Page 1

Investeste in oameni !
Universitatea Transilvania Braov
Facultatea de Medicin
CAIET DE PRACTIC
Programul de studiu:
Asisten Medical
Realizat:
ef lucrri.dr.Ctlin Miarc
Student:
Coordonator de stagiu:

Page 2
TITLU

Page 3
CUPRINS
INTRODUCERE
2

Page 4
3

Page 5
1. ASEPSIA I ANTISEPSIA

1. Definiii: asepsia si antisepsia fac parte din metodele prin care se realizeaza
dezinfectia. Ambele metode se folosesc simultan si se completeaza reciproc.
I. Asepsia (a = fara, sepsis = putrefactie) - ansamblul de masuri prin care este impiedicat
contactul dintre germeni si plaga operatorie. Este o masura profilactica.
Louis Pasteur (18221895) este considerat parintele asepsiei moderne, alti savanti al
cror nume se leaga de acest domeniu fiind rusul Elie Metchnikoff (1845 - 1916) si
romnul Victor Babes (1854 - 1926).
II. Antisepsia (anti = mpotriva, sepsis = putrefactie) reprezinta totalitatea masurilor
prin care se realizeaza distrugerea germenilor prezenti intr-o plaga, pe tegumente sau in
mediu. Este o metoda curativa.
Joseph Lister este considerat promotorul antisepsiei n chirurgie.
Sterilizarea reprezinta totalitatea metodelor fizico-chimice de distrugere a
tuturor germenilor, patogeni sau saprofiti. Reprezint forma cea mai completa de
dezinfectie, capabila sa distruga germenii chiar si n forma lor sporulata.
Dezinfectia reprezinta totalitatea mijloacelor fizico-chimice, biologice si
farmacologice ce determina indepartarea, inactivarea, distrugerea germenilor patogeni din
mediu.
2. Obiective.
I. Asepsia reprezinta latura profilactica a dezinfectiei si se adreseaza tuturor momentelor
ce prezinta riscul de contaminarie a plagii chirurgicale.
Se realizeaza printr-un ansamblu de metode:
- dezinfectia mainilor chirurgului si protejarea cu manusi sterile
- dezinfectia campului operator
- sterilizarea instrumentarului chirurgical si a materialului moale
- gesturi aseptice asupra plagii postoperatorii

Sterilizare, ce se poate efectua prin:

mijloace fizice - mecanice, caldura, radiatii UV sau ionizante
mijloace chimice - formol, oxid de etilen, glutaraldehida
1. Mijloace mecanice: curatirea mecanica si spalare cu apa, detergenti si sapun (se
adreseaza instrumentarului, materialului moale, minilor chirurgului si cmpului
operator).
2. Cldura - mecanismul de actiune este reprezentat de precipitarea proteinelor din
membrana bacteriana, la temperaturi de peste 50 grade, cu ruperea legaturilor de H si
4

Page 6
denaturarea proteica. Sensibilitatea la cldur este direct proportionala cu continutul in
apa al celulei - microorganismele cu continut scazut in apa sunt mai rezistente la cldur,
formele sporulate fiind mai rezistente ca cele vegetative.
A. Sterilizarea prin caldura uscata
Flambarea - procedeu vechi si imperfect, folosit in conditii de urgenta, cu
trecerea prin flacara a instrumentelor metalice sau aprinzand alcoolul turnat peste
instrumente. In prezent se foloseste doar pentru flambarea gatului fiolelor sau
gurii eprubetelor
Incalzirea la incandescenta - sterilizare rapida si sigura, dar distruge
instrumentele. Este folosita doar la sterilizarea ansei bacteriologice
Fierul de calcat - realizeaza temp. de 200-300 C, cu distrugerea germenilor de
pe tesaturi. Se foloseste in sterilizarea lenjeriei pentru nou-nascuti, material moale
pentru pansat
B. Sterilizarea prin aer cald se realizeaza cu ajutorul pupinelului, la temp. de 160 - 180

C si este alcatuit din:

- carcasa - cutie paralipipedica, cu pereti dubli, intre care exista un spatiu
prin care circula aerul cald; peretele exterior este termoizolant,cel interior
este perforat si permite comunicarea dintre interiorul pupinelului si spatiul
dintre pereti; interiorul carcasei este prevazut cu rafturi
- sistem de ventilatie - ventilator ce uniformizeaza temperatura aerului,
favorizand circulatia continua
- sistem de masura temperatura- termometru cuplat la un termocuplu ce
regleaza temperatura in pupinel
- sursa de caldura- rezistenta electrica
- sistem de reglare si control - buton de reglare a temperaturii si a duratei de
sterilizare
Se pot steriliza instrumente metalice, obiecte din sticla, ceramica, unele
pulberi
C. Sterilizarea prin caldura umeda - prezinta o penetrabilitate mai mare, si realizeaza
sterilizarea la temperaturi mai mici.
Fierberea - foloseste fierbatoare speciale, electrice, cu temperatura de lucru de
100 grade, ce poate fi crescuta cu 2-3 grade prin adaos de formol sau carbonat de
sodiu, timp de 30-40 min. Metoda este abandonata astazi, dar in trecut era folosita
pentru sterilizarea seringilor
Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune - cea mai utilizata pentru materialele
si instrumentele chirurgicale, prin autoclavare. Metoda are la baza cresterea
temperaturii de fierbere a apei odata cu cresterea presiunii - 1 atm. - 120C, 2 atm.
- 136C, 3 atm. - 144 C ( la 120 C sunt distrusi toti germenii. inclusiv formele
sporulate).

Se realizeaza prin intermediul autoclavului:

5

Page 7
un cazan cu pereti dubli, ce comunica intre ei prin orificii situate in
partea superioara; spatiul dintre pereti comunica cu exteriorul prin
intermediul unor robinete; capacul este strabatut de orificii la care sunt
adaptate un manometru, un robinet pentru reglarea presiunii si o supapa
de siguranta
sursa de caldura este reprezentata de aburul ce provine de la uzina
spitalului sau de la un cazan propriu al instalatiei, electric sau pe baza de
gaze
robinete de admisie abur in autoclav, evacuare condens, evacuare abur,
uscare; se lucreaza la presiuni de 2-2,5 atm.
autoclavele moderne sunt computerizate, dotate cu pompa de vid
Se pot steriliza : materialul moale, seringi, tuburi de dren, instrumentar chirurgical
Pasteurizarea - aseptizarea unor lichide la temp. sub 100 C, urmat de racire
brusca. Se utilizeaza pentru lapte, bere, medii de cultura.
Asigur o distructie de 90-95% din germenii patogeni. Deosebim pasteurizare:
- inalta - fierbere 80 sec. la 80-90 C
- joasa - fierbere 30-60 min la 60 C

3. Raze ultraviolete - sursa de emisie este reprezentata de lampi cu mercur sau cadmiu.
actioneaza direct asupra microorganismelor, determinand coagularea
proteinelor citoplasmatice, cu efect inclusiv pe virusi si germeni
anaerobi
raza de actiune 1,5-2 m., durata de eficienta este de 30-40 min.
sterilizeaza aerul din salile de pansamente, operatie, diverse suprafete
4. Radiatiile ionizante - radiatia gama produce distrugerea microbilor prin excitarea si
ionizarea atomilor materiei cu care vine incontact. O parte din germeni sunt distrusi, la
altii apar mutatii ce determina degenerarea coloniilor viitoare, la altele este inhibata
cresterea si inmultirea pe o anumita perioada de timp
avantaje: penetreaza foliile de plastic sau hartie, nu incalzesc obiectele
de sterilizat, durata mare de sterilizare - 2-3 ani
sunt sterilizate solutiile perfuzabile si pulberile, materiale de sutura,
instrumentar, manusi, halate, sonde, tuburi
5. Ultrasunetele - produse de generatori cu cristal, actioneaza prin distrugerea
membranei si liza celulara.
6. Liofilizare - desicatie in vid la temp. de -138 C. Se utilizeaza in sterilizarea serurilor,
vaccinurilor.
7. Sterilizarea prin mijloace chimice: se utilizeaza oxidul de etilen, aldehidele.
A. Oxidul de etilen este un gaz cu mare penetrabilitate, incolor, inflamabil (amestecat cu

freon isi pierde aceasta capacitate).

penetreaza plasticul, cauciucul, lemnul, hartia, textilele
6

Page 8
actiune bactericida puternica pe toate microorganismele, vegetante sau
sporulate
sunt folosite etuve speciale, la 40 C, 4 ore, la 1-1,5 atm
se sterilizeaza instrumente chirurgicale metalice sau din plastic, tuburi,
catetere, ace, materiale de sutura
B. Aldehidele - glutaraldehida si formaldehida. Se realizeaza sterilizarea prin imersie
sterilizarea la rece.
glutaraldehida - Cidex, Deconex - cu actiune bactericida, fungicida,
viricida, tuberculocida, chiar si in prezenta sangelui, plasmei, urina ;
Utilizata la sterilizarea instrumentarului endoscopic, laparoscopic, alte
instrumente din plastic, in solutie de 1%, 30 min, cu valabilitate de 14
zile
formaldehida 40% - formol sub forma de vapori, la rece (pastile de 1 g
paraformaldehida), utilizat pentru sterilizarea cistoscoapelor, sondelor,

cu minim 24 h contact
Utilizat la cald pentru dezinfectia incaperilor.
Utilizarea formolului pentru sterilizare nu se mai foloseste astazi,
datorita riscului cancerigen.
II. Antisepsia - foloseste o serie de mijloace chimice:
antiseptice - substanta cu actiune bactericida sau bacteriostatica care se aplica pe
tesuturi vii
dezinfectante - substanta folosita pentru distrugerea germenilor de pe diverse
obiecte, produse septice sau din mediul extern.
Antisepticele si dezinfectantele trebuie sa ndeplineasca anumite conditii:
- sa aiba actiune rapida si durabila;
- sa distruga ct mai multi germeni n concentratii ct mai mici;
- sa nu actioneze toxic pe tesuturile pe care se aplica si sa nu tulbure
mecanismele de aparare favoriznd astfel o infectie bacteriana;
- sa nu deterioreze suprafetele, instrumentele sau materialele care urmeaza
sa fie dezinfectate;
- sa fie usor solubila n apa iar odata solvita sa dea un amestec stabil (sa nusi modifice proprietatile n timp);
- sa-si mentina proprietatile antiseptice n orice mediu.
A. Antisepticele - sunt reprezentate de:
1. Iod - tinctura de iod (solutie alcoolica de iodura de sodiu), solutie Lugol, iodofori (combinatii ale iodului cu polivinilpirolidona, detergenti, rezultnd preparate
mai putin iritante pentru piele: Betadine, Septozol etc.)
Se folosesc pentru dezinfectia tegumentelor.
Nu se pune n contact cu o plaga sau cu mucoase deoarece coaguleaza proteinele;

aplicat pe seroase, favorizeaza constituirea de aderente; n contact cu plagile

secretante, degaja acid iodhidric, iritant pentru tegumente;
Actualmente exista derivati de iod ce se pot utiliza si pe mucoase, plagi.
7

Page 9
2. Alcool 70%: nu se aplica direct pe plaga sau pe zone fara strat cornos deoarece
produce deshidratare si denaturare celulara (coagulare a proteinelor); nu actioneaza asupra formelor sporulate si a bacilului Koch;
Folosit n afectiuni inflamator-infectioase, n aplicatii scurte (5-10 minute), pentru
efectul revulsiv (priessnitz alcoolizat);
3. Substante pe baza de clor: hipoclorit de sodiu, cloramine (actiune pe bacteriile
Gram + / Gram - si pe bacilul Koch;
Solutia folosita pentru dezinfectia plagilor si mucoaselor se obtine prin dizolvarea
comprimatelor de cloramina B de 500 mg ntr-un litru de apa;
Solutiile folosite pentru dezinfectia obiectelor sanitare ce vin n contact cu
produse organice au concentratii mai mari.
Clorhexidina (compus organic al clorului n solutie de alcool izopropilic), fara
actiune asupra germenilor sporulati si a micobacteriilor
4. Substante care degaja oxigen:
Apa oxigenata (solutie apoasa ce contine 3% peroxid de oxigen [H2O2] folosita pentru
antisepsia plagilor si a mucoaselor. Pe lnga efectul antiseptic, n primul rnd ndreptat
mpotriva germenilor anaerobi, prezinta o tripla actiune:
- mecanica de ndepartare a resturilor tisulare sau corpilor straini din zonele
profunde sau fundurile de sac ale plagilor delabrante prin efectul de spumare

efervescent al reactiei exoterme de eliberare a oxigenului,

- hemostatica pe vasele mici
- citofilactica favorizare a proliferarii si migrarii celulare cu aparitie a tesutului
de granulatie;
- efect antiseptic, ndreptat in principal mpotriva germenilor anaerobi
Permanganat de potasiu (KMnO4 ) se prezinta sub forma de cristale de culoare violet
si se foloseste sub forma de solutie 0.1-0.5% pentru dezinfectia mucoasei vaginala,
vezicala sau bucala, ca si a plagilor infectate cu anaerobi
5. Acizi si baze: acid boric - n chirurgia generala este folosit ca pulbere formata din
cristale albe pentru antisepsia plagilor, fiind activ si pe piocianic; n plus, actioneaza
asupra sfacelurilor, tesuturilor necrozate si crustelor, pe care le macereaza, facilitnd
astfel eliminarea lor si dezvoltarea tesutului de granulatie prin care se realizeaza
vindecarea plagilor;
6. Derivati ai metalelor grele (mercur, argint): fenosept (borat fenilmercuric n
solutie apoasa 2%o), rar folosit pentru dezinfectia minilor, a plagilor si a instrumentarului), nitrat de argint - cristale folosite la cauterizarea de tesuturi
aberante, solutie folosita pentru instilatii vezicale n urologie
7. Detergenti: anionici (folositi la spalarea lenjeriei), cationici (actiune bactericida,
fungicida si virucida).
Cel mai folosit n chirurgie este bromocetul - solutie hidroalcoolica de bromura de
cetilpiridinium utilizata pentru aseptizarea unor plagi, arsuri si a tegumentelor, ca si
pentru dezinfectarea instrumentarului, lenjeriei, veselei, ncaperilor
8. Alte substante: formol (solutie de formaldehida 40%), ntrebuintata ca dezinfectant si conservant al tesuturilor; este bactericid si sporicid extrem de puternic,
iritant nsa pentru ochi si caile respiratorii; utilizat in trecut in spitale pentru

dezinfectia periodica a ncaperilor, fenol, acid fenic, violet de gentiana (colorant

derivat de trifenilmetan folosit ca antihelmintic n oxiuriaza si ca topic bactericid
8

Page 10
si antifungic n dermatologie), rivanol (lactat de etoxi-diaminoacridina, cu
eficacitate antiseptica ndoielnica)
III. Pregatiri preoperatorii in vederea diminuarii riscului de aparitie a unor infectii
postoperatorii, trebuie respectate cateva reguli:
nu se panseaza plagi septice si nu se efectueaza TR, TV
mana cu unghii taiate scurt, fara plagi
in filtrul isi schimba incaltamintea si echipamentul
dezinfectia atenta a mainilor
baia inainte de operatie a pacientului
raderea regiunii respective
dezinfectia regiunii respective
TEST
1. Definiti asepsia si antisepsia
2. Enumerati mijloacele fizice de sterilizare, ce utilizeaza caldura
3. Sterilizarea prin caldura umeda
4. Sterilizarea utilizand radiatiile U.V. sau ionizante
5. Mijloace chimice de sterilizare
6. Enumerati substantele utilizate ca antiseptice
7. Conditii ce trebuie indeplinite de o substanta antiseptica
8. Pregatiri preoperatorii ce trebuie indeplinite pentru diminuarea

riscului de aparitie a infectiilor

9

Page 11
2. INJECTIILE
Definiie Injeciile reprezint mijlocul prin care introducem o substan n esuturi, cu
ajutorul seringii, n scop terapeutic sau diagnostic.
Obiective administrarea parenteral ofer o serie de avantaje:

dozarea precis a substanei

aciune rapid dup administrare

absorbie complet

se poate folosi cnd calea oral este inutilizabil

se pot administra substane ce sunt distruse sau inactivate de sucurile

digestive

se pot administra la bolnavii aflai n stare de incontien sau recalcitranti

se pot introduce substane n scop explorator sau diagnostic

Tehnica
a) Materiale necesare:

Pentru efectuare unei injecii avem nevoie de:

sering

ace sau branule

substana injectabil

antiseptice, tampon, leucoplast

Seringa se folosesc seringile din material plastic, de unic folosin, sau din
sticl. Este alctuit din:

corpul de pomp cilindric, are marcate pe el gradaii capacitate de 1, 2, 5, 10, 20 ml.

piston este clindric, etan.

