Contents

Acnee .................................................................................................................................................. 3
Alifii acnee, rani, arsuri ...................................................................................................................... 3
Bube dulci .......................................................................................................................................... 3
Coptur, puroi la deget ....................................................................................................................... 3
Fistul perian .................................................................................................................................... 3
Frunculoze stafilococite ..................................................................................................................... 4
Afectiuni ale ficatului ......................................................................................................................... 4
Afectiuni cardio-vasculare ................................................................................................................. 6
Albumina .......................................................................................................................................... 10
Afectiuni respiratorii ........................................................................................................................ 10
Anemia ............................................................................................................................................. 10
Arterita ............................................................................................................................................. 10
Metode de tratare : se beau trei cni de ceai pe zi din urmtorul ceai.............................................. 11
Astenie .............................................................................................................................................. 11
Boli de piele ..................................................................................................................................... 11
Caderea parului ................................................................................................................................ 12
Calcaie talpa piciorului, montului .................................................................................................... 13
Amorirea tlpilor ............................................................................................................................. 13
Cancer............................................................................................................................................... 14
Colici abdominali ............................................................................................................................. 14
Constipatie ........................................................................................................................................ 14
Degeraturi ......................................................................................................................................... 15
Dezinterie, diaree ............................................................................................................................. 15
Diabet ............................................................................................................................................... 15
Fiere .................................................................................................................................................. 16
Gat-gura ............................................................................................................................................ 17
Guta .................................................................................................................................................. 17
Hemoroizi, fisuri anale ..................................................................................................................... 18
Fistule peri - anale ............................................................................................................................ 18
Hepatita ............................................................................................................................................ 19
Herpes ............................................................................................................................................... 21
Infectii ale cailor urinare .................................................................................................................. 21
Inima................................................................................................................................................. 21
Impotenta .......................................................................................................................................... 22
Litiaza renala .................................................................................................................................... 22
1

Lombosciatica .................................................................................................................................. 23
Menstruatie ....................................................................................................................................... 23
Micoze .............................................................................................................................................. 24
Migrene ............................................................................................................................................ 24
Nervozitate ....................................................................................................................................... 24
Ochi .................................................................................................................................................. 25
Ovare ................................................................................................................................................ 25
Paraziti .............................................................................................................................................. 26
Picioare ............................................................................................................................................. 26
Prostata ............................................................................................................................................. 33
Reumatism ........................................................................................................................................ 34
Rinichi .............................................................................................................................................. 36
Sange ................................................................................................................................................ 40
Sani ................................................................................................................................................... 40
Stomac .............................................................................................................................................. 41
Mrar ................................................................................................................................................ 42
Transpiratia....................................................................................................................................... 44
Urechi ............................................................................................................................................... 44
Vagin ................................................................................................................................................ 44
Se manifest prin dureri n partea de jos a buri ............................................................................... 44
Trichomonas ..................................................................................................................................... 45
Varice ............................................................................................................................................... 46

Acnee
Hreanul : ras i macerat n oet d o soluie pentru vindecarea acneei.
Arpacaul : este considerat vindectorul pieli.
mpachetri cu terci de arpaca : se macin fin arpaca, se amestec cu ap
de la fntn i se pune pe foc ntr-un vas nemetalic, amestecnd continuu, vreme de 5-10 minute,
apoi se las s se rceasc la temperatura camerei. Terciul obinut se aplic pe poriunea de piele
bolnava, timp de 15-20 minute, apoi se cltete bine cu ap cldu. Aplicarea se face ct mai des.
Ceai de arpaca : 2 linguri de arpaca prjit ntr-o tigaie fr ulei vreme de 10
minute, se fierbe apoi n ap de fntn tot 10 minute [vasul s fie nemetalic] . Se bea zilnic, cldu
sau rece, eventual ndulcit cu miere. n plus suferinzi de acnee s mnnce ct mai mult arpaca.
Rezultatele vor fi foarte bune .

Alifii acnee, rani, arsuri

Se iau urmtoarele plante : glbenele 1parte, ptlagin 1parte, pelin alb parte, rdcin de
ttneas parte. Se amestec bine, se iau 113gr de amestec care se fierb n untur curat de
porc, pn cnd plantele devin ca jumrile [s nu se ard]. Lsm s stea o zi preparatul, dup care
l nclzim la bain-marie i l strecurm. 1parte =14gr.
50gr seu de oaie se fierbe n 100ml lapte dulce. Se pune la rcit, pn cnd seul se ridic
deasupra. Se ia cu o strecurtoare i se amesteca bine cu 50gr cear de albine topit, 25gr unt, 3
linguri de ulei de floarea soarelui i puin colonie. Se pstreaz la rece n cutii
Bube dulci
Morcovul : copt i sfrmat vindec bubele dulci.

Coptur, puroi la deget

Se pune pe locul respectiv zahr pudr, zahrul absoarbe secreiile i distruge mediu prielnic
nmuliri microbilor.
Se pune pe locul respectiv frunz de aloe tiat cu partea zemoas pe ran. Se bandajeaz, dup un
timp frunz de aloe va trage tot puroiul i rana se va vindeca.

Fistul perian
Metoda cu frunze de varz : frunzele exterioare ale cpnei de varz se taie de pe cocean i se
spal n ap n care se pune zeam de la o lmie. Se scot i se terg cu un prosop curat. Se taie
nervura frunzei cu un cuit. Pe un fund de lemn se piseaz foaia de varz cu un sucitor, pn se
nmoaie i iese sucul din ia. Foaia de varz se pune apoi pe un tifon curat i se aez pe locul
inflamat. Se las 5-6 ore dup care se repet operaia. nainte de fiecare aplicare se spal locul cu
puin ceai de mueel cldu. Tratamentul se repet pn se cur locul. Poate s dureze 3-4 zile.
Uneori coptura este nsoita de temperaturi de 40 grade. Dup cel mult 2-3 aplicri umfltura se
sparge iar locul trebuie curat si se continu pn la vindecarea complect.

Frunculoze stafilococite
Pentru cei ce sufer de furunculoz stafilococie [cutanat disecant] . Tratamentul cu antibiotice,
nu dau rezultate ntotdeauna, dar la farmacia Institutului dr. Cantacuzino, exist un vaccin
antistafilococic gata preparat, care a dat rezultate foarte bune, sau n urma analizelor se poate face
un alt vaccin preparat chiar de ei. De asemenea se recomand ntrirea sistemului imunitar cu
Spirulin, vitamina C sau o alt reet .

Afectiuni ale ficatului

Alimente interzise in regimul indicat convalescentilor dupa hepatita
epidemica

Carne: de porc grasa, de oaie, de miel (contraindicatie relativa), gisca,

rata, vinat, afumaturi, conserve, slanina, creier, rinichi, peste gras.
Grasimi: toate, cu exceptia untului si uleiului rafinat, in cantitate de
maximum 40-50 d pe zi.
Oua: de rata, ochiuri prajite, omlete prajite, oua rascoapte, maioneza.
Brinzeturi: cascaval, brinzeturi fermentate.
Legume: fasole si mazare uscate, castraveti, varza sub alta forma decit
cruda, vinete, ceapa, usturoi, ridichi, hrean, ardei.
Fructe: nuci, alune, arahide, migdale.
Dulciuri: ciocolata, creme de unt, aluat cald sau dospit, cu mult unt,
cozonac, pateuri din foitaj, baclava, torturi cu crema, toate prjiturile
cu grasime, inghetata de alune, de ciocolata.
Condimente: piper, boaia de ardei, mustar, hrean, ardei iute.
Bauturi: toate bauturile alcoolice (tuica, vin, bere, lichior), cafea
naturala, cacao, sucuri fermentate.
Sunt interzise sosurile cu maioneza, cu rintas, condimente sau cu adaos de
zeama de oase.
Alimente permise in regimul indicat convalescentilor dupa hepatita
epidemica

Lactate: Lapte de vaca, iaurt, brinza de vaci 200-300 g pe zi, telemea

desarata de vaca sau de oaie 50-100 g pe zi, urda dulce, smintina nu prea
grasa 2-3 linguri pe zi.
Fainoase: macaroane, taitei, orez, gris, biscuiti, piine, mamaliguta.
Legume:salata verde, untisor, papadie, rosii, spanac, loboda, mazare
verde, fasole verde, ardei gras, sfecla, varza cruda, zarzavaturi, cartofi
- crude, fierte sau sub forma de soteuri, dupa caz.
Oua: moi sau ochiuri rominesti (1 pe zi), albus de oua in omlete, budinci,
spuma de fructe.
Grasimi: 40-50 g de unt proaspat sau ulei (neprajit) pe zi.
Carne: carne slaba de gaina, de pui, de vaca sau vitel (chiar de porc, dar
foarte slaba) fiarta, rasol sau friptura la gratar. Carnea poate fi
tocata, dar fara condimente. Este recomandat si pestele slab (salau, cod,
pastrav, stiuca) fiert sau la gratar. Din sunca presata se va alege numia
partea slaba.
4

Condimente: sare in cantitatti moderate, verdeturi tocate (frunze de

patrunjel, marar, leustean, tarhon), telina, chimen, suc de rodii, otet si
bors in cantitati mici, vanilie, scortisoara, zeama si coaja de lamiie sau
portocala.
Supe: supe de zarzavat si fainoase, borsuri de zarzavat, de carne de vaca
fara os sau de pasare, supe a la grec, ciorbe de perisoare fara
condimente, ciorba de peste alb.
Dulciuri: gemuri, marmelada, dulceata, peltea, fainoase cu lapte, creme,
gelatine, piureuri de fructe cu albus, papanasi cu brinza de vaci, tarte,
bezele, prajituri din albus.
Fructe: proaspete, bine coapte (mere, pere, struguri, visine, cirese,
caise, piersici, pepeni, portocale, lamii, banane), compoturi din fructe
proaspete.
Bauturi: lapte dulce, lapte cu ceai sau cu cafea de orz, lapte batut,
lapte cu suc de fructe, ceaiuride macese, flori de tei, sunatoare,
siropuri din sucuri de fructe, sucuri de zarzavat, chisel de lapte si de
fructe.
Prepararea supelor pentru bolnavii de ficat

Supele se prepara cu zeama de zarzavat sau numai cu apa, fara ceapa sau
zarzavat prajit si fara oase. Supelor de zarzavat strecurate li se adauga
diferite paste fainoase, orez, gris, zdrente sau perisoare de carne.
Pentru vitaminizare li se adauga verdeata, suc de lamiie sau de rosii.
Supele-creme de zarzavat se prepara prin trecerea legumelor fierte prin
sita si subtierea pireului obtinut cu zeama in care a fiert zarzavatul. Se
adauga putin unt proaspat.
Borsurile se prepara numai cu legume sau cu carne, acrite cu bors si drese
cu smintina si se pot aromatiza cu marar, patrunjel, leustean sau tarhon
verde tocat. Se recomanda pentru borsuri si sucul de sfecla cruda, care se
adauga in momentul servirii.
Ciorbele se acresc cu zeama de lamiie, corcoduse verzi, zer, iaurt.
Pentru bolnavii de ficat sunt foarte recomandate si supele de fructe.
Acestea se prepara in general fierbind fructele in apa, dupa care le
indulcim si le dregem cu lapte amestecat cu putina faina.
Prepararea bauturilor in afectiuni ale ficatului
Ceaiurile de musetel, menta, sunatoare se prepara punind frunzele uscate
direct in apa clocotita. Se iau imediat de pe foc, se acopera vasul
respectiv si se lasa astfel 15 minute. Procedeul se numeste infuzare.
Laptele se poate consuma simplu, cu cafea de orz sau amestecat cu ceai ori
suc de fructe.
Sucurile de zarzavat, legume sau fructe se prepara din fructe sau legume
proaspete, bine spalate, date pe razatoare si apoi stoarse prin tifon.
Prepararea dulciurilor pentru bolnavii de ficat

Din categoria dulcurilor se recomanda compoturile, spumele, cremele de

fructe, gelatinele, prajiturile cu albus de ou si aluaturile uscate, cu
foarte putina grasime, cu brinza de vaci, fructe si marmelada.
Prepararea garniturilor pentru bolnavii de ficat
Garniturile de legume se pot prepara simplu, fierte direct in apa cu sare,
apoi scurse, adaugindu-li-se putin ulei sau unt. Se pot prepara inabusite,
intr-un vas cu capac, cu apa si ulei. Piureurile se bat cu lapte si putin
unt. Garniturile din paste fainoase se prepara prinn fierbere in apa cu
sare , limpezindu-se apoi cu apa calda. Orezul si grisul se pot fierbe si
in zeama de zarzavat.
Prepararea salatelor pentru bolnavii de ficat
Pentru bolnavii de ficat este indicata salata de cruditati cu putin ulei
si zeama de lamiie, salata de sfecla coapta sau fiarta, de fasole verde
fiarta.
Afectiuni cardio-vasculare
Alimente indicate in regimul bolnavilor cardiaci
Lactate: laptele smintinit, iaurtul preparat din lapte degresat, laptele
batut, brinza slaba de vaca, zerul.
Carne si peste: carnea slaba de vaca, vitel, gaina (fara piele), vinatul
(caprioara, iepure), pestele alb (lin, salau, biban, stiuca, lostrita)
fiert in apa, fript la gratar, arsol sau perisoare dietetice.
Oua: oul va fi permis sub forma de albus fara nici o restrictie (in spume,
sufleuri, biscuiti, bezele etc), galbenusul fiert moale fiind admis doar o
data, de doua ori pe saptamina.
Piinea: alba sau integrala de griu sau de secara, graham, in cantitate
redusa 100-200 gr, prajita sau veche de 1-2 zile (nu foarte proaspata sau
calda).
Legume: legumele vor avea pondere deosebita la masa bolnavului de inima;
acestea swe vor consuma proaspete sau fierte in aburi (sote - in oala sub
presiune), dintre care spanacul, loboda, laptucile, papadia, morcovii,
ardeii, rosiile, fasolea verde, cartofii se vor oferi ca salata, soteuri,
pireuri sau fierte a la grec. Se vor exclude din alimentatia bolnavului de
inima legumele foarte bogate in celuloza, acestea fiind greu digerabile,
ca: fasolea uscata, telina, varza de Bruxelles, ridichile, lintea,
mazarea.
Supe, ciorbe, borsuri: vor fi permise numai cele de legume - limpezi,
supele-creme sau cele cu carne slaba (peste), degresate, limpezi sau cu
perisoare dietetice.
6

Grasimi: acestea vor fi reduse la minimum, fiind permise in salate si

mincaruri doar cele vegetale, bogate in acizi grasi polinesaturati (uleiul
de porumb, de soia, de floarea- soarelui, margarina)
Condimente: se reduc la cele aromate
Fructe: vor fi indicate, mai ales cele cu un continut redus de grasimi si
glucide ca: mere, portocale, capsuni, zmeura, pepene verde, afine,
coacaze, cirese, piersici.
Bauturi: acestea constau in apa consumata dupa sete (chiar la hipertensivi
cu conditia sa nu fie bauta in cantitate mare o data), ape minerale sarace
in sodiu, ceaiuri, sucuri de fructe sau de legume. Daca sucurile de fructe
sau legume pot fi consumate intre mese sau la masa, apa se recomanda a fi
bauta la sfirsitul mesei pentru a nu dilua sucurile digestive si a nu
deranja astfel digestia. Cafeaua naturala sau in amestec cu nautul poate
fi uneori permisa celor care sint obisnuiti, la fel ca si consumarea unor
cantitati reduse de alcool (vin sec, un pahar la o masa, de 2-3 ori pe
saptamina)
Culinar - Afectiuni cardiovasculare
Powered by AdServer
22 Februarie 2001
Retete romanestiRetete din alte tariBucataria taDiverseRegimuri
alimentareCulinar ClubE-mail

Retete
Retete speciale pentru Sarbatori
Aperitive
Supe si ciorbe
Mincaruri
Garnituri
Salate
Muraturi
Dulciuri
Bauturi
Conserve
Culinar Club
Noutati
Forum
Trimite reteta ta
Reteta saptaminii
Reteta lunii
Reteta anului
Mirabilis Net Services
Portal
Net Info
7

Programe TV
Adserver
Web Analyser
Carti Postale
Regimuri alimentare > Afectiuni cardiovasculare > Retete > Gustari,
antreuri

Chiftelute aperitiv
Ingrediente:
carne de vaca (100 g), untdelemn (50 ml), albus (1), cartofi, ceapa,
patrunjel, marar, usturoi, cimbru.
Mod de preparare:
Cartoful fiert sau crud (dat prin masina de tocat), se amesteca cu carnea
tocata, la care se adauga ingredientele de mai sus. Se formeaza chiftelute
care se prajesc in putin untdelemn cu apa sau se frig pe gratar. Se pot
fierbe si la abur. In acest caz se adauga in compozitie o lingura de orez.
Prepararea garniturilor pentru bolnavii de inima
Garniturile se prepara din legume fierte in apa sau inabusite in apa si
ulei. Piureurile se bat cu putin lapte fierbinte si margarina.

