Sunteți pe pagina 1din 8

MMC 4013

MMC 4013 consta in doua identice, independente date de tip flip-flops.


Fiecare flip-flop are intrari de data independente, set, reset si ceas si iesirile Q
si Q negat.Fiecare dispozitiv poate fi folosit pentru registrul de deplasare si
pentru a conecta iesirea Q la datele deintrare pentru comutarea aplicatiilor.
Setarea i resetarea este independent de ceas i se realizeaz de la nivel
nalt pe linia de resetare.

Bistabilul de tip D unul dintre cele mai simple bistabile care se produce sub
forma integrata este bistabilul de tip D, activ pe fontul crescator al impulsului
de tact aplicat la intrarea CK.

Informatia aflata la intrarea D este transferata la iesirea Q pe frontul crescator


al tactului. Daca semnalul CK este pe palier ( durata cat are valoarea 1 sau
0), semnalul aplicat la intrarea D nu influenteaza iesirea.

Bistabilul sau celula fundamentala de memorie binara este un circuit cu 2 stari


distincte , care pastreaza o informatie formata dintr-un singur bit.Realizarea
electronica a elementului de memorie binara este reprezentata de circuitul
bistabil,deci CBB au 2 stari stabile. Trecerea dintr-o stare in alta se face numai
la aplicarea unei comenzi din exterior. Ele sunt de fapt automate de ordinul 1
ce se obtin din automate de ordin 0 prin introducerea legaturilor inverse.
Acest bistabil realizeaza stocarea propiu-zisa a informatiei. Bistabilul de tip D
est un repetor care realizeaza si functia de intarziere cu un tact, a datelor de
intrare , de unde si denumirea bistabilului D ( DELAY) , zavor de date sau
bistabil de intarziere.
Are o singura intrare, iar iesirea este identica cu intrarea , prezentand o mica
intarziere in timp.
Bistabilul D nu zavoraste iesirea , ci aceasta urmareste pur si simplu intrarea.

D-intrarea de date
CLK-intrarea de tact
Q,Q negat iesirile

CLR-echivalent cu RESET
PR- echivalent cu SET
PR si CLR- intrari de fortare, active in zero

Circuite registru
La nivel de bit, suportul fizic pentru stocare/memorare, sincronizare, cuplare
si izolare este un circuit bistabil.
La nivel de cuvant, definit ca o succesiune de n biti. Suportul fizic pentru
functiile de stocare, cuplare, sincronizare si izolare este un circuit compus din n
circuite bistabil, numite circuit registru sau uzual, registru.
Odata inscrisa informatia de un bit intr-un bistabil, aceasta este disponibila a fi
citita.
La fel si la un registru, cuvantul inscris poate fi citit ca atare.
Sistemele de procesare a informatiei foloseste informatia sub forma de cuvant.
In functie de modul cum se realizeaza conexiunile pentru extensia de la
circuitul bistabil la organizarea de circuit registru exista: registru paralel (numit
si registru de memorie), registru serie si combinatii intre acestea (serie-paralel
si paralel-serie).
Daca luam in considerare faptul ca datele pot fi introduse (inscrise) sau citite in
/ din registru in mod serie sau paralel, se poate face o clasificare a registrelor si
din acest punct de vedere, existand patru categorii:
- registru cu intrare serie si iesire serie,
- registru cu intrare paralela si iesire serie,
- registru cu intrare serie si iesire paralela,

- registru cu intrare paralela si iesire paralela.


Pentru toate tipurile de registru exista un parametru comun - lungimea
registrului.
Ca suport fizic pentru functiile enumerate mai sus, registrul este o componenta
fundamentala in arhitectura si implementarea sistemelor digitale.