Orice sering trebuie s fie - etan, gradat corespunztor scopului pentru care
este folosit, steril
Acele au diferite dimensiuni, n funcie de utilizare:

pentru injecii intradermice au lungime 10 25 mm, grosime 0,4

mm i bizou scurt

pentru injecii subcutanate au lungime 25 30 mm, grosime 0,6

0,8 mm i bizou lung

pentru injecii intramusculare sunt lungi de 50 80 mm, grosime

0,7 0,8 mm i bizou lung

pentru injecii intravenoase au lungime 30 40 mm, grosime 0,8

1 mm i bizou scurt
10

Page 12
Substanele injectabile sunt livrate n fiole, flacoane, pungi, n stare lichid sau
sub form de pulberi (insotite de solvent), coninutul fiind steril. Obligatoriu
trebuie specificate: denumirea substanei, cantitatea, concentraia, calea de
administrare, data fabricaiei i valabilitatea.
Substanele antiseptice alcool, tinctur de iod - pentru dezinfecia regiunii
Garou n cazul injeciilor intravenoase
b) Calea de administrare exista mai multe cai de administrare a substantelor
parenteral.
Substanele injectabile se pot administra:

intradermic


subcutanat (hipodermic)

intramuscular

intravenos

intraarterial

intracavitar

intraosos
n principiu, diferitele substante se administreaza astfel:

sarurile metalelor grele (bismut, mercur, iod, calciu,

aur) se introduc intramuscular

substanele uleioase se injecteaz intramuscular

profund

soluiile izotonice se pot injecta pe orice cale

soluiile hipotonice se administreaz n circulaia

sanguin (intravenos, intraarterial)

cantitile mari de substane (soluii perfuzabile,

snge, derivate de snge) se introduc intravenos sau
intraarterial

pentru explorarea funciei anumitor organe sau

vizualizarea sistemului arteriovenos, substanele se
introduc direct n circulaia sanguin (intravenos,
intraarterial)
Unele substane pot determina reacii de hipersensibilitate din partea bolnavului,
ceea ce necesit testarea prealabil a sensibilitii.
c) Pregtirea seringii:

montarea seringii (cele de unic folosin sunt montate) i adaptarea

acului

ncrcarea seringii se face respectnd regulile se asepsie i antisepsie.

Se ia fiola i se golete lichidul din gtul acesteia
11

Page 13
Se dezinfecteaz cu alcool i se taie cu o pil special,
sau se rupe catul fiolei
-

Se introduce acul n fiol i se aspir cu grij

coninutul
Se evacueaz aerul din sering
Se schimb acul seringii.
d) Pregtirea regiunii n care se execut injecia. Tegumentul trebuie s fie indemn,
fr leziuni sau infecii (dermit, foliculit). Se dezinfecteaza locul.
n funcie de tipul de injectare se fac si alte manevre: aplicarea garoului i fixarea
venei, reperarea pulsaiilor unei artere.
e) Efectuarea injeciei propriu-zise
Bolnavul este bine s fie n clinostatism (pericol de lipotimie).
1. Injecia intradermic
Scop:
diagnostic se injecteaz diverse antigene sau alergeni care in contact cu
anticorpii din organism produc o reacie eritemopapuloasa la locul injectarii
(intradermoreactie)
terapeutic n desensibilizri
Zona de elecie faa anterioar a antebraului
Tehnic
se folosete seringa de 1 ml, ace mici, subiri, cu bizou scurt.
dezinfecia zonei respective
se introduce vrful acului paralel cu suprafaa pielii, strict intradermic i se
injecteaz 0,1 0,3 ml. La locul injectrii apare o mic papul, iar pielea ia
aspectul de coaj de portocal.

2. Injecia subcutan se face n scop terapeutic

Zona de elecie:
faa anteroextern a coapsei
faa posterioar a braului
faa lateral a toracelui
perete anterolateral abdominal
Tehnic:
se dezinfecteaz tegumentul
se prinde pielea cu indexul i policele stng pn face o cut, la baza creia
introducem acul paralel cu suprafaa zonei
3. Injecia intramuscular se face n scop terapeutic
Zona de elecie:
regiunea fesier obligatoriu cadran superoextern
regiune deltoidian
12

Page 14
faa anterioar a coapsei
Tehnic
se dezinfecteaz tegumentul
acul ataat la sering se introduce profund n masa muscular printr-o micare
brusc
se aspir puin cu seringa (pentru a verifica dac nu s-a ptruns ntr-un vas)
se injecteaz lent substana
Injecia intravenoas se face n scop diagnostic (introducere de substan de contrast)

sau terapeutic i const n introducerea substanei direct n circuitul sanguin.

Zona de elecie venele superificale de la plica cotului (n principiu se poate injecta
n orice ven superficial)
Tehnic
se aplic un garou strns moderat, care s comprime numai reeaua venoas
superifical, nct s produc staza venoas
se dezinfecteaz regiunea
cu indexul se imobilizeaz vena ce urmeaz s fie puncionat
acul montat la sering, bizoul n sus, n unghi ascuit, se introduce acul
se aspir uor (sngele ptrunde n sering)
se nltur garoul i se injecteaz substana lent sau rapid
Injecia intraarterial se face n scop explorator (arteriografii) sau terapeutic.
Se puncioneaz artera femural, artera carotid, aorta abdominal.
Injecia intracavitar se face n scop diagnostic sau terapeutic.
Injecia intraosoas - se face n scop terapeutic (perfuzii de snge la copil stern,
creasta iliac, trohanter, maleola tibial, peronier) sau pentru
anestezii intraosoase.
f. Incidente, accidente:
- neparea unui vas sanguin apare snge n sering la aspiraie. Se retrage puin acul.
- neparea unui nerv apare durere vie, intens, ce iradiaz de-a lungul nervului. Se
retrage acul.
- Hematomul postinjecional
- Ruperea acului
- Flegmonul postinjecional datorit unor defecte de asepsie sau injectrii unor
substane necrozante

- Tromboflebita iritaia lumenului venos de substan injectat intravenos

- Embolia prin injectarea de aer sau substane uleioase.
13

Page 15
TEST
1. Avantajele administrarii parenterale de substante
medicamentoase
2. Materiale necesare in efectuarea unei injectii
3. Cai de administrare a substantelor injectabile
4. Modalitati de administrare a unor categorii de substante
injectabile
5. Pregatirea seringii pentru efectuarea unei injectii
6. Injectia intradermica
7. Injectia subcutanata
8. Injectia intramusculara
9. Injectia intravenoasa
10.Incidente si accidente in efectuarea unei injectii
MANOPERE EFECTUATE IN STAGIU
NR. MANOPERA
NUME, FO
DATA SEMNATURA
1.
Injectia I.D.
2.

Injectia I.D.
3.
Injectia I.D.
4.
Injectia I.D.
5.
Injectia I.D.
1.
Injectia S.C.
2.
Injectia S.C.
3.
Injectia S.C.
4.
Injectia S.C.
5.
Injectia S.C.
1.
Injectia I.M.
2.
Injectia I.M.
3.
Injectia I.M.
4.
Injectia I.M.

5.
Injectia I.M.
1.
Injectia I.V.
2.
Injectia I.V.
3.
Injectia I.V.
4.
Injectia I.V.
5.
Injectia I.V.
14

Page 16
3. CATETERISMUL VENOS
1. Definiie cateterismul venos se defineste ca totalitatea modalitilor prin care se
asigur acces direct, disponibil n permanen i de durat, la sistemul vascular al
unui pacient .
2. Obiectivele cateterismului venos presupune instalarea unui tub de plastic n lumenul
venos, percutan sau prin denudare venoas.
Vena cateterizat poate aparine sistemului venos periferic (superficial sau
profund), sau poate fi reprezentat de una din venele cave - cateterism venos central.
3. Indicaiile cateterismului venos sunt:
- prelevarea repetat de snge de la bolnav pe parcursul unei perioade mai

lungi
- administrarea rapid sau prelungit de perfuzii i/sau transfuzii
- alimentaie parenteral
- terapie intravenoas prelungit
- msurarea presiunii venoase centrale i monitorizare hemodinamic cu
cateterul Swan Ganz
- stimularea cardiac temporar sau permanent
- hemodializ i alte tehnici de epurare extrarenal (hemofiltrare,
hemoperfuzie)
4. Tehnic - Pentru o terapie intravenoas prelungit i posibilitatea administrrii unor
volume mari de lichide, puncia venoas trebuie completat cu cateterizarea
venelor.

Dup puncionare, se introduce un cateter care s ajung ntr-o ven central,

adic proximal de ultima valvul venoas, ideal la distana de 1 cm de
vrsarea venei cave superioare in atriul drept (pentru cateterismul venos cav
superior) i imediat sub locul de vrsare al venelor renale (n cazul
cateterizrii venei cave inferioare).

Pentru aceasta se pot ataa catetere lungi, introduse prin puncionarea venelor
periferice (ale plicii cotului, vena safen intern, vena femural), sau catetere
scurte, cnd accesul venos este n vecintatea venei cave (puncia venei
subclaviculare, venei jugulare interne sau externe, trunchi brahiocefalic).

Se poate plasa cateterul la jumtatea drumului dintre periferie i vena cav

superioar, cu vrful cateterului la jonciunea dintre vena axilar i vena

subclavicular, apreciindu-se c astfel sunt preluate toate funciile unui
cateterism venos central.
a) Puncionarea venelor periferice
15

Page 17
Cea mai facil modalitate de acces intravenos este puncia venoas, urmat sau nu de
cateterism venos.
Se utilizeaz:
- ace de oel tip Luer
- canule scurte din teflon
- truse catetere
- trusa de perfuzie
Loc de elecie
- venele dorsale ale minii
- vena cefalic spre partea radial a antebraului
- vena bazilic spre partea ulnar a antebraului
- vena median a antebraului
- venele dorsale ale piciorului
Puncionarea - cateterizarea venelor cefalic i bazilic
Locul de elecie pentru puncie este plica cotului.
Materiale necesare
- soluie antiseptic, ac, a pentru fixarea cateterului
- tampoane

- mnui sterile
- ac puncie din oel sau teflon cu mandren
- cateter de circa 50 cm
- trus de perfuzie, substane perfuzabile
Tehnic
- se aplic garoul n treimea inferioar a braului
- degresarea i dezinfecia regiunii plicii cotului
- se stabilizeaza vena cu indexul sau policele mainii stangi
- puncionarea venei cu ac gros conectat la sering
- se desface garoul dup puncionare i se introduce cateterul prin lumenul
acului n ven (de preferat vena bazilic care are diametrul mai mare i se
continu cu vena axilar)
- se scoate acul de puncie din ven i se conecteaz cateterul la trusa de
perfuzie
- fixarea cateterului la piele
- control radiologic pentru verificarea poziiei cateterului

Cateterizarea venei jugulare externe

Locul de elecie este la jumtatea distanei dintre unghiul mandibulei i
clavicul
- Poziia bolnavului n decubit dorsal, n Trendelenburg (15 - 20) cu capul
rotit n partea opus
- Anestezie local cu xilin 1%
- Se stabilizeaz i comprim vena cu indexul i policele minii stngi
16

Page 18
- Cu mna dreapt se inser canula de teflon prin tegument i ven, ca la orice
puncie venoas i se introduce cateterul care se adapteaz la trusa de
perfuzie
Cateterizarea venei subclaviculare
Locul de elecie variaza functie de tipul de abord infraclavicular sau
supraclavicular
- Poziia bolnavului n decubit dorsal, cu umerii relaxai i braele ntinse pe
lng corp, capul flectat n direcie opus
- Anestezie local cu xilin 1%
abord infraclavicular la unirea 1/3 interne cu cea mijlocie a claviculei
- acul de puncie adaptat la sering se introduce
sub un unghi de 15 medial i ascendent ntre
clavicul i prima coast
- se aspir uor, n permanen. Cnd se ptrunde
n ven, va veni snge abundent
- se introduce cateterul i se adapteaz la trusa de
perfuzie
abordul supraclavicular puncia se face la vrful unghiului format de
faa superioar a claviculei cu limita lateral a
inseriei muchiului sternocleidomastoidian sub
un unghi de 45

 Cateterizarea venei jugulare interne

Locul de elecie se poate utiliza abordul medial sau lateral
- Poziia bolnavului n decubit dorsal, n uor Trendelenburg (20) cu capul
flectat posterior i rotit spre partea opus
- Anestezie local cu xilin 1%
abordul median se identific triunghiul format de cele dou inserii ale
muchiului sternocleidomastoidian i clavicul. Vena se
gsete posterior fa de marginea medial a fascicului
clavicular. Artera este situat medial de ven.
- acul se introduce n jos i lateral n direcia mameleonului
de aceai parte sub un unghi de 45. Cu celalat mn se
palpeaz i protejeaz artera carotid.
abordul lateral acul se introduce la marginea lateral a muchiului
sternocleidomastoidian, la 5 cm deasupra claviculei sub un
unghi de 30 - 40 fa de tegument, de sus n jos i din
afar spre nuntru, traversnd muchiul
sternocleidomastoidian.
Cateterizarea venei femurale
Locul de elecie se repereaz pulsaiile arterei femurale sub ligamentul
inghinal. Vena femural se gsete medial de artera femural
Poziia bolnavului n decubit dorsal
-

Anestezie local cu xilin 1%

17

Page 19
acul se introduce la 1 2 cm sub arcada crural i la 1
cm medial fat de artera femural protejat cu
indexul minii stngi, orientat oblic ascendent sub
un unghi de 45 fa de tegument.
Descoperirea chirurgical a venelor periferice
Denudarea venoas asigur accesul la sistemul venos cnd puncia
cateterismul percutan nu sunt posibile. Venele cele mai des abordabile sunt:
vena bazilic superior de plica cotului
vena cefalic n anul deltopectoral
vena safen intern n triunghiul Scarpa sau la nivelul gleznei,
anterior de malela tibial
Materiale necesare
soluie antiseptic, tampoane, mnui sterile, cmpuri
soluie anestezic xilin 1%
-

bisturiu, foarfec, pense, deprttoare, portac, ace, fire de sutur

catetere, trus de perfuzie, soluie perfuzabil
Tehnic
dezinfecia regiunii
anestezie local cu xilin 1%
incizie paralel cu plica cotului la 2 3 cm superior de condilul
medial
se izoleaza vena pe o lungime de 2 3 cm
se trec dou laturi de a i se ridic vena
se secioneaz parial vena i se introduce cateterul n sens
ascendent
se leag captul distal al venei i cel proximal pe cateter
sutura breei cutanate
5. Complicaii
- Obstrucia cateterului survine n 14 25% din cazuri
- Malpoziia vrfului cateterului (avansarea cateterului n sistemul venelor

jugulare)
- Tromboza i tromboflebita datorit iritarii peretelui venos de ctre cateter
- Infecia bacterian sursa contaminrii bacteriene fiind de la tegument, cateter,
trusa de perfuzie, soluiile perfuzabile
- Embolia gazoas survine fie n momentul debranrii seringii i introducerii
cateterului, fie n momentul montrii trusei de perfuzie, cateterul fiind plin cu
aer
- Pneumotoraxul - la cateterismul venei subclaviculare, sau al jugularei interne
- Hidrotoraxul
- Cateterizarea arterei carotidiene (la vena jugular intern)
- Lezarea nervilor, limfaticelor
- Hematoame, sngerare
18

Page 20
TEST
1. Indicatiile cateterismului venos
2. Cateterizarea vv. Cefalica si bazilica
3. Cateterizarea vv. Jugulara externa
4. Cateterizarea vv. Subclaviculara
5. Cateterizarea vv. Jugulara interna
6. Cateterizarea vv. Femurale
7. Descoperirea chirurgicala a venelor periferice
8. Complicatiile cateterismului venos
MANOPERE EFECTUATE IN STAGIU

NR
MANOPERA
NUME, FO
DATA SEMNATURA
1. Cateterizare v.
cefalica, bazilica
2. Cateterizare v.
cefalica, bazilica
3. Cateterizare v.
cefalica, bazilica
4. Cateterizare v.
cefalica, bazilica
5. Cateterizare v.
cefalica, bazilica
1. Cateterizare v.
subclavie
1. Cateterizare v.
jugulara interna
1. Cateterizare v.
femurala
19