Prepararea mancarurilor pentru bolnavii de inima

La masa cardiacului se va servi carnea slaba de vaca, vitel, pasare, usor

digestibila, preparata prin fierberea in apa, in vapori de apa, sau sub
forma de friptura. Fierberea prin inabusire in vapori de apa este indicata
deoarece se obtine o carne foarte usor de digerat.
La fierberea pestelui vom folosi un mic artificiu adaugind in apa de
fierbere putin otet care, prin coagularea proteinelor de la suprafata,
impiedica faramitarea pestelui.
Pentru realizarea fripturii la gratar se vor respecta urmatoarele reguli:
grosimea bucatii de carne sa nu fie mai mare sau mai mica de 2,5-3 cm,
gratarul sa fie bine incins, sarea sa se adauge la sfirsit, numai dupa ce
carnea s-a fript, intoarcerea sa se faca o singura data numai dupa ce s-a
fript pe o parte.
Friptura la cuptor nu necesita precautii deosebite, este nevoie de
temperatura constanta pentru carnea alba si cuptor bine incins de la
inceput pentru carnea rosie, ulterior temperatura fiind medie.
Prepararea salatelor pentru bolnavii de inima

Salatele, prin continutul mare invitamine si saruri minerale, acestea nu

trebuie sa lipseasca de la masa cardiacului, cel putin odata pe zi si, de
la masa obezului de 3-4 ori pe zi. Legumele se asorteaza cu untdelemn,
lamiie, otet din fructe sau iaurt.
Prepararea sosurilor pentru bolnavii de inima
Sosurile sint preparatele culinar fluide (usor viscoase) alcatuite
dintr-o grasime si diverse adaosuri ca: bulionul de carne, de legume,
gelul de amidon (faina), bulionul sau sucul de rosii, mustar, condimente.
Grasimea indicata cardiacului este cea vegetala -uleiul de soia,
uleiul de germeni de porumb, uleiul de dovleac, de floarea-soarelui, de
masline - acestea asigurind un aport important de acizi grasi
polinesaturati - esentiali pentru organism si avind rol echilibrat in
metabolismul lipidelor.
Margarinele sint grasimi mixte (grasimi alimentare si uleiuri
vegetale) la care se adauga lapte, galbenus de ou, caroten, vitamina
A+D<inf>2 ; au o valoare calorica ridicata 750 cal la 100 g.
Rintasul - neigienic - rezultat prin prajirea fainii in grasime
incinsa (care cel mai adesea contine si ceapa prajita), confera o savoare
deosebita preparatelor culinar, foarte apreciata pentru consumatori, dar
in acelasi timp foarte daunatoare pentru sanatate, datorita compusilor
formati din degradarea termica a grasimii.
Prepararea sufleurilor pentru bolnavii de inima

Sufleurile se prepara cu foarte putin timp ininte de servirea mesei, cu

adaos de sos alb, brinza rasa etc.
Sufleurile pot fi pregatite aproape din orice fel de legume (conopida,
spanac, dovlecei, fasole verde, mazare, varza, andive, rosii, cartofi,
vinete) sau din amestec de legume fierte, pasate, introduse in cuptor.
Albusul batut spuma, impreuna cu patrunjelul si margarina, sporesc
continutul in vitamine, dau un plus de savoare si un aspect agreabil
sufleurilor.

Prepararea supelor in afectiunile inimii

Supele (ciorbele, cremele) sint preparatele culinare, caracterizate prin

continutul relativ mare de lichid, ce se servesc la inceputul mesei, cu
scopul de a deschide apetitul. Valoarea lor nutritiva depinde de calitatea
si cantitatea materiilor prime folosite (carne, legume, zarzavaturi) si de
modul de prelucrare.
Ciorba, elementul esential al prinzului, in unele zone ale tarii este supa
acrita cu zeama de corcoduse verzi, zeama de varza, suc de lamiie, rosii,
macris. Cind acrirea se face cu bors, ciorba este cunoscuta sub numele de
bors (de legume sau carne).
Borsul este usor asimilabil, gustos si nutritiv, inviorind meniul
9

cardiacului, uneori monoton. Este foarte indicat pentru bolnavii de

insuficienta cardiaca si gastrita hipoacida precum si pentru cei denutriti
stimulindu-le pofta de mincare.
Albumina
Facei o infuzie de 15 gr de rdcin de elin, amestecata cu rdcin de sparaghel, de mrar, de
ghimpe si ptrunjel [aceleai cantiti] care trebuie oprite cu 150 ml de apa in clocot . Lsai sa se
infuzeze, strecurai si adugai o cantitate dubl de miere [ 300 gr ] in aa fel nct sa obinei un
amestec siropos, numit in btrni " Siropul celor cinci rdcini " .
IMPORTANT : rdcinile trebuiesc uscate si mrunite.

Afectiuni respiratorii
Amigdalita
Cucuta : seminele de cucut prjite n seu i ntinse pe o crp, se pun la gt i vindec
amigdalita.
Ceapa : ras i amestecat cu petrol, d napoi amigdalele umflate.
Un tratament foarte bun, este cu propolis : 50gr propolis solid [se gsete
peste tot, n piee, la vnztorii de produse apicole] se pune la macerat n 250ml de alcool rafinat,
vreme de dou sptmni, agitndu-se zilnic sticla. Se ia sear, nainte de culcare, o linguri de
lichid amestecat cu miere de albine sau cu puin zahr. Nu se mai bea i nu se mai mnnc nimic
dup aceia vreme de 1 ora. Vindecare sigur att pentru amigdalit ct i pentru dureri n gt.
Tuse rebela
Un ceai foarte bun mpotriva tusei rebele [ nervoase ] este urmtorul : flori i frunze de podbal 2
lingurie, frunze de ptlagin 1 linguria.
Din acest amestec punei 2 lingurie ntr-o can i oprii cu 250ml de ap
clocotit. Lsai s se infuzeze 10 minute, apoi strecurai. Bei cte o can de ceai dimineaa nainte
de a v scula di pat.
Muguri de brad : 12gr de muguri, dai ntru-n clocot de ap, elimin mucoasele
de pe cile respiratori.
Lumnrica : ceaiul de lumnric potolete tusea i elimin flegma.

Anemia
Pentru aduli : 30 gr rdcin de hrean ras, pus intr-un litru de vin. Amestecul se las la macerat
8-10 zile dup care se strecoar. Se consuma 50 ml de vin nainte de masa.
Pentru copii : Hreanul se taie in rondele fine si se acoper cu zahar. Din sucul format se
administreaz in fiecare zi cte o linguri.
Arterita
10

Prima msur care trebuie luat este trecerea imediat la un regim alimentar dietetic bazat mai
ales pe legume i-n special pe consumul de mult ceap, fructe proaspete si din cnd n cnd
lactate.
Metode de tratare : se beau trei cni de ceai pe zi din urmtorul ceai
scoar de castan slbatic 15 gr.
coaja de salcie 15 gr.
coada oricelului 15 gr
troscot 15 gr
Se amestec bine plantele apoi se face o infuzie din trei lingurie de amestec oprite cu
litri de ap. Primvara ar fi bine s folosii plante proaspete.
Ceaiul de ghimpe [ ruscus aculestus ] : se pun doua lingurie de
plant la o can de ap si se fierb 1 minut. Se beau doua cni pe zi, ndulcite cu miere de albine.
Masaj general al ntregului corp, pentru a pune sngele n micare si masaj al piciorului
bolnav, cu alifie de glbenele sau alifie cu gaz.
Metoda Maria Treben : se bea diminea, nainte de mas cu o jumtate de or, o can
de ceai de coada calului, la fel i seara cu o jumtate de or nainte de culcare [ o linguria
de plant se oprete cu o can de ap i se las s se infuzeze 30 de secunde ] . Peste zi se
beau 4 cni de ceai de urzic [ de preferin proaspta ] puin infuzat, n ceai se pune i o
linguri de bitter suedez. Extern se aplic i compresii cu bitter suedez.
Astenie
Mrar Lsai sa se macereze vreme de 8-10 zile, 100gr semine de mrar intr-un litru de vin rou
natural . Filtrai lichidul si bei dup fiecare masa cate un pahar .

Boli de piele
Ciuperci
ncercai s punei oet pe poriunile afectate de ciuperc. Explicaia este urmtoare : ciuperca de
orce natur ar fi, triete ntr-un mediu alcalin. Punnd oet care este acid, cu badijonri ct mai
dese, pe o perioad de timp ct mai ndelungat, chiar i dup dispariia ciupercii, ia nu va mai
aprea deoarece nu poate n mediu acid creat de oet. Totul depinde de consecvena cu care aplicai
acest tratament.
Lupus
Aceast reet este pentru 2 tipuri de Lupus [eritematos, tuberculos].
Preparai urmtorul ceai : rostopasc 5gr, mrul lupului 3gr, glbenele
70gr, plop negru 40gr, toate aceste plante se amestec bine dup care se fierbe n 3 litri de ap timp
de 30 minute. Se fac splturi locale i se pun compresii de 2-3 ori pe zi.
Intern : preparai urmtorul ceai : rostopasc 3gr, mrul lupului 1gr glbenele
10gr, plop negru 21gr. Amestecul se fierbe ntru-n litru i jumtate de ap, vreme de 30 minute. Se
strecoar i se bea cte 50ml de ceai, de 3 ori pe zi, naintea meselor cu 30 minute. Ca unguent
folosii urmtoarea compoziie : se amestec 30gr rostopasc uscat i pisat ca s se transforme n
pulbere, cu 15gr lanolin, 10gr vaselin i 10 picturi de acid fenic. Se ung locurile bolnave i se
las pansate 3 zile. Se continu pn la vindecare.
----------------------------------------------------------------------------------------------------Lupus :
aceast cumplit boal este considerat ca fiind o boal a pielii i a
11

mucoaselor. Cauzele sunt necunoscute i este considerat colagenoas i autoimun. Apar fie
erupii cutanate pe fa pe piept pe spate i pe pielea capului, dar i viscerale pe intestine. Practic n
jurul acestor erupii esutul se necrozeaz i putrezete de viu. Bineneles c i pshicul este afectat
bolnavul avnd stri depresive, de somnolen i dureri articulare.
Mai nti trebuie curat organismul
Pentru cei ce vor reetele de ceaiuri iat adresa : GIUREA MARIN str. aleea
Nucului 18 cod 0559, PIATRA OLT, judeul Olt.
-----------------------------------------------------------------------------------------------------Negi alunite
Negi : se pot vindeca printr-o masare cu coaj de nuc pe locul respectiv timp de cteva zile sau se
poate pune pe neg o bucic mic de coaj verde de nuc [cu partea zemoas] sub un plasture, pe
timp de noapte. Se mai pot masa cu ulei de ricin de trei ori pe zi . i aluniele se pot trata cu ulei de
ricin masndu-le de trei ori pe zi dar tratamentul este de durat, nu v ateptai la ceva rapid.
O metod ciudat care poate fi ncercat : dintr-un ghem de sfoar de cnep
se ia un fir pe care se fac attea noduri, ci negi avei, spunei n gnd 1 neg i facei un nod apoi 2
i facei alt nod i n continuare pn facei attea noduri ci negi avei. Apoi cu un cuit faci o
groap adnc de 4-5cm n pmnt se pune sfoara i se acoper cu pmnt. Ce se ntmpl nu se ti
dar negii vor dispare dup cteva zile, fr semn fr durere !!!!!!!!!!!!!! ncercai
Pentru vindecarea lipomilor
Un remediu foarte eficient i rapid este : fixarea cu ajutorul unui leocoplast a unei monede de cupru
bine curat pe locul respectiv, astfel ca lipomul s fie acoperit complet, n 2-3 zile el dispare.
Verucile sunt nite pete ca nite pistrui numite medical veruci plane. Amestecai 50gr rostopasca
uscata, transformata in pulbere, cu 15gr lanolina, 10gr vaselina si 10 picturi de acid fenic . Se
unge rana se aplica un pansament si se tine 3 zile . Se repeta sptmnal pana la vindecare.
Tamponri locale cu esena de genian sau bitter suedez sau ceai de ttneasa si muguri de plop .

Caderea parului
Pentru creterea prului la copii se recomand uleiul de ricin.
Se aplic de dou ori pe sptmn seara nainte de culcare. Pielea capului se maseaz bine cu ulei
de ricin, se las toat noaptea s acioneze, apoi dimineaa se spal cu ampon. Dup ce se
restabilete creterea prului se continu tratamentul odat la dou sptmni
Pelada
Uneori boala se motenete , alteori cauza este un soc pshiic puternic accident , moartea cuiva , o
dezamgire puternica , raze Roengen etc. Soluiile prescrise pentru regenerarea parului sunt
aceleai ca la combaterea cheliei : Tinctura de ardei iute - 200 gr ardei iute se macereaz 7-8 zile in
100 ml alcool . Se fac frecii energice la rdcina parului de doua ori pe sptmn . Alifie de
propolis , se gsete in magazinele de specialitate - se fac frecii zilnice , prin masaje energice , 3-4
sptmni la 5-6 luni , pana ncepe sa creasc parul .
Oet de mere - se aplica pe pielea capului de 6 ori pe zi , masnd uor .
Oet de usturoi - 30 gr usturoi pisat se macereaz 10 zile in 1/2 litru oet de mere , se
aplica compresii puse pe cap si inute toata noaptea . Se recomanda odihna , linite si bei zilnic 2-3
cni de ceai de ciuboica cucului .

12

---------------------------------------------------------------------------------------------------Omagul :
cltitul cu ceai de omag, face s creasc prul.
-----------------------------------------------------------------------------------------------------Nucul : Lsai sa fiarb 1/2 de ora in 300grame untura topita nesrat 20 grame muguri de
nuc. Omogenizai amestecul intr-un mojar si pstrai amestecul astfel obinut intr-un vas de
porelan. Ungei-v pielea capului cu acest unguent , de preferat dup ce ai fcut baie .
Apa energizant : ea se obine n felul urmtor se ia 250gr ap i se pune ntr-un
recipient tip shaker i se agit de 120 de ori .
Calcaie talpa piciorului, montului
Amorirea tlpilor
Se prepar o alifie din boabe albe de vsc, strivite ntr-un vas de ceramic i amestecate cu puin
untur de cas proaspt. Se va masa peste zi i seara picioarele. Paralel se va ine o cur de 6
sptmni de ceai de vsc, 3 sptmni cur dup care 2 sptmni pauz, i iari 3 sptmni
ceai. Reeta de preparare a ceaiului, se afl la boli de inim.
Calcaie uscate
Se strnge urina vreme de 2 zile, a treia zi se nclzete i se in picioarele la nmuiat timp de 30
minute, [trebuie s fie destul de cald] dup care se freac cu o piatr ponce. Se ung clciele cu
alifie de glbenele. Baia se face la 3 zile, alifia se folosete zilnic. Dup circa 1 lun vei avea
clcie de mtase.
Eprizipelul : o reet sigur pe o perioad scurt cumprai de la farmacie 2 flacoane de
ampicilina, 2 pliculee de burovin i comandai la farmacie o soluie contra epidermofiiei,
compus din ; iod metaloid 1gr + acid salicilc 3gr + glicerin 10gr + alcool de 70 grade 100ml.
Luai medicamentele n modul urmtor : ampicilina cte 2 capsule odat la interval de 6 ore, timp
de 5 zile. Cu soluia contra epidermofiiei se badijoneaz talpa piciorului i mai ales spaiile dintre
degete. Cu burovinul se pun comprese pe locurile dureroase. Se recomand repaus la pat.
Monturi
Preventiv : n momentul cnd apare durerea caracteristic i roeaa aferent, s se aplice un
badijonaj cu tinctur de iod. Acest procedeu trebuie repetat 2-3 seri la rnd [se poate face i peste
zi]. Aici apare o capcan. Deoarece durerea dispare dup prima badijonare i persoana uit s o
mai repete. i n primul rnd s se renune la tocuri nalte. Curativ : tratamentul cu iod, aplicat cu
perseveren, vreme de 1-2 ani, face s dispar chiar i monturile gata formate. La persoanele cu
piele mai sensibil dup 4-5 zile de badijonri se va face o singur dat pe zi, se poate produce o
descuamare a pielii. Se ntrerupe tratamentul i se reia numai dup ce se vindec pielea.

Rani intre degetele de la picioare

Un sfat : umblai ct mai mult descul i evitai nclmintea gen sport de cauciuc. Dup ce v
splai pe picioare cu ap i spun, tamponai rnile dureroase cu un decoct de ttneas [doua
lingurie de plant se fierb n 250gr apa, 2 minute]. Lsai locul s se usuce apoi punei pe locurile
dureroase frunze de ptlagin uor strivite [bine splate n ap rece]. Cnd rnile ncep s se
nchid, ungei-le seara cu alifie de glbenele. Dac mergei la serviciu, punei ntre degete frunze
de ptlagin.

13

Cancer
Se ia dimineaa, pe stomacul gol, o linguri de gaz dublu rafinat . Dup o ora se mnnc . Se mai
ia si seara, o linguri de gaz la o jumtate de ora dup masa de seara . Dup care nu se mai
mnnc nimic .
Tratamentul dureaz un an, si este valabil pentru multe feluri de cancer.
Atenie gazul dublu rafinat trebuie distilat intre 100 150 grade, orice grad mai mult duce
la distrugerea petrolului ca medicament devenind toxic .A dat rezultate in multe feluri de cancer
generalizat bolnavul fiind foarte slbit si avnd foarte puine anse de supravieuire .
Colici abdominali
Mrar : cnd apar durerile, fierbei circa 10 minute o lingura de mrar intr-o
ceac de lapte si bei lichidul cat se poate de cald . Efectul este imediat .
Menta : planta pus-n rachiu sau alcool vindec durerile de burta i colicile
intestinale.

