna cel mai bine garnisit... $i apoi
nu-mi place sl minAnc singuri in societate,

Care societate?!

- in puqcarie i1i faci o grtmadi

de cunostinle.
grea.
incercd s-o coniqi
simli
inima
Nu
Cristescu
trazlcd. Bfutrina ii intinse mAinile. ioto"r..."pol gata,
gata si plAngl.
- Nu ingeleg, ingina maiorul.
Melania aniculi greu:
- Cdtuqele. $tiu de la ponarul nostru, o persoani
foane instruiti, cl aga se procedeaztr.

32O or

Prsrcr

EGaE

- A,

da... Hm, bhuiesc cI ne vom putea descurca gi

ftrrt cle.
- Cum crcde$. Totdeauna am susjinut cd sunteli un
gentilom. Mirciulic{ poate sI confirme. Adevdrul este ci
ml scutili de multe nepllceri. Existd unele obiecte care
te compromit, iar vecinii mei sunt in privinla aceasta
foane severi.
imbrlfgi inctperea intr-o privire 9i suspint.
Pe palier ii intimpini zAmbetul locotenentului

Azimioarl.
- Ah! exclami bttrAna. Te pomeneqti cl

a1i

venit

pentru cea$ca aceea de ceai pe care v-am fageduit-o de

atAta vreme. Ce irrtimplare neplicutt! E prima &ta cAnd
nu Pot primi un oaspete aga cum se cuvine. Trebuie irrsi
st in1elege1i...
- Inlelege, spuse sec Crisrescu.
Spectacolul batrinei era peste puterile lui.
- Atunci... Melania ridict motanul care i se lncurca
printre picioare. imi dau seama cl-i un abuz, dar cAnd
a fost vorba de prietenii mei, am gfuit totdeauna cutezanla care in mod obignuit imi lipseqte. V-ag ruga, domnule Azimioar5, si vd ocupali de Mirciulicl. Nu mi are
decAt pe rnine, 9i nu cred cd se va descurca singur. Poate
veli incerca sl-l cazali intr-o familie dispusl sl-i arate
ingnduinld.
Locotenentul, ftra replict, didu evaziv din cap. i9i
scoase batista, tamponAndu-qi obrazul. Melania ii mulpmi cu lacrimi in ochi. i9i lipi obrazul de capul motanului, goptindu-i nedesluqit:
- Rdmii cu bine, Mirciulici. Nu sunt suplratd pe
tine. Daci avem noroc, o sl ne mai intAlnim.
Azimioarn sigilt apartamentul, apoi cluti motanul cu
intenqia s lase prin vecini. Nu-l gdsi niclieri 9i, in drum
spre casd, intri la braseria Cina sl bea o bere, spunindu-gi

'to

PoD

rca OJoc- BeAsovEANU

ct pentru el qi Cristescu incepe o binecuvAntati perioadl

de liniqte. Slavi cerului, nu se na$te cite o Melanie in
fiecare zi.

tlie bulevardul, intrind pe Calea Victoriei.

vinovati, 9i totugi
vinovati", gAndi maiorul.
"E
"E
imi pare riu. Mn gAndesc ce figuri va face cAnd or sd-i
Magina

ia toate fleacurile din sac, Spumosul gi conservele gi cele-

lalte - la naiba, totugi la noi nu-i camping - 9i mi se

intunecl inaintea ochilor. Ar trebui sI mi consoleze
ideea cl cel pulin de aici inainte nu-mi va mai da dureri
de cap. Dar mi consoleazl?"
Stopul cisci un ochi rogu. La Casa Centrali a Armatei, un grup in haine de seari cobora scarile rAzind
zgomotos. O blonde inalti, cu blana pe umeri, linea
ridicatl poala rochiei albe, sl nu atingl trotuarul ud.
Scoase un bral gol, ciufulind pdrul birbatului de lAnge
ea. Hohotele de rAs pitrundeau in maqini.
.troi pare rtu de domnul maior", gindi Melania Lupu.
o persoanl delicatL bine crescutt qi plini de sensibi"E
litate. llltimul lucru pe care rniJ doresc este sd-i procur din
nou momente dez-agre-a-bi-le. Presimt insl ci nu mi voi
putea impiedica s-o fac. De fapt n-ai tncotro, draga mea."

Suspinul

bltrlnei rlsuci un piron in inima maiorului.

O ceald ugoari cidea pesrc ora$.