Page 21
4. PANSAMENTE I BANDAJE
1. Definiii

Pansamentul reprezinta totalitatea mijloacelor si metodelor care realizeaza

protectia unui tesut sau organ fata de actiunea agresiva a diversilor agenti.
Pansamentul chirurgical reprezinta actul prin care se realizeaza si se mentine asepsia unei
plagi, n scopul cicatrizarii ei.
Pansamentul este reprezentat de o bucata de tifon care se aplica pe o plaga, cu
scopul de a preveni contaminarea sau de a opri sangerarea. Ideal, pansamentul este
realizat din tifon steril, insa in lipsa acestuia se poate utiliza orice material textil, cu
conditia sa fie curat.
Bandajul este fasa (in lipsa acesteia orice alt material) cu care se fixeaza
pansamentul la nivelul plagii. Bandajul - Fasa reprezinta o banda de tifon, pnza sau
tesatura elastica, de latime si lungime diferita n functie de regiunea pe care o acopera si
ntinderea pansamentului. n general, latimea unei fesi trebuie sa fie aproximativ egala cu
diametrul regiunii pe care o nfasa (5-20 cm).
Inainte de aplicarea unui pansament, se face toaleta si dezinfectia tegumentelor
din jurul plagii si apoi a plagii; se vor indeparta corpii straini superficiali (nu si corpii
straini penetranti).
2. Obiective.
Conditiile unui bun pansament:
sa fie facut n conditii aseptice;
sa fie absorbant;
sa fie protector;
sa nu fie dureros;
sa fie schimbat la timp.
3. Indicaii.
a. Indicatiile unui pansament sunt:

 pansament protector: pe plagi care nu secreta si nu sunt drenate

pansament absorbant: pe plagi drenate sau secretante
20

Page 22
pansament compresiv: pe plagi sngernde (scop hemostatic), pentru
imobilizarea unei regiuni, pentru reducerea unei cavitati superficiale dupa
punctionare; se realizeaza fixare cu fesi n cadrul unui bandaj;
pansament ocluziv: pentru plagi nsotite de leziuni osoase (acoperire a plagii cu
comprese si vata, peste care se aplica un aparat gipsat).
pansament umed (priessnitz alcoolizat, cloraminat).
b. Indicatii unui bandaj sunt:
fixare a pansamentului n regiuni n care plasturele adeziv nu si atinge scopul (extremitati, regiune cefalica, plagi periarticulare);
fixarea pansamentelor unor plagi situate n regiuni supuse traumatismelor n
timpul activitatii (mna, picior);
efectuarea unui pansament compresiv;
imobilizare temporara a unor traumatisme ale membrelor (entorse, luxatii,
fracturi).
Principii de efectuare a unui bandaj:
punctul de plecare si de terminare trebuie sa fie la distanta de plaga;
la membre, nfasarea se ncepe de obicei de la extremitate spre radacina (n sensul
circulatiei de ntoarcere); la mna, picior se ncepe dinspre proximal spre distal
(prin benzi de fixare);
sa acopere n ntregime pansamentul;

 sa fie elastica (sa nu jeneze circulatia) - pe traiectul vaselor mari se aseaza peste
un strat de vata;
sa nu produca dureri (zonele iritate, nervii sa nu fie comprimate exagerat)
sa permita miscarile articulatiilor peste care trece.
4. Tehnic
Materiale necesare:
1. Substante antiseptice - realizeaza curatirea si dezinfectia plagii si a tegumentelor din
jur:
alcool
tinctura de iod
apa oxigenata
cloramina
betadina
acid boric
21

Page 23
2. Materiale care realizeaza protectia plagii trebuie sa fie usoare, sa nu fie iritante
pentru tegumente, sa se poata steriliza, sa aiba putere absorbanta, sa se opuna patrunderii
germenilor din afara, sa realizeze o compresiune elastica a plagii:
comprese din tifon (pnza rara de bumbac): capacitate de absorbtie
mai mica dect a vatei;
vata hidrofila (bumbac prelucrat si degresat)
3. Mijloace de fixare:
galifix (mastisol) - solutie de colofoniu

 leucoplast (se aplica pe tegument ras si degresat; este impermeabil

pentru aer);
bandaj - realizeaza nfasarea chirurgicala
4. Instrumentar chirurgical. pense, foarfece
5. Alte materiale:
benzina, neofalina, acetona: realizeaza degresarea tegumentului
(necesare pentru ndepartarea galifix-ului de pe tegument);
unguente: protectia tegumentelor din jurul unei plagi secretante
cutaden, dermazin, jecolan, jecozinc, tetraciclina.
mesa - banda sterila de tifon utilizata cel mai frecvent n scop
hemostatic, dar si pentru a permite eliminarea secretiilor dintr-o plaga
sau cavitate n care este introdusa mesa;
aleze - bucati mari de pnza, inextensibila, cu rol de a solidariza o
regiune operatorii (plaga operatorie abdominala mare la pacient obez)
Tehnica efectuarii unui pansament implica mai multi timpi:
pregatirea medicului pentru pansament (manusi sterile, servire de
catre asistenta cu instrumentele necesare);
dezlipirea vechiului pansament, ndepartarea vechiului pansament (cu
blndete, eventual dupa umezire cu apa oxigenata, cloramina
curatirea si dezinfectarea tegumentelor din jurul plagii, centrifug cu un
tampon de vata sterila mbibat cu alcool, iod
tratamentul plagii - n functie de natura sa si momentul evolutiei:
- plagi operatorii cu evolutie aseptica: nu necesita tratament
special, n afara de scoaterea tuburilor de dren, a firelor sau
agrafelor;

- plagi secretante: necesita curatire (spalare cu solutie antiseptica,

excizie a tesuturilor mortificate),
- evacuare a colectiilor (seroame, hematoame): scoatere a 1-2 fire
sau deschiderea plagii cu un stilet butonat sau o pensa
- colectii purulente: deschidere larga, spalarea si drenarea plagii
- plagi accidentale: curatare de resturi vestimentare sau telurice,
debridare, regularizare, lavaj antiseptic, eventual suturare;
22

Page 24
protectia plagii: stratul de comprese trebuie sa depaseasca marginile
plagii, iar grosimea sa nu fie mai mare de 1-2 comprese (pentru a
realiza o buna capilaritate);
fixarea pansamentului: galifix, leucoplast, fesi.
Tehnica efectuarii unui bandaj:
membrul sau regiunea care urmeaza a fi bandajata se aseaza in pozitia
care va trebui mentinuta dupa pansament
rola de tifon se tine cu mana dreapta iar capatul liber cu mana stanga si
se bandajeaza de la stanga la dreapta (in sensul acelor de ceasornic) si
de jos in sus, fara a se desfasura tifonul in aer
se incepe bandajarea cu 2-3 ture de fasa suprapuse pentru fixare, iar
apoi se vor aplica ture de fasa de jos in sus, fiecare tura acoperind
jumatatea de fasa anterioara
se termina tot prin 2-3 ture de fasa de fixare; fixarea se realizeaza
astfel deasupra si dedesubtul plagii, niciodata pe plaga; de asemenea

legarea bandajului la final nu se face in dreptul plagii

daca nu este necesara realizarea hemostazei bandajul nu trebuie sa fie
foarte strans.
Tipuri de bandaje
bandajul circular: se aplica cateva ture de fasa circular, la nivelul
zonei afectate; acest tip de bandaj se utilizeaza si la realizarea
hemostazei
bandajul incrucisat sau in forma de "8": se aplica 1-2 ture circulare
iar apoi urmatoarele ture de fasa se aplica oblic, in forma cifrei 8, dand
in final aspectul de "spic de grau"; este utilizat pentru bandajarea
articulatiilor, regiunii occipitale, gatului, antebratului, pieptului
23

Page 25
bandajul in forma de spirala: se incepe cu 2-3 ture de fixare apoi sub
forma de spirala, cu acoperirea turei precedente la 2/3; se foloseste la
traumatismele cutiei toracice, abdomenului, mainilor, picioarelor,
degetelor.
pansamentul cu cornisor: cornisorul este o bucata de fasa sau panza
in forma triunghiulara, care se poate folosi si la imobilizarea
membrului superior in cazul fracturilor; se foloseste la bandajarea
minilor, picioarelor, corpului
pansamentul toracelui sau abdomenului: se aplica pe peretele
abdominal sau toracic pansamente de dimensiuni mai mari decat plaga,
care se fixeaza cu ajutorul unor benzi de leucoplast pe patru laturi ca o

rama de tablou; daca este vorba de o plaga toracica penetranta se va

fixa doar cu pe trei laturi, a patra ramanand nefixata pentru a functiona
ca o supapa; in cazul plagilor abdominale eviscerate se va folosi
pansament umed
capelina: este bandajul clasic al capului, care se realizeaza cu fasa,
incepand cu 2 ture circulare trecute pe frunte, deasupra sprancenelor si
pavilioanelor urechii, dupa care se trece succesiv dinspre radacina
nasului si spre ceafa, de mai multe ori, pana cand acopera tot capul; la
sfarsit capetele feselor se fixeaza cu cateva ture circulare.
pansament tip "Hipocrat": se aplica o banda de tifon de aproximativ
1 m. pe cap, astfel incat capetele sa treaca inaintea pavilioanelor
urechilor si sunt tinute suspendate; cu un alt tifon se efectueaza 2-3
24

Page 26
ture circulare de fixare fronto-occipitale; ajungand pina la banda 1 de
tifon, tensionat se face o tura in jurul ei si se indreapta tifonul 2 la
regiunea opusa, pina cind se acopera uniform tot capul; capatul fasiei
se fixeaza de banda de tifon terminata, iar capetele tinute in jos, se
leaga sub barbie.
pansamentul de tip "capastru": se fac 2-3 ture de fixare in jurul
capului cu tifonul, apoi se trece la regiunea occipitala, si se fac cateva
ture mandibula-gat-occipital; de la mandibula se infasoara apoi in sus,
vertical spre cap, pe linga ureche, regiunea parietala, se trece tifonul
peste cap si coboara in jos spre mandibula, trecand pe sub ea inapoi

spre regiunea occipitala, la spate; de la regiunea occipitala, pe la

spatele urechii tifonul revine la cap, facand din nou 2-3 ture orizontale
de fixare pe frunte; toata procedura se repeta 2-3 ori, sau pina cand nu
se termina tifonul
aplicarea pansamentului pe nas, barbie si toata fata, de tip
"prastie": tifonul cu o lungime de 60-70 cm si o latime ce acopera
toata suprafata necesara, se despica la ambele capete, prin mijloc,
astfel incat sa ramana la mijloc o bucata intreaga de 10-15 cm
lungime, care se va aplica pe locul lezat; pe plaga se aplica o fasa
sterila, se acopera cu bucata netaiata de tifon si capetele de sus se leaga
la spate la ceafa, iar capetele de jos - la spate pe varful capului, in asa
mod ca sa nu alunece in jos
pansament pe ochi:
- ochiul drept: se fac 2 ture de fixare in jurul capului, pe frunte, prin
regiunile fronto-occipitala, impotriva acelor de ceasornic (pentru
ochiul drept); din spate se coboara tura in jos si se trece sub pavilionul
urechii peste obraz si ochiul drept; apoi iar se efectueaza o tura de
sustinere in jurul capului si se repeta turul precedent
- ochiul stang: in caz de aplicare pe ochiul stang directia turelor este
inversa - dupa acele de ceasornic
- ambii ochi: in caz de aplicare pe ambii ochi, se randuiesc turele de
pansament mai intai pe ochiul drept apoi pe cel stang.
25

Page 27

TEST
1. Conditii ce trebuie indeplinite de un pansament
2. Indicatiile de realizare a unui pansament
3. Indicatiile de realizare a unui bandaj
4. Materiale necesare in realizarea unui pansament
5. Tehnica efectuarii unui pansament
6. Tehnica efectuarii unui bandaj
7. Enumarati principalele tipuri de bandaje
MANOPERE EFECTUATE IN STAGIU
NR. MANOPERA
NUME, FO
DATA SMNATURA
1. PANSAMENT
2. PANSAMENT
3. PANSAMENT
4. PANSAMENT
5. PANSAMENT
6. PANSAMENT
7. BANDAJ
8. BANDAJ
9. BANDAJ
26

Page 28
1

0.
BANDAJ
27

Page 29
5. SONDAJUL GASTRIC SI DUODENAL
1. Definiii - sondajul reprezint introducerea unei sonde sau cateter de cauciuc sau
material plastic, prin cile naturale, ntr-o cavitate natural a organismului.
Sondajul gastric reprezinta introducerea unui tub de cauciuc (sonda Faucher) sau
polietilen (sonda Einhorn) prin faringe i esofag in stomac
5. Obiective. Scop sondajul gastric se poate efectua in scop:

explorator: recoltarera produselor cavitii sondate (gastrica) in vederea

efecturii examenelor de laborator

terapeutic:
- evacuarea coninutului cavitii sondate
- introducerea unor substane medicamentoase
- hidratare
- alimentare
- curarea cavitii de substane duntoare organismului introduse
accidental
Principii de respectat: instrumentele folosite pentru sondaje i splturi trebuie
sa corespund unor criterii generale, astfel:

suprafaa instumentelor s fie neted, pentru a nu leza mucoasele

materialul din care sunt confecionate s fie rezistent pentru a nu se rupe n

cursul manoperei

vrful sondelor s fie bont pentru a nu produce leziuni ale canalelor

sau conductelor prin care sunt introduse i pentru a nu forma ci
false

respectarea regulilor de asepsie

in cazul splturilor, cantitatea de lichid trebuie sa fie ntotdeauna mai mic

dect capacitatea organului splat

este interzis introducerea lichidului de splat sub presiune

coninutul evacuat prin sondaje si splturi se inspecteaza i se noteaz in

foaia de observaie
6. Tehnic

Materiale necesare:
- de protecie a personalului sanitar :orturi, mnui
- sterile: sonda , 2 seringi de 20 ml, eprubete sau recipienti pentru recoltare
- nesterile: tvi renal, pahar cu ap sau ceai, recipiente de colectare
- medicamentele de introdus

28

Page 30
Pregtirea psihica a pacientului: explicarea pe scurt a scopului i realizarea
sondajului
Efectuarea sondajului:

pacient aezat pe scaun cu sptar, cu spatele drept

se aeaz tvia renal sub brbia pacientului pentru colectarea salivei

lubrefierea sondei

medicul st n partea dreapt a pacientului, fixeaz cu mna stng capul

bolnavului

prinderea sondei cu mna dreapt (cu mnui sterile, ca un creion)

pacientul deschide gura, respir adnc, se introduce sonda pe peretele

posterior al faringelui, ct mai aproape de rdcina limbii, invitnd bolnavul
s nghit. Prin deglutiie sonda ptrunde n esofag i este mpins foarte
atent spre stomac (la 40-50 cm de arcada dentar)

verificarea poziiei sondei prin aspirarea

fixarea sondei

aspirarea coninutului i prelevarea de probe

extragerea blnd a sondei, dup pensarea acesteia

Variante:
a)
sondaj nazo-gastric:
- se face cu sonde mai subiri
- sonda poate fi lasat pe loc o perioad mai lung
- nu se efectueaz n caz de patologie ORL (polipi, deviaie de sept,
hipertrofia cornetelor)
b)
form particular este introducerea sondei Blackmore n scop hemostatic
(varice esofagiene rupte)
Observaii:

la pacienii incontieni la care se face sondajul gastric se urmrete

respiraia, culoarea feei,

verificarea poziiei sondei se face prin introducerea captului distal ntr-un

pahar cu ap (apariia bulelor arat ptrunderea n cile aeriene).
29

Page 31

SONDAJUL DUODENAL
Definiie: introducera sondei dincolo de pilor, realiznd o comunicare ntre duoden i
mediul exterior
Obiective. Scop:

explorator:

extragerea coninutului duodenal format din coninutul

gastric, bil (A,B,C), suc pancreatic i secreie proprie

evidenierea unor boli parazitare ale duodenului sau cilor biliare

terapeutic
drenarea cilor biliare si introducerea unor medicamante care au
aciune direct asupra ficatului, a cilor biliare sau tubului digestiv.
Acestea vor aciona fie local, fie se vor resorbi prin pereii intestinali,
ajungind prin vena port in ficat i apoi eliminate prin cile biliare
alimentaie artificial: introducerea de lichide hidratante i alimente
lichide n tubul digestiv al pacienilor aflai n imposibilitatea de a se
alimenta
aspiraia continu: n cazul ocluziilor sau subocluziilor, postoperator,
pentru decomprimarea tubului digestiv

Alte utilizri :
- se verific totodat permeabilitatea cilor biliare
- se pot localiza procese patologice hepatobiliare prin separarea bilei
veziculare de cea hepatic din coninutul duodenal
- analiza sucului pancreatic urmarete dozarea enzimelor din oninutul
lui
Pregtiri: ca la sondajul gastric
Efectuarea sondajului duodenal:

primii pai ca la sondajul gastric, pna sonda ajunge in stomac

se aeaza pacientul in decubit lateral drept cu trunchiul uor ridicat i

capul mai jos, coapsele flectate pe bazin

se mpinge uor sonda spre pilor pna la marcajul de 60 cm

se continu introducerea sondei cu rbdare i atenie concomitent cu

aciunea de nghiire a ei de ctre pacient (1-2 cm la 3-5 minute)
- cnd diviziunea 75 cm se afl la arcada dentar, oliva sondei a ajuns n
duoden (dup circa 60- 90 minute de la ptrunderea ei n stomac)

verificarea poziiei sondei - dac nu se scurge bila, se verific dac sonda a

ajuns n duoden sau dac s-a ncolacit n stomac - se insufl 60 ml aer prin
30

Page 32
sondi apoi se aspir dupa 1 minut; dac sonda este n duoden, se
recupereaz mai puin de 20 ml

verificarea radiologic a poziiei sondei

extragerea sondei se face dup insuflarea unei cantiti mici de aer (sonda
trebuie pensat)
Captarea bilei:

dup 60-90 de minute de la ptrunderea sondei n stomac, la captul liber

al sondei apare bila A, coledocian, de culoare galben-aurie, care se
colecteaz ntr-o eprubet

se introduc 40 ml de soluie de sulfat de magneziu 33% steril, la

temperatura camerei, pentru a favoriza drenarea bilei veziculare,
nchiderea sondei prin pensare - dup 15-20 de minute se deschide sondai
se colecteaza 30-40 ml de bil vscoas de culoare nchis-castanie - bila
B, vezicular

dup evacuarea bilei B se colecteaz bila clar care provine direct din ficat
- bila C, hepatic
7. Incidente. Accidente.