Constipatie
1.
Alimente ce trebuiesc evitate: ciocolata, cacao, pinea alba, paste finoase
carnea, brnzeturi srate oale.
Consumai: alimente bogate in celuloza, fasole verde, dovlecei, morcovi, elina, sfecla
cartofi, salata verde, ceapa, castravei, praz, spanac, roii, mere, pere, struguri, portocale, pine
Graham, 500 gr fructe si 500 gr legume mncai pe zi.
2.
Polenul vindeca cele mai rebele constipaii. Se ia cte 20 gr de polen ndulcit cu miere
zilnic. Cura dureaza o lun, se face pauz 2 luni dupa care se repet.
3.
Reet rneasc: mncati dimineaa pe stomacul gol prune uscate nmuiate peste
noapte n apa, cu pine de graham sau secara, la culcare mancai 2 mere.
4.
Reet cu portocale: lsai s fiarb n apa, timp de 30 minute, coaja de la o portocal
proaspat. Aruncai apa i mai fierbei o data coaja 20 de minute n apa ndulcit cu 20 gr mire
la litru. Scoatei coaja i bei ceaiul dimineaa pe stomacul gol, sau la trei ore dupa cin . Este un
laxativ imediat i puternic.
5.
Reet cu tre: 1-2 kg de tre de gru trebuie cernute printr-o sit deas ca s se
elimine fina care mai rmne n ele dup mcinarea grului. Punei n fiecare diminea dou
linguri de tre ntr-o can obinuit i oprii-le cu orice fel de ceai. Amestecai bine coninutul
pentru a-l omogeniza i cnd se rcete (trebuie s fie cldu) l bei pe stomacul gol, nghiitur cu
nghiitur. Dup o pauz de circa 10 min putei servi micul dejun. n cazul n care constipaia nu
cedeaz chiar de a doua zi, repetai operaia i seara, nainte de cin. Dup ce situaia se
normalizeaz, renunai la poria de sear.
6.
Murele : facei infuzie din frunze de mur [ proaspete sau uscate ] doza 40-80gr [dou
linguri de sup] la 1 litru de ap, n funcie de gravitatea constipaiei. Bei dou cni pe zi
dimineaa i seara. Dac avei, putei aduga cte un pumn de fructe proaspete dimineaa pe
14

stomacul gol.
7.
Ceai laxativ : punei la fiert, freme de 10 minute, 25-30 gr frunze de prun ntr-un litru de
ap. Bei cte o ceaca dup mesele principale vreme de 5 zile
8.

Dovleacul : bei n fiecare diminea o can de suc de dovleac

9.
Reet cu tare 2 : 2linguri de tre de gru se pun de cu sear ntr-o jumtate de can
de ap. Dimineaa, nainte de mas, o mncai. Dac se umfl i nu mai are lichid, mai adugai
puin cei cald sau ap la temperatura camerei. Elimin i toxinele din organism i conine vitamina
din gama B-urilor. n acela timp putei consuma i gru ncolit, cam 35-40gr pe zi, dup ce a
mncat trele. Grul trebuie luat 20 de zile pe lun, iar trele toat viaa dac este cazul !!!!!
Este valabi pentru cei ce au probleme cu intestinul gros, i cei ce au fost operai trebuie s fac
acest tratament. Luai i vitamina D.
10.
Reeta cu miere de albine : supradenumit reet sigur 2 linguri de miere de albine
+ 2 linguri nuci mcinate + 2 linguri smntn + 2 linguri tre de cru + 2 mere rase. Se amestec
toate i se consum 2 linguri pe zi, dimineaa, pe nemncate, dup care se bea o can de ceai de
mueel. Se pot dubla canditaile la 4 linguri. Se pastreaz n frigider.

Degeraturi
Telina-Fierbeti timp de o ora in 3 litri de apa o telina mare cu frunze cu tot
[ cam 250 gr de planta la un litru de apa ] taiata bucati . Strecurati lighidul, apoi
lasati-l sa se raceasca pana cand temperatura va deveni suportabila pentru o baie
cat mai calda a locului vatamat . Muiati-va picioarele sau mainile si stati asa 10-15
minute . Baia se poate repeta, reancalzind decoctul, de trei ori pe zi . Stergeti-va
bine si evitati sa mai iesti afara . Tinetiva picioarele infasurate intr-o patura sau
mainile in manusi .
Dezinterie, diaree
Mncai ct mai multe boabe de afine proaspete, sau mestecai boabe uscate. Putei bea de
asemenea un decoct preparat din 60 gr boabe nmuiate timp de o or ntr-un litru de ap cldu.
nclzii-l ncet pn ncepe s fiarb. Lsai-l s fiarb 15-20 minute, apoi s se macereze pn ce
lichidul devine cldu. Bei cte o jumtate de ceac din or-n or. Acest procedeu d rezultate
excelente .
Diabet
Retete, sfaturi
Mncai ct mai multe boabe de afine proaspete, sau mestecai boabe uscate. Putei bea de
asemenea un decoct preparat din 60 gr boabe nmuiate timp de o or ntr-un litru de ap cldu.
nclzii-l ncet pn ncepe s fiarb. Lsai-l s fiarb 15-20 minute, apoi s se macereze pn ce
lichidul devine cldu. Bei cte o jumtate de ceac din or-n or. Acest procedeu d rezultate
excelente .
15

Fiere
Pietre
Uneori cu toate tratamentele pietrele de la fiere nu se pot elimina si necesita
controlul unui chirurg . Sfatul este sa urmati o luna sau doua acest tratament iar daca rezultatele nu
vin atunci apelati la chirurg .

Sucul de ridichie neagra : se optine cu ajutorul mixerului di

ridighi fara coaja . Cura incepe cu 100 ml suc luat dimineata pe stomacul gol ,
crescand in urmatoarele trei saptamani pana la 400 ml , deci in fiecare saptamana
creste cu 100 ml . In urmatoarele saptamani descresteti pana la 100 ml . Daca suferiti
de stomac aceasta cura nu poate fi luata . Un ceai excelent este urmatorul : 20 gr [ o
lingurita ] patrunjel de camp [ pimpinella ] iedera [ hebera helix ] hamei [ humulus
lupulus ] turita mare [ agrimonia aupactria ] menta si pelin toate aceste plante uscate
se amesteca in proporti egale . Din acest amestec se iau 3 linguri de planta si se pun
intru-n litru de vin de mere sau must de mere [ vil faceti singuri in mixer ] .
Compozitia se pune rece pe foc se lasa sa se infierbante pana ce da un clocot ,apoi
se ia de pe foc si se lasa 3 minute sase infuzeze . Peste zi se iau 8-9 linguri de lichid
din ora in ora . Pentru ca bautura trebuie sa fie cat mai firbinte ea trebuie tinuta in
termos . Important pentr-u a va vindeca este necesar sa se tina un regim din care
trebuie eliminate urmatoarele alimente : oalegrasimile animale , cacaoa si ciocolata ,
conservele , mezelurile , branzeturile fermentate condimentele , tutunul , alcolul de
asemenea si alimentele ce contin colesterol : prajiturimaruntaiele , pestele gras ,
mazare , morcovi . In aceasta perioada este bine sa tineti o cura de apa minerala .
Preparai urmtoarea reet : 250ml rachiu de drojdie de bere [se gsete n comer] 250ml
zeam de lmie, 250ml ulei de msline, 250gr miere de albine multiflor, 2 boabe de tmie
sfrmate[boabele s fie de mrimea unui bob de mazare]. Totul se amestec, se pune n sticle
acoperite, n cmar la rece i ntuneric timp de 8 zile. Se va agita de 2-3 ori pe zi. Dup cele 8 zile,
se bea un phrel de uic dimineaa pe stomacul gol, pn se termin lichidul. Este bine s se bea
n tot acest timp i 1litru de ceai pe zi din : mtase de porumb, coada oricelului, coada calului,
amestecate i preparate sub form de infuzie.

Tratament
Primul lucru care trebuie sl facei este s trecei la un regim alimentar sever [ post cu lichide ]
vreme de o sptmn. Adic doar ceaiuri sucuri de legume, sup de zarzavat. Vezica dv este
bolnav i nu o ajutai, mncnd mult si greu. n orice caz v trebui s renunai la multe alimente :
oua, grsimi animale, brnzeturi fermentate, ciocolat, conserve, vnat, mezeluri orice condimente,
alcool, mruntaie, pete gras, dulciuri, mazre morcovi. Se recomand n schimb : consumul a 2-3
cepe, mult hrean, usturoi salate de legume crude, amestecate cu mult ulei presat la rece. Dac vi se
face foame luai o linguria de untdelemn. Foamea se potolete
Ceaiul de plante : rdcin de brusture [ radix bardanae ] 1-2 linguri de rdcin
mrunit se pun la fiert ntru-n litru de apa clocotit, vreme de 2 minute. Se infuzeaz 15 minute.
Se bea cldu, pe durata unei zile.
16

Gat-gura
Pierderea vocii, dureri de gt
Amestecai o ceac de lapte cldu cu un decoct preparat din o lingur de
frunze de elin, fierte 2 minute intr-un litru de apa . Lsai s se rceasc . Facei gargar de trei
ori pe zi.
Sirop de brad
Se culeg mugurii de brad [vrfurile tinere care n fiecare primvar] nu se
spal. Se culeg ati ct s umple un borcan de 5kg. Pe fundul borcanului se pune zahr cam de
dou degete peste care se pun muguri de brad cam de trei degete, se apas bine dup care se pune
iar zahr i se continu pn se umple borcanul. Ultimul strat trebuie s fie de zahr. Se leag bine
borcanul cu celofan i capac dup care se va ngropa n pmnt la 30-40cm i se va scoate atunci
cnd se apropie ngheul, aproape de iarn. Cine nu are posibilitatea s-l ngroape trebuie s in
borcanul ntr-o cmar rcoroas i ntunecoas. Dup ce se dezgroap, dac a mai rmas zahr se
amestec cu o lingur de lemn, se acoper bine i se las la loc ntunecos nc 2 sptmni. Siropul
obinut se va pune n sticle cu dop de plut. Acest sirop combate durerile de gt i previne gripa,
fiind bun i pentru asm.

Miros in gura
Tratamentul Maria Treben : Este recomandat gargar de trei ori pe zi cu ceai de salvie, cldu ,
precum i picturi de ulei de ienupr, amestecate cu ap sttut i bute o dat pe zi, nghiitur cu
nghiitur.
Dr. german Rudolf Breuss : recomand ceai de pelin, o ceac pe zi, vreme de 3-5
sptmni, o priz de pelin se oprete 3 secunde cu o cana de ap clocotit. Se las s se rceasc,
se bea nghiitur de nghiitur. Pelinul combate afeciunile stomacului, una dintre posibile cauze
ale mirosului urt.
Saliva se oprete-n gt i nu se poate nici nghii nici da afar. Sau mucoasa stomacului se ridic-n
gt i nu se poate elimina.
Salvia : ea este planta miraculoas care poate elimina aceste neajunsuri. Aflat pe
toate drumurile fiind i ieftin este accesibil tuturor.
Intern : se beau dou ceaiuri de salvie pe zi, unul dimineaa i unul seara,
nghiitur de nghiitur. O linguri de plant [100 mg] se oprete cu o can de apa n clocot.
Extern : se fac inhalaii din 2 linguri de plant, oprite cu 100 ml ap n clocot, de
dou ori pe zi. Se pun 5 picturi de soluie [5%] de propolis n fiecare nar, ce 3 ori pe zi.
Pierderea vocii, dureri de gt
Amestecai o ceac de lapte cldu cu un decoct preparat din o lingur de
frunze de elin, fierte 2 minute intr-un litru de apa . Lsai s se rceasc . Facei gargar de trei
ori pe zi.
Guta
Cum se vindec Guta[exces de uree n snge]
Primvara se bea vreme de 30-40 de zile, 1 litru de ceai pe zi, fcut din mtase de porumb la care
se mai adaug cozi de ciree amare i ghimpe.
17

ntru-n vas mai mare se pun la fiert 7-8l de ap, n care se pun o mn bun de mtase de porumb,
una de cozi de ciree amare i una de ghimpe[de la Plafar]. Se fierbe pn cnd ceaiul dobndete o
culoare nchis. Se pune n sticle de 1l i se pun la rece, consumndu-se o sticl pe zi [cte 2-3
pahare odat] Foarte important n toat aceast perioad nu se consum alcool . Tratamentul se
ine de dou ori pe an i se verific ca dup tratament ureea s scad la 4, dac nu a sczut se mai
continu pn scade.
Atenie pastilele pe care la recomand medicii COLICHICIN sunt grozav de duntoare
ficatului, rinichilor i n mod deosebit globulelor. Ceaiul acesta nu duneaz la nimic, di contr,
vindec, i ajut la ficat i la rinichi.
Hemoroizi, fisuri anale
Afeciunile di zona anala rspund foarte bine la un tratament cu bai locale , comprese si unguiente .
Cea mai buna planta este Coada Calului
Punei s fiarb o oala cu apa si cnd fierbe aezai deasupra intr-o sita doi pumni de
planta . Cnd planta se nmoaie si este fierbinte , se scoate si se pune intr-o pnza curata si se pune
la locul bolnav .Compresele trebuiesc sa fie neaprat calde . Ele se in mai multe ore sau se las aa
peste noapte .La fel de eficiente snt si compresele cu Bitter Suedez , ungei mai antii locul bolnav
cu alifie de galbenele apoi aezai dea - supra o bucata de tifon nmuiata cu bitter Suedez , peste
tifon punei o fie de plastic apoi o pnz moale si o pereche de chiloi .Trebuie lsat toata noaptea
, pe cale bucala se ia cate o linguri de bitter suedez nainte de culcare .
Se mai poate face bai de Ttneas 4-5 linguri se fierb in 250 grame de apa timp de 10
minute , lichidul se toarn intr-un lighian complectndu-se cu apa calda . Se fac doua bai pe zi .
Fiertura se poate folosi si in comprese . Are un efect anti-inflamatoriu calmant dezinfectant .
Fistulele anale si Hemoroizi cedeaz in fata unui tratament HOMEOPATIC
-----------------------------------------------------------------------------------------Aplicai un decoct de afine [ 50 gr de fructe zdrobite, fierte 15 minute n litri de ap
pn ce lichidul scade la jumtate ]. Tamponai-v cu o vat mbibat cu lichid sau punei
comprese seara la culcare, pe care le inei toat noaptea.

Fistule peri - anale

Ceai de pelin asociat cu mueel i glbenele o can pe zi, dintr-o linguri de plant
amestecat la o can de apa n clocot.
S se fac splturi locale cu mult spun Protex , de 2-3 ori pe sear,
limpezindu-se bine. Se las locul s se usuce bine fr a folosi prosopul. Alifie de Micsur pe baz
de cear de albine, se gsete la Plafar se aplic pe locul curat i uscat, masndu-se uor ca s
ptrund n piele. ntr-o sptmn afeciunea dispare.
Hemoroizi
Se piseaz 10 cpni de usturoi necurate, se fierb la foc mic cu litru de ap 15 minute, se las
la temperatura suportabil dup care se fac bai de ezut [ ct mai fierbini ] . Apa poate fi nclzit
i folosita de 4-5 ori. Metoda este foarte eficient, nefiind nevoie de mai multe ori. Fiecare
spltur s dureze 15 minute i ct se poate de fierbinte.

18

Se fierbe 1kg de varz dulce circa 30 de minute, n 2-3kg de ap. Cu zeama

obinut se fac zilnic bi de ezut cldue. Se poate folosi i praz, i se poate ine la frigider
nclzindu-se nainte de folosire. Sau se mai poate folosi alternativ. Dup o baie de circa 30 minute
se las s se usuce [nu se terge] i se unge locul dureros cu alifie de galbenele [hermozon] .
Tratamentul dureaz cam o lun de zile .
Mtrgun : cu un decoct de mtrgun, planta trebuie fiart 1/2ore, se va spla
locul bolnav i se va sta 15minute cu fundul n acest decoct, ceaiul trebuie s fie ct mai cald. Bile
se vor face n fiecare sear.
Mouri de nuc
Nucul nflorete n aprilie i are flori femele - nuca propriu-zis i flori brbteti nite mouri
verzi pline de polen galben, care dup ce fecundeaz nuca cad i se vor usca devenind negre. Se
pot culege de pe jos i se pot pstra 2-3 ani.
Tratamentul : n 2-3 litri de ap, cnd fierbe, se pune o mn [circa 20gr] de mouri
de nuc, se oprete focul i se acoper. Cnd infuzia este suportabil la cot, se pune ntr-un lighean
cu mouri cu tot, i se fac bi de ezut pn ce infuzia se rcete. Se poate renclzi i folosi nc o
dat. Se for face 10 astfel de bi n 10 seri consecutiv. Bolnavul trebuie s se fereasc de piper,
ardei iute i trebuie s menin o igien strict la locul bolnav. Tratamentul a dat rezultate fr
excepie.