REGISTRU DE MEMORARE
RM se utilizeaza pentru memorarea temporara a numerelor binare in
sistemele numerice. Ele se realizeaza cu CBB de tip D comandate de catre un
semnal de tact comun.
In afara de semnalul de ceas comun pentru toate celulele, poate sa nu existe
nici o alta conexiune intre celulele bistabil.
Sunt folosite bistabile de tip D , comandate sincron pe frontul anterior(
trecerea 01), astfel ca informatia se inscrie in aparitia comenzii Write sau LSI.
Cand impulsul de comanda trece din nou in 0-logic, celulele de tip D se
blocheaza si mentin valoarea memorata corespunzator in fiecare celula ale
celulelor.
Daca registrul este realizat cu celule de tip D master-slave, in registru se va
memora informatia prezenta pe intrarile de date in momentul trecerii 1 0
(front descrescator) a impulsului de tact si se pastreaza pana la urmatoarea
trecere 10 a impulsului de tact.
De obicei, registrele paralele se realizeaza cu celule de tip D sincrone, cu
comanda activa pe front.
Diversele variante constructive introduc anumite facilitati, oentru usurarea
folosirii lor in scheme mai complicate; de exemplu, CI SN74171 este un
registru cu patru celule cu posibilitatea stergerii continutului (comanda CLRnegat, adica CLEAR, F 5.4.1 - b).
La CI - SN74377, registru paralel de 8 biti, F 5.4.1. c, a fost introdusa o
comanda Enable EN pentru autorizarea inscrierii informatiei in registru, activa
cand EN = 0-logic.
La CI - SN74374, de asemenea un registru de 8 biti este prevazuta o comanda
de validare a iesirilor: Output Enable - OE, activa cand OE = 0-logic.

Cand acest semnal este activ, OE = L 0-logic, continutul celulelor registrului va


putea fi citit pe iesirile Q0..Q7; prezenta acestei comenzi semnifica faptul ca
se pot conecta mai multe asemenea circuite la o singura magistrala, citirea
informatiei, adica punerea datelor pe magistrala facandu-se doar cand circuitul
respectiv este selectat prin comanda OE- L activa.
Cat timp aceasta comanda este inactiva, OE = H 1-logic, iesirile registrului
sunt in starea HZ.
Circuitul SN74670 contine o arie de patru registre de cate patru biti fiecare, cu
posibilitatea de a scrie si citi informatia din oricare dintre ele.
Pentru citire se activeaza comanda RE-negat, iar selectia registrului se face
printr-o comanda aplicata pe terminalele RA si RB.
Pentru scriere se activeaza comanda WE-negat, selectia facandu-se prin
semnalele WA si WB, in acest caz, circuitul lucrand fara tact extern, folosinduse semnalul WE-negat.
Registrele sunt circuite secveniale sincrone care realizeaz memorarea
informaiei binare pe durata unui impuls de ceas. Pentru aceasta
funcionalitile pot fi privite ca un ansamblu de bistabili D, cte un bistabil
pentru fiecare bit, reunii intr-o capsula unica. n general aceste registre sunt
de 4.8 , 16 bii / capsul. De mai multe ori sunt folosite pentru stabilizarea
datelor care provin din mai multe surse i care trebuie sa fie furnizate simultan
unui anumit dispozitiv.
Bistabilul sau celula fundamantala de memorie binar este un circuit cu 2
stri distincte, care pstreaz o informaie format dintr-un singur bit.
Realizarea electronic
a elementului de memorie binar este
reprezentat de circuitul basculant, deci CBB au 2 stri stabile. Trecerea dintr-o
stare n alta se face numai la aplicarea unei comenzi din exterior. Ele sunt de
fapt automate de ordinul 1 ce se obin din automate de ordin 0 prin
introducerea legturilor inverse.
Un bistabil poete memora un timp nedefinit informaia binar si n
acelasi timp s poat fi citit in orice moment fiindc el are 2 ieiri Q i
complementul sau Q. Precizarea stri n care se afl bistabilul la un moment dat
0 sau 1 se face relativ la valoarea ieirii Q in logica pozitiv.
Bistabilul de tip D are proprietatea ca atunci cand apare un front crescator
pe CK, esantioneaza si memoreaza ce primeste pe intrarea D. Memorarea

dureaza pana la urmatorul front crescator pe CK, cand se face o noua


memorare a nivelului de pe intrarea D. Se mai poate sterge valoarea
memorata si cu semnalul Reset sau Set daca este si el disponibil. Semnalele de
Reset sau Set au prioritate fata de orice alt semnal si sunt asincrone (fata de
CK).
Registrul deschis memoreaz datele prezente pe intrrile sale n
momentul apari-iei unui front activ al tactului i le menine apoi pe ieirile sale
pn la apariia urmtorului front activ al tactului. La acest nou moment de
timp, ieirile devin egale cu valorile intrrilor n acest moment de timp .a.m.d.
Se constat de fapt c ieirile urmresc strile intrrilor.