grea i vrsturi: combtute prin anestezia cu spray de xilin a faringelui

posterior

ptrunderea n laringe: apare tuse, congestia feei, cianoza - se scoate

sonda

nfundarea sondei - se introduce ser fiziologic sau aer cu ajutorul seringii

sonda ramne ncolcit n stomac

sindrom de aspiraie cu bronhopneumonie

imposibilitatea drenrii bilei cauzat de un obsatcol funcional (spasmul

sfincterului Oddi) sau anatomic

sindrom Mendelssohn: bronhopneumonie de aspiraie

31

Page 33
TEST
1.
Obiectivele pentru care se pot efectua sondajele gastrice
2. Principii ce trebuie respectate in efectuarea unui sondaj
3. Tehnica efectuarii sondajului gastric
4. Obiectivele pentru care se pot efectua sondajele duodenale

5. Tehnica efectuarii sondajului duodenal

6. Incidente si accidente ce pot aparea in efectuarea unui sondaj
MANOPERE EFECTUATE IN STAGIU
NR. MANOPERA
NUME, FO
DATA SEMNATURA
1. SONDAJ
GASTRIC
2. SONDAJ
GASTRIC
3. SONDAJ
GASTRIC
4. SONDAJ
GASTRIC
5. SONDAJ
GASTRIC
32

Page 34
6. SONDAJUL VEZICII URINARE
6. Definiie manopera prin care se realizeaz evacuarea vezicii urinare, cu ajutorul
unei sonde.
7. Obiectivele - Sondajul vezicii urinare are drept scop:
evacuarea vezicii urinare n cazurile n care acest lucru nu se
poate efectua fiziologic

 n cazul unor intervenii chirurgicale (n special pe micul

bazin) sau explorri endoscopice
evacuarea produselor patologice (cheaguri sanguine, corpi
strini)
prevenirea complicatiilor la pacientii cu incontinenta urinara
monitorizarea precis a diurezei
8. Indicaii :
retentia acuta de urina
intervenii chirurgicale n micul bazin, perineu, interventii
chirurgicale de durata
dup explorarea instrumental a vezicii urinarei a cilor
urinare (cistoscopie, ureteroscopie)
dup manevre terapeutice (litotriie extracorporeal)
cateterizare cu bujii filiforme sau cistostomie temporara)
rupturi traumatice ale uretrei, pentru evitarea formrii de ci
false
evacuarea produselor patologice (cheaguri sangvine, corpi
strini)
la bolnavii comatoi
la pacienii la care este important monitorizarea balanei
hidro-electrolitice.
Msurarea diurezei obinute prin sondaj vezical se face la intervale diferite de
timp:
din or in or: la cazurile cu oligurie
la 12 ore: cu msurarea osmolaritaii, glicozuriei, corpi

cetonici i snge
la 24 de ore: pentru determinarea clearance-ului creatininei,
msurarea electroliilor, fosfailor i substanelor toxice (in
intoxicaii), amilazelor urinare (pancreatita)
9. Tehnica
33

Page 35
Materiale necesare
sonde uretrale sterile de diverse tipuri i dimensiuni
mnui sterile
comprese sterile i soluii antiseptice
ulei de parafin sau glicerin sterile necesare pentru lubrefierea sondelor
pungi sterile pentru colectarea urinii
sering i ser fiziologic (20-30 ml) pentru umplerea balonului sondelor, dar i
pentru controlul permeabilitii sondei, splturi, aspirarea cheagurilor din
vezica urinar
Tipuri de sonde:
a) FOLEY: simple ( 2 canale) sau cu canal suplimentar pentru lavaj vezical prezint:
un canal pentru evacuarea urinii: se conecteaz la punga colectoare
un canal pentru umflarea balonaului pentru prevenirea ieirii sondei
(cu volume diferite de la 5 la 30 ml)
-

+/- canal suplimentar pentru lavaj vezical

b) NELATON: nu au balona de fixare
sunt mai rigide
folosite pentru sondajul de scurt durat sau in cazurile in care nu se
reuete cateterizarea cu sonde Foley (ex: adenom de prostata)
c) SONDE CU MANDREN
au in componen un mandren metalic
pot crea ci false
folosite mai rar
Condiii de efectuare
Sondajul vezicii urinare trebuie privit ca un act chirurgical,
respectndu-se regulile de asepsie i antisepsie
Tipul de sond i grosimea ei se aleg n funcie de uretra ce
trebuie cateterizat, sex, vrst (adenom de prostat la brbai)
Manevra de introducere a sondei trebuie s fie executat cu
blndee
Golirea vezicii se face lent, progresiv pentru evitarea apariiei
hemoragiei ex vacuo
Poziia bolnavului este n decubit dorsal
Tehnic

La brbat - se decaloteaz glandul, se spal i se dezinfecteaz glandul i meatul

urinar
- se lubrefiaz sonda
- se introduce n meatul urinar, cu blndee, penisul fiind inut cu
mna stng la zenit pentru a elimina una dintre curburile uretrei.
Cnd sonda ajunge la bulbul uretrei, penisul se basculeaz n jos spre
coapse, apoi se impinge sonda pn ajunge n vezica urinara i vine
urin
34

Page 36
- se umfl balonaul sondei i se trage sonda cat permite
- se evacueaz urina lent, eventual cu pensarea sondei (dup evacuarea
a 150 200 ml) pentru 1 2 minute.
La femeie - poziia este pe masa ginecologic sau n decubit dorsal cu membrele
inferioare flectate i desfcute
- cu mna stng se desfac labiile i se dezinfecteaz vulva i meatul
urinar
- se introduce sonda n meat i se mpinge cu blndee pn ajunge n
vezica urinar
Uneori meatul urinar se poate deschide pe peretele vaginal anterior ceea
ce necesit introducerea unei valve nguste pentru a putea efectua
cateterizarea meatului urinar.
35

Page 37
Sondajul vezicii urinare se poate efectua si pentru evacuarea urinii din vezica
urinar i scoaterea imediat a sondei sau cu lsarea temporar a sondei n vezica urinar.
10. Rezultate - cateterizarea uretrei permite evacuarea vezicii urinare (globul vezical
este dureros pentru bolnav), permite monitorizarea diurezei bolnavului n scopul unei
reechilibrri corecte i urmrirea funciei renale.
11. Incidente, accidente
sonda nu mai progreseaz de la un anumit nivel datorit unor
stricturi uretrale, adenom de prostat sau creearea unei ci
false (vine snge pe sond). n cazul stricturilor se
cateterizeaz uretra cu bujii filiforme sau se face puncia
suprapubian a vezicii urinare. n adenomul de prostat se
ncearc cateterizarea cu o sond Tieman subire sau puncie
suprapubian.
sngerarea uretrei n timpul manevrelor de introducere a
sondei arat formarea unor ci false. Se va ncerca
cateterizarea cu o sond mai groas, cu blndee sau puncia
vezicii urinare
hemoragia ex vacuo la sfritul golirii vezicii urinare; se
evit golind lent vezica urinar
frisoanele, febra se datoreaz infeciei urinare i necesit
tratament antibiotic n funcie de sensibilitatea germenilor
36

Page 38

TEST
1. Obiectivele sondajului vezicii urinare
2. Indicatiile sondajului vezicii urinare
3. Materiale necesare in efectuarea sondajului vezicii urinare
4. Descrieti tehnica efectuarii sondajului vezicii urinare la barbat
5. Incidente si accidente ce pot surveni in sondajului vezicii urinare
MANOPERE EFECTUATE IN STAGIU
NR. MANOPERA
NUME, FO
DATA SEMNATURA
1. SONDAJ V.U.
2. SONDAJ V.U.
3. SONDAJ V.U.
4. SONDAJ V.U.
5. SONDAJ V.U.
37

Page 39
7. SPLTURI
1. Definiie spalatura reprezinta metoda prin care, ntr-un organ cavitar sau ntr-o
regiune cavitar, se realizeaz, n primul timp introducerea din exterior a unei
cantiti de lichid urmat, n al doilea timp, de evacuarea n exterior a lichidului i
a materialului biologic dizolvat sau preluat mecanic de ctre acesta.
Spltura este o metod care nu se poate realiza dect secundar unui sondaj.
2.

Clasificarea splturilor:
n funcie de localizare:
Spltura auricular ( a conductului auditiv extern)
Spltura ocular (conjunctival)
Spltura buco-faringian
Spltura esofagian
Spltura gastric
Spltura intestinal (clisma)
Spltura vezical
Spltura vaginal
Spltura nazal
Spltura pleural
3.
Obiective. Importana manoperei. Scop
n funcie de scopul urmrit, splturile pot fi:
- Terapeutice
- Diagnostice
I. Spltura auricular (a conductului auditiv extern)
Scop terapeutic:
ndeprtarea dopurilor de cerumen i a corpilor strini
ptruni accidental sau voluntar (la persoane fr discernmnt) n conductul
auditiv extern.
uneori, n otita medie supurat cu membran

timpanic perforat, se pot efectua splturi terapeutice i pe aceast cale.

Are urmtoarele contraindicaii:
Membrana timpanic perforat
Patologie acut a membranei timpanice i a elementelor conductului auditiv
extern (otite acute externe, infecii tegumentare ale vestibulului, furuncule, etc)
Materiale necesare :
materiale de protectie
38

Page 40
seringa Guyon
lichid de spalatura
substante pentru dizolvarea dopului de cerumen, sau pentru favorizarea extragerii
corpului strain
tavita renala
comprese sterile
Tehnica:

se pregatesc materialele necesare

se aseaza pacientul in pozitie sezinda, pe scaun si se protejeaza cu o musama
se verifica temperatura solutiei (37 C) si se aspira in seringa Guyon
pacientul deschide gura, se trage pavilionul urechii inapoi si in sus pentru a largi
conductul auditiv
se introduce amboul seringii in conductul auditiv atit cit se vede cu ochiul liber si
se injecteaza lichidul spre peretele postero-superior si se asteapta evacuarea.
Lichidul se introduce fara presiune deoarece pot sa apara tulburari vestibulare sau
perforarea timpanului
se repeta tehnica pina se elimina corpul strain sau lichidul de spalatura este curat .
II. Spalatura oculara
Scop terapeutic:
afectiuni inflamatorii
secretii conjunctivale
corpi straini
Materiale necesare:

recipient picurator
comprese sterile
tavita renala
solutie pentru spalatura - soluie de ser fiziologic, soluie acid boric, soluie de Vit.
A, lacrimi artificiale, unguent oftalmic
materiale de protectie, manusi de unica folosinta
Tehnica :
pacientul in decubit cu capul uor intors spre ochiul care va fi splat primul
se indeparteaza secreiile sau crustele aderente de gene/pleoape prin tergere
uoar de la comisura extern spre cea intern folosind un tampon steril imbibat in
ser fiziologic
se repeta procedura i pentru celalalt ochi inclinand uor capul
se instileaza lacrimi artificiale sau unguent oftalmic
rugam pacientul s inchid ochii i apoi aplicai soluie de Vit. A pe pleoape,
protejand astfel pielea fragil

pentru a menine ochii umezii, aplicai un pansament steril imbibat in

ser fiziologic i fixaii cu band adeziv; pansamentul se va schimba frecvent
39

Page 41
III. Spltura gastric
Scop terapeutic: golirea coninutului gastric i curarea mucoasei gastrice de elemente
patologice restante la acest nivel. Se face n urmatoarela situaii:
in ingestii accidentale sau voluntare de substane toxice (diluare + neutralizare +
evacuare)
in staze gastrice prelungite nsoite sau nu de dilataie gastric i procese
fermentative (stenoze pilorice);
in pregtirea preoperatorie - n intervenii pe stomac sau n cazul unei anestezii
generale la un pacient cu coninut gastric abundent
in perioada postoperatorie, la pacientii cu interventii laborioase, la care apare
ileusul dinamic si varsaturile sau in dilataii gastrice acute postoperatorii.
Scop diagnostic: obinerea unor produse patologice din stomac, n cazul:
analizei biochimice a unei substane ingerate accidental, voluntar sau n cursul
unui act criminal

unor infecii specifice ( bacilii Koch din TBC)

Are ca i contraindicaii situaiile n care:
1. peretele gastric subminat patologic se poate fisura n cursul manoperei:
Ulcere sau cancere gastrice cu suspiciune de perforatie
Interval mai mare de 2-3 ore de la ingestia de substane chimice caustice.
2. compresiunea realizat la nivelul cavitii toracice de ctre stomacul dilatat conduce la
complicaii de vecintate pentru pacienii:
cu tuberculoz pulmonar avansat sau n evoluie
cu insuficien respiratorie de diverse cauze
cu insuficien cardiac decompensat
cu anevrisme de vase mari la emergen
Materiale necesare :
sonda gastrica de dimensiuni adecvate varstei
seringi sterile
manusi sterile
recipient cu lichid pentru spalatura (apa sterila la nou-nascut si la
sugar )
recipient pentru depozitarea lichidului gastric

 palnie
pense hemostatice
antidot
lubrefiant steril pentru sonda
leucoplast
material pentru dezinfectia mainilor
material pentru protectia patului si lenjerie de pat
40

Page 42
Tehnica:
prima conditie este sa ne asiguram de permiabilitatea oro faringo -esofagiana
introducerea sondei
se pregatesc materialele necesare
se aseaza pacientulin decubit dorsal cu toracele ridicat sau sezind
(functie de starea de constienta)
se spala mainile cu apa si sapun si se pun manusi sterile
se protejeaza lenjeria de pat si corpul cu un material impermeabil
se aproximeaza pe sonda lungimea care trebuie introdusa, masurind
distanta de la nas la lobul urechii si apendicele xifoid si se marcheza

locul
se umezeste sonda sau se lubrefiaza cu un lubrefiant hidrosolubil
daca pacientul este constient si cooperant, i se explica in ce consta
tehnica si ce trebuie sa faca pentru afi de scurta durata si corecta,
daca este agitat va fi tinut de alta persoana
se introduce sonda cu capatul proximal orientat spre partea
posterioara a faringelui, apoi, daca este posibil, rugam pacientul sa
inghita, sincronizind miscarile de deglutitie cu cele de respiratie si cu
introducerea sondei. Se extrage sonda de urgenta daca se observa
agitatie sau tuse, facies congestionat sau alte reactii, dar se reia
tehnica .
cind sonda a ajuns la arcada dentara cu marcajul efectuat , se verifica
pozitia ei prin aspirare cu o seringa sterila, al carei ambou se
adapteaza la capatul distal
spalatura propriu-zisa :
- se aspira continutul gastric cu o seringa ,
- se ataseaza palnia la capatul extern al sondei, se umple palnia cu solutie de
spalatura, ridicind-o deasupra nivelului capului pacientului si cind din
lichid mai ramine in palnie doar 1-2 cm , se coboara mai jos de nivelul
epigastrului , golind continutul in recipientul de colectare Daca se
foloseste o sonda cu calibrul mic se introduce solutia cu seringa .