Alifie
Ingrediente : ceara de albine cat o nuca
1 lingura ulei msline
2 cm frunza de Aloe pisata, care sa aib o vrsta de peste 3 ani
Preparare : Se amesteca intr-un vas smluit la foc potrivit pana se obine un lichid
omogen, se toarn in cutii de plastic inndu-se la rece
Din cear de albine se vor face supozitoare pe care le vei introduce n anus, cte 1 n
fiecare sear nainte de culcare, v va ameliora durerea i chiar v va vindeca.

Hepatita
Important : avei nevoie de mult odihn i de regim alimentar. Primvara facei o cur de
dovlecei i fasole verde [ciorb, mncare, salat] conin substane care refac celula hepatic.
Consumai mult urd i lapte btut, conin metionin, important n refacerea celulei hepatice,
carne de vit i pasre n cantiti mici i nu fiart, prjit la grtar, mai n snge dac-o putei
mnca. [renunai la medicamente sunt toxice] ncepei tratamentul cu pedicua care conine radium
i este un adevrat miracol.
1. ceai de pedicu : 1 linguri de plant, tocat dar nu prea mrunt, se pune ntro can peste care se toarn un sfert de litru de ap clocotit. Se las s stea 5
minute acoperit, se strecoar i se bea cldu nghiitur de nghiitur, de trei
ori pe zi, nainte de mese cu 20-30 minute.
2. ceai de armurariu : l gsii la plafar i l mcinai prin rnia de cafea. 1
linguri i jumtate de fin de armurariu se oprete cu o can de ap n clocot,
19

3.
4.
5.

6.

7.

8.

se las acoperit 5 minute s se infuzeze se strecoar i se bea cldu nghiitur

de nghiitur, se poate ndulci cu miere de albine.
polen [polenolecitin] : se cumpr de la plafar, sunt granule din care se iau
zilnic 1-3 lingurie nainte de mese.
tinctur de propolis : 30 picturi n ceai sau n ap [1 pahar] de trei ori pe zi,
nainte de mese.
bitter suedez : comprese pe ficat. Se unge pielea cu alifie de glbenele, apoi se
pune o compres de tifon umezit cu bitter suedez. Peste compres se pune un
prosop i o pung de plastic ca s nu devin rece. Se pune seara i se doarme cu
ea peste noapte.
comprese calde cu coada calului : se pun alternativ cu cele de bitter suedez,
dimineaa coada calului, seara bitter suedez. Se iau 2 mini bune de plant
proaspt [se gsete pn n septembrie] care se bag ntr-un scul de tifon,
aezat ntr-o sit, pus peste aburi unei oale cu ap care fierbe. Cnd planta senmoaie i e aproape fierbinte, o aplicai pe ficat, nvelind-o cu un prosop.
Aplicaiile cu comprese pot dura de la 30 minute la 2-3 ore. Cu ct mai mult cu
att mai bine.
ceai de rdcin de ptrunjel : se pun 3 rdcini de ptrunjel la litri de ap.
Se fierb pn ce apa rmne la jumtate. Se bea cldu, nainte de masa de
diminea.
ceai de obligean : rdcin uscat [de la Plafar] sau crud [crete n locurile cu
bli, alturi de papur se deosebete de aceasta prin rizomi rdcinile groase,
maronii la suprafa i roz nuntru, iar n loc de puf maroniu pe care-l face
papura, obligeana face pe tij orizontal nite muguri ca tiulei de porumb. Se
folosete sucul crud obinut prin mixare. Se ia de 3 ori pe zi, astfel : 3 linguri
nainte de mas i 3 linguri dup mas Obligeana uscat se pune o linguri de
plant ntr-o can de ap i se las s stea peste noapte. Dimineaa se strecoar i
lichidul obinut se pastreaz n frigider. Se folosete la fel ca sucul de plant
proaspt.

O alt reet : aceast reet a dat bune rezultate n multe cazuri.

Ingrediente : 3 kg morcovi tineri, 3kg miere de albine, 3 kg lmi i 1 kg ptlagin.
Morcovii se dau pe rztoarea mic, lmile se taie mrunt, ptlagina se fierbe ntrun litru de ap, la foc mic pn rmne o cana. Se amestec toate ingredientele, se
pun n borcane i se pstreaz la frigider. Se ia n fiecare diminea 1 lingur, pe
stomacul gol, nainte de mas. Regimul este obligatoriu.
Reet pentr-u ciroz, bil, cazuri hepatice
Planta cea mai bun pentru aceste boli este Rostopasca, planta se gsete uor i se recolteaz cu
tot cu rdcin, flori i psti verzi de semine, se pune la uscat circa 10 zile. ntr-un litru de ap n
clocot se pune o mn de plant mrunit [uscat] circa 20gr i se fierbe 15 minute. Se strecoar i
se pune la frigider. Timp de 15 zile se beau cte 3 cecue pe zi [3x50ml] cu 30 minute nainte de
fiecare mas, n tot acest timp nu se mnnc dect cartofi fieri sau copi fr sare, pine fr sare
prjit la discreie. Altceva nimic de mncare n timpul tratamentului. Rezultatele vor fi foarte bune
i nu mai trebuie s i regim toat viaa[pentru cei care au avut hepatit]

20

Herpes
Virusul herpesului rmne n organism, chiar si dup vindecrile temporale. El recidiveaz adesea [
la femei, mai ales n perioadele menstruale ] dup boli febrile sau indigestii. Ar fi de dorit ca n
afara tratamentului pe care vi-l recomandm, s urmrii ce alimente anume produc izbucnirea
herpesului. Eliminai-le din alimentaie i instituii o diet ct mai bogat n enzime i n lichide. Se
recomand comprese, badijonri, apiterapie.
Ceaiul de roini : 2 lingurie la o can de ap oprit. Se pun comprese pe locurile
atinse de mai multe ori pe zi.
Alifia de roini : Se prepar la fel ca alifia de calendula doi pumni de plant
proaspt se nbu n osnz curat de porc, se las s se rceasc, apoi se nclzete la aburi i se
strecoar, se ung locurile bolnave de mai multe ori pe zi. Roinia ntrzie recidivarea herpesului n
proporie de 70% .
Tinctura de propolis : este un preparat apicol, se gsete de vnzare la albinarii din
piee i la magazinele de specialitate, comprese sau tamponri de mai multe ori pe zi. Sau unguent
cu propolis care are acelai efect, ungei zona afectat de mai multe ori pe zi.
Infectii ale cailor urinare
Spalati bine o telina intreaga [ radacina si frunzele ] bagati-o in mixer, stoarceti sucul
printr-un tifon . Beti zilnic 1-2 paharele de tuica cu suc de telina, inainte cu o ora de
mesele principale .
Inima
Una dintre cele mai faimoase plante medicinale, pentru inim este vscul. Aceast plant are
proprietatea miraculoas de a reglementa tensiunea arterial, cobornd-o cnd este prea
ridicat, ori dimpotriv, normaliznd-o, dac este prea cobort. n felul acesta inimile
nelinitite se potolesc i funcia lor se ntrete. Toate neplcerile legate de hipertensiune
ridicarea sngelui la cap, senzaiile de ameeal, zumzitul n urechi i tulburrile de vedere,
tahicardia, se linitesc.
Se beau trei cni de ceai de vsc pe zi, nghiitur cu nghiitur. Este recomandat chiar i
oamenilor care nu sunt bolnavi de inim, s fac cure preventive cu ceai de vsc, vreme de ase
sptmni.
Trei sptmni se beau trei cni de ceai pe zii, dou sptmni se beau dou cni de ceai pe
zii, iar o sptmn, o can de ceai pe zii. Circulaia sngelui se restabilete complet n acest
rstimp. Pentru a menine starea de sntate e indicat s fie continuat cura de ceai, vreme de
un an, bndu-se o can de ceai dimineaa.
PREPARAREA CEAIULUI: o linguri cu vrf de vsc se pune ntr-o can cu ap rece
(1/4 l) s stea peste noapte. Dimineaa se nclzete uor, apoi se strecoar. Dac e nevoie de o
cantitate mai mare de ceai pe zi, el trebuie inut cldu ntr-un termos, sau se nclzete la
fiecare ntrebuinare, ntr-un vas cu ap n clocot. Vscul are i proprieti anti-cancerigene.
La fel este si sucul de vasc facut prin mixarea bobitelelor albe , a frunzelor si ramurelelor
fragede . Se iau peste zi 25 de picaturi in putina apa , pe stomacul gol ,la jumatate de ora de
micul dejun si inainte de a merge la culcare .

21

Pentru hipertensiune este recomandat s mncai n fiecare zi 4 cei de usturoi nghiii

ca un medicament.
Este recomandat i-n urmtoarele boli : cancer, slbirea sistemului imunitar, artroz,
depresiuni psihice, suferine nervoase, astm.
Reaci secundare : Pot aprea alergi secundare atunci cnd vscul nu e recoltat de pe un
copac potrivit. Cel mai bun este cel de pe mr.

Tot pentru tensiunea arterial : 30gr frunze uscate de cpuni sau fragi, se dau
ntr-un clocot ntr-un litru de ap. Se bea ceai la discreie n cursul zilei.
Impotenta
Vinul de elina
Lsai sa se macereze timp de trei zile, doua cpni mari de elin bine splate cu
peria, dar necurate de coaja, intr-un litru de vin alb, natural . Bei nainte de mese, cate un phrel .

1. Mestecai cat mai des crengue de elin crude .

2. Suc de elin amestecat cu suc de morcovi este tot un stimulent
3. Bei zilnic 2 ceti de decoct din rdcina uscata si mcinat [ punei un pumn de
planta la un litru de apa
4. Bei 3 ceti de infuzie pe zi fcut dintr-o ramura de elin verde, fiarta intr-un
litru de apa circa 2 minute . Ceaiurile se beau dup fiecare masa .
5. Vitamina B12 stimuleaz producia de hormoni sexuali. Se gsete n ficat, carne
de pasre.
Litiaza renala
Alimente interzise in regimul indicat bolnavilor de litiaza renala urica

Regimul alimentar al bolnavilor care au pietre de natura urica va fi

alcalinizant. Acesta va include proteine si grasimi (carne, oua, lapte,
brinzeturi) in cantitate redusa si va fi mai bogat in glucide (paste
fainoase, legume si fructe). Bauturile, de asemenea, vor fi alcalinizante,
si anume sucuri de fructe, lapte degresat.
Carne si peste: organele interne : ficat, rinichi, creier, momite : peste
de apa sarata (conservat, afumat, marinat);sardele, pasta de peste, carne
de miel, de vitel, de pui, mezeluri, piftii, raci. Nu este admisa nici un
fel de carne conservata.
Produse lactate: frisca, smintina, telemea, cascavaluri.
22

Piine: neagra, proaspata.

Legume: fasole, mazare, linte, conopida, spanac, sparanghel, ciuperci,
varza.
Fructe: nuci, alune, arahide, migdale, smochine.
Grasimi: untura, slanina, seu, margarina.
Dulciuri: ciocolata, prajituri cu un continut mare de grasimi, foetaj,
aluat fraged, torturi cu crema de unt, creme cu frisca.
Bauturi: bauturi alcolice, ceai veritabil, cafea naturala, cacao.
Condimente: toate cele picante, piper, boia de ardei iute, mustar, hrean.
Sare: numai cantitatea precisa de medic.
Sosuri: interzise toate .
Supe: supe de carne, de oase, ciorbe cu carne drese cu ou sau smintina,
acrite cu bulion de rosii.
Lombosciatica
Eliminarea depunerilor calcaroase din organism [depunerile de pe coloan
numite ciocuri de papagal sau din articulai. Pentru o mai bun eficien reeta de mai jos trebuie
dublat de un regim de eliminarea toxinelor din organism. Reeta a fost verificat i a dat rezultate
foarte bune.
n primele dou zile se vor fierbe cte 5gr foi de dafin n 300ml ap, timp de
5 minute dup ce ncepe s fiarb. Aceast operaie se face seara, apoi se pune fiertura cu tot cu
frunze ntr-un termos. Se va bea n cursul zilei urmtoare circa 1 lingur [10ml] din extract, din 30
n 30 de minute, ncepnd din clipa din care v sculai pn cnd v culcai.
n urmtoarele 3 zile se va mri cantitatea de frunze de la 5gr la 25gr fierte
la fel n 300ml ap, i inute toat noaptea n termos. Ziua se va respecta aceleai indicai. Se va
face o pauz de 7 zile, dup care se va repeta tratamentul nc 3 zile, folosind o doz zilnic de
25gr frunze de dafin.

Menstruatie
Se manifest prin dureri mari la burt i crampe insuportabile n timpul ciclului sau la sfrit.
Intern : infuzie de flori de urzic galben [ s se recolteze la maturitate ] Planta
crete peste tot, pe anuri, la marginea de drumuri. Se ia o linguri cu vrf de flori de urzic, se
oprete cu o can de apa n clocot. Se las s se infuzeze puin, apoi se strecoar. Se beau 2 cni
de ceai pe zi, n care este bine s se adauge o linguri de bitter suedez.
Ceai de glbenele i coada oricelului : se amestec 2 lingurie de glbenele cu 1
linguri de coada oricelului, apoi se iau 2 lingurie din acest amestec i se opresc cu o can de
ap n clocot. Se las s se infuzeze apoi se strecoar. Se bea o cana pe zi, nghiitur de nghiitura.
23

Tinctura de glbenele : o linguri de flori, macerate 8 zile n 100ml alcool, se iau

de 3 ori pe zi, cte 30 de picturi, n puin apa.
Extern :mbibai un tampon de vat n spirt medicinal i introduce-i-l n ureche,
pn la timpan. Se las cteva ore sau pn a doua zi.
Micoze
Micoza : nseamn orice fel de ciuperc dar cea mai rspndit este candidoza. Ea se manifest ca
o iritaie la nivelul mucoasei [ bucal sau vaginal ] n cazul mucoasei bucale bolnavul nu poate
tolera nimic picant iar dac s-a fixat pe mucoasa bronic atunci pot aprea : spazme bronice, tuse
spastic, senzaie de sufocare.
Ca terapie naturist cu bune rezultate n cazul candidozelor pe mucoasa bucal
este gargara cu bicarbonat de sodiu, sau gargara cu glbenele. Se face o infuzie mai prelungit [se
toarn 300ml ap fierbinte peste 1 lingur de glbenele i se las or, apoi se strecoar] i se
folosete pe timpul unei zile pentru gargar. De regul e bine s se foloseasc ambele metode odat
i s se fac gargar dup fiecare mas. Infuzia de glbenele este buna si n cazul candidozelor
vaginale, este suficient ca splturile s se fac o dat la dou zile dar nu mai des. Splturile
vaginale se pot face i n cazul unui organism sntos, dar nu prea dese, pentru nu a distruge flor
normal.
Dac candidoz este rebel, recidivant, se indic un tratament cu candidin. Se
creeaz astfel un anticorp anticandid. Tratamentul va dura 3-6 sptmni, de dou ori pe
sptmn, timp n care iau natere anticorpi, iar omul va fi protejat.
Migrene
Simptome : dureri mari la cap, cea etc.
Varza crud : luai primele dou frunze care nvelesc cpna i care la gtit se arunc,
tiai-le n fii egale, late cam de 6-8 cm, i punei-le pe frunte n straturi, fixndu-le cu un batic.
Extrem de eficiente sunt i inhalaiile cu oet de mere. ntr-un lighean smluit punei oet de mere
i ap n pri egale. Aezai vasul pe foc i cnd ncep s ias vapori, punei capul deasupra,
inhalnd aburii.
Intern : migrena se combate cu ceaiuri parfumate din : ment, levnic,
iasomie, infuzie dintr-o linguri de plant la o cana de ap. Se beau dou ceti pe zi.
Mrar :fierbeti 5-10 minute o lingurita de marar intr-o ceasca de lapte si
bei ct puteti de fierbinte
Nervozitate
In caz de criza nervoasa : Esuficient sa mirosim o ceapa pe care am taiato in doua pentru a ne
calma imediat .
Decoct de frunze de nuc : Aproximativ 300 gr frunze de nuc se fierb in circa 5 l de
apa. Se strecoara si se toarna in apa de baie. Efectul este
foarte rapid.
24