Capitolul ll
NED MORTON ARE O IDEE
La sfArgitul lunii noiembrie 1975, incepurtr in S.,
o micl localitate din Elvelia, lucrdrile celui deal D(Jea
Congres al infractorilor din Europa. O suti optzeci qi
patru de invitagi, capete de afig pe listele Interpolului, talente autentice qi verficate in materie de bold-up, delapidare, escrocherii fabuloase, falsificare de bancnote, qpargeri
de muzee, trafic de srupefiante gi a9a mai departe, sosirl

in

cursul diminelii intr-o impresionanttr procesiune de Mercedeguri qi Cadillacuri. ProcedAnd cu discrelie, organiza-

torii inchiriaserl in exclusivitate Hotelul Silentium,

construit in milocul pldurii, pe malul unui iezer.
Oaspelii igi petrecurl agreabil ceasurile diminelii

jucind golf

sau tenis, sorbind

cocteiluri ori cercetAnd

atent impre.iurimile qi pistoletele minuscule ascunse sub

reverul hainei. Acegtia erau prevlzltorii care lineau sI
se asigure personal impotriv. a unei eventuale descinderi
a

poliliei locale. Cei mai mu\i insd zlboveau la bar.

52O

DE

prsrcr

NEG RE

l3

Sc regtrseau cu bucurie, se reinnodau

prietenii, amintirile
ii stringeau pe toti laolalt4 iar buna dispozilie generale
se reflecta pAnd gi pe chipurile cele mai intunecate.
Gino Subtilul, un spdrgltor dotat din Neapole, fnu str
ofere de beut la toatn lumea. CAnd dldu ochi cu Gris-Gris
cel intrelept, fa.lsificator de bani din Grenoble, simti ci
viatra meriti intr-adevir triirtr. il mai aqreptau pe Ned.
Ei trei lucraserd cindva in echipt. $i azi ii venea ameleall
cAnd iqi amintea I ovitsra de la Zirich. SfAntI Fecioard,
ce vremuri frumoase!
Gino zAmbi suficient uitAndu-se la masa invitalilor
din America gi Canada. Erau imbrdcali fistichiu, in sacouri roz sau-verzi, pantaloni cfuam.izii in carouri gi cravate bellate. ii ficu semn lui Gris-Gris.
- Ai zice ce {tia au uimit o Europtr care, oricum,
in doui mii de ani a dat cAliva briganzi celebri?... Cine
i-a poftit?

Francezul ridici din umeri,

- geful. Schimb de experienlt. Consultanf gi obser-

vatori.

Ce-i in capul lui? Face cu ochiul peste gArlt?

Aga cred. Ai vlzut programul? Au drept de
consultativ pi pot panicipa la disculii.
Gino siri de pe scaun.
- Uite-l pe Ned!... Ned!

vot

Un berbat zvelt, cu ochi albaqtri, arenli, Si pdr de

culoare deschisi, le flcu un semn amical cu mina. Avea
migceri degajate, elastice, 9i linigtea caracteristici indivizilor depringi st se descurce totdeauna singuri. Trecerea
lui fu notatl cu satisfaqie de femei, Ned ptrea tnsuqi simbolul reugitei in viafr. il simleai eneryicjintr-o excelentt
condile fizicd, putAnd marca lejer un numlr remarcabil
de puncte la golf, dur in afaceri, serios qi onest in limitele
convenienlelor financiare. Nu awsese niciodatd de.a face
14

RoDrca OJoc- BRAsovEA

cu polilia, iar in figele Interpolului figura sub o cifr5,

A-207, firi nici un fel de date suplimentare.

Ce bei? intreba Gino.

Subtilul il privea incAntat. finea la Ned, pi-l inchipuia

escrocul secolului. Ar fi incercat orice aleturi de el, un

il lue pe dupa
umeri, cu sntimentul cl nu se simlise niciodati atAt
de mullumit.

bold-up

inLrne

sauin seifurile F.B.I.-ului.

Ce bei? repett.
Monon iqi ltua pardesiul in bragele unui beiat de ser-

viciu. Ochii lui cercetau atert barul.

- Pernod.
Pe buzele lui Gris-Gris cel inlelept alunecl un zimbet.
- Ai luat obiceiuri continentale, rzo n tsieux, Scotch-tl.
stribunilor nu mai e destul de bun pentru tine?
- Ml ruqinez singur desrul.
Gino ficu un semn spre celelalte mese.
- Bliejii vorbesc numai despre manechinul cu briliante din Marsilia.
- Hm, ficu Ned, a5 prefera sd se vorbeascd mai pulin.
- Ce comision ai incasat?
- La trei sute de carate, cdsci Gris-Gris, nu-i greu de
ghicit. Te felicit pentnr tnrc, Ned. Admirabil!
Gino biu paharul pAni la fund.
- Cind am auzit povestea, credeam cl o sd plesnesc
de rAs. Cui naiba i-ar fi trecut prin minte si numere
mumiile egiptene? Una in plus, vorba aia, nu se cunoaqte.
Manechinul tlu a intrat in istorie!
Un tip masiv trecu pe l!,ngi masa lor fira si se opreascl.
- Cei cu Balena? se interesl Ned. Nu pare in apele lui.
- A reuqit al treilea rateu la rAnd gi a devenit superstilios. Pe Almaviva l-ai vezut?

-Nu.
32O or

prsrc

r N EGpE

l5