- se repeta pina solutia rezultata este curata

- se penseaza capatul extern cu o pensa hemostatica
- se extrage sonda cu blindete ,dar rapid
- se pastreaza lichidul rezultat pentru analize diverse
- se indeparteaza materialele de protectie, se sterge regiunea periorala,
se aseaza copilul in pozitie comoda .
IV. Spltura intestinal (clisma) va fi tratata in capitol separat
41

Page 43
V. Spltura vezical
Scop terapeutic:
introducerea unor substane dezinfectante, antibiotice, hemostatice sau antalgice;
evacuarea postoperatorie a cheagurilor restante
Scop diagnostic:
analizarea lichidului evacuat n caz de tumori, hemoragii ale aparatului urinar sau
alte entiti patologice;
clarificarea coninutului vezical opac din hemoragii masive (snge sau cheaguri),
infecii (puroi), tumori (esut tumoral necrozat), anterior unor proceduri
diagnostice sau terapeutice endoscopice.
Are urmtoarele contraindicaii, grupate n dou categorii:

1. contraindicaii ale sondajului premergtor splturii:

Patologie uretral acut
Sechele cicatriceale dup patologie uretral cronic.
2. contraindicaii ale splturii propriu-zise:
Sechele cicatriceale ale vezicii urinare (TBC, intervenii chirurgicale recente);
Patologie vezical tumoral malign avansat.
Materiale necesare :
sonde vezicale
eprubete sterile cu dop steril pentru urocultura, sau recipiente speciale
pense hemostatice ,
casolete cu comprese sterile si tampoane de vata
manusi sterile
materiale pentru toaleta organelor genitale
solutii antiseptice

tavite renale
lubrefiant pentru sonda
Tehnica:
1. La femei:
se dezinfecteaza regiunea vulvara si meatul urinar cu o solutie antiseptica
neiritanta ,
se desface ambalajul sondei si se prinde sonda cu mina dreapta
se lubrefiaza sonda si se introduce in uretra, astfel incat sa inainteze lent
2. La baieti
se dezinfecteaza glandul decalotat si meatul urinar cu un antiseptic
neiritant
se desface ambalajul sondei si se prinde sonda
42

Page 44
se lubrefiaza sonda
-

cu ajutorul unei pense sterile se prinde capatul proximal si impinge usor

in meatul urinar, cu degetele de la mina stanga tinand penisul bine intins
la zenit
se capteaza urina in tavita renala sau in eprubete sterile
daca este sondaj a demeure, se conecteaza la sonda tubul sacului colector
si se fixeaza la tegumente cu benzi de leucoplast ,
daca nu, se penseaza capatul liber al sondei si se extrage sonda cu
blindete
se efectueaza toaleta organelor genitale ,
se noteaza cantitatea de urina , aspectul si se pregatesc probele pentru
laborator
VI. Spltura vaginal
Scop terapeutic: ndeprtarea mecanic a coninutului vaginal fiziologic sau patologic
avnd ca obiectiv:
dezinfecia local n obstetric-ginecologie, vaginite, vulvovaginite
dezinfecia local pre- i postoperatorie;
dezlipirea exudatelor patologice aderente de mucoasa vaginal

Are ca i contraindicaii situaiile n care colul uterin este deschis sau beant, permind
trecerea lichidului de spltur la nivelul cavitii uterine i, ulterior, in cavitatea
peritoneala:
imediat post-partum;
patologie acut de col uterin (inflamatorie, tumoral, etc);
patologie acut utero-anexial.
Materiale necesare:
irigator de 2 litri, prevazut cu un tub de cauciuc lung de 1,5 m.
canula vaginala
solutiile de spalat permanganat de potasiu 1/4000, cloramina 1%, lichidul de
spalatura trebuie sa fie caldut la 25 30 C
Tehnica :
pacienta este asezata pe masa ginecologica sau se poate aseza pe o plosca in pat,
cu coapsele in abductie si flectate
se efectueaza toaleta vulvara
se introduce canula in vagin, urmand peretele posterior al acestuia, pana in fundul

de sac posterior. Se retrage putin canula si se orienteaza varful acesteia catre

fundurile de sac laterale
jetul trebuie sa aiba o presiune mica astfel se realizeaza o curatire mecanica a
mucoasei vaginale si colului uterin, prin eliminarea secretiilor odata cu lichidul de
spalatura
se retrage canula progresiv, se pune pacienta sa tuseasca pentru a elimina lichidul
retinut in vagin
43

Page 45
se termina spalatura cu toaleta regiunii vulvare, dupa care se aplica un tampon
TEST
1. Definitia spalaturilor
2. Spalatura auriculara
3. Spalatura oculara
4. Spalatura gastrica
5. Spalatura vezicala
6. Spalatura vaginala
MANOPERE EFECTUATE IN STAGIU
NR. MANOPERA
NUME, FO
DATA SEMNATURA

1
.
SPALATURA
AURICULARA
2
.
SPALATURA
OCULARA
3
.
SPALATURA
GASTRICA
4
.
SPALATURA
VEZICALA
5
.
SPALATURA
VAGINALA
44

Page 46
8. CLISMELE
1. Definiie Clisma reprezint manevra de introducere a unei substane lichide prin

anus, n intestinul terminal.

2. Obiective
La baza aciunii unei clisme stau cele dou funcii de baz ale colonului:
- motilitatea
- absorbia
Scopul clismelor poate fi:
- evacuator - distensia colonului, de ctre substana introdus prin clism,
iniiaz, prin reflexe mienterice, unde peristaltice puternice care mping
coninutul colic (lezarea plexului Auerbach mpiedic producerea micrilor
peristaltice)
- explorator - explorarea lumenului, a supleei pereilor, integritii mucoasei
rectului i colonului cu substane radioopace.
- terapeutic - mucoasele rectal i colic au capacitatea de a absorbi anumite
substane (aminoacizi, glucide, lipide) i ap.
Clisma terapeutic const n administrarea unor substane
medicamentoase ce se absorb pe cale rectocolic sau cu aciune
local asupra unor afectiuni rectocolice.
Pot fi clisme medicamentoase
alimentare.
3. Indicaii, contraindicaii
n funcie de scopul n care se realizeaz clisma, deosebim:
a) Clisma evacuatorie
Indicaii :

 constipaia cronic, mai ales n dolico- sau megacolon; se poate asocia cu

medicaie purgativ, regim alimentar corespunztor
pregtirea preoperatorie a bolnavului naintea oricrei intervenii
chirurgicale i mai ales n intervenii pe colon, rect;
reluarea tranzitului intestinal la bolnavii operai care nu au avut scaun spontan
dup 48 72 ore (ileus dinamic postoperator). Nu se aplic la cei ce au fost
operai n sfera rectocolic;
evacuarea colonului n vederea administrrii unor clisme terapeutice sau
exploratorii;
evacuarea colonului premergtor unei explorri endoscopice.
45

Page 47
Contraindicaii :
afeciuni acute ale anusului, rectului : anite, fisuri anale, anorectite, tromboze
hemoroidale
bolnavii cu operaii rectocolice pericol de dehiscenta a suturilor prin
presiune cu aparitia fistulelor stercorale
pregtirea preoperatorie a bolnavilor cu afectiuni acute apendicita acuta,
hernia strangulata, infarctul mezenteric, neoplasme perforate, diverticulite
necrozate, perforate
b) Clisma exploratorie (irigoscopia, irigografia)
Indicaii :

sindroame ocluzive sau subocluzive


tulburari de tranzit alternanta constipatie diaree

constipaie progresiv recent aprut

modificri ale scaunului - rectoragii

scaune gleroase

n precizarea localizrii unor formaiuni tumorale abdominale i raporturile

acestora cu traiectul digestiv.
Contraindicaii :

afeciuni acute ale anusului

stenoza anorectal

tumori anorectale vegetate i ulcerate, hemoragice

afeciuni acute: apendicit acut, hernie strangulat, infarct

enteromezenteric, perforaii rectocolice.
c) Clisma terapeutic
Indicaii :
clisma sedativ folosit ca preanestezie la copii sau n calmarea unor bolnavi
agitai atunci cnd calea oral sau parenteral nu poate fi folosit;

 clisma medicamentoas - cu aciune local n afeciuni inflamatorii rectocolice

(salazopirin), rectocolit ulcerohemoragic, dizenterii;
clisma alimentar puin folosit astzi;
se pot face clisme n scop terapeutic n volvulus sau invaginare (devolvulare,
dezinvaginare)
Contraindicaii :
afeciuni acute ale anusului
stenoze, tumori anorectale
afeciuni intestinale acute cu risc de perforaie sau perforate
tumori anorectale vegetate , hemoragie
afeciuni acute: apendicit acut, hernie strangulat, infarct enteromezenteric,
perforaii rectocolice.
46

Page 48
4. Tehnica
- Materiale necesare :
Adult :
irigator
tub de cauciuc lung de 1,50 m
canul rectal de ebonit prevzut cu un robinet sau sond de cauciuc (Chatel
Guyon)
stativ
lubrefiani
lichidul de introdus

Copil - par de cauciuc cu capacitate 50 150 ml

- Lichidul de introdus:
- Clisma evacuatorie - cantitate 500 700 ml
- concentraia soluiei izoton (bine suportate de
mucoase i acioneaz prin volumul lor)
- temperatura ct mai apropiat de cea a
corpului - 37 38 C
- viteza de introducere lent se ridic
irigatorul la o nlime de 50 70 cm fa de
nivelul anusului.
- In general se folosete ap cu spun (20g spun
la 600 ml ap).
- Clisma exploratorie - suspensie de sulfat de bariu n ap
Clisma sedativ
- amital sodic(2-4 g) sau
clorat hidrat (4-6 g) n 30-40 g ap
Clisma medicamentoas soluie salazopirin,
antipirina in 30-40 ml ap cldu; soluii de
permanganat de sodiu 0,25, nitrat de argint
0,50
Clisma alimentar - soluii glucozate,
aminoacizi, lipide administrate n picturi la

distan de anus, spre rect (20-30 cm) cu ajutorul

unei sonde de caciuc Chatel Guyon.
- Poziia bolnavului decubit lateral drept cu membrul pelvin drept ntins,
coapsa stng flectat pe abdomen i gamba stng
flectat pe coaps
47

Page 49
-la clisma exploratorie, sub ecranul aparatului roentgen, la
nceput bolnavul st n decubit lateral drept (examinare de
profil a rectului), apoi se ntoarce n decubit dorsal.
- Pregtirea bolnavului explicarea menevrei ce urmeaz a fi efectuat
bolnavului
- pentru clismele exploratorii, terapeutice este
necesar golirea colonului cu clisme evacuatorii,
medicaie purgativ, regim hidric.
- Tehnica efecturii clismei:
- Clisma evacuatorie - se evacueaz aerul din tubul de cauciuc
- se nchide robinetul canulei de ebonit
- se unge canula cu vaselin sau ulei
- se introduce n canalul anal n direcia
ombilicului 3 4 cm, apoi se ndreapt vrful
canulei spre promontoriu i se introduce 2 3
cm
- se deschide robinetul

- lichidul se introduce lent irigatorul se fixeaz

pe stativ la o nlime de 50 70 cm de orificiul
anal, iar durata de introducere a coninutului va
fi de 15 20 min.
- se scoate canula
- bolnavul face cteva micri n pat ntr-o parte
i alta i reine lichidul prin contracie voluntar
a anusului pn la senzaia imperioas de scaun.
Clisma exploratorie se introduce lent
substana baritat examinndu-se colonul pn la
valva ileocecal (progresia substanei, umplerea
colonului, distensia pereilor, peristaltica, existena
eventualelor formaiuni sau ulceraii)
dup eliminarea substanei baritate se face o
insuflaie cu aer n colon i se examineaz nc o
dat (n strat subire proba Fischer)
mucoasa reine bariul pe toat suprafaa sa
(lizereul de siguran).
- Clisma terapeutic
se introduce substana activ ntr-o cantitate

mic de lichid (30 40 g) cu ajutorul unei pere de

cauciuc sau tub de cauciuc.
5. Incidente, accidente
48

Page 50
n efectuarea unei clisme pot aprea o serie de incidente i accidente care pot ine
att de substana introdus, ct i de tehnica i materialele folosite:
- teneseme rectale, datorit introducerii brute a unei cantiti mari de lichid, a
unei soluii hipertone ce irit mucoasa sau a unei soluii reci
- dureri abdominale produse de introducerea unei cantiti prea mari de lichid n
colon sau la o temperatur mult sczut fa de cea a corpului
- sngerri produse prin efracii ale mucoasei anale
- perforaii ale peretelui rectal
Introducerea tubului de gaze
Scop - eliminarea gazelor acumulate in colon in caz de meteorism abdominal.
Materiale necesare :
- materiale de protectie
- tub de gaze
- comprese
- vaselina pentru lubrefierea tubului
Tehnica :
- se explica tehnica si se incearca obtinerea cooperarii pacientului
- se protejeaza patul cu musama si aleza
- se dezbraca jumatatea inferioara a corpului si se aseaza pacientul in

pozitie de decubit dorsal cu picioarele departate sau in decubit lateral

- se lubrefiaza tubul cu o compresa cu vaselina si departind fesele pacientului
cu mina stinga , se introduce tubul de gaze prin anus in rect si apoi in colon
prin miscari de inaintare si rasucire .Tubul se mentine maximum 2 ore, pentru
a evita riscul aparitiei de escare a mucoasei rectale. Se poate repune dupa 1-2
ore.
- se efectueaza toaleta regiunii perianale ,
49

Page 51
TEST
1. Definitia si scopurile in care se poate efectua o clisma
2. Clisma evacuatorie indicatii, contraindicatii
3. Clisma exploratorie - indicatii, contraindicatii
4. Clisma terapeutica - indicatii, contraindicatii
5. Descrieti lichidul utilizat in efectuarea unei clisme
6. Tehnica efectuarii unei clisme
7. Incidente si accidente ce pot surveni in efectuarea unei clisme
MANOPERE EFECTUATE IN STAGIU
NR. MANOPERA
NUME, FO
DATA SEMNATURA
1.
CLISMA
2.

CLISMA
3.
CLISMA
4.
CLISMA
5.
CLISMA
50

Page 52
9. DRENAJUL
6. Definiie Drenajul este o metod chirurgical prin care se asigur evacuarea la
exterior a unor lichide, patogice sau nu, din anumite caviti naturale sau create
postoperator, cu ajutorul unor mijloace sau metode speciale.
7. Obiective - Drenajul chirurgical urmrete evacuarea lichidelor patogice sau
prevenirea acumulrii acestora n anumite caviti sau interstiii.
Coninutul patologic se poate evacua la exterior:
- direct

punnd n contact cavitatea cu exteriorul prin

intermediul unui tub de dren
- indirect
folosind metode chirurgicale de evacuare a cavitii
patologice n alt cavitate care comunic cu exteriorul
(derivaie)

Clasificare - drenajele se pot clasifica :

a) n raport cu scopul urmrit:
- profilactic - se instituie cnd condiiile operatorii ne fac s bnuim
posibilitatea acumulrii unei secreii sau apariia unei
infecii (hemostaz imperfect, debridri, decolri de
esuturi, pericol de dehiscene anastomotice)
- curativ
- se instituie cnd este vorba de evacuarea unor colectii
purulente sau de alt natur (chist hidatic, fistule digestive)
b) n funcie de modul de aplicare a drenajului:
- simplu
lsnd lichidele sa curg funcie de legile fizice ale
capilaritatii, ale gravitaiei i ale mecanicii funcionale a
esutului sau cavitii respective
- aspirativ - acionnd prin intermediul unor aparate care produc o
absorbie activa a lichidelor i secreiilor din cavitate prin
intermediul tuburilor de dren.
Mecanism de aciune
51

Page 53
Drenajul simplu se supune unor legi mecanice ale fizicii, ct i dinamicii i
morfologiei cavitii pe care o dreneaz.
a. Legi mecanice ale fizicii:
a) legea gravitaiei lichidele se adun n partea decliv a unei caviti. Rezult c

drenajul cavitii trebuie s fie decliv.

b) legea capilaritii se aplic la drenajul cu mee i fire de setolin, acestea
realiznd un sistem capilar prin intermediul cruia lichidele
urc spre suprafa.
b. Legile dinamicii cavitii seroase care se dreneaz (micrile pe care le execut
sau la care este supus cavitatea i presiunile pozitive sau negative ale cavitii).
- presiunea negativ care se formeaz in pleura n timpul inspiraiei (prin mrirea
diametrului cutii toracice) face ca aerul s intre n cavitatea
pleural, aprnd pneumotoraxul dac tuburile comunic
direct cu exteriorul. Pentru aceasta drenajul pleural se face n
vas nchis, cu sau fr aspiraie.
n cazul seroasei peritoneale aspiraia exercitat de diafragm
n expir induce o presiune negativ care face ca lichidul s
urce pn n spaiul subfrenic.
- presiunea pozitiv a cavitii peritoneale din timpul inspiraiei face ca lichidele
s fie evacuate din peritoneu, chiar atunci cnd nu ajung
permanent n contact cu tubul de dren sau sunt situate n zone
mai declive dect captul exterior al tubului de dren ca in
drenajul pelvisului, tubul fiind exteriorizat n fosa iliac.
c. Morfologia i fiziologia cavitilor drenate ajut sau mpiedic scurgerea
secreiilor. Astfel recesurile pleurale sau fundurile de sac peritoneale ajut la acumularea
secreiilor n aceste zone i drenajul lor.
Capacitatea de secreie a fibrinei i alipirea pereilor cavitilor face ca drenajul s
devin nefuncional, dei este corect realizat.
Traiectul tubului de dren din cavitate pn la tegument trebuie s fie ct mai scurt.