Se mai recomanda in : Oboseli, Palpitati, Dureri de cap,

Neliniste, Ameteli.
Ochi
Glaucom
Dintr-un amestec de urzica , galbenele , coada calului si roinita amestecate in parti
egale cate o lingurita din fiecare , beti 3 cani de ceai pe zi , [ se pune 1 lingurita de
planta la o cana de apa in clocot . Adaugati in ceai si o lingurita de Biter Suedez
Vara preparati ceaiul din plante proaspete . Mai este recomandat : Bai de sezut cu
coada calului . Rinichi eczercita o presiune de jos in sus catre ochi . Pentru eliminarea
ei trebuie sa facem bai de sezut cu coada calului . Se ia 100 gr coada calului uscata
se pune peste noapte sa stea in 5 litri de apa rece . A doua zi lichidul cu planta cu tot
se-ncalzeste , se strecoara si se toarna in cada , apa trebuie sa fie destul de fierbimte
si sa dureze cat mai mult 20 minute , in timpul bai se mentine temperatura constanta
Apa din baie trebuie sa traca de zona rinichilor dar sa nu fie pana la inima . Fara sa se
stearga pacientul trebuie sa inbrace un halat gros si calduros si se bage in patul incalzit
in prealabil cu sticle de apa fierbinti . Ramane in pat cel putin o ora . Este recomandat si
Biterul suiedez compresie pe ochi in prealabil pleoapele unse cu alifie de galbenele .
Contra iritri ochilor i a pleoapelor, farmacia medieval francez recomand : semine de mrar
30gr. la 1 litru de ap, fierte vreme de 5 minute. Tragei vasul de pe foc i acoperii-v cu faa
deasupra aburilor calzi, acoperindu-v capul cu un prosop.
Comprese cu bitter suedez : ungei pleoapele i arcadele cu alifie de glbenele, v
ntindei pe pat i peste pleoapele nchise aezai tampoane de vata mbibat [ s fie doar umed ]
cu bitter suedez. Tratamentul se face zilnic 1 or. Pleoapele trebuie neaprat unse cu alifie de
glbenele bitterul suedez fiind foarte puternic i poate provoca iritai.
Ceaiul de Sulfin : pus comprese vindec ochi iritai.
Scaderea dioptriilor
Cornul este un arbust care creste la marginea padurilor si face niste fructe lunguiete galbui
rosiatice , spre toamna , se culeg atat fructele cat si frunzele si se pun la uscat .
Se face un decot dintr-o cana cu apa in care se fierbe 2-3 minute o lingura de frunze si
fructe maruntite . Se lasa sa se infuzeze 2 minute , se strecoara si se pun comprese reci pe ochi ,
numai seara : 3 zile da 3 zile nu. Rezultatul : nuti mai trebuie ochelari toata viata .
Ulciorul se trateaz destul de bine cu tinctur de rostopasc tamponndu-se
locul bolnav [se las planta 10 zile n votc sau rachiu], sau cu urmtorul ceai : glbenele 5gr,
mueel 5gr, nalb mare 10gr, sulfin 20gr, soc 5gr. Se pune la fiert 1 litru de ap cu 2 linguri de
amestec de plant circa 3 minute. Se fac splturi i se pun comprese cldue.
Ovare
Dac avei posibilitatea de a v opera cu ajutorul laserului putei s o facei,
operaia nefiind dureroas i nu e urmat de complicaiile pe care le dau operaiile obinuite.
Tratament naturist : se poate folosi la orice fel de chist inclusiv cel
ovarian, el const n comprese cu coada calului. Se iau doi pumni de plant [300gr dac planta este
uscat] se pun ntr-o sita i se aeaz pe un vas cu ap care fierbe. Planta oprit i nmuiat, aa
25

fierbinte cum este, se pune pe locul unde se afla chistul, nvelit intru-n prosop. Punei aceste
compresii de trei ori pe zi, lsndu-le s stea pe locul bolnav cam dou ore, dimineaa, la prnz i
seara. Compresiile trebuiesc s stea ct mai fierbini. Aceiai plant poate fi folosit de dou ori
[punei-o ntr-un scule de tifon] .
Intern : dimineaa i seara nainte de mese, trebuie s bei o can de ceai de coada calului
[o linguria de planta se oprete cu o can de ap clocotit] iar peste zi, un amestec de glbenele
300gr, coada oricelului 100gr, urzic vie 100gr foarte bine amestecat, din care se ia o linguri de
amestec, care se oprete cu o cana de apa n clocot. Se bea intre i 2 litri de ceai pe zi.

Paraziti
Oxiuri : 5-7 caei de usturoi, pisai mrunt, se amestec cu o linguria de oet i 1-2 linguri de
sare grunjoas. Se omogenizeaz bine. n zilele de mari, joi i smbt, dimineaa pe
nemncate, se ia o linguri din compoziie, dup care nu se bea i nu se mnnc nimic, vreme
de 2 ore. Tratamentul dureaz trei sptmni. n acest timp, nu se consum lapte i dulciuri.
Pentru limbrici : se folosete aceiai reet, ns n zilele de tratament bolnavul st
aezat cu ezutul ntr-o oal de noapte n care se pune lapte dulce-cldu. Se obine o total
evacuare a limbricilor.
Limbrici Tenie
Seminele de dovleac conin un aminoacid care poate fi administrat fr grija la copii.
Nefiind iritant, acest remediu poate fi utilizat fr probleme mai multe zile. In preziua
tratamentului mncai doar lactate. Amestecai 30-40gr semine curate de coaja [2 lingurie] cu
aceiai cantitate de miere de albine [se poate i zahr cu puin zeam de lmie] obinnd o pasta.
Mncai aceasta pasta dimineaa, pe stomacul gol, de trei ori in intervale de 20 minute. A treia zi, la
3-4 ore dup ultima repriza, nghiii 40gr ulei de ricin, sau un decoct de cruin, pe care le obinei
fierbnd timp de cinci minute 10 grame de coji in 250gr de apa, lsnd apoi s stea 5 minute .

Piperul : 1gr de piper amestecat cu 4gr de grsime, scoate afar limbrici din intestin.
Picioare
In intelesul cotidian, reumatismul defineste afectiuni diverse, caracterizate prin dureri ale
aparatului locomotor si ale uneia sau mai multor articulatii in particular.
26

Se pot distinge reumatisme articulare inflamatorii, reumatisme articulare degenerative si

reumatisme abarticulare, care afecteaza tesuturile din jurul unei articulatii.
Cauzele inflamatiilor articulare sint microbiene
Cauzele inflamatiilor articulare sint microbiene (in acest caz agentul infectios este prezent in
interiorul articulatiei), metabolice (inflamatia articulara este determinata de precipitarea
microcristalelor de urat de sodiu, ca in cazul gutei) si reumatismale.
Reumatismul articular acut este o varietate particulara in care agentul infectios, ce nu se afla in
articulatie - streptococul hemolitic - se afla la originea bolii. In alte artrite boala este urmarea unor
infectii virale sau microbiene.
Alteori, cauza inflamatiei reumatismale este posibil genetica, ca in cazul spondilartritei
anchilozante.
Alimentatia celor care sufera de reumatism
Cei care sufera de reumatism este bine sa stie ca baza in alimentatie trebuie sa o constituie
zarzavaturile, mai ales cele crude, precum si sucurile de zarzavaturi crude.
Se recomanda tablete de calciu, ca si pulberea minerala, care se amesteca in mincare.
Taritele si zeama de tarite sint de asemenea foarte bune.
Varza, papadia si urzicile au mult calciu, la fel smochinele, semintele de floareasoarelui si laptele crud.
Pentru ca acesta sa fie valorificat, este nevoie de vitamina D, care se gaseste in untura
de peste.
Potasiul este un alt element de baza in tratarea reumatismului.
Cartofii, mai ales in coaja, si ceapa nu trebuie sa lipseasca din alimentatia bolnavului de
reumatism. Carnea, in schimb, trebuie consumata in cantitati cit mai mici, deoarece este un suport
alimentar al infectiilor in organism.
Tratamentul reumatismului
Tratamentul reumatismului cuprinde bai de abur, bai fierbinti, impachetari fierbinti si reci, exercitii
fizice si mixturi (decocturi, infuzii, tincturi).
Noi ne vom ocupa in articolul de fata de ultimele doua.
Exercitii fizice
Exercitiul 1. Pozita initiala este stind in picioare.
Aplecati capul in jos, pina atingeti pieptul cu barbia. Inclinati apoi capul pe spate.
Repetati exercitiul de 10 ori.
Exercitiul 2. Pozitia initiala este cea din exercitiul precedent.
Inclinati capul pe umarul sting, pina atingeti umarul.
Repetati miscarea si in partea dreapta.
Repetati exercitiul de 10 ori.
Exercitiul 3. Pozitia initiala este ca in exercitiul 1, sau sezind.
Puneti miinile in solduri.
Rotiti capul spre stinga si spre dreapta (de cite 10 ori in fiecare parte).

27

Exercitiul 4. Pozitia initiala este in picioare sau sezind.

Puneti ambele miini la ceafa si aplecati capul in fata si apoi dati-l pe spate.
Repetati exercitiul de 15 ori.
Exercitiul 5. Pozitia initiala este in picioare.
Departati picioarele si intindeti miinile lateral, la nivelul umerilor.
Executati miscari circulare cu miinile.
Repetati exercitiul de 10 ori.
Exercitiul 6. Exercitiul se face in pozitie culcat pe o banca, cu picioarele bine sprijinite pe podea.
Se intind miinile lateral si se executa miscari sus-jos cit se poate de ample.
Exercitiul se repeta de 10 ori (se poate executa si cu ajutorul unui partener).
Exercitiul 7. Exercitiul se face de asemenea in pozitie culcat, dar in asa fel incit capul sa atirne la
marginea bancii.
Intindeti miinile deasupra capului si incercati sa atingeti podeaua cu degetele.
Exercitiul se repeta de 10 ori.
Exercitiul 8. Pozita initiala este stind in picioare in dreptul unei mese, la o distanta de 60-80 de
centimetri.
Puneti miinile pe masa si aplecati-va cit puteti de mult.
Reveniti apoi la pozitia initiala.
Repetati exercitiul de 10 ori.
Exercitiul 9. Pozitia initiala este stind in picioare, in dreptul unei mese sau al unui obiect bine fixat.
Faceti 10-15 genuflexiuni, eventual tinindu-va cu miinile de marginea mesei.
Exercitiul 10. Pozita initiala este stind in picioare.
Departati picioarele cit mai mult cu putinta.
Fara a indoi genunchii, incercati sa atingeti virful piciorului drept si apoi al celui sting (puteti
executa exercitiul si in pozitie sezind).
Repetati exercitiul de 10 ori.
Exercitiul 11. Pozitia initiala este stind in picioare.
Departati picioarele la latimea umerilor.
Ridicati-va pe virfuri si reveniti in pozitia intiala.
Exercitiul se poate executa si in pozitie sezind, cu picioarele sprijinite de un perete.
Exercitiul se repeta de 10-15 ori.
Exercitiul 12. Pozitia initiala este intins pe spate.
Stringeti picioarele.
Ridicati miinile deasupra capului.
Inclinati miinile spre stinga, iar genunchii spre dreapta, dupa care repetati miscarea invers.
Repetati exercitiul de cite 10 ori in fiecare parte.
Exercitiul 13. Pozitia initiala este sezind.
Aplecati-va in fata si incercati sa atingeti genunchii cu fruntea, dupa care reveniti in pozitia initiala.
Repetati exercitiul de 10 ori.

28

Exercitiul 14. Pozitia initiala este stind pe vine.

Ridicati-va pe virfuri, sprijinindu-va cu miinile de podea.
Incercati sa va sprijiniti pe calciie, fara a indoi insa spatele.
Reveniti la pozitia initiala.
Repetati exercitiul de 10 ori.
Exercitiul 15. Pozitia initiala este stind pe podea.
Asezati-va cu picioarele strinse sub dumneavoastra, la inceput spre stinga, apoi spre dreapta.
Repetati exercitiul de cite 10 ori in fiecare parte.
Exercitiul 16. Pozitia initiala este stind pe burta.
Ridicati trunchiul si prindeti picioarele cu miinile.
Ridicati capul, astfel incit sa vedeti tavanul, dupa care reveniti la pozitia initiala.
Repetati exercitiul de 6-8 ori.
Ce plante medicinale folosim
Pentru nceput se vor lua tabletele indicate de medic, dupa care se va reduce numarul lor.
Fiecare mixtura poate fi luata timp de 3-4 saptamni, dupa care va fi inlocuita cu o alta.
- Peste o lingurita de coada-calului se toarna 250 ml de apa.
Se fierbe 15 minute la foc mic.
Se strecoara si se bea caldut, de 3 ori pe zi, intre mese.
Peste o lingurita de radacina de lemn dulce se toarna 2 pahare de apa clocotita.
Se lasa o noapte in termos, dupa care se strecoara.
Se bea cite 1/2 pahar de 3 ori pe zi.
- Din lemn dulce se poate pregati si o tinctura: peste o lingura de lemn dulce se toarna 500 ml de
votca.
Se lasa 14 zile, dupa care se iau cite 30 de picaturi de 3 ori pe zi (atentie, tinctura nu se va
administra femeilor insarcinate).
- Peste o lingura de frunze maruntite de iedera se toarna 250 ml de apa.
Se fierbe la foc mic 10 minute.
Se beau 2 cani pe zi.
- Peste o lingura de frunze de mesteacan se toarna un pahar de apa clocotita.
Se lasa acoperit 6 ore, dupa care se strecoara.
Se bea cite 1/2 pahar, de 3 ori pe zi.
- Peste 15 g de muguri de mesteacan se toarna 200 ml de apa.
Se fierbe 10 minute la foc mic.
Se lasa apoi o ora, dupa care se strecoara.
Se bea cite 1/3 pahar de 4 ori pe zi, la o ora dupa masa.
- Peste o lingura de flori si crengute maruntite de soc se toarna un pahar de apa clocotita.
Se lasa 3 ore, dupa care se strecoara.
Se bea cite 1/2 pahar, de 3-4 ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa.
n cazul unui reumatism cronic, peste o lingura de frunze de coacaz se toarna 1si 1/2 pahar de apa
clocotita.
Se lasa o ora, dupa care se strecoara.
Se bea cite 1/2 pahar, de 3-4 ori pe zi.
- n reumatismul cronic este recomandat decoctul de mere.
29

Se taie 3-4 mere necuratate de coaja si se fierb 10 minute in 300 ml de apa.

Se lasa 4 ore, dupa care se poate bea caldut, de 3-4 ori pe zi.
Se pun 300 g de frunze proaspete de vita-de-vie bine spalate intr-un borcan de 3 litri.
Se toarna apoi apa fiarta si racita cit sa le acopere si se lasa timp de trei zile borcanul bine acoperit.
Se bea cite o cescuta de 3 ori pe zi (aceasta infuzie este buna in dureri ale incheieturilor).
Pentru dureri reumatismale se recomanda decoctul de radacini de stevie.
Peste o lingurita de radacina maruntita se toarna 1 si 1/2 pahar de apa si se fierbe 15 minute.
Se lasa apoi 2 ore dupa care se pot lua cite 2 linguri, de 2 ori pe zi, inainte de masa.
Peste 2 lingurite de loboda uscata se toarna un pahar de apa clocotita si se lasa 30 de minute.
Se iau cite 2 linguri, de 3-4 ori pe zi, cu 20 de minute inainte de masa.
Pentru dureri ale articulatiilor se amesteca 60 ml de ceai tare cu 40 g zahar.
Se adauga 100 g de suc de struguri acri.
Se bea cite un pahar pe zi.
n reumatismul cronic este foarte eficienta infuzia de coaja de ulm.
Peste 2 lingurite de coaja de ulm se toarna un pahar de apa clocotita si se lasa 2 ore.
Se ia cite o lingura de 3-4 ori pe zi.
Se pun intr-un vas de sticla fructe verzi de scorus si miere incalzita in proportii egale.
Se lasa timp de 6-8 luni. Se adauga apa fiarta si racita si se beau cite 20-30 grame, de 3-4 ori pe zi.
Acest remediu este eficient n reumatismul cronic.
- n caz de reumatism cronic, se amesteca cite 2 lingurite de coaja de ulm, coaja de salcie si
muguri de mesteacan.
Peste 1 lingura de amestec se pune 1 si 1/2 pahar de apa.
Se fierbe la foc mic, timp de 10 minute.
Se ia cite o lingura de 3-4 ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa.
- Pentru tratarea reumatismului cronic, se fierb 15-20 grame teci de fasole ntr-un litru de apa,
timp de 2-3 ore. Se raceste si se strecoara.
Se bea cite 1/2 pahar, de 4-5 ori pe zi.
- Se amesteca n cantitati egale flori de soc, frunze de urzica si coaja de salcie.
Peste o lingura de amestec se toarna un pahar de apa clocotita.
Se lasa o ora si se strecoara.
Se beau cite 2 pahare pe zi.
- Se amesteca in cantitati egale muguri de mesteacan, frunze de carpen si de urzica.
Peste 2 linguri de amestec se toarna un pahar de apa clocotita.
Se lasa 3 ore, dupa care se strecoara.
Se bea cite 1/2 pahar de 3 ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa.
- Peste 20 g amestec de radacina de iarba mare si brustur se toarna 1 si 1/2 pahar
de apa.
Se fierbe 10 minute si se lasa 4 ore, dupa care se strecoara.
Se ia cite o lingura de 3 ori pe zi, inainte de masa.
n caz de reumatism netratat, se prepara o infuzie din radacina de brustur: peste o lingura de
radacina maruntita se toarna un pahar de apa clocotita.
Se lasa 3 ore si se strecoara.
Se ia cite o lingura de 3-4 ori inainte de masa.
- Se piseaza bine radacina uscata de brustur.
Se amesteca o lingura de pulbere cu un pahar de apa fiarta si racita.
Se beau 2 pahare pe zi, cu 30 de minute inainte de masa.
- Se toarna 5 linguri de radacina maruntita de brustur intr-un litru de apa.
Se lasa circa o ora, dupa care se fierbe timp de 10 minute la foc mic.
Dupa ce s-a racit, se poate pune la frigider.
Se bea cite pahar de 3 ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa.
30

