Sunteți pe pagina 1din 3

Keratomicozele

Keratomicozele reprezinta micozele cele mai superficiale limitate la invadarea


epidermului cornos, la care reactia organismului este numai locala. Din categoria
keratomicozelor fac parte: pitiriazis versiscolor si eritrasma.
1. Pitiriazis versicolor
Etiologie
Agentul etiologic al pitiriazis versicolor este Pityrosporum orbiculare, numit si
Microsporon furfur sau Malassezia furfur. Agentul etiologic este rezident saprofit pe
tegumentul indivizilor sanatosi, fiind considerat o levura lipofila (cu predilectie trofica pentru
sebum - o grasime secretata de glandele sebacee situate la baza firului de par).
Epidemiologie
Faptul ca agentul etiologic al pitiriazisului, traieste saprofit pe tegumentul oamenilor
sanatosi determina incidenta ridicata a acestei micoze. Aparitia bolii nu este datorata insa
contagiozitatii bolii, ci unor factori predispozanti cum sunt: hipersecretia sudorala si
umiditatea.
Astfel la persoanele cu hiperhidroza, pitiriazisul apare in proportie de 40%.
Persoanele care lucreaza in medii umede (spalatorii, bucatarie) au o incidenta al bolii
mai ridicata. In cazul persoanelor a caror lenjerie de corp nu permite evaporarea transpiratiei,
mentinand pielea umeda, micoza este de asemenea favorizata.
Tot in categoria factorilor favorizanti ai pitiriazisului intra si graviditatea precum si
unele boli asociate cu hiperhidroza, ca de exemplu tuberculoza.
Forme clinice
Pitiriazisul prezinta 2 forme clinice mai importante: forme colorate si forme acromice
(necolorate).
a) Forma colorata se manifesta printr-o eruptie sub forma petelor colorate, de la
galben la brun, de dimensiuni variate, de la dimensiunea unui punct, a unei monede, pana la
aparitia unor placarde pe regiunea presternala, interscapulara, pubiana si pe membre (mai rar).
Eruptiile prezinta o fina descuamatie care, prin grataj, pune in evidenta scuame taratoase
(semnul talajului).
b) Forma acromianta se produce la persoanele care se expun la soare sau la razele
ultraviolete. Eruptia respectiva apare pe partile corpului expuse la soare sau la ultraviolete.
Pentru explicarea eruptiei acromiante exista 2 ipoteze:
- efectul protector al scuamelor parazitare impiedica pigmentarea pielii in zonele
afectate;
- ciuperca poate avea o eventuala actiune toxica, asupra melanocitelor astfel incat se
diminueaza productia de melanina.

15

Diagnosticul de laborator
a) semnul talajului evidentiat de gratajul supericial in urma caruia apare o cantitate
mare de scuame furfuracee pe placardele brune si mai rar pe cele acromatice.
b) fluorescenta este galben verzuie caracteristica la lampa Wood. Aceasta investigatie
permite explorarea unei largi suprafete si decelarea unor elemente care altfel la lumina zilei ar
fi neobservata.
c) examenul microscopic al parazitului in scuame se realizeaza prin prelevarea cu
ajutorul unei chiurete a scuamelor si prepararea lor pentru examinare pe o lama cu hidroxid de
potasiu 40% sau sulfura de sodiu 10%. Astfel se evidentiaza sporii si filamentele caracteristice
in caz de prezenta a agentului micotic. Filamentele sunt de regula scurte, dispuse neregulat,
rectilinii sau filamentoase, formand o adevarata retea. Sporii in general sunt rotunzi, cu
membrana groasa cu dublu contur si formeaza elemente in forma de ciorchine sau sunt dispusi
izolat din loc in loc.
Tot in scop diagnostic, se mai poate realiza o cultivare a agentului etiologic al
Pitiriazis versicolor pe mediul Sabouraud.
Tratament
Terapia pitiriazisului este predominant locala si are la baza principiul aplicarii unui
antifungic eficient care sa impregneze stratul cornos al pielii obtinandu-se astfel o exfoliere
masiva.
Medicamentele folosite pentru tratamentul local sunt in general Ketoconazolul si
Itraconazolul. Aceste medicamente conduc la vindecarea in proportie de 90% a afectiunii.
Tratamentul local trebuie aplicat pe o suprafata intinsa deoarece uneori nu pot fi observate
toate zonele eruptive pentru ca au dimensiuni foarte mici. Antifungicele locale se aplica in
solutii lichide sau in pomezi si sunt combinate cu bai calde si sapuniri prelungite. O cura
pentru a fi eficienta, trebuie sa dureze cel putin 20 de zile cu aplicatii zilnice iar, la nevoie
aplicatiile pot fi continuate o data la 2 zile in cea de-a 2-a luna de tratament. Uneori,
tratamentul se continua si in luna a 3-a, cand aplicatia locala se realizeaza de 2 ori pe
saptamana. La sfarsitul tratamentului, se va efectua un control obligatoriu microscopic si
fluorescent (cu lampa Wood).
Un remediu terapeutic eficient, este si cel pe baza de sulf in stare nascanda, care
consta in badijonari zilnice precedate obligatoriu de bai calde care au ca scop inmuierea si
permeabilizarea epidermului cornos.
In scop terapeutic, se mai poate folosi alcool iodat si salicilat 1 %.
Dintre preparatele mai noi pot fi utilizate Canestenul si Clotrimazolul.
Suspensia de sulfura de seleniu (Selsun) este un preparat utilizat in mod normal in
tratamentul seboreei accentuate a pielii capului, dar reprezinta si unul dintre cele mai eficiente
mijloace de tratament a pitiriazisului.
Recidivele sunt frecvente si apar in general, in lunile care urmeaza curei de tratament.
Se datoreaza de obicei esecului terapiei utilizate si foarte rar unei noi contaminari. Este
posibil ca recidivele sa fie cauzate si de faptul ca sediul posibil al agentului fungic fiind in
partea profunda a foliculului pilos, accesul medicatiei locale sa fi fost aproape nul. Esecul
terapeutic poate fi cauzat si de neaplicarea tratamentului pe intregul tegument afectat,
ignorandu-se acele teritorii infectate, dar greu vizibile. De aceea, o recadere implica un
control riguros cu lampa Wood, pe intregul tegument si aplicarea unei noi cure pe o suprafata
mai intinsa, in functie de indicatiile obtinute prin examenul fluorescent.

16

Intrebari
1)Definiti cheratomicozele si numiti cele mai importante micoze din aceasta categorie.
2)Precizati denumirea agentului etiologic, pozitionara si caracteristicile trofice ale agentului
etiologic al Pitiriazis versicolor.
3)Explicati ce determina incidenta ridicata a pitiriazis si precizati care sunt factorii favorizanti
care determina ca Pitiriazis versicolor sa treaca de la forma saprofita la forma parazita.
4)Descrieti formele clinice ale Pitiriazis versicolor.
5)Precizati investigatiile ce conduc la stabilirea diagnosticului de laborator in cazul Pitiriazis
Versicolor.
6)Enumerati principalele produse terapeutice folosite in tratamentul Pitiriazis versicolor.
7)Explicati cauzele eventualelor recidive ale Pitiriazis versicolor.

17