8. Indicaiile drenajului
a) Indicaii profilactice constau n prevenirea formrii sau infectrii coleciilor
n diverse plgi sau caviti
52

Page 54
plgi contuze, delabrante, contaminate. Aceste plgi trebuie
considerate de la nceput ca fiind infectate;
zone care au necesitat decolri intinse unde se produc scurgeri
seroase abundente (loj renal, zonele retroperitoneale, pelvis);
suturi sau anastomoze intraperitoneale;
favorizarea obliterrii unor caviti cu perei supli care se alipesc
mai repede.
b)Indicaii terapeutice urmareste evacuarea unor colectii patologice din tesuturi
si organe
infectii sau colectii a partilor moi (abcese, flegmoane)
colectii supurate in diverse cavitati seroase (pleura, pericard,
peritoneu)
abcese dezvoltate in organe parenhimatoase (ficat, pancreas,
plaman)
perforarea unor organe cavitare cu revarsate (bila, suc gastric,
continut intestinal)
interventii pe organe cu procese inflamatorii, purulente
(apendicite acute, colecistite acute, piosalpinx)
revarsate pleurale, pneumotorax, interventii pe organe

intratoracice
Materiale necesare:
1. Tuburi din cauciuc sau material plastic cele mai utilizate. Diametrul tuburilor
variaza intre 4 si 20 mm. Grosimea peretilor tubului este variabila. Cele subtiri se
pot colaba usor si astfel nu mai dreneaza.
2. Lamele din cauciuc sau material plastic - pot fi netede sau ondulate cu diverse
lungimi i limi. Se folosesc n drenajele superficiale
3. Tifonul.- se folosete sub form de mee. Are dezavantajul c se mbib repede
cu fibrin care astup orificiile reelei i anihileaz functia capilar a meei.
4. Fire de setolin sau nylon. Se folosesc n mnunchiuri mici, formnd o serie de
spaii capilare.
5. Pungi i borcane colectoare.
6. Se pot folosi pungi sau borcane colectoare simple sau prevzute cu sistem
aspirativ (tip Redon).
7. n drenajul pleural se folosesc borcane speciale n sistem nchis tip Beclere.
8. Sistem de aspiraie (surs de vid) poate fi central, conectat la patul bolnavului
sau aspiratoare portabile.
Tehnici de drenaj :
53

Page 55
a) Drenajul cavitilor superficiale
Se pot folosi:
- tuburi
- mee de tifon

- lamele din cauciuc

- fire de setolin sau nylon
n cazul zonelor cu decolri ntinse se poate folosi drenajul aspirativ
Tehnica:
Se aeaz n profunzimea cavitii n aa fel nct
tubul s ajung n partea cea mai decliv a ei.
Scoaterea tuburilor de dren se face prin contraincizie
la civa centimetri de marginea plgii. Se face o mic incizie cu bisturiul
i cu o pens Kocher curb se ptrunde n cavitate, scondu-se tuburile
care se taie oblic.
Se poziioneaz decliv tubul de dren i se fixeaz cu
fir de nylon la tegument.
Tuburile tip Redon sunt prevzute cu ac n grosimea tubului, care se scoate prin
inteparea tegumentului i se fixeaz la aspiraie.
Meele se aeaz n cavitate (au i rol hemostatic) cu o pens i se exteriorizeaz
prin plag sau contraincizie.
b) Drenajul cavitii toracice
Se folosesc
- tuburi de dren cu diametrul ntr 0,61 cm din material plastic
- sonda Petzer
- tuburi siliconate
- borcane colectoare unice sau multiple n sistem nchis

- sistem aspirator
Obiective :
- evacuarea coleciilor lichidiene (seroase, sanguinolente, purulente) din pleur
- eliminarea aerului din pleur i desfiinarea spaiului aerian dintre pleur i plmn,
care s permit reexpansionarea acestuia i meninerea reexpansionrii
- realizarea unui echilibru mediastinal normal (dup rezecii pulmonare)
- aprecierea cantitii i controlul pierderilor sanguinolente postoperatorii
Indicaii :
54

Page 56
- revrsate pleurale: aeriene, hemoragice, chiloase sau purulente
- dup orice traumatism toracic care are drept rezultat pneumotoraxul
- colecii pulmonare (abcese, chisturi hidatice) care se evacueaz operator
- segmentectomii, lobectomii, pneumonectomii
- decorticri pleuropulmonare
Contraindicaii :
- pleurezia cu exsudat steril poate beneficia i de alte posibiliti terapeutice (puncie
evacuatorie)
Borcanul tip Beclere se folosete pentru drenajul simplu, pasiv. Unul din
tuburile care strbat dopul este scurt i comunic cu aerul atmosferic, cellalt
este lung pn la fundul borcanului, pus n legtur cu drenul toracic.
Sistemul cu 2 borcane permite un drenaj pasiv
Sistemul cu 3 borcane preconizat de Sweet i modificat de Mathey i Galey
folosete aspiraia activ.

Tehnic se face obligatoriu radiografie toracic pentru diagnosticul de colecie

lichidian pleural (sau aeric) i aprecierea cantitii
locul de elecie este n spaiul III IV intercostal pe linia axilar posterioar.
anestezia local cu xilin 1%
incizie cu bisturiul cca 1 cm
cu o pens se decoleaz muchii intercostali razant cu marginea superioar a
coastei
se introduce cu pensa tubul de dren, pensat n prealabil
se racordeaza tubul de dren la sistemul de drenaj inchis (baterie, borcan tip
Beclere) i se trece un fir de ateptare (va nchide brea tegumentar la
scoaterea tubului)
c) Drenajul cavitii abdominale
Se face dup unele intervenii chirurgicale n scop profilactic sau terapeutic.
Tehnic:
Plasarea drenului se face n funcie de natura interveniei i topografia organului
operat.
Astfel, drenul se plaseaz:
subhepatic n intervenii pe stomac, duoden,vezicula biliar, ci biliare, ficat
n loja splenic dup splenectomie
55

Page 57
n fundul de sac Douglas n intervenii n etajul abdominal submezocolic,
pelvis
parietocolic n afeciuni i intervenii pe colon

Traiectul tubului - trebuie s fie ct mai scurt, s nu treac prin zone ce pot fi
contaminate.
Deosebim:
drenajul simplu se dreneaz cavitatea respectiv
drenajul spltur folosit n special n peritonitele
difuze. Pe un tub se introduc substane antiseptice care spal cavitatea
peritoneal i pe alte tuburi se dreneaz cavitatea.
Incidente, accidente :
instalarea defectuoas a tubului de dren sau cudarea tubului
colmatarea tubului cu secreii vscoase
ieirea accidental a drenului din cavitate
infectarea traiectului tubului de dren
infectarea secundar, exogen a cavitii prin lipsa de protecie a captului in
exterior a tubului
hernierea de anse intestinale n lungul traiectului tubului sau volvularea lor n
jurul tubului cu apariia semnelor de ocluzie intestinal
ulceraii ale organelor cavitare produse prin decubit de ctre tuburile rigide
ulceraii ale unor vase mari din vecintatea tuburilor cu necroze i hemoragii
fistulizarea consecina unui drenaj ineficient al cavitii
abcese reziduale n caviti ca urmare a drenajului ineficient
56

Page 58

TEST
1. Definitia si obiectivele drenajelor chirurgicale
2. Clasificarea drenajelor
3. Mecanisme ce intervin in functionarea drenajelor simple
4. Indicatiile drenajelor
5. Materiale utilizate in drenaje
6. Drenajul cavitatilor superficiale
7. Drenajul cavitatii toracice
8. Drenajul cavitatii abdominale
9. Incidente si accidente ale drenajelor
MANOPERE EFECTUATE IN STAGIU
NR.
MANOPERA
NUME, FO
DATA SEMNATURA
1
.
DRENAJ CAVITATE
SUPERFICIALA
2
.
DRENAJ CAVITATE
SUPERFICIALA
3
.

DRENAJ CAVITATE
SUPERFICIALA
4
.
DRENAJ CAVITATE
TORACICA
5
.
DRENAJ CAVITATE
TORACICA
6
.
DRENAJ CAVITATE
ABDOMINALA
57

Page 59
7
.
DRENAJ CAVITATE
ABDOMINALA
58

Page 60
10. ANESTEZIA LOCAL I LOCOREGIONAL

1. Definiii:
Anestezia este manopera care produce abolirea contientizrii durerii (somatice sau
viscerale).
Anestezia apare ca rezultat al unor:
procedee medicale folosind substane specifice prin care este mpiedicat
transmiterea durerii de la periferie la centru (anestezii loco-regionale) sau
prelucrarea stimulilor nociceptivi la nivel central (anestezie general) ;
ageni etiologici accidentali care distrug receptorii durerii, ntrerup calea de
transmitere a durerii sau afecteaz centrii durerii.
Anestezia a devenit o tiin i s-a dezvoltat ca specialitate de sine stttoare,
asigurnd fie un tratament adecvat n lipsa durerii, fie chiar tratamentul propriu-zis al
durerii.
Clasificarea manoperelor anestezice n funcie de starea de contien a
pacientului :
anestezii generale (hipnoz de grade diferite)
anestezii locale i loco-regionale (pacient contient)
Clasificare n funcie de nivelul de blocare a stimulului nociceptiv:
anestezia local - interceptarea receptorilor aparinnd sistemului nervos
periferic (SNP)
anestezia troncular i de plex - interceptarea de trunchiuri nervoase ale
SNP
anestezia de conducere (sub-supraarahnoidian) - interceptarea de
cordoane nervoase la nivel medular - SNC

Anestezicul: substan care suspend temporar i reversibil sensibilitatea ntr-o zon a

organismului.
2. Obiective.
n majoritatea ramurilor medicinii (mai ales n specialitatile chirurgicale,
stomatologie, cardiologie, oncologie, reumatologie) apar situaii cnd trebuie efectuate
anumite manopere diagnostice sau terapeutice extrem de dureroase, ceea ce impune o
terapie a durerii provocate de manoperele efectuate de medic.
Anularea durerii prin procedeele anestezice a asigurat posibilitatea efecturii unor
manopere n condiii de confort fizic i psihic al pacienilor.
n plus, activitatea medical efectuat sub protecia anesteziei a asigurat un real
progres n dezvoltarea tuturor ramurilor medicinii de-a lungul timpului.
59

Page 61
3. Indicaii. Contraindicaii
A. Anestezia local
1. Indicatii chirurgicale:
- in traumatologia de urgen
plgile extremitilor - explorri diagnostice, extrageri corpi strini,
hemostaz primar, excizii esuturi devitalizate, suturi
infeciile extremitilor - incizii, evacuri de puroi sau sfaceluri
reduceri fracturi sau luxaii n urgen
puncii exploratorii sau evacuatorii - hematoame, colecii lichidiene
dureri posttraumatice mari
cateterisme

 rupturi musculare sau perineale

- n sala de operaie: intervenii chirurgicale n patologia specific diferitelor
specialiti chirurgicale
- intervenii mici, in ambulator
- intervenii cu contraindicaie absolut sau relativ pentru anestezie general
2. Indicatii in alte specialitati:
stomatologie
endoscopie gastro-duodenal, colonoscopie
puncie osoasa
punctie hepatica
biopsie ganglionar
bronhoscopie, laringoscopie
dermatologie
Contraindicaii
pacieni labili psihic, copii, obezi
situaii care necesit alte tipuri de anestezie (anestezie local
insuficient)
n focare lezionale multiple, se alege anestezie general
n stare de oc, se amn
B. Anestezie locoregional i de conducere: se executa doar de ctre medicul
specialist, n spital
4. Tehnic
Materiale i instrumentar necesar in anestezia local sau loco-regional
Cmpuri sterile pentru izolarea regiunii de lucru
60

Page 62
Mnui chirurgicale +/- halat steril
Substana anestezic:
Cocaina: anestezic de suprafa (mucoase) - n stomatologie, ORL,
oftalmologie
Clorhidrat de lidocain (Xilina, Xilocaina) - anestezic de suprafa (pe
tegumente sau mucoase) 2 - 4% maxim 1-5 ml
injectabil pentru infiltraii locale: 0,5 - 1%
infiltraii tronculare: 1-2%, doze de 6-7 mg/kg,
injectabil intrarahidian 2-4%, n doze de 1 mg/kg,
injectabil peridural: 2%, n doze de 6-7 mg/kg
injectabil peridural continuu: 1%, n doze de 6-7 mg/kg
Bupivacaina (Marcaina) 0,25%-0,5% - anestezic local cu durat lung
de aciune, folosit de obicei n anestezia intrarahidian sau peridural
(0,5%), dar i n anestezii locale de mic ntindere (0,25%).
Sering + ace
Substane antiseptice pentru pregtirea zonei de anesteziat
Tehnica standard - anestezia prin infiltraie:
se injecteaz substana anestezic la nivelul esturilor pe care vrem s acionm,
dar numai dup aspiraie de verificare a unei posibile puncionri a unui vas de
snge, efectuat n cursul fiecrei etape de injectare.
injectarea se execut n straturi anatomice: injectarea tegumentului pe orizontal
(buton dermic, apoi n suprafa) pn la aspect de coaj de portocal pe fond de
paloare, apoi a esutului adipos, pe direcie oblic, (cretere moderat de volum)

pn la aspect de ridicare a nivelului tegumentului fa de cel adiacent i, n final,

nainte sau dup incizie, a esuturilor din profunzime, pe direcie perpendicular,
(fascii, musculatur), cu respectarea reperelor elementelor nobile din regiune
se testeaz instalarea anesteziei progresiv, cu stimuli dureroi de intensitate
crescnd, dup trecerea unui interval de timp corespunztor actiunii substanei
anestezice folosite.
Tehnici speciale
I. Anestezia de contact - Anestezicul se aplic direct pe suprafaa de anesteziat,
intrnd n contact cu receptorii nervoi prin difuziune.

anestezie de contact tegumentar cu clorur de etil (Kelen)

anestezie de contact mucoas cu cocain 4-10% prin badijonare sau

pulverizare

anestezie de contact mucoas cu xilin - xilocain 2% prin badijonare sau

pulverizare (bronhoscopie, intubaie traheal, manevre urologice)

anestezie de contact tegumentar cu xilin - xilocain 2% sub form de

unguent (EMLA) aplicat ocluziv circa 20-30 minute.
II. Anestezia intraosoas - Se efectueaz la nivelul membrului superior sau
inferior cnd este necesar o intervenie pe segmentul situat distal de cot sau genunchi.
61

Page 63

 Cu segmentul golit de snge prin band elastic tip Essmarch i izolat de restul
corpului prin garou, band elastic sau manon compresiv, se injecteaz substana
anestezic (xilin 0,5% ntre 25-40 cmc) la nivelul epifizei distale a radiusului
sau respectiv la nivelul maleolei tibiale sau peroniere.
Anestezia se instaleaz relativ rapid (5 minute), dureaz mult (peste 60 minute)
Dezavantaj - injectarea propriu-zis este extrem de dureroas i garoul nu este
recomandat s fie inut mai mult de 45-60 minute. La ridicarea garoului apare de
regul o senzaie de ameeal ca urmare a hipotensiunii generate de trecerea
rapid a anestezicului n circulaia sistemic.
III. Anestezia intravenoas regional - injectarea se execut direct n sistemul
venos superficial al regiunii. Anestezia se instaleaz puin mai greu n timp, iar tehnica nu
permite golirea patului sanguin, ceea ce nu ofer condiii de lucru bune.
IV. Anestezia troncular - Cuprinde interceptarea trunchiurilor nervoase din
cadrul plexurilor nervoase sau separat (nervi propriu-zii).
Plexurile nervoase cel mai frecvent anesteziate sunt:
Plexul cervical se abordeaz n scopul obinerii unei anestezii la nivelul jumtii
anterioare a gtului, se realizeaz injectndu-se xilin 0,5-1%, 10-20 cmc la
nivelul punctului lui Erb - situat pe faa posterioar a mm. sternocleidomastoidian,
la jumtatea distanei dintre clavicul i vrful mastoidei i este reprezentat de
locul n care emerg ramurile superficiale senzitive ale plexului. Nu este necesar
injectarea n profunzime i pe o raz mai mare de 1-2 cm.
Plexul brahial se abordeaz n scopul obinerii unei anestezii la nivelul
membrului superior n mod integral. Injectarea anestezicului are loc n poriunea
supraclavicular, n fosa supraclavicular, lateral de punctul care marcheaz
jumtatea claviculei. Medial se gsesc elemente vasculare (artera i vena

subclavicular), fapt care exclude injectarea n aceast zon. n profunzime,

anestezicul se introduce pn la nivelul planului primei coaste, pe care elementele
plexului se aeaz n drumul lor spre axil.
Anestezia axilar, efectuat n mod aproape identic, dar direct n regiunea
axilar.
Nervii propriu-zii implicai mai des n acest tip de anestezie sunt nervii
intercostali, nervii minii i antebraului, nervii feei (ramuri din trigemen).
Nervii intercostali se abordeaz n cazul n care se dorete anestezia unuia sau
mai multor spaii intercostale anterior unei manevre dureroase (puncie toracic,
abord chirurgical minimal) sau n cazul existenei unor dureri generate de iritarea
nervilor respectivi (fracturi costale, nevralgii de diverse etiologii). Se injecteaz
anestezicul la nivelul arcului costal posterior, abordat pe marginea inferioar, la o
adncime de circa 0,5 cm, care corespunde anului subcostal. Acesta conine
mnunchiul vasculo-nervos intercostal, din care nervul este elementul situat cel
mai inferior (V.A.N.). Deoarece nevralgia intercostal prezint aproape
ntotdeauna iradieri, o anestezie de bun calitate se obine prin abordarea cte
unui spaiu intercostal superior i inferior celui sau celor vizate.
62

Page 64
Nervii minii i antebraului se pot utiliza pentru anestezii tronculare necesare
n cazul patologiei acestor segmente. Anestezia obinut este distal de locul
injectrii.
n cazului accidentelor n care traiectul nervilor respectivi este exteriorizat
traumatic, anestezia acestora se poate efectua uor, injectnd direct nervul n

cauz i realiznd o anestezie distal perfect.