Durata tratamentului: o luna, dupa care se face o pauza de o saptamina si se mai continua
inca o luna.
- Se beau mixturi de muguri de mesteacan, coada calului, frunze de urzica, paie de ovaz,
alternndu-le la fiecare 2 luni.
- Se beau concomitent ceai de menta, sunatoare, cimbrisor sau sovirv.
n cazul unor afectiuni ale inimii, se micsoreaza insa cantitatea de lichide.
Alte remedii, tratamente si terapii naturiste deosebit de eficiente in tratarea diverselor
afectiuni veti gasi in cartile electronice:

Dureri de oase
Se bea zilnic o cana de infuzie de flori de ciubotica cucului, pina cind durerile vor disparea.
Dureri lombare
Se recomanda:
1. Comprese cu sare calda (pusa ntr-un saculet de pinza) sau o caramida calda nvelita ntr-un
prosop.
2. Comprese calde cu apa amestecata cu putin otet (sau cu biter suedez).
3. Cataplasme cu piure de cartofi fierbinte.
4. Bai de sezut cu ceai de coada calului.
5. Se beau trei cani pe zi de ceai din urmatorul amestec din plante n parti egale: coaje de salcie,
mesteacan, soc, coacaz negru.
Dureri reumatice
n primul rind se recomanda sa se renunte o perioada mai lunga la supe de carne, carne de vita,
carne de porc, afumaturi.
De asemenea, nu se va consuma alcool.
1. Decoct de coaja de salcie (2-3 linguri de coaja uscata si pisata pentru un litru de apa). Se beau 23 cani pe zi.
2. Infuzie de coada calului - zilnic 1-2 cani de ceai, minimum trei saptamini.
3. Bors proaspat - o cura de o saptamina pe luna linisteste durerile.
Borsul stabilizeaza circulatia singelui si este un mijloc excelent de ntarire a sanatatii.
4. Pe locurile dureroase se vor pune comprese cu frunze de varza (n prealabil se strivesc putin cu
sucitorul si se ncalzesc pe plita).
31

5. Pe locurile dureroase se pot pune cataplasme cu ceapa cruda taiata felii, cu hrean, cu frunze
calde de varza fiarta sau cu tamiie calda.
6. Se mai pot pune si cataplasme cu argila.
Dureri menstruale
1. Infuzie (cu o lingurita amestec de plante la o cana de apa) din urmatorul amestec de plante n
parti egale: traista ciobanului, galbenele, coada soricelului. Se beau 2-3 cani pe zi.
2. Infuzie de menta, de rozmarin sau de conuri de hamei, 3-4 cani pe zi.
3. Infuzie de patrunjel (se pun 20 grame de frunze proaspete de patrunjel n jumatate de litru de apa
clocotita si se lasa 10 minute sa infuzeze. Se bea pe parcursul unei zile cite o nghititura, la
intervale regulate.
4. Se lasa sa fiarba 5 minute 100 grame de seminte de patrunjel ntr-un litru de apa, apoi se lasa
acoperit 10 minute. Se beau mai multe cescute pe parcursul zilei.
5. Se aplica n regiunea inferioara a abdomenului cataplasme calde cu frunze de varza fiarta

TRATAMENTUL HOMEOPAT IN SCIATICA

SI ALTE DURERI DE SPATE

Durerile de spate reprezinta cauza cea mai frecventa a absentei de la serviciu si cel mai des sunt
datorate ridicarii de obiecte grele, rasucirii, pozitiei neadecvate sau chiar o lipsa de sustinere
corecta a spatelui cand stam jos sau in pat. Durerea apare cand muschii spatelui sunt intinsi sau
prea incordati si chiar spastici ca sa previna intinderea in continuare a ligamentelor. Orice pune o
presiune in plus pe spate poate produce durerea: sarcina, obezitate, un picior mai scurt, obiceiul de
a cara pe un singur umar si de a tine un umar mai ridicat sau chiar o emotie deosebita.
Durerea de spate poate fi localizata ca in LUMBAGO (durere a spatelui sub nivelul taliei),
SCIATICA (durere care iradiaza din partea de jos a spatelui spre fese si pe picior in jos),
SPONDILOZA CERVICALA (durere si intepenire a cefei) sau poate fi difuza ca in cazul GRIPEI
(cand este insotita de durere de cap, de gat, febra) sau OSTEOARTRITEI in special la persoanele
in varsta.
Nervul sciatic este format din ramuri care vin din coloana vertebrala lombara si sacrala si inerveaza
picioarele fiind resposabil atat pentru functionarea musculaturii cat si pentru perceperea senzatiei.
El poate fi dureros in cazul in care exista o compresie sau o presiune asupra lui. Aceasta este
cauzata fie de catre o degenerescenta a discului intervertebral, fie prin ingrosarea sau deformarea
unei vertebre in osteoartrita, fie prin osificarea articulatiei intervertebrale in spondilita
anchilopoietica, etc.
Tratamentul homeopat al durerilor de spate datorate tensiunii sau stressului este constitutional si
aduce usurare rapida multor persoane care sufera de dureri ce nu mai raspund la medicatia alopata
sau care vor sa incerce sa evite o operatie.
32

Remediile homeopate enumerate mai jos sunt folosite in tratamentul crizelor dureroase de sciatica.
Alegeti remediul care prezinta simptomele cele mai asemanatoare cu ale dumneavoastraa. Nu este
necesar sa prezentati toate simptomele enumerate la remediul respectiv. Luati 5 granule de remediu
in dilutie mica de 6C, la una sau doua ore, de 5-6 ori pe zi, pna observati o ameliorare. Cand apare
ameliorarea rariti frecventa de administrare iar cnd sunteti bine opriti-o complet. Daca simptomele
persistaa dupa repetarea remediului puteti incerca un altul. Remediile se iau cu minimum 30
minute inainte sau o ora dupa masa, nu se ating cu mana si se in sub limbaa pana se dizolva. Nu
folositi menta in pasta de dinti, guma de mestecat, ceai, ciocolata, bomboane contra tusei, etc.
Remediile urmatoare sunt mai frecvent indicate in sciatica acuta:
Hypericum: indicat in sciatica dupa o cadere sau lovire a coloanei vertebrale sau pe "coada".
Durere ascutita ca o strafulgerare pe toata lungimea nervului, agravata de atingere, miscare,
zdruncinaturi, rece, stat jos pe scaun si ameliorata prin aplecarea spre spate.
Colocynthis: durere ca o strafulgerare care coboara pe picior la genunchi sau calcai, cu furnicaturi
sau amorteala si care este mai intensa noaptea, la miscare, vreme rece sau umeda, ameliorata la
caldura si indoirea piciorului. Pacientul este agitat.
Ruta: durere profunda "ca si cand ar fi rupt" care iradiaza pe partea externa a coapsei, dupa o
ranire. Durere arzatoare, muscatoare agravata stand jos, culcat, la ridicarea in picioare, frig si
umezeala, noaptea si ameliorata la miscare, mers si presiune.
Kalmia: durere ascutita, strafulgerare care iradiaza in jos pe piciorul stang si impiedica bolnavul sa
mearga. Durerea se muta, nu are o localizare precisa si apare dupa o raceala fiind agravata de
miscare, frig, noaptea si ameliorata la caldura, repaus si stand culcat pe spate.
Magnesia phosphorica: dureri fulgeratoare in piciorul drept, ameliorate la caldura si agravata la
tuse.
Tellurium: sciatica sau discopatie acuta cu coloana sensibila, pe dreapta. Contractura musculara in
picior si genunchi cu agravare la tuse, stranut, culcat pe partea dureroasa, aplecare sau intindere,
atingere.
Remedii pentru sciatica cronica si subacuta:
Ammonium muriaticum: durere agravata stand jos, ameliorata stand in picioare si cel mai bine in
pozitie culcat. Durere sfasietoare pana in varful degetelor de la picioare si in calcai, dificultate la
intinderea genunchiului afectat caci tendoanele par sa se fi scurtat, cu agravare in partea dreapta si
ameliorare la frecare usoara, somn si mers.
Rhus tox: durere arzatoare, sfasietoare dupa intindere sau stat in umezeala. Piciorul pare mort, de
lemn, amortit si intepenit, cu crampe si este mai rau dupa repaus la sculare, dimineata si la vreme
rece si umeda si mai bine dupa miscare, caldura si masaj usor.
Gnaphalium: durere nevralgica urmata de amorteala si crampe in piciorul afectat, care merge din
sold pe partea posterioara a piciorului pana la degetele picioarelor. Agravare la miscare si
ameliorare la repaus si stat jos cu picioarele ridicate.

Prostata
Ademon de prostat
33

Cutai la Plafar planta Pufulia cu flori mici se gsete la Plafar [epilobium parviflorum].
Se oprete o linguri de plant cu 250gr de ap n clocot, se las foarte puin s se infuzeze. Se
bea 2 cni pe zi, una dimineaa alta seara, cu o jumtate de or nainte de a mnca. Nu uitai s
inei n paralel un regim alimentar din care s excludei alcoolul, rrii cafeaua. Se asociaz cu
tablete de Propin n prima lun, 2-3 comprimate de trei ori pe zi nainte de mas, timp de 30 de
zile, apoi cte un comprimat de 3 ori pe zi, timp de 60 de zile. Se mai poate lua i 20 de zile
vitamina E forte.
Tinctura de ghimpe este un remediu care rare ori d gre n aceast afeciune. Se ia cte o
linguri diluat n jumtate de pahar cu ap, de patru ori pe zi. Rezultate cu adevrat miraculoase
se obin atunci cnd tinctura de ghimpe este combinat cu cea de pufuli, n proporii egale. Se ia
din combinaia de tincturi cte o linguri de patru ori pe zi nainte de mas cu o jumtate de or.
Primele rezultate apar n primele 10 zile, iar dup o lun de tratament dispar aproape toate
afeciunile acestei boli. Prima etap de tratament este bine s se in 3 luni de zile, n care se va
administra nentrerupt acest amestec de tincturi. Dup acest timp se va face numai 10 zile tratament
pe lun, pentru a menine rezultatele. n toat aceast perioad nu se va consum buturi alcoolice,
carne ct mai puin, fr sosuri iui sau foarte piperate, sare foarte puin, i fr hran conservat.
Tinctura : se obine prin mcinarea cu ajutorul unei rnie de cafea a plantei uscate, dup care se
umple pe jumtate un borcan de 800gr, peste care se pune alcool de 70grade umplndu-se. Se
nchide cu capac ermetic, i se pune la macerat timp de 15 zile, dup care se filtreaz prin tifon i
se pune n sticlue mici de culoare nchis.
Tinctura de pufuli se ine 10 zile.
Reumatism
Retete
mpotriva oricrui tip de reumatism, trebuie sa se bea vreme de trei sptmni ceai pentru rinichi.
Tratamentul se face trei sptmni din luna cu o pauza de doua sptmni, apoi se reia .
Reumatismul apare din pricina ca in organism exista prea mult acid uric, care din cauza frigului se
transforma in cristale ceea ce provoac dureri in membre etc .Aproape toate bolile au la baza
nefuncionarea rinichilor si ca atare trebuie sa pornim de acolo . In perioade mai critice trebuie sa
evitam mncrurile cu carne, de asemeni nici un fel de alcool . Foarte important este si ceaiul de
salvie. Cine bea constant ceai de salvie nu se mbolnvete uor. Ceaiul de salvie este considerat ca
fiind ceaiul cel mai important din cte exista.
Reeta ceaiului de rinichi : preparai urmtorul amestec : Coada calului 15gr. Urzica vie
10gr. Troscot 8gr. Suntoare 6gr. Aceste cantiti ajung pentru o persoana trei sptmni . Se
amesteca bine toate plantele, apoi se ia o priza [cat se cuprinde intre degetul mare si arttor] care
se oprete cu o cana de apa clocotita . Se las sa se infuzeze 10 minute , apoi se strecoar . Peste
plantele oprite se mai adaug o data doua cni de apa clocotita, se las sa se infuzeze 10 minute se
strecoar si se amesteca cu primul ceai . Este foarte important sa se procedeze aa deoarece in
ceaiul pentru rinichi exista 5 substane care nu trebuiesc sa fie fierte , ca s nu-i piard
proprietile . Ele se extrag prin doua opriri consecutive. Ceaiul trebuie but : dimineaa, nainte
de prnz si seara, nainte de a merge la culcare cate o jumtate de cana de ceai .
Reeta Minune :
Doua lingurie de oet de miere
Doua lingurie de miere de albine
Totul se amesteca intr-o cana , si complectai cu apa nu cu alt lichid , se bea 3-4 cni pe zi.
Efecte : In timp
dispare reumatismul
34

- Curata arterele si venele de grsimi

- Scade tensiunea arteriala
- Amestecul previne infarctul sau l amelioreaz dup producerea sa
- Duce calciu in oase si nu l las s se depun pe ncheieturi, muchi
ducndu-l in articulaiile osoase .
- Previne orice infecie in organism
- Toate organele funcioneaz mai bine
- Regleaz ritmul cardiac

Omagul : frunzele de omag, fierte cu rachiu, se pun calde, pe locul dureros.

mpotriva durerilor mari la genunchi sau umr, cot, se va face un amestec de lut galben
[ct mai galben] cu oet din vin de cas. Cu aceast past se va unge bine locul n strat gros, i se
va bandaja. Se va sta cu acest bandaj pn dimineaa, operaia se reia n fiecare sear timp de 3
zile.

mpotriva oricrui tip de reumatism, trebuie sa se bea vreme de trei sptmni ceai pentru
rinichi. Tratamentul se face trei sptmni din luna cu o pauza de doua sptmni, apoi se
reia . Reumatismul apare din pricina ca in organism exista prea mult acid uric, care din
cauza frigului se transforma in cristale ceea ce provoac dureri in membre etc .Aproape
toate bolile au la baza nefuncionarea rinichilor si ca atare trebuie sa pornim de acolo . In
perioade mai critice trebuie sa evitam mncrurile cu carne, de asemeni nici un fel de alcool .
Foarte important este si ceaiul de salvie. Cine bea constant ceai de salvie nu se mbolnvete
uor. Ceaiul de salvie este considerat ca fiind ceaiul cel mai important din cte exista.
Reeta ceaiului de rinichi : preparai urmtorul amestec : Coada calului 15gr.
Urzica vie 10gr. Troscot 8gr. Suntoare 6gr. Aceste cantiti ajung pentru o persoana trei
sptmni . Se amesteca bine toate plantele, apoi se ia o priza [cat se cuprinde intre degetul mare si
arttor] care se oprete cu o cana de apa clocotita . Se las sa se infuzeze 10 minute , apoi se
strecoar . Peste plantele oprite se mai adaug o data doua cni de apa clocotita, se las sa se
infuzeze 10 minute se strecoar si se amesteca cu primul ceai . Este foarte important sa se
procedeze aa deoarece in ceaiul pentru rinichi exista 5 substane care nu trebuiesc sa fie fierte , ca
s nu-i piard proprietile . Ele se extrag prin doua opriri consecutive. Ceaiul trebuie but :
dimineaa, nainte de prnz si seara, nainte de a merge la culcare cate o jumtate de cana de ceai .
Reeta Minune :
Doua lingurie de oet de miere
Doua lingurie de miere de albine
Totul se amesteca intr-o cana , si complectai cu apa nu cu alt lichid , se bea 3-4 cni pe zi.
Efecte :
In timp dispare reumatismul
- Curata arterele si venele de grsimi
- Scade tensiunea arteriala
- Amestecul previne infarctul sau l amelioreaz dup producerea sa
- Duce calciu in oase si nu l las s se depun pe ncheieturi, muchi
ducndu-l in articulaiile osoase .
- Previne orice infecie in organism
- Toate organele funcioneaz mai bine
- Regleaz ritmul cardiac
35

Omagul : frunzele de omag, fierte cu rachiu, se pun calde, pe locul dureros.

mpotriva durerilor mari la genunchi sau umr, cot, se va face un amestec
de lut galben [ct mai galben] cu oet din vin de cas. Cu aceast past se va unge bine locul n
strat gros, i se va bandaja. Se va sta cu acest bandaj pn dimineaa, operaia se reia n fiecare
sear timp de 3 zile.

Tuia : Tuia este un arbust ornamental, o specie de brad cu frunze plate, care face
nite fructe ct un vrf de deget, verzi - brumate si colurate, in luna Iulie.
Se ia un pumn de fructe se strivesc cu un pisator si se pun la macerat in spirt medicinal, votca sau
alcool de 60, intr-o sticla cu dop, la ntuneric timp de trei zile. Soluia alcoolic obinut nchisa la
culoare [ de ce sta se nchide ] se unge pe [ATENIE nu se frecioneaz pe locul dureros] : spate,
picior, umr etc, si se las aa pana se usuc. Cnd se termina spirtul, se pune altul, peste aceleai
fructe, si operaia se repeta pana ce spirtul nu se mai coloreaz in nuana nchis . Sticla trebuie
inut la temperatura camerei [chiar la clduric] .
Tratamentul se tine 4 / 5 sptmni.
Rinichi
Calculi
Trebuie s inei un regim alimentar din care s nlturai urmtoarele :
mruntaiele, rinichi , ficat , etc . condimente si buturi tari , de asemenea evitai alimentaia bogata
in calciu : ole , brnzeturi , lapte , smntna , fasole , bob , varza , conopida , spanac, mcri ,
sfecla , roi , ptrunjel . Se recomanda : carne slaba fiarta doar 150 gr pe zi , legume fierte si multe
cereale integrale , mult orez , peste proaspt si slab , salata, ridichi , cartofi , ceapa , citrice , usturoi
, elin , morcovi . Bei multe lichide mai ales ceai de merior [ doua cni pe zi dintr-un decod cu o
linguri de planta la cana ] muguri de pin [ se bea 2-3 cni pe zi o linguri de planta la cana ].
Mncai multa ceapa cruda [ daca putei 1-2 cepe pe zi ] daca nu , folosii tinctura de ceapa pe care
o preparai dintr-o ceapa tocata si macerata timp de 10 zile in 100 ml alcool . Se filtreaz si se iau
doua lingurie pe zi , nainte de masa de prnz si seara . Foarte important este i lmia se bea suc
de la 4 lmi pe zi .
Vinul de rostopasca : primvara nainte ca planta sa nfloreasc culegei-o si
folosit-i rdcinile 30 gr de rdcin rasa se oprete cu o jumtate de vin alb dat in clocot si se
las sa stea 1-2 ore . Se strecoar storcndu-se bine planta . Se bea doua cni pe zi , nghiitur cu
nghiitur , dimineaa pe stomacul gol si seara nainte de culcare .
Se recomand i luarea unei lingurie de ulei de floarea soarelui cu puin suc de lmie,
diminea pe stomacul gol.
Ceai
Tratamentul se face trei sptmni din luna cu o pauza de doua sptmni, apoi se reia.
Reeta ceaiului de rinichi : preparai urmtorul amestec : Coada calului 15gr.
Urzica vie 10gr. Troscot 8gr. Suntoare 6gr. Aceste cantiti ajung pentru o persoana trei
sptmni . Se amesteca bine toate plantele, apoi se ia o priza [cat se cuprinde intre degetul mare si
arttor] care se oprete cu o cana de apa clocotita . Se las sa se infuzeze 10 minute , apoi se
strecoar . Peste plantele oprite se mai adaug o data doua cni de apa clocotita, se las sa se
36

infuzeze 10 minute se strecoar si se amesteca cu primul ceai . Este foarte important sa se

procedeze aa deoarece in ceaiul pentru rinichi exista 5 substane care nu trebuiesc sa fie fierte , ca
s nu-i piard proprietile . Ele se extrag prin doua opriri consecutive. Ceaiul trebuie but :
dimineaa, nainte de prnz si seara, nainte de a merge la culcare cate o jumtate de cana de ceai .
Infectie urinara
Nu ntotdeauna infeciile urinare provin de la rinichi ca surs mai poate fi : amigdalita, sinuzita
etc.
Un ceai recomandat n infeciile rinichiului este urmtorul : amestecai n pri
egale splinu, drgaic, urzic alb i glbenele. Facei o infuzie dintr-o linguri de amestec
oprit cu un sfert de litru de ap. Se beau patru ceti pe zi, nghiitur de nghiitur. n fiecare din
iele amestecai i o linguri de bitter suiedez.
Extern : facei bi de ezut cu coada calului 100 gr de plant proaspt sau
uscat se las peste noapte n ap rece. A doua zi dimineaa se nfierbnt i se pune peste ap ntrun lighean. Baia dureaz 20 de minute . Ct plantele sunt nc fierbini, se scot din ap, se bag ntrun tifon i se pun sub form de cataplasm pe zona rinichilor. Se las acolo vreme de patru ore,
aezndu-se deasupra un fular gros.
Piatr la rinichi : se poate vindeca prin se ia pielia interioar de la 10-15 pipote de gin sau
pui, se usuc bine, dup care se macin cu maina de cafea, pentru a se transforma ntr-o pudr. Se
pune ntr-un borcan i se adaug miere de albine ct cuprinde. Se formeaz o past. n fiecare
diminea se ia cte o linguri pe stomacul gol. Tratamentul ine 1-4 sptmni, n funcie de
mrimea pietrei, se face nainte i dup ecograf. La nevoie se reia tratamentul.
Se poate face un tratament cu redigest se gsete la farmacie, modul de
administrare e coninut n ambalaj. E un medicament preparat tot din pielie de pipote + o plant
numit armurariu
n cazul pietrelor la rinichi sau al unor afectiuni renale sau ale vezicii , bei
un ceai de rdcina de mrar [ 25 gr la 1 litru de apa ] pe care-l fierbeti 10 minute si-l lasati sa stea
sa se infuzeze 5 minute . Luati cate un paharel dup fiecare mas .
Ceai pentru rinichi : mtase de porumb, cozi de ciree, coada calului,
troscot[frunze i tulpin, boabe de ienupr, fructe de mcee, semine de pepene verde, flori de
mueel, flori de tei.
Mod de preparare : se pune ap rece ntru-n vas de 6kg apoi se bag n ea ct
se cuprinde ntre 3 degete din fiecare planta. Cnd ncepe s fiarb, se las vasul pe foc mic, vreme
de 15 minute, apoi se d vasul deoparte, se acoper cu capac i se las s stea alte 15 minute. Dup
aceea ceaiul se strecoar. Se pune n sticle sau n alt vas i se pune la rece, iar plantele strecurate se
acopera cu capacul pentru a se mai fierbe nc o dat. Se bea 2 litri de ceai pe zi. Ceaiul se bea 10
zile pe lun, vreme de 3 luni, apoi se poate relua tratamentul de cte ori apar durerile.
Bi : se umple cada cu ap ct mai fierbinte, astfel ca zona rinichilor s fie
acoperita. Din cauza fierbinelii, canalele se dilata i pietrele ncep s fie eliminate. Dup
eliminare, se mai bea o sptmn ceai, pentru a spla rinichi.
Rezultatele se vor vedea repede i sigur, reeta a fost folosit de mult lume.
Reet pentru eliminarea pietrelor la rinichi, vezic, fiere :
Ora 8 Se mnnc o felie de pine prjit cu brnz de vaci.
Ora 8-10 Pauza
37

Ora 10-12 Se aplic pe poriunea vezica biliara ficat, prosopul nmuiat n ceai fierbinte de
mueel, ct se poate suporta de cald. Se schimb la fiecare 15 minute.
Ora 12-12,10 Se mnnc o farfurie cu gri cu lapte fierbinte.
Ora 12,15 Se pune o mmlig fierbinte [din 1kg mlai] nvelit n prosop pe zona ficat vezic
biliara. Atenie s nu v ardei pielea.
Ora 12,30 Se bea 100ml de ulei cald la 37gradeC. Imediat se bea n mod obligatoriu, sucul de la
o lmie proaspt stoars. Atenie uleiul se nclzete la bain-mari.
Ora 12,45 Se bea nc 100ml de ulei cald la 37 gradeC. Imediat se bea i sucul de la o lmie.
Ora 13 Se bea nc 100ml ulei cald la 37 gradeC. Imediat se bea sucul de la o lmie.
Ora 13,15-14,15 Se pune o mmlig fierbinte [1gk mlai] nvelit n prosop pe zona ficat
vezic biliar.
Ora 14,15-17 Se st n pat pe partea dreapt foarte bine nvelit pentru a nu rci zona ficat vezic
biliar.
Ora 17 Se bea obligatoriu o ceac de cafea neagr.
Ora 18 Se bea mult lapte i ceai de mueel, pentru a se neutraliza excesul de fiere di bil i
intestine.
A doua zi sau chiar n noaptea aia se va elimina pietre maro i verzi de consisten dur si
semidur.
Materiale : 300ml ulei de floarea soarelui sau msline nclzit la 37gradeC. 6 lmi, 2kg mlai,
100gr mueel care se fierbe ntr-un vas de 1 litru, 1 ceac de cafea, o farfurie de gri cu lapte, 2
litri lapte.
Reet de eliminarea pietrelor
Se ia 1kg rdcin de ptrunjel, se spal i se fierbe n 2 litri de ap pn ce scade la 1litru de ap.
Se bea dimineaa i sear pe nemncate cte 1 phrel. La nevoie reeta se poate repeta.
Se aleg crengi de viin, care s aib o grosime ceva mai mic de circumferina creionului.
Se msoar i trebuie s aib n total 2 metri. Dup ce s-au splat se pun s fiarb rupte n bucele,
n 3 litri de ap. Se fierb pn ce scade la 1/2litri de lichid. Se bea cldu, ntr-o singur repriz. Se
repet de cteva ori. Calculii se vor elimina fr dureri.
Piatr la rinichi : se poate vindeca prin se ia pielia interioar de la 10-15 pipote de gin sau
pui, se usuc bine, dup care se macin cu maina de cafea, pentru a se transforma ntr-o pudr. Se
pune ntr-un borcan i se adaug miere de albine ct cuprinde. Se formeaz o past. n fiecare
diminea se ia cte o linguri pe stomacul gol. Tratamentul ine 1-4 sptmni, n funcie de
mrimea pietrei, se face nainte i dup ecograf. La nevoie se reia tratamentul.
Se poate face un tratament cu redigest se gsete la farmacie, modul de
administrare e coninut n ambalaj. E un medicament preparat tot din pielie de pipote + o plant
numit armurariu
n cazul pietrelor la rinichi sau al unor afectiuni renale sau ale vezicii , bei
un ceai de rdcina de mrar [ 25 gr la 1 litru de apa ] pe care-l fierbeti 10 minute si-l lasati sa stea
sa se infuzeze 5 minute . Luati cate un paharel dup fiecare mas .

38

Ceai pentru rinichi : mtase de porumb, cozi de ciree, coada calului,

troscot[frunze i tulpin, boabe de ienupr, fructe de mcee, semine de pepene verde, flori de
mueel, flori de tei.
Mod de preparare : se pune ap rece ntru-n vas de 6kg apoi se bag n ea ct
se cuprinde ntre 3 degete din fiecare planta. Cnd ncepe s fiarb, se las vasul pe foc mic, vreme
de 15 minute, apoi se d vasul deoparte, se acoper cu capac i se las s stea alte 15 minute. Dup
aceea ceaiul se strecoar. Se pune n sticle sau n alt vas i se pune la rece, iar plantele strecurate se
acopera cu capacul pentru a se mai fierbe nc o dat. Se bea 2 litri de ceai pe zi. Ceaiul se bea 10
zile pe lun, vreme de 3 luni, apoi se poate relua tratamentul de cte ori apar durerile.
Bi : se umple cada cu ap ct mai fierbinte, astfel ca zona rinichilor s fie
acoperita. Din cauza fierbinelii, canalele se dilata i pietrele ncep s fie eliminate. Dup
eliminare, se mai bea o sptmn ceai, pentru a spla rinichi.
Rezultatele se vor vedea repede i sigur, reeta a fost folosit de mult lume.
Reet pentru eliminarea pietrelor la rinichi, vezic, fiere :
Ora 8 Se mnnc o felie de pine prjit cu brnz de vaci.
Ora 8-10 Pauza
Ora 10-12 Se aplic pe poriunea vezica biliara ficat, prosopul nmuiat n ceai fierbinte de
mueel, ct se poate suporta de cald. Se schimb la fiecare 15 minute.
Ora 12-12,10 Se mnnc o farfurie cu gri cu lapte fierbinte.
Ora 12,15 Se pune o mmlig fierbinte [din 1kg mlai] nvelit n prosop pe zona ficat vezic
biliara. Atenie s nu v ardei pielea.
Ora 12,30 Se bea 100ml de ulei cald la 37gradeC. Imediat se bea n mod obligatoriu, sucul de la
o lmie proaspt stoars. Atenie uleiul se nclzete la bain-mari.
Ora 12,45 Se bea nc 100ml de ulei cald la 37 gradeC. Imediat se bea i sucul de la o lmie.
Ora 13 Se bea nc 100ml ulei cald la 37 gradeC. Imediat se bea sucul de la o lmie.
Ora 13,15-14,15 Se pune o mmlig fierbinte [1gk mlai] nvelit n prosop pe zona ficat
vezic biliar.
Ora 14,15-17 Se st n pat pe partea dreapt foarte bine nvelit pentru a nu rci zona ficat vezic
biliar.
Ora 17 Se bea obligatoriu o ceac de cafea neagr.
Ora 18 Se bea mult lapte i ceai de mueel, pentru a se neutraliza excesul de fiere di bil i
intestine.
A doua zi sau chiar n noaptea aia se va elimina pietre maro i verzi de consisten dur si
semidur.
Materiale : 300ml ulei de floarea soarelui sau msline nclzit la 37gradeC. 6 lmi, 2kg mlai,
100gr mueel care se fierbe ntr-un vas de 1 litru, 1 ceac de cafea, o farfurie de gri cu lapte, 2
litri lapte.
Reet de eliminarea pietrelor
Se ia 1kg rdcin de ptrunjel, se spal i se fierbe n 2 litri de ap pn ce scade la 1litru de ap.
Se bea dimineaa i sear pe nemncate cte 1 phrel. La nevoie reeta se poate repeta.

Retentie de urina
Reeta Alsaciana cu pere : In fiecare seara, la cina, mncai doar o para
ntreag, cu tot cu coaja . Alturi, bei un ceai fcut cu cojile curate de la doua pere, pe
39

care le oprii cu o cana de apa in clocotita . Lsai sa se infuzeze un sfert de ora, apoi bei tot
lichidul, nghiitura de nghiitur
Pentru a elimina pietrele : se consuma cate 200 mililitri suc de ridichie neagra,
dimineaa si seara . De asemenea se bea zilnic cate trei ceaiuri de ovz . Acesta se prepara din sase
linguri de ovz, care se pun intr-un litru de apa . Amestecul se fierbe pana cnd ovzul se nmoaie .
Din acest ceai se bea cte o cana cam cu 30 minute de fiecare masa . Dimineaa si seara ceaiul de
ovz se bea odat cu sucul de ridichi neagra.
Infecii la vezica urinar
Spalati bine o telina intreaga [ radacina si frunzele ] bagati-o in mixer, stoarceti sucul
printr-un tifon . Beti zilnic 1-2 paharele de tuica cu suc de telina, inainte cu o ora de mesele
principale .
Sange
Circulatie
1.
Sucul proaspt de portocala este un remediu eficient mpotriva ngrori
sngelui . Bei zilnic 8 pahare mari de lichid preparat dintr-o parte suc de portocale si patru pri
apa ndulcit cu 30gr zahar candel pro litru.
2.Pentru scderea colesterolului : de cel puin 2 ori pe zi se va lua cte 1 linguri
de boabe de mutar [cele ce se pun la murturi] se vor nghii eventual cu ap.
Dup 3 sptmni, colesterolul n limita normal, iar dup 3-4 luni se
normalizeaz i lipidele. Dac dup 1 lun colesterolul nu revine la normal, se
va ntrerupe tratamentul cu boabe de mutar i se va nlocui cu tre de gru.
Ambele remedii combat i constipaia. Seminele de mutar luate cu circa
30minute naintea mesei sunt un tratament foarte bun i n ulcer gastric.
Recomandarea este de 3 lingurie pe zi.
3. Uleiul de floarea soarelui scade colesterolul din snge doza fiind de 70-90gr, n
mncare.
Sani
Amelioreaza secretia lactata

Intern :
Se

Timp de trei luni beti zilnic 1si 1/2 litru din urmatorul ceai : 2 parti
filiminica,1 parte coada soricelului, 1 parte urzica toate amestecate .
ia 5 lingurite de amestec si oparesc cu 1 si 1/2 litri apa in clocot . Se
strecoara, si dupa 20 minute se bea pe parcursul unei zile .

Local :

Pe sani, comprese cu coada calului aburita . Se fac 2 saculeti din tifon

carese umplu [ nu prea plini ] cu coada calului . Se pune intr-o oala de 5

litri
3 litri de apa pe foc, deasupra se pune o sits pe care se vor pune
saculeti
cu coada soricelului pentru a fi patrunsi de aburi fierbinti . Se acopera
40

sacouleti si oala cu un capac . Din momentul cand apa incepe sa fiarba

se lasa 40 minute, apoi se stinge focul si se mai lasa saculeti sa se
patrunda bine . Se lasa sa se mai raceasca si se aplica pe sani
"NU FIERBINTI" . Peste saculeti se va pune o punga de nailon iar
peste
punga, un prosop mare, care sa cuprinda tot toracele . Se sta cu
aceasta compresie seara 2-3 ore . Dupa ce se ia compresia se
maseaza
sani cu alifie de filiminica . Evitati expunerea la soara .
Stomac
ACALZIE
Comportament: boala se manifest prin oprirea lichidului sau bolului alimentar pe esofag.
Lichidul nu ptrunde n stomac dect sub forma unor picturi.
Pentru aceast boal se ia o linguri de chimen nezdrobit i se nghite cu puin ap. Cel
trziu dup dou ore, boala trebuie s dispar definitiv.
Balonari-elina
Splai bine cteva frunze de elin, mrunii-le si oprii-o lingura de supa cu planta cu 150ml
de apa in clocot . Lsai sa se infuzeze 5 minute, apoi strecurai . Bei zilnic cate o ceac, la o
ora dup masa de prnz si seara.
Boli de stomac
Suc de cartofi + suc de varza + suc de morcovi .
Se beau 3 pahare pe zi, nainte de mas cu o jumtate de or. D rezultate spectaculoase
doar dup cteva sptmni, cu condiia ca legumele s fie proaspete, i s se mixeze in fiecare zi
i s se amestece in proporii egale.