n cazul interveniilor specifice chirurgiei minii, abordarea acestor nervi, mai
ales de la nivelul antebraului, se face n puncte topografice bine definite. Dei
extrem de rar, se pot astfel aborda
nervul median n treimea distal a antebraului (ntre proiecia tendonului
flexor radial al carpului i al palmarului lung),
nervul ulnar la cot (n anul epitrohlear) sau n treimea distal a
antebraului (sub proiecia tendonului flexor ulnar al carpului)
ramura senzitiv a nervului radial (n treimea medie a bordului radial al
antebraului).
La mn se poate obine o anestezie de calitate abordnd nervii digitali comuni
sau proprii ai policelui, indexului i degetului 5, toi cu emergene situate la
nivelul palmei. Tocmai de aceea injectarea se efectueaz n poriunea proximal a
spaiilor intermetacarpiene (pentru nervii digitali comuni), din posterior spre
anterior, n form conic cu vrful spre posterior. Aceeai tehnic se va utiliza
pentru nervii digitali proprii care se gsesc n afara acestor spaii, pe proiecia lor
anatomic. Abordarea tegumentului dorsal n acest tip de anestezie este preferat
deoarece durerea este mai mic datorit unui numr mai mic de receptori
nociceptivi fa de tegumentul palmei.
Degetele pot fi anesteziate prin intermediul nervilor digitali proprii (cte doi de
fiecare raz digital), situai pe marginile laterale ale fiecrui deget. Tehnica de
anestezie presupune injectarea la nivelul bazei razei digitale de la nivelul minii,

din posterior spre anterior pe una din pri (n ax sagital), apoi a restului feei
dorsale a degetului respectiv (n ax transversal) i n final a celeilalte pri, identic
cu prima. Acest veritabil blocaj anestezic este necesar deoarece, pe lng inervaia
asigurat de cei doi nervi digitali proprii exist i a inervaie realizat pe faa
dorsal de ramuri terminale senzitive provenite din ramurile senzitive dorsale ale
nervilor membrului superior.
V. Anestezia rahidian
Este realizat prin blocarea transmiterii influxurilor nervoase la nivelul rdcinilor
nervilor rahidieni (spinali), la nivelul spaiului subarahnoidian (anestezie rahidian
propriu-zis), spaiului peridural (anestezie peridural simpl sau continu) sau spaiului
epidural (anestezie epidural).
5. Rezultate. Semnificaie
Reuita anesteziei se traduce prin cooperarea pacientului, care trebuie sa fie
relaxat si convins c intervenia propriu-zis se desfoar fr nici cea mai mic durere.
Evoluia fricii ctre optimism este o regul pentru majoritatea pacienilor, chiar i pentru
cei mai puin echilibrai psihologic.
63

Page 65
6. Incidente. Accidente.
Reacii adverse:
1. alergice sistemice - edem angioneurotic generalizat, urticaria, pruritul,
hipotensiune, dureri articulare, respiraia astmatiform, greuri, vrsturi
Tratament - adrenalin, antihistaminice, cortizon
2. toxice, prin supradozaj datorita insuficientei metabolizri i eliminri a

substantei, sau prin injectarea unei cantitati prea mare

Cauze: - injectare anestezic n teritoriu puternic vascularizat
- injectarea accidental i.v. a unui volum mare de anestezic
n concentraie ridicat
Tablou clinic: semne nervoase (ameeli, cefalee, tremurturi, agitaie,
acufene, convulsii)
semne cardiace: colaps circulator
semne respiratorii: ventilaie afectat prin respiraii
neregulate de mic amplitudine, apnee
Tratament: oprirea injectrii, anticonvulsivante (diazepam),
manevre de resuscitare cardiorespiratorie, oxigenare,
simpaticomimetice. n caz extrem, ventilaia mecanic!
64

Page 66
TEST
1. Definitia si clasificarea anesteziei
2. Indicatiile anesteziei locale
3. Materiale necesare unei anastezii loco-regionale
4. Tehnica anesteziei prin infiltratie
5. Anestezia de contact
6. Anestezia intraosoasa
7. Anestezia intravenoasa
8. Anestezia tronculara
9. Incidente si accidente ale anesteziei locale

MANOPERE EFECTUATE IN STAGIU

NR. MANOPERA
NUME, FO
DATA SEMNATURA
1
.
Anestezie
locala
2
.
Anestezie
locala
3
.
Anestezie
locala
4
.
Anestezie
locala
5
.
Anestezie
locala
65

Page 67
11. HEMOSTAZA CHIRURGICAL
1. Definiii:
Hemostaza - Totalitatea proceselor sau mijloacelor ce produc oprirea unei
hemoragii. Cuprinde factorul vascular i factorul sanguin (coagularea).
Clasificare:
- spontan:
realizat prin mecanismele fiziologice ale hemostazei
eficient ca mecanism natural doar n leziuni de vase mici
provocat (chirurgical):
cuprinde metode de favorizare a hemostazei spontane
necesar n leziuni de vase mijlocii i mari
n continuare se va discuta numai de hemostaza chirurgical.
I. Hemostaza chirurgical:
Clasificare:
a. provizorie: hemostaza de urgen, realizat prin procedee exclusiv mecanice, n
condiii precare, cu scop de oprire a hemoragiei i de ctigare a timpului necesar
pentru asigurarea condiiilor corespunztoare pentru realizarea unei hemostaze
definitive.

b. definitiv: hemostaza de specialitate, caracterizat de oprirea definitiv a

sngerrii i de anularea oricrui risc de repetare local a hemoragiei.
n funcie de procedeele de realizare, hemostaza definitiv poate fi:
1. Hemostaz mecanic
2. Hemostaz termic
3. Hemostaz chimic
Cu ct hemoragia este mai important (ca debit sau ca volum), cu att instituirea ct
mai rapid i ct mai eficient a hemostazei chirurgicale este mai necesar, pentru
ndeprtarea riscurilor pe care orice tip de hemoragie le genereaz la nivelul organismului.
66

Page 68
2. Clasificare
Hemoragiile se clasific n dou mari categorii:
- medicale:
sngerri n patologia de sistem (organe hematopoetice, tulburri
de coagulare)
sngerri farmacologice (tratamente cu medicamente
anticoagulante)
- chirurgicale: - sngerri secundare lezrii unui vas
Metodele de hemostaz chirurgical sunt eficiente doar n hemoragiile
chirurgicale, n cele medicale fiind necesare cu totul alte metode de oprire a
sngerrilor.

Este total contraindicat s se piard timp cu unele metode de hemostaz

chirurgical n detrimentul metodelor specifice de hemostaz utile n hemoragiile
medicale, dup cum este la fel de contraindicat s se procedeze invers, adic s se aplice
metode de hemostaz farmacologic n hemoragii chirurgicale.
n caz de condiii precare de dotare se iniiaz metode de hemostaza provizorie,
urmnd ca hemoragia s fie stopat ulterior prin metodele cele mai potrivite de hemostaz
definitiv.
Un tip special de hemostaz provizorie efectuat n condiii diferite de cele de
urgen este hemostaza preventiv, utilizat n intervenii de chirurgie vascular,
intervenii cu potenial mare de hemoragie sau intervenii necesitnd o disecie de mare
finee.
3. Tehnic
Materiale i instrumentar necesar:
- Hemostaza provizorie, prin caracterul de urgen al necesitii manevrelor de
efectuat, nu necesit materiale i instrumentar standard. Mai mult, uneori, de mare
importan sunt improvizaiile pe care medicul le poate face n funcie de situaie.
- Hemostaza definitiv cuprinde manopere a cror efectuare pretinde instrumentar
i materiale specifice unei intervenii chirurgicale standard:
echipament steril pentru medic i ajutorul acestuia,
cmpuri sterile,
instrumentar specific - bisturiu, pense chirurgicale, foarfeci, pense de
disecie i hemostaz, pense vasculare, la care se adaug elementele

67

Page 69
specifice fiecrui tip de hemostaz efectuat, aa cum vor fi indicate
pentru fiecare n parte.
Condiii de efectuare:
A. Hemostaza provizorie nu necesit condiii specifice. Se vor utiliza la
maximum condiiile oferite de mediul n care se gsete pacientul cu hemoragie.
Metodele de hemostaz provizorie au la baz dou mecanisme principale:
1. Compresiunea vascular:
a. local: comprimarea vascular efectuat la nivelul plgii vasculare prin:
digitopresiune: compresiune bine orientat anatomic cu unul sau
mai multe degete apsnd n plag direct leziunea vascular,
exercitat continuu pn la crearea condiiilor de hemostaz
definitiv (se aplic n cazul plgilor arteriale sau venoase care
au o localizare clar a sngerrii);
tamponament: compresiune global a plgii prin material textil
care o umple n exces i meninut prin bandaj compresiv, pn la
momentul hemostazei definitive (se aplic n cazul plgilor
arteriale sau venoase care sngereaz difuz)
b. la distan:
comprimarea vascular efectuat la distan de nivelul plgii
vasculare, pe un plan osos, care permite o compresiune eficient.
n cazul unui vas arterial lezat, comprimarea se efectueaz de
regul n amonte, la nivelul trunchiului vascular de origine, iar n

cazul unui vas venos sau a unui vas arterial inclus ntr-o arcad
vascular, att n amonte, ct i n aval.
Exemple:
- hemoragiile de la nivelul extremitii cefalice se pot stpni prin
digitopresiune pe carotida comun omolateral, efectuat pe tuberculul
Chassaignac (apofiza transvers C6), a crui proiecie se afl la nivelul
jumtii marginii anterioare a muchiului sterno-cleido-mastoidian;
- hemoragiile de la nivelul regiunii axilare sau a braului n treimea
proximal se pot opri prin digitopresiunea arterei subclaviculare efectuat
n fosa supraclavicular pe prima coast;
- hemoragiile de la nivelul antebraului se opresc prin compresiunea
digital fie a arterei axilare (apsare pe capul humeral prin peretele medial
al axilei), fie a arterei brahiale (apsare pe diafiza humeral la nivelul
anului medial brahial);
- hemoragiile de la nivelul minii se stpnesc prin compresiunea digital
efectuat fie ca n hemoragiile antebraului, fie n anurile pulsului, pe
artera ulnar, radial sau pe ambele;
68

Page 70
- hemoragiile de la nivelul regiunii inghinale se pot micora prin
compresiunea aortei abdominale pe planul coloanei lombare, efectuat
prin apsare energic cu pumnul n regiunea paraombilical stng
(eficient parial, mai ales la persoane slabe);
- hemoragiile de la nivelul coapsei se opresc prin compresiunea digital a

arterei femurale comune pe femur la nivelul triunghiului Scarpa;

- hemoragiile de la nivelul regiunii poplitee se stpnesc prin
compresiunea digital a arterei femurale comune pe femur la nivelul
canalului Hunter (al adductorilor);
- hemoragiile de la nivelul gambei i piciorului se pot opri prin
compresiunea digital a arterei poplitee comune pe femur n regiunea
poplitee;
- hemoragiile de la nivelul piciorului se pot opri prin compresiunea
digital a arterei tibiale, peroniere sau a ambelor, n anurile maleolare
corespunztoare.
garoul : compresiune circumferenial prin material moale, de
regul elastic, efectuat n cazul unor hemoragii la nivelul
membrelor superioare sau inferioare, n aceleai regiuni de
elecie prezentate mai sus. Materialul utilizat va comprima
regiunea aleas pe o seciune ct mai mare (pentru a nu se
produce devitalizarea prin strivire a esuturilor comprimate) i
un timp ct mai scurt (pentru a nu se produce afectarea hipoxic
suplimentar a esuturilor distale)
Garoul nu se menine niciodat mai mult de 120 minute, iar n acest interval este
absolut necesar ca fluxul sanguin s fie restabilit pentru 2-3 minute din 20 n 20 de
minute, pentru a se evita riscurile degradrilor tisulare hipoxice i a sindromului de
reperfuzie (extrem de toxic, poate duce la oc ireversibil i deces). Garoul trebuie
nsoit de aceea ntotdeauna de datele privind momentul iniierii procedurii i de
evoluia n timp a acesteia.
Tipuri de compresiune prin garou:

- improvizaii:
cauciuc (benzi, tuburi), cordoane de material textil
(cordoane propriu-zise sau improvizate din mneci, earfe, baticuri,
lenjerie intim sau fii rupte din mbrcminte), material sanitar ( fei de
tifon) - ca elemente de constricie circumferenial, la care se adaug un
element de compresiune vascular (sul de material textil) centrat pe una
din zonele de elecie cunoscute de pe traiectul vasului lezat. n cazul unor
materiale textile puin elastice, acest complex se pune n tensiune prin
crearea unui turnichet (nurubarea cu ajutorul unui mner din lemn sau
metal a unui cordon nnodat);
- maneta pneumatic de hemostaz: identic cu cea de la tensiometru,
prin care presiunea aerului din manet, ridicat la o valoare superioar
tensiunii arteriale sistolice a pacientului asigur o hemostaz de bun
calitate;
69

Page 71
- garoul (tubul) Esmarch: tub de cauciuc special construit, lung de peste
50 cm i gros de circa 2 cm, avnd la capete un sistem de fixare tip anscrlig. Se aplic dou bucle n tensiune i se fixeaz;
- banda elastic Esmarch: band de latex cu lungime de circa 75 cm i
lime ntre 5-10 cm, se aplic sub tensiune, circular, petrecut ca un
bandaj, din distal spre proximal la nivelul membrelor. Imediat dup
terminarea nfrii elastice, fie se continu cu o alt band elastic pn
la nivelul proximal dorit, fie se monteaz un garou tipic. Este utilizat

pentru golirea patului vascular venos i/sau arterial al unui segment de

membru, n scopul declarat de a permite o mai bun vizualizare a
leziunilor i o mai bun hemostaz definitiv.
2. Strivirea vascular: numit i forcipresiune, presupune prinderea ntr-o pens
de hemostaz a captului sau a capetelor vasculare lezate, triturarea i meninerea
lor n aceste condiii o perioad mai scurt sau mai lung de timp (uneori pn la
efectuarea hemostazei definitive. Prin aceast metod este favorizat iniierea i
producerea hemostazei avnd la baz dezorganizarea endoteliului vascular i a
tunicii medii prin traumatizare direct.
Chiar n prezena unui rezultat eficient, acest tip de hemostaz necesit
explorare secundar i efectuarea ulterioar a unei hemostaze definitive
corespunztoare.
B. Hemostaza definitiv necesit un mediu ct mai aseptic, apropiat sau identic
cu cel din sala de operaie. Cu toate acestea, se pot accepta uneori unele derogari de la
aceste cerine, determinate de caracterul de urgen maximal generat de unele hemoragii
grave.
pregtire pacient - n principiu este recomandat ca hemostaza s fie
efectuat dup pregtirea prin aseptizare a zonei adiacente ariei
hemoragice i izolarea acesteia cu cmpuri sterile.
anestezie - Anestezia este obligatorie, indiferent de mrimea plgii sau
a vasului lezat. n funcie de regiunea afectat, anestezia poate fi:
anestezie local
locoregional
general.
Sedarea pacientului, medicamentoas, este util.

 poziie pacient si chirurg - Pacientul trebuie s fie de regul culcat pe

masa de intervenii chirurgicale, chiar asigurat cu contenie la
membrele sntoase. Chirurgul va adopta poziia in funtie de
segmentul lezat, eznd dac hemostaza se efectueaz cu segmentul
hemoragic aezat pe o mas de intervenii suplimentar.
Tehnica propriu-zis
a. Hemostaza mecanic
- Ligatura legarea vasului cu un fir resorbabil sau
neresorbabil
70

Page 72
- Cliparea ocluzionarea vaselor cu clipuri de titan
b. Hemostaza termic
- cauterizare
- electrocauterizare monopolar sau bipolar
- refrigerare - hipotermie controlat
- chirurgie criogenic cu azot lichid
- laser + fotocoagularea laser cu argon
- ultrasunete ( cavitron )
c. Hemostaza chimic
- epinefrina
- fibrina
- gelatina burete
- celuloza - oxigenat ( oxygel )

- oxigenat regenerat (surgicel)

- colagen micronizat aditivat (tachocomb)
- adezivi tisulari
- tissue - call
4. Rezultate. Semnificaie
Hemostaza chirurgical trebuie s genereze oprirea ct mai rapid a pierderilor
sanguine, ca element de baz n conservarea homeostaziei.
Metodele de hemostaz provizorie sunt soluia optim n situaiile n care nu
exist condiii corespunztoare pentru efectuarea unei hemostaze definitive:
- lipsa condiiilor tehnice,
- lipsa medicului competent
- existena unei hemoragii cu debit mare, deci cu risc
vital.
Chiar dac ulterior efecturii hemostazei provizorii, hemoragia nu este oprit dect
parial, ncetinirea ritmului pierderilor sanguine poate avea un rol determinant n salvarea
vieii.
Metodele de hemostaz definitiv bine aplicate ofer condiiile iniierii
tratamentului ulterior de susinere biologic a pacienilor cu pierderi sanguine, n condiii
de conservare maximal a elementelor de aport, circulante ntr-un sistem nchis, fr
posibilitatea pierderilor. Finalizarea hemostazei definitive reprezint momentul de start a
compensrilor organice i funcionale cu eficien maxim n restabilirea echilibrelor
pacientului.
5. Incidente. Accidente.
Pot fi multiple, cele mai frecvente sunt:
- Ineficiena manoperei efectuate concretizat n continuarea hemoragiei

- Ischemia acut n regiunea distal leziunii vasculare

71

Page 73
- Sindrom de reperfuzie dup garou meninut timp ndelungat
- Lipsa menionrii momentului iniial de aplicare a garoului
- Tulburri neurologice post compresiune sau post ischemice
- Infecii locale
- Hematoame locale
- Ligatura altor elemente nobile
- Ligatura trunchiurilor vasculare unice
TEST
1) Definitia si clasificarea hemostazei
2) Clasificarea hemostazei chirurgicale
3) Metode de hemostaza provizorie
4) Metode de hemostaza definitiva
5) Incidente si accidente in hemostaza
MANOPERE EFECTUATE IN STAGIU
NR.
MANOPERA
NUME, FO
DATA SEMNATURA
1.
PARTICIPARE
LA HEMOSTAZA

2.
PARTICIPARE
LA HEMOSTAZA
3.
PARTICIPARE
LA HEMOSTAZA
4.
PARTICIPARE
LA HEMOSTAZA
5.
PARTICIPARE
LA HEMOSTAZA
72

Page 74
12. SUTURA CHIRURGICAL
1. Definiie - Sutura chirurgical reprezint totalitatea manevrelor de refacere anatomic
a continuitii planurilor unei plgi i de meninerea a lor n contact, n scopul unei
cicatrizri rapide i ct mai funcionale a esuturilor.
Formaiunile sau straturile anatomice respective au fost secionate anterior de
ctre un agent, fie accidental, fie in cursul unui act operator.
Sutura chirurgical este una dintre cele mai utilizate manopere n chirurgie. Ea s-a
perfecionat mult n ultimii ani, att n ceea ce privete tehnica chirurgical, dar i in ceea
ce privete materialele folosite, ceea ce explic succesele obinute n chirurgia de
transplant, vascular, digestiv, etc. Practic, ea se adreseaz tuturor esuturilor i

organelor corpului uman.