Angelica : pus-n uic, votc sau alcool rafinat, vindec orice boli de stomac.

Cicoarea : rdcina de cicoare tiat mrunt i pus la macerat n rachiu sau alcool e bun
pentru dureri de stomac.
Cura cu aloe

41

1,5kg de planta in vrsta de peste 3 ani, se trece prin maina de tocat sau se mixeaz.
nainte de folosire planta nu se uda vreme de 5 zile . Se adaug 2,5kg de mire de albine de mai, 3,5
litri vin rou de 14 18 grade.
Ingredientele se pun ntru-n borcan la loc ntunecos si se in vreme de 5 zile. In primele
7 zile se ia cate o linguri de 3 ori pe zi cu doua ore nainte de mas. Dup aceea se ia cate o
lingura, de 3 ori pe zi cu o ora nainte de mas. Durata minima trebuie sa fie de 3 sptmni sau o
luna. Se recomanda in tratarea urmtoarelor afeciuni: ulcer, gripa, anghina, migrene, mastidiie,
astm, scleroza, reumatism, astenie nervoasa, alcoolism. In primele 3 zile de tratament pofta de
mncare se amplific. In timpul tratamentului se recomanda a se consuma mai multe fructe si supe
i s se exclud din alimentaie oule si laptele .
Digestie dificila

Mrar

Folositi sub forma de infuzie semintele uscate [ 15 gr ] la 1 litru de apa

clocotita . Lasati vasul sa stea un sfert de ora acoperit, apoi beti o ceasca dupa fiecare
masa . Este un tonic al aparatului digestiv .
Digestie neclarificata
Comportament: digestia nu se realizeaz normal, se formeaz gaze, dureri la intestine, scaun moale
iritant, indispoziie i dureri de cap dese, cu trageri la somn.
Primul lucru care trebuie fcut este s trecei la un regim vegetarian din care
carnea s fie exclus complet. Legumele trebuie fierte n ap sau n aburi, zarzavaturile nbuite
cu puin unt-de-lemn. Din cnd n cnd se permite i pete proaspt. Dintre cereale, baza trebuie s
o reprezinte orezul fiert n ap, amestecat cu cacaval, unt, brnz, etc. pinea trebuie nlocuit cu
graham sau gru ncolit. Se pot bea ct mai multe sucuri proaspete de legume, a cror baz s fie
morcovii, cu adaosuri de: sfecl roie, elin, ptrunjel, mere, etc. idealul ar fi un pahar din or-n
or.
Reglarea cu ajutorul ceaiului de pelin se bea o can pe zi, rece, nghiitur
cu nghiitur; ceaiul nu trebuie s fie prea concentrat.
Mod de preparare: se ia o priz de pelin (ct cuprinzi cu dou degete) i se
oprete doar trei secunde ntr-o can de ap clocotit. Culoarea ceaiului nu trebuie s se
deosebeasc prea mult de aceea a apei. Cura se face timp de dou sptmni dintr-o lun.
Leacuri rneti: unele legume i fructe sunt bine cunoscute pentru
virtuiile lor digestive i eliminarea crampelor din stomac.
Usturoiul: dimineaa pe stomacul gol se nghite un cel de usturoi curat.
Mrarul: se face infuzie din semine de mrar zdrobite (o linguri la un litru de ap),
frunze de mrar (o lingur cu vrf la un litru de ap). Se las s se infuzeze un sfert de or
i se bea o can dup fiecare mas.

42

Urzic i glbenele: se bea 1-2 litri de ceai de urzic amestecat n pri egale cu ceai de
glbenele (cura se face primvara, cnd ambele plante sunt fragede). Acest ceai vindec
orice afeciune a stomacului. i mai eficient e sucul obinut prin centrifugare de urzic,
coada oricelului, ppdie zi ptlagin, toate n pri egale, but din or n or cte o
nghiitur.
Recomandare: n toate ceaiurile ori lichidele se pune o linguri (dimineaa i seara) de bitter
suedez. Tratamentul trebuie urmat regulat i cel puin dou luni.
Gastroenterita
Frunzele de fragi i cpuni : amestecate bine, se ia o linguri de plant i se oprete cu 250ml
ap clocotit se las s se infuzeze 5 minute, se strecoar i se bea dimineaa pe stomacul gol.
Ulcer duoadenal cu nisa
Terapia prezentat n urmtoarele rnduri a fost verificat pe sute de pacieni, cu efect rapid pentru
puseul acut, urmnd ca dup 10 zile de tratament s fie eliminat i cauza care l-a produs.
Se bate un albu de ou proaspt cu o linguri de zahr pudr i o lingur de ulei
de msline, pn se face crem. n fiecare diminea se va lua din acest amestec, pe stomacul gol,
cte o lingur, vreme de 10 zile. Se poate aduga i un vrf de cuit de praf de argil, de preferat
alb-caolin, sau gri. Dup acest tratament, este recomandabil i regimul macrobiotic dr Oshava,
relai la tel. 032/ 27 07 62 Iai.
------------------------------------------------------------------------------------------------------ Timp de
35 de zile, se va consuma zilnic 1-2 cni de ceai de ptlagin, care se gsete la toate farmaciile.
Rana se va nchide complet. Ceaiul trebuie puin ndulcit.
Seminele de mutar [1 linguri] luate cu 30minute naintea meselor principale
sunt un bun remediu mpotriva ulcerului duodenal.
Se folosesc 3 sau 6 ou, litru ulei de msline, kg miere de albine de salcm,
250ml alcool rafinat, 1 litru ceai de suntoare, fiert pn ce ajunge la jumtate [se folosesc 4
lingurie de plant la 1 litru de ap n clocot] sucul de la 3 lmi. Se amesteca toate ingredientele i
se las la macerat 14 zile dup care se iau 2 lingurie dimineaa pe stomacul gol pn la epuizarea
ntregii cantiti.
Ulcer duoadenal stomacal cu nisa
Terapia prezentat n urmtoarele rnduri a fost verificat pe sute de pacieni, cu efect rapid pentru
puseul acut, urmnd ca dup 10 zile de tratament s fie eliminat i cauza care l-a produs.
Se bate un albu de ou proaspt cu o linguri de zahr pudr i o lingur de ulei
de msline, pn se face crem. n fiecare diminea se va lua din acest amestec, pe stomacul gol,
cte o lingur, vreme de 10 zile. Se poate aduga i un vrf de cuit de praf de argil, de preferat
alb-caolin, sau gri. Dup acest tratament, este recomandabil i regimul macrobiotic dr Oshava,
relai la tel. 032/ 27 07 62 Iai.
------------------------------------------------------------------------------------------------------ Timp de
35 de zile, se va consuma zilnic 1-2 cni de ceai de ptlagin, care se gsete la toate farmaciile.
Rana se va nchide complet. Ceaiul trebuie puin ndulcit.
Seminele de mutar [1 linguri] luate cu 30minute naintea meselor principale
sunt un bun remediu mpotriva ulcerului duodenal.
Se folosesc 3 sau 6 ou, litru ulei de msline, kg miere de albine de salcm,
250ml alcool rafinat, 1 litru ceai de suntoare, fiert pn ce ajunge la jumtate [se folosesc 4
lingurie de plant la 1 litru de ap n clocot] sucul de la 3 lmi. Se amesteca toate ingredientele i
43

se las la macerat 14 zile dup care se iau 2 lingurie dimineaa pe stomacul gol pn la epuizarea
ntregii cantiti.
3 sau 6 ou
l ulei de msline
1/2kg miere de albine de salcm
250ml alcool rafinat
1litru ceai de pojarni[suntoare] fiert pn ajunge la jumtate
3 lmi stoarse [se folosete zeam de la ele]
Se amestec i se las la macerat 14 zile toate aceste produse, dup se strecoar i se iau 2 linguri
pe zi din acest produs pn la terminarea coninutului.

Transpiratia
Difunciile sudorifice au cauze diferite. Ele pot fi provocate de o boal, de vrst, de stres, etc i trec
adesea la fel cum au i venit. Iat cteva reete:

Infuzie de salvie: se pun dou lingurie de plante la o can de ap clocotit, se las 5 minute s se
infuzeze, se bea o can de ceai pe zi, nghiitur cu nghiitur.
Frecii cu suc de lmie: cu ajutorul unui tampon de vat mbibat in suc natural de lmie, se
frecioneaz zonele unde se transpir mai mult. Pentru acelai procedeu se poate folosi i oetul de
mere. Seara, nainte de culcare, dup ce se face un du, se frecioneaz zonele de transpiraie ori cu
oet de mere, ori cu suc de lmie.
Urechi
Otit parial tratat duce la diminuarea auzului sau chiar surzire. Frunzele de podbal [tussilago
farfara] : o plant care crete pe locuri umede, uor de recunoscut datorit faptului c are o singur
floare, galben, care rsare din pmnt naintea frunzelor, fac minuni n bolile de urechi. Bine
splate n ap, frunzele de podbal se bag n centrifug, iar sucul obinut se pune cu pipeta n
urechi, seara la culcare, i de dou ori pe zi. La fel de bun este i Bitterul suedez care are, n plus,
avantajul c ntrete i auzul. Bgai n urechi dopuri de vat mbibate cu Bitter suedez dup ce n
prealabil va-i uns cu alifie de glbenele.

Tiuitul urechilor : dispare in scurt timp, daca in fiecare ureche introducem un tampon de
vata, mbibat cu zeam de ceap .
Vagin

Se manifest prin dureri n partea de jos a buri

Intern : se recomand o cur de ceai de muguri de plop. Se beau 2-3 cni pe zi,
dintr-o infuzie cu 1-2 lingurie la o can. Adugai zilnic consumul a 120 gr de miere de albine de
44

fnea, amestecat cu suc de lmie, din care luai doze de 30 gr [ o linguri ] . La fiecare mas
bei un pahar de ap mineral n care bgai 1-2 lingurie oet de mere.
Extern : pentru calmarea durerilor, punei s fiarb ntr-un vas de pmnt, la foc
mic, 6 tulpini de praz acoperite cu untdelemn de msline i aplicai-le ct mai calde pe pntec, n
locurile dureroase. Metoda este la fel de eficace si n cazurile de retenie de urin.
Planta care are cea mai mare putere de a opri sngerrile este traista ciobanului. Facei o cur de
20 de zile de infuzie preparat dintr-o linguri de planta proaspt [ se gsete peste tot are
frunzuliele n form de inim] oprit cu o can de ap clocotit. Se beau 3 ceaiuri pe zi.
Scurgeri de sange
Planta care are cea mai mare putere de a opri sngerrile este traista ciobanului. Facei o cur de
20 de zile de infuzie preparat dintr-o linguri de planta proaspt [ se gsete peste tot are
frunzuliele n form de inim] oprit cu o can de ap clocotit. Se beau 3 ceaiuri pe zi.
Scurgeri

Pentru scurgeri ALBE: Se bea zilnic, ora de ora, o inghititura mica de ceai de urzica
alba. Luati cu doua degete o priza mica de urzica alba si opariti-ocu o cana de apa in clocot, lasatio sa infuzeze 10 minute.
Pentru scurgeri GALBUI si MARONI: Zilnic din ora in ora, se bea o inghititura mica
de ceai de cretisoara si o inghititura mica de ceai de urzica alba . Ceaiul trebuie sa fie rece. Luati cu
doua degete o priza mica de frunze de cretisoara si opariti-le cu o cana de apa in clocot . Lasati-o sa
se raceasca. Separat faceti ceaiul de urzica alba folosind aceiasi reteta. IMPORTANT cele doua
ceaiuri nu trebuiesc amestecate. Beti cate o inghititura mica din fiecare si nu beti mai mult de o
ceasca de ceai pe zi , or de ora, inghititura de inghititura.
Pentru scurgeri (ciuperca; trichomonas) : o reteta foarte buna (SUA) ; vreme de doua
saptamani, faceti zilnic spalaturi vaginale cu apa fiarta si raciata 1litru (trebuie sa fie calduta la
folosire), in care puneti alternativ o zi, o lingurita de bicarbonat de sodiu, in cealalta zi o lingurita
de suc de lamaie. Spalaturile se fac seara. Dimineata, dupa o perfecta igiena locala, introduceti-va
si masati usor in vagin, alifie de calendula(galbenele). Tratamentul este foarte sigur si vindecarea
este spectaculoasa. Dupa doua saptamani, spalaturile se suprima, alifia o mai puteti folosi din cand
in cand. Se spune ca este un bun protector impotriva cancerului genital.
Nu folosii spunul pentru splturi vaginale, slbete flora vaginal i permite
instalarea ciupercilor.

Trichomonas
Extern : splturi cu 10gr tinctur de glbenele la un litru de ap fiart, lsai s se
infuzeze pn la suportabil. Tinctura se prepar astfel : 20gr flori de glbenele, se macereaz vreme de
8 zile n 100ml alcool. Apoi se strecoar, storcndu-se foarte bine, pentru a iei din ele esena. Dup
aceast spltur se face imediat o alt spltur cu urmtoarele plante : traista ciobanului 30gr, urzic
moart alb 30gr, flori de glbenele 40gr, flori de salcm 40gr. Se amesteca bine aceste plante, apoi se
oprete 1 lingura din acest amestec cu 1 litru de ap fiart se las s se infuzeze se filtreaz i cnd este
45

suportabila se mai face nc o spltur..

Intern : ceai de glbenele 30gr, urzica vie 10gr, coada calului 20gr, urzic alb moart
30gr, troscot 20gr, mueel 15gr, coada oricelului 15gr, salvie 10 gr, rchitan 10gr. Toate aceste
plante se amestec bine, apoi se ia 1 linguri de amestec i se oprete cu o can de ap clocotit.
Se las s se infuzeze, se strecoar i se beau 3-4 cni de ceai pe zi nghiitur de nghiitur .
1linguri = 20gr plant, 1 lingur = 40gr plant.
Lcrmioarele : ceaiul de lcrimioar este bun contra scurgerilor vaginale de ori ce fel.
Stejarul : splturi cu decoctul de coaj de stejar vindec scurgerile vaginale.
Varice
Elefantiazis
Caracteristici : bolnavului i se umfl picioarele si are dureri foarte mari deasemeni nu poate s mai
mearg.
Tratament luat din fitoterapia German : se iau 2 lingurie de rdcin ras sau
mrunit de osul iepurelui [ onanis hircina ] care se pun seara ntr-o can [250 ml] de ap rece. Se las
s stea peste noapte, iar a doua zi se dimineaa lichidul se strecoar si se nclzete uor. Se bea ceaiul
mprit n dou : jumtate din el se bea cu o jumtate de or nainte de micului dejun, cealalt jumtate
se bea la jumtate de or dup micul dejun.
Reet alsacian : ceai diuretic din ceap cu miere
Ingrediente : 100 gr ceap 50 gr miere 200ml ap. Ceapa se cur i se fierbe
vreme de 5 minute, ntr-un vas acoperit, pe foc mic. Se ls s se rceasc, se paseaz printr-o sit de
plastic, adugndu-se i lichidul n care a fiert. Se adaug miere. Se amestec dine i se bea seara cldu
nainte de culcare. Nu se recomand celor ce sufere de afeciuni la stomac. Se recomanda un regim
alimentar cu foarte puin mncare i mult ceap tocat, ras sau suc plus o can de ceai diuretic
concentrat. Se mnnc doar dou felii de pine cu puin unt la o can de ceai.[ trei cni de ceai pe zi ].

Tratament
Ceaiul de salvie sau ppdie se bea 2-3 cni pe zi infuzie fcuta cu 2 lingurie
de planta la 250ml apa clocotita, ceaiul se bea dup mesele principale .
Masajul se face in fiecare dimineaa si seara cu suc de lmie .
Compresii cu argila, se pun de doua ori pe sptmna noaptea, de la glezna pana la genunchi . Cu
varza, zdrobii cteva foi de varza si aplicaiile pe locurile bolnave legai frunzele cu bandaj si
lsai-le peste noapte
In cursul zilei aplicai comprese cu oet de mere, bei cate 2 lingurie oet de mere
dizolvat intr-un pahar cu apa .
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Comprese ct mai fierbini, puse pe locul bolnav, cu untdelemn de msline sau
dovleac. Facei primvara, o cur de ceai de ppdie pn ce nflorete, se poate folosi toat
planta. Se beau doua cni pe zi, dup mesele principale, preparate din 2 lingurie de plant
proaspt, oprite cu 250ml ap n clocot.
Punei comprese cu decoct de flori de fn, rece [ dou mini de fn la litru
de ap ]. Infuzia se las s se rceasc, apoi se nmoaie n ia un prosop. Se aplic de dou ori pe
sptmn.
46

Ulcerul varicos : se spal bine piciorul cu ap cald i spun, dup care se

terge cu un tampon de vat mbibat cu spirt medicinal. n jurul rnii se unge piciorul cu
triamcinolon unguient care s aib pe cutie dunga roie [nu verde sau neagr]. Pe ran se prepar
cloranfenicon pudr [care se scoate din capsule, nu soluie lichid, din sticlue]. Se leag piciorul
i se ine legat timp de dou zile, apoi se repet operaia de mai sus, pn ce se nchide rana. n
timpul tratamentului i dup, piciorul trebuie ferit de efort mare. Tratamentul nu d rezultat la
diabetici.

47