2. Clasificarea suturilor
Suturile chirurgicale se clasific dup mai muli parametri:
A. Dup momentul efecturii ei - n funcie de timpul scurs de la producerea
plgii vom avea:
Sutura primar - se efectueaz imediat sau la scurt timp dup
traumatism sau seciunea operatorie, fr a depi cele 6 ore de aur ale
lui Friedrich. Este de dorit ca sutura primar s fie executat ct mai
frecvent, cu condiia siguranei unei asepsii perfecte, ceea ce asigur
vindecarea per primam intentionem.
n cazul unor plgi cu marginile zdrenuite, neregulate, cu poriuni a
cror vitalitate este dubioas, se practic mai nti excizia teritoriilor
compromise, pn nesut sntos. Vom cuta s obinem prin aceasta i
o regularizare a marginilor plgii. Dup aceea se execut sutura
primar.
Sutura primar ntrziat se utilizeaz la plgile cu potenial supurativ.
Plaga se las deschis i se supravegheaz cteva zile (de obicei 5-7
zile). Firele de sutur nu vor fi strnse dect dup trecerea perioadei de
ateptare, interval n care plaga va fi pansat zilnic ca o plag supurat.
Dac supuraia nu a aprut se pot strnge firele, eventual sub protecia
unui drenaj cu tub subire.
Sutura secundar este indicat plgilor crora li s-a efectuat n primul

timp o sutur primar , care au supurat, ceea ce a impus scoaterea

firelor. Acestea se trateaz prin pansamente zilnice, pn cnd dispariia
infeciei este confirmat bacteriologic, iar n plag se formeaz esut de
granulaie. Primul timp al suturii secundare presupune avivarea
esuturilor de la nivelul tuturor straturilor anatomice. Urmeaz sutura
73

Page 75
propriu-zis, ce trebuie s respecte, pe ct posibil, planurile anatomice,
fapt ce va conduce la obinerea unor cicatrici suple i funcionale. Sutura
secundar se poate efectua avnd un dren subire de protecie. Dac plaga
suturat secundar supureaz din nou se repet procedura de ndeprtare a
firelor, pansamente zilnice iar sutura se va numi teriar, cuaternar, etc.
B. Dup lungimea firului utilizat pentru executarea suturii se deosebesc:
suturi discontinue, fcute cu puncte separate; firul de custur se
nnoad i se secioneaz dup fiecare trecere prin esuturi; se poate
face i cu ajutorul agrafelor.
suturi continue, fcute pe toat lungimea plgii, cu un singur fir lung,
fr a fi secionat dect la terminarea suturii; poar numele de surjet i
se utilizeaz de obicei la esuturile profunde sau in suturile intradermice
C. Dup numrul straturilor pe care le sutureaz la acelai esut, suturile se
mpart n:
-

suturi ntr-un singur plan (monoplan), la care marginile esutului se

unesc printr-un singur strat de fire;
suturi n mai multe planuri (de obicei duble), la care esuturile se refac
prin dou sau mai multe straturi de fire suprapuse.
D. Dup natura materialului folosit suturile pot fi:
resorbabile, cu materiale ce sunt resorbite de esuturi in cteva
sptmni sau luni
neresorbabile, cu materiale care rmn ca atare i care produc o uoar
reacie din partea organismului
3. Principiile de efectuare a unei suturi:
Pentru ca esuturile secionate s formeze o cicatrice solid i funcional, la
suturarea lor se impune respectarea urmtoarelor principii:
asepsie i antisepsie perfect, att a pielii, ct i a instrumentelor i a
materialelor de sutur;
hemostaz riguroas, prin ligatura fiecrui vas n parte, care s nu
permit formarea de colecii sanguine sau seroase;
marginile plgii s fie regulate i bine vascularizate; n cazul plgilor
contuze se va realiza mai nti regularizarea marginilor acestora, cu
eliminarea zonelor sfacelate, insuficient irigate i anfractuoase;

respectarea vascularizaiei zonei sau segmentului pe care se face sutura;

acest deziderat este cu att mai important cu ct sutura se face pe viscere
cavitare, la care devascularizarea marginilor duce la apariia de necroze
i dezuniri;
reconstituirea planurilor se face din profunzime spre suprafa, suturnd
mpreun esuturi cu structur identica; numai astfel se poate obine o
cicatrice supl i de calitate;
74

Page 76
n situaii n care rezistena esuturilor este diminuat sau sutura este
supus unor traciuni sau tensiuni, se recomand ca ea s fie realizat n
dou planuri;
sutura trebuie s asigure o etaneitate perfect printr-o afrontare
corespunztoare;
n cazul suturrii unor organe cavitare, custura trebuie sa asigure
pstrarea unui lumen nemodificat sau cu diminuri minime de calibru, fie
prin folosirea unor fire izolate, fie prin anumite artificii de tehnic
specifice fiecrui organ;
-

strngerea firelor trebuie fcut progresiv, pentru a nu se rupe i pentru a

nu strange prea tare, pentru a menine vascularizaia esuturilor prin care
trece i a nu le tia;
ntre micrile operatoruluii ale ajutorului trebuie s fie o coordonare
desvrit pentru a realiza o sutura elegant i solid.
4. Instrumentar i materiale de sutur
A. Instrumentarul este format din ace, portace i pense.
Acele sunt de o mare varietate, n funcie de tipul i de ntrebuinarea lor. Ele se mpart n
ace simple sau ace de mn i ace mecanice cu maner sau cu pedal.
a. Acele simple pot fi :
ace drepte, cu urechile despicate, care se incarca prin apsare
perpendicular
ace semicurbe
ace curbe, de tip Hagedorn.
Acele sunt de diverse mrimi i curburi.
Acele curbe sunt pe seciune rotunde, triunghiulare sau prismatice. Cele prismatice
permit o mai uoar strpungere a esuturilor cu rezisten mai crescut: muchi,
aponevroz, piele. Cele rotunde se folosesc de obicei n chirurgia tubului digestiv i n
chirurgia vascular. Acele drepte se mai utilizeaz nc de ctre unii chirurgi i se
manevreaz cu mna. Acele atraumatice sunt ace Hagedorn rotunde, de diverse grosimi i
mrimi, la care firul este montat n continuarea acului, n aa fel nct nu las soluie de

continuitate la trecerea prin planul anatomic respectiv.

n funcie de diametrul acului ele sunt numerotate de la 0 (mai groase) pn la 12-0
(cele mai subiri).
Urechea acului chirurgical are o alt construcie dect cea a acului obinuit,
prezentnd dou arcuri laterale ntre care se gsete o despictur ngust. Firul nu se
introduce ca la acele obinuite, ci se pune n tensiune i se mpinge printre cele dou
arcuri laterale, pe care le depete i ptrunde n despictur.
b. Acele mecanice sunt utilizate astzi din ce n ce mai rar.
Cel mai cunoscut este acul mecanic Reverdin, ce este compus dintr-un mner cere
se continu cu un ac lung drept sau curb. La 1 cm de vrf, de obicei n stnga, prezint o
75

Page 77
mic incizur ce poate fi nchis sau deschis de ctre o lam de oel manevrabil prin
intermediul unui buton. Este un ac uor de manevrat, dar este traumatizant pentru
esuturi, se defecteaz uor i este destul de scump (vezi fig.).
Un alt ac mecanic este acul Deschamps, folosit tot mai rar. Clasic, era utilizat
pentru conducerea firelor n jurul elementelor hilare (de exemplu hilul splinei, pediculi
tiroidieni).
76

Page 78
6. Tehnica executrii unei suturi
Sutura cu portacul i acul cuprinde civa timpi obligatorii:
-

Apropierea marginilor tisulare pentru ca sutura s fie corect i

cicatrizarea bun este obligatoriu ca esuturile suturate s fie puse n
contact riguros prin marginile lor, fr a fi eversate, inversate sau sub
tensiune. Afrontarea se face cu ajutorul penselor chirurgicale. Pentru a
uura sutura, cele dou margini sunt prinse cu o pens i apropiate.
Pentru a obine afrontarea dorit, portacul trebuie s ncarce ceva mai mult
din grsimea subcutanat. O priz prea mic poate duce la invaginarea
marginilor plgii. Afrontarea corect necesit uneori decolarea
suplimentar a uneia sau ambelor margini ale plgii. Un al artificiu tehnic
l constituie plasarea de fire subepidermice. Aceast manevr everseaz
uor buzele plgii, eversare ce dispare dup scoaterea firelor. Afrontarea
marginilor plgii se poate realiza i prin deplasarea nodului pe o parte a
plgii.
Trecerea firului Acul cu firul prins n portac se nfige n marginea opus
a plgii pn ce vrful ptrunde i apare de partea cealalt a plgii.
Ptrunderea cu acul se face la distane egale de marginile plgii i se
prinde suficient esut pentru a nu lsa spaii moarte. Aceast egalitate a
prizelor confer suturii un aspect estetic bun. Acul este scos cu ajutorul
portacului n sensul curburii lui, trgnd de acesta pn firul inut de ajutor
va prsi singur urechile acului.
nnodarea firului O sutura estetic se execut cu coaptarea marginilor
plgii pe ac, adic n momentul n care acul a trecut prin ambele margini
ale plgii i le are ncrcate pe el. Dac aceast manevr nu s-a efectuat i

acul a fost scos din esuturi, marginile plgii trebuie potrivite i coaptate
nainte de a nnoda firul. De obicei, nodul se execut de ctre ajutorul aflat
n faa operatorului. Nodul se plaseaz lateral, la nivelul orificiilor de
ptrundere a acului. Toate nodurile vor fi de aceeai parte a plgii. Se
execut ntotdeauna trei noduri: primul de strngere, al doilea de sprijin, al
treilea de siguran. Este admisibil ruperea firului la primul nod, dar nu
este permis la urmtoarele dou (vezi fig.).
Scoaterea firelor de sutur se face n funcie de factorii locali i generali
ce favorizeaz sau ntrzie cicatrizarea. Vascularizaia bogat a regiunii
(de exemplu la gt), favorizeaz cicatrizareai permite scoaterea firelor
dup 2-4 zile. Diabetul zaharat, hipoproteinemia, neoplaziile, infecia
local, imunodepresia, ntrzie procesul de cicatrizare, deci i scoaterea
firelor. De obicei, firele se scot la 7 zile, iar n zonele supuse tensiunii (cot,
genunchi) se vor scoate dup 10-12 zile. Se dezinfecteaz plaga, dup care
se prinde firul cu o pens de unul din capete, se tracioneaz uor si se taie
unul din braele firului sub nod, la nivelul prii curate a aei din derm,
pentru a nu infecta plaga prin trecerea poriunii de fir ce a fost n exteriorul
plgii. Seciunea se face cu ajutorul foarfecelui sau a bisturiului. Se trage
de fir pn acesta este scos, dup care plaga se panseaz.
77

Page 79
Executarea unui nod chirurgical
78

Page 80
79

Page 81
TEST
1. Definitia suturii chirurgicale
2. Clasificarea suturilor dupa momentul efectuarii ei
3. Clasificarea suturilor dupa lungimea firului si a materialului
utilizat
4. Descrieti principiile efectuarii unei suturi
5. Descrieti tehnica efectuarii unei suturi
MANOPERE EFECTUATE IN STAGIU
NR. MANOPERA
NUME, FO
DATA SEMNATURA
1
.
SUTURA
2
.
SUTURA
3
.
SUTURA

80

Page 82
13. ADMINISTRAREA OXIGENULUI - OXIGENOTERAPIA
1. Scop: administrarea de oxigen la pacienti are un scop terapeutic. Aceasta actiune
terapeutica are drept tinta:
imbogatirea aerului cu oxigen in scopul combaterii hipoxiei (oxigenarea
redusa a tesuturilor)
ameliorarea concentratiei de oxigen in sange
Hipoxia poate fi:
anemica - prin reducerea hemoglobinei
histotoxica - prin blocarea la nivelul celulelor
circulatorie - prin tuburari de circulatie
La nivelul tesuturilor O2 este utilizat sub forma dizolvata in plasma, cantitatea
fiind de 0,3 ml oxigen la 100ml sange.
Oxigenoterapia necesita 1,8 - 2,2 ml la 100 ml sange la administrarea O2 sub o
atmosfera.
2. Indicatii:
hipoxie circulatorie - insuficienta cardiaca, edem pulmonar, infarct

miocardic
hipoxie respiratorie - soc, anestezi generale, complicatii postoperatorii,
nou nascuti
Surse de oxigen:
statie centrala de oxigen sau microstatie
butelie de oxigen (de 300 - 10.000 litri oxigen comprimat la 150 atm.)
Pentru a se putea administra, presiunea se regleaza cu reductorul de presiune
(debitmetrul, care indica volumul in litri de oxigen pe minut) si se modifica cu ajutorul
barbotorului (vezi fig.).
81

Page 83
a butelia de oxigen cu : 1 robinetul bombei ; 2 reductor de presiune ; 3,4
manometre ; 5 robinet de nchidere ; 6 robinet de reglare a presiunii de iesire
a oxigenului ;7 lant de fixare
b umidificator (detaliu) cu 8 oxigen de la butelie ; 9 tub spre bolnav.
Administrarea oxigenului se face cu:
sonda sau cateter nazal
ochelari
-

masca
cort de oxigen
balon Ambu sau Ruben
a. Cateterul nazal (sonda) - are orificii laterale multiple. Se introduce in nara pana
in faringe, schimbandu-se de la o nara la alta. Se poate introduce si in laringe.
Tehnica:
se dezobstrueaza caile aeriene
se masoara lungimea sondei pe obraz de la nara la tragus
se introduce cateterul cu miscari blande paralel cu palatal osos si
perpendicular pe buza superioara
se fixeaza sonda cu leucoplast
se fixeaza debitul la 4-6 l/minut
se va observa bolnavul in continuare pentru prevenirea accidentelor
se administreaza medicamente cu intermitenta si se supravegheaza debitul.
b. Ochelari pentru oxigen - se fixeaza dupa urechi si prezinta 2 mici sonde de
plastic care patrund in nari. Se recomanda la copii si bolnavi agitati.

c. Masca pentru oxigen (cu inhalarea aerului expirat) se fixeaza acoperind gura si
nasul. In general este greu suportata de bolnav datorita hamului de etanseizare (vezi fig.).
Tehnica:
82

Page 84
se verifica scurgerea oxigenului din sursa
se pune masca in mana bolnavului pentru a-i usura controlul mastii si i se
sustine mana. Debitul de 10-12 l/minut.
se aseaza masca pe piramida nazala si apoi pe gura
cand bolnavul s-a obisnuit cu masca, se aseaza cureaua de fixare in jurul
capului
d. Cortul de oxigen: nu poate depasi o concentratie de 50% a oxigenului, realizeaza
o circulatie deficitara a aerului, ducand la incalzirea pacientului. Se impune racirea cu
gheata.
Trebuie respectate cateva reguli:
nu se unge cateterul cu substante grase (pericol de explozie si pneumonie)
bombele de oxigen se fixeaza pe un port butelie, orizontal pentru a evita
loviturile

oxigenul nu se foloseste fara manometru

barbotorul sa fie bine fixat deoarece prin rasturnare impinge apa in caile
respiratorii ale bolnavului
3. Incidente la administrarea oxigenului:
distensia abdominala prin patrunderea gazului prin esofag
enfizem subcutanat prin infiltrarea gazului la baza gatului prin fisurarea
mucoasei.
83

Page 85
TEST
1. Scopul si indicatiile oxigenoterapiei
2. Modalitati de administrare a oxigenului
3. Incidente in administrarea oxigenului
MANOPERE EFECTUATE IN STAGIU
NR. MANOPERA
NUME, FO
DATA SEMNATURA
1
.
ADM. OXIGEN

2
.
ADM. OXIGEN
3
.
ADM. OXIGEN